GENUL HAEMOPHILUS

Generalitati• cocobacili Gram negativi polimorfi, imobili, nesporulati,• aerobi si facultativ anaerobi si carboxifili.• cresc pe medii cu sânge care contin:– Factor X - hemina– Factor V – NAD sau NADP

Mai multe specii

• H. influenzae– specia cel mai frecvent implicata în infectii umane– în special la copii• patogene pt om :– H. ducreyi - sancrul moale– H aegyptius - conjunctivite• Alte specii oportuniste (ex. H. Parainfluenzae, H. haemolyticus)

Haemophilus influenzae

• GRESIT considerat ca agentul etiologic al gripei în pandemia de gripa din anii 1890- 1892.Denumirea:• haima = sânge;• philios = iubitor;• influenza = gripa(bacterie iubitoare de sânge care determina gripa).• A fost observat în 1890 si izolat în 1892 de Pfeiffer _ „bacilul lui Pfeiffer”

HabitatColonizeaza• mucoasa tractului respirator uman– la 75% din copii– la 40% din adulti• mucoasa conjunctivala• tractul genital - la 30-80% din persoanele sanatoase

Caractere morfologice• în produse patologice– cocobacili Gram negativi, mici (1-1,5 / 0,3 μm)– bacili scurti, drepti, cu capete rotunjite, uneori dispusi în lanturi scurte• în culturi în medii bogate, la 6-8 ore– predomina formele cocobacilare, care au si capsula• în culturile vechi– pleomorfism;– se pierde capsula ceea ce creaza probleme de diagnostic diferenNial microbiologic

Caractere de cultura• Se cultiva pe:– geloza chocolat;

1

– geloza Fildes;– geloza Levinthal;- Haemophilus Test Medium (HTM) etc.

• necesita pentru initierea cresterii– 5-10% CO2,– atmosfera umeda,• temperatura de 35-37°C°• pH = 7,6.• Durata incubarii este minim 24-48 de ore• Prezinta fenomenul de satelitism• Tulpinile capsulate formeaza colonii mucoide

Caractere biochimice si de metabolism• aerobi - facultativ anaerobi si carboxifili• catalaza pozitiv• oxidaza pozitiv• fermenteaza slab si inconstant carbohidratii• 8 biotipuri numerotate de la I la VIII• Biotipul I este cel mai frecvent izolat

Actiunea agentilor fizici, chimici si biologici• foarte sensibil în mediul extern• prin uscare sunt omorâti rapid• distrusi de dezinfectantii obisnuiti• tulpini rezistente la ampicilina prin producerea de beta-lactamaza• sensibil fata de: penicilinele A asociate cu un inhibitor de betalactamaza, cefalosporinele G2 si G3, fluorochinolone, Gentamicina

Structura antigenica• capsula – tulpini virulente– 6 tipuri antigenice capsulare (serovaruri) notate de la a la f.– cel mai raspândit si mai patogen este tipul b, – înrudiri antigenice cu Streptococcus pneumoniae, Streptococcus pyogenes, Staphylococcus aureus, Staphylococcus epidermidis, Enterococcus faecium, E.coli K1• fimbriile (pilii) – la tulpini izolate din nazo-faringe • Lipopolizaharidul (endotoxina)• proteinele membranei externe

Raspunsul imun• Anticorpii anti-capsulari - bactericizi prin:• liza complement dependenta• stimuleaza fagocitoza– infectie naturala– vaccinare– pasiv de la mama, pana la 3 luni• Anticorpii de tip IgA secretorii – protectia mucoaselor

2

Caractere de patogenitate

Capsula• confera caracterul invaziv• rol în colonizare• factor major al virulenteiAdezinele• mediaza colonizareaEndotoxina• rol redusBacteriocine• tulpinile din tipul antigenic bIgA proteazele• cliveaza IgA

PATOGENIE. BOALA LA OM

Afectiuni acute cu bacteriemie– cauzate de tulpini invazive, biotip I serotip b– debut ca o rinofaringita acuta_ extensie locala epiglotita, laringotraheita, otita, sinuzita, rar pneumonie_ prin sange - meningita

Meningita– mai frecventa la copii mici (3-30 luni) si la batrani– netratata - mortalitate > 90%– precedata de infectii ale cailor respiratorii superioare sau oto-rinolaringologice, urmate de stare septicemica

Epiglotita– mai frecventa la copii mari (2-7 ani)– debut brusc– tablou clinic cu semne generale de septicemie si grave tulb. respiratorii

Stari septicemice

Afectiuni acute sau cronice, fara bacteriemie– provocate de tulpini necapsulate• Brohopneumonie• mai rar localizari articulare, osoase, ORL, oculare, genito-urinare

Tratament

• Cloramfenicol• Ampicilina ! Tulpini rezistente prin betalactamaze• Tratament parenteral cu cefalosporine,• Antibiograma f importanta.

EPIDEMIOLOGIE. PREVENIRE. CONTROL

• Rezervorul de infectie - strict uman• Cai de transmitere:

3

– pe cale aeriana– prin picaturi Flügge– interuman• Receptivitatea - generala• boala - dependenta de vârsta si factori legati de gazda• Infectii mai frecvente iarna, în colectivitati închise sau aglomerate, cu conditii de igiena precare• Profilaxia specifica; vaccinare

GENUL BORDETELLA

Generalitati• bacteriologul belgian J. Bordet si O. Gengou, au izolat agentul etiologic al tusei convulsive în 1906• 6 specii ale genului• Interes medical B. pertussis (specia tip a genului) B.parapertussis,B.bronchiseptica, B.holmesii• cocobacili Gram negativi, strict aerobi, imobili sau mobili

Habitat

• Colonizeaza cilii epiteliului respirator al mamiferelor• Este un patogen al omului si al primatelor superioare• S-a demonstrat prezenta bacteriei în interiorul macrofagelor alveolare

Caractere morfologice

• Pe frotiurile din prelevate patologice sau din primoculturi– cocobacil gram negativ,– 0,5 μm / 0,5-2 μm,– dispus izolat sau în perechi, mai rar în lanturi scurte.– Exista specii imobile (B.pertussis, B.parapertussis, B.holmesii) si specii mobile (B.avium, B.hinzii, B.bronchiseptica).– Atunci când este recent izolat prezinta capsula,– în primele ore de cultivare prezinta pili atasati de peretele bacterian care dupa 24 ore se pot gasi în mediul de cultura.• Prin treceri succesive pe medii de cultura– pleomorf, bacilar sau filamentos,– lipsit de capsula si pili,– dispus izolat sau în pereche, foarte rar în lanturi.• Se coloreaza bipolar; prezinta incluziuni metacromatice la coloratiacu albastru de toluidina.

Caractere de cultura si bochimice

• bacterie pretentioasa nutritiv– medii îmbogatite cu sânge.– medii sintetice cu saruri, aminoacizi, f. de crestere (nicotinamida).

• crestere inhibata de acizi grasi, peroxizi organici etc. fapt care împiedica dezvoltarea bacteriei pe mediile uzual folosite în diagnosticul bacteriologic• Medii utilizate:

4

– mediul Bordet-Gengou (agar, macerat de cartof, 30% sânge defibrinat de iepure, glicerol si penicilina sau cefalexina).– geloza cu carbune activat si sânge de cal pe care cultura apare mai repede.• temperatura optima de incubare este de 35-37ºC.• 3-6 zile de incubare• metabolism strict respirator• atmosfera umeda si 10% CO2• se pot dezvolta colonii de tip S mici, convexe, usor transparente, cu stralucire metalica, foarte aderente, înconjurate de un halou de hemoliza care în lumina transmisa oblic seamana cu picaturile de mercur.• in subculturi coloniile vor fi mai opace si vor aparea modificari morfologice (pleomorfism), alterari structurale, virulenta lor fiind scazuta.• Oxidaza poz (B.pertussis si B. bronchiseptica)

Actiunea factorilor fizici, chimici

• Rezistenta scazuta in m ext.:– max. 2 h la temp. camerei,– lumina solara o distruge în 60 de minute,– la 55ºC este distrusa în 30 de minute.• putin rezistenta la actiunea dezinfectantelor uzuale• sensibila la macrolide, ampicilina, amoxicilina, cotrimoxazol

Structura antigenica• hemaglutinina fimbriala de natura proteica;• aglutinogene de suprafata (K);• endotoxina.

Raspuns imun

• Post infectie: titruri înalte de Ac protectori:– anticorpi anti-toxina pertussis (previn colonizarea celulelor epiteliului ciliat, persista timp îndelungat)– antihemaglutinina fimbriala de tip IgA secretori -• La eliminarea bacteriei din plamân intervine si imunitatea mediata celular.• Bordetella pertussis patrunde si persista în interiorul fagocitelor ca parazit intracelular ceea ce ar explica de ce imunitatea în tusea convulsiva se coreleaza mai bine cu prezenta limfocitelor citotoxice T decât cu a Ac

Caractere de patogenitate

a) Factorii de aderare- Fimbriile- aglutinogenele de suprafata (K) – de natura proteica- hemaglutinina filamentoasa (FHA) – este o proteina mare (220kDa) - codificata de locusul genetic bvg (Bordetella virulence genes) – poate suferi mutatii – adera de cilii epit. resp.- Toxina pertussis – prin comp proteica B mediaza aderarea (subunitatile S2 si S3 ale unitatii B – rol de adezine

b) Toxine- Endotoxina (LPZ bgn)- citotoxina traheala – inhiba sinteza ADN în celulele ciliate - >efectcitotoxic, determina imobilitatea cililor- toxina dermonecrotica (letala) – proteica, inflamatie, vasoconstrictie, necroza pulmonara

5

- adenilatciclaza calmodulin dependenta (hemolizina)- toxina pertussis (Exotoxina); prin comp A proteica, antigenica -> este o ADP ribozil-transferaza – se leaga de proteina Gi -> activarea adenilatciclazei membranare ->sinteza de AMPc– Stimuleaza secretia de insulina ->Hipoglicemie- Sensiblizarea la histamina – vasodilatatie, hipotensiune

Patogenie. Boala la om

• B. pertussis este patogena numai pentru om.• Tuse convulsiva (tuse magareasca)• evolutie usoara la adult dar cu rata de mortalitate mare la copil pâna la introducerea vaccinarii obligatorii• incubatie de 7-10 zile• faza catarala - 10 zile – contagiozitate mare – simptome de afectiune resp. obisnuita (faza de colonizare al epiteliului respirator)• faza paroxistica – 2-4 sapt - stadiul toxemic– accese de tuse paroxistica (30 /zi, in special noaptea), cianoza, convulsii, anxietate, voma, hipoglicemie, limfocitoza– Complicatii pulmonare, nervoase • convalescenta – 2-3 sapt

Diagnosticul de laborator Diagnosticul bacteriologic– la bolnav în timpul fazei catarale si în prima parte a fazei paroxistice– la pacienti asimptomatici si contacti.

• Recoltare secretii faringiene, sputa prin:– Metoda placilor tusite (insamantare directa pe mediul BG)– Cu tampon nazofaringian (de alginat de Calciu)• frotiu colorat Gram sau IF• Cultura pe mediul Bordet Gengou (BG)• Identificare morfo (frotiu), cultura (mediul BG), biochimica, serologica (aglutinare pe lama)

Diagnosticul serologic• crestere semnificativa a anticorpilor aglutinanti sau precipitanti se realizeaza abia din a treia saptamâna de boala

Tratament• Eritromicina - Antibioticul de electie este atât pentru tratament câr si pentru profilaxie.• Daca nu se poate administra eritromicina este indicat cotrimoxazolul.• Se asociaza tratamentul simptomatic– oxigenare– hidratare– administrare de sedative– aspirarea secretiilor

Epidemiologie. Prevenire. Control

• Boala evolueaza endemic cu o periodicitate de 3-5 ani si sezonalitate de primavara.• Izvorul de infectie este exclusiv uman bolnavul cu forme tipice sau atipice de boala.• Transmiterea se realizeaza prin picaturi-nucleosoli.• Receptivitatea este naturala, generala, de la nastere.• Contagiozitatea este foarte mare, 30-90% din contacti receptivi putând face boala – Copii înaintea vârstei de 5 ani, cazurile grave înainte de un an, rata mortalitatii mare– Boala este mai putin periculoasa la adulti, dar la copii rata mortalitatii este destul de mare.

6

• Vaccinarea este obligatorie : vaccinul DTP (anatoxina difterica, anatoxina tetanica si vaccin corpuscular pertussis inactivat sau vaccin acelular – combinatii de componente purificate ale B.pertussis si toxoidul pertussis)

GENUL BRUCELLA

Generalitati• infecteaza animalele si se pot transmite omului• 6 specii (dar o singura grupa genomica)- B. melitensis (capre)- B. abortus (vite)- B. suis (porci)- B. canis (caine)- B. neotomae (sobolan)- B. ovis (oi)

• cocobacili gram negativi, colorati frecvent bipolar, eventual cu capsula, imobili, nesporulati• strict aerobi, catalaza pozitivi, oxidaza negativi, relativ inactivi metabolic. Nu produc acizi din carbohidrati pe mediile care contin peptona.• strict paraziti pentru animale, localizati intracelular.

Habitat• patogeni primari ai multor animale (vezi)• organismul infectat habitat principal• pot rezista si în mediul datorita unor mecanisme care le asigura persistenta (posibilitatea transformarii în conditiinefavorabile în forme L).

Caractere morfotinctoriale• cocobacili gram-negativi, imobili, nesporulati, izolati sau în gramezi neregulate. Se coloreaza bipolar • În produsul patologic sunt prezenti special intracelular• Cu tehnici speciale de colorare se poate evidentia o capsula fina• Polimorfism in culturi vechi

Caractere de cultura• bacterii pretentioase_ medii îmbogatite cu substante nutritive (aminoacizi, proteine serice, glucoza, saruri, vitamine, factori decrestere etc.),_ pH 6,8_ temperatura de 34ºC• aerobe facultativ anaerobe• Brucella abortus 5-10% CO2 pt izolare• Cresc lent 2-3 zile• Colonii S trec in R (scade virulenta)• mediul bifazic Castaneda – 3 sapt , tulb uniform

Caractere biochimice• Activitate metabolica scazuta.• Oxidaza si catalaza pozitive• Ureaza variabil• Nu indol, citrate

Rezistenta fata de factorii fizici si7

chimici• Rezistenta în mediul extern este mare• Pasteurizarea laptelui le distruge.• Sensibile la dezinfectantele uzuale• fucsina si tionina bacteriostatice ifd specie• sensibilitate diferita fata de bacteriofagi

Structura antigenica• Complexa– antigene LPZ : A si M – difera ca importanta la diferitele specii de Brucella; lipsesc la unele– antigen de suprafata L – da reactii încrucisate cu Yersinia enterocolitica O:9, Francisellatularensis, Vibrio cholerae si mai rar cu E.coli O:157 si cu unele tulpini de Salmonella.

Raspuns imun• raspuns imun umoral si celular• Raspuns imun umoral:– IgM – primii, persista 2 ani– IgG – dupa 3 sapt, max la 6-8 sapt, persista pe toata durata infectiei cronice– IgA – rol Ac blocanti pt aglutinare IgM si IgG• Raspuns imun celular – rezistenta la reinfectie; limfocitele T stimuleaza activitatea bactericida amacrofagelor (! Unele brucelle persista intracelular in macrofage -> reactivari

Caractere de patogenitate• Multiplicare• Invazivitate• Serul animalelor receptive contine o globulina si o lipoproteina care favorizeaza cresterea formei S (virulente) a bacteriei.• afinitate pentru placenta si tesuturile fetale ale animalelor receptive (eritritiol)

Patogenie. Boala la om• Bruceloza este o zooantroponoza.• La animale bruceloza este asimptomatica– afectarea aparatului genital ; se elimina prin lapte, secretii genitale, urina; avort la femele si lezuni testiculare la masculi• Omul se contamineaza accidental• Poarta de intrare:- tract digestiv- tegument lezat- conjunctive- mucoasa respiratorie• ganglionii limfatici regionali -> duct toracic -> sânge ->tesut reticuloendotelial din organe parenchimatoase -> noduli granulomatosi cu tendinta de abcedare.

Patogenie. Boala la om• Incubatia - 2-3 saptamâni• Debutul – insidios: astenie, indispozitie, cefalee, artralgii, febra moderata, transpiratii abundente• Periaoda de stare: 3 sapt - 3 luni _ ani- polimorfism simptomatic (boala greu de recunoscut) (Peste 200 semne)• Febra ondulanta, neregulata, remitenta si intermitenta.• Transpiratiile abundente nocturne, cu un miros caracteristic,• Astenia

8

• Forme clinice:- Inaparenta- Septicemica- Forme localizate ( mai ales osteo articulare)- recaderi sau forme cu evolutie prelungita- forma cronica- Cea mai grava B. melitensis _„febra de Malta” sau „febra ondulanta

Diagnostic de laborator• Bacteriologic – in laborator cu nivel BSL 3– produsele patologice: sânge, maduva osoasa, material recoltat prin punctie hepatica, splenica sau ganglionara, urina, bila, lapte, materiale necroptice etc., în functie de localizarea procesului infectios– Ex frotiu direct si IF – frecvent negative– Izolare: medii speciale si mediu bifazic Castagneda (pt hemoculturi)– 10 zile pana la 3 saptamani, urmarite zilnic– Identificare: caracterele de cultura, aspect microscopic al culturii, teste biochimice si aglutinarea pe lama cu seruri antibrucella forma S, sensibilitatea la fagul „Tbilisi”, sonde ADN.• Imunologic :– Serologic: detectare Ac - reactii de aglutinare• calitativ – R. Huddleson• cantitativ - R. Wright, RFC,– Imunobiologic – in vivo - IDR la brucelina – in forme cronice

Tratament

• Dificil (localizare intracelulara)• Prelungit (luni de zile)• In faza acuta• Asociere de antibiotice sau Cloramfenicol, Rifampicina, Tetraciclina, Ampicilina• În bruceloza cronica sau latenta antibioticoterapia este ineficienta

Epidemiologie. Prevenire. Control

• Sursa: animalele bolnave• Transmitere: lapte (pasteurizarea reduce riscul), contact cu tesuturile avortonului, balegar, pulberi, apecontaminate cu Brucella la nivelul leziunilor tegumentare, la nivelul conjunctivei sau prin inhalarea aerosolilorcontaminati cu Brucella, degajati în cursul avortului –• Eradicarea bolii la animale (vaccin sau sacrificare animale bolnave)• Boala profesionala:– echipament de protectie: masti, manusi, sorturi, cizme de cauciuc.– control serologic si prin IDR la personalul expus

9