genofond

2
  Inbunatatirea Genofondului R.Moldova Procesul migraţiei este rezultatul greşelilor comise  din lipsă de valori. Copiii au dreptul la partea frumoas ă a vieţii: o copilărie plină de zîmbet şi afecţiune  părintească, fă ră sentimentul de aş teptare şi însingurare. În prezent însă, mii de copii moldoveni sînt afectaţi de migraţia peste hotare a părinţilor lor. Despărţirea de omul -  părinte îi dezorientează, se dereglează procesul normal de formare ca  personalitate, e i „seacă” în valori spirituale. Este adevărat că multor părinţi le este greu să le ofere copiilor strictul necesar pe ntru viaţă, ceea ce îi determi- nă să-şi abandoneze temporar familiile. Unii pleacă cu certitudinea că vor reveni în ţară, însă oportunitatea unui contract de muncă, a unei vize deschise li se pare o şansă unică şi un motiv în plus de a rămîne departe de casă. Plecarea este justifi cată de dorinţa de a trăi mai bine, de a găs i un viitor mai promiţător, de a avea o carieră mai fr uctuoasă. Paradoxa l e f aptul că astfel devenim suportul unei societăţi străine, orice speranţă în şansele noastre de redresare devenind nulă.  În acelaşi timp, compensarea afecţiunii părinteşti cu valori materiale ar putea avea un efect total neaşteptat: formarea unei personali tăţi „materialiste”, cu un mod de viaţă libertin şi dezbinat, fără restricţii.Lipsa îndelungată a părinţilor îi provoacă copilului dereglări în dezvoltarea psiho- emoţională, îi afectează relaţiile sociale şi performanţele. El nu mai este motivat de a fi  printre cei mai buni la şc oală, de a rea liz a ceva frumos sau de a fi pur şi simplu cuminte. El nu vede rostul acestor lucruri cînd ştie că nu are cine să se mîn - drească de notele lui de 10, să -i admire desenul pe care a reprezentat o familie fe ricită adunată la o masă, să-l sărute de noapte bună... Cea mai „jenantă” ca tegorie de emigranţi o constituie cei „fără de su fl et”, fără id entitate etnică. Or, adevărata protecţie a copiilor se bazează pe educaţie şi cultură. Pasivitatea, neimplicarea î n schimbare şi conduita „pasagerului clandestin” („să facă alţii”) generează motivaţii şocante din partea celor ce uită de baştină...Poate nu toţi nutrim res pectul faţă de ţară, dar sigur pe toţi ne încearcă sentimentul ce cheamă aca să. Nu trebuie să aşteptăm schimbarea prin legi şi constrîngeri. Marea schimbare vine din noi, din fi ecare dintre noi. Atitudinea contează ... Să încercăm a afl a mai multe despre proces ul migraţiei şi despre impactul acestuia asupra copiilor, să înţelegem însemnătatea celor a fl ate şi să spunem şi altora ceea ce ştim... Din 100 de oameni jumătate sigur ne vor ascu lta, 20 sigur ne vor înţelege, iar cel puţin unul sigur va lua atitudine. Să-i „auzim” pe cei loviţi de acest fenomen –   pă-rinţii, dar mai ales copiii r ămaşi orfani de afecţiune, să încercăm să-i ajutăm şi să ne implicăm în salvarea unei familii, a unui copil al viitorului.

Upload: veaceslav-postovan

Post on 20-Jul-2015

319 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

5/17/2018 Genofond - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/genofond 1/2

 

 Inbunatatirea Genofondului R.MoldovaProcesul migraţiei este rezultatul greşelilor comise din lipsă de valori. 

Copiii au dreptul la partea frumoasă a vieţii: o copilărie plină de zîmbet şi afecţiune

 părintească, fără sentimentul de aşteptare şi însingurare.În prezent însă, mii de copii moldoveni sînt afectaţi de migraţia peste hotare a părinţilor lor.Despărţirea de omul- părinte îi dezorientează, se dereglează procesul normal de formare ca

 personalitate, ei „seacă” în valori spirituale.

Este adevărat că multor părinţi le este greu să le ofere copiilor strictul necesar pentru viaţă,ceea ce îi determi-nă să-şi abandoneze temporar familiile. Unii pleacă cu certitudinea că vor reveni în ţară, însă oportunitatea unui contract de muncă, a unei vize deschise li se pare oşansă unică şi un motiv în plus de a rămîne departe de casă.

Plecarea este justifi cată de dorinţa de a trăi mai bine, de a găsi un viitor mai promiţător, de aavea o carieră mai fructuoasă. Paradoxal e f aptul că astfel devenim suportul unei societăţistrăine, orice speranţă în şansele noastre de redresare devenind nulă. 

În acelaşi timp, compensarea afecţiunii părinteşti cu valori materiale ar putea avea un efect

total neaşteptat: formarea unei personalităţi „materialiste”, cu un mod de viaţă libertin şidezbinat, fără restricţii.Lipsa îndelungată a părinţilor îi provoacă copilului dereglări îndezvoltarea psiho-emoţională, îi afectează relaţiile sociale şi performanţele.

El nu mai este motivat de a fi  printre cei mai buni la şcoală, de a realiza ceva frumos sau de

a fi pur şi simplu cuminte. El nu vede rostul acestor lucruri cînd ştie că nu are cine să se mîn-

drească de notele lui de 10, să-i admire desenul pe care a reprezentat o familie fericită adunatăla o masă, să-l sărute de noapte bună... 

Cea mai „jenantă” categorie de emigranţi o constituie cei „fără de sufl et”, fără identitate

etnică. Or, adevărata protecţie a copiilor se bazează pe educaţie şi cultură.

Pasivitatea, neimplicarea î n schimbare şi conduita „pasagerului clandestin” („să facă alţii”)generează motivaţii şocante din partea celor ce uită de baştină...Poate nu toţi nutrim respectul

faţă de ţară, dar sigur pe toţi ne încearcă sentimentul ce cheamă acasă. Nu trebuie să aşteptăm

schimbarea prin legi şi constrîngeri. Marea schimbare vine din noi, din fi ecare dintre noi.Atitudinea contează... Să încercăm a afl a mai multe despre procesul migraţiei şi despreimpactul acestuia asupra copiilor, să înţelegem însemnătatea celor afl ate şi să spunem şialtora ceea ce ştim... Din 100 de oameni jumătate sigur ne vor asculta, 20 sigur ne vor

înţelege, iar cel puţin unul sigur va lua atitudine.Să-i „auzim” pe cei loviţi de acest fenomen –   pă-rinţii, dar mai ales copiii rămaşi orfani de afecţiune, să încercăm să-i ajutăm şi să neimplicăm în salvarea unei familii, a unui copil al viitorului.

5/17/2018 Genofond - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/genofond 2/2