generatia invizibila a romaniei - tinerii neet

2

Multumiri Echipa Social DOers apreciaza sustinerea si implicarea tuturor celor care au contribuit la dezvoltarea si implementarea proiectului ‛Coalitia ONG pentru Drepturile Tinerilor NEET-Investing in Social DOers“ Multumiri speciale merg catre: -Participantii in cadrul proiectului, tineri in situatii NEET, Lucratori de Tineret si reprezentanti ai Institutiilor Publice - fara de care o asemenea initiativa nu ar fi prins viata -Organizatiile membre in Coalitia ONG pentru Drepturilor Tinerilor NEET-care permit ca dincolo de un proiect aceasta sa fie o initiativa permanenta -Finantatorul proiectului - intr-o perioada in care finantariele acordate dezvoltarii si coalizarii societatii civile sunt foarte reduse, apreciem in mod deosebit oportunitatile care ne permit sa sustinem cauzele grupurilor celor mai vulnerabile, precum tinerii in situatii NEET -Sustinatorii media - in particular Platformei Eurodesk si Portalului European pentru Tineret, precum si Agentiei Natonale de Presa AGERPRES, care a promovat si a sustinut Conferinta Nationala ‛Generatia Invizibila a Romaniei“ -Voluntarilor si colaboratorilor din cadrul acestui proiect - care au sprijinit dezvoltarea unei tematici neexplorate in Romania - Tuturor Lucratorilor de Tineret si diferitilor experti din Romania si din Europa, care lucreaza cu si pentru tineri, de la care am invatat in ultimii ani despre acest fenomen si care ne-au oferit motivatia si inspiratia de a ne alatura eforturilor lor.

3

Despre Tineri si Drepturi

Abordarea drepturilor tinerilor in situatii NEET a aparut dupa ani de activitate alaturi de tinerii organizati, intelegand trepatat ca in afara structurilor in care activam sunt multi alti tineri a caror voce nu se face auzita si care sunt adeseori in imposibilitatea de a-si cunoaste drepturile. In acest context, in lipsa unor documente nationale-cercetari sau alte programe guvernamentale-alaturi de Social DOers, am dorit sa intelegem care este situatia acestor tineri in Romania, dar si cine sunt cei care lucreaza deja cu si pentru ei (asa numitii Lucratori de Tineret) si cum putem sprijini eforturile lor, respectiv ale structurilor in care lucreaza pentru a oferi servicii mai bune tinerilor in situatii NEET. Totodata, cunoscand recomandarile si alocarile financiare de la nivel european pentru aceasta categorie de tineri, am dorit sa intelegem in ce masura Romania a reusit sa utilizeze aceste oportunitati.

‛Tinerii NEET“ - unde sunt si de ce vorbim despre ei? Tinerii in situatii NEET nu sunt un fenomen nou, de foarte multi ani lucram cu ei sau stim de tinerii someri, de tinerii care au abandonat scoala sau de tinerii care provin din familii cu situatii ‛complicate“ (parinti plecati la munca in strainatate, parinti cu venituri mici etc.). Foarte rar ne-am intrebat insa ce se intampla cu un tanar care se afla in toate din aceste situatii, devenit astfel ‛NEET“. Realitatea arata ca o data intrat intr-o situatie NEET, un tanar devine Invizibil, nu mai este in evidenta unei institutii publice dar nici nu mai are acces la serviciile publice. In timp ce pana la18 ani mai pot exista anumite solutii, dupa aceasta varsta situatia este cel putin incerta (nu sunt inregistrati in sistemul de invatatmnt, la agentiile de ocupare a fortei de munca sau oriunde altundeva).

4

La final de 2015, Romania poate doar estima numarul tinerilor in aceste situatii (aproximativ 440.000), fara a sti insa exact cati sunt, unde se gasesc si ce altceva fac... Apar prin urmare intrebarile - unde este si ce se intampla cu aceasta ‛Generatie Invizibila“? Institutiile publice nu au (inca) un mecanism permanent de identificare a lor si prin urmare nu le pot oferi serviciile de care au nevoie. Fondurile Europene utilizate pana in prezent nu par sa fi gasit solutii eficiente - din 2007 de cand Romania a inceput sa acceseze fondurile si pana in 2014, rata tinerilor in situatii NEET a crescut de la 13,3% la 17%. ‛We hit the point but we miss the target“ O expresie folosita de unul din cei mai experimentati Lucratori de Tineret pe care i-am intalnit si de la care am invat ce presupune a fi un tanar in stiuatie NEET - Howard Williamson (in acelasi timp profesor si expert in politicile europene pentru tineret). Desi poate parea amuzanta la o prima vedere, expresia se potriveste perfect modului in care am abordat pana in prezent problematica NEET. Mult prea des am folosit abordarea (devenita) clasica: consiliere profesionala-training/internship sau antreprenoriat, in contextul in care Tinerii NEET se afla in situatii foarte diferite-de la tineri care abandoneaza scoala inainte de a finaliza invatamantul obligatoriu la absolventi de studii superioare care nu gasesc un loc de munca; de la tinerii care sunt indirect exclusi de societate (din cauza unor probleme de sanatate, au copii de crescut etc.) la tineri care nu accepta un loc de munca ce nu este in linie cu asteptarile lor profesionale. ‛O masura unica NU se potriveste tuturor“ Cursurile sau stagiile de pregatire profesionala nu pot fi unica solutie. Integrarea pe piata muncii are nevoie de o abordare integrata si personalizata, in functie de nevoile particulare ale tinerilor. Totodata, experientele celor care au lucrat cu tineri in situatii NEET arata ca nu doar gasirea unui loc de munca este problema, ci si mentinerea acestuia. Sunt astfel necesare atat

5

serviciile de formare profesionala cat si serviciile de dezvoltare personala, cu atat mai mult pentru cei care sunt inactivi sau in situatii NEET pe perioade mai lungi de timp. In plus, in mod repetat se remarca necesitatea mai multor initiative de prevenire si interventie timpurie. Toate aceste aspecte si multe altele au facut parte din proiectul ‛Coalitia ONG pentru Drepturile Tinerilor NEET-Investing in Social DOers“. In continuare insa, intelegand mai bine particularitatile fenomenului NEET, ne propunem sa lucram alaturi de institutiile publice si lucratorii de tineret pentru a oferi cu adevarat tinerilor Acces la Drepturile lor!

Veronica STEFAN, Presedinte Social DOers

6

INDEX

Coalitia ONG pentru drepturile tinerilor NEET 8

Costurile Sociale ale Neincluziunii Tinerilor in situatii NEET-Cercetare exploratorie- 14

Cine sunt tinerii NEET? 14

Situatia Generala in Romania 15

Recomandarile Principale referitoare la integrarea tinerilor in situatii NEET din Romania 17

Profilul tinerilor in situatii NEET, conform analizei EUROFOUND18

Metodologia cercetarii 21 1. Concluziile cercetarii calitative -studii de caz si analizaexperientei ONG-urilor 21

A) Concluzii Generale - Studii de Caz 21 B) De ce au ajuns tinerii in situatii NEETs? 22 C) Cum s-au adaptat tinerii in situatii NEET la propria lorsituatie? 23 D) Alte concluzii 24

2. Concluzii analiza experientei ONG-uri care se ocupa deproblemele tinerilor NEET 25 3. Concluzii ancheta nationala

25 A) Cu privire la Garantia pentru TineretB) Cu privire la tinerii NEET 26

Descriere Metodologie Cercetare 27 Unitatea de analiza in Studiile de Caz 31 Criteriile de interpretare a datelor 32

Rezultatele studiilor de Caz, pentru instrumentele utilizate 32

25

7

I. Societatea romaneasca a legitimat furtul, imoralitatea si coruptia – Indicatorii lui Frederic Bastiat 32 II. Piramida nevoilor a lui Maslow 33 III. Bugetul de Timp 35 IV. Scala de masurare a anomiei a lui Leo Strole 37 V. Modelul de instalare in viata adulta (Olivier Galland)

Analiza unor solutii de iesire din starea de NEET implementate in alte tari 41

Triangularea metodelor 44

BIBLIOGRAFIE 49

ANEXE 50 I. Exemple de buna practica 50 II. Exemple Buget de timp zilnic 54 III. Voices of Social DOers 69 IV. Organizatiile membre ale Coalitiei ONG 80 V. Directiile Strategice ale Coalitiei 82

3 9

8

Coalitia ONG

pentru drepturile tinerilor NEET

-de ce o Coalitie si cum a inceput aceasta initiativa-

Coalitia ONG pentru Drepturile Tinerilor NEET-Investing in Social Doers a inceput prin proiectul cu acelasi nume initiat si implementat de Social DOers in perioada 1 iunie-31 decembrie 2015, finantat prin granturile SEE 2009-2014, in cadrul Fondului ONG in Romania. Obiectivul principal al proiecului fiind de a creste capacitatea ONG-urilor care lucreaza cu tinerii NEET (not in employment, education or training) si, respectiv a tinerilor in aceste situatii sociale, pentru a se implica mai activ in dezvoltarea politicilor publice si actiuni de advocacy in beneficiul tinerilor NEET. Proiectul a fost dezvoltat pentru a raspunde nevoii lucratorilor de tineret si a organizatiilor neguvernamentale care lucreaza cu tinerii in situatii NEET sau in situatii de risc:

de a se coaliza pentru a fi recunoscuti ca actori in dezvoltarea politicilor pentru tineri (la nivel local si national),

de a profesionaliza metodele prin care lucreaza direct cu tinerii NEET sau cei in situatii de risc,

9

de a incuraja inovatia in incluziunea sociala si participarea civica a tinerilor NEET.

Proiectul a adus pe agenda publica problema tinerilor NEET care in mare parte a fost vazuta doar din perspectiva pietii muncii, desi situatiile se manifesta cu mult inaintea integrarii pe piata muncii si au efecte prelungite (dupa varsta de 25 sau 29 ani), vizand totodata

rolul lucratorilor de tineret in Romania-inca putin apreciat in Romania (desi este recunoscut ca profesie in COR)

rolul organizatiilor neguvernamnetale care au preponderant beneficiari tineri (fara a avea prevazut in statut ca obiectiv) in dezvoltarea politicilor publice pentru tineri

Activitatile in cadrul proiectului

Formarea unei coalitii de 34 ONG-uri la nivel national si organizarea a 3 intalniri de coordonare si dezvoltare ale acesteia

Realizarea unei cercetari nationale privind ”costurile sociale ale tinerilor in situatii NEET“

Organizarea a 3 training-uri regionale de capacitare pentru 36 lucratori de tineret/reprezentanti ai ONG-urilor si 16 tineri in situatii NEET, in regiunile de dezvoltare SE, NE si SV

Organizarea a 3 intalniri multi-actor la nivelul acestor regiuni, reunind reprezentanti ai autoritatilor publice locale, Societatea Civila si tineri in situatii NEET cu scopul de a intelege fenomenul NEET si de a vedea care sunt masurile prin care la nivel local

10

exista mecanisme de sprijinire a acestui grup de tineri si tineri in general. Cele 3 intalniri au reunit 33 reprezentanti ai autoritatilor locale si judetene precum, Prefecturi, Consilii Judetene, Primarii, Agentii Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM), Directii Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC), Inspectorate Scolare (ISJ), Centre Judetene de Resurse si de Asistenta Educationala (CJRAE), alaturi de 55 reprezentanti ai Societatii Civile si tineri in situatii NEET.

Desfasurarea unei campanii on-line de promovare si crestere a nivelului de constientizare asupra tinerilor NEET

Organizarea primei conferinte nationale privind politicile publice de adresare a nevoilor tinerilor NEET si a ONG-urilor care lucreaza cu acestia (atat prin programe de interventie, cat si preventie)

Beneficiarii proiectului: 34 ONG-uri (din 17 judete), membri ai coalitiei ONG

pentru Drepturile Tinerilor NEET-ONG-uri care lucreaza cu tineri in situatii NEET sau cu riscul de a se afla in aceasta situatie sociala: personalul lor (voluntari sau personal angajat), in special lucratoriii de tineret, asistentii sociali si facilitatorii comunitari.

Organizatiile au fost implicate in realizarea coalitiei, precum si in intalnirile multi-actor si trainingurile de capacitare regionale, unde au avut ocazia sa faca schimb de metode de buna practica cu alte ONG-uri din aceeasi regiune, sa discute direct cu autoritatile publice locale si

11

regionale, respectiv sa relationeze cu toti actorii cheie interesati de aceasta problematica.

36 Lucratori de tineret, asistenti sociali si facilitatorii comunitari din regiunile de dezvoltare: Sud-Est, Sud-Vest si Nord-Est care au participat la trainingurile regionale ”Social DOers Academy“ -Trainingurile de Advocacy ce au fost dedicate celor care: - apartin unor organizatii neguvernamentale active la nivel local sau regional - lucreaza direct cu tinerii (grass-roots level)

implicandu-i in diverse forme de angajament civic la nivel local

- lucreaza cu tineri in situatii de risc sau dezavantajati, prevenind ca acestia sa ajunga in situatii NEET

- lucreaza in comunitati, cu tineri deja aflati in situatii NEET

16 Tineri in situatii NEET care au participat la training-urile de capacitare (empowerment) regionala ‚Social DOers Academy“-Traininguri Tineri Multiplicatori pentru Justitie Sociala. Aceste traininguri au contribuit la informarea tinerilor NEET cu privire la drepturile si oportunitatile de care pot beneficia, care sunt mijloacele prin care le pot accesa, si in acelasi timp au sprijinit dezvoltarea spritului de participare a tinerilor NEET prin implicarea acestora in discutii cu actori cheie (alte ONG-uri de ale caror servicii pot beneficia, Autoritati publice).

12

Continuitate La finalizarea proiectului, Coalitia ONG pentru Drepturile Tinerilor NEET a devenit o initiativa permanenta, iar membrii sai si-au stabilit urmatoarele elemente care vor ghida actiunile Coalitia: Viziune: O societate inclusiva in care tinerii NEET devin o resursa activa pentru un viitor sustenabil Misiune: Cresterea accesului tinerilor NEET pe piata muncii prin influentarea politicilor publice si prin masuri active de prevenire, formare sau ocupare Activitati propuse pentru 2016

o Monitorizarea politicilor publice cu incidenta asupra tinerilor NEET sau in risc de a deveni NEET

o Monitorizarea implementarii programului Garantia pentru Tineret de catre MMFPS si AJOFM-uri

o Organizarea “Saptamanii tinerilor NEET“ Aderarea la Coalitie se poate face in continuare:

• Libera pe baza acordului de aderare • Destinata organizatiilor care lucreaza cu sau

pentru tinerii NEET sau in risc de deeveni NEET, si se identifica in misiunea Coalitiei.

De asemenea, pentru mentinerea comunitatii create, Social DOers isi propunem urmatoarele masuri de continuitate: Sprijinirea membrilor coalitiei la nivel local/judetean prin: - intalniri online periodice - organizarea unei campanii de monitorizare a programelor/legislatiei cu incidenta asupra tinerilor NEET

13

(in particular Garantia pentru Tineret) la nivel judetean si national. In acest sens va fi vizata dezvoltarea de micro-proiecte de advocacy la nivel local, respectiv, Social DOers va sprijini membrii coalitiei in dezvoltarea si scrierea de proiecte, precum si in identificarea oportunitatilor de colaborare cu alte organizatii/institutii interesate (la nivel national dar si European) etc; Diseminarea studiului si a rezultatelor proiectului (cu accent pe concluziile intalnirilor multi-actor si strategia coaliteii), atat la nivel de institutii publice centrale cat si regionale/judetene (incluzand Primarii, AJOFM-uri, DGASPC-uri etc.). Aceasta activitate va include o comunicare extinsa din partea coalitiei catre toti actorii interesati (institutii publice, organisme internationale, alti reprezentanti ai societatii civile). Totodata, rezultatele, insotite de recomandari si sugestii de colaborare la nivel european, urmeaza a fi transmise si catre organizatii si institutii Europene interesate. Bugetul total al proiectului (aprobat la depunerea proiectului): 41.315,00 euro

14

Costurile Sociale ale Neincluziunii Tinerilor in situatii NEET

-Cercetare exploratorie-

Cine sunt tinerii NEET?

15

Situatia Generala in Romania

- In anul 2014,17% din Tinerii romani cu varste cuprinse intre 15 si 24 ani sunt in situatii NEET, fata de 12,5% media europeana (UE28). In 2007 erau 13,3% din tineri in situatii NEET, fata de media europeana (UE27) de 10,9%1 - Pentru categoria de vasrta 25-29 ani rata

tinerilor NEET Romani creste la 24,6% (2014), fata de 17,6% in 2007

- TINERELE FETE in situatii NEET reprezinta 18,8%,

fata de baietii NEET 15,3% - pentru grupul de varsta 15-24 ani, in timp ce procentul acestora creste la 31,3% fata de al baietilor NEET 18,3% - pentru grupul de varsta 25-29 ani

1 Date conform EUROSTAT (http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/submitViewTableAction.do)

16

- PIERDERILE ECONOMICE datorate NEETs in Romania sunt 1,54% din GDP, fata de media UE de 1,2 %. (2011)2

- Numai 78.5623 de tineri NEET sunt inregistrati la Agentiile de ocupare a fortei de munca (fata de 441.000, ESTIMATI de Institul National de Statistica in 2013). Numarul exact de tineri in situatii NEET nu este cunoscut - Copii si tinerii sunt cei mai expusi saraciei si excluziunii

sociale (2014): 51% din copii pana in 18 ani sunt in prag de saracie, respectiv 46,8% din tinerii cu varste cuprinse intre 18 si 24 de ani. Populatia generala in prag de saracie in Romania este 40,2% (date conform Eurostat, 2014) – meia UE 28 - 24,4%. Persoanele 60 de ani si peste – 32,8% - Din punct de vedere al Deprivarii materiale severe -

populatia generala 26,3 %, Copii sub 18 ani 31,5% (media UE 10,4%); tineri 18-24 ani 27,9% (media UE 11,1%); 60 de ani si peste 25,2%

2 NEETs - Young people not in employment, education or training:

Characteristics, costs and policy responses in Europe, Eurofound 2011

3 Date din martie 2015 raportate de Ministerului Muncii

17

Recomandarile Principale referitoare la integrarea tinerilor in situatii NEET din Romania

Pentru a asigura integrarea pe termen lung a tinerilor NEET sunt necesare PROGRAME INTEGRATE

Crearea de Mecanisme permanente de identificare a tinerilor NEET si Monitorizare a situatiei acestora

tinerii NEET trebuie sa aiba acces la programe personalizate, abordati caz cu caz si nu ca un grup uniform de tineri NEET

adresarea problematicii NEET are nevoie de o abordare extinsa din punct de vedere al varstei la care tinerii au acces la programele de integrare socio-profesionala, avand in vedere ca procentul de tineri NEET creste pentru segmentul de varsta 25-29 ani (prin documentele programatice, Romania a adoptata doar abordarea problematicii tienrilor NEET 15-24 ani)

La fiecare tanar trebuie dezvoltate abilitatile deja dobandite, pentru a avea succes in viata cotidiana

18

programele existente trebuie sa devina cu adevarat ACCESIBILE: Garantia pentru Tineret, programele de reintegrare scolara de tipul ‛A doua Sansa“, Atelierele protejate pentru tinerii cu dizabilitati

Profilul tinerilor in situatii NEET, conform analizei EUROFOUND

Conform analizei facuta de Eurofound iin 2011,

conceptul de NEET poate fi operationalizat astfel:

19

Tot in baza analizei Eurofound 2011, Romania este incadrata in tipologia 2 de tineri NEET (alaturi de Bulgaria, Grecia, Ungaria, Italia, Polonia, Slovacia)

Iata caracteristicile predominante ale Tinerilor NEET in

Romania:

In legatura cu aceasta tipologie mai trebuie spus: Romania are cei mai multi someri tineri de lunga

durata (40%) din UE Romania are procentul cel mai mare de tineri NEET

fara experienta de munca din UE (70% fata de media de 52%) Romania este pe locul 20 din 28 state la

combaterea somajului tinerilor, conform datelor Eurostat 2014

Mai trebuie adaugate si alte elemente care sustin aparitia si proliferarea tinerilor NEET in Romania:

20

Romania se plaseaza pe locul 26 din 28 la abandonul scolar timpuriu in UE (18,5% fata de media de 10%)

cea mai grava situatie este in mediul rural unde abandonul scolar este de 1,5 ori mai mare decat in mediul urban

numai 20% din tinerii din Romania au contracte part-time, comparativ cu 30% in UE

Numai 1,5% din tinerii romani sunt patroni sau oameni de afaceri

21

Metodologia cercetarii

Cercetarea a cuprins analiza tinerilor NEET din Romania, din perspectiva triangularii metodelor:

Studii de caz - tineri in situatii NEET si in situatii de risc de a deveni NEET - cercetare calitativa

Analiza experientei ONG-urilor in integrarea tinerilor NEET - cercetare calitativa

ancheta nationala facuta pe un esantion reprezentativ de populatie -1.104 persoane – cercetare cantitativa

1. Concluziile cercetarii calitative -studii de caz si analiza experientei ONG-urilor

A) Concluzii Generale - Studii de Caz

Fiecare tanar NEET trebuie tratat ca un CAZ PARTICULAR, avand la baza biografia sa si cutumele comunitatii in care traieste

Tinerii NEET nu vor iesi din starea lor de precaritate daca nu vor lua ei insisi decizia de a se ‛SALVA“

Tinerii NEET se pot salva daca li se permite sa-si puna in valoare ABILITATILE pe care le au. Ceea ce conteaza este sa aiba SUCCES IN VIATA COTIDIANA

Pe termen scurt, ‛PIATA NEAGRA“ este o solutie de salvare pentru tinerii NEET. Pe termen lung ii condamna la o STARE PERPETUA DE PRECARITATE

22

Tinerii NEET puternici – la care functioneaza mecanismul de REACTIE-FORMARE – reusesc sa iasa din starea de dificultate

La tinerii NEET primeaza nevoia de afectiune

B) De ce au ajuns tinerii in situatii NEETs?

- Din cauza abandonului scolar - cursurile serale nu pot fi urmate pentru ca se termina

prea tarziu, in conditiile in care transportul public (in comunitatile rurale sau mediul urban mic) nu functioneaza pana la acea ora;

- probleme de insecuritate; - Costurile de transport

sunt prea mari pentru ce isi permit acesti tineri, respectiv familiile lor, iar scoala nu deconteaza costurile integrale;

- profesorii sunt perceputi ca fiind ‛prea exigenti“, cu un nivel de empatie scazut fata de problemele tinerilor sau aplica o pedagogie gresita- se adreseaza clasei si elevilor avansati, si nu elevilor particulari;

- saracia familiei; - lipsa sprijinului familiei. - Din cauza pietei negre care

devine un atractor pentru tineri si care este o cutuma in anumite comunitati

- Din cauza necesitatii de a ingriji parinti, bunici sau copii proprii (cauze intalnite cu

precadere la tinerii din mediul rural si la tinerele fete)

“Nimeni nu ma mai

sustine. Bunica si

bunicul meu, care aveau

cea mai mare grija de

mine, au murit.”

Tanar NEET, 18 ani

“Am lucrat in Italia 2

luni la viermi de

matase, la negru, in

sere in special, la

temperaturi de peste 40

de grade.”

Tanara NEET, 16 ani

23

- Din cauza nefunctionarii Atelierelor Protejate pentru Persoanele cu Dizabilitati (tinerii cu probleme de sanatate)

- Din cauza nefunctionarii programelor de tip ‛A Doua Sansa’

- Din cauza unei traume psihice majore (moartea unui parinte)

- Din cauza agresivitatii si a lipsei de intelegere - din partea famileii sau tutorilor

- Din cauza ‛sistemului“, fapt ce se traduce in dorinta de a emigra - pe fondul lipsei de atractivitate a comunitatii proprii, a neintelegerii cu parintii sau a plecarii familiei/prietenilor in alta tara

- Din cauza unor motive intemeiate si planificate de a amana integrarea sociala- cazul tinerilor NEETs voluntari

C) Cum s-au adaptat tinerii in situatii NEET la propria lor situatie?

- Prin munca la negru cu ziua - cu precadere in mediul rural

- Prin pasivitate ‛merge si asa“ - Prin cautarea activa,

neplanificata, a unor solutii - analiza ofertelor de serviciu, contactarea angajatorilor , voluntariat in ONG-uri, lucrul online

- Prin voluntariat intr-o serie de ONG-uri specializate - implementarea

unei stari de altruism

“Nu caut de lucru; invat pentru

magistratura; am luat BAC in 2011, am

terminat facultatea de Drept in 2014;

acum invat 4h/zi si voi ajunge intr-o luna

sa invat 8-9 h/zi”

Tanara NEET, 20 ani

“In sat nu avem

un loc unde sa ne

intalnim. Nu

trebuie sa ne

intalnim numai pe

strada”

Tanar NEET, 15

ani

24

- Prin aderarea la grupuri de prieteni care au stabilit standarde de comportament in viata lor cotidiana, uneori paralele cu cele ale sistemului

- Prin focalizarea pe miscarea fizica prin care sa-si reduca stresul: sport (de grup sau individual), plimbari prelungite, alergari

- Prin planificarea riguroasa a viitorului (doar in cazul tinerilor NEET voluntari)

D) Alte concluzii

Toti tinerii NEET analizati anticipeaza ca vor iesi din aceasta stare pana la varsta medie de 31 ani (vezi Modelul de Instalare);

Situatiile care genereaza starea de tanar NEET sunt foarte diverse si acest lucru impune tratarea si rezolvarea cazurilor de NEET individuale, si nu ca o categorie omogena de NEET (conform abordarii preponderente de pana acum).

Tinerii NEET recunosc ca factor in integrarea lor sociala o serie de ONG-uri specializate in astfel de probleme (in cazul celor care au beneficiat de serviciile sociale ale unor fundatii sau organizatii)

In nici unul din proiectele de viata ale tinerilor NEET nu apare ca actor important STATUL- cu exceptia situatiilor in care este criticat sistemul educational si un caz in care este apreciata Directa de Asistenta Sociala (pentru tinerii din sistemul institutionalizat)

Nici unul din tinerii NEET investigati prin cerectarea calitativa nu a auzit de programul Garantia pentru Tineret

“Centrul mi-a dat educatie,

m-a invatat alfabetul – de la

5 ani. Mi-a dat mancare,

haine, m-a invatat break

dance- m-a inscris la Casa

de Cultura”

Tanar NEET, 18 ani

25

(multi dintre ei nu au auzit nici de Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca)

2. Concluzii analiza experientei ONG-uri care se ocupa de problemele tinerilor NEET

- majoritatea liderilor ONG-urilor recunosc ca nu reusesc sa-i scoata complet pe tinerii NEET din starea lor de dificultate - Concluzia cea mai frecventa la care ajung: este mai

important sa contribuie la dezvoltarea personala a acestora si nu sa puna accentul pe angajarea lor. - Acest lucru il pot face dezvoltandu-le abilitatile

pe care le au

3. Concluzii ancheta nationala

A) Cu privire la Garantia pentru Tineret

o Pe ansamblul populatiei, 86% din persoane nu au auzit de programul Garantie pentru Tineret, in timp ce doar 14% au auzit

o Tinerii de 18-24 ani se declara mai bine informati: 22% dintre ei au auzit de program

o populatia din zonele de SV si SE ale Romaniei se declara a fi mai bine informata: 21% si 20 %

“Am o nelamurire fata de

programul Garantia pentru

Tineret. Am sunat la AJOFM

G. ca sa solicit informatii

despre program si sa le

propun sa mearga cu noi in

mediul rural, sa facem

informare.

Am vorbit cu responsabilul

care se ocupa de aceste

proiecte, insa mi-a raspuns ca

inca nu functioneaza nimic la

Garantia pentru Tineret. Mai

departe ce mai fac? Cum ii

ajut pe tineri??? Cum sa le

spun sa mearga la AJOFM sa

se inscrie in program?”

Intrebare primita prin social

media-Lucrator de Tineret,

fost participant in proiect

26

B) Cu privire la tinerii NEET

o pe ansamblu, 42% din populatie considera ca peste 50% din tinerii romani ar putea fi incadrati in categoria NEET

o Cei mai realisti sunt locuitorii din Bucuresti si Centru care estmeaza ca in Romania 21% din tineri ar fi NEET, fata de procentul real de 17%. C) Cu privire la actorii care ar trebui sa isi asume responsabilitati in adresarea problemelor tinerilor NEET, cei mai importanti au fost identificati ca fiind: Ministerul Muncii-prin agentiile teritoriale (88%), urmati de institutia Guvernului (85%) si Anagajatorii (84%), pe ultimele locuri fiind mentionati ONG-urile (52%), Mass-media (40%), Biserica (30%).

0%20%40%60%80%

100%

Min

iste

rulM

uncii

Guvernul

Patronate

le/

Min

iste

rul

Autorit

atilelo

cale

Famili

a/Priete

nii

Prese

dintia

Scoala

Uniunea

ONG-uri

Mass

-media

Biseric

a

88%85%84%77%71%62%60%56%52%52%40%

30%

ImportantadiferitiloractoriinadresareaproblemelortinerilorinsituatiiNEET,infunctiedeprioritatiletinerilorNEET

27

Descriere Metodologie Cercetare

Contextul

Asa cum s-a evidentiat in capitolele anterioare, Romania a dovedit o gestionare deficitara in rezolvarea problemei integrarii socio-economice a tinerilor NEETs. Acest lucru se intampla desi institutiile publice au avut ca obiectiv, cel putin la nivel de principii, solutionarea acestei probleme.

De exemplu, prin programele finantate in ultimii ani, s-a creat o retea nationala de Centre de Insertie Sociala a Tinerilor. Tinerii, in special cei in situatii NEETs, sunt calificati pentru meserii cerute pe piata muncii de catre anumiti antreprenori, pentru care exista deci acorduri in sensul furnizarii de forta de munca. Dupa efectuarea cursurilor si dupa anagajare, in mod sprinzator pentru initiatori foarte putini tineri NEETs raman angajati pe postul lor plecand, in special, din proprie initiativa.

Dupa discutarea acestui fenomen in multiple contexte, concluzia ramane aceeasi - au fost cheltuiti zeci de milioane de euro fara a avea un rezultat sustenabil

DE CE au luat tinerii NEETs, mentionati in exemplul de mai sus, aceasta decizie?

CUM au fost implementate programele de intergare socio-profesionala de pana acum?

Cu ce consecinte?

La astfel de intrebari isi propune sa raspunda, cel putin partial, studiul de fata. De fapt, raspunsul la aceste intrebari nu este reflexul unei preocupari romanesti ci, am putea spune, europene. In studiul NEEETs – YOUNG PEOPLE NOT IN EMPLOYMENT, EDUCATION OR TRAINING:

28

CHARACTERISTICS, COSTS AND POLICY RESPONSES IN EUROPE’ realizat de European Foundation for Improving of Living and Working Conditions (EUROFOUND), in 2011, s-a spus foarte clar ca nu se cunoaste, de fapt, mecanismul prin care tinerii devin NEETs si raman NEETs multa vreme. Criza social-economica pe care o traverseaza Europa nu poate fi indicata nici macar ca principalul vinovat. In perioada de criza economica, in Germania, Austria sau Elvetia numarul tinerilor NEETs s-a diminuat.

Intrucat intrebarile la care trebuie sa raspunda studiul sunt CUM si DE CE s-a ales ca metoda de cercetare STUDIUL DE CAZ, ‛specializat“ in a gasi raspunsuri la acest tip de intrebari. Am incercat sa descriem viata reala a tinerilor NEETs prin analiza unor cazuri multiple - o reflectare a definitiei complexe a tanarului in situatii NEET, care prezinta cel putin 5 situatii distincte (conform structurii EUROFOUND).

Teoria care a stat la baza colectarii informatiilor necesare in cadrul tehnicii Studiului de caz

Pentru a scoate un tanar NEET din starea lui de dificultate nu este suficient sa aplici un singur program guvernamental urmarind doar diminesiunea profesional-educativa (calificare, formare, training/reintroducere in educatie, anagajare), ci este necesar sa aducem tanarul NEET in situatia de a lua singur decizia de a iesi din situatia dificila in care se afla.

Prin acest studiu au fost testate, de fapt,

valabilitatea a doua ipoteze rivale:

29

1. pentru a scoate un tanar din starea de NEET trebuie sa aplici un program de calificare, formare, reintroducere in sistemul educational sau angajare (metoda clasica care s-a utilizat pana acum in Romania);

2. pentru a scoate un tanar din starea de NEET trebuie sa-l sprijini ca el sa ia decizia de a iesi din aceasta situatie, concomitent cu masurile concrete luate de specialisti pentru a-i oferi posibilitatea de a iesi, in mod real, din aceasta stare.

- In starea sa de NEET, tanarul, datorita situatiilor

multiple prin care trece, inregistreaza un regres atat din punct de vedere psihic cat si fizic. Aceste situatii fac ca el sa nu reactioneze in mod conventional la metodele formale de integrare sociala- de genul ‛invat si iau examenul“. - Ghidul de interviu destinat tinerilor NEET a cuprins o

serie de instrumente de masurare a nivelului deteriorarii psihice a tinerilor NEET, considerate propozitii in teoria avansata anterior. Aceasta deteriorare psihica conduce la perceptii pesimiste, defensive, la pasivitate si la derizoriu, de genul ‛toata lumea o duce rau“.

Propozitiile care compun teoria comporatamentului tanarului NEET

I. Societatea romaneasca a legitimat furtul, imoralitatea si

coruptia: s-a utilizat o viziune a lui Frederic Bastiat pentru a construi instrumentul;

II. Piramida nevoilor lui Maslow: s-a pornit de la premisa/ipoteza ca

“Muncesc pentru

casa la porumb, la

struguri, la cai-

imi place sa

calaresc.”

Tanara NEET, 16

ani

30

tanarul NEET, din cauza lipsei de mijloace materiale plaseaza pe primul plan nevoia de hrana si de imbracaminte, treapta 1 a Piramidei lui Maslow;

III. Bugetul de timp: prin acest instrument am incercat sa descriem fidel o zi normala din viata tanarului NEET, pornind de la ipoteza ca structurarea timpului ne va scoate in evidenta aspecte ale specificitatii acestui tip de tanar; IV. Scala de anomie a lui Leo Strole: am pornit de la

ipoteza ca, pe ansamblu, tinerii NEET sunt foarte anomici. Anomia este o traire in plan psihic a situatiei de lipsa de norma, din cauza unor rupturi ale ordinii traditionale.

In conditii de criza economica ea apare in mod obiectiv, indusa de sucombarea unor valori si de nasterea altora. Exista si situatia ‘mortii’ unor valori si a ‘ne-nasterii’ altora, ceea ce lasa un vid axiologic resimtit dificil la nivel de individ: nu te mai poti ghida in viata dupa repere.

Nevroza, pasivitatea, si, mai grav in cazul tinerilor, imposibilitatea de a gasi o cale pe drumul starii de adult, transforma oamenii din posibile resurse sociale in posibile probleme.

V. Modelul de instalare al lui Olivier Galland - consider ca acest instrument reflecta foarte bine starea reala de viata a tanarului NEET - varsta la care el considera ca poate intra in etapa adulta, prin:

a. incheierea ciclului educational pe care si-l doreste, b. anagajarea prin contract pe durata nedeterminata, c. cumpararea unei locuinte proprii si intemeirea unei

familii. Ipoteza este ca tinerii NEET percep intrarea definitiva in varsta adulta nu pana in 25 de ani, cum ar fi normal sa se intample la tinerii care traiesc intr-o epoca eficienta, ci mult mai tarziu.

31

VI. Aspecte ale filozofiei si experientei de viata ale tanarului NEET vor completa informatiile si vor explica unele din deciziile luate de el. Pornim de la ipoteza ca pedagogia integrarii tanarului NEET trebuie sa plece de la particularizarea situatiilor lui de viata si nu de la generalizarea lor.

Unitatea de analiza in Studiile de Caz

Unitatea de analiza a fost TANARUL NEET ROMAN, cu varste cuprinse intre 15 si 29 ANI. Aici intra mai multe categorii de tineri, conform definitiei europene a NEET. Am incercat sa avem cazuri din toate categoriile:

1) Someri de lunga si de scurta durata 2) Tineri indisponibili: ingrijesc alte persoane; ajuta cu

munca acasa; bolnavi; cu deficiente psiho-fizice 3) Tineri neparticipativi: lucartori descurajati (

dezamagiti de sistem); delincventi; nu cred in sistem 4) Tineri oportunisti: cauta ceva pe masura calitatilor

pe care stiu ca le au 5) Tineri voluntari: considera ca alte lucruri sunt mai

importante decat integrarea lor in sistem; calatorii, educatie speciala, hobby-uri etc.

6) Alte categorii: imigranti, tineri ai caror parinti sunt la munca in strainatate

Logica care leaga datele obtinute prin Studiul de Caz de propozitiile incluse in teorie ‛Pattern Matching“

Datele pe care le obtinem din aplicarea Studiilor de Caz vor fi confruntate cu propozitiile enuntate inaintea demararii aplicarii metodei. In cazul in care nu se potrivesc, teoria va fi reevaluata. Se aplica metoda Generalizarii Analitice (si nu statistice) in sensul in care se urmareste in ce masura

32

evenimentele observate coincid ca manifestare cu presupunerile teoretice.

Criteriile de interpretare a datelor

S-a incercat ca instrumentele incluse in ghidul de interviu sa cuprinda aparate de masura care sa surprinda cat mai obiectiv observatiile: scale de masurare Likert, stabilirea minutelor de derulare a activitatilor.

Rezultatele studiilor de Caz, pentru instrumentele utilizate

I. Societatea romaneasca a legitimat furtul, imoralitatea si coruptia – Indicatorii lui Frederic Bastiat

1. Crezi ca se mai poate face astazi, in Romania? (deosebirea dintre just si injust/drept si nedrept)

2. Crezi ca oamenii mai sunt morali? 3. Crezi ca oamenii au respect fata de lege? 4. Crezi ca furtul a devenit ceva obisnuit, natural?

Ipoteza studiului a fost ca tinerii NEET vor percepe faptul ca in Romania s-a legitimat, intr-un fel, anormalitatea, comparativ cu ceea ce ar trebui sa fie functionarea eficienta a unei societati.

In urma anlizarii datelor obtinute am ajuns la concluzia ca aceasta ipoteza trebuie nuantata.

In mod masiv, tinerii NEET intervievati au considerat ca ‛furtul a devenit ceva obisnuit, natural“ – 77% cazuri – si ca oamenii nu ‛au respect fata de lege“ – 68% cazuri.

Dar nu pe fondul unei ‛boli“ sociale: 63% tineri NEET considera ca DA, ‛se mai poate face astazi, in Romania, deosebirea dintre just si injust/drept si nedrept“.

33

Cu alte cuvine, nu oamenii au perceptii deformate, nu

oamenii sunt pervertiti, ci sistemul este gresit conceput. Acest lucru este esential!

Mai mult decat atat, tinerii NEET aflati in aceasta situatie in mod voluntar si tinerii NEET care cauta in mod activ sa iasa din starea lor considera ca, ‛furtul NU a devenit ceva obisnuit, natural, in Romania“.

O parte compacta din tinerii NEET investigati considera deci ca oamenii pot sa perceapa binele, acolo unde el exista si pot sa fie eficienti, daca se misca in spatiul social.

II. Piramida nevoilor a lui Maslow

Asa cum am aratat atunci cand am definit teoria care a stat la baza Studiilor de Caz, am avansat ipoteza ca tinerii NEET vor stabili ca prima nevoie a lor ‛am nevoie sa mananc si sa ma imbrac corespunzator“. Justificarea ar fi faptul ca ei, personal, nu au mijloace materiale de intretinere care sa le asigure un trai decent, depinzand aproape in intregime de familiile lor.

In urma analizarii datelor obtinute prin interviurile intensive, aceasta ipoteza a fost respinsa.

Iata datele obtinute, in ordinea preferintelor:

I: Am nevoie de afectiune, din partea familiei, a prietenilor, a vecinilor, a celorlalti oameni;

34

II: Am nevoie de o munca stabila pentru a nu-mi mai face griji pentru ziua de maine;

III: Am nevoie sa mi se ofere sansa de a face ce-mi place, de a-mi folosi talentele si calitatile;

IV: Am nevoie ca ceilalti sa ma respecte; V: Am nevoie sa mananc pe saturate si sa ma imbrac

corespunzator.

Desi a rezultat ca aproape o jumatate din tinerii NEET investigati traiesc sub pragul de viata decent, ei pun pe ultimul loc nevoile primare.

Acest lucru poate avea mai multe explicatii, care vor trebui verificate ulterior, in cercetari

realizate pe esantioane reprezentative. Pentru a iesi din starea temporara de dificultate in care se

gasesc, tinerii au nevoie de succes in viata cotidiana, manifestat prin actiuni care se deruleaza bine si mai atenueaza problemele vietii lor cotidiene. Afectiunea, pusa in act, de exemplu, prin intelegere din partea celorlalti, laude si aprecieri, poate fi un panaceu al rezistentei in cotidian.

O alta explicatie, mult mai pesimista, ne-a fost sugerata de tinerii intervievati:

‛La mine in sat sunt multi someri. Decat sa munceasca prefera sa stea acasa.

Se roaga prin sat sa le dea cate cineva de munca, la negru.

S-au invatat cu putin, nu vor mai mult. Sunt delasatori, traiesc din ajutoare, nu vor sa se angajeze, nu se gandesc ca nu vor ave o pensie.

Lumea s-a obisnuit sa se descurce, nu sa aiba carte.“

“50% ma sustine familia. Nu

au timp de mine. Ziua sunt la

treaba si seara se ocupa de

surorile mele mai mici : 3, 10

si 12 ani.”

Tanar NEET, 18 ani

35

In cazul in care aceasta explicatie este adevarata ea ne indica un pericol mare in care se gasesc tinerii NEET. A nu perecepe faptul ca traiesti intr-o saracie lucie si ca acest mod de viata iti poate afecta in mod semnificativ starea de sanatate inseamna a te obisnui cu idea ca speranta ta de viata este scazuta si ca nimic nu ‛misca“ in acest domeniu.

Aceasta concluzie este intarita de un studiu recent SOCIAL JUSTICE IN EU-INDEX REPORT-SOCIAL INCLUSION MONITOR (octombrie 2015), realizat de Bertelsman Stiftung. Cu un indice de 3,74 Romania ocupa locul 27 din 28 de state (Suedia are indicele 7,27). La Sanatate Romania se afla pe ultimul loc in UE 28 (indice 3,09) si are si cel mai mic buget pentru sanatate din UE. Desigur, speranta de viata a romanilor este si ea pe ultimul loc. In ceea ce priveste Preventia Saraciei ne clasm pe locul 27 din 28 de state.

III. Bugetul de Timp

Din studiile analizate, se observa mare varietate de situatii, cuprinse sub aceeasi umbrela: TANARUL NEET ROMAN.

Acesti tineri fara locuri de munca, isi structureaza foarte diferit timpul, in functie de mediul lor de rezidenta -sat, oras- de situatia materiala a familiilor lor si de situatiile de viata, particulare – parinti bolnavi, bunica bolnava,

“Atelierele protejate

pentru persoanle cu

dizabilitati in orasul meu

sunt doar pe hartie”

Tanar NEET, 25 ani

36

deficiente fizice, pregatire pentru masterat, saracie lucie in casa, opulenta in casa.

Tinerii cu situatiile cele mai dificile -orfan, deficiente fizice, rezidenti in mediul rural- sunt si cei mai inclinati sa desfasoare munca de voluntariat. In acest context poate fi interpretata ca o oportunitate de a iesi din starea de excluziune sociala. Este adevarat ca in cazul comunitatilor rurale, de unde au provenit tinerii NEET intervievati, oportunitatea a venit din exterior, prin ‛implantarea“ unor ONG-uri sustinute cu bani de la donatori internationali, caz relativ singular in Romania.

Voluntariatul este insa, dupa cum s-a vazut in Studiile de Caz analizate, si o manifestare de REACTIE FORMARE: un mecanism psihologic de aparare in fata unor agresiuni de sitem majore. Au fost ‛loviti de soarta“ si comportamentul lor devine oarecum paradoxal, devenind mai altruisti si dorind sa-i ajute pe altii. Este forma lor de a se proteja psihic de agresiunile din social. Acest gen de reactie formare o vom mai intalni si la alti tineri NEET. Pentru ei reactie formare a devenit principala arma de lupta pentru a se motiva sa reuseasca in viata.

Pentru tinerii din mediul rural care fac munca de voluntariat, ONG-urile care s-au implantat in mediul lor sunt o ‛mana cereasca“. Aceste fundatii le

structureaza timpul liber si-i ajuta material sa nu treaca la decizia de a abandona scoala. De asemenea, primesc mese calde si imbracaminte, merg in excursii si-i ajuta pe satenii nevoiasi. Sunt tineri NEET intr-o situatie materiala atat de grea incat daca primesc o masa calda la fundatie/centru, familia nu le mai da o

“Daca ma angajez bunica

moare in 3 saptamani.

Oricum nu va mai trai mai

mult de 6 luni.”

Tanar NEET, 25 ani

37

masa calda acasa pentru ca fratii si surorile lor sa aiba o sursa de hrana suplimentara.

O problema este faptul ca tinerii care au devenit NEET din cauza abandonului scolar – uneori din motive care tin de situatia lor familiala sau de situatii de viata obiective – nu mai pot fi voluntari in aceste ONG-uri. Ei sunt tolerati totusi, data fiind situatia lor dificila si primesc servicii in schimbul unor actiuni voluntare.

Doar 31% din tineri NEET care au facut parte din

Studiile de Caz muncesc pe piata neagra sau in gospodaria familiei, zilnic. Acestui gen de munca ei ii aloca, in medie, 9 ore/zi. In mediul rural ziua de munca se plateste ‛la negru“ cu 50 de lei/zi.

Exemple de Bugete de Timp individuale se gasesc in Anexele acestui document.

IV. Scala de masurare a anomiei a lui Leo Strole

Asa cum s-a aratat in una din propozitiile teoriei de mai sus, tinerii NEET sunt foarte anomici. S-a folosit scala Likert de masurare in 5 grade. Valoarea 5 este data daca subiectul este de acord in foarte mare masura cu asertiunea si 1, in foarte mica masura. Scala a fost etalonata in Romania de catre Catalin Zamfir. Rezultatele peste 3,66 indica o situatie buna iar cele sub 3,66, o situatie slaba.

38

Scala lui Leo Strole:

Comparativ cu marja de 3,66 in urma studiilor de caz s-au obtinut rezultate diferite ale gradului de anomie al tinerilor NEET, in functie de situatia lor de viata: - NEET cu studii superioare, NEET voluntari si NEET

activi-3,34 valoarea anomiei; - NEET indisponibili (dificultati fizice, ingrijire alte

persoane)-2,2; - NEET cu educatie redusa si cu abandon scolar-1,81.

De asemenea, exista o diferenta a gradului de anomie intre NEETs din mediul rural si cei din mediul urban: 1,7 in rural si

2,7 in mediul urban. Acest rezultat este intarit si prin apartenenta la

subculturi care duc la acelasi tip de manifestare-acelasi oras, aceeasi comunitate etc. Acest lucru isi gaseste explicatia cel mai probabil, in nivelul de educatie diferit al

subiectilor din Studiile de Caz, asa cum a rezultat din tipologia

anterioara.

ASERTIUNEA Viata in Romania este grea Nu mai poti avea incredere in nimeni, astazi Oficialitatile publice nu se intereseaza de problemele

oamenilor obisnuiti Nu ar fi o idee buna ca tinerii sa dea nastere la copii Cel mai bine este sa te gandesti la prezent si sa nu te

preocupe trecutul si mai ales viitorul

“Marturisesc ca au fost

situatii in care unii tineri

au refuzat sa se implice in

activitatile de proiect

dupa ce s-au inscris, dar

intotdeauna se gasesc

solutii. Nu am avut

rezultate dezamagitoare,

am avut doar lectii de

invatat”

Specialist in lucrul cu

tinerii NEET (Youth

Worker)

39

Doi subiecti au obtinut indici de anomie mult peste marja de 3,66. Un NEET voluntar din mediu urban mare, fata, (3,80) care si-a gasit de lucru in urma cu o luna de zile dar a abandonat serviciul considerand ca este mult sub nivelul sau de pregatire si un NEET activ din mediul urban mic, la care actioneaza foarte puternic REACTIA FORMARE si care are un nivel de inteligenta, testat de psihologi specializati, mult peste medie (4.0 coeficient de anomie). Acesti tineri manifesta trasaturi foarte puternice care le vor permite din situatia de dificultate.

V. Modelul de instalare in viata adulta (Olivier Galland)

Modelul de instalare ne arata perceptia tinerilor referitor la momentul intrarii lor in viata adulta. In cazul nostru vorbim despre cazuri de tineri NEET.

Ca o primaconstatare se remarca starea lor de optimism referitor la acest traseu. Acest lucru s-ar putea datora faptului ca deja si- au construit scenarii de adaptare care include insa ca parametru ‛obisnuinta cu starea de rau’ - Este vorba de ‛a te descurca in viata“. Acest lucru le scade considerabil aspiratiile dar le permite sa traiasca, sa subziste.

In anumite medii rurale tinerii muncesc in special pe piata neagra, dar acest gen de activitate le permite sa traiasca. Din cauza oportunitatii lucrului pe piata neagra s-ar

« Dezamagitor si pentru ei (tineri

NEET) si pentru noi (liderii) a fost

faptul ca la finalizarea cursurilor sau

proiectelor respective, o parte din

tineri se intorceau in aceiasi letargie

si stare de inactivitate din care

iesisera pe durata derularii

activitatilor proiectului/cursului. »

Organizatie care lucreaza cu tinerii

NEET

40

parea ca este influentata si slaba lor aspiratie catre un ciclu de educatie mai lung, punand capat educatiei la 18,3 ani (in medie). Cel mai mult, pentru unii din ei, este performanta de a-si lua BAC-ul. Ei sunt foarte optimisti in ceea ce priveste varsta la care pot achizitiona o casa proprie: 24,3 ani. De ce? Toti tinerii NEET investigati din mediul respectiv au declarat ca familia ii ajuta foarte mult. Aceasta cutuma nu exista in alte medii rurale, unde tinerii au declarat ca famila nu este un suport pentru ei. Iata de ce si varsta la care cred ca pot achizitiona o casa proprie avanseaza: 31 de ani.

In legatura cu sprijinul pe care tinerii NEET au declarat ca l-au primit in viata este de remarcat ca in afara de familie sunt indicati prietenii si rudele. Nu se face nici o referire la sistem, cu exceptia unui subiect din urban mare, orfan, care a mentionat Directia de Asistenta Sociala (datorita careia a gasit o locuinta si unde sta in colocatie cu alte persoane). Se mai mentioneaza cazuri de ajutor din partea ONG-urilor (2) si a bisericii (2). De asemenea 2 subiecti cu o situatie foarte grea considera ca a crede in Dumnezeu este o solutie de a rezista in viata lor grea.

Intrebati daca ar parasi studiile in cazul in care ar gasi un post de munca convenabil, majoritatea tinerilor au spus NU. Cu execeptia unor tineri apartinand unei comunitati rurale, provenind dintr-o situatie materiala mai slaba si fara sprijinul major al familiei ei ar fi dispusi sa renunte la educatie daca s-ar putea angaja convenabil. Aceeasi tineri insa au spus ca nu ar parasi scoala pentru a lucra pe piata neagra.

S-ar parea ca oportunitatile ‛descurcarii in viata“ le influenteaza tinerilor NEET si raspunsul la o alta intrebare

41

din Ghidul de interviu: ‛Daca ar fi dispusi sa plece definitiv din Romania“.

In general, majoritatea tinerilor NEET intervievati au declarat ca ar parasi definitiv Romania 68%. O parte din ei (mediu rural) ar pleca pentru ca rudele lor sunt deja acolo, cei din orase – mediul urban mare si mic- invoca motive legate de calitatea vietii: respect, cultura superioara, locuri de munca convenabile, stabilitate, trai bun, salariu bun. De asmenea, mai invoca si cunoasterea limbii.

Tarile cele mai dorite sunt Anglia, Germania, si Italia, urmate de Spania, Danemarca, Norvegia, Dubai si SUA.

Analiza unor solutii de iesire din starea de NEET implementate in alte tari

Prin Ghidul de Interviu, tinerilor NEET li s-au prezentat, o serie de solutii pe care alte tari le-au aplicat cu success pentru inserta tinerilor.

Pentru tinerii de 18 ani si sub 18 ani s-a prezentat solutia: - ALTERNANTA PEDAGOGICA: scoala asigura

formarea profesionala iar intreprinderea asigura adaptarea la munca si recalificarea in functie de schimbarea tehnologica. Aceste lucruri vor fi favorizate prin: - acordarea unei indemnizatii pe perioada formarii; - posibilitatea de a utiliza in intreprindere cunostintele

dobandite in scoala; - existenta in intreprindere a unui tutore formator un bun

profesionist si pedagog in acelasi timp. - Se va face un contract de formare profesionala care

va tine cont de nevoile tanarului. Scolii si intreprinderii.

42

Toti tinerii NEET intervievati, pana in 18 ani (inclusiv), au agreat aceasta solutie. Se observa ca este o varianta de ‛educatie duala“, asa cum se practica in Germania, si care ii asigura elevului, la iesirea din scoala, o diploma de muncitor calificat. Aceasta solutie le-a fost propusa tinerilor inca din anul 1994- lucrarea STAREA TINERETULUI ROMAN realizata de Centrul de Cercetari pentru Problemele Tineretului. Si atunci a fost agreata ca solutie de catre tineri dar invatamantul dual s-a impus in Romania, ca solutie partiala, abia dupa vreo 20 de ani. Si inca nu functioneaza eficient decat daca intreprinderile care se implica in acest proiect au investitii germane.

Pentru tinerii peste 18 ani s-au propus mai multe solutii: Cele mai agreate solutii de catre tinerii NEET din

Studiile de Caz au fost:

Procentul Solutia propusa Detalierea solutiei

50% INTREPRINDERILE

FORMATE DE SI PRIN TINERII SOMERI

Acest model se adreseaza tinerilor cu abilitati care se

gasesc temporar in dificultate. Se acorda BURSE DE

PROIECT

41% CONTRACTUL

DE TIMP PARTAJAT

Acest model combina un contract de munca veritabil

(dar pe timp partial) cu unul de formare. Tanarul este stagiar

al formarii si primeste o alocatie in functie de numarul

de ore de formare urmate

36% SERVICIILE DE la nivel local se pot

43

PROXIMITATE propune o serie de servicii flexibile care sa raspunda rapid

nevoilor populatei/clientilor din imediata apropiere

aspatiala de acestia. Serviciile vor fi realizate de tinErii aflati

in dificultate. Se fac misiuni locale pentru depistarea

nevoilor de servicii de proximitate (ex: in mediul rural,

supravegherea copiilor si asistarea lor la lectii)

23%

INTREPRINDERILE DE INSERTIE

se adreseaza tinerilor celor

mai defavorizati-somaj de lungat durata, delincventa, droguri etc. Cu acesti tineri nu

se urmareste formarea profesionala ci o

PREADAPTARE, aplicand metodele pedagogiei reusitei si a

formarii prin munca

23%

PARTAJAREA TIMPULUI DE MUNCA CU VARSTNICII

se inlocuieste progresiv un lucrator senior care are peste

55 de ani

23% CONTRACTUL DE INSERTIE;

se incheie cu anumite sectoare economice care au de

obici nevoie sa recurga la forme de angajare pe durata

44

limitata, care corespunde unei fluctuatii sezoniere a

activitatii lor: constructii, agricultura, turism etc.

18%

TIMPUL INJUMATATIT REALIZAT CU ALTERNANTE

SAPTAMANALE

4 ore dimineata, intr-o sapatamana si 4 ore dupa-

amiaza, in cealalta sapatamana;

(varianta atractiva in special pentru tinerele fete cu

copii)

9% PRINCIPIUL

BINOMULUI

doi tineri impart acelasi post

5% CONTRACTUL

PROGRESIV de la un an la altul durata

de munca creste Si aceste solutii au fost prezentate tinerilor romani inca

din 1994 (acelasi studiu invocat mai sus) dar , desi au fost agreate de tineri, nu au fost aplicate pana acum. La vremea aceea studiul a fost comandat de Ministrul Tineretului si Sportului, dl. Alexandru Mironov si a fost indeaproape supervizat de Presedintia Romaniei.

In cadrul Schemei de Garantii pentru Tineret toate aceste

solutii ar putea constitui baze reale de fundamentare a cheltuirii eficiente a banilor europeni.

Triangularea metodelor

Pentru a fi siguri ca unitatile de analiza au fost surprinse in mod obiectiv am comparat rezultatele obtinute din mai multe surse:

45

Ghid de Interviu Chestionarul aplicat ONG-urilor Analiza documentelor care trateaza probleme

similare Ancheta de opinie realizata pe un esantion

reprezentativ de tineri Discutii cu reprezentantii ONG-urilor care se ocupa

de integrarea tinerilor NEET la trainingurile organizate in cadrul proiectului

ANALIZA EXPERIENTEI ONG-URILOR CARE SE OCUPA DE TINERII NEET

S-a folosit metoda analizei de continut a raspunsurilor la un Chestionar Postal (on-line) Printre solutiile de iesire din starea de NEET, ONG-urile intervievate au propus: Educarea familiilor tinerilor NEET

Implicarea tinerilor NEET in activitati in folosul

comuniatii

Voluntariat

Stagii de formare in alte

tari

Voluntariat in alte tari

Consiliere personalizata

pentru cresterea increderii in

sine

Reinfiintarea in scoli a

atelierelor,

“Dupa sustinerea unor sesiuni de

informare a studentilor (an terminal)

asupra oportunitatilor de formare

internationala (cu scopul dobandirii

experientei cerute de angajatori) am

constatat ca majoritatea studentilor

risca sa devina tineri NEET. Aceasta

situatie este prezenta in Constanta din

cauza interesului scazut de a lucra pe

un salariu de inceput (minimul pe

economie). Acesti tineri prefera sa stea

acasa fiind sustinuti financiar de

parinti (NEET cases) sau sa devina

someri indemnizati”

Organizatie de tineret, Constanta

46

laboratoarelor si a orelor de practica;

Asigurarea unor venituri minime din munca pe perioada

scolii si a uceniciei pentru tinerii in risc de a deveni NEET. In

cazul comunitatilor rurale, sa se organizeze pentru tineri

parcele de munca pentru subzistenta.

Educarea timpurie a copiilor si adolescntilor pentru

prevenirea abandonului scolar.

ANCHETA NATIONALA ASUPRA NOTORIETATII PROGRAMULUI ‛GARANTIA PENTRU TINERET“ SI A SITUATIEI TINERILOR NEET

Prin amabilitatea companiei TNS-CSOP a fost realizat in luna octombrie a acestui an un studiu omnibus care a vizat problematica tinerilor NEET in Romania. Analiza s-a facut pe 1.104 persoane, marja de eroare fiind de +/-3. Patru intrebari au surprins derularea fenomenului NEET in Romania

I. Intrebare: ‛Ati auzit de programul Grantia pentru Tineret, destinat tinerilor NEET?“ (variante da/nu)

II. Intrebare: ‛Ce procent din tinerii din tara noastra considerati ca s-ar incadra in categoria tinerilor NEET?“

III. Intrebare: In ce masura (deloc, putin, foarte mult) credeti ca ar trebui sa se ocupe urmatorii actori de rezolvarea problemelor tinerilor NEET din Romania? Variante de raspuns: Uniunea Europeana, Presidentia, Guvernul, Ministerul Muncii prin agentiile teritoriale ale acestuia, Ministerul Educatiei prin agentiile teritoriale ale acestuia, Autoritatile locale (Primaria, Consiliul Local, Prefectura, etc.), Biserica, Mass-media (presa, TV, radio, etc.), ONG-urile, Scoala, Patronatele/Angajatorii, Familia/Prietenii.

47

IV. Intrebare: ‛La ce varsta credeti ca veti incheia urmatoarele cicluri de viata: studiile; gasirea unui loc de munca; intemeierea unei familii; dobandirea unei case proprii. Spre deosebire de studiile de caz facute cu tineri NEET, ancheta pe populatia generala indica faptul ca prietenii si familia nu sunt vazuti ca actorii principali in adresarea problematicii NEET (tinerii NEET indicandu-i ca principalul suport in viata lor), acestia obtinand un scor de 62%, comparativ mai mic cu cel obtinut de institutii precum Ministerul Muncii (88%) sau Ministerul Muncii 77%. Acest aspect se poate vedea ca un decalaj intre asteptari (care vizeaza in mod deosebit institutiile publice) si realitate, unde acestia joaca un rol mult mai important. Acest aspect insa ar trebui studiat in profunzime si in alte cercetari.

Ultima intrebare: ‛La ce varsta credeti ca veti incheia urmatoarele cicluri de viata-studiile, gasirea unui loc de munca, intemeierea unei familii, dobandirea unei case proprii-a fost creata pentru a compara Modelul de Instalare al populatiei de tineri din Romania (tinerii cuprinsi in esantionul national) cu acela al tinerilor NEET analizati in Studiile de Caz. Rezultatele comparative de mai jos ne indica, in continuare, faptul ca exista nu atat tineri NEET cat subculturi de tineri NEET si ca solutiile de scoatere a lor din starea de dificultate sunt individuale si nu generale. Astfel, Se poate observa ca nu exista mari diferente intre scenariile de viata pe care si le imagineaza cele doua categorii de tineri: a. Incheierea studiilor: tinerii de 18-24 din esantionul national considera ca vor temina studiile in intervalul 18-

48

24 ani (29%) sau in intervalul 25-29 ani (22%). Tinerii NEET au estimat, in medie, ca vor termina studiile la 22,2 ani. b. Gasirea unui loc de munca: tinerii de 18-24 ani din esantionul national estimeaza ca-si vor gasi un loc de munca astfel: 21% in intervalul 18-24 ani; 37% in intervalul 25-29 ani; 34% mentioneaza ca au deja un loc de munca. In schimb, tinerii de 29-34 ani considera in proportie de 14% ca-si vor gasi un loc de munca in intervalul 25-29 ani (ceea ce presupune ca nu au un loc de munca inca). Tinerii NEET intervievati considera, in medie, ca-si vor gasi un loc de munca la 26,2 ani. c. Intemeierea unei familii: tinerii de 18-24 ani din esantionul national considera in proportie de 41% ca-si vor construe o familie in intervalul 25-30 ani si in proportie de 29%, in intervalul 30-35 ani. 18% din tinerii de 25-34 ani cred ca-si vor face o familie in intervalul 30-35 ani. Tinerii NEET cred ca-si vor intemeia o familie la 30 de ani. d. Construirea unei case proprii: la acest capitol al scenariului de viata tinerii din esantionul national sunt mai sceptici decat tinerii NEET. Astfel, 35% din tinerii de 18-24 ani cred ca vor avea propria casa in intervalul 30-35 ani si 24% din tinerii de 25-34 ani conteaza pe o casa proprie dupa 35 ani. Tinerii NEET cred ca vor avea propria casa la 29,4 ani.

DESK RESEARCH

S-a realizat Analiza de Continut a informatiilor referitoare la tinerii NEET continute in Bibliografie.

49

BIBLIOGRAFIE

1. Eurofound (2015), Social Inclusion of Young People, Publications Office of the European Union, Luxembourg.

2. Bertelsmann Stiftung, SimEurope –Social inclusion monitor (2015), Social Justice in EU – Index Report 2015.

3. Eurofound (2011), NEETs-Young People not in employment, education or training: Characteristics, costs and policy responses in Europe, Publications Office of the European Union, Luxembourg.

4. Centrul de Cercetari pentru Problemele Tineretului (CCPT), 1994, Starea Tineretului Roman, Editura CCPT.

5. BCS (2011), Ancheta nationala ‛Starea Tineretului Roman“, proprietate Schultz Consulting SRL.

6. Ian Goldring, NEETs and Youth Work, Project, Bucharest, may, 2015.

7. Olivier Galland, Sociologie de la Jeunesse, Armand Colin, Paris, 1997.

8. Robert K.Yin, Case Study Research- Design and Methods, Third Edition, Sage Publications, London, 2002.

9. Ion Dan Trestieni, Raport asupra lucratorului de tineret in Danemarca, 2011, proprietate Schultz Consulting SRL.

10. Ion Dan Trestieni, Raport asupra lucratorului de tineret in Norvegia, 2011, proprietate Schultz Consulting SRL.

50

ANEXE

I. Exemple de buna practica

extrase din chestionarele adresate ONG-urilor care lucreaza cu tinerii NEET sau in situatii de a deveni NEET

Fundatia Andrei, Targoviste - Grupul tinta: tineri vulnerabili cu varsta intre 9-15

ani (rural) si 15-17 ani (urban) - Activitati de Consiliere pentru alegerea constienta a

carierei realizate de Pensionari voluntari; Reteaua de centre de educatie nonformala pentru vitata in mediul rural din Dambovita

- Sesiuni de formare si consiliere- prin metode nonformale contribuim la dezvoltarea deprinderilor si abilitatilor primare in autoconoastere (‚darurile“ dar si limitele native), modalitatile de invatare si educare, alegerea profesiei potrivite, primele relatii cu piata muncii (cv-ul, interviul)

- Sesiuni de autocunoastere si tehnici de dezvoltare personala - cresterea stimei de sine, sporirea eficientei actiunilor individuale.

- Concluzii relevante: desi sunt foarte comune activitatile de formare si consiliere, acestea sunt mai putin eficiente cand sunt realizate in grupuri mari. Recomandam ca activitatile de consiliere destinate tinerilor NEET sau in risc de a deveni NEET sa se desfasoare in regim de mentorat, cu fiecare tanar in parte.

51

S-a remarcat o nevoie deosebita ca tinerii sa aiba ocazia sa vorbeasca despre nevoile personale, indicand astfel nevoia de servicii de consiliere psihologica si nu doar de formare profesionala.

In paralel sunt necesare demersuri de sustinere a costurilor de baza a tinerilor in mediul rural, precum acoperirea costurilor de transport/deplasare la scoala. Aceste situatii sunt in mod frecvent cauze de abandon scolar.

Mai mult, sunt necesari pasi concreti in relatia cu institutiile publice, pentru rezolvarea unor situatii concrete ale tinerilor in situatii NEET

----------------------------

Fundatia Bunul Samaritean – Centrul de zi, Nicoresti - Grup Tinta: tineri in situatii de risc (viitori tineri

NEET), absolventi ai clasei a WIIIa - Programul ”Nu Abandonului Scolar’ - prin

sustinerea materiala (costuri legate de masa, necesarul scolar etc.), in vederea continuarii studiilor liceale

- Concluzii relevante: exista dificultati majore in identificarea tinerilor in situatii de risc, respectiv exista dificultati majore in sprijinirea unui numar mare de tineri in aceste situatii (fondurile sunt doar din surse private, fara sprijinul institutiilor publice).

Este necesara implicarea mai multor ONG-uri si Institutii Publice pentru extinderea unor programe destiante copiilor si tinerilor in situatii de risc, cu precadere celor din mediul rural. Astfel de programe au un rol foarte important in prevenirea situatiilor NEET.

-------------------------

52

Asociatia ‘Learn for You’ Slatina - Grupul Tinta: elevi din grupuri vulnerabile - Ziua Stafetei - elevi din grupuri vulnerabile au putut

sa fie pusi in postura de a prelua stafeta de la un mentor a carui profesie si-au dorit sa o urmeze. Elevii au avut posibilitatea sa afle mai multe lucruri de la cel ce practica profesia si sa mearga direct in mediul respectiv.

- Concluzii relevante: Orientarea profesionala de la varste Timpurii este importanta pentru tineri, deoarece au nevoie de mai mult timp sa se pregateasca sau sa isi aleaga o viitoare profesie. Fiind sprijiniti in aceasta alegere vor fi maipreocupati de dezvoltarea si formarea unor capacitati profesionale corespunzatoare,

Serviciile de orientare profesionala sunt necesare cat mai timpuriu in viata unui tanar, astfel, atat alegerile educationale cat si cele profesionale vor fi luate in mod informat. Totodata, alegerea metodelor prin care se face consilierea profesionala/vocationala este la fel de importanta, si in acest sens putand fi alese variante mai creative, fara a se limita la abordarea clasica intr-un cabinet alaturi de un psiho-pedagog.

---------------------------

Asociatia Crestin-Umanitara ‘Slujirea Vietii’ Iasi - Grupul Tinta: tineri dezavantajati din comunitati rurale din judetul Iasi - Proiectul CLUBUL DE BUSINESS si-a propus sa creeze diferite situatii de invatare in cadrul unui club dar si in afara, in cadrul real prin organizarea unor activitati care sa-i provoace pe tineri si sa-i motiveze in vederea dobandirii deprinderilor antreprenoriale specifice mediului rural. Activitatea centrala a proeictului a

53

constituit-o trainingul de formare: ‛Echipat pentru a deveni investitor“. Sesiunile de formare s-au desfasurat in doua etape: 1. Scoala de business: Descopera cum se creşte o idee dela A la Z 2. Ateliere practice (sera de flori, gradina dezarvavaturi si de legume). - Concluzii relevante: Trainingul de formare a adus tinerii mai aproape de realitatea si oportunitatile pe care le ofera viata la tara, promovand dezvoltarea personala a participantilor. Pe parcursul proiectului tinerii au putut sa isi descopere potentialul personal privind posibilitatea initierii unei afaceri, si-au imbogatit cunostintele in domeniul ocupatiilor traditionale, si-au dezvoltat abilitatile practice si cunostintele teoretice necesare pentru initierea unei afaceri; si-au dezvoltat abilitatile de lucru in echipa, de comunicare si de organizare.

--------------------------

European Project, TG.JIU - Complexul de servicii comunitare pentru copilul cu nevoi speciale

- Grupul Tinta: copiii cu nevoi speciale - Workshopuri periodice (origami, incondeiere oua de

Paste etc.) - Concluzii relevante: imbunatatirea starii de spirit a

copiilor cu dizabilitati, cresterea increderii in propriile forte, dezvoltarea abilitatilor de lucru in echipa, imbunatatirea abilitatilor de comunicare;

ar fi util daca mai multe ONG-uri, dar si institutii publice, s-ar implica in sprijinirea timpurie a copiilor cu nevoi speciale (pentru ca ei prezinta un risc ridicat de a devein viitori NEETs), punand accentual pe activitati care sa le dezvolte

54

creativitatea si sa-i invete sa faca lucruri concrete care le pot fi utile ulterior.

II. Exemple Buget de timp zilnic

1. Buget de timp-tanar NEET 18 ani, mediu rural- situatieabandon scolar, tanar NEET indisponibil STRUCTURAREA TIMPULUI TIMP ALOCAT IN

ORE SI MINUTE I. TIMP DE SOMN I-7h II. TIMP IMPUS

a. Munca profesionalanormala

b. Munca profesionalainformala (la negru)

c. Ore suplimentare muncanormala

d. Ore suplimentare muncainformala

e. Ore educatie formala(scoala, facultate)

f. Ore educatie non-formala

II-12 h a. 0b.12 h: munca in gospodaria familiei-animale, gradina c. 0d. 0e. 0

f. 0

III. TIMP SEMI-IMPUSa. Drumuri casa-loc de

munca formal, loc demunca informal,scoala, facultate,educatie nonformala,inclusiv asteptari

b. Mese luate in afara

III-3 h a. 0

b. 0c. 0d. 0

55

domiciliu c. Pauze luate in cursul

zileid. Curse, cumparaturi

saptamanalee. Munci casnice: mancare,

menaj, spalat, calcat,diverse

f. Ingrijire alte persoane(copii, bolnavi, batranietc.): hrana,medicamente, toaleta,lectii, conversatii,plimbari, drumuri,asteptari in statie

e. 0

f. 3 h: ingrijire sora invarsta de 3 ani

IV. TIMP DISPONIBIL PENTRUPROPRIA PERSOANA

IV-2 h

a. Nevoi personale: ingrijire,fitness, sport,sanatate,etc

b. Masa si gustari ladomiciliu si in afaradomiciliului -nelegat deIII b

c. Siesta, destindere, jocuri,plimbari, recreere (dans,pescuit etc.)

d. Informatei, cultura,educatie – cursuri, ore,lectura, teatru, film, tv

e. Participare sociala –partid, sindicat, religie,ONG, altele

a. 0

b. 30 min

c. 0

d.1h 30 min

e. 0

56

V. TOTAL I+II+III+IV 24 ORE Alte elemente biografice: Mama tanarului este alcoolica.Tanarul isi ingrijeste mama, iar de la 16 ani cheama salvarea cand intra in coma alcoolica. A terminat 8 clase dar familia i-a interzis sa continue, din cauza situatiei materiale precare. Cand in sfarsit familia si-a dat acordul sa mearga la scoala , scoala nu l-a mai reprimit. In prezent vrea sa faca o scoala profesionala, sa se califice ca mecanic sau brutar Este foarte nemultumit ca dupa 18 ani sistemul nu-i mai permite sa mearga la scoala ‛obisnuita“ sieste obligat sa apeleze la programe de tip ‛A doua sansa“, care nu functioneaza in satul lui din ‛lipsa de elevi“.

2. Buget de timp-tanara NEET 16 ani, mediu rural, situatiede NEET indisponibil si abandon scolar STRUCTURAREA TIMPULUI

TIMP ALOCAT IN ORE SI MINUTE

I TIMP DE SOMN I-5 h: ‛vin noaptea de la munca si ma trezesc dimineata ca sa merg iar la munca“

II TIMP IMPUS

a. Munca profesionalanormala b. Munca profesionala

informala (la negru) c. Ore suplimentare muncanormala d. Ore suplimentare muncainformala e. Ore educatie formala

II: 18 h: gospodaria familiei sau munca la negru a. 0b. 18h

c. 0d. 0e. 0

f. 0

57

(scoala, facultate) f. Ore educatie non-formala

III TIMP SEMI-IMPUS a. Drumuri casa-loc demunca formal, loc de munca informal, scoala, facultate, educatie nonformala, inclusiv asteptari b. Mese luate in afaradomiciliu c. Pauze luate in cursulzilei d. Curse, cumparaturisaptamanale

e. Munci casnice: mancare,menaj, spalat, calcat, diverse f. Ingrijire alte persoane(copii, bolnavi, batrani etc): hrana, medicamente, toaleta, lectii, conversatii, plimbari, drumuri, asteptari in statie

III – 45 min a. 0

b. 0c. 0d. 20 min /zi ‛Sambatamerg la Tecuci si stau 2 ore la cumparaturi, daca avem bani“ e. 25 min /zi

f. 0

IV TIMP DISPONIBIL PENTRU PROPRIA PERSOANA

IV- 15 min

a. Nevoi personale: ingrijire,fitness, sport, sanatate,etc b. Masa si gustari la

a. 0

b.15 min

58

domiciliu si in afara domiciliului -nelegat de III b c. Siesta, destindere, jocuri,plimbari, recreere(dans, pescuit,etc) d. Informatei, cultura,educatie – cursuri, ore, lectura, teatru, film, tv e. Participare sociala –partid, sindicat, religie, ONG, altele

c. 0

d. 0

e. 0

V TOTAL I+II+III+IV 24 ORE Alte mentiuni: “Muncesc pentru ca eu tin casa, parintii mei sunt bolnavi, ori ei au avut

grija ca eu sa scap de o boala grava – TBC (cu care m-am nascut).

Suntem 12 frati in familie, am fost 15 dar 3 au murit de mici. Eu sunt

copilul cel mai mic si stau acasa. Stau cu fratele meu care si el

munceste cu ziua- are 22 ani (plata la munca cu ziua este de 50 de lei).

El lucreaza in constructii si aduce lemne acasa – lucreaza la un vecin

pentru case in constructive cate 10 sapatamani, 12 ore/zi. In loc de bani

el primeste lemne. In timpul iernii raman cu calul, purceii, animalele.

Fratii si surorile mele sunt plecati din tara dar nu ne trimit bani pentru

ca au si ei probleme.

Eu nu mai fac scoala. Am facut 8 clase, trebuia sa fac 10 clase, dar am

plecat in Italia 2 luni pentru bani. Am abandonat scoala din cauza

situatiei.

Scoala sa se comporte altfel cu elevii, profesorii sa nu mai ceara de la

copii bani. Sa nu-i mai puna pe toti in aceeasi oala, unii chiar nu pot

veni regulat la scoala”

3. Buget de timp-tanara NEET 23 ani, mediu urban mare,situatie NEET voluntar STRUCTURAREA TIMP ALOCAT IN ORE

59

TIMPULUI SI MINUTE I TIMP DE SOMN I -9 h II TIMP IMPUS

a Munca profesionala normala b Munca profesionala informala (la negru) c Ore suplimentare munca normala d Ore suplimentare munca informala e Ore educatie formala (scoala, facultate) f Ore educatie non-formala

II- 4 h a. 0b. 0

c. 0d. 0e. 4hf. 0

III TIMP SEMI-IMPUS a Drumuri casa-loc de munca formal, loc de munca informal, scoala, facultate, educatie nonformala, inclusiv asteptari b Mese luate in afara domiciliu c Pauze luate in cursul zilei d Curse, cumparaturi saptamanale e Munci casnice: mancare, menaj, spalat, calcat, diverse f Ingrijire alte persoane (copii, bolnavi, batrani, etc) : hrana, medicamente,

III 1h si 35 min. a. 0

b. 30 minc. 0d. 5 min/zie.1h/zi

f. 0

60

toaleta, lectii, conversatii, plimbari, drumuri, asteptari in statie


IV 9h si 25 min

a Nevoi personale: ingrijire, fitness, sport, sanatate etc. b Masa si gustari la domiciliu si in afara domiciliului -nelegat de III b c Siesta, destindere, jocuri, plimbari, recreere(dans, pescuit,etc) d Informatei, cultura, educatie – cursuri, ore, lectura, teatru, film, tv e Participare sociala – partid, sindicat, religie, ONG, altele

a. 2h/zi

b. 25 min

c. 1h/zi

d. 6 h/zi- lectura

e. 0

V TOTAL I+II+III+IV 24 ORE

4. Buget de timp-tanar NEET 25 ani, mediu urban mare,tanar fara parinti (institutionalizat) STRUCTURAREA TIMPULUI


I TIMP DE SOMN I -8h II TIMP IMPUS

a Munca profesionala normala

b Munca profesionala informala (la negru)

II-caut de lucru – 4 h a. 0b. 0

c. 0d. 0e. 0

61

c Ore suplimentare munca normala d Ore suplimentare munca informala e Ore educatie formala (scoala, facultate) f Ore educatie non-formala

f. 0

III TIMP SEMI-IMPUS a Drumuri casa-loc de munca formal, loc de munca informal, scoala, facultate, educatie nonformala, inclusiv asteptari b Mese luate in afara domiciliu c Pauze luate in cursul zilei d Curse, cumparaturi saptamanale e Munci casnice: mancare, menaj, spalat, calcat, diverse f Ingrijire alte persoane (copii, bolnavi, batrani, etc): hrana, medicamente, toaleta, lectii, conversatii, plimbari, drumuri, asteptari in statie

III - 2 h a. Drum pana la ONG -1 h

b.10 min la ONG c. d. 34 min/zie. 16 min/zi

f. 0


IV-10h

A Nevoi personale: ingrijire, fitness, sport, sanatate,etc

a. 2h/zi-alerg in jurulblocului

62

B Masa si gustari la domiciliu si in afara domiciliului -nelegat de III b C Siesta, destindere, jocuri, plimbari, recreere(dans, pescuit etc.) D Informatei, cultura, educatie – cursuri, ore, lectura, teatru, film, tv E Participare sociala – partid, sindicat, religie, ONG, altele

b. 30 min

c. 2h/zi

d. 2h

e. Armata Salvarii3h30min

V TOTAL I+II+III+IV 24 ORE

5. Buget de timp - Tanar 25 ani, mediu urban mare, NEETindisponibil (dizabilitati fizice-encefalita infantila), absolvent facultate si masterat STRUCTURAREA TIMPULUI


I TIMP DE SOMN I-8h II TIMP IMPUS

a Munca profesionala normala b Munca profesionala informala (la negru) c Ore suplimentare munca normala d Ore suplimentare munca informala e Ore educatie formala (scoala, facultate)

II-4h: caut job- internet, asociatii, ONG-uri, AJOFM, prieteni, cunostinte a. 0b. 0

c. 0d. 0e. 0

f.

63

f Ore educatie non-formala

III TIMP SEMI-IMPUS a Drumuri casa-loc de munca formal, loc de munca informal, scoala, facultate, educatie nonformala, inclusiv asteptari b Mese luate in afara domiciliu c Pauze luate in cursul zilei d Curse, cumparaturi saptamanale e Munci casnice: mancare, menaj, spalat, calcat, diverse f Ingrijire alte persoane (copii, bolnavi, batrani, etc): hrana, medicamente, toaleta, lectii, conversatii, plimbari, drumuri, asteptari in statie

III-5h a. 2h

b. 0c. 0d. 2he. 0

f. 1h: eu stau cu bunicii sisora. Parintii sunt in alt oras


IV-7h

A Nevoi personale: ingrijire, fitness, sport, sanatate,etc B Masa si gustari la domiciliu si in afara domiciliului -nelegat de III b C Siesta, destindere, jocuri, plimbari, recreere(dans, pescuit,etc)

a.1h kineto terapie b. 0

c. 3h

d. 2h

64

D Informatei, cultura, educatie – cursuri, ore, lectura, teatru, film, tv E Participare sociala – partid, sindicat, religie, ONG, altele

e.1h Tineret ONU Craiova

V TOTAL I+II+III+IV 24 ORE Alte detalii biografice: Primeste indemnizatie pentru problemele de sanatate. A ales sa activeze ca voluntar pentru a-i ajuta pe copii defavorizati.

6. Buget de timp-tanar NEET 25 ani, mediu urban mare, unmodel clasic de buget de timp pentru un tanar NEET activ STRUCTURAREA TIMPULUI


I TIMP DE SOMN I-7 h II TIMP IMPUS


II - 4h cautare job, site-uri, anunturi a. 0b. 0

c. 0d. 0e. 0

f. 0

III TIMP SEMI-IMPUS a Drumuri casa-loc de munca formal, loc de munca informal, scoala,

III-6h30min a.1 h-drumuri interviuri job

65

facultate, educatie nonformala, inclusiv asteptari b Mese luate in afara domiciliu c Pauze luate in cursul zilei d Curse, cumparaturi saptamanale e Munci casnice: mancare, menaj, spalat, calcat, diverse f Ingrijire alte persoane (copii, bolnavi, batrani, etc): hrana, medicamente, toaleta, lectii, conversatii, plimbari, drumuri, asteptari in statie

b. 0c. 0d.1h30min /zi e. 4 h- stau cu parintiicare sunt pensionari f. 0


IV-6h30 min

A Nevoi personale: ingrijire, fitness, sport, sanatate,etc B Masa si gustari la domiciliu si in afara domiciliului -nelegat de III b C Siesta, destindere, jocuri, plimbari, recreere(dans, pescuit,etc) D Informatei, cultura, educatie – cursuri, ore, lectura, teatru, film, tv E Participare sociala – partid, sindicat, religie, ONG, altele

a. 2h/zi alergare, mers pejos

b.1h30 min

c.1h

d. 2h internet

e. 0

66

V TOTAL I+II+III+IV 24 ORE Alte mentiuni: “Eu as prefera sa lucrez in privat, dar ca angajat, nu ca patron. Am

terminat facultatea de 3 ani si am fost inscris la somaj de doua ori,

acum nu mai sunt.

Tinerii ar trebui sa emigreze!

Adultii au prejudecati fata de tineri: nu suntem buni de nimic, ne

drogam etc.”

7. Buget de timp-tanar NEET 25 ani, mediu urban mare,NEET indisponibil STRUCTURAREA TIMPULUI


I TIMP DE SOMN I-5h II TIMP IMPUS


II-2h/zi, caut job pe net, ziar, CV-uri, etc a. 0b. 0

c. 0d. 0e. 0

f. 0

III TIMP SEMI-IMPUS a Drumuri casa-loc de munca formal, loc de munca informal, scoala, facultate, educatie nonformala, inclusiv

III- 10h 30 min a. 0

b. 0

67

asteptari b Mese luate in afara domiciliu c Pauze luate in cursul zilei d Curse, cumparaturi saptamanale e Munci casnice: mancare, menaj, spalat, calcat, diverse f Ingrijire alte persoane (copii, bolnavi, batrani, etc): hrana, medicamente, toaleta, lectii, conversatii, plimbari, drumuri, asteptari in statie

c. 0d. 30 mine. 3h merg pe jos

f. 7h-ingrijirea bunicii


IV-6h30min

A Nevoi personale: ingrijire, fitness, sport, sanatate,etc B Masa si gustari la domiciliu si in afara domiciliului -nelegat de III b C Siesta, destindere, jocuri, plimbari, recreere(dans, pescuit,etc) D Informatei, cultura, educatie – cursuri, ore, lectura, teatru, film, tv E Participare sociala – partid, sindicat, religie, ONG, altele

a.1h30min

b.1h

c. 30 min

d. 3h 30 min

e. 0

V TOTAL I+II+III+IV 24 ORE Alte mentiuni:

68

“Eu as prefer sa lucrez la Stat, am lucrat la privat si am fost dezamagit.

Am terminat facultatea de stiinte sociale, sectia de journalism, de 3 ani

si nu am serviciu. Nu m-am inscris la AJOFM.

Adultii ar trebui sa isi schimbe mentalitatea, sa ne priveasca prin prisma

societatii de astazi si sa ne indrume in loc de a ne acuza.

Sistemul ar trebui sa le ofere tinerilor sansa de a se dezvolta profesional

dar si moral.”

69

III. Voices of Social DOers

Aceasta sectiune este dedicata celor care au participat la activitatile proiectului, fie direct ca membri activi in cadrul Coalitiei, fie ca participanti directi la activitatile proiectului

Eugenia-Ioana Vlad, profesor si presedinte ‛Asociatia Learn for you“, organizatie membra a Coalitiei

‛Consider ca este minunat sa lucrezi cu tinerii pentru a afla nevoile lor direct de la ei, fara intermediari, intrucat este important sa existe transparenta in ceea ce facem pentru a avea un rezultat al incercarilor de a-I ajuta. In urma trainingului am inteles ca tinerii se afla intr-o continua lupta cu societatea contemporana care-i considera ca fiind o categorie fara un viitor sigur, care nu fac nimic pentru a le fi mai bine, care se multumesc cu putinul care-l au, care sunt revoltati si nemultumiti. De aceea noi, lucratorii de tineret trebuie sa-i sprijinim si sa-i indrumam, deoarece ei sunt uneori neinformati.

Lucrul cu tinerii ar trebui sa inceapa de undeva de jos, din scoala, deoarece sunt copii care nu stiu sa scrie in clasele gimnaziale si care refuza sa-si depaseasca conditia din cauza exemplelor negative oferite de rude, de prieteni, de societate. Astfel, tinerii ar trebui implicati in cat mai multe activitati care sa aiba ca scop orientarea lor profesionala, prezentarea un exemple pozitive, demne de urmat in viata, expunerea unor personalitati care au reusit prin propriile forte.

De asemenea, intalnirea multi-actor a insemnat pentru noi foarte mult deoarece am obtinut conexiuni cu personane-

70

cheiecare ne-au ajutat in activitatea imediat programata pentru tinerii nostrii. Asa ca, nu am ezitat mult si am incheiat un Proiect de After-school cu primaria, parintii, scoala si ONG-ul nostru. In acest proiect suntem sustinuti de catre parteneri, iar copiii vin cu placere la activitatile oferite in sprijinul dezvoltarii si al formarii lor, obiectul fiind acela de a oferi tinerilor o educatie completa, astfel incat ei sa fie pregatiti sa preia stafeta in orice moment . In consecinta, iubiti tinerii, incercati sa-i ajutati, sa-i intelegeti, ei sunt personalitati nedescoperite care nu indraznesc sa se afirme si care au nevoie de Social DOers pentru a deveni cunoscuti!“

------------------------------

Andrei Sasu, coordonator de voluntari si manager de proiect in cadrul Organizatiei Suedeze pentru Ajutor Umanitar Individual, membra a Coalitiei ONG

In Organizatia Suedeza pentru Ajutor Umanitar Individual militam pentru drepturile tinerilor cu dizabilitati intelectuale si asociate, tineri ce fac parte din categoria tinerilor NEET.

Practic, prin servicii specializate precum terapie ocupationala, stimulare senzoriala, logopedie, consiliere psihologica si psihiatrica, kinetoterapie incercam sa atribuim competente de comunicare, socializare, autonomie personala tinerilor cu scopul principal de a ii integra in comunitate/societate.

‛Intr-adevar, lucrul cu tinerii NEET nu este deloc usor-cauzele pentru care tinerii ajung in aceste situatii sunt extrem de diferite si deseori complexe sau necunoscute. Un obiectiv principal al societatii civile impreuna cu institutiile publice, din punctul meu de vedere, ar fi lucrul cu

71

mentalitatea populatiei generale prin campanii de constientizare menite sa atraga atentia asupra subiectului si sa dezbata tema tinerilor NEET dar si a cauzelor, pericolelor si preventiei raspandirii acestei situatii la viitoarele generatii de tineri de varsta 15-29 de ani.

In cadrul proiectului Coalitiei ONG-urilor pentru drepturile tinerilor NEETS am avut ocazia de a cunoaste membrii ai societatii civile implicati activ in lucrul cu astfel de tineri, precum si activisti si specialisti in advocacy ce militeaza pentru integrarea acestora in societate prin educatie, munca si democratie participativa. Am invatat de la fiecare, ne-am intersectat opiniile si am facut schimb de bune practici. De asemenea, prin membrii acesteia, Coalitia ONG-urilor pentru drepturile tinerilor NEETS au sprijinit Organizatia Suedeza in toate demersurile si proiectele initiate.

Mai mult, am aflat despre diferitele posibile linii de finantare si despre strategii, legi si programe precum Strategia Nationala in Domeniul Tineretului, dezvoltata de catre MTS, Legea Tinerilor, Garantia pentru Tineri.

Datele statistice referitoare la situatia tinerilor NEET in Europa si Romania ne-au ajutat sa realizam o Pozitie comuna a Coalitiei ONG pentru drepturile tinerilor NEET in Romania, ce speram sa se contureze si sa aiba un impact major in viitoarele discutii si negocieri.

Tin sa multumesc tuturor activistilor si specialistilor ce au contribuit la dezvoltarea Coalitiei, precum si organizatorilor de la Social Doers, care au contribuit cu informatii, energie si logistica la fondarea Coalitiei.“

------------------------------

72

Elena Cosmnia Melinte, participant Training tineri Multiplicatori pentru Justitie Sociala, Regiunea NE

‛In ceea ce ma priveşte, experienţa de la training pot spune ca mi-a deschis ochii asupra problemelor cu care se confrunta mulţi tineri din Romania, probleme pe care le ştiam deja, dar nu conştientizam gravitatea lor anume: abandonul şcolar, şomaj, emigrarea, saracia şi asta este doar o parte din ceea ce imi trece prin minte momentan. Cuvintele cheie pentru abordarea tinerilor NEET aflaţi in aceasta situaţie consider ca sunt rabdare şi implicare, implicare pe care din pacate am vazut-o prea puţin din partea autoritaţilor care se ocupa de lucrul cu tinerii in general şi de implicarea tinerilor in societate in special. Prin implicare ma refer la crearea de locuri de munca, nu numai pentru studenţi şi absolvenţi, ci şi pentru cei care au abandonat şcoala la varste fragede.

E adevarat, exista garanţia pentru tineret, proiect care ii ajuta pe tineri sa dobandeasca o meserie, dar acest program este prea puţin exploatat dovada ca mulţi tineri nu cunosc de aceasta şansa creata special pentru ei, printre care ma aflam şi eu.

Principala problema pe care am identificat-o este lipsa de informare a tinerilor dar şi a cetaţenilor, de exemplu pana sa particip la training nu-mi cunoşteam drepturile ca cetaţean, nu ştiam despre legea tinerilor si nici despre garanţia pentru tineret, lucruri care consider ca fiecare cetaţean ar trebui sa le cunoasca pentru a le folosi in beneficiu personal. Pentru organizatorii trainingului nu am decat cuvinte de lauda pentru ca m-au informat şi m-au pus faţa in faţa cu nişte probleme reale, dar şi cu nişte oameni minunaţi cu care sper sa ma intalnesc cat de curand.“

73

-----------------------------

Marta Iozefina Bencze, consilier juridic si vicepresedinte Asociatia ”Atelierul de Idei“ Galati, organizatie membra a Coalitiei

Proiectul ”Coaliţia ONG pentru Drepturile Tinerilor NEET“ a adus pentru mine, o persoana implicata in domeniul neguvernamental de 20 de ani o ”gura proaspata de aer“ deoarece am fost surprinsa placut ca echipa care a implementat proiectul, desi formata numai din tineri, este implicata profesionist in problematica tineriilor NEET.

Legea Tinerilor, Drepturile cetatenilor, Grarantia pentru Tineret, ce simbolizeaza de fapt tinerii NEET sunt o parte din subiectele abordate cu seriozitate in cadrul workshop-ului iar informatiile primite precum si parerile celorlati participanti la curs m-au ajutat sa imi actualizez o parte din informatiile pe care le detineam deja.

In ultimii patru-cinci ani, una dintre principalele critici ale sistemului educational din Romania (implicit si ale societatii romanesti) vizeaza abandonul scolar.

Eu cred ca avem nevoie de educatori si profesori care sa fie adevarati lideri inspirationali pentru elevi si studenti, de programe educationale destinate tuturor categoriilor de tineri, de implicare reala din partea fiecarui adult in procesul de educatie, pentru ca tineretul de maine este crescut de noi, adultii de azi asadar sta si in puterea noastra ca viitorul sa creasca frumos.“

-----------------------------

74

Gabriel Brezoiu, Manager general GEYC, organizatie membra a Coalitiei

‛Cel mai adesea tinerii din Romania nu participa la viata comunitatii din doua motive: nu stiu ca se poate sau nu cred ca se poate. De 8 ani de zile activez in mediul nonguvernamental si am cunoscut multi oameni frumosi care cred in schimbare. Unii dintre acestia o si produc. Dar sectorul ONG se confrunta cu cateva probleme persistente: lipsa de coalizare/networking si accesul greoi la resurse. De fapt, am putea spune ca cele doua sunt interdependente.

Sunt persoane care cred ca tinerii de la 500 km departare de Bucuresti sau care nu au acces la internet percep ca fiind mai mare distanta fata de putere si nu se mai implica. Realitatea mi-a aratat ca si cei care stau la o aruncatura de bat de Palatul Victoria si sunt tot timpul pe internet pot fi dezinteresati si rupti de viata comunitatii. Cred ca este menirea ONG-urilor sa transforme comunitatea intr-o lume mai relevanta pentru tineri, o lume in care ei sa creada si sa se implice.“

------------------------------

Catalina Maria Riznic, professor psihopedagog Liceul ‛Moldova“ Tg. Frumos

‛La sfarsitul lunii octombrie am participat, la Iasi, la training-ul de advocacy, ca lucrator de tineret, in general, si, ca lucrator cu tineri cu risc major de a deveni tineri NEET, dupa absolvirea liceului. Este vorba despre tinerii cu deficienta de vedere si nevazatori, a caror integrare socio-profesionala se produce destul de greu, intampina variate piedici si se confrunta cu situatii discriminatorii.

De asemenea, intalnirea multi-actor de la Prefectura Iasi ne-a adus in atentie viziunea si strategia de interventie a autoritatii locale pe aceasta tema si disponibilitatea de colaborare.“

------------------------------

‛Training Constanta = Speranta…Speranta pentru tineri!

Sapte tineri au plecat din Nicoresti, judetul Galati, spre trainingul de la Constanta atat de increzatori incat deja vedeam problemele noastre rezolvate, solutii, idei. Aici am aflat ca problema tinerilor e pretutindeni si e aceeasi: lipsa de informare a tinerilor si a noastra, a cetatenilor.

In cadrul intalnirii pe tema advocacy pentru tinerii NEET de la Iasi am avut un cadru deosebit pentru a vedea clar, specific si organizat situatia tinerilor NEET in Romania si din zona nord-est a tarii, am lucrat concret cu tehnici de advocacy care faciliteazastrategiile de interventie, de organizare si de colaborare cu autoritatile si ONG-urile in acest scop, mai precis: metode de “vizualizare“ eficienta a tinerilor, de interventie concreta si de lucru; am initiat colaborari cu alti lucratori de tineret si grupuri de tineri care au generat actiuni si activitati concrete.

75

In cadrul Asociatiei Asirys intru in contact si cu multi tineri din comunitate, pe care ii motivam sa devina voluntari activi, sa organizeze actiuni in comunitatea lor si sa aiba initiative sociale si de dezvoltate comunitara.

Aurelia Stoian, Asistent social Asociatia United Cristian-Aid Bunul Samaritean, organizatie membra a Coalitiei

76

Trainingul isi are rolul de a ne informa, de a ne pune fata in fata cu problemele reale si cu oameni din aparate administrative, insa implicarea adevarata trebuie sa vina din partea noastra.

Ce vrem? Ce urmeaza? Ce ne dorim? “O mana intinsa de autoritati catre tineri” campanii de

informare si dialog intre generatii. Programul “Garantia pentru tineret” este, din pacate, un

proiect nemediatizat de care foarte putini tineri stiu. Inscrierile la AJOFM raman fara raspuns sau, in cel mai

bun caz, asteptarea dureaza mult si nu primim nimic in schimb. Ne dorim campanii de informare a tinerilor la nivel local

si raspunsuri clare de la AJOFM, care sa ne fie cu adevarat de ajutor!

In urma acestui training, glasul tinerilor din comunitatea Nicoresti sigur se va face auzit! Tinerii sunt motivati, isi cunosc drepturile si, speram noi, acest fapt va determina autoritatile sa ii intampine cu solutii si nu doar cu vorbe.“

------------------------------

Petronela Despa, participant Training tineri Multiplicatori pentru Justitie Sociala, Regiunea NE

‛Am aflat astfel despre Legea Tinerilor, Drepturile cetatenilor, Garantia pentru Tineret, ce simbolizeaza de fapt tinerii NEET. De asemenea, am vazut cum trebuie sa pun problema pentru a ne putea face auziti si cum sa gasim solutii pentru rezolvarea acestor probleme stabilind de la bun inceput un plan de actiune, precum stabilirea Nevoii, a Scopului si a Obiectivului avut!

77

------------------------------

Victoria Harhoiu, presedinte Fundatia ‛Andrei“ Targoviste, organizatie membra a Coalitiei.

‛Proiectul ‛Coaliţia ONG pentru Drepturile Tinerilor NEET“ ni s-a potrivit ca o manusa deoarece exista asemenea tineri in regiunea noastra si pentru ca vine in prelungirea activitatilor noastre anterioare limitate de resursele financiare. Din intalnirile Coalitiei de la Sibiu, Bucuresti si ulterior din comunicarile in cadrul comunitatii online a Coalitiei, am aflat noutati din legislatia nationala/UE si chiar am facut pasi semnificativi pentru construirea unui proiect viitor.

La Fundaţia Andrei, dorim sa-i ajutam pe cei in nevoi dar care dovedesc ca fac efort pentru a-si ameliora situatia. Sprijnim persoanele care isi doresc o dezvoltare personala continua, indiferent de varsta si pentru care ajutorul primit din partea fundatiei sa fie un salt in construirea unei vieti sociale/profesionale mai bune.“

-----------------------------

In ce priveste problema tinerilor NEET, primul aspect este ca acestia sunt neinregistrati – este important sa ii identificam pentru a le arata cum pot evolua in viata profesionala, oferind oportunitatea de a avea o diploma de calificare si un loc de munca chiar si nefinalizandu-si studiile. Ei bine, pentru a reusi sa facem o mica schimbare pentru inceput, trebuie sa ne dorim sa ajutam si sa ne grupam pentru a crea ceva mai maret.“

78

Raluca Elena Foca, Asistent manager, Centrul de Dezvoltare Sociala T&CO, organizatie membra a Coalitiei

‛Situatia unuia dintre cele mai vulnerabile grupuri sociale, respectiv tinerii NEET si cresterea intr-un numar alarmant atat in Romania cat si la nivel European a numarului persoanelor care devin “tineri invizibili“ genereaza discutii, dorinta de schimbare, de actiune, insamantand convingerea ca fiecare poate contribui intr-o anumita masura la imbunatatirea acestei stari de fapt, daca are cunostintele specifice si utilizeaza parghiile ideale pentru stabilirea unui echilibru.

Identificarea reglementarilor care vizeaza sprijinirea acestui grup vulnerabil, informarea asupra fenomenului si constientizarea acestuia inoculeaza ideea ca sunt necesare eforturile noastre organizate de a schimba sau influenta deciziile publice care vizeaza aceasta categorie sociala.

Astfel, initiativa trainingului pentru deprinderea unor tehnici de advocacy cu scopul capacitarii tinerilor care lucreaza cu tineri dezavantajati sau in situatii de risc a construit o abordare strategica asupra fenomenului si a subliniat importanta sustinerii in mod argumentat a unei pozitii. Diversitatea activitatilor intreprinse in timpul zilelor dedicate training-ului in domeniul advocacy, dar si intalnirea cu autoritatile publice locale au fost esentiale pentru dezvoltarea capacitatii de interventie eficienta in dialogul social, pentru sustinerea intereselor persoanelor dezavantajate si totodata, pentru propunerea solutiilor adecvate la problemele identificate.“

-----------------------------

79

Gabriel Cateliu, presedinte Asociatia Community Aid Romania, organizatie membra a Coalitiei

‛Experienta mea in cadrul proiectului Coalitia ONG-urilor pentru drepturile tinerilor NEETS a fost deosebita deoarece organizatia din care eu fac parte vizeaza sectorul in care sunt inclusi acesti tineri.

Acest proiect a fost o adevarata provocare pentru mine intrucat mi-am dorit sa asimilez informatii despre cum am putea sa-i ajutam mai mult in functie de specificul fiecaruia.

Am plecat de la acest proiect cu o viziune mai larga, iar rezultatele s-au concretizat in realizarea unui proiect al asociatiei ce se focuseaza pe deschiderea unui centru pentru tineret in municipiul Medgidia.

Am luat la cunostinta despre felul in care tinerii isi pot valorifica resursele ce sunt puse la dispozitie de cadrul legislativ din Romania. Intalnirea cu autoritatile publice s-a dovedit a fi benefica pentru a gasi solutii la diverse probleme cu care tinerii se confrunta in societatea actuala.“

----------------------------

80

IV. Organizatiile membre ale Coalitiei ONG pentruDrepturile Tinerilor NEET-inscrise pana la data de 31 Decembrie 2015

1. Fundatia Agentia de Dezvoltare Comunitara Impreuna

2. Fundatia Tineri pentru Tineri

3. Fundatia Civitas pentru Societatea Civila

4. Centrul pentru Resurse Civice

5. Organizatia Suedeza pentru Ajutor Umanitar Individual

6. GEYC- Group of European Youth for Change

7. Asociatia CEDRU – Centrul de Excelenta pentru

Dezvoltarea Resurselor Umane

8. Asociatia pentru Solidaritate, Cultura, Educatie si

Dezvoltare – ASCED

9. Asociatia Expert-In

10. Asociatia TEAM

11. Asociatia Educația Da Viata

12. Asociatia Tineri pentru Europa de Maine

13. Asociatia Uniunea Civica a Tinerilor Romi din Romania

14. Asociatia United Cristian-Aid Bunul Samaritean

15. Centrul de Dezvoltare Sociala T&CO – CDS

16. Asociatia European Project

17. Asociația Creștin Umanitara Slujirea Vietii

81

18. Asociatia ‛Musatinii“ Roman

19. Asociatia Iona Valea Pesceanei

20. Asociatia CRISPUS Sibiu

21. Fundatia Andrei Targoviste

22. Asociatia “Learn for You!“

23. Asociatia Serviciul APEL

24. Asociatia ARES`EL

25. Asociatia Lindenfeld

26. Asociatia Atelierul de Idei

27. Grupul EFES - Educatie pentru o Formare Eficienta si

Sustenabila

28. Asociatia Youth Vision Constanta

29. Asociatia Community Aid Romania

30. Grupul DA pentru Dezvoltare Activa

31. Asociatia Dunare.EDU

32. Asociatia “ Saracii Anonimi“

33. Asociatia pentru Dezvoltare Comunitara Durabila

ALUTUS

34. Social DOers – initiatorul si coordonatorul Coalitiei

82

V. Directiile Strategice ale Coalitiei

I. Influentarea politicilor publice/legislatiei nationale cu

incidenta asupra tinerilor NEET, respectiv de promovare a

unor politici nationale de prevenire

II. Dezvoltarea unor proiecte de cercetare şi oferirea de date

privind situația tinerilor NEET, precum și exemple de buna

practica (cu accent pe programele de prevenire)

III. Influentarea metodologiei de finantare a programelor

adresate tinerilor NEET (ex. POCU) asa incat

finantarile sa fie relevante in raport cu nevoile beficiarilor

directi, respectiv accesibile sectorului privat in accesarea

acestora, si in mod deosebit ONG-urilor

IV. Colaborarea, la nivel naţional, cu instituţiile publice

direct responsabile pentru politicile cu incidenta asupra

tinerilor (e : MTS, MMFPS, MFE)

V. Influentarea dezbaterilor europene in raport cu structurile

speciale din cadrul Parlamentului European și al Comisiei

Europene (in particular Intergrupul pe tineret al

Parlamentului European, Comitetul Economic și Social

European etc.)

83

VI. Cresterea nivelului de informare si constientizare asupra

fenomenului NEET

VII. Contributia la dezvoltare de programe integrate de

interventie adresate tinerilor in situatii NEET sau in

situatii de risc

VIII. Monitorizarea modului in care sunt alocate fondurile

pentru programele dedicate tinerilor NEET si tinerilor in

general

IX. Advocacy in vederea recunoasterii ca actor in

dezbaterile consultative privind alocarea FSE pentru tineri

si a Schemei de Garantie pentru Tineret

X. Intarirea colaborarii si a parteneriatelor intre ONG-

urile care lucreaza cu tineri, inclusiv in vederea formarii de

consortii pentru a aplica la proiecte finantate prin FSE.

generatia invizibila a romaniei - tinerii neet

Documents