gazeta vaii jiului nr. 2435, vineri, 7 octombrie 2011

GAZETAVããii Jiului

Cotidian regional * Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului * Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, etaj I, Petroºani (Casa de Culturã)

12 pagini 1 leu

Fondat 2002 Anul VII Nr. 2435 Vineri, 7 Octombrie 2011

www.gazetavaii.ro www. gzvj.rowww.gazetavaiijiului.ro Telefon: 0254.546.996

Nicula, probleme cu... limba?

În mod oficial, Româniaeste împãrþitã pe judeþe

ºi, tradiþional, pe provinciiistorice: Moldova, Ardealul,Banatul, Muntenia ºiDobrogea.

Explozia de laUricani: sabotajsau adevãr?M inerii de la EM Uricani

susþin cã explozia de lasfârºitul lunii trecute nu afost nimic altceva decât unsabotaj, pentru ca unitateaminierã sã fie închisã cât mai repede.

ULETIN DE UCUREªTIRamolita

BPAGINA 11

PAGINA 3

PAGINILE 6-7

PAGINA 11

PAGINA 12

U n poliþist dinHaþeg este

cercetat disciplinar,iar pe numele lui afost întocmit ºi undosar de cercetarepenalã, dupã ce afost prins vânzândpiese provenite dindezmembrãri auto.

Chiar dacã încãlcaflagrant StatutulPoliþistului, DoinelOpruþ, angajat al PoliþieiRutiere, nu ºi-a ascunsnici un moment activitatea ºi a postatchiar pe site-urile despecialitate anunþuriprivitoare la piesele demaºini pe care le scoteala vânzare, unde preciza ºi numãrul sãude telefon.

PAGINA 3

Bani din dezmembrãriauto, cu epoleþi

ªOCANT!A înjunghiat ºi buzunãrit un cadavru!

U n tânãr de 25 de ani,proaspãt externat de la

Spitalul de Psihiatrie dinZam, a buzunãrit un cadavruaflat la Casa Mortuarã Devaºi apoi l-a tãiat pe faþã.

PAGINA 3

Marin Condescu, mogulul lãmpaºelormogulul lãmpaºelor

MMuunnþþiiii VVââllccaann,, minuni mai puþin cunoscuteC ulmi aproape neîntrerupt

împãdurite, cu forme lineºi vârfuri rotunjite, pierdute înpâcla lui miazã-noapte…

GAZETAVãii Jiului

CCOOTTIIDDIIAANN RREEGGIIOONNAALL CCUU CCAAPPIITTAALLIINNTTEEGGRRAALL PPRRIIVVAATT - IISSSSNN 11558833-55113388

WEB-SSITEwww.gazetavaii.ro www.gazetavaiijiului.ro

www. gzvj.ro

[email protected],,[email protected]

EDITAT DE S.C. GAZETA VÃII JIULUI SRLPETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

MMaatteerriiaalleellee mmaarrccaattee ““PPrroommoovvaarree””rreepprreezziinnttãã PPUUBBLLIICCIITTAATTEE

Colectivul de redacþie:Carmen COSMAN ([email protected])Cosmin BARBUAndrei VLAD([email protected])Mircea NISTOR([email protected])Diana MITRACHE ([email protected]) Mircea BUJORESCU Luiza AndronacheGenu TUÞU ,Anamaria NEDELCOFF([email protected])Ovidiu PÃRÃIANU, Petru BOLOGCIMPA

Tehnoredactare:Geza SZEDLACSEKRamona BIRO

Marketing&Publicitate: Mirabela MOISIU

11 UUSSDD -- 33,,22226633 lleeii

11 EEUURR -- 44,,33112288 lleeii

Curs valutar7 Octombrie 2011

ORTODOX7 V

Sfinþii Mucenici Serghie ºiVah - Vach; Sfinþii MuceniciPolihronie, Chesarie diaconul ºi Iulian preotul

CATOLIC7 V

Sf. Fecioarã Maria,Regina Rozariului **

CCaalleennddaarr rreelliiggiiooss

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

Director:Marius [email protected]

Redactor-ºef:Ileana FIRÞ[email protected]

Vând casã ºi teren (ºi separatnumai casã cu curte sau numai

teren 600 mp), zona centralã -vizavi de Profi Petroºani.Informaþii, telefon 0721028699.

2 DIVERSE Gazeta Vãii Jiului | Vineri, 7 octombrie 2011

P r o g r a m T V , Vi n e r i , 7 O c t o m b r i e 2 0 11

6:00 Baronii (r)6:45 Taxi Driver (r)7:45 Dragoste

dulce-amarã (r)8:45 Teleshopping 9:00 Culoarea fericirii (r)10:00 Teleshopping 10:15 Clipuri10:30 Vânãtorii de sclavi (r)12:00 Clipuri12:15 Teleshopping 12:30 Clipuri12:35 Teleshopping 13:00 În cãutarea fericirii 14:00 Jeremiah 15:00 Clipuri15:15 Crime Inc. 15:45 Copii contra pãrinþi (r)17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Culoarea fericirii 20:15 Nelegiuiþii Vestului

sãlbatic 22:15 Infernul 0:15 Nelegiuiþii Vestului

sãlbatic (r)

7:00 Casã, construcþie ºi design (r)

7:30 Levintza prezintã (r)8:00 În familie (s) (r)8:30 În familie (s) (r)9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r)10:00 Întâlnirea

inimilor (s) (r)10:30 Anchetã militarã (r)11:30 F Pod, Podul lui

Finþescu12:30 Teleshopping 13:00 Sport, dietã ºi o

vedetã (r)13:30 Teleshopping 14:00 Întâlnirea inimilor (s) 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 În familie (s) 15:30 În familie (s) 16:00 Jack ºi Jill împotriva

lumii 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Misiune imposibilã 23:00 Trezindu-te în Reno

10:10 Furtunã la palat (s) 11:25 Celebritãþile timpului

tãu - Nicole Kidman12:20 TVR 55 12:40 Legendele Palatului:

Tãrâmul dintre vânturi 13:20 Legendele Palatului:

Tãrâmul dintre vânturi 14:00 Telejurnal 14:45 e-Forum (r)15:15 Teleshopping 15:30 Tribuna partidelor

parlamentare (r)16:00 Parlamentul României17:00 Telejurnal 17:30 La vie en rose 18:25 Legendele Palatului:

Tãrâmul dintre vânturi 19:05 Legendele Palatului:

Tãrâmul dintre vânturi 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Studio fotbal 21:23 Fotbal: România -

Belarus23:30 Studio fotbal 0:20 Culoarul morþii

AAnntteennaa 11 National TV PRO TV PRIMA TV TVR 1

6:00 Happy Hour (r)7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Unde este

compania a ºaptea? (r)

12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r)

13:00 ªtirile Pro TV14:00 O maimuþã genialã 16:00 Tânãr ºi

neliniºtit (s)17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Soacra mea e o

scorpie 22:45 Sfidarea

6:00 Observator 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi

Dani10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul

meu11:30 Next Top Model byCãtãlin Botezatu (r)13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul

meu16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Mireasã pentru fiul

meu

CONSILIUL LOCALAL MUNICIPIULUI

PETROªANI

Serviciul Public Local deAsistenþã Socialã Petroºani

organizeazã concurs pentru ocuparea

funcþiei publice de conducere vacante ºef serviciu protecþie socialã.

Concursul se va organiza la sediulinstituþiei situat în Petroºani, str.

Constructorul, nr. 14, în data de09.11.2011, ora 11:00 proba scrisã ºiîn data de 11.11.2011, ora 11:00interviul.

Dosarele de înscriere pot fi depusela secretariatul comisiei de concurspânã în data de 26.10.2011, ora 16.

Condiþiile de participare, bibliografiaºi relaþii suplimentare pot fi obþinute lasediul instituþiei, la telefon0254/548940 sau pe site-ul www.petrosani.ro

Director Executiv,Cristina Mraz

INFORMAREAceastã informare este efectuatã de: PRIMÃRIA MUNICIPIULUI VULCAN,

bd. MIHAI VITEAZU, nr.31, tel. 0254/570.340, ce intenþioneazã sã solicite de laADMINISTRAÞIA NAÞIONALÃ "APELE ROMÂNE" - ADMINISTRAÞIABAZINALÃ DE APÃ JIU CRAIOVA aviz de gospodãrire a apelor pentrudesfãºurarea activitãþii de

PLAN URBANISTIC ZONAL - ZONA TURISTICÃ PASUL VULCAN, localizat în MUNICIPIUL VULCAN, judeþul HUNEDOARA

Aceasta investiþie este NOUÃ.Aceastã solicitare de aviz este conformã cu prevederile Legii apelor nr.

107/1996, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare.Persoanele care doresc sã obþinã informaþii suplimentare cu privire la solici-

tarea avizului de gospodãrire a apelor, sau care doresc sa transmitã observaþii,sugestii ºi recomandãri pot contacta solicitantul de aviz la adresa menþionatã,camera 34, ing. Cristian Popa, tel.0760678315, dupã data de 10.10.2011, ora8.

PRIMAR, ING. GHEORGHE ILEPRIMAR, ING. GHEORGHE ILE

VÂNZÃRI

AACCTTUUAALLIITTAATTEE 33Gazeta Vãii Jiului | Vineri, 7 octombrie 2011

U n poliþist dinHaþeg este cerce-

tat disciplinar, iar penumele lui a fostîntocmit ºi un dosar decercetare penalã, dupãce a fost prins vânzândpiese provenite dindezmembrãri auto.

Chiar dacã încãlca flagrantStatutul Poliþistului, DoinelOpruþ, angajat al PoliþieiRutiere, nu ºi-a ascuns nici unmoment activitatea ºi a postatchiar pe site-urile de speciali-tate anunþuri privitoare la piese-le de maºini pe care le scoteala vânzare, unde preciza ºinumãrul sãu de telefon. Aºa aajuns sã fie contactat de un jur-nalist hunedorean, care s-a datdrept cumpãrãtor ºi a stabilit oîntâlnire cu poliþistul - comer-ciant, dar, în acelaºi timp, a

anunþat ºi organele compe-tente. În discuþiile cu falsulcumpãrãtor poliþistul a negociatatât tarifele percepute ºi a sta-bilit ºi locul de întâlnire pentrulivrarea pieselor, e drept, cucosturi suplimentare pentrudecontarea transportului.

"Spuneþi-mi ce vã intere-seazã pe dumneavoastrã, cãîmi e mai uºor", susþine la un

moment dat poliþis-tul din Haþeg îndiscuþia cu bãrba-tul pe care îl cre-dea cumpãrãtor,deºi iniþial anunþacã are de vânzaredoar un far ºilãmpi. Aºa s-aajuns sã aducã, dela Haþeg laPetroºani, ºi ele-mente decaroserie autopentru un autotu-rism Alfa Romeo,totul pentru 1.000

de lei, la care se mai adãugaubanii de drum ºi "o pizza", pen-tru efort. Comerciantul în uni-formã era, însã, gata - gata sãvândã ºi o capotã de OpelCorsa.

"Eu nu mai am, dar o sãvorbesc cu niºte prieteni, sãvãd dacã mai au ei ceva",spune bãrbatul. O posibilã

dovadã cã poliþistul nu estenovice în domeniu ºi nici laprima afacere de acest gen,chiar dacã reprezentanþii IPJHunedoara susþin cã "dinprimele verificãri, se pare cãpiesele de caroserie pe carepoliþistul urma sã le vândãprovin de la un autoturism AlfaRomeo aparþinând unui prietenal poliþistului".

A fost chematã poliþia

La sesizarea falsuluicumpãrãtor, la faþa locului s-adeplasat o echipã operativã,care a depistat autoturismulmarca VW Golf, condus de unde poliþistul din Haþeg, învârstã de 27 de ani.

În portbagajul autoturismului,oamenii legii au gãsit ºi ele-mentele de caroserie auto,provenind de la un autoturismAlfa Romeo, care au fost ridi-cate în vederea efectuãrii de

cercetãri, asta pentru cã poliþis-tul nu deþinea asupra sa docu-mente privind provenienþapieselor auto.

"În temeiul sesizãrii jurnalis-tului, în cauzã a fost întocmitdosar de cercetare penalã,cercetãrile urmând a fi conti-nuate de cãtre procurorii Par-chetului de pe lângã TribunalulHunedoara.

Din primele verificãri, se pa-re cã piesele de caroserie pecare poliþistul urma sã le vândãprovin de la un autoturism AlfaRomeo aparþinând unui prietenal poliþistului, autoturism carenu a fost declarat furat", a de-clarat Bogdan Niþu, purtãtor decuvânt al IPJ Hunedoara. Toto-datã, conducerea IPJ a dispusefectuarea unei anchete inter-ne pentru a stabili dacã poliþis-tul a sãvârºit vreo abatere dis-ciplinarã.

Conform art. 45 din StatutulPoliþistului, "poliþistului îi esteinterzis sã efectueze, direct sauprin persoane interpuse, activi-tãþi de comerþ".

Carmen Carmen COSMANCOSMAN

U n tânãrde 25 de

ani, proaspãtexternat de laSpitalul dePsihiatrie dinZam, abuzunãrit uncadavru aflat laCasa MortuarãDeva ºi apoi l-atãiat pe faþã.

Rudele decedatu-lui au descoperitgrozãvia ºi auanunþat imediatpoliþiºtii, dupã ce ausesizat cã un geamlateral de la CasaMortuarã aCimitirului Ortodoxsituat pe str.

Mureºului a fostspart. "La faþa locu-lui s-aa deplasat oechipã operativã,care în urma exami-nãrii locului faptei, aconstatat cã înincinta CaseiMortuare se aflãdepus, într-uunsicriu, cadavrul unuibãrbat în vârstã de73 de ani, dinOrãºtie, decedat ladata de 03.10.2001.

În urma exami-nãrii cadavrului,poliþiºtii au constatatcã hainele cu careacesta era îmbrãcatprezentau urme descotocire în zonabuzunarelor, iar peobrazul stâng seobserva o plagãtãiatã deschisã,

oblic, pe o lungimede cca. 15 cen-timetri", a declaratBogdan Niþu, purtã-tor de cuvânt al IPJHunedoara.

Din incinta CaseiMortuare nu au fostsustrase bunuri ºinici bunuriaparþinând defunc-tului, dar oameniilegii au întocmitdosar de cercetarepenalã sub aspectulcomiterii infracþiuniide profanare decadavre. În urmainvestigaþiilor efec-tuate, poliþiºtii l-aau

identificat, în scurttimp, pe autorul alfaptei, respectiv unbãrbat în vârstã de25 de ani, dinOrãºtie, care a fostexternat în data de29.09.2011 dinSpitalul dePsihiatrie Zam.Acesta a mai fostcercetat de poliþiºtiidin Orãºtie pentrucomiterea mai mul-tor fapte de dis-trugere ºi urmeazãa fi reinternat îninstituþia medicalãmenþionatã.


O femeie de30 de ani

din Vulcan apus poliþia pejar, din cauzãcã a încercatsã-ºi punãcapãt zilelor.

Din primele datereiese cã femeia,mamã a unui copilminor, a luat unpumn de pastile,dupã care se pare cãºi-a anunþat o prie-tenã despre fapta sa.Ea se afla la ocabanã din Vulcanîmpreunã cu fiul sãuºi acolo ar fi avut ocãdere psihicã.

Oamenii legii spuncã aceasta a ajuns laspital ºi este acumsub supraveghere despecialitate. "Noi amfost sesizaþi prin 112cã la o cabanã dinzona Brazi se aflã ofemeie care ar fi

ingerat substanþecare sã îi provoacerãu. Noi când amajuns, deja veniseambulanþa SMURDcare i-a acordatprimul ajutor ºi autransportat-o iniþial laspitalul din Vulcan.Nu avem probe caresã suspicioneze vreofaptã penalã. Ulterior,am aflat cã femeia afost transportatã laspitalul dinPetroºani", a declaratsubcomisarul AdrianSicomaº, de la Poliþia

Vulcan.Femeia este acum

la spital ºi mediciispun cã este în afaraoricãrui pericol, darse aflã sub suprave-ghere de specialitate.

Acesta, însã, nueste singurul caz deacest fel, iar în ValeaJiului au loc frecventastfel de tentative,dupã ce oamenii, pefondul unor depresiicauzate de sãrãcie,ajung sã recurgã lagesturi extreme.

Diana MITRACHEDiana MITRACHE

Senatorul de Valea Jiului,Cosmin Nicula, a dovedit înrepetate rânduri cã are probleme cu limba românã,pe care o sugrumã din ce înce mai des, în discursurile salepolitice, fiind totuºi foarte mândru de el.

Dacã la ultimul discurs avorbit audienþei, printre altele,de "nenorociþii de la PDL caredau plãºi (în loc de plase - n.r.)

oamenilor" ºi a reinventatgeografia, explicând cã tot"nenorociþii" din PDL merg învacanþã în "þãrile Caraibe",Nicula o bucteazã ºi în scris.

Dovada este în printscreen-ul alãturat, în care senatorulCosmin Nicula îºi aratã intere-

sul faþã de o tânãrã aspirantã asocial-ddemocraþiei, întrebând-oo,ingenuu "Î-þþi place politica?".

Oare dacã am spune cã dince în ce mai des CosminNicula demonstreazã cã esemianalfabet, s-aar supãra penoi?! (A.N.)(A.N.)

Nicula, problemecu... limba?

A pus poliþia pe jar

Bani din dezmembrãri auto, cu epoleþi

A înjunghiat ºi buzunãrit un cadavru!

ªOCANT

4 SOCIAL Gazeta Vãii Jiului | Vineri, 7 octombrie 2011

ReprezentanþiiGuvernului susþin cãValea Jiului nu vaatrage investitoripentru cã deºi este oregiune micã, estedivizatã în ºaseunitãþi administrative,ceea ce îngreuneazãimplementarea uneiiniþiative economicede medie ºi mareanvergurã. RegiuneaVãii Jiului are osuprafaþã de 1281km patraþi, darsuprafaþa "utilã" estemult sub jumãtateavând în vedere cã57,5% o reprezintãterenurile împãduriteºi 10,6% sunt zonestâncoase. Pentru aatrage finanþãrieuropene ºi privatepentru diverseproiecte, în anul2007, o echipãtehnicã formatã dinspecialiºti din celeºase primãrii ale VãiiJiului, plus primarii ºiConsiliul Judeþeanau întocmit Strategiade DezvoltareLocalã aMicroregiunii Valea

Jiului. Termenul deatingere al obiec-tivelor din documenteste anul 2013.

"Dezvoltarea ºimodernizarea propri-ilor comunitãþi, încontextul dezvoltãriiºi modernizãriimicroregiunii dincare cu toþii facemparte, constituie oprioritate înmandatulcu care fiecare dintrenoi am fost investiþiîn urma alegerilorlocale. (…)Realizarea strategieimicroregiunii ValeaJiului este necesarãdin mai multemotive, semnificativefiind mobilizarearesurselor regiuniipentru a face faþãproblemelor cu carese confruntã, alin-ierea eficientã aresurselor în raportcu misiunea ºi vizi-unea autoritãþilorpublice locale ºirealizarea unei per-spective, a uneipunþi între politicã ºiacþiuni concrete" - sespune în mesajul

celor ºase primari aiVãii Jiului, mesajcuprins în Strategiade DezvoltareLocalã aMicroregiunii ValeaJiului.

Parte din propu-nerile cuprinse îndocument au fostrealizate sau sunt încurs de realizare,dar eficienþa acesteiStrategii este consi-deratã foartescãzutã pentru cã nus-a realizat un lucruesenþial: restruc-turarea formei deadministraþie, peprincipiul capitalei -primãrie generalã ºide sectoare. Chiar înStrategie este stipu-lat acest lucru, darnu prea explicit, caPetroºaniul sã fienucleul demicroregiunii ValeaJiului.

Attila Dezsi, pre-fect de Hunedoara:"Nu vom renunþa la

ideeaaparatu-luiadminis-trativ al

Vãii Jiului cu centrulla Petroºani. Avan-tajele unei aseme-nea organizãri suntnebãnuite. În plus, s-a petrecut un lucrunefiresc. Din anul2005 pânã înprezent numãrulfuncþionarilor dinprimãrii aproape s-adublat".

Tiberiu IacobRidzi, primarulmunicipiuluiPetroºani: "Aceastãreorganizare ar mãriconsiderabil ºanseleVãii Jiului în ceea ceprivesc proiecteleeuropene de anver-gurã cum ar fi trans-portul, utilitãþile etc.Marii investitori arstabili relaþii decolaborare cu o insti-tuþie, nu cu ºase.Deocamdatã aceastãorganizare nu esteposibilã pentru cãfiecare are orgolii,apoi nu se înþelegecu adevãrat impor-tanþa unei asemeneareorganizãri. Cu forþanu se va putea face,dar vremurile ne vorîmpinge ºi vom fi

nevoiþi s-o facem"Cristian

Resmeriþã, deputatde Valea Jiului, PSD:"Când a fost vorbade proiecte de anver-gurã, de fondurieuropene, guverna-mentale sau de altãnaturã, ºtiu cã pri-marii s-au unit ºilucrurile s-audesfãºurat bine. Dinpunctul meu devedere este foarteimportant sã par-ticipe oamenii deacolo din ValeaJiului, pentru cã ne-au fãcut alþii fel de felde strategii ºi atât.Sigur, în ce priveºtereorganizarea admin-istrativã este o modãacum ºi la nivelnaþional. Eu nu credîn sistemul uneiprimãrii unice pentrucã ºi aºa Valea Jiuluieste mare. Fiecareprimar ºtie exact ceare de fãcut ºi cei deacolo colaboreazãfoarte bine ºi suntuniþi în chestiunimajore".

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Românul, întrelene ºi munca

la negruI eri, doi angajatori din alimen-

taþie publicã fãceau mare cazºi se plângeau cã nu gãsescoameni pentru a-ºi completa per-sonalul, cã românul este leneº ºinu vrea sã munceascã.

"Le-am dat salariul de 6 milioane vechi,plus cã mai au venituri din mese organi-zate ºi nu stau mai mult de o lunã. Acumchiar nu gãsesc. Au venit vreo doi, le-amexplicat ce au de fãcut ºi duºi au fost. Nule este foame, sunt puturoºi, cã doar nu osã-i pun directori"- spunea supãrat un afa-cerist din zona centralã a Petroºaniului.Felul cum ºi-a dezvoltat omul de afaceriopinia cu privire la personal nu a prea fostconvingãtor ºi ne-am întrebat: oare aºa sãfie? Bãnuiala noastrã s-a îndreptat spremunca lanegru…

Ne-am infor-mat la AgenþiaLocalã pentruOcupareaForþei deMuncãPetroºani dacãse confruntãcu refuzuri alelocurilor demuncã dinpartea ºome-rilor sau acelor ieºiþi dinevidenþe, carenu au un loc de muncã.

"Situaþiile sunt mai complexe. De regulãîntr-un loc de muncã unde omul nu areprobleme - în sensul cã ºi angajatul ºiangajatorul îºi respectã contractul, când ºiunul ºi celãlalt este flexibil funcþie de situ-aþiile care apar - este un loc de muncã sta-bil. Dar sunt ºi locuri de muncã neocupatede multã vreme. Acolo cred cã lucrurile numerg bine. De exemplu unii angajatori vincu oferte clare ºi în general în 2-3 zile îºigãsesc oameni. Dar sunt cazuri de angaja-tori care vin chiar lunar, tocmai pentru cãnu stau angajaþii. De exemplu un mese-riaº, care vrea cu adevãrat sã munceascãîn producþie, merge la angajator ºi acoloconstatã cã nu are utilajul cu care sã-ºifacã norma funcþie de care este plãtit, sauîl are, dar e învechit, neperformant. O situ-aþie care poate fi consideratã muncã lanegru este acea în care oamenii suntangajaþi pentru un salariu, dar sunt þinuþisistematic peste program, fac ore supli-mentare muncind zi luminã. Atunci omulrespectiv pleacã nemulþumit" - a declaratIudith Babþan, ºef ALOFM Petroºani.

Munca la negru capãtã diverse forme,iar forma cea mai frecventã este când pecartea de muncã apare jumãtate denormã, dar în fapt munca efectivã este dedouã norme întregi. Iniþial salariatul accep-tã pentru un venit, ulterior constatând cãnu face faþã ºi chiar mai aduce bani deacasã. Dar angajatorii de bunã credinþã,demostratã de-a lungul timpului, de cepracticã, mai nou, munca la negru riscân-du-ºi afacerea? Este, probabil, lupta pentrusupravieþuire în vremuri tulburi.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cresc datoriile la CNHÎ n doar trei ani, Compania Huilei, alãturi

de alte companii naþionale a reuºit per-ormanþa de a dubla datoriile la stat.

Statisticile întocmite de specialiºti aratã cã, în ultimele30 de luni,15 din cele 18 companii de stat monitorizatede FMI, printre care se numãrã ºi Compania Naþionalã aHuilei, ºi-aau majorat datoriile faþã de bugetul generalconsolidat al statului cu 132% de la finalul anului 2008pânã la jumãtatea lui 2011.

CNH se aflã pe locul al patrulea, dupã PoºtaRomânã, Tarom ºi Oltchim, cu aproape 444 de mii deeuro datorii la bugetul statului. Asta în timp ce la fineleanului 2008, CNH avea puþin peste 330 de milioane deeuro datorii.

Datoriile companiilor monitoizate de Fondul MonetarInternaþional faþã de stat au crescut constant, de la an laan, astfel cã în decurs de 30 de luni, de la finalul lui2008 pânã la 30 iunie 2011, acestea au reuºit sã acu-muleze obligaþii financiare faþã de stat de încã 900 demilioane de euro.


1.000 de miliarde,atrase înlucrãrilehidrotehnice

Î n numai un an dezile, respectiv 2010 -

2011 fondurile atrasepentru lucrãrilehidrotehnice din judeþulHunedoara sunt maimari decât sumelecumulate din ultimii ani.

O situaþie îmbucurã-toare, pe care au con-statat-o ºi cei de la ApeleRomâne, care au fost încontrol. "Aproximativ 100de milioane de lei (nr.1000 de miliarde de leivechi) au fost atraºi numaiîn perioada 2010 - 2011pe lucrãri hidrotehnice înexecuþie ºi lucrãri proiec-

tate pe cele trei bazinehidrografice din judeþuluiHunedoara", a declaratprefectul de Hunedoara,Attila Dezi. ReprezentanþiiAgenþiei Naþionale "ApeleRomâne" au controlat totceea ce înseamnã lucrãrihidrotehnice ºi investiþii ºi,în urma verificãrilor dinteren, nu s-au constatatprobleme. Astfel de con-troale au loc în fiecare an,iar în judeþul Hunedoarasunt vizate bazinele hidro-grafice Jiu, Mureº ºi Criºul Alb.


Microregiunea Valea Jiului,neagreatã nici dupã patru ani"D eocamdatã aceastã organi-

zare administrativã nu esteposibilã pentru cã fiecare are orgolii,apoi nu se înþelege cu adevãratimportanþa unei asemenea reorga-nizãri. Cu forþa nu se va putea face,dar vremurile ne vor împinge ºi vomfi nevoiþi s-o facem" - Tiberiu IacobRidzi, primarul Petroºaniului.

Din nou la coadã,din 18octombrieD upã ce mãlaiul s-a

terminat, operaþiuneade acordare a ajutoareloralimentare europene a fost,din nou, sistatã.

Un nou transport va sosi înPetroºani în 17 octombrie, astfelcã distribuirea alimentelor va fireluatã din data de 18octombrie. "În 18 octombrie vorprimi alimentele pensionarii, în19 octombrie cei încadraþi îngradul de handicap accentuat ºigrav, în 20 octombrie beneficia-rii Venitului Minim Garantat, iarluni, 24 octombrie, ºomerii", aprecizat Loredana Piþ, ºef servi-ciu SPLAS Primãria Petroºani.

De alimentele europene be-neficiazã ºomerii, persoanele cuhandicap, pensionarii ºi benefi-ciarii Venitului Minim Garantat.Din octombrie, însã, dupãdisponibilizãrile din cadrulunitãþilor miniere compnente aleCNH SA Petroºani numãrul

ºomerilor va creºte cu încã circa400 de persoane. Aceºtia voravea ºi ei dreptul de a primi ali-mentele acordate de cãtreUniunea Europeanã. "ªomeriicare se aflã în plata indemniza-þiei de ºomaj, inclusiv ceidisponibilizaþi în aceste zile dela Compania Naþionalã a Huilei,în baza carnetului de ºomer, înxero-copie, ºi a buletinului deidentitate pot primi, ºi ei, ali-mentele acordate de cãtreUniunea Europeanã. Ei vor fitrecuþi pe liste suplimentare", amai spus Loredana Piþ.

Categoriile de populaþie defa-vorizate primesc, ca ajutor,mãlai, fãinã, orez, paste fãi-noase, lapte praf ºi biscuiþi.

Mircea Mircea NISTORNISTOR


C âtevagospodãrii

aflate peste pârâulMaleia au de curândo cale de acces sigurã, dupã ceautoritãþile locale le-au reabilitat podul care duceaînspre ele.

Oamenii care locuiescîn zonã spun cã acelpod se afla într-o stareextrem de degradatã ºiera nesigur.

" Ne-am rugat sã nefacã acest pod încã dedinainte de 1989 ºi nicioadministraþie nu a fãcutnimic pânã acum. Amîncercat ºi la primarulTiberiu Iacob Ridzi, iaracesta a trimis o echipã

de câþiva oameni ºi încâteva zile ne-a fãcutpodul", spune un localnic.

Primarul Tiberiu IacobRidzi spune cã podul afost fãcut de oameniiangajaþi la SPADPP ºinu a reprezentat oinvestiþie mare compara-tiv cu necesitatea luipentru acea zonã.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Pachetepentrusãrbãtorilede iarnãde 150.000de lei

C onsiliul LocalPetroºani a aprobat,

în ºedinþã extraordinarã,alocarea sumei de150.350 de lei pentruacordarea unor pachetecu ocazia Sãrbãtorilor deIarnã.

Potrivit primarului dinPetroºani, Tiberiu IacobRidzi, se vor distribui 650 de

pachete cu dulciuri ºi 750 depachete cu alimente pentrubeneficiarii VMG, cei ai canti-nei sociale, persoanelor aflateîn îngrijire la "Casa Policino",veteranilor de rãzboi, copiilorcu handicapgrav, celoraflaþi în plasa-ment, copiilordin claselespeciale,celor cuautism, per-

soanelor din Centrul orien-tare, supraveghere ºi spri-jinire a reintegrãrii sociale acopilului "Cuore", precum ºialtor persoane cu problemesociale. De asemenea, 4.800de pachete cu dulciuri vorajunge la elevii din Petroºani,iar alte 400 la colindãtori.

"În dorinþa perpetuãrii fru-moaselor tradiþii ale

Sãrbãtorilor de Iarnã ºi aleAnului Nou, care

reprezintã simbolul bucuriei,al speranþei ºi al reîn-

noirii, PrimãriaMunicipiului Petroºani

doreºte sã aducã unzâmbet pe chipul

celor aflaþi în sufe-rinþã, cât ºi celor care

se implicã în pãs-trarea datinilor strã-moºeºti", a precizat

Iacob - Ridzi.CarmenCarmen

COSMANCOSMAN

Secetaseacafântânilehune-dorenilor

Inspectoratul pentruSituaþii de Urgenþã"Iancu de Hunedoara" acontinuat ºi ieri transpor-turile de apã potabilã înzonele afectate desecetã din judeþulHunedoara. Pe lângãcele 30 de familii dinVeþel, alte 13 din locali-tãþile Luncoiu de Jos,Bejan, Pãuliº, Criºcior ºiSilvaºul de Sus autransmis cereri prin caresolicitã alimentarea cuapã potabilã.

"Transporturile de apãse efectueazã cu o cis-ternã având capacitateade 6.000 de litri. Înaintede a fi distribuitã apaprimeºte un buletin deanalizã în urma testelorefectuate de D.S.P.Hunedoara", a precizatAnemona Doda, purtãtorde cuvânt al ISUHunedoara.

Pe de altã parte,I.S.U. Hunedoara a datcurs altor 23 de solici-tari, din localitãþileLuncoiu de Jos, Ilia,Teliucul Inferior, Þebea,Bãiþa ºi Deva, pentruapã menajerã. Aceastaeste transportatã cu aju-torul autospecialelor dindotarea subunitãþilor în acãror raion de intervenþiese aflã localitãþile afec-tate de secetã.


"Înfrãþire - Voluntariat -Cooperare" - etapa a doua

C ea de-a doua etapã a Proiectului "Înfrãþire -Voluntariat - Cooperare" se va derula, în

Petroºani, în zilele de 27 ºi 28 octombrie. Manifestarea intitulatã "Voluntariat ºi Medicinã" va avea loc în

zilele în care sunt celebrate ºi "Zilele Medicale ale Spitalului deUrgenþã din Petroºani". La simpozion vor fi prezenþi ºi reprezen-tanþii localitãþilor partenere la acest proiect finanþat din fondurieuropene. Este vorba despre Bansko, Ponte nelle Alpi, Varpalota ºiWolfsberg.

În cadrul aceluiaºi proiect dedicat voluntariatului, în luna decem-brie, este programatã o altã acþiune comunã a celor 5 localitãþieuropene. Este vorba despre "Fabrica lui Moº Crãciun", acþiunecare va demara în data de 5 decembrie, atunci când este celebratã"Ziua Mondialã a Voluntarului". (Mircea (Mircea NISTORNISTOR))

C onstrucþiaBulevardului

Mihai Viteazul dinVulcan este aproape definal. PrimarulGheorghe Ile spune cãs-a consultat cu con-structorul ºi cã, cel maitârziu înluna noiem-brie va figata totul.

Lucrãrile aufost întârziatedin cauza celorcare au fostsuplimentate,dar pânã lafinele acesteiluni, primarulpromite cã se fac pânã ºi veri-ficãrile la fântânile arteziene.

"Dupã ultima discuþie pecare am avut-o cu construc-torul de la Acomin, am fixat catermen sfârºitul luniioctombrie, cel mai târziu înprimele zile ale lunii noiembrie.Tot pânã atunci vor fi gata ºiprobele la fântânile arteziene,pentru cã întâi trebuie finaliza-

tã instalaþia de curent ºipanourile solare.

Circulaþia rutierã va fi redatãpe bulevard, dar totuºi,maºinile de mare tonaj voravea acces doar pe cele douãºosele de centurã", a declaratpentru Gazeta Vãii Jiului,Gheorghe Ile, primarulmunicipiului Vulcan

Lucrãrile de amenajare azonei centrale din Vulcan aucuprins reabilitarea artereirutiere, schimbarea iluminatu-lui stradal, care a fost înlocuitcu becuri alimentate cupanouri solare, amenajareaunor noi sensuri giratorii ºi maimulte fântâni arteziene.


Pod refãcut peste Maleia

Lucrãri pe ultimasutã de metri

6 DDEEZZVVÃÃLLUUIIRRII Gazeta Vãii Jiului | Vineri, 7 octombrie 2011 DDEEZZVVÃÃLLUUIIRRII 7

Fiecare regim politic dedupã 1989, fiecareguvern, din 90 încoace, aavut, fãrã excepþie,ploºniþele sale, în toatezonele þãrii. Dupã untimp, acestea ºi-aucumpãrat onorabilitatea,inclusiv prin fãþuite, darridicole topuri alebogaþilor, continuând însãfeudalizarea teritoriilor încare s-au înfipt în anii 90.Din care nici mãcarJustiþia nu reuºeºte sã-iclinteascã. Ziarul deInvestigaþii vã relateazãdespre aceºti adevãraþiNaºi regionali, poate maipuþin cunoscuþi, darextrem de puternici.

Lider, de ani buni, alUniunii SindicatelorMiniere din Oltenia(USMO) ºi al FederaþieiNaþionale Mine ºi Energie(FNME), Marin Condescueste unul dintre cele maicontroversate personajedin judeþul Gorj, detronân-du-l la scandaluri chiar ºipe celebrul baronMischie.Etern câºtigãtoral funcþiilor de conducereîn USMO ºi FNME ºi ºefpeste milioanele de euroalocate din banii minerilordin Oltenia pentru fotbal,bilete de tratament ºi alteafaceri catalogate deinamicii sãi dreptdubioase, Marin

Condescu a avut, totuºi,începuturi modeste.

D e la problemedisciplinare la

tunuri cu butelii

Despre istoria luivorbesc ConstantinCreþan, liderul FederaþieiNaþionale a Muncii (FNM),Radu Voina, liderulSindicatului Vulturul, ºiValter Cojman, liderulDepartamentului VladTepeº din cadrulSindicatului MinierLibertatea Valea Jiului(SMLVJ) 2008.MarinCondescu a început caºofer la IntreprindereaRomânã de TransportAuto (IRTA) Târgu Jiu, cucâþiva ani înainte deRevoluþie. Dupã doi ani încare a lucrat ca ºofer, i-afost desfãcut contractulde muncã pe motive dis-ciplinare ºi bãuturã. S-aangajat mai apoi tot caºofer, la o altã firmã detransport, unde a mailucrat câþiva ani, dupãcare i-a fost iar desfãcutcontractul de muncã dinmotive disciplinare, adeclarat ConstantinCreþan.

Liderul FNM maipovesteºte despreCondescu cã ºi-a început

cariera în minerit laRovinari, înainte de 1990,de unde a început propul-sarea lui în funcþii înalte,datoritã afacerilordubioase pe care le-aîncheiat de-a lungulanilor, din care a câºtigatmulþi bani, ºi a prieteniilorcu oameni aflaþi în funcþiiînalte în stat.

In anul 1989 a absolvitºcoala de maiºtri laaceeaºi unitate minierã,iar în anul urmãtor, dupãcãderea lui Ceauºescu, aajuns lider de sindicatpeste un sector de 200de oameni, pentru ca, din1991, sã ocupe funcþia depreºedinte de sindicat laEM Rovinari.

Anul 1991 îi aduce ºiprima afacere din care vacâºtiga mulþi bani, MarinCondescu fiind primulcare s-a ocupat de aface-rea cu butelii. Afacerea cubutelii a fost primul luimare tun financiar, avândîn vedere cã la vremeaaceea se gãseau foartegreu. A fãcut-o împreunãcu fraþii Pãunescu ºi cugeneralul Stãnculescu.Prima afacere cu butelii i-a vizat pe minerii dinOltenia, cãrora li se vin-deau buteliile la preþuriastronomice, mai pre-cizeazã ConstantinCreþan.

S taþii Motorola,restaurante si

bilete de tratament

Dupã afacerea cubuteliile, a urmat o alta,cu electrocasnice ºi tele-vizoare pentru mineri,preþurile fiind, ºi deaceastã datã, mai maridecât cele de pe piaþãdar le permitea minerilorsã le ia în rate.

In perioada 1993-1994,cu banii administraþiei dela EM Rovinari, MarinCondescu a cumpãratrestaurantul de la mãnã-stirea Orºova, plãtindniºte sume mari din fon-dul de salarii Mitropoliei

Oltenia. In anul urmãtor aurmat o altã afacerebãnoasã, cu staþii deemisie-recepþie Motorola,provenite din StateleUnite ale Americii.Acestea au fost bãgate însubteranele minelor dinOltenia ºi din Valea Jiului,deºi nu sunt dintre celemai bune ºi au costat ºimult. Cert este cã a reuºitsã le impunã în minerit,ajutat, din nou, de gene-ralul Stãnculescu, adeclarat Radu Voina, li-derul Sindicatului Vulturul.

Radu Voina ºiConstantin Creþan maipovestesc ºi despre afa-cerile cu bilete de trata-ment ºi odihnã, afaceriîncepute la mijlocul anilor90. Pe atunci, la fel ca ºiîn prezent, administraþiaSocietãþii Naþionale aLignitului Oltenia (SNLO)plãtea un bilet în proporþiede 75 la sutã, iar angaja-tul numai 25 la sutã. Dacãîn altã parte un bilet deodihnã sau de tratamentpentru o familie costã 12milioane de lei vechi,biletele luate prin sindica-tul lui Condescu ajung ºila 47 de milioane de leivechi unul. Diferenþa de75 la sutã este suportatãde administraþia SNLO,care este societate cucapital de stat, iar circuitulbanilor este realizat printr-una dintre agenþiile deturism, SC Turism SindMin, pe care o deþine, ºiprin alte douã sau treifirme intermediare decasã, precizeazã RaduVoina.De altfel, ºi ziareledin Gorj susþin acestedeclaraþii ale liderilorsindicali care nu sunt peplacul lui Condescu.

Sunt ani de zile în careunicul câºtigãtor al licitaþi-ilor pentru biletele detratament ºi odihnã aleminerilor din SocietateaNaþionalã a LignituluiOltenia este liderul desindicat Marin Condescu.(...) Ultima licitaþiecâºtigatã de firma TurismSind Min la SNLO pentrubiletele de tratament ºiodihnã acordate minerilora fost în 5 aprilie 2010.Pentru cei 6.737 410 delei s-au "bãtut" patru firmede turism. Cum se ºtiadeja, câºtigãtoare a fostdeclaratã firma sindicalis-tului Condescu. De fapt,în fiecare an aceste lici-taþii sunt atribuite doarfirmei Turism Sind Min.Ceea ce se schimbã încontractele dintre SNLOºi societatea luiCondescu, de la an la an,este doar suma. Anulacesta, Turism Sind Min areuºit sã obþinã 120.000de lei mai mult decât anultrecut. Anul trecut, în 5mai 2009, SNLO aîncheiat cu firma TurismSind Min un contract învaloare de 6.617.390 mili-oane lei, pentru achizi-þionarea biletelor de odih-nã ºi tratament pentrusalariaþii unitãþii. Deºi lanegociere au participatîncã trei societãþi, con-tractul a fost câºtigat totde Condescu.Ultima mo-dificare fãcutã la RegistrulComerþului Bucureºti ºipublicatã în MonitorulOficial din 6 aprilie 2009aratã clar cine con-troleazã firma TurismSind Min din Bucureºti.Federaþia Naþionalã Mineºi Energie este acþionarunic al societãþii de tu-

rism, iar Marin Condescueste preºedinteleFederaþiei ºi al Consiliuluide Administraþie.De pre-cizat cã din 2007 ºi pânãîn prezent s-au cheltuit, înfiecare an, în jur de 6-7de milioane de lei pentruaceste bilete, bani careau intrat în conturile firmeiconduse de Condescu.Doar aceºti ani au putut ficonsultaþi, pânã atunci sespune cã tot sindicateleau beneficiat de aceºtibani prin contracte-cadruîncheiate din patru înpatru ani, scrie GabrielaMladin, în Gorjeanul.

A facerea Sãcelu

În anul 1996, MarinCondescu, împreunã cuadministraþia SNLO, aîncheiat afacereaSãcelu.In presa vremii,din luna iunie a anului1998, e consemnat unraport al Curþii de Conturi,care aratã cum fostaRegie Autonomã aLignitului Oltenia, împre-unã cu Centrala NaþionalãConfederativã aSindicatelor Miniere dinRomânia, condusã deMarin Condescu, acumpãrat patrimoniulstaþiunii Sãcelu, aflatã la40 km de Tg. Jiu, avândîn vedere cã fosta regieprevãzuse încã din 1990construirea unui centru derecuperare a forþei demuncã.Fosta RALO asolicitat, în luna februariea anului 1996, MinisteruluiIndustriei ºi Comerþuluiacordul pentru a cumpãraunele efective scoase lavânzare de cãtreSocietatea Comercialã deTurism Gorjul SA.MIC arãspuns, în 13 februarie1996, cererii formulate deRAL Oltenia, acordul pen-tru cumpãrarea activelorvenind din partea DirecþieiGenerale de Strategie aIndustriei Miniere ºiGeologiei, condusã deGheorghe Rancea.La lici-taþia organizatã a partici-pat numai CentralaNaþionalã Confederativã aSindicatelor Miniere dinRomânia, condusã deMarin Condescu, care ºi-a ºi adjudecat activelescoase la licitaþie. Actulde vânzare-cumpãrare afost perfectat ulterior, iarpe lista CNCSMR, în cali-tate de cumpãrãtor, apareºi fosta regie a lignitului,potrivit Mediafax.RALOTg. Jiu a achiziþionat ast-fel opt active, inclusivterenurile aferente, însuprafaþã de peste10.000 de metri pãtraþi,cu suma de 2,6 miliarde

de lei vechi. Centrala con-dusã de Condescu acumpãrat bazinele ºiterenurile aferente, însuprafaþã de peste10.000 de metri pãtraþi, lapreþul de aproape o jumã-tate de miliard delei.Curtea de Conturi astabilit cã achiziþionareaactivelor respective s-afãcut cu încãlcarea Legii58/1991, cu privire la pri-vatizarea societãþilor com-erciale.

Despre aceastãafacere, Marin Condescua precizat cã tranzacþia afost realizatã cu acordulscris al MinisteruluiIndustriei ºi Comerþului, alCurþii de Conturi ºi alGãrzii Financiare Gorj.

Î nchidereaminelor...

o minã de aur

Din anul 1996 aînceput preocuparealegatã de închiderea

minelor ºi conservarealor. Astfel, prin firmele decasã ale lui Condescu,minele din Gorj au fostînchise, iar utilajele dinsubteran au fost revop-site, facturate ºi vânduteca noi minelor din ValeaJiului, având ºi preþuripeste cele ale pieþei,spune Valter Cojman,liderul DepartamentuluiVlad |epeº din cadrulSMLVJ 2008.

Ziarul Ziua scria, înurmã cu trei ani, desprerolul de vacã de muls alAgenþiei Naþionale pentruDezvoltarea ZonelorMiniere (ANDZM), rolîndeplinit cu conºtiinciozi-tate de democrat-liberalulMarcel Hoarã, care peatunci era ºef. Zeci demilioane de euro dinfinanþãrile statului ºi dincele ale unor instituþiifinanciare internaþionaleau fost risipite pe proiectecare vizau vezi Doamne!ajutorarea minerilorrãmaºi fãrã loc de muncãdupã închiderea minelor.Purtând nume pompoase,cum ar fi "Inchidereaminelor ºi atenuarea

impactului social" sau"Inchiderea minelor,refacerea mediului ºiregenerarea socio-eco-nomicã", proiectelerespective au bãgat sumemari în buzunarele multor"bãieþi deºtepþi" din cadrulAgenþiei sau în cele aleunor apropiaþi ai acestora.

"Revitalizatã" prinOrdonanþa de Urgenþã nr.72 din iunie 2005,ANDZM se afla de cevatimp în centrul unui marescandal politico-financiarcu iz penal. Concret,actualul director alAgenþiei, Marcel Hoarã,membru PD, este acuzatde sindicaliºtii din insti-tuþie, precum ºi de cei dindomeniul mineritului, cã apus agenþia la dispoziþiafostului se-cretar de statde la Industrii, IonelManþog, membru de vazãal PD, obligat sã seretragã în urma unoranchete pe care DNA le-adeschis pe numele sãu.

Hoarã este ghidonat nunumai de Manþog, eldovedindu-se a fi ºi mari-oneta lui Marin Condescu,ºeful Federaþiei NaþionaleMine ºi Energie, unul din-tre cei mai influenþi liderisindicali din minerit, dupãarestarea lui MironCozma. Sub oblãduireafostului ministru Sereº ºi,acum, a lui VarujanVosganian, Hoarã atransformat ANDZM înfeuda cuplului Manþog-Condescu, scria MarianGhiþeanu în cotidianulZiua.

T ovãrãºie cu DIP

ºi cu Berceanu

Constantin Creþan, li-derul FNM, a mai fãcutdezvãluiri ºi despre prie-teniile dintre MarinCondescu ºi Dan IoanPopescu sau RaduBerceanu, cei care l-auajutat de-a lungul anilor.În 1996 a început priete-nia cu ministrul RaduBerceanu, care a avutgrijã de-a lungul anilor sã-l protejeze în orice scan-

dal. Prietenia celor doi adebutat, bineînþeles, cu oafacere, cea legatã deordinele de compensarede energie electricã,Berceanu dând la unmoment dat ºi un ordinprin care nimeni din com-panie nu putea da ordinede compensare în afarãde ei. Imprietenindu-se ºimai tare, a venit ºi rândulrudelor lui Berceanu sãprofite de pe urma mine-ritului din Gorj. Astfel,cumnata acestuia a venitºi a tãiat toate vagoanelede fier vechi ºi le-a vân-dut.Un alt potentat cucare Condescu a fostprieten la cataramã îndomeniul afacerilor dinminerit este fostul ministrual Industriilor, DanPopescu, explicã liderulFNM.

C el dintâi strãmutat

de luxSfârºitul anilor 90 îl

gãseºte pe liderul mine-rilor gorjeni într-un nouscandal, cel al strãmu-taþilor de lux. Primul strã-mutat de lux a fost chiarMarin Condescu, care aavut informaþia, din com-panie ºi din minister, cãoamenii din mai multezone expropriate vor fidespãgubiþi ºi a profitatde situaþie. A cumpãratproprietatea unui lider desindicat pe bani puþini,dupã care el a fostdespãgubit însutit chiar

de cãtre administraþiaSNLO. In acest scandalau fost implicaþi mai mulþistrãmutaþi de lux, printrecare Marian Uruc fostuldirector comercial alCompaniei Naþionale aLignitului Oltenia, con-damnat la doi ani deînchisoare pentru trafic deinfluenþã , Ion Vulpe, fos-tul director general alCompaniei Naþionale aLignitului Oltenia ºi Ionel

Manþog, actualul directoreconomic al ComplexuluiEnergetic Turceni.Astfel,dacã anul acesta unii din-tre strãmutaþii de lux aufost condamnaþi, MarinCondescu nu a cãlcatîntr-o salã de judecatã întimpul întregului scan-dal.Alþi strãmutaþi celebri,dar care nu au fost trimiºiîn judecatã, procuroriiconsiderând cã nu au exi-stat încãlcãri ale legii îndobândirea caselor, suntMarin Condescu, liderulminerilor din Oltenia, ºiIon Cãlinoiu, titra ziarulGorjeanul în 28 mai 2010.

F otbal de milioane

de euroCea mai scandaloasã

afacere a ultimilor anieste, susþin sursele noas-tre, cea a echipelor defotbal susþinute exclusivdin fondul de salarii alminerilor ºi din baniproveniþi de la adminis-traþiile publice din Gorj ºide la Consiliul JudeþeanGorj, preconizându-se cãanual sunt cheltuite peste6 milioane de euro. Astfel,pentru echipele MinerulMotru, Pandurii Târgu Jiuºi Rovinari, se decon-teazã orice cheltuialãlegatã de salariilefotbaliºtilor ºi primele derelaxare, la care se maiadaugã miliarde bune delei vechi de la fiecareexploatare minierã aSNLO.

In data de 12 ianuarie2010, democrat-liberalulMarcel Hoarã, în calitateasa de preºedinte alConsiliului deAdministraþie alComplexului EnergeticRovinari, a sponsorizatbugetul clubului de fotbalPandurii Târgu Jiu cu 10miliarde de lei vechi,înainte ca bugetul insti-tuþiei sã fie aprobat, întimp ce alte 5 miliarde de

lei vechi au ajuns în con-turile Clubului SportivEnergia Rovinari (facsi-mil).Constantin Creþan, liderul FederaþieiNaþionale a Muncii (FNM),a vorbit pentru Ziarul deInvestigaþii despre modalitãþile prin care baniiminerilor din Gorj ajung înconturile cluburilor de fot-bal pãstorite deCondescu.

Bugetul total alocat fot-balului, care înseamnã nunumai Pandurii Târgu Jiu,ci ºi Minerul Berbeºti,Minerul Rovinari, MinerulMotru, Pandurii 2 TârguJiu, ajunge la 1 sau 2 mi-lioane de euro pe an ºi,din câte ºtiu, nu cu multtimp în urmã Pandurii aprimit din partea SNLOalte 3 milioane de euro.Cei mai mulþi bani ajungla Condescu, ale cãruistructuri sindicale primesc8,5 la mie din fondul desalarii, susþine ConstantinCreþan.

O mare necunoscutãeste averea preºedinteluiUSMO ºi FNME, apropiaþiai acestuia susþinând cãar fi milionar în euro,având bani depuºi în con-turi din Elveþia, ºi cã aravea douã apartamenteîn Bucureºti ºi vila dincartierul Primãverii, dinTârgu Jiu, din cazul strã-mutaþilor de lux.Totuºi,anul trecut, MarinCondescu spunea cãaverea lui se ridicã lanumai 100.000 de euro ºicã are un salariu de 6500de lei. Eu am case în va-loare de numai o sutã demii de euro. Asta estetoatã averea pe care oam, iar de la sindicate amun salariu de 6500 de lei.De la echipa de fotbal nuîncasez niciun leu ºi nuam luat niciodatã, adeclarat Marin Condescu.

De menþionat cã, atâtîn 2004, cât ºi în 2009,Condescu a susþinut pu-blic candidatura lui TraianBãsescu la Preºedinþie,îndemnându-i pe minerisã voteze cu democrat-liberalii, încercând sã-iconvingã cã doar PD-L vaavea grijã de minerit ºienergie. Astfel, anul tre-cut, în campania de laprezidenþiale, MarinCondescu a organizatmitinguri pentrususþinerea lui Bãsescu, întimp ce la Rovinari a urcatpe scenã alãturi depreºedinte.

Deºi reporterii Ziaruluide Investigaþii i-au trimisîntrebãri referitoare laaspectele prezentate maisus, liderul minerilor nu abinevoit sã rãspundã.

Articol preluat dinZiarul de Investigaþii

Autor: Anamaria NEDELCOFF

Marin Condescu, mogulul lãmpaºelormogulul lãmpaºelorÎ n mod oficial, România este împãrþitã pe judeþe ºi, tradiþional, pe provincii istorice:

Moldova, Ardealul, Banatul, Muntenia ºi Dobrogea. Dar, dupã 1989, a apãrut ºi s-adezvoltat ºi o altfel de împãrþire a þãrii: dupã numele unor indivizi care au acaparatregiuni întregi din þarã prin afacerile lor oneroase. Afaceri care nu s-ar fi putut dezvoltadacã nu ar fi beneficiat de suportul logistic esenþial al unor ºefi ai administraþiilorlocale, indiferent de culoarea politicã pe care aceºtia din urmã au avut-o.

FO

TO

: go

rjne

ws.

roF

OT

O:

gorj

new

s.ro

P rimul turneude handbal

junioare II (gr. 1996-97) s-a disputat, în cadrul Seriei Gla Fãgãraº. EchipaC.S.ª.Petroºani,antrenatãde EdithMileti areuºit cincivictoriizdro-bitoare, cuun gola-veraj gen-eral de123-69 ºiun punctajmaxim.

Lotul petroºenencelors-a dovedit din nouomogen, fiecare dintrecomponente având binedefinitã o concepþie dejoc bine însuºitã. CSªPetroºani a folosit lotul:Oana Bãlan, LigiaVulcan, Raluca Kalman

(portari), GeorgianaZaharia (34 goluri),Andrada Radu (22goluri), CristinaNiculiasa, IoanaVelcsov (17 goluri),Laura Hârtop (15goluri), Cristina Roman,Ana Maria Csaloka (6

goluri), Simona Surd (4goluri), Miruna Oroian,Ana Maria Bobiþ (1 gol).

Aºadar, C.S.ª.Petroºani are un startpromiþãtor, instalându-se în fruntea clasamen-tului Seriei G încã de laprimul turneu.

5+5 =neînvinºi!A vem în Liga a IV-

a fotbalisticã osituaþie oarecuminteresantã. Douãechipe aparent maisubþiri valoric, MinerulAninoasa ºi Jiul IIPetroºani, se descurcãde minune pânã acum,fiind de cinci etape, denebãtut.

Ba chiar Jiul II se aflãacolo sus, în coasta lideru-lui, C.S. Vulcan. O echipãformatã din jucãtori caresunt, în mare parte, la vârs-ta junioratului. I-am vãzutde câteva ori în acest cam-pionat pe Gicã Criºan,Zaharia, Vlãduþ Tudorache,Arcuºi, Ungur, Duma,Cânda sau Breazu, niºtenecunoscuþi. Chiar au stofã,au dorinþã, au voinþã.

Dincolo, la MinerulAninoasa, antrenorul MarinPetra, ºtie sã adune oechipã cu jucãtori experi-mentaþi - Ciocoi, RereMoldovan - care este fãrãînfrângere în acest tur decampionat.

Daniel Huza ºi MarinPetra, antrenorii celor douãechipe, au gãsit, cred, reþe-ta care îi menþine pe acestpalier. Doi antrenori aflaþi lavârsta maturitãþii, care aumetode pentru a motivaniºte fotbaliºti într-operioadã în care se joacãmai mult de plãcere. Detoatã admiraþia cei doi, dar,atenþie, sã nu ºi-o ia jucã-torii "în cap". Numai astfelvor reuºi cele douã echipenominalizate mai sus sãrãmânã în realitate.

HHHHeennþþccuu

MMÂÂNNAA

HANDBAL8 SPORT Gazeta Vãii Jiului | Vineri, 7 octombrie 2011

Turneul I - Seria G Fãgãraº -30 sept. - 2 oct. 2011

Etapa 1, 30 sept. 2011

CSS Petroºani - LPS Sebeº 24-16CSS Mediaº - CSS Sibiu 17-14CSS Fãgãraº a statEtapa a 2-a, 30 sept. 2011LPS Sebeº - CSS Mediaº 26-16CSS Fãgãraº - CSS Petroºani 22-36CSS Sibiu a stat

Etapa a 3-a, 1 oct. 2011

CSS Mediaº - CSS Fãgãraº 14-19CSS Sibiu - LPS Sebeº 14-21CSS Petroºani a stat


CSS Fãgãraº - CSS Sibiu 24-14CSS Petroºani - CSS Mediaº 33-14LPS Sebeº a stat


CSS Sibiu - CSS Petroºani 17-30LPS Sebeº - CSS Fãgãraº 20-20CSS Mediaº a stat

CLASAMENT1. CSS Petroºani 4 4 0 0 123-69 8p.2. LPS Sebeº 4 2 1 1 83-74 5p.3. CSS Fãgãraº 4 2 1 1 85-84 5p.4. CSS Mediaº 4 1 0 3 61-92 2p.5. CSS Sibiu 4 0 0 4 59-92 0p.

Start furtunos

GGGGeeeeoooorrrrgggg iiii aaaannnnaaaa ZZZZaaaahhhhaaaarrrr iiii aaaa,,,,ggggoooo llll ggggeeeetttteeeerrrruuuu llll ttttuuuurrrrnnnneeeeuuuu llll uuuu iiii

ddddeeee llll aaaa FFFFããããggggããããrrrraaaaºººº

E chipa încare

joacã fostuljiulist Alin

Paleacu, A.C.S.Recaº, se aflãpe primul loc alseriei a 5-a.

O echipãofensivã,cu 11 golurimarcate,dintre careºase aufost mar-cate deSzabolczSzekely,atacantuluiechipei dinRecaº,care apunctat încinci dintremeciurileechipeisale, înultimulmeci, dedouã ori.

În acestclasament

apare ºi jucãtorulJiului Fl. ªerban,care a marcat celeîn ºapte etape,patru goluri, cele-lalte fiind reuºite deG. Apetrei, Hardãuºi A. Moldovan.

GOLGETERII DUPÃ7 ETAPE

6 goluri: Sz.Szekely - A.C.S.Recaº

5 goluri:Ciubãncan - C.S.Vladimirescu,Pepenar - CFR

Simeria, Boghian -Flacãra Fãget,Paina - BihorulBeiuº, Fl. ªerban -Jiul Petroºani

3 goluri: F.Costescu - GloriaReºiþa, Feneº -F.C. Caransebeº,Inaº - F.C. ªcolarReºiþa, Bilia - FCHunedoara, Adr.Popo - FC IITimiºoara, M.Cãlin, Corlãþeanu -MilleniumGiarmata, Moþ -CS Vladimirescu

FOTBAL, LIGA A III-A, SERIA A 5-A. GOLURI.

A.C.S. Recaº, dublu lider

FF lloo rreenntt ii nn ªªeerrbbaann,, ggoo llggeettee rruu ll JJ iiuu lluu ii

SSzzaabboollcczz SSzzeekkeellyy ((AACCSS RReeccaass)),,ggoollggeetteerruull LLiiggii ii aa 33--aa,, sseerr iiaa aa 55--aa

SSPPOORRTT 99Gazeta Vãii Jiului | Vineri, 7 octombrie 2011

Î nceputul deoctombrie este

dominat de competiþi-ile de fotbal, la niveluleºaloanelor 3, 4 ºi 5,în ceea ce priveºteechipele din ValeaJiului.

Cu siguranþã, "best-seller"-ulîl constituie meciul din Liga aIII-a, dintre noul lider al seriei a5-a, A.C.S. Recaº ºi JiulPetroºani, echipa lui Tudorachepãrând a-ºi fi gãsit tempoul. Unmeci, de data asta, greu pentruJiul, care, de remarcat nu apierdut niciun joc în deplasare!

La nivelul campionatuluijudeþean al Ligii a IV-aHunedoara, Retezatul Haþeg -C.S. Vulcan pare a fi capul de

afiº al etapei cu numãrul 9. Liderul se deplaseazã la

echipa lui Mugurel Radu ºiDani Iºfan cu intenþia vãditã dea câºtiga. Extrem de interesant

pare ºijoculMinerulUricani

- Minerul Aninoasa, oaspeþiifiind neînvinºi de cinci meciuri.Situaþie în care se gãseºte ºiJiul II Petroºani, fãrã înfrângerede cinci etape, mâine într-oconfruntare cu Victoria Cãlan.

În fine, în seria 1 a Ligii a V-a Hunedoara, singura echipãdin Valea Jiului, Hercules

Lupeni, primeºte peteren propriu vizitaechipei lui MarcuBuzduga (Uþule, ia-þiGPS-ul!), Streiul BaruMare.

WEEK-END SPORTIV DE VALEA JIULUI

Pagini realizatede Genu TUÞU

În dorinþa de a întãri echipaJiul, finanþatorul Alin Simota aacceptat prezenþa în lotul echipeia unui numãr de patru strãini lapregãtiri (doi sârbi, doi brazilieni,un turc), pe care antrenorulMarin Tudorache i-aa testat lacâteva antrenamente. Eºec total, dorinþã neîmplinitã:

"Sunt jucãtori rãmaºi cu multîn urmã, pe care i-aaº fi adus laparametri normali abia pestedouã-ttrei luni. ª-aatunci, pentru cesã ne chinuim cu ei? Prefer sãacord credit la ce avem în curteanoastrã", a spus antrenorul jiulistMarin Tudorache.

În altã ordine de idei, Jiul sepregãteºte intens pentru meciulcu alt lider, A.C.S. Recaº, desâmbãtã, 8 octombrie, de laorele 15.00.

A.C.S. RECAª - JIULPETROªANI, ECHIPELE

PROBABILEJIUL PETROªANI (ANTR. MARIN TUDORACHE):

Hotoboc (A. Tonca) - Bertea,M. Matei, Albert (Izzeldin), Firan- Filipescu (Drãgoescu), A.Moldovan (Vl. Tudorache), M.Filip (Tau), Deac (I. Gavriluþi) -Fl. ªerban, Hardãu (Zaharia)

A.C.S. RECAª (ANTR. COSMIN PETRUESCU):

Amariei (Burtic) - Nicolescu,Aldana, ªtreangã, Ticanã(Vucea) - Boldea (ªeroni),Chivoiu, Rogozinaru (Mânecan),Paleacu (Trandu) - Szekely (B.Steop), Enciu (ªchiopu)

FOTBAL. JIUL PETROªANI

Strãinii au cãzuttteessttuull

Fotbal ddee ttooaammnnããFOTBAL, LIGA A III-A,

SERIA A 5-AEtapa a 8-a, 7-8 oct. 2011FC ªcolar Reºiþa - FC CaransebeºBihorul Beiuº - Nova Becicherecu MicACS Recaº - Jiul PetroºaniFC II Timiºoara - Flacãra FãgetGloria Arad - Unirea V. lui MihaiFC Hunedoara - Naþional SebiºCS Vladimirescu - Gloria ReºiþaMillenium Giarmata - CFR Simeria

FOTBAL, LIGA A IV-AHUNEDOARA

Etapa a 9-a, 8 oct. 2011Gloria Geoagiu - "U" PetroºaniMetalul Criºcior - ªoimul BãiþaMinerul Teliuc - Retezatul Râul de MoriRetezatul Haþeg - CS VulcanAurul Certej - StãZarandul Criºcior - CS Inter PetrilaMinerul Uricani - Minerul AninoasaJiul II Petroºani - Victoria CãlanCSA Aurul Brad - Dacia Orãºtie

FOTBAL, LIGA A V-AHUNEDOARA, SERIA 1

Etapa a 5-a, 9 oct. 2011 Sargeþia Br. Românã - Un. Gen. BerthelotBerianul Beriu - Cetate RãchitovaHercules Lupeni - Streiul Baru Cerna Lunca Cernii - Dacia BoºorodMãgura Pui - Agrocompany BãciaUlpia Tr. Sarmis - Narcisa Sãl. de SusCS Ghelari - AS Sântãmãria Orlea

SSEERRGGIIUU MMAAIIEERR((CCSS VVUULLCCAANN)) ,, UUNN AATTAACCAANNTT CCOOMMBBAATT IIVV

SSAANNSS IIRROO CC IIOOCCOOII ,, ooaa ll ttãã tt ii nneerree þþee tt rrãã ii ttãã

llaa AAnn iinnooaassaa

HHaarrddããuu (( JJ iiuu ll )) ,, uunn aa ttaaccaannttddee ll aa ccaarree ssee aaºº tteeaappttãã

mmaaii mmuull tt .. .. ..

MMaarr ii nn TTuuddoorraacchhee,,aanntt rreennoorruu ll jj ii uu ll ii ss tt ccaarree

ccrreeddee îî nn tt rr --uunn rreezzuu ll ttaa tt bbuunn

ANUNÞ UMANITARDe curând, Mircea BORCA, funcþionar la Primãria

municipiului Petroºani, a suferit o intervenþie chirurgicalãdificilã, în urma cãreia a rãmas fãrãun picior.

Pentru a-ºi continua viaþa încondiþii cât de cât normale, MirceaBORCA are neapãratã nevoie deo protezã destul de costisitoare.Familia apeleazã la colegi ºi pri-eteni, la cei care îl cunosc ºi îlapreciazã, rugându-i sã doneze o

sumã cât de micã pentru a-l ajuta. Donaþiile se pot faceîn contul IBAN RO76BTRL02201201973630XX,deschis la Banca Transilvania, pe numele BORCAAlina Elena.

Vã mulþumim!

HHOORROOSSCCOOPP 77 OOCCTTOOMMBBRRIIEE

Aveþi succes la o întâlnire cupersoane importante. Cei din jur vãapreciazã ideile. Este o zi bunãpentru a vã consolida relaþiile ºipentru a vã face noi prieteni. Orga-nizaþi-vã programul cu multã aten-þie. Þineþi seama ºi de pãrerile

celor din jur!

Pot sã aparã schimbãri impor-tante pe plan profesional ºi so-cial. La serviciu, ieºiþi în evidenþãcu idei apreciate de ºefii ºi cole-gi. Dupã-amiazã este posibil sãmergeþi împreunã cu prietenii la

o petrecere.

Pe plan social ºi materialaveþi un succes neaºteptat.Profitaþi de ºansele care vã iesastãzi în cale, dar sã aveþi rãb-dare ºi sã nu forþaþi norocul.Dupã-amiazã este posibil sãplecaþi într-o cãlãtorie nepre-

vãzutã.

Dimineaþa câºtigaþi nesperatde bine într-o afacere. S-ar pu-tea sã vi se propunã o colabo-rare. Refuzaþi, pentru cã parte-nerul de viaþã ar putea sã vãreproºeze cã neglijaþi familia. Vã

simþiþi bine alãturi de prieteni.

Astãzi aveþi un succes nes-perat. Climatul general vã estefavorabil. Nu vã susþineþi opiniilecu multã insistenþã, pentru cãriscaþi sã vã dezamãgiþi prietenii!Sunteþi anunþat cã urmeazã sã

plecaþi într-o delegaþie.

Este posibil sã vi se propunãun nou loc de muncã sau sã in-traþi într-o afacere. Analizaþi cuatenþie toate avantajele ºi deza-vantajele, înainte de a lua o de-cizie. Ar fi bine sã cereþi sfaturi

unei persoane cu experienþã.

Sunteþi într-o formã intelectu-alã foarte bunã, care vã influ-enþeazã favorabil relaþiile cu ceidin jur. Puteþi avea succes întoate activitãþile legate de familieºi în afaceri. Stabiliþi-vã clar pri-

oritãþile.

Dimineaþa sunteþi nevoit sã fa-ceþi cheltuieli neprevãzute, dar cufolos, care vor fi apreciate de fami-lie. S-ar putea ca dupã-amiazã sãvã schimbaþi programul ºi sã vã o-cupaþi de problemele unei persoa-

ne mai în vârstã din familie.

Dacã vi se propune o colabo-rare, nu refuzaþi, pentru cã puteþisã câºtigaþi bine. Vã puteþi ocupade afaceri, întrucât aveþi ºanse sãaduceþi venituri suplimentare labugetul familiei. Consultaþi-vã cu

partenerul de viaþã.

Azi vã reuºesc toate ºi sunteþitentat sã credeþi cã nimic nu vãpoate sta în cale. Aveþi ocazia sãobþineþi câºtiguri nesperate. Re-laþiile cu persoana iubitã sunt ex-celente. Nu refuzaþi ajutorul unuiprieten apropiat. Evitaþi discuþiile

în contradictoriu.

Dimineaþa intervin evenimenteneaºteptate, care vã dau progra-mul peste cap. Este posibil sã vãvinã în vizitã musafiri din altãlocalitate. Pãstraþi-vã calmul. Opersoanã mai în vârstã din fami-lie vã ajutã cu sfaturi sã

demaraþi o afacere.

S-ar putea sã aparã schimbãriinteresante, de naturã sã vãaducã multe satisfacþii.Sociabilitatea ºi forma intelectu-alã în care vã aflaþi vãfavorizeazã succesul pe plan

social ºi profesional.

10 DIVERSE Gazeta Vãii Jiului | Vineri, 7 octombrie 2011

GAZETAVãii JiuluiTE SCOATE DIN

CRIZÃ!Vrei ca afacerea ta

sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºticolaboratori serioºide afaceri?

Vrei sã faci bani?

Noi suntem parteneriipe care îi cauþi!

TELEFON 0254.546996Adresa noastrã

Casa de Culturã, nr. 100, etaj 1

Societate comercialã angajãmdulgheri ºi tâmplari pentru lucrãride acoperiº în ºarpantã. Relaþii la telefon 0723/291494

ANGAJÃRIVând teren în suprafaþã

de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet.

Telefon 0727150264

VÂNZÃRI

Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs!!!Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi apti-

tudinile sau cunoºtinþele câºtigate personalîntr-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþicertificare, în doar câteva zile!!!

SC EURO JOBS SRLs-a acreditat pentru certificarea compe-

tenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pealte cãi decât cele formale pentru urmã-toarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife:- PAVATOR - 450 lei- INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei- TÂMPLAR-DDULGHER-PPARCHETAR - 550 lei- LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei- OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei- INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªIGAZE - 550 lei- CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTI-COLE TEXTILE - 550 lei- MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASA-MENTE - 550 lei- CIOBAN - 550 lei- BUCÃTAR - 600 lei- COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃDE ACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare înPetroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1

Uricani la sediul P.A.P.IVulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora

LucaciuAninoasa la sediul P.A.P.IPetrila la Centrul de Afaceri

Ne puteþi contacta ºi la numerele:Tel/fax: 0354.108.516, 0354/100.019

Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu)0731.301.162

SC EUROJOBS SRLorganizeazã ºi pentrupersoanele care nu aucompetenþe dobândite

anterior urmãtoarele:CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ

NIVEL I (3 LUNI)Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 leiEditor imagine - 60 ore - 550 leiContabil - 120 ore - 500 leiGhid montan - 120 ore - 600 leiMaseur (iniþiere) - 45 zile - 450 leiLucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 leiLucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni - 450 leiLucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 leiLucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 leiAsfaltator - 3 luni - 450 leiÎngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 leiÎngrijitoare copii - 3 luni - 550 leiSudor electric - 3 luni - 550 leiSudor oxigaz - 3 luni - 550 leiGaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei

NIVEL II (5 LUNI)Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 leiZidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 leiIzolator - 5 luni - 550 leiMontator pereþi ºi plafoane din ghips carton -5 luni - 550 leiElectrician exploatare medie ºi joasã tensi-une - 5 luni - 550 leiLãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 leiAdministrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac în lunaoctombrie, anul curent la sediul firmei.

Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi lasediul SC EURO JOBS SRL.

Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, Hunedoarasau tel/fax: 0354.108.516, 0354/100.019mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu)

0731.301.162online: www.eurojobshd.roe-mmail: [email protected]

COMUNICAT DE PRESÃUniversitatea din Petroºani - Rector prof. univ. dr. ing. mat. Emil POP - imple-

menteazã de la 1 septembrie 2010, în calitate de beneficiar, proiectul cu titlul"Dezvoltarea resurselor umane din învâþãmântul superior pentru utilizarea sistemului e-Learning", ID proiect POSDRU/87/1.3/S/64273, co-finanþat din Fondul Social Europeanprin Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale, Direcþia Generalã Autoritatea deManagement pentru Programul Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea ResurselorUmane 2007 - 2013.

Proiectul este implementat în parteneriat cu 3 parteneri naþionali ºi anume:Universitatea Petrol ºi Gaze din Ploieºti, în calitate de Partener 1, S.C. EURO JOBSS.R.L. din Petroºani, în calitate de Partener 2, S.C. MEMORY S.R.L. din Hunedoara, încalitate de Partener 3.

Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea ºi modernizarea sistemului de edu-caþie ºi formare profesionalã iniþialã ºi continuã din învaþãmântul superior, în vedereaunei bune adaptãri la nevoile în permanentã schimbare din economie ºi societate, prinimplementarea unui sistem de e-Learning, la sediul Universitãþii din Petroºani ºi formareabazei de date, împreunã cu Universitatea Petrol ºi Gaze Ploieºti, aflatã în regiunea dedezvoltare Sud Muntenia.

Prin derularea proiectului, cadrele didactice ale Universitãþii din Petroºani ºi aleUniversitãþii Petrol ºi Gaze din Ploieºti, care formeazã grupul þintã, sunt instruite în vede-rea elaborãrii materialelor didactice în format specific e-Learning ºi vor elabora propriu-zis aceste materiale, care vor forma, în final, baza de date a sistemului de date astfelconstituitã, va permite adaptarea acesteia la modificãrile frecvente ºi rapide ale cerin-þelor economice în continuã evoluþie, deoarece se poate revizui permanent, fãrã costuri ºiconsumuri de materiale suplimentare.

Proiectul contribuie la atingerea unui nivel mai înalt de calificare al persoanelor dingrupul þintã, prin dezvoltarea abilitãþilor cadrelor didactice de a utiliza calculatorul ºi de alucra cu softuri specifice sistemelor e-Learning.

Atât cadrele didactice ale Universitãþii din Petroºani , cât ºi cadrele didactice aleUniversitãþii Petrol ºi Gaze din Ploieºti, continuã pe parcusul lunii octombrie 2011 activi-tatea de transpunere a cursurilor proprii, în format e-Learning, fiind asistate de forma-torii ºi asistenþii partenerilor din cadrul proiectului, respectiv S.C. EURO JOBS S.R.L. dinPetroºani ºi S.C. MEMORY S.R.L. din Hunedoara.

e-Learning-ul va deveni, cu sigurantã, o alternativã luatã în considerare din ce în cemai mult în ceea ce priveºte construirea unei cariere de succes.

Informaþii suplimentare se pot obþine la:Universitatea din Petroºani, str. Universitãþii, nr. 20, tel: 0723.541.738 Persoane de contact: Experþi comunicare, Cocuti Mihai ºi Karina Straja

PPrrooggrraammuull OOppeerraaþþiioonnaall SSeeccttoorriiaall ppeennttrruu DDeezzvvoollttaarreeaa RReessuurrsseelloorr UUmmaannee 22000077 - 22001133AAxxaa PPrriioorriittaarrãã nnrr.. 11 ""EEdduuccaaþþiiee ººii ffoorrmmaarree pprrooffeessiioonnaallãã îînn sspprriijjiinnuull ccrreeººtteerriiii eeccoonnoommiiccee ººii ddeezzvvoollttããrriiii ssoocciieettããþþiiii

bbaazzaattee ppee ccuunnooaaººtteerree""DDoommeenniiuull mmaajjoorr ddee iinntteerrvveennþþiiee 11..33 ""DDeezzvvoollttaarreeaa rreessuurrsseelloorr uummaannee ddiinn eedduuccaaþþiiee ººii ffoorrmmaarree""NNrr.. ddee iiddeennttiiffiiccaarree aa ccoonnttrraaccttuulluuii:: PPOOSSDDRRUU//8877//11..33//SS//6644227733

6 octombrie 2011


Întâi ºi-ntâi, nu vã speri-aþi, titlul nu se referã lacine bãnuiþi, ci la cunoscu-ta interpretã de ºlagãrerârâite, muzicã uºoarã ºipop-disco, consacrata can-tautoare de renume inter-naþional Patricia Kaas. Sãintrãm în amãnunte…

De la o vreme-ncoace,televiziunile ºi ziarele neplictisesc cu un personajoarecum nou. RemusTruicã, cã (iertaþi expri-marea dizgraþioasã)despre el este vorba, a fost o vreme pãlmaº înGuvern, ocupând cu succes un post, la cabinetullui îmbujoratului rotofei Adrian Nãstase, post încare orice demnitar normal ar fi preferat o femeie:secretar.

Nãstase dixit la tv: "L-am acceptat pe Truicã încabinetul meu pentru cã era tânãr ºi voia sãmunceascã, deºi avea bani." Având în vedere cãemanatorul cuvintelor este Nãstase, putem fi deacord cu prima parte a complicatului raþionament.Cealaltã e discutabilã. Cât ºi mai ales ce a muncitfostul funcþionar Truicã, astfel încât în prezentlocuieºte pe hectare-ntregi la lacul Snagov, areproprietãþi în Monaco ºi Caraibe, pluteºte pe bãrcide milioane de euro ºi învârte covrigul unei întregicolecþii de maºini?

Unii spun cã, foarte puþin înainte de 2000,Truicã era un nimeni ºi locuia cu mami ºi tati într-un apartament de mahala. Alþii n-au ce spune,pentru cã pânã la divorþul funcþionãraºului ajunssultan pur ºi simplu nu auziserã de el. Dar câþivabãieþi care se dau cunoscãtori spun cã piscuriconsistente ale muntelui de bani pe care stãTruicã acum îi aparþin de drept lui Adrian Nãstase,care, ca sã nu fie târnosit prin puºcãrie de niºtegealaþi fãrã pãr, încearcã ºi el sã le maschezecum poate.

Sã nu uitãm nici cã firmele lui Truicã, denumitecomplet idiot (spre exemplu "Cursuri de gãtitExperanto SRL"), sunt, din punctul de vedere alRegistrului Comerþului, într-un rahat cât casa sade la Snagov, ele declarând profit sub zero.

Pânã aici, bucãtãrie clasicã româneascã.Poate cã acest baºbuzuc ar fi trecut neobservat

publicului dacã nu ºi-ar fi serbat anul trecut ziuanaºterii cu o petrecere obraznicã la Snagov. ªi,pentru cã se poartã, a vrut sã invite ºi o vedetãcare sã-i distreze musafirii. Hop ºi-aºa, nu te lãsa,a venit Patricia Kaas care, deºi din faþã e pãpuºãiar din spate, mãtuºã, a cântat ce-a cântat ºi s-apus pe combinat. Cu cine s-a combinat? Fix cubaºbuzucul, care, uitai sã vã spui, a gãsit acumniºte ani o naivã care sã-i fie de bãrbat þiitoare ºide copii nãscãtoare.

Sincer sã fiu, mã bucur totuºi cã e fan alPatriciei Kaas ºi nu al lui Alice Cooper, cã cine ºtiece mai ieºea ºi ni se ducea buhu-n lume…

Patricia Kaas a ºi consemnat, într-un fel deautobiografie, cã s-a iubit cu românaºul oacheºTruicã.

E clar ºi dovedit, de la o vârstã-ncolo, o iei pecâmpii, mai ales dacã eºti vedetã, iar PatricieiKaas i s-a cam dus vremea. Participã la eveni-mente private, precum al lui alde Truicã ºi pentrucã nu mai reuºeºte atât de des sã adune niºte miide oameni pe stadioane.

Dar vã daþi seama ce zbenguieli trage tanti astala petrecerile private de pe întreg mapamondul,dacã în România uitatã de lume a fost în stare sãse-mpreuneze cu un nimeni cu bani?

Vedeta a obosit, a expirat, s-a perimat. S-aramolit.

Din cauza lui Truicã, o sa-mi arunc cd-urile cuPatricia Kaas, chiar dacã nu le-am ascultat nicio-datã.

ULETIN DE UCUREªTI

RAMOLITAB

Pamflet de Cosmin BARBU

M inerii de la EMUricani susþin

cã explozia de lasfârºitul lunii trecute nu a fost nimicaltceva decât un sabotaj, pentru ca unitatea minierã sã fieînchisã cât mai repede.

De asemenea, aceºtiamai spun cã sindicaliºtiicare ar trebui sã-i reprezin-te, au fãcut în aºa fel capentru luna trecutã sã le fieschimbatã încadrarea,ceea ce i-ar afecta la pen-sie.

"Explozia a fost un sabo-taj al cuiva din conducereaminei, fiindcã se doreºteînchiderea ei. Sunt oameniºi în conducereaCompaniei care vor cu totdinadinsul sã fie închiseminele ºi sã fie daþi afarãoamenii, pentru cã au euinteresele lor. Ceea ce s-aîntâmplat, explozia, nu este

decât un sabotaj, au vrutsã-i mute pe oamenii de laUricani la Lupeni, au totinteresul sã facã asta, fiindcã oamenii mutaþi suntnumai ãia care sunt rãi degurã ºi nu-i lasã pe ºefii dela Uricani sã îºi facã men-drele prin minã", susþine unangajat al minei Uricani.

Un altul, I.G., estesupãrat pe sindicaliºti pen-tru cã li s-a schimbatîncadrarea pe o lunãîntreagã, deºi nu s-amuncit patru zile.

"Sindicatul a semnatîmpotriva noastrã, în aºafel încât sã ni se schimbeîncadrarea, din subteran lasuprafaþã ºi asta o sã neafecteze la pensie. Nu s-alucrat patru zile, dar ei

ne-au pus în regim desuprafaþã pentru toatã luna.Nu este corect aºa, cã noiam muncit în subteran dene-au trecut toate apele. Îºibat joc de noi, cã aºa seîntâmplã la mina Uricani.Dacã eºti mic, te calcã toþiîn picioare, în timp ceceilalþi furã ºi fac ce vor. Osã fim plãtiþi ºi ca suprafaþãtot pentru toatã luna, astaînseamnã cã o sã primimvreo 6-7 milioane. Cum tepoþi descurca cu baniiãºtia, cu copiii la ºcoalã?",se întreabã bãrbatul.

Directorul EM Uricani,Voicu Jurcan, declarã cãtemerile ortacilor sunt neîn-temeiate ºi cã protocoluldintre ConfederaþiaMeridian ºi conducerea

CNH este altul. "Ce s-aîntâmplat în data de 27septembrie nu a fost unsabotaj, nu poate fi vorbadespre aºa ceva. Nu seschimbã nici încadrareaoamenilor, existã un proto-col din data de 5octombrie, între directorulgeneral al CNH ºi CentralaMeridian, prin care, con-form contractului colectivde muncã, se va acordasalariul de bazã de 100% ºiun adaos salarial pentrupersonalul rãmas. Deci nuvor fi plãtiþi doar cu salariulde bazã. Încadrarea nu vafi schimbatã sub nicioformã ºi angajaþii vor bene-ficia de o lunã completã", aprecizat Voicu Jurcan.

AAnnaammaarriiaa NNEEDDEELLCCOOFFFF

Elevii hunedorenichiulesc pe rupte!C onducerea Inspectoratului

ªcolar Judeþean Hunedoaranu a reuºit sã stãvileascã numãrulmare de absenþe ale elevilor, înciuda mãsurilor drastice anunþate.

Chiar dacã porþile unitãþilor de învãþãmântse închid pânã la finalul orelor de curs, eleviihunedoreni tot chiulesc pe rupte. Poate cã nusar gardul ºcolii, ca sã fugã de la ore, dar nicinu vin la cursuri. În doar 15 zile, aceºtia austrâns peste 100.000 de absenþe la niveluljudeþului. Monitorizarea virtualã a absenþeloraratã cã în judeþul Hunedoara, între 15 ºi 30septembrie, s-aau înregistrat nu mai puþin de127.439 de absenþe. Toate aceste absenþe s-aau înregistrat în rândul elevilor de gimnaziusau de liceu. Potrivit purtãtorului de cuvânt alIªJ Hunedoara, Raluca Iacobescu, majoritateacelor care nu trec pe la ore sunt elevii deliceu. De precizat cã ºi în perioada urmãtoareabsenþele vor fi monitorizate, iar porþile ºcolilorbine ferectate. De asemenea, chiulangiii vor ficãutaþi prin barurile ºi restaurantele din zonaºcolilor, de cãtre echipe mixte formate din jan-darmi ºi poliþiºti.


R eprezentanþiiTineretului Naþional

Liberal organizeazã sâm-bãtã, 8 octombrie, începândcu ora 9.00, seminarul"Instituþiile UniuniiEuropene: Roluri ºiResponsabilitãþi".

Evenimentul va avea loc laDeva, la restaurantul President, ºivor participa tineri liberali din filia-lele judeþul Hunedoara ºi judeþulCaraº-Severin, precum ºireprezentanþi ai mass-media ºiONG-urilor locale.

Tineretul Naþional Liberal ºiCluburile Studenþeºti Liberale, alã-turi de partenerii European LiberalForum ºi Institutul de StudiiLiberale, au lansat, pe 22 septem-brie, Programul Naþional dePromovare a Instituþiilor Europenecare include 20 de seminarii cutema "Instituþiile Uniunii Europene:

Roluri ºi Responsabilitãþi"."Programul rãspunde necesitãþii decunoaºtere a instituþiilor ºi meca-nismelor de funcþionare a UniuniiEuropene, având în vedere amplifi-carea continuã a relaþiilor dintreRomânia ºi celelalte state membre.Scopul acestui Program estepregãtirea unui numãr de aproxi-mativ 1.000 de tineri din þarã cuprivire la aspectele fundamentalepe care le implicã faptul cãRomânia este membrã a UniuniiEuropene", a declarat CosminJoiþoiu, preºedintele TNLHunedoara. CoordonatorulProgramului este senatorul CristianDavid, Directorul Institutului deStudii Liberale. În urma acestuiProgram, cei peste 1.000 de parti-cipanþi, la nivel naþional, vor fi înmãsurã ca, la rândul lor, sã trans-mitã ºi altor tineri informaþiiesenþiale legate de instituþiileeuropene.


Tinerii liberali se ºcolesc la Deva

Explozia de la Uricani:

sabotaj sauadevãr?

Aºa se prezintã lanþulMunþilor Vâlcan pentrucei care privesc dindepresiunea gorjeanãsau de pe drumulnaþional Târgu Jiu -Tismana. Din DefileulJiului, oricât ai încerca,nu poþi sã bãnuieºti cese ascunde dincolo deabrupturile ameninþãtorde înclinate, vãlmãºitede cârligele Jiului.Culmile rãmân ascunseprivirilor. Dacã încerci,ca ºi Vlahuþã,sã cauþi un locde belvedere,cum îþi oferã,de exemplu,creastaParânguluiMare, atuncitabloul seschimbã ºiMunþiiVâlcanului sedezvãluie larg.Vârfuri semeþe,înalte, porninddin Cândetu, sepierd în zareaapusului pânã

cãtre Oslea, se înlãnþu-iesc între depresiuneagorjanã ºi adânca vale aJiului de Vest.

Mai impresionanþisunt însã aceºti munþidacã-i priveºti de peînãlþimile munþilorCununa, Oboroca sauTuliºa, piscuri situate lanord de Jiu. Ei dominãoraºele miniere înºiratede-a lungul Jiului înlarga depresiune aPetroºanilor. Culmile ce

se pleacã din vârfurileStraja, Coarnele, ªiglãuºi altele coboarã în liniirepezi, uneori custâncãrii evidente înpeisaj.

Spre apus, de pe pis-curile Gruniu, Custura,Drãgºanu, impresia estemai puþin mãreaþã, cul-mea principalã Arcanu -Prisloapele - Nedeiarãmânând modestã,undeva mai jos. DoarOslea, o cununã a

înãlþimilor Vâlcanului, semai comparã cu PiatraIorgovanului prin falduriunduioase desprinse dincreasta stâncoasã ºiascuþitã.

Munþii Vâlcan sesitueazã în sectorul sud-vestic al CarpaþilorMeridionali. Împreunã cumunþii Mehedinþi eiînchid la sud arculcarpatic cuprins între Jiuºi Dunãre. Culmea prin-cipalã, întinsã pe maibine de 55 km, se înalþãdeseori la peste 1.400m. În înºirareavârfurilorgolaºe, cuforme rotun-jite, se remar-cã grupulînãlþimilorStraja - Mutuîn partea deest, grupulªiglãului Mareºi ªiglãuluiMic, cununade stâncãriimohorâte depe fruntea

Arcanului, iar în extremi-tatea de vest creastaOslei, o încununare afrumuseþii acestor munþiºi totodatã un maximumde înãlþime pe întinsulculmii principale.

Pe axa nord-sud,Munþii Vâlcan prezintã odisimetrie, versanþii dinnord, spre valea Jiuluide Vest, fiind mai scurþiºi cu pante mai abrupte,iar cei din sud prelungi ºiîn pante mai domoale. Înmajoritatea lor culmilesunt împãdurite. Existãºi suprafeþe apreciabilede goluri de munte, maiales pe culmea princi-palã, care au permisdezvoltarea vieþii pas-torale ºi apariþia uneireþele de poteciciobãneºti. Comorile defrumuseþe ale acestormunþi sunt încã preapuþin cunoscute deiubitorii de drumeþie. Elese ascund nu numai înOslea ºi Scocul Jiului de

Vest, ci ºi pe vãilesudice, unele din elestrãbãtând zone carsticeimpresionant modelate:Bistricioara, Pârgavul,Bâlta, Gropul cu Apã,Sohodolul. Comori defrumuseþe se ascund ºipe munceii de 500-600de metri care formeazãplatforma Gornoviþa.

Dacã þinem seamadºi de bogãþia reliefuluifragmentat, ordonat înºiruri paralele între apeleªuºiþei, Hãrãbarului,Sâmbotinului ºi Parcului,dar mai ales de fantasti-ca despicãturã prin careJiul îºi taie defileul întreMunþii Vâlcan ºi MunþiiParâng, atunci putemspune cã potenþialul desplendori naturale pecare le adãposteºte þinu-tul Munþilor Vâlcan îialiniazã în rândulmunþilor ce atrag pedrumeþ sã-i viziteze.

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF

12 TURISM Gazeta Vãii Jiului | Vineri, 7 octombrie 2011

Turism promovatla Vulcan

T urismul din Pasul Vâlcanurmeazã sã fie promovat aºa

cum se cuvine. Dupã ce a construitprima telegondolã, Gheorghe Ilespune cã va continua investiþi-ile ºi chiar intenþioneazã sãamplaseze un centru de infor-mare turisticã în oraº.

"Anul acesta dãm în funcþiune onouã pârtie, dar organizãm ºi licitaþiapentru cea de a doua telegondolã,care va uni Pasul Vâlcan de Straja.Proiectul se întinde pe urmãtorii 6 sau7 ani, dar pânã atunci vrem sã pro-movãm zona.

Vom face un centru de informareturisticã pe care îl vom amplasa în celmai bun loc. Sunt date 3 variante: la

intrarea în Vulcan, la ciuperca din centrulmunicipiului sau în zona pieþei Pro Europa.Vedem cu specialiºtii în domeniu, care va filocul ideal", a precizat Gheorghe Ile, primarulmunicipiului Vulcan

Prima telegondolã a fost inauguratã încãdin iarna trecutã, iar în Pasul Vâlcan urmeazãsã se construiascã, dupã un plan bine stabilit,o adevãratã staþiune de iarnã.


Munþii Vâlcan, minuni mai puþin cunoscute

C ulmiaproape

neîntrerupt împãdurite, cuforme line ºi vârfuri rotunjite, pierdute în pâcla luimiazã-noapte…

gazeta vaii jiului nr. 2435, vineri, 7 octombrie 2011

Documents