GAZETA TIU M i NIEI.R E D A C 'ţ lU K E A Ş I A D M I N I S T R A Ţ I I S E I :

BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22.

„G A Z E T A “ IE S E ÎN F IE C A R E Dl.pe un ti anQ 12 fior., pe ş e s e luni 6 fior., pe t re i l uni 3 fior.

România şi străinătate:Pe and 36 fr., pe ş e s e l uni 18 fr., pe t r e i l uni 9 franci.

ANULU X L V I I

S E P R E N U ME R Â :la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.

A N U N C I U B I L E :O seria garmondu 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare.

Sc r iso r i nefrancate nu se primesou. — Manuscripte nu se retrămitu.

NR 6 3 . Vineri în 4 (16) Maiii 1 8 8 4 .

3 (15) Maiu în Cluşiu.Braşovii, 3 (1 5 ) Maiu.

Astătji, la 11 6re înainte de am&Ji, primimă din Cluşiu următ6rea telegramă:

Românii din Cluşiu au foştii batjocuriţi în moda scandalosu asdră cândii serbau aniversarea di- lei de 3 (15) Maiu 1848,

Glote cu sutele cutrierau stradele strigându şi înjurând# dementului românU. Scandalulu Van în­cepută, ântâiu la locuinţa d-lui Dr. Silaşi, profesori universitara, fi Van continuata la domiciliulu dom­nitorii Coroianu, IJr. Isacu si a altora. Glotele tur­bate sparseră porta bisericei române greco-cat., intrară apo'i in otelulil Biazini, unde se serba presera de3 (15) Maiu. Unii tineri români au foştii bătuţi şi mai mulţi ameninţaţi chiar cu mort ea.

Tnrburarea s’a putută potoli numai prin in- tervenirea poliţiei, care s’a prezentata la fa ţa locu­lui desttda de târziu în ajutorulil celor a ameninţaţi-

ScandalulO, Va provocata şi Va terminata tine­rimea maghiară universitară.

r Siguranţa personală ne, este ameninţată şi stăma fără scuta.

0 adâncă durere ne-a cuprinşii ca Români şi ca patrioţi cetindu telegrama de mai susă.

Ca Români ne simţimă gravii ofensaţi prin1 faptulă nenorocitu şi crudă alu tinerimei maghiare

din Cluşiu, care a insultată pe fraţii noştrii lo­ji cuitori în Cluşiu într’ună momentă, cându serbă-

toreau aniversara unei (file scumpe fie-cărui sufletă româneştii, a <Ş.ilei de 3 (15) Maiii. Este tristu şi durerosă că Românulii nu mai pote serbâtori

I în linişte nici memoria acelei adunări pacinice,| care a proclamatu liberarea poporului românii de

sub jugulă iobăgiei şi a manifestată cele mai le­ale sentimente de credinţă cătră înaltulă tronu şi integritatea monarchiei habsburgice.

Grl6tele din Cluşiu au mersii în furia şi în turbarea lorii aşa departe în câtă au atacată cliiar şi sfântulu lăcaşiu, unde preoţii români înalţă cj.il- nicu rugile loră pentru binele şi fericirea tronu-

| lui şi a patriei.Nu trebue să se revolte îu omii semţulă pa­

trioticii vă^ându atâta selbătăciă la junimea unui poporu, care pretinde a fi purtător ulu cui turei şi alu civilisaţiunei nu numai în Ungaria dăr chiar şi în Orientă ?

Unde vomil ajunge cu-o asemenea cultură, care ne atacă a(Ji şi sanctuariulii consciinţei?

Etă fructele articulilorii veninoşi ai foiloră «maghiare din Cluşiu, cari batjocurescu şi insultă

mereu pe Români, descriindu-i cu colorile cele mai negre şi sumuţându în contră-le pe toţi pro­curorii, solgăbirăii şi agenţii poliţiei. Aceste or­gane ale siguranţei publice, par a nu mai ave acji altă misiune decâtă a stă în serviciulu fanatismului de rassă şi a persecută şi maltrata pe pacinicii cetăţeni, cu idei şi credinţe deosebite de ide­ile şi credinţele celorii dela putere.

Din nenorocire Cluşiulu nu este a(}î decâtu unii cuibu de fanatici. Acesta a dovedit’o de ne- numerate ori în trecutii şi în presentă. Boia afu­risită a urei de rassă a cuprinsu până şi inimile fragede ale tinerimei maghiare. Aceşti tineri în Iod se fie conduşi de idealurile nobile ale liber­aţii, ale păcii şi ale fericirei patriei, se întru-

Buscfi în grădini publice şi apel^ză la autorităţi■ ca se persecute şi se desfiinţeze societatea de lec- j

tură şi de binefacere a pacinicîloră lorii colegi români dela universitate.

Este acesta unü faptă demnii de-o tinerime, care se respectă pe sine şi pretinde a fi civilisată ?

Şi autorităţile, în locü să se informeze asupra stărei adevărate a lucrurilorü şi se ínblánzéscá furia tinerimei aţîţate în contra Románilorü, se grăbescii a-i face pe voiă şi disólvá íntr’adevérü societatea studenţiloră români. '

Unü pretextü se află uşorii cândii omulü vrea se distrugă, se strice ceva ce este bunii şi folositoriü. Astfelű s’aü acăţatii organele sigu­ranţei publice din Cluşiu de felicitarea junimei adresată (Jiuareloră nóstre naţionale şi au decre- tatü mórtea societăţii „lulia“.

Kossuthiştii dela „Ellenzék“ au triumfată. Apelulii lorii din numerulű dela 14 Maiii (113) a fostü urmaţii nu numai de junime dér şi de autorităţi- Resboiulü de esterminare contra nóstrá s’a începută în Cluşiu pe faţă.

Este forte semnificativă, că mai în acelaşi timpă cândă se întemplă tóté aceste în Cluşiu ne sosesce dela Verseţă scirea, că în Ulma, unde sé adunară trei mii de Sérbi spre a protestă în contra uneltiriloră Serbiloră guvernamentali şi a declara că ţină la programa naţională din Beci- cherecă, a fostă provocată ună confiictu sânge- rosă, din causă că solgabirăulă a spartă cu aju- torulă gendarmiloră conferenţa Serbiloră inde= pendenţi.

In faţa acestoră împrejurări întrebămă: Cine sunt provocătorii ? Cine sunt turburătorii liniştei şi a păcii dintre popóre? Noi, naţionalităţile ne­maghiare, cari folosindu-ne de mijlócele legale voimă sé ne desvoltămă pacinică limba şi na­ţionalitatea nóstrá în acestă stată, séu Maghiarii, cari privindă cu ochi réi la acésta désvoltare iau refugiu chiar la violinţă spre a ni-o împedecâ?

Unde o se ajungemă, décá nu se va pune odată capătă acestoră porniri duşmăn0se ? Şi cum se li sé pună capătă décá autorităţile mergă mână în mână cu agitatorii?

Cătră alegatorii români aderenţi ai partidei naţionale române din Ungaria

si Transilvania.Comitetulă -electorală permanentă ală par­

tidei naţionale române, esmisă de cătră conferinţa representanţiloră alegătoriloră români ţinută în Sibiiu în (J^ele 12, 13 şi 14 Maiă 1881, con­vocă prin acesta o conferinţă generală a par­tidei pe 1 luniu călindariulu nou, (20 Maiă călindară vecliiă, la 10 6re a. m. la Sibiiu, otelulu „Impăratulă Româniloră.“

Spre acestă scopă învitămă pe d. d. dele­gaţi din cercurile electorale, aleşi în sensulă ape­lului nostru de ddt. 12/24 Martie anulă curentă Nr. 51. să bine voi^scă a se presenta la acea conferinţă, avlndă a se legitima cu litere creden- ţionale primite dela comitenţii loră.

Obiectulu conferinţei va fi, s t a t o r i r e a ati- t u d i n e i p a r t i d e i n o s t re f a ţ ă cu pr o x i ­me l e a l e g e r i d i e t a li.

Din şedinţa comitetului electorală perma­nentă ală partidei naţionale române ţinută în Sibiiă la 4 Maiă (22 Aprile) 1884.

P. Cosma, A. Trorabitaşft,preşedinte. secretariu.

Scirî telegrafice.(Serv. part. alü »Gaz. Trans.«)

Pesta, 15 Maiă. — In afacerea Dobranski s’a constituită ună tribunală de onóre, care a fă­cută interogatoriu lui Dobranski. După o per­tractare de 4 ore, tribunalulă îşi pronunţă hotă­rârea, după care atitudinea lui Dobranski, faţă cu acusările ridicate de Ugron în şedinţa camerii de la 9 Maiă, n’a fostă nici sinceră precum ce­rea datoria, nici împreunată cu bunulă simţă.

Berlinü, 15 Maiă. — Din causa hotărâriloră camerii deputaţiloră privitóre la abusurile elec­torale ale funcţionariloră, regele a adresată mi­nisterului ună edictă, care arată, că astfelă de hotărâri parlamentare lovescă în drepturile con­stituţionale ale regelui şi índémná pe guvernă să păstreze graniţele între puterea legislativă şi ese- cutóre.

Bucuresci, 15 Maiă. — Ministrulă de co- merciă, respun<J£ndă la interpelarea făcută de deputatulă Iepurescu, declară în şedinţa camerii de adi că până acum nu s’au începută tractări cu Austro-Ungaria în cestiunea convenţiunii comer­ciale, dér că lucrările preliminare sunt în cursulu loră. Senatulă a votată unanimă încredere gu­vernului pentru atitudinea sa de Sâmbătă nóptea faţă cu cele petrecute.

Cluşiu, 15 Maiu. — Studenţii români dela universitatea din Cluşiu, în urma închiderii so­cietăţii de lectură „Iulia“, au ţinută o întrunire în care s’a ocupată cu cestiuni politice în contra statuteloră. Salută (tiarele românesci în publică ca pe nisce luptătore pentru recâştigarea drep- turiloră răpite ale Româniloră.

Parisu, 15 Maiă. — In staţiunea căii fărate nordice, s’a ciocnită trenulă de marfă cu celă de persóne. Maşinistulă a fostă ucisă, 33 de persóne mai multă séu mai puţină rănite.

Yiena, 15 Maiu. — Maiestatea Sa monar- chulă a plecată la Pesta. Stânga va aparé mâne ârăşi în camera deputaţiloră.

Telegrama particulară a Gazetei.P e ş t a , 15 Maiă.

Junimea română din Pesta, însufleţită de memora­bila di de 3 Maiu, 1848, a serbată cu mare entusiasmă memoria acelei cjile.

Felicitări la adresa nôstrà.S i b i i u , în 27 Aprile.

Vechia dorinţă a Româniloră de dincôce de Car- paţî o vedemă ac|î împlinită: »Gazeta Transilvaniei« nes- torulă 4iuareloră ndstre e cotidiană.

Salutămă deci — deşi în câsulă alu unsprezecelea — din inimă acestă pasă înainte şi în lupta dréptâ pentru in­teresele şi propăşirea némuluï românescă Vë asigurămă de deplina n6stră încredere.

Sim. Alamorean de Alantoru, G. Băbeşti, E. Besa,1. Brosü, 1. Buzdug, I. Buzura, G. Cârlig, I. Cenţii, Sim. Ciuca, I. Gavrilescu, V. Ghiţil, G. Iondrea, M. Iar,1. Manta, M. Micu, 1. Moga, A. Moldovanü, S. M arcan,V Sa/tu, 1. Reit, G. Ţeposii, I. Fopa, 1. Popoviciü, 1. Sucéva, 1. Torpan, M. Radîi, I. Căpuşanu, 1. Cocoş, 1. Fràncu, V. Gan, 1. H drţogă, R. M ir cea, 1. M oga, V. Oniţi, 1. Popa, Popoviciü jun. A Stoicoviciü, Russu, T. Strêmbu, A. Ceţan, Cucuian, Duma, Gomboş, Inţu, Lador, M edianii, Munteanü, Ognean, Opreau, Olariu, Vulcan, ascultători de teologiă.

V. B laga, 1. D eişoreanu, G. Fulea, A. Igna, 1. lster, D. Lèpêdatü, G. Prigôna 1. Moldovanü, J. Grecu, V. Basarabü , V. Glodean, A. D raia, G. Stăneasa, ascultă­

tori de pedagogiă.Mulţămindu din totă sufletulă pentru aceste

încuragiăt6re dovedi de simpatiă, dorimă ca urările, ce ni se facă să fiă făcute într’ună césü bună !

Cronica çLiiei.D. Generală de brigadă F i s c h e r s’a întorsü săp­

tămâna acăsta la postulü său în Braşovă, pe deplină res­taurată din boia, de care suferea.

*

Se scrie din Verşeţă, că întrunirea electorală ce au ţinut’o Sêrbii la 11 Maiü, s’a sferşitii printr’o scenă sân- gerosă. Au participată apröpe trei mii de alegători, mai toţi partisani ai vechii programe stabilite la Becîcherek. In sală abia s’au lăsată se între 800 de alegëtorï, cari la întrare trebuia së se legitimeze cu cărţile de alegëtorï ce li s’au liberată de cătră notarii comunali. Maioritatea a alesă preşedinte pe Marcovicî, ceea ce a făcută pe co- misarulă adminislraţiunii, subprefectulă Palfy, së protes­teze, (Jicendă, că deşi Marcovicî are carte de alegătoră, totusï scie positivă, că nu e înscrisă în liste şi astielă a pusă să-lă dea afară. Maioritatea protestândă în modă sgomotosă, au intrată jandarmii cu puscile in localulă întrunirii şi au începută së deşerteze sala. Afară erau înşi­raţi husari, cu cari s’au încăerată cei strîmtoraţî din sală. Cinci persóne au fostă gravă rănite şi mai multe au scăpată cu răni uş0re. Mulţimea întărîtată începu së ri­dice baricade şi numai prin intervenirea cetăţeniloră mai cu vé4á din Biserica-Albă s’a putută evita o mare neno­rocire. In timpul ă acesta. Dr. Casapii o viei refera, în lo- calulă închisă, despre programa guvernamentală din Chi- chinda, care se primi unanimă de cei trei sute de ale­gëtorï, carï mai erau de faţă.

*

In München a fostă la 11 Maiă o demonstraţiune socială-democratică, care a pusă oraşulă întregă în mare mişcare. Dela ună arcă de triumfă s’au înlăturată în­semnele imperiali şi în loculă loră s’au aşezată doue sté- gurî roşii cu inscripţiunile : » Së trăiască social-democra- ţia! Josă cu omorulă în massă!« Poliţia şi pompierii abia după douë ore şi jumëtate au putută restabili or­dinea. *

Fostulă principe ală Moldaviei Mihailă S t u r d z a a răposată în Paris. Dănsulă a domnită din 1834 pănă în 1849, şi după cum se scie, a fostă unulă din domnii cei mai autoritari. Averile, ce le-a lăsată după sine, sunt de totă considerabile. M. Sturdza este tatălă prin­ţului Grig. M. Sturdza şi ală soţiei tênërului Gorciacoff.

*In urma demisiunei d-lui V o g t , directorulă de pănă

acum ală gimnasiului luterană (săsescă) de aicî, s’a alesă în loculă densului d-lă profesoră Ko rodi . Studenţii i-au adusă noului directoră o ovaţiune împreunată cu sere­nadă şi cu conductă cu facle.

*

Din Sofia se anunţă, că au plecată din Filipopole doi delegaţi, bulgari ca së informeze curţile europene des­pre păsurile poporului rumeliotă, supunêndu-le în acelaşi timpă ună memoriu, în care se esprimă necesitatea uni- rei Rumeliei-orientale cu Bulgaria.

*»L’Indépendance Roumaine« comunică íntristálórea

scire, că marele poetă Alexandri e bolnavă în pată şi e fór te probabilă, că nu va puté pleca la Montpellier, unde e invitată së ia parte Ia serbările, ce se voră da acolo.

*Acelaşi 4^ ră comunică, că d. Cratohvilă, şefulă mu-

sicei regimentului 5 de dorobanţi a compusă ună marşă în onórea Alteţeloră Loră archiducelui Rudolfă şi princesei Stefania. Marşulă e dedicată Maiestăţiloră Loră regelui şi reginei României.

Mercuri sera s’a dată pe scena teatrului din Bra- şovă opera »Norma« de Bellini. Deşi opera acesta este una dintre cele mai uşore opere italiene, totuşi pretinde pentru esecutarea ei puteri probate. Domnişora Szegal (Norma) ne-a dovedită aseră că este capabilă să ne cânte cele mai grele piese cu vocea ei expasivă şi mlădiosă. Forte drăgălaşă este d-ş6ra Atzger (Adalgisa) şi posede o voce forte simpatică; totă atâtă de drăgălaşă şi sim­patică este şi joculă ei de scenă, şi în rolulă Adalgisei aseră părea că vedemă ună ângeraşă în vestmintele albe.— D-lă Faltus (Sever) încă are o voce de tenoră po­trivită pentru scena nostră şi cântă cu multă vervă ariile italienesc!.

Astă seră se va representâ Ţ a r u l ă şi D u l g h e ­r ul ă , operă comică în trei acte de Dortzing.

6. Defensorulă matrimonială » > 600 fl.7. Cassierulă » » 800 »8. Controlorulă » » 800 »9. Archivarulă » » 800 »

10. Espeditorulă » * 600 »11. Ajutorulă cassierului » » 600 »12. Doi copişti cl. I â 500 » » 1,00013. Doi copişti cl. II â 400 » » 800 »14. Economulă » » 300 »15. Ună servitoră )► » ' 240 »

Sinodulft arcliidiecesanii.

In şedinţa de la 25 Aprile, d. deputată Truţa a făcută următorea interpelare:

Considerândă, că 4 aru^ »Telegraful Român,« ca proprietate a archidiecesei, conformă testamentului Marelui A n d r e i u , trebue se fie redactată de d. N. Cris- tea, câtă timpă va voi d-sa;

Considerândă, ca sinodulă, ca autoritate supremă administrativă, are facultatea de a dispune de averea bi­sericii de ori ce natură ar fi e a ;

Considerândă, că sinodulă n’are nici o cunoscinţâ despre căuşele, cari aă contribuită la schimbarea perso­nalului de redacţiune a numitului 4iaru, interpeleză:

Are Escelenţa Sa cunoscinţă de condamnabila schim­bare, contrară disposiţiuniloră Marelui Andreiu, în per- sonalulă de redactare a 4iarului , Telegraful Român?« Cari sunt căuşele acelei schimbări? A renunţată d-lă Gristea de voiă bună seu silită? Ori l’a congediată comi- siunea adminisirativă ? Luatu-s’a vr’o măsură penală in- contra părţii vinovate pentru călcarea disposiţiuniloră tes­tamentare ale Marelui Andreiu? Cum a putută Escelenţa sa să tolereze acea schimbare, fără a raporta celă puţină sinodului ?

Preşedintele sinodului, P. S. S părintele mitropolită răspunde, că retragerea d-lui Cristea dela 4iară s’a să- verşită în modulă celă mai corectă. Motivele retragerii \e cunosce destulă de bine d. Cristea. Negă, că »Telegra­ful Român« s’ar redacta acum în contra4icere cu dis- posiţiunile întemeiătorului şi susţine, că redactarea se face cu totulă în conformitate cu inlenţiunile răposatului inte- meiătoră. Interpelatorulă n’are dreptate cândă afirmă, că redacţiunea de a4î e condamnabilă. Cunică retragerea d-lui Cristea a fostă corectă, se pote informa dela comi- siunea tipografiei. Ce privesce restituirea fostului redac- toră la »Telegraful Român,* acesta declară, că nu o p6te face.

Sinodulă, luândă actă de respunsulă d-lui preşe­dinte, trece la ordinea 4^e d. Truţa, declarându-se nemulţămită cu răspunsulă, şi-a reservată dreptulă d’a veni la timpulă său în sinodă cu o propunere în acestă privinţă.

Statuiii personalii consistorialii archidiecesanu din Sibiu.

Comisiunea bugetară a stabilită salariulă personalului consistoriului archidiecesană în următorulă modă:

1. Archiepiscopulă cu salariă anuală 12,000 fi.2. Vicarulă archiepisc. » » 2,400 »3. La şese asesori, referenţi consisto­

riali, cu câte 1400 fl. . . . 8 ,400 ,4. Secretarulă consist, cu salară an. 800 »5. Procurorulă consist. » » » 600 »

Personalulă ausiliară: Asesorulă / . Boiu, ajutorii anuală 400 fl. Asesorulă N. Cristea, 400 fl. ca despă­gubire pentru beneficiile ce a primită până acum cu voia bisericii. Secretarulă N. Frateşă, ajutoră anuală 200.

Afară de acesta sinodulă a hotărâtă, ca salariulii fle-cărui asesoră consistorielă să se sporescă din cinci în cinci ani cu câte 100 fl.

Anii de se viciu se socotescă cu 1 Ianuarie a anu­lui în care a intrată în funcţiune. In contra acestei ho­tărâri a sinodului, P. S. S. părintele mitropolită a dată votu separată, la care au aderată şi d-nii deputaţi N. P o p e a , I. de P r e d a şi R. P a t i ţa.

A pelucătră subcomitele cereualî ale partidei politice naţional» române şi în genere cătră toţi alegătorii români din

coiui tatul fi A radu iui.Stégulű sg lucésca, pentru el« trăim d,Ţ6ra sé ínfloréscá, pentru a murimű!

F r a ţ i 1 o r ă !

A bătută óra a unspre4ecea, momentulă supremă, ca să ne rădicâmă din starea de umilire şi amorţălă, în care ne aă ţinută de 12 ani greutatea împrejurăriloră.

Astă4i vă4endu-ne in ajunulă alegeriioră de depu­taţi dietali, trebue să profitămă de ocasiune, şi să înălţămă cu curagiă şi speranţă de învingere stăgulă, sub care sé luplâmă toţi în unire şi solidaritate pentru apărarea in- tereseloră naţionale, şi pentru binele şi prosperarea pa­triei, ai cărei fii suntemă!

Conferinţa alegătoriloră români din comitală Ara­dului coadunată la 10 Aprile a. c. st. n. în Aradü, în numără de preste 400 de omeni, cumpănindă cu maturi­tate starea lucruriloră, a aflată şi a recunoscută numai o singură cale, pe care putemă înainta în împrejurările actuale, acesta este: p r o g r a m a p a r t i d e i naţio­n a l e r o m â n e din Ungaria şi Transilvania, statorită în conferinţa electorală din Sibiiu la 12— 14 Maiă 1881, şi solidaritatea Româmloră pe basa acestei programe. De aceea conferinţa a adusă cu unanimitate urmátoriulü condusă:

»1) Conferinţa alegătoriloră români din comitalu Aradului ţine la programa naţională din Sibiiu dela 1881 şi la partida naţională română constituită pe basa acelei programe.

2) Jn fala alegeriioră viitóre se constitue ună co- mitetă centrală executivă în Aradă, şi în fie-care cerci) electorală câte ună subcomitetă cercuală, acestea din urmă ca organe esterne ale comitetului centrală.

3) Comitetulă centrală se auctorisăză şi însărci- năză, ca pe basa şi în sensulă programei din Sibiiu se conducă alegerile de deputaţi şi să hotărăscă atitudinea alegătoriloră români din comitată faţă cu proximile ale­geri în modă solidară.«

Să nu ne sfiimă, nici se ne tememă a lupta cu acăstă programă, care scie să îmbine în modulă célú mai perfectă interesele naţionale cu interesele patriei!O programă întemeiată pe marile principie ale seclului X IX : l i b e r t a t e ^ e g a l i t a t e şi f r ă ţ i e t a t e , nu póte i decâtă să onoreze poporală şi naţiunea, carea şi-o însu şesce şi siărue pentru validitarea ei! Astfelă este pro­grama partidei naţionale române, în privinţa căreia păre­rile omeniloră potă fi deosebite şi chiar opuse, dér ună puternică simţemenlă este, care ne ţine în strinsi unire, este: iubirea patriei comune!

Iubirea de patriă săă patriotismulă face ca tóté

F O I L E T O N Ü.

Satului eu comorile.Novelă poporală.

(Urmare.)

Fie-care îşi primesce partea în arendă şi nu o pote nici vinde, nici lăsa de moştenire, nici înstrăina în nici ună chipă. Ci după mortea fie-cărui proprietară, ea va veni eră la comună. Acesta o dăruesce din nou unei părechi, care nu-şî are încă partea cuvenită. Totă insulă plătesce pentru partea sa o arendă mică, cu care se plă- tescă carnetele pentru datoria sătescă. In chipulă acesta nimeni nu plătesce din averea lui, ci din ceea-ce are în arendă de la comună!«

După cuvintele lui Alexandra se ridică în poporă ună sgomotă mare, o certă, dispute, strigăte, gălăgiă în câtă gândeai că s’a intempiată morte de omă şi nu alt­ceva. Cei avuţi cari folosiră singuri livadea nu se în- voiau la împărţire odată cu capulă, ci strigau că li se face nedreptate şi ameninţau cu judecătoria. Se au4iau cuvinte ca acestea: »Se vede că pe blăstămaţi vreau să-i facă bogaţi, er pe omenii de omeniă calici. Cine are vite le pote trimite la păşunată; ăsta-i ună dreptă vechiu, moştenită dela moşi, dela strămoşi, şi nu-lă vomă lăsa odată cu capulă!«

Totuşi cei mai mulţi dintre săteni, cari nu erau aşa avuţi, împreună cu cei cari îşi nutriau vitele în grajdiu, ca să capete mai multă gunoiă hotărîră se nu mai lase livadea ca locă de păşune comună. Nu preste multă trebui să vină ună ingineră, să împartă livadea

într’atâtea părţi, câte familii erau, şi apoi deosebitele părţi traseră sorţi. Bogăţenii se jăluiră la stăpânire, că li s’a călcată dreptulă în piciore. Stăpânirea însă le dete următorulă răspunsă:

»Hotarulă sătescă este proprietatea săteniloră, er nu ală viteloră din Bogata. Prin urmare fie-care sătenă pote folosi livadea comună, seu partea ce i se cuvine, cum voiesce. fir d-vostră nu vă apăraţi drepturile stră­vechi, ci egoismulă de care sunteţi atâtă de tare stăpâ­niţi. D-vostră nu vă cimosceţî nici binele propiu. De aceea ştergeţi-vă de aici şi vă duceţi în pace a casă.«

Sătenii trebuiră să se mulţămescă cu ună respunsă aşa de plăcută şi se duseră a casă. Acum se fi vă4ută cum le părea de rău după Baturugă. »Pe lângă tote pă­catele lui, 4iceau ei, »totă a fostă om de trebă. Elă ţinea la drepturile şi obiceiurile cele vechi. Sub densulă nu s'ar fi întemplată astfelă de lucruri nici odată!«

24. Inc’odată: datoriile trebue plătite.

Chiar in primăvera următore erâ o bucuriă deose­bită pe livadea deşertă de mai nainte. Unde altă dată vaci singuratice rodeau la cotoră de iărbă rea, înflorea acum o adevărată grădină. Vedeai hemeiă, fasole, câ­nepă, in, mazăre, varză cretă, cartofi şi bucate de totă felulă. Fie-care pute calculă uşoră, că din rodulă păr­ticelei sale nunumai că-şî va pute plăti arenda, dar va ave şi prisosă bogată. Chiar şi cei avuţi, îndată ce se descebăluiră, îşi recunoscură folosulă, de ore ce ve4ură, că câştigă nu numai în nutreţă pentru vitele din grajdiu, în lapte şi gunoiă dară şi în bani gata. Decă după ca­pulă loră, ar fi trebuită să contribue lie-care din ală său

la coperirea datoriei comunale, atunci ei ar fi trebuiiO în proporţiă se plătescă cea mai mare parte; până cândi acuma, din parcela, ce o aveau în arendă, plătiau ase­menea cu cei lalţî.

Alexandru însă totă nu era îndestulată, şi adesea umbla dile întregi prin păduri. Ba odată a cercetafS chiară şi pe capulă pâdurariloră din vecinătate, care erâ celă mai iscusită în ale pâdurăritului; îlă purtă f pădurile satului în drepta şi ’n stânga, şi-lă întrebă sfată. Alexandru îşi mai bătea capulă cu ceva, dar ni­meni nu scia cu ce. Cei avuţi 4'ceau: »Scimă noi er se coce ceva pe socotela nostră!« Dar de astă totă s’au înşelată.

Stringendu-să eră sătulă, toţi aştpeatau cu nedumi­ri re să audă ce propuneri însemnate le voră mai diregătorii.

Alexandra păsi înainte şi începu ca de cu glasă respicată:

»Omeni buni! Pe omulă fără datorii toţi îlă cii> stescă. Dar sătulă nostru e datoră. Carnetele pentn datorii le plătimă din parcelele arendate. Ce gândii n’ar fi ore mai bine ca arenda parceloloru arendate i o pâstrămă în pungile nostre baremî 4ece ani, ori cei mai bine? Din astea amă trage cu toţii folosă!«

Omenii începură să rîdă şi 4iser& toţii: Propu­nerea este minunată!«

»Eu,« vorbi Alexandru mai departe, »eu şi onorii bilii mei tovarăşi, luămă asupra nostră deslegarea înte bării acesteia şi stărnă buni că ştergemă datoria coi# nală, decă nu întregă, apoi partea cea mai mare, fâriu* contribui şi voi ceva, numai să vă învoiţi ia trei lucruri!.

părţile, ori cátü de opuse ni s’ar páré în statö, con- curgü la binele generalü alü societăţii, precum disonan­ţele în musică concurgü la acordulă totalü, cum dice Montesquieu. Patriotismulă nu este privilegiulü cuiva, este legea natúréi, care din disonanţa părţ'loră formézá armonia întregului, precum părţile universului prin acţiunea unora şi reacţiunea altora formézá admirabila lui unire şi ar- moniă. Patriotismulü este zelulă pentru interesele gene­rale ale patriei, de care însufleţindu-se poporulü românu a contribuitü şi va contribui totudéuna pentru fericirea şi gloria patriei sale!

Acestea premiţendă pentru orientare şi cunóscerea situaţiunei nóstre, nu ne remâne, decátü sé mergemü înainte cu consciinţa liniştită pe calea, ce ni-o indegetézá programa partidei naţionale române! Conferinţa nóstrá dela 10 Aprile a. c. au fácutü tóté preîngrijirile necesa- rie, ca la alegerile deputaţiloră dietalí sé prooedemă toţi solidari, ca sé putemü scóte unü numérü posibilü de de­putaţi dietalí români de partida naţională ín comitatulü nostru. Spre scopulü acesta conferinţa a înfiinţată în centru unü comuetă executivü de 30 de membri şi în fiecare cercü electoralü câte unü sub-comitetü de 5 mem­bri, alegéndü ín comitetulü centralü p e:

1) loanü P. Desseanü, 2) M. B. Stánescu, 3) Nico- laű Philimonü, 4) Constandinü Gurbanü, 5) G. Telescu, 6) Dr. loanü Papü, 1) Moise BocşianO, 8) Dr. Nicolaü Oncu, 9) Dr. Demetriu Magdu, 10) Dr. Georgiu Popa 11) Simeonü Desseanü, 12) loanü Beleşfl, 13) Dr. Geor giü Vuia, 14) Davidü Nicórá, 15) Teodorü Ceontea 16) loanü Cámpianü, 17) Georgiu Purcariü, 18) Grigoriü Venter, 19) Georgiu Dogariü, 20) Aureliü Suc-iu, 21) Pa velü Truţa, 22) Terenţm Raţu, 23) Vasile Mangra 24) Adalbert Mihailoviciü, 25) Georgiü Feier, 26) Teodor Coloja, 27) Mihaí Veliciü, 28) loanü jVloldovanü, 29) Ste íanü Tamaşdanü, 30) Vasilie lieleştt; ér ín sub-comitete

ÍJ Ín cerculü Siriei: Adalbert Mihailoviciü, Geor giü Popoviciü, loanü Morariü din Maderatü, Avram Po poviciü, din AgrişO şi loanü Curea din Covésinü;

2) Ín cerculü Borosineuluí: loanü Cornea proto popü, Georgiü Feierü, Georgiü Balta, Florianü Monţa şi Zaharia Milianu;

3) ín cerculü íosasuluí: Teodorü Coloja, Maxim Bascáréü, Lazarü Oprea, Vasóea, Nicolaü Butariü şi lonü Nicuia din Halmagelü;

4) ín cerculü Chişineului: Mihaiü Veliciü, loanü Papü protopopü în Chereluşti, Ilié Bozganü, Gavriiü La zarü şi Alexandru Paşca;

5) ín cerculű 8. A na: loanü Moldovanü, loanü Codreanü, Alexiü Popoviciü, Constantinü Popoviciü şi loanü Popoviciü din F. Varşadfl;

6) ín cerculü Peşca: Dimitrie Popa, St etan ü Tamaşdan loanü Cióra, Dimitrie Tamasdanü şi Lazarü Adamoviciü

7) ín cerculü Radna: Vasilie Beleşti, Dimitrie Ro- manü, Vasilie Zorieţanfi, Iositü Vucuiescü şi PaulüMilovan

în urmarea acestora comitetulü centralü executivü se adresézá cu amóre frăţâscă cátrá tóté sub-comitetele cercuale şi în genere cátrá toţi alegétorii români din comitatü ca ín interesulü sântei nóstre cause sé spriji- néscá şi sé suţinâ cu táriá şi cu credinţă programa na­ţională, respingéndü ori ce ademeniri, promisiuni şi terori- sări, de cari cineva s’ar tolosi spre a Vé înstrăina de programa acésta şi a rumpe solidaritatea naţională.

Comitetulü centralü va tace la timpulü séü disposi- ţiunile şi pregătirile necesarie reteritóre la alegerile de deputaţi dietali, în respectivele cercuri, până atunci se recoméndá tuturorü perseveranţă şi statorniciă, ferindu- se a face angajamente cu óre-care partidă, afară de partida naţională.

La lucrü dér fraţilorfi! Causa nóstrá e sântă şi dréptá! Tendinţa nóstrá e legală şi leială! Programa nóstrá e precisă şi clară! Păşirea nóstrá nu este îndrep lată nici in contra tronului nici în contra întregităţii pa trie!. Din moşi strămoşi Románulü a moştenit ü credinţa nestrămutată cátrá Tronü şi adevérata iubire de patriă. Décá luptámü pentru drepturile naţionale şi îmbunătăţi rea stăreî sociale, luptámü între marginile constituţiuneî şi ale legilorü cu mijlóce legale. Devisa sé ne f ie: con­servarea invidualităţiî nóstre naţionale şi fericirea patriei!

A r a d ü , 15. Aprile st. n. 1885.C o m i t e t u l ü c e n t r a l ü e x e c u t i v ü :

loan Popoviciü Desseanü, prés. Vasilie Mangra, nőt.

Procesulű Kraszewski.

Firulü telegraficü ne-a adusü erí scirea de la Lipsea că procesulű intentaiü bétránului laureatű seriitorü polo- nesü, Kraszewski, pent.ru crima de înaltă trădare, a ín- ceputű erí înaintea tribunalului din Lipsea.

Arestarea bétránului Kraszewski, provocândü la tim­pulü séu o mare sensaţiune, vomü ţinâ şi noi publiculű nostru în curentulű acestui procesü politicü importantü.

mari. La 1878 Adler, fiindă concediată de Kraszewski, îlă ameninţa cu destăinuirea secretului. Kraszewski în­cepu a negoţia cu Adler pentru a-şi recăpăta scrisorile din mânile lui şi a încercaţii a-lu face sS păstreze se- cretulii, promiţendu-i o sumă mare de bani. Prin me- nagera ce o ave i-a dată lui Adler 1000 seu 2000 de mărci pentru înapoiarea unorii scrisori pe cari le-a ni­micită. Prin Hentsch i-a plătită asemenea 600 mărci.

Din actulü de acusare, între altele, se constată, că l*1 urmă a trimisü Kraszewski la Adler, care domicilialosifă fgnaţiu Kraszewski, seriitorü, cu domiciliulă în in Viena, pe amiculü séu Bodanovici, maiorü rusü, în-Dresda, supusü alű regatului Saxoniei, s’a náscutű la 26 sárcinándu-lü sé priméscá dela Adler doué séu trei hârtii,luliu 1812 în Varşovia, unde a tráitü până la 1863 ca Pe car- sé le nimicéscá fără a le ceti. Preţultt oferitü pentruredactorü alű »Gazetei Codziena«. După năbuşirea re- aceste hârtii se urca la 4000 mărci. Bodanovici ’şî-avoluţiunii din Polonia, Kraszewski, fiindă acusatü ca re- índeplinitű sarcina.voluţionară, a fugitü la Dresda, unde s‘a stabilitü defini- Plăţile ce le obţinea Kraszewski pentru aceste scrieri

»Aha,« strigară cei avuţi, »acum e acum!«»Ascultaţi-mă« dise Alexandru, »şi gândiţi-ve bine,

décá vorbescă dreptü, ori nu! In sătulii nostru se află cam o sută de gazde!«

»Aşa e,« réspunserá sătenii.»Fie-care gazdă primesce pe anü din pădurile sa­

tului trei stânjini de lemne, afară de crengi.«»Asta încă e dreptü!« respunseră sătenii.»Şi,« adause Alexandru, »atâta şi arde fie-care

gazdă. Unii ardü mai multe, alţii ínsé, cari mănâncă din bucătăria comună, mai puţine. Tote gazdele inse s’ar ajunge şi cu mai puţine, décá n’ar avé trebuinţă în totă bună vremea de atâtea lemne la coptulü pânei, la uscatü de pónie şi la spálatü de rufe. Gândiţi-ve, décá intr’o septemână spală haine séu cocü pâne numai (Jece familii, câte lemne nu se ardü d’odată într’atâtea case !«

Sătenii cam strîmbau din nasü, şi unii dintre ei exi­seră: »Ai tótá dreptatea, dar fără pâne nu putemü trăi şi murdari nu putem umbla!«

»Multe sate suntü în ţeră,« respunse Alexandru, »cari suntü cu multü mai bogate, de cátü alü nostru,' j totuşi cruţă mai tare ca noi. Dér tocmai pentru acésta sunt mai bogate. Suntü sate, cari nu au atâtea păduri, cum avemü noi, şi totuşi au lemne destule, ba încă şi véndü din ele. Ei dar cum facü omenii, despre cari e vorba? La de nş i i mai mu l t e g a z d e au î m p r e u n ă unü s i ngurü c u p t o r ü de u s c a t ü şi de c o p t ü , şi peste séptémáná fie-eare îşi duce acolo pómele şi alua- tulü, are nevoe de fórte puţine lemne ca sé-lü încăl- (Jéscá. (Va urma.)

tivü. Kraszewski face parte din partida naţională polo- se fácéu prin intermediarea unui parisianű de cătră banca nesá, pe a cărei programă stă serisü: r e s t a b i l i r e a din Dresda, fără sé se scie isvorulü banilorü. In timpulü r e g a t u l u i P o l o n i e i î n l i m i t e l e , î n c a r e se gă- dela Ianuarie pănă la Sept.embre 1880 s’au plátitü la si a la 17 7 2. Realisarea programei, Kraszewski o as- Paris pe cecuri suma de 8475 mărci. Kraszewski 4ice, cepta ca şi ceialalţî aderenţi ai séi de Ia o bună con- că plăţile au fostü mijlocite de Zaleski. Décá acéstá stelaţiune européná. Prin urmare, se ’nţelege, că elü afirmare e adevératá, atunci neapératü că sunt în jocü lucră pe tóté căile sé provoce cátü mai repede apariţiu- şi alte persone, căci din cercetările făcute de ambasada nea unei astfelü de constelaţiuni. Intru ajungerea sco- germană^ se vede, că plăţile nu s’au fácutü pe numele pului, eiü lucră necurmată pentru buna stare materială, lui Zaleski, ci pe numele altorü persóne, între care figu- pentru întărirea consciinţei naţionale şi pentru respân- reză Kraszewski şi De la Roche. Sub acestü nume din direa culturii în poporulü polonezü. De aceea, acestű urmă figurézá unü şefă de biurou alü archivelorü mi- scopü credea a-lü atinge prin réspándirea de cârţi şi nistrului de résboiu francesű.totü feJuiü de scrieri printre conaţionalii séi. Eiü singurü Scrierile adresate generalului rusü Feldmann, ata-a serisü mai multü de 200 volume, mai cu sémá romane, satű militarü rusü la Viena, cuprindü urmátórele:Se bucură la conaţionalii séi de mare vé4á. Acésta o 1. »Complectarea autoritátilorü militare şi trupe-dovedescü ovaţiunile şi manifestaţiunile, ce i s’au fácutü lom călăreţe*. Acésta lucrare, după părerea comandan- la 1867, cándü a cálétoritü prin Galiţia şi Posen, şi mai tului corpului 3 de armată, e o copiă a instrucţiunilora cu sémá jubileuiü ce i s’a fácutü la 1879 în Cracovia, de mobilisare a acestui corpű, stabilite în Noemvre 1875. cu care ocasiune serbătorile date în onórea lui au tínutü Hentsch a ajunsü în posesiunea acestorü instrucţiuni mai muite dile. prin mijlocirea instructorului de călăriă alü corpului 3,

Kraszewski întreţinea o corespondenţă fórte rés- Plinzner, care avea cunoscinţă de ordinulü mobiiisării. pândită. Tote privirile iui erau îndreptate mai cu sémá 2. »Unü estrasü din raportulü asupra fortificaţiu- asupra afacerilorü militare, şi pentru a ajunge în pose-1 nilorü Meţului.«

3. »Colecţiuni de planuri technice pentru lucrări de fortificaţia, artileriă şi lucrări de garnisóná.* Acéstá

siunea scrierilorü strategice, retribuia o mulţime de co­respondenţi.

Franciscü Hentsch, care e acusatü de complicitate, I lucrare conţine cunoscinţele cele mai noué despre con- e fiulü unui predieatorü din Berlin, şi a servitü în ar- struirea fortăreţeloră germane şi a fostű copiată după mată până la 1872, cándü s’a pensionatü cu gradulü de unü plană lucratü de cápitanulü inginerü Wagener. cápitanü, şi*şi procură mijlócele de esistenţă pentru sine Pentm acéstá lucrare, Hentsch a cápétatü 600 mărci şi familia sa prin scrieri militare scienţifice. Hentsch dela generalulü Feldmann. câştigăndu-şi ^simpatia cercurilorü militare, a ajunsü în La 1881 Hentsch se aflâ la băile dela Colberg. Aci posesiunea unom însemnate documente, a cárorü tăinuire se ’ntélnea în tótá diua cu oficeri şi fácéndü cunoscinţă fată cu celelalte puteri europene era recomandată pentru cu cápitanulü Tide, l’a índuplecatü a-i procură cartea binele Germaniei. La 1876 séu 1877, Hentsch intrase numită: »întrebuinţarea puscelorti de infanteriă, împreună în relaţiuni cu literatulü Adler din Berlin, care era co- cu 0 introducere pentru calcularea distanţelor«, scrisă respondentulü lui Kraszewski. Adler l’a primitü ca co- de A- cápitanü bavarezü. Tide i-a procuratü car-respondentü militarü cu unü onorarii de 20 séu 30 mărci tea de=?i sciâ’ că e secretâ- Hentsch a înaintat-o apoi pe lună, care s’a urcatü în urmă până ia 200 mărci. *ui Adler la Viena pentru a o comunică Austriei. Pentru Tóté scrierile lui Hentsch, le trimitea Adler lui Kraszewski acéstá carte a primitü 500 de mărci. Hentsch recunósce spre întrebuinţare. La 1879 Adier venindü în discordiâ cá Adler a datü cartea guvernului austriacü.cu Kraszewski, Hentsch a íntratű în serviciulü acestuia Rechisitorulü se referă la 17 martori şi la 6 esperţi,cu unü salarü lunarü de 450 mărci, pe care şi l’a păs- mai toţi din statulü majorű germanű, precum şi la maio-tratü până la 1880.

Guvernele streine, cu cari inculpaţii întreţineu re­laţiuni erau alü Franciéi, Rusiei şi Austriei. Francia a primitü dela Kraszewski doué documente, Rusia asemenea

rulü Bodanovici, domiciliatü în Dresda.

D i v e r s e .0 dramă familiară. — Notariulă primară ală Co-

doue, şi Austria unulă. Relaţiunile înculpatiloră între I mitatului Ternavii-mari, d. S. I. se înamorase în d-şora.................................... ’ A ii n o i f a m i l i i s ă s p e p î H in 5«»icrhicArQ Fl

sine, precum şi ale lui Adler cu agenţii ruşi, în ală că- roră serviciu se găsia, resultă dintr’ună mai'e numérá de scrisori. Doué-4ecÍ şi trei scrisori sunt ale lui Hentsch

Ana Gross fiica unei familii săsescî din Sighiş0ra. D. notară, dorindă a se căsători, părinţii d-şorei au refusată învoirea loră. Nenorocita fată, de-o frumseţă seducátóre, în desperarea şi supărarea iei s’a aruncată în Terna vă

:âtră Adler, şâpte ale acestuia cătră Hentsch, patru ale şi numai alalta ieri i s’a găsită fcadavrulă în apă. Du- generalului rusă Feldmann, odiniórá ataşată militarü alű rerea familiei e torte mare.Rusiei la Viena. 0 esplosie în trenü. — Sé anunţă din Lembergü

. . că la trenulü mixtü Nr. 33, care a sositü în 4ilele trecuteDocumentele comunicate guvernului francesü con- ac0[0> m mersulü séü cam pe la mieclulü nopţii, vagonulü

i;inéu planulü de mobilisare, respective planulü t.ranspor- postalü s’a vec|utü cuprinsű de flăcări. Sa constatatüturilorü armatei germane pe drumurile de ferü cătră gra- că foculű a isbucnitü în urma esplodării unui pachetüniţele apusene ale imperiului. Dintre Polonesî numai P°stalü ce conţinea materii esplosibile. Esplodarea s a7nln i • „ . ls, D. , r r. • i , r. • íntémplatű cándű conductorulu aşedâ m ordine pacheteleZaleski, conservatorulü .Bibliograficei polonese« la Pans, “ “ “ £ ,ndatâ ce g-a zaritű f ’ e iü , trenulü a lostüera singurulü, cu care Kraszewski întreţinea relaţiuni in- 0prjtă şi vagonuiă deslegată de trenă, ardénda cu time. Zaleski la 1848 era membru ală unei societăţi scvîrşire. Pachetele în numeră de 417 aă fostă dist secrete în Polonia, din care causă a fostă esilată în Si- de flăcări.

de- distruse

Conductorulü postalü a fostü greü ránitü.

beria; de aci fiindü graţiatü s’a dusü la Paris, unde trăia ca seriitorü şi bibliotecarü alü societăţii polonese.

Incendiulu dela CluşiiL La 11 Mai d. a. s’a dată semnalulă de alarmă, şi s’a respândită ca fulgerulă prin oraşă vuetulă că arde gara. Mulţimea alerga în ruptulă capului şi în-

Zaleski a murită la 1880 séu la 1881. Lui îi trimetea L r»0 clipită se aşedase pe terenulă dinaintea gărei maiKraszewski corespondenţ: militare. Intre acestea s’a gă- multe mii de omeni. Pompierii au ajunsă fórte iute lasită şi o lucrare asupra mobiiisării armatei germane spre loculă sinistrului şi au lucrată bărbătesce, dér fiindă co-graniţele de apusă. Lucrarea nu era complectă, dér con- Peri?u,ü due ndvrilJ focuJ?. s ? încinsă şi în câteva mi-

. j. t • . , , , , nute doué părţi din edificiulu prmcipalu erau acoperitel ine nenumerate notiţe interesante, care s au predată lui c[e f[acgrî Foculă a isbucnită mai întâiă în aripa stângăHentsch spre complectare. Acéstá lucrare s’a terminată L edificiului* şi se presupune a se fi aprinsă dintr’o scânteede Hentsch la ordinulă lui Kraszewski prin intermediarea de la o maşină care a intrată séu a manevrată în gară.lui Adler, care a primită, pentru serviciulă séu, dela După o silinţă neobosită de doué óre, pompierii, ajutaţiKraszewski 1000 mărci. La începută Kraszewski tăgă- de funcţionarii gărei au isbutită a potoli foculă. A arsă

coperişulă, aripa stângă şi mijloculă. Edificiulă e asi-duia, că ar fi autorulă aceloră scrieri şi numai după ce guratü şi norocire foculă a putută fi la timpă loca-i s’a pusă în faţă o serisóre a sa dela 17 Iulie 1878, lisată, scăpândă magaziile de mărfuri cu des0verşire ne-e-a recunoscută de ale sale. Din serisórea menţionată atinse. Paguba trece peste 10 mii floreru v. a. şi-o sîm-

reiese, că lucrarea eră destinată pentru o a treia persóná, ţescă mai cu sémá funcţionarii cari locuiau în etagiu, ale. . . , • c • / .• ... j căroră mobile au fostă aruncate în cea mai mare neo-

căreia . s'a şi predatu. Scrierea conţinea notiţe despre L énduéláj cu t6te că camerile nu se găseafl in pericom.diferite corpuri de trupe în timpulă de la 1876 până la1881. Se constată mai departe, că Hentsch şi Adler aveu însemnate salare, plus onorare estraordinare în sume

Editoră: Iacobü Muresianu.Redactoră responsabilă: Dr. Aurel Mureşiauu.

Cursulu la bursa de Vienadin 14 Maiu st. n. 1884.

Rentă de aurii ungară 6°/0 122.50 Rentă de aură 4% . . . 92.55 Rentă de hârtiă 5°/0 . . 89.10 ImprumutulG căilorii ferate

u n g a r e ..........................141.75Amortisarea datoriei căi-

lorfl ferate de ostii ung.(1-ma emisiune) . . . 96.50

Amortisarea datoriei căi­lorii ferate de ostQ ung.(2-a emisiune) . . . .1 1 0 .—

Amortisarea datoriei căi­lorii ferate de ostii ung.(3-a emisiune) . . . . 102.30

Bonuri rurale ungare . . 101.50 Bonuri cu cl. de sortare 100.75 Bonuri rurale Banat-Ti-

m i ş i i .............................. 101.—Bonuri cu cl. de sortarelOO.— Bonuri rurale transilvane 100.25

Bonuri croato-slavone . . 100.— Despăgubire p. dijma de

vinii ung.......................... 98. —Imprumutulii cu premiu

ung.................................... 116.80Losurile pentru regularea

Tisei şi Segedinului . — . — Renta de hărtiă austriacă 80.70 Renta de arg. austr. . . 81.30 Renta de aurii austr. . . 101.60 Losurile din 1860 . . . 136.79 Acţiunile bănceî austro-

u n g a r e .......................... 855.—Act. băncel de credită ung. 320. — Act. bănceî de credit ii austr. 320.80 Argintulii —. — GalbinI

îm p ă ră te s c !................. 5.73Napoleon-d’o r i ................. 9.65 VaMărci 100 împ. germ. . . 59.55 Londra 10 Livres sterlinge 121.70

H u r s a d e B u c u r e s c î .

Cota oficială dela 13 Maiü st. n. 1884.

Renta română (5% ). . . .Renta rom. amort. (5°/0) • •

» convert. (6°/0) . .împr. oraş. Buc. (20 1.) . .Credit fonc. rural (7% ) . .

„ (5%) • •» » urban (7% ) . .» * » (6°/o) • •

» (5°/0) • •Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. . .

« » » Naţională . .A u r ă ..........................................Bancnote austriace contra aură

. 94»/* vend. 9594»/* » 95991/2 » 1003/,32 » 34

1041/2 » 105V892 V, Î 5 93l/a

103 Va » 103 3/499Va » 10090. V* » 90 V21426. » 1432

368. V, » 373232.Vo » 2353.40°/0 » 3.50

2.09. » 2.00

Cursuld pieţei Braşoviidin 15 Maiu st. n. 1884.

Bancnote românescl . . . . Cump. 9.28 Vend. 9.29Argint ro m â n esc ........................ * 9.21 » 9.24Napoleon-d’o r i ............................. » 9.62 » 9.64Lire turcesc!................................. » 10.85 » 10.89Im p e r ia li ...................................... » 9.85 » 9.88G alben i........................................... » 5 .60 •» 5.63

Scrisurile fonc. »Albina* . . . » 101.— » 101.50 Discontultt » . . . 7— 10 % pe anii.

Numere complete din „Gazetă“ 1 1 1 1 ^ ^ ® * ’ dela 1 Aprilie a. e. se mai l i P B » află.

»GAZETA TRANSILVANIEI“

IHA H Ü CU O lID IAN tJ.

Abonamentese potü face la 1 şi 15 a fie -cărei luni.

Pentru Austro-Ungaria pe anü . , .ii

» [2 »

12 fl. v. a. 6

AnunciurI în pag. a IV linia de 30 litere garmond fl.— cr. CPentru inserţiunî şi reclame pag. a III linia à 10

V » V I* » *Se acórdá abonamente şi lunare cu .

Pentru România şi străinătate pe anü

»

»

31

3618

9

2 V) Pentru repeţirî se acordă următorele rabate ee

» V Pentru repeţirî de 3 — 4 o r i . . . , 1 0 %

' V 5 — 8 „ . . . . 1 5 ° | 0

franci V V V 9 — 1 1 , , . . . . 2 0 ° | 0

?? V 1 2 — 1 5 „ . . . . 3 0 ° j 0

V V 1 6 — 2 0 „ . . . . 40°j0

Dela 20 de repeţirî în s ü s ü ......................50°0Pentru anunciuri ce se publică pe mai multe luni

Celü mai uşorii mijlocü de abonare este prin man- datü postalü. Abonamentele se plátescü înainte.

Rugamü pe domnii abonaţi se binevoiescă a ne da se facil învoiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai lámuritü adresa, ca trimiterea diarului se nu sufere nici süsü. cea mai mică întârdiere* Braşovii 113 Maiü 1884.

Administraţiunea Gazetei Transilvaniei.

(Conforma desemnului se mai afla încăde vêncfare 8766 de césornice remontoir de aurö vérit. Washington, cu câte 9 fl. 78 cr. şi 3967 de césornice vérit, de Elveţia cu câte 4 fl. 85 cr.

Mărimea pentru domn! şi dame. Tóté aceste césornice sunt pe secundă îndreptate şi esacte. Faţa césornicelorű lucesce nóptea de sine aşa, încâtü în orî-ce vreme se póte vedé la câte óre este. Unü césornicü remontoir pentru dame probatü, care înainte a costatû 75 fl., acum e numai cu 28 fl. ; césornice

^remontoir mari pentru domnï, mai înainte cu 90 fl,, acum numai cu 35 fl.; în largintű B 1. oficiosü probatü, suflatü cu aurü forte finű. pentru dame mai înainte 730 f l , acum numai 14 fl, : pentru domni mai înainte 25 fl., acum numai 12 fl. 50 cr. : césornice de argintii veritabilii de Geneva cu capacű auritű, mai înainte 15 fl.; acum numai 8 fl. 50 cr. ; césornice remontoir patentü vérit Washington,

mai ’nainte 36 fl., acum numai 9 fl. 78 cr. ; césornice anghiră (ancre) de Geneve cu 17 rubine, cu capacuri de nikelü-argintű séu în aurü doublé, cu aparatü de nikelü patentü regulatü şi esactü mai înainte 22 fl., acum numai 8 fl. 75 cr. ; unü césornicü de Elveţia lucratü forte genlilű, cu mecha- nismü de anghiră, mai înainte 15 fl., acum numai 4 II. 85 cr. Afară de acestea primesce cornan- dorulü pe de géba, (gratis), ca darü dela etablismentulü nostru o păreche de cercei de dame cu aurü de 14 kar. probatü de cătră ofic. c. r. de punţare, cu rnárgénü verif, mărgele séu roset.e; mai departe o cruce la gâtü cu lanţtt, o broşă finű gravată, unü medalionü cu faţă frumósá, unü inelü de brilliantü simil, 3 garnituri de nasturi pentrn cămăş! şi manşete din nikelü-argintü, cu gravare fórte frumosă, unü lanţfl de césornicü din aurü doublé, cu medalionü cu 12 fotografii picante de Parisü séu cu taleri George, 1 ţigaretă sculptată de spumă cu rose séu figuri împreună cu etua, 2 albumuri contênêndü unulü 50 de fotografii, şi celalaltü 234 articule diferife de lucsü. —

Albumü de fotografii, formă cuadrată, de sorta primă cu aparatü de musică vérit, din Ge­neva, cântândü două piese, singuraticu 7 fl, 50, ca adausü la césornicele süsü numite, numai cu 6 fl. mai multü. La fiecare césornicü se paranteză cinci ani, obiecte comandate şi neeonvenabile se pri- mescü retour séu se schimbă, de aceea nie! o comandă nu e riscată. — Se espedézá în fie-care di afară de sărbătorile creştine: Pasc!, Rosalii şi Craciunü.

Adresa: Uhren-Alianz aus Genf, WIEN, I, Adlergasse Nr. 1.NB. ori lăudătore se vorü primi în totüdéuna cu mulţămită, însë nu se mai publică.

Eu Wilhelmina Rixdeclaru în publicu, că ca veduvă a re- po satului D r . R ix sunt ning ura pro-

ducătore de pasta Pompadour veritabilă şi ne- falsificată.

Acesta pastă renumită, cunoscută de 100 de ani chiar şi în cer­curile cele mai înalte, face se dispară, pe garanţia, pistrui, pete, de ficaţii, sgrâbunţe, pete de v&rsatii, coji, nasuri roşii, şi mâni roşii, o’unu cuventu t<5tă necurăţenia din faţă. Atestate de totii felinii! dela profesori însem­naţi asupra bunătăţii şi că e nevătămătore acesta pastă sunt depuse în destilariă la vederea flăcăruia. Pasta dă o col ore prospetă pielii şi o fineţâ deosebită, o netezesce şi feresce pe omu de creţe până în cele mai adenci bătrâneţe. Acesta pastă în gura poporului numită pastă minunaţi este cu deosebire preferită de cătră damele vienese, căci succesele ei sunt surprin(|6t6re. Preţulu în pachete sigilate 1 H. 50 cr. cu instrucţiune cu totu. Fără sigilulu şi subscrierea lui Dr, Rix se nu primiţi pasta,

^ V illtel ini n a R i x , văduva doctorului.W i e n , Stadt, Adlergasse 12, im eigenen Hause, 1 Stiege, 1 Stock, ţ

In Transilvania:A l b a - I u l i a , Farmacia Sieg. Michellyes; C l i i ş i n , Farm. Vicol. Szek,,

Cela mai bnnn Caşcaval! de ÂzugaŞ i

( B r â n z a b a n ă

se găsesce de venerare la D-nu Mátéin Mocann la AZUGA (România)

cu preţuri fórte moderate. Comandele sè se facă direcţii.

Tipografia Alexi Braşovii.