GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 51, UL 51, UL 51, UL 51, UL 51, AAAAAUGUST 2010UGUST 2010UGUST 2010UGUST 2010UGUST 2010APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU

Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR

- pag. 5 - 6

- pag. 8

- pag. 7

- pag. 2

- pag. 2

PUBLICITATE

ACTIVITATEAPARLAMENTARILOR

- pag. 4

- pag. 7

ORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUI

- pag. 3

- pag. 4

FolclorFolclorFolclorFolclorFolclorcules de Mircea Dr[gancules de Mircea Dr[gancules de Mircea Dr[gancules de Mircea Dr[gancules de Mircea Dr[gan

În 24 august s-au împlinit 100 de ani de lanaºterea celui care a dus în arhivele de folclor celmai frumos ºi mai mare tezaur de spirit românesc.

Pentru a-l comemora pe cel mai de seamã fiu alsatului, în Retiº va fi organizatã în 19 septembrie ozi comemorativã, un omagiu dedicat mareluietnomuzicolog.

Cei prezenþi vor participa la o slujbã depomenire, prezentarea cãrþii „EtnomuzicologulIlarion Cociºiu în vâltoarea destinului” de GherasimRusu Togan, comunicãri, ºi un spectacol folcloric.

Pentru cei obligaþi sã parcurgã mai des traseul, aflat înlucru, dintre Sibiu ºi Agnita, este tot mai evident faptul cã pecei rãspunzãtori de aceastã lucrare îi preocupã doar idee de ao termina. Altfel nu se explicã modul în care îºi bat joc de ceicare îºi stricã maºinile.

Pe unde se aruncã pietrele mari ºi ascuþite nu se lasã locde trecere. Orice maºinã ai avea, oricât de abil ai fi, riºti sãrãmâi suspendat, sã-þi spargi cauciucul, ori sã primeºti o piatrãdin roþile camioanelor mari, ce trec în vitezã.

Dacã nu sunt în stare sã organizeze altfel lucrul,„inginerii” rãspunzãtori dar iresponsabili, ar fi bine sã intrepe la mãnãstirea de la Þichindeal, sã cearã deslegare deblestemele celor care suportã calvarul activitãþii lor. Cã suntblesteme multe ºi spuse cu nãduf. Doamne fereºte, sã nu selege!

14-15 august, 2010Aflatã deja la ediþia a III-a,

manifestarea organizatã laNocrich, în zilele de 14-15august, a fost conceputã cafiind o sãrbãtoare a tuturorsatelor comunei.

Vezi pag 2

A X-a ediþie a sãrbãtorii agniþenilor s-a desfãºurat subsemnul austeritãþii financiare. Bugetul, alocat anul acestapentru manifestãri, nu a fost suficient nici pentru închiriereascenei care domina anii anteriori centrul oraºului.

În aceastã situaþie, directorul Casei de Culturã din Agni-ta, Ioan Dragoman, principalul organizator, a trebuit sã gã-seascã alte soluþii pentru ca manifestãrile sã aibã loc ºi ele sãfie cu adevãrat culturale.

ªi au fost

100 DE ANI100 DE ANI100 DE ANI100 DE ANI100 DE ANIDE LADE LADE LADE LADE LA

NA~TEREA LUINA~TEREA LUINA~TEREA LUINA~TEREA LUINA~TEREA LUIILARION COCI~IUILARION COCI~IUILARION COCI~IUILARION COCI~IUILARION COCI~IU

ZILELE CULTURALEALE AGNITEI

Vezi pag 4

DRUMUL GROAZEIDRUMUL GROAZEIDRUMUL GROAZEIDRUMUL GROAZEIDRUMUL GROAZEI

S{RB{TOARE LA NOCRICHS{RB{TOARE LA NOCRICHS{RB{TOARE LA NOCRICHS{RB{TOARE LA NOCRICHS{RB{TOARE LA NOCRICH

SCRISOARE DESCHIS{ C{TRE ALE~IINO~TRI SENATORULUI VIOREL ARCA~,

DEPUTATULUI IOAN CINDREA ~ICONSILIERULUI JUDE|EAN IOAN TEREA

Zilele Culturale ale ComuneiZilele Culturale ale ComuneiZilele Culturale ale ComuneiZilele Culturale ale ComuneiZilele Culturale ale ComuneiNocrichNocrichNocrichNocrichNocrich

SUCCESUL UNEI IDEI -SUCCESUL UNEI IDEI -SUCCESUL UNEI IDEI -SUCCESUL UNEI IDEI -SUCCESUL UNEI IDEI -Centrul de vacan\[Centrul de vacan\[Centrul de vacan\[Centrul de vacan\[Centrul de vacan\[

SHREK, MarpodSHREK, MarpodSHREK, MarpodSHREK, MarpodSHREK, Marpod

Rezisten\a din FeteaNasc `i pe H]rtibaci Oameni!

- pag. 3

ZILELE CULTURALEALE AGNITEI

ZILELE S{S{U~ULUIZILELE S{S{U~ULUIZILELE S{S{U~ULUIZILELE S{S{U~ULUIZILELE S{S{U~ULUIS{RB{TOAREA UNUI SAT MUZEUS{RB{TOAREA UNUI SAT MUZEUS{RB{TOAREA UNUI SAT MUZEUS{RB{TOAREA UNUI SAT MUZEUS{RB{TOAREA UNUI SAT MUZEU

Tr[im în Românica!Tr[im în Românica!Tr[im în Românica!Tr[im în Românica!Tr[im în Românica!

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2010

ACTIVITATEA PARLAMENTARILOR

În ziarul Tribuna din 6 august a fost publicatãinformaþia cã „potrivit prevederilor HG 755/21iulie 2010, din acest an crescãtorii de vaci de lapte,persoane juridice ºi/sau persoane fizice autorizate,întreprinderi individuale sau familiale constituitepotrivit OUG 44/2008 pot beneficia de ajutorfinanciar european de 100 euro pe cap de vacã delapte, acordat din Fondul European de GarantareAgricolã (FEGA).

Precizãm cã exploataþiile de vaci cu laptetrebuie sã fie localizate în zonele defavorizate.Conform Anexei 4A din Programul Naþional deDezvoltare Ruralã (PNDR) în judeþul Sibiu suntdeclarate zone defavorizate 25 de localitãþi: Arpaºude Jos, Aþel, Avrig, Biertan, Boiþa, Cârþiºoara,Cisnãdie, Cristian, Gura Râului, Hoghilag, Jina,Laslea, Orlat, Poiana Sibiului, Poplaca, Porumbacude Jos, Racoviþa, Râu Sadului, Rãºinari, Sadu, Sãliºte,Tãlmaciu, Tiliºca, Turnu Roºu ºi Valea Viilor.”

Având în vedere faptul cã printre localitãþilemenþionate ca fiind defavorizate, nu estenominalizatã nici una de pe Valea Hârtibaciului,vã rugãm domnilor, ca în calitate de aleºi în aceastãzonã, sã interveniþi la cei care au decis ºi nu cunoscrealitatea, sã reanalizeze hotãrârea ºi, împreunãcu cele 25, sã fie declarate defavorizate toatelocalitãþile de pe Valea Hârtibaciului.

SCRISOARE DESCHIS{ C{TRE ALE~II NO~TRI SENATORULUI VIOREL ARCA~,DEPUTATULUI IOAN CINDREA ~I CONSILIERULUI JUDE|EAN IOAN TEREA

Din punct de vedere pedoclimatic, ValeaHârtibaciului este consideratã de specialiºtii înagriculturã „zonã specialã, cu soluri foarte greleºi curenþi defavorabili”. Din cauza acestor soluriºi a curenþilor aici nu se poate practica o culturãintensivã; culturile de pãioase, cartofi ºi legumenu sunt rentabile, productivitatea fiind foartescãzutã. În ceea ce priveºte fructele, sunt puþinezone în care se cultivã, existând riscul sã fieafectate de brumele târzii ce prind pomii în floare.Plantele tehnice: cânepa, inul, sfecla de zahãr careodatã erau o sursã de venit importantã pentruagricultorii acestei zone, nu se mai cautã.

Agricultura care se mai face pe ValeaHârtibaciului, se datoreazã unor oameni ce seîncãpãþâneazã sã trãiascã aici, pentru cã sunt legaþide pãmântul ºi de locurile acestea si nu pot sã lepãrãseascã. Din pãcate, asemenea oameni sunt totmai puþini. Asta se poate vedea ºi dupã numãrulvitelor. Deºi creºterea vitelor ar trebui sã fie ceamai rentabilã activitate agricolã, ciurda satului etot mai micã în fiecare an.

Pentru a-i ajuta pe aceºti împãtimiþi aiagriculturii sã iasã deasupra nevoilor, truda lortrebuie plãtitã. Trebuie plãtitã pentru cã ei dauviaþã pãmântului, ei sunt ºansa de redresareeconomicã.

Acum se simt abandonaþi. Pe ei nimeni nu-iîntreabã cum se descurcã, ºi au prea mult bun simþsã-ºi strige necazurile, dar pun întrebarea fireascã:de ce localitãþile lor nu au cel puþin aceleaºidrepturi ca altele?

Cât de favorizatã este zona Bruiului fãþã deCârþiºoara, a Iacobeniului faþã de Cristian, aMihãileniului faþã de Biertan? Comparaþiile potcontinua pentru cã oricare localitate din ValeaHârtibaciului este mai defavorizatã decât cele 25nominalizate.

De ce crescãtorii de animale din aceastã zonãnu sunt sprijiniþi?

De ce nu le are nimeni grija?De ce rezultatul muncii lor, obþinut cu mai

multã trudã, este mai prost plãtit?Dacã cei care mai cresc vite nu sunt ajutaþi,

cum pot fi determinaþi tinerii sã ducã mai departetradiþia pãrinþilor?

Cine trebuie sã se ocupe de necazurile lor,de care nu ei sunt vinovaþi?

ªansa economicã a Vãii Hârtibaciului estecreºterea animalelor într-o zonã curatã, ecologicãprecum ºi realizarea de produse din lapte ºi carnespecifice acestor locuri.

Domnilor, aþi fost votaþi de cetãþenii acesteizone, pentru cã i-aþi convins ºi cã vor fi ajutaþi.

Acum vã roagã sã interveniþi pentru a nu fiabandonaþi, pentru a avea aceleaºi drepturi ca ºialþi crescãtori de vite.

Numai cu vitele putem scoate sãrãcia dinsatele noastre .

Ne va face deosebitã plãcere sã publicãm, înGazeta Hârtibaciului, un rãspuns pozitiv la aceastãscrisoare

Cu consideraþie pentru activitateadumneavoastrã, aºteptãm.

Bârsan IlarionPreºedinte al asociaþiei „GAL

Microregiunea Hârtibaciu”

Trecutul istoric al celor 5 sate (Nocrich,Hosman, Fofeldea, Þichindeal ºi Ghijasa de Jos)plin de evenimente deosebite, importante peplan local, regional dar ºi european este unuldin motivele organizãrii acestui eveniment.Personalitãþile care s-au nãscut pe acestemeleaguri (amintim doar pe Samuel vonBrukenthal ºi August Treboniu Laurian)reprezintã alt motiv de mândrie pentru locuitoriiacestei zone. Monumentele de arhitecturã saupicturã (bisericile cetate sãseºti sau bisericileortodoxe pictate în frescã) sunt adunate la micãdistanþã, ca într-un mãnunchi, pe suprafaþacomunei. Nu în ultimã instanþã am avut învedere ºi educaþia cetãþenilor, sub toateaspectele ei, aceasta f iind o necesitatestringentã a zilelor noastre.

Manifestarea ”Zilele culturale ale comuneiNocrich” a fost conceputã ca o încercare de apune în valoare, tot ce are mai valoros un satpe parcursul unui an, completatã cu osãrbãtoare cultural educativã ºi distractivã lanivelul comunei. În acest an am pus în valoaresatul Fofeldea cu Biserica Ortodoxã pictatã defraþii Grecu ºi personalitatea de excepþie a luiA.T. Laurian. De la începutul anului 2010 aufost organizate mai multe acþiuni închinatepersonalitãþii lui A.T. Laurian, acþiuni care vorcontinua pânã la sfârºitul anului 2010.

Zilele Culturale ale Comunei NocrichZilele Culturale ale Comunei NocrichZilele Culturale ale Comunei NocrichZilele Culturale ale Comunei NocrichZilele Culturale ale Comunei Nocrichdin jurul Bisericii Evanghelice din Nocrich.Femeile din corul bisericii ortodoxe din Nocrichau fãcut zeci de ore de repetiþii, la fel ca ºimembri echipelor de dansuri populare. Nutrebuie uitatã echipa de femei de la primãriecare a avut rolul primirii ºi servirii invitaþilor.

mobilier, obiecte de uz casnic, etc.Am promis cã v-om mai trece pe la Fofeldea.Ultima parte a zilei s-a desfãºurat sub forma

unei mese festive, la Sibiu, la restaurantulcolegului nostru Simion Banea. Masa, ambianþa,muzica, deservirea, emoþia, bucuria revederiidupã 45 de ani dar ºi regretul cã viaþa trece atâtde repede au contribuit la reuºita acesteirevederi. Mulþumind încã odatã gazdelor pentruefortul fãcut, pentru ca toþi sã trãim o zi deexcepþie, ne-am despãrþit pentru a ne revedea,a doua zi ºi peste 2 ani, aºa cum toþi au fost deacord.

Ziua a II-a, 15 august 2010În dimineaþa zile de 15 august la ora 10:00,

câþiva din absolvenþii clasei a VIII-a (1965) ºiaproximativ 30 de cetãþeni ai satului Nocrichau asistat la o ineditã lecþie de istorie localãprezentatã de profesorul Achim Mihuleþ. Cuaceastã ocazie a fost prezentatã ºi lucrareaaceluiaºi profesor intitulatã ”Comuna Nocrich– o posibilã zonã turisticã”. Lucrarea constituieo invitaþie, documentatã, privind istoria acestorlocuri, personalitãþile marcante ºi punctele deinteres turistic.

Între orele 11:00 ºi 12:00 cei prezenþi auasistat la discuþiile dintre un grup de elevi aiºcolii de azi cu absolvenþii din 1965, discuþiecuprinsã în programul manifestãrilor sub titlul”ªcoala ieri ºi azi”. A fost o discuþie interesantã,incitantã ºi plinã de învãþãminte pentru toþi, maiales pentru elevii de azi.

În zilele de 14-15 august 2010, manifestãriles-au derulat dupã un program, prefaþat deinvitaþia primarului comunei Nocrich, IonelViºa: ”organizatorii acþiunii vor fi fericiþi sã vãaibã ca invitaþi ºi sperã ca acest eveniment sãrãmânã o amintire plãcutã în memoriadumneavoastrã, amintire care sã vã aducã ande an pe aceste meleaguri”.

Pregãtirile pentru aceastã manifestare auînceput cu mult înainte. Consiliul Local aaprobat sumele necesare desfãºurãriievenimentului ºi lucrãrilor edilitar gospodãreºti.La Fofeldea s-a asfaltat drumul comunal (aprox.5 km) ºi s-a reparat Cãminul Cultural. LaCãminul Cultural Nocrich s-a construitmobilierul necesar oricãrei acþiuni cuparticipare numeroasã (mese, bãnci).Curãþenia, ordinea ºi problemele organizatoriceau fost sarcina vice-primarului Gheorghe ªamuºi a responsabilului I.S.U. Ioan Hidu. Cercetaºiidin Nocrich, prin administratorul de tabãrãRomaniuc Nicu, au asigurat curãþenia spaþiului

Ziua I, 14 august 2010La ora 10:00, manifestãrile au debutat cu

acþiunea ”Arc peste ani”, o întâlnire aabsolvenþilor primei generaþii a ºcolii de 8 anidin Nocrich (1965). A fost o întâlnireemoþionantã, unde unii foºti colegi s-aureîntâlnit, dupã 45 de ani. La întâlnirea colegialãau participat: primarul comunei Nocrich, IonelVi?a, directorul ª.A.M. Nocrich, prof. CãlinAlexandra Mirela, foºtii elevi din 1965 veniþidin toate zonele României ºi chiar din Germaniaºi Elveþia, soþii ºi soþiile acestora, alþi invitaþi.Catalogul clasei a fost scos din arhivã iarprofesorul pensionar Bãrbat Elvira, fostprofesor al clasei a VIII-a în 1965, a fãcut, cuemoþie deosebitã, prezenþa. Pentru profesoriiºi elevii trecuþi în veºnicie s-a þinut un momentde reculegere. Dupã scurte alocuþiuni alefoºtilor elevi tensiunea ºi emoþia acestora, acumpersoane aflate în jurul vârstei de 60 de ani, s-a mai domolit, programul a devenit liber,amintirile au revenit în discuþii stimulate depãhãrele mai mici sau mai mari, asortate cugustãri.

La ora 12:00, participanþii au fost aºteptaþila Biserica Evanghelicã din Nocrich, deînvãþãtoarea Rossemarie Müller, venitã specialpentru a deschide biserica. La BisericaOrtodoxã din Nocrich, oaspeþii au fostîntâmpinaþi de preotul paroh Aurel Avram.Acesta a dat câteva explicaþii despre bisericã, arostit împreunã cu invitaþii o rugãciune ºi a fãcutfiecãruia un dar: câte un CD cu picturileinterioare ale bisericii.

La Fofeldea, dupã ce s-au fãcut poze labustul lui A.T. Laurian oaspeþii au fost invitaþide domnul Ioan Gruncã, preºedintele Asociaþiei”A.T. Laurian” în clãdirea fostei bãnci”Cordiana” unde a prezentat exponatele ºi a datexplicaþii despre acþiunile legate de sãrbãtorireabicentenarului naºterii lui A.T. Laurian (1810-2010). Preotul paroh din Fofeldea, Ioan Tatoiu,a invitat oaspeþii la bisericã ºi la casa parohialã.Biserica Ortodoxã, pictatã de fraþii Grecu dinSãsãuº este monument istoric din 1965. La casaparohialã a fost vizitatã sala muzeu unde pot fivãzute icoane pe sticlã, obiecte de cult, vechi,

La ora 14:00 la Cãminul Cultural, preotulparoh al Bisericii Ortodoxe din Nocrich, AurelAvram a oficiat o scurtã slujbã de binecuvântare.În continuare, corul Bisericii Ortodoxe, pregãtitde preotul paroh, a prezentat invitaþilor câtevacântece specifice zilei de 15 august, ziua MaiciiDomnului , numite pricesne. Corul a prezentatde asemenea ºi cântece ce pot fi auzite laadunãrile Vecinãtã?ilor (de Boboteazã). Unul dinaceste cântece aminteºte de dorinþa de unire amoldovenilor, muntenilor ºi ardelenilor,versurile dovedind vechimea acestor cântece(cel puþin înainte de 1859).

Cuvântul primarului, Ionel Viºa, a fost scurtdar cuprinzãtor: Primãria ºi Consiliul Local, înfrunte cu primarul vor face tot ce au promis încampania electoralã. ”Faptele vor vorbi!” a spusprimarul dupã care a urat tuturor Mãriilor „LaMulþi Ani!” .

Programul cultural artistic, distractiv a fostdeschis de echipa de dansuri populareromâneºti a ª.A.M. Nocrich. Jiana, Sârba ºiHaþegana s-au bucurat de un real succes, faptcare i-a încurajat pe dansatori sã continue sãînveþe ºi sã facã progrese. Echipa de dansuri atinerilor cãsãtoriþi, instruitã de prof. AchimMihuleþ a prezentat douã dansuri populareprovenite din satul Ghijasa de Jos: ”Purtata –bãtrâneascã” ºi ”Haþegana cu comenzi”. Uniidintre spectatori nu au reuºit sã înþeleagã cã”Purtata-bãtrâneascã” se joacã lent (bãtrâneºte)ºi aºteptau un joc mai energic. Strigãturile dintimpul jocului nu sunt numai îndemnuri la joc:”poartã-te nevastã, poartã”, ci ºi la uncomportament adecvat statutului de nevastã:„poartã-te nevastã bine/nu mã face de ruºine!”.

Cele 6 perechi de dansatori de la Casa deCulturã a Studenþilor din Sibiu (forma?ia”Ardealul”) conduºi de instructorul IoanTerchilã au fãcut deliciul spectatorilor dovedindvirtuozitate, energie, voie bunã ºi varietate arepertoriului. Copiii din echipa de dansuripopulare din Marpod pregãtiþi de acelaºiinstructor, au dovedit cã sunt foarte buni ºi potconstitui o ”pepinierã” pentru formaþiileprofesioniste sau semiprofesioniste.

Partea cea mai elevatã din program a fostsusþinutã de formaþia condusã de Ovidiu Nistoravând ca invitat instrumentist pe Florin Ionaº(Generalul). Ei au acompaniat cânteceleGabrielei Nistor ºi invitatei lor, Diana Sãlagea.Cântecele fraþilor Nistor (originari de pe acestemeleaguri) ca ºi cele ale invitaþilor acestora s-au bucurat de un succes deosebit, aceºtia fiindsolicitaþi sã-ºi prelungeascã reprezentaþia.

Dupã mai mult de 4 ore de spectacol,sarcina întreþinerii atmosferei a rãmas pe seamaorchestrei din Brad, condusã de Bujor Balta,care ”si-a fãcut datoria” pânã seara târziu. Întot acest timp oamenii au asistat la spectacolau stat în curte la un grãtar, un mic, sau o bereºi au purtat discuþii aprinse despre ”cum a fost”ºi mai ales ”cum va fi”.

ªi-am încãlecat pe o ºa ºi v-am spuspovestea ”Zilelor Culturale ale ComuneiNocrich”

Nocrich, 20 august 2010Prof. Achim Mihuleþ

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2010 3

Succesul neaºteptat de anul trecut pe care l-a avut acest proiect în rândul copiilor din comunaMarpod, ne-a determinat sã permanentizãm învacanþa de varã pe o perioadã de 10 ziledesfãºurarea Centrului de vacanþã. Mai mult ,avândîn vedere dificultãþile financiare cu care seconfruntã întreaga þarã ºi perspectiva selecþionãriiGrupului de acþiune localã MicroregiuneaHârtibaciu, vrem sã dezvoltãm acest proiect lanivelul întregii microregiuni ca proiect eligibilLEADER.

Centrul de vacanþã SHREK, s-a desfãºurat înperioada 2-13.august.2010.

Înaintea începerii activitãþilor în centrul devacanþã, coordonatorul de proiect a participat laîntâlniri cu pãrinþii la ºcoala din comuna Marpod,apromovat în cadrul ºedinþelor GAL MicroregiuneaHîrtibaciu conceptul de Centrul de vacanþã-proiecteligibil LEADER,a discutat cu directoarea ºcoliiimplicarea în activitãþi, a trimis articole în mass-media localã scrisã ºi a realizat ºi distribuit afiºul.

Rezistenþa anticomunistã în România a luatfiinþã imediat dupã 23 august 1944, având ca scopîmpiedicarea pãtrunderii comunismului la noi.

Primul pericol a fost cel al fãrãdelegilorcomise de trupele sovietice de ocupaþie. În primelezile de dupã 23 august, au trecut pe la noi, prinzonã, ostaºii români, obosiþi ºi f lãmânzi,reorganizându-se pentru eliberarea Ardealului.Peste tot au fost întâmpinaþi cu flori, mâncare,haine etc., fiecare cu ce putea. Ruºii au trecutîncepând cu 9 septembrie. Lumea i-a întâmpinatla fel, dar ei s-au comportat ca niºte ocupanþi ºi audevastat tot ce întâlneau în cale, luând cai, cãruþe,mâncare, bãuturã, fugind dupã femei...Localniciiau fost nevoiþi sã se apere ºi au format “gãrzicetãþeneºti” sau “gãrzi naþionale”, aceasta ºi înconformitate cu ordinul 45000/ octombrie 1944,emis de Inspectoratul General al Jandarmeriei.Inapþii pentru armatã, bãrbaþii în vârstã, bãieþii înjur de 16 ani, fãceau de pazã, mai ales noaptea,având grijã de bunurile tuturor. Fetele ºi femeiles-au ascuns prin pãduri, prin grajduri, prin podurilecaselor, prin jirezi de fân ºi paie.

O asemenea formaþiune a existat ºi în pãdurilede la Fetea, la iniþiativa a trei studenþi mediciniºti:Teofil Mija din Bratei, Axente Pãcurariu din Coveººi Ion Golea din Bahnea, militari în termen. Satul(cãtunul) Fetea ( Fetantelike, Fettendorf,Fetumdorph) a fost atestat prima oarã în scris înanul 1357, sub numele de Fetumdorph. Azi, dincãtunul cu cca 20 de case n-a mai rãmas nimic.Când Securitatea a descoperit ce se întâmpla acolo,locuitorii au fost obligaþi sã plece, iar casele aufost dãrâmate.

Atunci, în perioada de dupã 23 august 1944,cei trei amintiþi mai sus, toþi studenþi mediciniºti,îºi satisfãceau stagiul militar în cadrul facultãþii ºiîngrijeau rãniþii veniþi de pe front, la spitalele dinSibiu ºi Mediaº. Acolo, la Mediaº, a fost momentulcând Ion Golea s-a hotãrât sã organizeze un grupde rezistenþã armatã, fiindu-i clar de pe atunci cãva urma comunizarea þãrii. Se baza ºi pe faptul cãîn zonã exista un puternic sentiment anticomunistprintre români, dar mai ales la saºi. Aveau uniformemilitare ,chiar ºi arme, uºor de procurat, datoritãretragerii nemþilor. Centrul n-a apucat sãorganizeze nici o acþiune, cãci, în decembrie 1945,ministrul de interne Teohari Georgescu ºi NicolaePãtraºcu, ºeful Miºcãrii Legionare, au ajuns la oînþelegere pentru a-i trece în legalitate pe legionariireveniþi în þarã din lagãrele germane. Buletine ºilocuri de muncã în schimbul armelor de prinbuncãre. Totuºi, Fetea a rãmas locul unde serefugiau majoritatea studenþilor clujeni cãutaþi decomuniºti. Numai iarna veneau în sate, la familiiledispuse sã-i ajute. Principala reºedinþã a fost casalui Zaharia Ursu (“nenea Zaharie”). Nepotul sãu,preotul Aurel Ursu, îºi aminteºte : “ Se povesteadespre bunicul cã dormea pe un rând de saltele ºiun rând de arme. La noi acasã veneau cu toþii ºiascultau radioul de afarã sau transmiteau mesajecelor din Vest”. În anul 1944 cursurile facultãþiiau început numai în decembrie, aºa cã studenþii,afarã de munca în spital, îi ajutau ºi pe cei prãdaþi.Pe ticãloºii prinºi îi predau la garnizoanã saujandarmerie, dacã erau români, iar pe soldaþii ºiofiþerii ruºi – comandamentelor sovietice.Autoritãþile au fost de acord cu ce fãceau, chiar i-au apreciat, ca o contribuþie la restabilirea ordinei.

Mulþi dintre proaspeþii comuniºti de atuncierau niºte oameni de nimic. Ei ºi o parte dintrerefugiaþii basarabeni, care ºtiau ruseºte, i-audenunþat ruºilor pe gospodarii înstãriþi. Au urmatarestãri, internãri în lagãre ºi închisori sautrimiterea la muncã obligatorie în Rusia. Cei treistudenþi s-au gândit sã gãseascã un loc ferit deºoselele umblate ºi sã amenajeze acolo un centrude refugiu ºi ocrotire pentru cei ce se-mpotriveaucomunismului. Locul ales a fost în pãdurile de laFetea. Îl ºtiau de la colegul lor de liceu Aurel Ursu,originar din Noul Sãsesc ºi al cãrui frate era cioban,cu gospodãrie în mijlocul pãdurii. “Nenea Zaharia”,cum îi ziceau toþi, i-a ajutat din prima clipã, fãrã sãezite. A contribuit ºi material, ºi fizic, la construireade bordeie sub pãmânt, pentru alimente, arme ºimuniþii, i-a adãpostit pe ploaie ºi frig. Au fostconstruite trei buncãre de alimente ºi armament,în pãdurea din Belgheroaia Mare ºi BelgheroaiaMicã, la ceva mai puþin de doi kilometri demonumentul actual. Timp de câteva sãptãmâni,numai noaptea, au fost transportate cele detrebuinþã. Deplasãrile din ºi în sate se fãceau numainoaptea ºi numai prin pãduri. Grupul paraºutatdin Germania a adus un aparat de radio emisie –recepþie, cu care lucrau schimbând mereu loculde transmisie. Unul dintre cei care a transportataparatul de la o casã conspirativã sãseascã la altaa fost un sas din Bratei, ªtefan Breitner, consãtean

SUCCESUL UNEI IDEI -SUCCESUL UNEI IDEI -SUCCESUL UNEI IDEI -SUCCESUL UNEI IDEI -SUCCESUL UNEI IDEI -Centrul de vacan\[Centrul de vacan\[Centrul de vacan\[Centrul de vacan\[Centrul de vacan\[

SHREK, MarpodSHREK, MarpodSHREK, MarpodSHREK, MarpodSHREK, Marpod

la activitãþi. Copiii au învãþat sã confecþioneze ºisã mânuiascã pãpuºile, la sfârºitul zilei susþinândun mic spectacol ad-hoc.

Centrul a debutat cu întârziere, deoarece înperioada iniþialã stabilitã, 26.VII-2.VIII, unii copiitrebuiau sã participe la tabãra de la Sãrãturi. Deaici a survenit ºi schimbarea locului de desfãºurarea Centrului, deoarece la ªcoala unde trebuia sã sedesfãºoare au început lucrãrile de modernizare.Dupã consultãri cu Primãria, animatorii au luatdecizia de a desfãºura Centrul la vechea ºcoalãdin centrul comunei Marpod. Aceasta a presupusun efort în plus din partea animatorilor în ceea cepriveºte curãþenia ºi amenajarea sãlilor pentrudesfãºurarea în bune condiþii ºi siguranþã aCentrului. Activitãþile lor au fost coordonate deAdriana Sava ºi Rareº Obrocea, doi tineri dinMarpod, elevi de liceu, care au urmat un curs deanimatori la Casa Ille et Vilaine din Sibiu

În prima zi s-a fãcut împreunã cu copiii „Codullui Shrek”, un regulament zilnic al centrului. Deºiregulile au fost negociate, acestea au fost ºiîncãlcate, copiilor trebuind sã li se reaminteascãtot timpul regulile. În cea de-a doua sãptãmânã auînceput sã ºi le spunã chiar ei între ei, chiar dacãle mai încãlcau.

Activitãþile propuse ca ieºiri din centrul devacanþã, drumeþia ºi excursia au fost primite cuentuziasm din partea copiilor, dar ºi a animatorilor.În cadrul drumeþiei s-au fãcut jocuri într-o poieniþãdin apropiere. Copiilor li s-a fãcut instructajul decãtre organizator în ceea ce privesc regulilesuplimentare într-o deplasare, precum ºi cele devizitare a muzeelor. Excursia la Sibiu s-a vrut a fio ocazie de a descoperi Sibiul, precum ºi de ainsufla copiilor acea dorinþã de cunoaºtere.Itinerariul a fost urmãtorul : Muzeul de ºtiinþenaturale, Piaþa Mare, Turnul Sfatului, Piaþa Micã,Podul Minciunilor, Casa Altemberg(Primãriaveche), Expoziþia de reptile vii, Parcul AstraMuzeul de arme ºi trofee de vânãtoare, Parcul SubArini. Copiii s-au comportat în mod exemplarnefiind nici un fel de incident, respectând întrutotul

Rezisten\a din FeteaNasc `i pe H]rtibaci Oameni!

al lui Teofil Mija ºi membru al gãrzii naþionale acomunei. În Fetea, ºi-au gãsit refugiu ofiþeri,studenþi, învãþãtori ºi profesori, din 1944 pânã îniunie 1949. Adãpost ºi ajutor medical au primit ºisoldaþii germani care au scãpat din încercuireafrontului de la Iaºi. Aici a fost ºi centrul decoordonare a rezistenþei anticomuniste din centrulArdealului.

Grupul lor a fost puternic susþinut de laînceput ºi s-a extins mult în plan teritorial. Caseconspirative aveau în Coveº, Vãrd, Ruja, Peliºor,Zlagna, Biertan, Richiº, Apoº, Mãlâncrav, IghiºuVechi, Noul Sãsesc, Rondola, Copºa Mare.

În 15 mai 1948 s-au fãcut arestãri masive delegionari. Unii dintre cei care au lucrat la sãpareaadãposturilor n-au rezistat la anchetã ºi audezvãluit taina centrului din Fetea. Securitatea amers la sigur, a descoperit armele ºi efectele,obligându-l pe nenea Zaharia sã le ducã cu cãruþala Securitate, la Mediaº. Acolo el a jucat perfectrolul þãranului “prost”, declarând cã nu ºtie ce eracu tinerii care umblau prin pãdure. “Bag samã” n-a vrut sã se amestece el - om fãrã carte! El “atâtaºtie”: cã bãieþii studiazã animalele, pãsãrile,plantele, fac mãsurãtori pentru hãrþi.... În august1948 Ion Golea , Bubu Pintea ºi Axente Pãcurariuse aflau la Cluj. Fiind urmãriþi, s-au refugiat la Sibiu,de unde au scãpat (cu excepþia lui Bubu) în ultimaclipã dintr-o încercuire. Era tot mai greu pentrucei încã liberi. Legãturile între ei erau tot maidificile ºi oamenii nu prea mai erau dispuºi sã-ºiriºte viaþa ascunzându-i pe fugari. În acesteîmprejurãri Ion Golea a realizat cã din interior numai poate ajuta miºcarea de rezistenþã ºi a pãrãsitþara, ajungând în Austria, dupã multe peripeþii. ÎnGermania, în zona americanã, a fost contactat deserviciile de informaþii ale Statelor Unite. În 1953,primãvara, a fost paraºutat cu un grup de legionari,de cãtre un avion al aliaþilor NATO, în pãdureaFetea. Au restabilit legãtura cu o parte dinrezistenþii de la Fetea ºi cu alte grupuri. Nu ºtiauînsã cã toate erau infiltrate ºi controlate deSecuritate. La nici douã luni dupã paraºutare , lotulparaºutaþilor a cãzut în mâinile securiºtilor. A fosto trãdare, la Festivalul Mondial al Tineretului ce aavut loc la Bucureºti. Din cei arestaþi (aproapetoþi câþi s-au perindat de-a lungul timpului prinpãdurile din Fetea), unii au fost condamnaþi lamoarte ºi executaþi, alþii au fost împuºcaþi fãrãjudecatã: Ion Golea, ªtefan Popa, Axente Pãcurariudin Coveº ºi Ion Samoilã din Ighiºu Vechi. 13 aufost executaþi în locul numit Valea Piersicilor, dingrãdina închisorii Jilava, la 1 noiembrie 1953,pentru crimã de înaltã trãdare de þarã în favoareaamericanilor ºi aruncaþi într-o groapã comunã.“Celorlalþi pedeapsa le-a fost comutatã în muncãsilnicã pe viaþã. În acel proces au fost condamnatecam 150-200 de persoane din toatã þara, toþi cupedepse peste 10 ani de închisoare sau muncãsilnicã”, îºi aduce aminte T. Mija. La interogatoriulluat inculpaþilor, la întrebarea pusã lui Samoilã - “ce voiaþi sã faceþi cu armele ce le-aveaþi?”, acestaa rãspuns: “doar nu era sã le punem la icoanã!”Rãspunsul a fost reprodus de toate ziarele dincapitalã, ca o dovadã a decadenþei celor care luptãîmpotriva statului socialist!

Din grupul Fetea mai trãiesc dr. Teofil Mijaºi ing. Aurel Ursu, ambii în Braºov. Prin strãduinþalor, s-a ridicat, în anul 2002, în Fetea, un monumentîn semn de cinstire ºi recunoºtinþã pentru eroii ºiluptãtorii anticomuniºti. Monumentul se aflã pelocul unde, în 1948, era o cruce mare, demesteacãn, ridicatã de cei care se ascundeau înpãdure. Din 2002, în fiecare an foºti deþinuþi politiciori urmaºi ai celor din grupul Fetea se adunã lângãmonument pentru a-ºi pomeni martirii. Pe placade granit sunt încrustate numele urmãtorilor eroi-martiri:

- dr. Ion Golea - din Bahnea de pe Târnave- Ion Samoilã (nume conspirativ- Mircea) din

Ighiºu Vechi- Vasile Vlad – din Maramureº- Axente Pãcurar, student la medicinã ºi

filologie în Cluj - din Coveº; executat în beciurileSiguranþei din Sibiu

- ªerban Secu- inginer din Dumbrãveni- Ion Cristea, absolvent al ªcolii Normale din

Blaj, mort la Mediaº, în urma torturilor de laSecuritate

- ªtefan Popa, luptãtor al grupului derezistenþã din Munþii Apuseni, condus de colonelulDabija; a cãzut cu arma în mânã, în lupta cusecuritatea - era din Decea de pe Mureº

Dr. Teofil Mija s-a nãscut în 11 septembrie1923, la Bratei. Deþinut politic între 1950- 1964,este preºedinte al Asociaþiei Filantropice Medical-Creºtine “Cristiana”: administreazã un dispensar- policlinicã, un cãmin pentru bãtrâni ºi o cantinã

pentru sãraci.Inginerul Aurel Ursu, trãitor în Braºov, se

trage, din partea mamei, din familia lui NicolaeRadu, familie luminatã ce a dat doi preoþi: Ion Raduºi Aurel Radu. Au mai fost ºi douã fete: Maria,cãsãtoritã Ursu ºi Susana, cãsãtoritã Nevodar,adevãrate mame creºtine, iubitoare de neam,exemple de dãruire ºi înþelepciune þãrãneascã. Treidin copiii Mariei ºi unul al Susanei au trecut prinînchisorile comuniste, pentru “vina” de a ficolaborat la rezistenþa din Fetea. Zaharie Ursu erafiul cel mare al Mariei.

Reproducem, în încheiere, dureroaselecuvinte ale dr. Teofil Mija: “ Cerem iertarefamiliilor noastre ºi ale tuturor celor care au suferitdin cauza noastrã. Am produs multã suferinþã, darnu din egoismul nostru, ci pentru cã ne iubeampatria ºi aºa am crezut noi cã e bine sã facem”.

Prof. Mircea Drãgan-Noiºteþeanu

Mulþumesc ºi pe aceastã cale d-lui ing. AurelUrsu pentru informaþiile oferite ºi pe care le vompãstra ca pe un document preþios!

Activitãþile propuse in 2010 au fost adaptateîn funcþie de numãrul ºi vârsta participanþilor.Aceºtia au avut vârste cuprinse între 5 ºi 14 ani,deoarece a existat dorinþa de a participa din partealor ºi pentru a crea continuitate în viitor pentruacest centru de vacanþã. Activitãþile s-au desfãºuratsub forma de ateliere cu o durata de 30 – 45minute. Ele au fost adaptate ritmului ºi intereselorcopiilor pe categorii de vârstã. Au fost prevãzutedouã gustãri zilnice (ora 10 ºi 15 ),la amiazã seservea sandviºul adus de acasã, bãuturilerãcoritoare au fost tot din partea centrului .Pe toatãperioada un numãr de 39 de copii au frecventatcentrul, prezenþa medie într-o zi fiind de 26 decopii.

Tot ca activitate în cadrul centrului a fostatelierul de confecþionarea de pãpuºi din buretederulat în zilele de 10 ºi 11 iulie a.c., subîndrumarea prietenului nostru francez Fabien. Înprima zi s-a desfãºurat în premierã în aer liber, înparcul din centrul comunei, a doua zi duminica l-am desfãºurat la Cãminul cultural din comunã,beneficiind de o prezenþã numeroasã a copiilor,34. Ca o noutate a fost prezenþa în numãr mare acopiilor de origine rromã, 11, care s-au comportatfoarte bine pe tot parcursul zilei participând activ

indicaþiile date. La plecare, în aºteptareaautocarului, pentru comportamentul lor exemplarau fost rãsplãtiþi cu câte o îngheþatã fiecare.

La Carnavalul propus ca activitate finalã, auparticipat toþi copii, nu au existat reþineri, temaaleasã fiind Petrecere în mlaºtina lui Shrek. Fondulsonor a fost pe muzica filmului Shrek, copiii fiindcostumaþi în diverse personaje din seria animatã.

La sfârºit toþi copiii participanþi au primitdiplome de participare ºi mici cadouri din parteaorganizatorilor. Reuºita s-a datorat bunei colaborãriºi lucrului în echipã a tuturor celor implicaþiAsociaþia Împreunã pentru Marpod, Consiliul localal comunei Marpod, ºi echipa de animatori(Adriana ºi Rareº).

Dupã aceste sãptãmâni de centru de vacanþãconcluzia generalã este cã acest gen de activitãþieste indispensabil în România. În acest sens,perioada de 2 sãptamâni ar putea fi prelungitã la 3sãptãmâni, totul depinzând de numãrul deanimatori, cãci cerere din partea copiilor ºi apãrinþilor existã.

ing. VASIU CRUCIAN DORUPREªEDINTE,Asociaþia “Împreunã pentru Marpod”

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI4

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

2010

Activitãþile au debutat cu o lansare decarte. Este vorba de volumul„Etnomuzicologul Ilarion Cociºiu în vâltoareadestinului”, realizat de scriitorul GherasimRusu Togan , un ghizãºan autentic, rãtãcit pemeleaguri prahovene.

Cartea creioneazã un portret inedit al luiIlarion Cociºiu, prezentând fragmente dintr-un jurnal intim al acestuia, însemnãri realizateîn perioada tulbure a ocupaþiei ruseºti ºi avenirii la putere a comuniºtilor români.Manuscrisele au fost pãstrate de tatãlmuzicianului, Emil Cociº care, de teamacomuniºtilor, le-a ascuns în pleavã de grâu,unde o parte s-au deteriorat complet. Pe celesalvate, scriitorul Gherasim Rusu Togan le-apus alãturi de datele biografice ale mareluimuzicolog, însoþite de scrisori cãtre prieteni,rude ºi pãrinþi.

Spectacolul „Zilelor Culturale aleoraºului Agnita” a început cu o paradã aparticipanþilor la aceastã sãrbãtoare:ansamblurile Casei de Culturã ºi ClubuluiElevilor din Agnita, ansamblul „Alunelul” dinPieleºti – Craiova ºi ansamblul „Prietenia”din Mihai Kogãlniceanu – Constanþa.

Af lat la graniþa dintre douã zoneetnofolclorice, Þara Oltului ºi ValeaHârtibaciului, satul Sãsãuº din comuna Chirpãrare o personalitate distinctã în peisajul culturalal judeþului Sibiu. Elementele acesteipersonalitãþi au fost subiectul a douã zile desãrbãtoare a fiilor satului Sãsãuº, majoritateaveniþi din alte pãrþi acasã, pentru a da încã odatãviaþã satului lor atât de bogat în vestigiiculturale.

Sãrbãtoarea a fost organizatã de asociaþia„Obºtea satului Sãsãuº” care s-a bucurat de unbun sprijin ºi colaborare din partea Primãrieiºi a Consiliului Local Chirpãr.

Sâmbãtã 21 august, cei prezenþi, au avutparte de un program cultural complet. Aînceput la ora 10 printr-un simpozion la care s-a vorbit despre istoria satului ºi a oameniloracestor locuri, din care cei mai reprezentativisunt renumiþii pictori de biserici, fraþii Grecu,zugravii care au împodobit bisericile cuminunate fresce, în care elemente din istoriaArdealului sunt încorporate în sugestive scenebiblice. La simpozion, profesorul Mircea Drãgana prezentat lucrarea sa „Monografia satuluiSãsãuº” o carte document în care se aflã istoriasatului, a oamenilor ºi a locurilor acestei vechiaºezãri.

ZILELE CULTURALEALE AGNITEI

ZILELE S{S{U~ULUIZILELE S{S{U~ULUIZILELE S{S{U~ULUIZILELE S{S{U~ULUIZILELE S{S{U~ULUIS{RB{TOAREA UNUI SAT MUZEUS{RB{TOAREA UNUI SAT MUZEUS{RB{TOAREA UNUI SAT MUZEUS{RB{TOAREA UNUI SAT MUZEUS{RB{TOAREA UNUI SAT MUZEU

scenã ca ierburile de stepã, ori jocul bãieþilorcu ritmuri de ritual rãzboinic.

Ansamblul „Alunelul” din Pieleºti, olocalitate de lângã municipiul Craiova, a aduspe scenã minunatele jocuri olteneºti.Frumoasele dansatoare au umplut scena cucostume colorate ca florile câmpului. Jocurileolteneºti, alunelul, sârba, ºi horile, în ritmlent, legãnat sau alert, însoþit de strigãturiau cucerit aplauzele spectatorilor.

Prinºi de aspectul competitiv alspectacolului, agniþenii nu s-au lãsat maiprejos ºi le-au dãruit spectatorilor cele maiîndrãgite ºi frumoase jocuri hârtibãcene.

Spectacolul folcloric al „Zilelor Culturaleal oraºului Agnita” a fost o minunatãprezentare de jocuri ºi cântece populareautentice, din trei zone etnofolcloricedistincte. Tinerii artiºti amatori au cuceritpublicul prin trãirea, nu mimarea, dragosteide cântec ºi joc popular. Soliºtii vocali dincele trei zone au completat un spectacol deautenticã valoare.

ªi pentru ca totul sã fie frumos, fiecarespectacol a fost încheiat de soliºti vocaliîndrãgiþi de spectatorii agniþeni. În primasearã, pe scena din parc au fost primiþi cuaplauze, Alina Bâcã, Daniel Rusalim ºi RobertTârnãveanu, iar în a doua searã la Casa deCulturã, Ionela Moroþan, Nelu Hurdubeþ ºiMariana Anghel.

Un moment artistic deosebit a fostprilejuit de întârzierea îndrãgitei solisteMariana Anghel. În aºteptarea ei, douãminunate soliste, micuþele Luisa Turcu dinPieleºti ºi Petronela Sandu din Agnita aurealizat un microrecital de muzicã uºoarãfoarte aplaudat de spectatori.

Cei care, în prima searã au mai rãmas înparc, ºi nu au fost puþini, au dansat pânã târziupe ritmuri moderne, din care au lipsitmanelele.

De fapt a fost unul din lipsurile acestuifestival. În acest an, manelele nu au mai bruiatspectacolul cultural. Unora le-au lipsit, ca ºimultele tarabe pline cu kitschuri ce invadaucentrul oraºului. Cei mai mulþi s-au bucurat.

La succesul spectacolului a avut un rolimportant orchestra Casei de Culturã,condusã de Nicolae Vâºtea

În competiþiile de fotbal organizate deClubul Sportiv Agnita au participat 4 echipede cadeþi ºi 8 de seniori. La cadeþi au câºtigatprimele patru locuri: ªcoala Ruja, CS Agnita1, CS Agnita 2 ºi Amicii Agnita, iar la seniori:FCM Agnita, Pompierii, FC Chirpãr ºi CSAgnita.

Bugetul din acest an nu a permis niciprimiri ºi nici mese protocolare. Doar o cinãcomunã a celor care au jucat ºi au cântatpentru agniþeni. Cina a continuat cu opetrecere, în timpul cãreia fiecare a încercatsã prindã paºi de joc din celelalte zone. Uniichiar au reuºit.

Organizatorii manifestãrilor, ConsiliulLocal, Primãria ºi Casa de Culturã s-austrãduit sã ofere agniþenilor spectacoleculturale. Au reuºit acest lucru pentru cã aubeneficiat de sprijinul unor ansambluriprietene ºi de participarea unor soliºtiprofesioniºti îndrãgiþi, care-ºi iubescspectatorii.

I. Bârsan

Frumuseþea costumelor populare, din treizone etnografice diferite, a atras admiraþiaagniþenilor care i-au urmat pe tinerii artiºtiamatori în poieniþa din parcul Steinburg, undeau urmãrit ºi aplaudat un spectacol deosebit.

Atât pe scena din parc, unde s-a dansatºi s-a cântat în prima zi cât ºi pe scena Caseide Culturã unde, din cauza ploii, a continuatspectacolul în ziua urmãtoare, spectatorii auadmirat atât frumuseþea jocurilor de peHârtibaci cât ºi ale celor din Dobrogea ºiOltenia.

Ansamblul „Prietenia” din Kogãlniceanua etalat o suitã de dansuri reprezentativepentru multiculturalitatea acestei zone.Spectatorii au admirat frumoasele dansuriºi costume dobrogene purtate de tinere cerealizau imagini de tablouri cu prinþesebizantine, îmbrãcãmintea sobrã ºi joculelegant ºi solemn al dansatorilor aromâni darºi splendidele costume tãtãreºti, unduind pe

Cei prezenþi la simpozion, printre careMartin Bottesch, preºedintele ConsiliuluiJudeþean, au vizitat apoi obiectivele turistice pecircuitul ecomuzeului. Principalele locurivizitate au fost vechea bisericuþã greco –catolicã ºi biserica ortodoxã monument istoric,pictatã în 1794 de zugravii fraþii Grecu, fugiþide pe Þara Oltului ºi stabiliþi în Sãsãuº.

Sasãujenii i-au încântat apoi pe oaspeþii lor,cu prezentarea unui minunat spectacol de nuntãtradiþionalã, cu splendide costume populare ,cu cântece ºi strigãturi ce n-au mai fost auzitede foarte multã vreme pe uliþele satului.

La Cãminul Cultural a avut loc un spectacolfolcloric, continuat cu prezentarea filmuluidocumentar „Sãsãuº 1960 – 2000” realizat deun fiu al satului. Acesta, a trãit în America ºirevenind mereu acasã, a trecut de aici înveºnicie, lãsându-le consãtenilor un documentîn care aceºtia s-au regãsit cu uimire ºiîncântare.

Dacã în prima zi de sãrbãtoare sãsãujeniiau avut multe bucurii laice, a doua zi a fostdedicatã celor sfinte. Pentru aceasta, oamenivârstnici, tineri ºi prunci au îmbrãcat iarfrumoasele haine de sãrbãtoare ºi l-auîntâmpinat pe I.P.S dr. Laurenþiu StrezaMitropolitul Ardealului.

Înalt Prea Sfinþia Sa a fost primit, la intrareaîn sat, de primarul comunei, Stãnuleþ Chirionºi condus apoi de un grup de cãlãraºi pânã labiserica „Adormirea Maicii Domnului”. Aici,înainte de a pãºii pe covorul roºu, i-au înãlþatcântec de slavã un sobor de preoþi în frunte cu

Protopopul Ioan Jurca. Apoi I.P.S. a fost urmatîn biserica în care frumoase ºtergare, lucratede femei credincioase, dau luminã vechiloricoane ºi picturi peste care patina timpului ºi-apus amprenta.

Pe unele picturi, mai puþin atinse decrãpãturi, strãluceºte încã minunatul galbenauriu, culoare unicã, la fel ca verdele de Voroneþ,realizatã aici de marii pictori ardeleni.

Ridicat în urmã cu 230 de ani, nu s-a gãsitnici un document care sã ateste cã în acest lãcaºde cult a fost sãvârºitã o slujbã de sfinþire. Deaceea tânãrul preot Alexandru Copãcean, l-arugat pe I.P.S. Laurenþiu sã sãvârºeascã aceastãlucrare.

Vechea bisericã s-a dovedit neîncãpãtoarepentru mulþimea celor veniþi sã participe laSfânta Slujbã de sfinþire a bisericii ºi pereþiigroºi de un metru n-au permis folosirea staþiilorºi microfonului, pentru cei rãmaºi afarã.

Dupã ce a stropit cu apã sfinþitã ºi uns cumir zidurile vechii biserici, I.P.S. Laurenþiuurmat de preoþi a intrat în altar unde s-a oficiatSfânta Slujbã. Înainte de aceasta protopopulIoan Jurcã a dat citire Hrisovului de Sfinþiresemnat de I.PS. Laurenþiu, de primarul ChirionStãnuleþ ºi de toþi preoþii prezenþi la eveniment.Hrisovul a fost aºezat în piciorul mesei din altar,pe care s-a oficiat apoi sfinþirea bisericii.

Minunata lucrare a fost încheiatã prinpãºirea tuturor credincioºilor, pentru închinare,prin faþa altarului ºi primirea de la preoþi aSfântului Mir. Este singura datã când în afarapreoþilor, laicii, inclusiv femeile, au voie sãtreacã prin faþa altarului.

A fost animaþie, a fost bucurie, a fost maresãrbãtoare în Sãsãuº.

Apoi, în sat s-a fãcut din nou liniºte.Doar autotransportoare grele, prea grele,

ridicã praful din drum ºi scuturã zdravãn caseleaflate de-a lungul uliþei principale. Tehnologiilenoi acoperã cu praf vechi valori spirituale.

Picturile de inestimabilã valoare, dinvechea bisericã declaratã monument, sfinþiteacum, dupã 230 de ani, vor aºtepta, nu se ºtiepânã când, sã se gãseascã banii necesari pentruca peneluri de restauratori calificaþi sã acoperecrãpãturile ºi sã le redea vechea strãlucire.

I. Bârsan

FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul iiI, nr. 28, AAnul iiI, nr. 28, AAnul iiI, nr. 28, AAnul iiI, nr. 28, AAnul iiI, nr. 28, AUGUST 2010UGUST 2010UGUST 2010UGUST 2010UGUST 2010

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI

Duminicã, 22 august, o zi însoritãºi plinã de viaþã în bãtrânul sat Sãsãuº.Oamenii se trezesc încã de la primeleore pentru a pregãti satul ºi biserica.Porþile sunt acoperite de covoaretradiþionale înflorate precum sufletulsãsãuºenilor. Voia bunã domneºteînsoþitã de cãldura credinþei înaºteptarea marelui eveniment.

La ora 8.30 preoþii slujitori seaºeazã în faþa bisericii pentru a-lîntâmpina pe Înalt Preasfinþitul Dr.Laurenþiu Streza, ArhiepiscopulSibiului ºi Mitropolitul Ardealului,venire anunþatã de bãtrânele clopoteale bisericii. Înaltul ierarh a fostaºteptat la intrarea in sat de cãtreceata tinerilor cãlãraºi ºi de domnulprimar al comunei Chirpãr, StãnuleþChirion, care i-a urat bun venit in satulnostru.

Înconjurat de alaiul de credincioºidin Sãsãuº ºi din satele vecine, ÎnaltPreasfinþia Sa a ajuns la biserica cuhramul „Adormirea Maicii Domnului”,unde s-a început slujba de sfinþire aacestui vechi lãcaº de cult.

Biserica a fost înconjuratã ºi pereþiiau fost unºi cu Sfântul Mir, urmând caslujba de sfinþire sã continue îninterior. Deoarece în urma cercetãrilorfãcute nu s-a gãsit nicio dovadã caresã ateste sfinþirea acestei biserici,masa Sfântului Altar a fost pregãtitãîncã dinaintea acestui eveniment. Îninteriorul ei au fost aºezate SfinteleMoaºte împreunã cu Hrisovul sfinþirii,moment urmat de pecetluirea ºiacoperirea Sfintei Mese. Dupã ce s-auuns ºi pereþii interiori (valoroasapicturã a fraþilor Nicolae ºi AlexandruGrecu) cu Sfântul Mir ºi s-a stropitîntreaga bisericã cu apã sfinþitã aurmat Sfânta Liturghie arhiereascã,oficiatã pentru prima datã la Sãsãuºde un înalt ierarh alãturi de Pãrinteleconsilier economic al ArhiepiscopieiOrtodoxe Sibiu Petru Madina,Pãrintele protopop Jurcã Ioan, 11preoþi ºi 2 arhidiaconi.

La sfârºitul acestei sfinte slujbe,Înalt Preasfinþia Sa a rostit un frumoscuvânt de învãþãturã. Pe lângã cuvântulduhovnicesc, a atras atenþia ºi asupra

CEA MAI VECHE BISERIC{ DE PE VALEA HÂRTIBACIULUIA FOST RESFIN|IT{ - S{RB{TOARE LA S{S{U~

problemelor mari cu care se confruntãbiserica. Deoarece turnul este înclinatfaþã de bazã, pereþii ºi tavanul crãpaþi,sunt necesare studii de specialitate ºiintervenþii de restaurare a structuriiºi a valoroasei picturi.

Biserica din Sãsãuº a fost ziditã în1780 de cãtre credincioºii din sat, dinpiatrã ºi cãrãmidã, în stil transilvãnean,ºi prezintã câteva elemente gotice.Pictura este deosebit de valoroasã,întrucât a fost executatã de fraþii Grecudin satul sibian. În perioada 2006 – 2009,s-a schimbat acoperiºul, s-a zugrãvitexteriorul ºi s-au schimbat geamurile.Biserica este pentru sãsãuºeni nu doarlãcaºul de rugãciune, ci ºi simbolulcredinþei lor pãstrate de-a lungul timpuluichiar cu preþul vieþii.

Maria Nicula, 58 de ani: “Mulþumimlui Dumnezeu cã în aceastã frumoasã zi

ºi membrilor Consiliului Parohial.Slujba s-a încheiat cu o frumoasã

rugãciune pentru cei plecaþi la muncãîn strãinãtate ºi o agapã frãþeascã..

De menþionat faptul cãevenimentul a fost înfrumuseþat ºiluminat ºi de ziua precedentã, în care,prin grija ºi organizarea Asociaþiei„Obºtea Satului Sãsãuº” (preºedinteGheorghe Donu), fiii satului au datrãspuns chemãrii ºi au venit în locurilenatale pentru a simþi dulceaþa oferitãde acest eveniment. Printrefrumoasele manifestãri desfãºurate înziua de sâmbãtã amintim: lansareamonografiei satului Sãsãuº (autori:Prof Maria ºi Mircea Drãgan) momentPentru lucrãrile efectuate între anii

2006-2010 la bisericã, casa parohialãºi celelalte proprietãþi ale parohiei,preotul paroh Copãcianu Alexandru afost rãsplãtit cu distincþia de sachelar.Cu ajutorul fondurilor primite de labugetul de stat ºi Consiliul localChirpãr, s-a reparat ºi s-a zugrãvitexteriorul bisericii, s-a refãcutacoperiºul, vechile geamuri au fostînlocuite, s-a înnoit instalaþia electricã,s-au montat jgheaburi ºi burlane ºi s-arezidit o parte din zidul împrejmuitorla care s-a prevãzut o rigolã de captarea apei.

Tot cu aceastã ocazie au fostînmânate acte de cinstire celor careau sprijinit activitatea Bisericii:domnului primar Stãnuleþ Chirion,domnului viceprimar Feldeoiu Eugen,domnului arhitect Grigorov Vladimir

Ecouri în urmaEcouri în urmaEcouri în urmaEcouri în urmaEcouri în urmaevenimentului de la S[s[u`evenimentului de la S[s[u`evenimentului de la S[s[u`evenimentului de la S[s[u`evenimentului de la S[s[u`

în care s-a discutat despre destinulmicului sat Sãsãuº (discuþie moderatãde domnul Marius Halmaghi),vizitarea obiectivelor principale alesatului, masa cu produse tradiþionale,spectacolul folcloric ºi vizionarea unuifilm despre satul Sãsãuº.

Mulþumim celor care s-au implicatca acest eveniment al sfinþirii bisericiisã aibã loc ºi tuturor credincioºilorcare au participat ºi s-au împãrtãºit dinaceastã sfântã ºi mare zi, care varãmâne în memoria satului Sãsãuº ºia întregii comunitãþi locale.

Preot Paroh CopãcianuAlexandru

am avut printre noi pe cel mai iubitpãrinte, pe Înalt Preasfinþitul MitropolitLaurenþiu, ca sã ne resfinþeascã bisericacu care ne mândrim.”

Sanda Copãceanu, 29 de ani: “Auvenit foarte mulþi strãini ºi foarte mulþifii ai satului plecaþi de mult timp dinSãsãuº. Nu mã aºteptam sã vinã atât demulþi tineri.”

Anamaria, 14 ani: “Ne-am îmbrãcatîn costume populare pentru a veni labisericã ºi a participa apoi la sãrbãtorilesatului.”

Preluare ziarul “Lumina”25 august 2010

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2010

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITAOrtodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269510325Preºedinte: Pr. Protopop Ioan JurcaRedactori responsabili: Pr. Naicu Mihai Pr. Coºorean Axente-CosminColectivul de redacþie: Pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº),

Pr. Teofil Gârbacea (Iacobeni), Pr. Alexandru Copãceanu (Sãsãuºi), Pr. Aurel Avram(Nocrich), Pr. Nicolae Dorin Dumbravã (Mihãileni), Pr. Calin Roajda (Hosman), Pr.Dumitru Iridon (Ighiºu Vechi), Pr. Marius Rebegel (Ruja), Pr. Nicu Lazãr (Brãdeni)

Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan FolobaTehnoredactor: Nicolae HodiºTiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu

Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþieisau pe e-mail la adresa ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com

NE VORBE~TE P{RINTELE TEOFILMotto: „Sunt mare pentru cei ce mã ascultã, sunt mic pentru cei ce nu mã ascultã

ºi sunt de nimic pentru cei ce mã ocolesc”

La ora când scriu aceste rânduri maisunt 10-15 cm pânã la cota 0. La ora cândveþi citi aceste rânduri probabil va fi atinsãcota 0.

Azi 25.08.2010 s-a pregãtit în interiorterenul pentru stratul filtrant de la subsol,mâine se va pune sortul pentru acest stratºi se va turna placa de jos. Va urma cofrajulpentru planºeul de sus, aºezarea armãturiide fier ºi turnarea betonului.

Cu aceastã ultimã lucrare s-a ajuns lafinalul a ceea ce s-a stabilit prin contractulsemnat cu firma constructoare.

Cred cã nu este agniþean, fie chiar ºide altã confesiune decât ortodoxã, care sãnu fi aflat cã ortodocºii doresc ºi au începutlucrãrile la capela din cimitir.

Mai cred cã în ultimele trei luni mulþidintre dumneavoastrã aþi trecut pe aleeaprincipalã a cimitirului. ªi mai cred cã mulþiaþi observat multitudinea de materialenecesare lucrãrii.

Trebuie sã vã mãrturisesc cã s-arespectat întru totul pânã acum planularhitectural, cantitãþile de materiale ºicalitatea materialului.

Mãrturie vor sta pozele luate la fiecarefazã a lucrãrii sau aproape în fiecare searãla finalul programului. Tot mãrturie staumostrele de beton luate din fiecare cifã ces-a adus ºi s-a turnat ºi certificatele decalitate a acestora.

Trebuie sã vã mãrturisesc cã suntcâteva sute bune de metri cubi de beton ºipeste 10 t (10000 Kg) de fier beton. Maitrebuie sã vã spun cã la cofraje s-au folositcâteva sute de plãci aglomerate ºi o pãdurede stâlpi de susþinere. ªi trebuie sã vã maispun cã de trei luni de zile o echipã deaproximativ 10 oameni au trudit zi de zi,de luni pânã vineri de la ora 7 dimineaþapânã la 6 seara la „ durerile facerii” ºiaducerii capelei la cota 0. ªi un neavizatsau chiar rãu voitor observând din timp întimp lucrarea ºi-a putut da seama cã a fostnevoie de material mult ºi de muncã multã.

ªi inevitabil se desprinde concluzia cãa fost ºi este nevoie de bani.

ªi oricine a fãcut o lucrare cu vreo firmãºtie foarte bine cã înainte de începerealucrãrilor se achitã un avans de pânã la 30%din valoarea lucrãrii, apoi pe mãsuradesfãºurãrii lucrãrii potrivit situaþiilor delucrãri întocmite se achitã alte tranºe.

Pentru cã în luna aceasta a fost Adormirea MaiciiDomnului, iar pe 8 septembrie Naºterea MaiciiDomnului vã punem la inimã un cuvânt al PãrinteluiTeofil despre Maica Domnului.

„Acum haideþi sã ne gândim puþin cã este o zi aMaicii Domnului...sã ne gândim la o icoanã a MaiciiDomnului în latura spiritualã. Sã ne gândim la exemplulMaicii Domnului. Sã ne gândim cã Maica Domnului s-arealizat pe ea însãºi prin rugãciune, prin smerenie, prinbunãtate, prin tãcere, prin toate câte le ºtim noi despreMaica Domnului, care ºi-au pus pecetea pe MaicaDomnului. ªi Maica Domnului este ceea ce este ºi-afost ceea ce a fost când s-a învrednicit sã-L aducã înlumea aceasta pe Fiul lui Dumnezeu în fiinþã omeneascã,în fire omeneascã, cu trup ºi suflet. Firea dumnezeiascãa Domnului nostru Iisus Hristos, persoanadumnezeiascã a Domnului nostru Iisus Hristos s-a unitcu firea omeneascã în pântecele Prea Sfintei FecioareMaria, care a fost gãsitã vrednicã sã fie mamã aMântuitorului nostru, sã-L nascã pe Mântuitorulnostru...

La Sfintele slujbe auzim cuvintele: Pe Preasfântacurata, preabinecuvântata, mãrita, stãpâna noastrã, deDumnezeu Nãscãtoarea ºi pururea Fecioarã Maria cutoþi sfinþii sã o pomenim... În afirmaþia aceasta se punîn evidenþã ºapte calitãþi ale Maicii Domnului...

În realitate noi trebuie sã învãþãm ceva despre MaicaDomnului de la slujbele noastre. Ce învãþãm? Cã estePreasfântã, cã este curatã, cã este preabinecuvântatã,cã este mãritã, cã este stãpâna noastrã, cã esteNascãtoare de Dumnezeu, cã este pururea Fecioarã, cão cheamã Maria ºi de aceea o pomenim cu to, cã ocheamã Maria ºi de aceea o pomenim cu toþi sfinþii:” PePreasfânta curata, preabinecuvântata, mãrita, stãpânanoastrã, de Dumnezeu Nãscãtoarea ºi pururea FecioarãMaria cu toþi sfinþii sã o pomenim”. ªi noi zicem:” PreaSfântã Nãscãtoare de Dumnezeu miluieºte-ne pe noi.”ªi în felul acesta, Maica Domnului apare în sufletulnostru conturatã cu cele ºapte calitãþi pe care le cuprindeaceastã zicere de la sfintele slujbe...

Arhimandrit Teofil PãrãianuBucuriile credinþei, Craiova 2006, pag. 23

Totul a fost foarte bine pânã aici! Iatãînsã cã peste puþin timp lucrareacontractatã se va finaliza. S-a achitat pânãacum aproximativ 75% din valoarea lucrãrii.Ar mai fi de achitat aproximativ 50000 leinumai cã extrasul de cont în care au fostdepuºi banii pentru capelã din data de12.08.2010 aratã cã soldul disponibil estede 261,60 RON.

Concluzia este cã noi, beneficiarii(credincioºii ortodocºi ºi de alte confesiuni–afarã de saºi ºi maghiari) nu mai avem banisã plãtim întreaga lucrare.

Comitetul de lucrãri ºtia de la începutfaptul cã nu sunt bani sã se acopere întreagalucrare ºi cã rãmânem descoperiþi cuaproximativ 50000 RON. Ar fi contribuþiapentru capelã pe acest an a 1000 de familiisau la 500 de familii care n-au dat nici anultrecut sau la aproximativ 350 familii, caren-au plãtit pe 2008, 2009 ºi 2010.

Am sperat într-o mobilizare mai amplãdupã începerea lucrãrilor, dar n-a fost sãfie aºa!

Cred cã toatã lumea înþelege cã acolos-au bãgat materiale, care costã ºi s-au plãtitsalarii la oameni tot din Agnita, care

lucreazã la firma respectivã.Pe aceastã cale fac un apel la înþelegere

din partea celor care încã n-au contribuitcu sumele prevãzute pe fiecare an de 50RON/familie începând cu 2008 pentru a neachita onorabil faþã de constructor. E încãun timp potrivit pentru a se achita aceºtibani pânã nu încep ºcolile ºi pânã nu vinesezonul rece.

ªi acum o poveste realã, care a ajunsla urechile mele. E vorba de o credincioasã,

în vârstã ºi vãduvã ºi fãrã copii, care s-a datîn grija unor nepoþi, care într-o dimineaþãpoartã o discuþie cu un vecin ºi el rãmasvãduv, dar cu doi copii plecaþi la muncã înstrãinãtate:

- Ai dat mãi vecine bani pentru capelã?- Am dat vecinã, cã dacã se face îi bine

cã aºa mi-o zis copii.- Ai fãcut o prostie, eu nu dau nici în

ruptul capului. Sã nu mai dai nici tu cã deaia ne-am fãcut case mari sã aibe de undesã ne ducã.

- Vecinã dacã o început sã se facã ºidacã mi-o zis copii cã-i o treabã bunã, apoieu mã duc cu lumea!

- Treaba ta, eºti un prost, eu nu daunici un ban sã mã ducã din casa mea.

N-aº dori s-o dezamãgesc pe aceastãcredincioasã, dar din câte ºtiu nepoþii abiaaºteaptã sã închidã ochii ca sã-i vândã casaºi tare mã tem cã dacã va deveni funcþionalãcapela pe când va închide ochii din casa ei(fãcutã mare) drept în capelã o va duce.

Dragii mei,Cei mai tineri ºi cei deschiºi spre lumea

de din afarã, cei care au fost peste graniþãîºi dau seama de necesitatea acestuiobiectiv. Am toatã nãdejdea cã un oraº decredincioºi ortodocºi vom fi în stare sãfinalizãm aceastã lucrare.

Sper sã trãiesc sã aud ºi comentarii degenul: ce bine e cu capelã, e uºurinþã, numai e atâta deranj acasã, nu mai e atâtaobosealã, e mai comod, e mai lejer, e maiigienic, e conform cu lumea civilizatã.

Abia aºtept! ªi nu uitaþi de apelul fãcut!

Prot. Jurca Ioan

Capela la cota OCapela la cota OCapela la cota OCapela la cota OCapela la cota O

EI S-AU N{SCUT @N AUGUSTGGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2010 7

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucurii din partea urmaºilor.N.R. Ne cerem scuze pentru eventualele erori apãrute din cauza neactualizãrii listelor.

Folclo

r cule

s de

Mirce

a Dr[g

anFol

clor c

ules d

e Mi

rcea D

r[gan

Folclo

r cule

s de

Mirce

a Dr[g

anFol

clor c

ules d

e Mi

rcea D

r[gan

Folclo

r cule

s de

Mirce

a Dr[g

an

TATIANA BENCHEAPrivind printr-o minusculã spãrturã

între crepuscul ºi-nnoptaregãsesc un cuib cãlduþ

de îngeriDin când în când o frunzã transparentãalunecã încetiºor pe nesimþite-aproape

spre stratul oamenilor angoasaþiCel curios ca urmãri alinecarea-i între

cer ºi pãmântFricosul se va îndoi

Iar semnul va dispare în brumele-nserãrii

Femeia-ndrãgostitã îºi va cântasperanþa

Iar îngerii veni-vor s-o acompaniezeCu fluierele lor de aur

Doamne, mãrite, þie mã rogfiara din mine nicicând n-o supune

Leoaica sã-mi aflu perechea trecândHotarele singurãtãþii

Cal nechezând, tropotind, sã despicPietrele albe din gura tãcerii

Pantera sã curg peste ùmbrele viiCe-nfioratã sã spintec

Tigru sã sfâºii cu gheare de fierPielea cuvintelor coapte

O Doamne, dã-mi timp ºi putereCa ploaia iubire sã dãruiCa brazda sã ºtiu s-o primesc

septembrie 2008

IngeriTrec îngeri cu aripi zornãitoarePrin zidul în care se cascaUºa grea de cristalVin îngeri grãbiþi sã ne vindeceOchii de încordareSufletele de mult egoismPrivirile de aviditateGelozie ºi ura …

Doamne,Lasã porþile ceruluiîncã o vreme deschiseSã ne putem întoarce ochii gânduluiSpre pajiºtea taDe speranþã,Sã ne creascã aripi strãveziiªi sã visãm zburând spre tineLa tot ce bun în noi se-ncheagãSub privirea îngerilorcãlãtori

Bad Krozingen,8 decembrie 2009

Bârsan Axente 1 sept. 83 de ani CoveºNãstase Paraschiva 2 sept. 85 de ani FofeldeaCãtanã Ioan 2 sept 80 de ani RetiºBucur Anuþa 4 sept 82 de ani MoardãºChirtop Maria 6 sept. 84 de ani FofeldeaGabor Romul 7 sept. 81 de ani RujaCoroiu Maria 9 sept. 87 de ani RujaDavid Ana 9 sept. 82 de ani MarpodDrãgan Maria 9 sept. 82 de ani MihãileniDrãgan Mihai 9 sept. 82 de ani MihãileniToader Elena 10 sept. 82 de ani RujaPascu Maria 10 sept. 80 de ani MarpodIonaº Pavel 11 sept. 84 de ani MihãileniBrumar Ana 13 sept. 88 de ani BrãdeniSilaghi Livia 13 sept. 86 de ani BrãdeniAvram Felicia 13 sept. 82 de ani VãrdKessler Konrad 13 sept. 81 de ani MarpodGavrilã Susana 15 sept. 81 de ani Dealu FrumosFrãticiu Eufimia 16 sept. 82 de ani AlþânaBela Olimpia 19 sept. 84 de ani RãvãºelMoldovan Ioan 21 sept. 81 de ani ÞelineNistor Ana 23 sept. 82 de ani Ghijasa de SusToma Nicolae 24 sept. 88 de ani ChirpãrMocanu Maria 25 sept. 85 de ani FofeldeaSerafim Ana 25 sept. 85 de ani FofeldeaPrecup Ioan 25 sept. 83 de ani FofeldeaStrek Wilhelm 26 sept. 83 de ani Rãvãºelªusu Maria 27 sept. 85 de ani FofeldeaCiochea Victoria 27 sept. 83 de ani MoardãºMoldovan Amalia 28 sept. 80 de ani MihãileniBucur Maria 29 sept. 86 de ani MoardãºLãcãtuº Ana 30 sept. 88 de ani Dealu FrumosSbârcea Ioan 30 sept. 87 de ani RetiºToader Gheorghe 30 sept. 82 de ani RujaGabor Varvara 30 sept. 80 de ani Brãdeni

Pe culmiþa dealului,Dealului, Ardealului,Plimbã-mi-se prin culmiþ’Tânãr cãtãnuþ voinic:Ghiþã cu mândruþa lui,Datã pradã dorului.Pe doi ageri cãluºei,Încãrcaþi cu gãlbenei.Ghiþã din grai îmi grãia:- Dalelei, mândruþa mea!De când, mândro, te-am luat,Nici un cântec n-ai cântat.Cântã-mi, mândro, cântecu’,Cã mi-i drag ca sufletu’:- Bucuros, Ghiþã-aº cânta,Da am un glas femeiescCe rãsunã haiducesc;ªi-i puternic la cântat,ªi s-aude-n depãrtat.- Cântã-mi, mândro,cântecu’,Cã mi-i drag ca sufletu’,Mândra-ncepe a cânta,Vãi adânci sã tulbura,Copacii sã clãtina,Fruzele pe jos le da,Hoþu-n cale le ieºaªi din gurã-aºa zicea:- Dalei,Ghiþã, viteaz mare,Ce te plimbi pe-aici cãlare?Ce te plimbi pe-aici cântândªi fâneþe-ncurcând?Ori pe mândra vamã dã-mi,Ori sã stai sã ne luptãm;ªi care vom ghirui,La ãla mândra va hi.Ei încep a sã lupta,În sãbii a sã tãia;Da în timpu’ de luptatGrea ispitã s-o-ntâmplat:Lu’ Ghiþã, car’ sã luptaCa sã-ºi scape nevasta,Brâu’ i sã dezlega.El din grai aºa grãia:- Lasã, mândro, calu-n frâuªi-nnoadã-mi pustiu’ brâu,Cã-mi pune capu’ Codrean,Al meu º-al tãu duºman!Da mândruþa, poale lungi,Minte scurtã, plete lungi,Ea din grai aºa-mi grãia:- Car’ pe car’ viþi ghirui,Tot un bãrbãþel mi-þi hi!

Vâju Cornelia,52 de ani, Sãsãuºi, 21 VII 1980

- “Caracterele, mai mult decâttalentele, hotãrãsc soarta popoarelor.Talente: cu duiumul. Caracterele: trebuiecãutate cu lumânarea”- Carol I

Ne-a citit bine neamþul, nu-i aºa?- Nu cumva politicienii, pe care-i

criticãm atâta, sunt propria noastrãimagine deformatã?

- Poate cã problema noastrã actualãeste cã, dupã 20 de ani, capitalismul nu areuºit sã convingã în România

- Þara ca o pradã: oare când vom ieºidin acest sistem sufocant? Dacã aº fi cinic,aº spune cã numai când se va fi terminatde furat totul! Clasamentele aratã cãsuntem pe locul I la banii europenideturnaþi, delapidaþi, furaþi.

- Românii nu discutã, ci se insultã.Vezi “dezbaterile” de la televizor ºi

YINasearãam observat uimitcã pe unele gânduriaveam urme de rujsperiatam descoperit cu stupoarecã în minefãrã nici-o avertizare prealabilã,se mutaseo femeiefiind cã ea nu vroia sã vorbeascã cu minedezorientatam întrebat prin urbetoþi mi-au rãspuns cã ceea ce mi se-ntâmplãeste perfect normalîn fiecare om existã o femeie

Tr[im în Românica!Tr[im în Românica!Tr[im în Românica!Tr[im în Românica!Tr[im în Românica!controversele susþinãtorilor partidelor.

- “În þara asta sunt vreo 500 deromâni, restul sunt locuitori” (PetreÞuþea)

- România seamãnã cu o corabie carese scufundã, în vreme ce membriiechipajului se scuipã ori se iau la bãtaie!

- Suntem fericiþi ºi corupþi ºi nu ne euºor sã ne privim în oglindã!

- Suntem þara meºterului Manele!- “De ce sã plec eu din România? Sã

plece cei care n-au treabã în þara asta ºinici nu mã lasã sã-mi vãd de treabã!” (Untânãr)

- România este ocupatã de români:clasele conducãtoare s-au purtat ca niºteocupanþi.

Prof. Mircea Drãgan-Noiºteþeanu

GHI|{ C{T{NU|{

chiar ºi în unele femeicâteodatã

CLANDESTINpentru d-ºoara Constantinescu

luni, când ne-am întors de la cabanãþi-am spus sã nu mai vorbeºti cu minedoar dacã o sã fi convinsãde trei lucruri:nu existã relaþii perfectetoate iubirile din trecut se reporteazãtoþi piticii din lume sunt albaºtri

marþi, primesc un mailîn care mi-ai scriscã dacã þin neapãratpoþi sã crezi în oricechiar ºi în mineºi sã nu uit ce este mai important:în cazul în care nu mai vreau sã te vãdatunci vei devenicadoul meu clandestinde Crãciunmiercuri, ne-am întors la cabanã, în liniºteiar în timp ce fãceam dragoste perfectascundeam vechile iubiri în zãpadãconvinºi amândoide un lucru indiscutabil:toþi piticii din lume sunt albaºtri!

Dan Herciu

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, LuciaLetiþia Rodina, Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga

Tehnoredactare: Nicolae Hodiº Foto: Marius Halmaghi Tipar: Tipo Trib Sibiu

EDITURA ETAPE SIBIU

8 2010

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19 -Tel.: 0269-510465, int.112e-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

Revendicatã dar nepreluatã încã deBiserica Evanghelicã din Agnita, staþiuneaSãrãturi capãtã tot mai mult aspectul sprecare tinde conceptul Natura 2000, adicãrevine încet la starea de dinainte deintervenþia omului.

Doar odatã pe an, asociaþia „Free Spirits”dã viaþã acestui minunat colþ de rai, curãþãvegetaþia, monteazã corturi, instaleazã toaleteºi duºuri, ºi apoi cu maºinile lor puternicedau câte o raitã prin pãdurile din împrejurimi,întrecându-se în mãiestria de a trece prin

O PERSPECTIVA PENTRU S{R{TURIO PERSPECTIVA PENTRU S{R{TURIO PERSPECTIVA PENTRU S{R{TURIO PERSPECTIVA PENTRU S{R{TURIO PERSPECTIVA PENTRU S{R{TURIla Sãrãturi, instalaþiile ºi cortul pentru abeneficia de ele elevii participanþi la tabãrasportivã organizatã de asociaþia „ValeaHârtibaciului”.

Deºi au fost invitate toate comunele dinasociaþie sã trimitã elevi la aceastã tabãrã,doar cinci primari ºi ºcoli s-au implicat ºi audat curs invitaþiei; Alþâna, Bruiu, Chirpãr,Marpod ºi Agnita. Faptul cã numai primariiºi ºcolile din aceste comune au rãspuns, afost în avantajul copiilor care au participat.În aceastã primã ediþie a taberei sportive s-aprevãzut cã vor lua parte 150 de elevi, pe operioadã de 3 zile. Faptul cã au fost 70 deelevi a permis prelungirea taberei la 5 zile,spre bucuria celor prezenþi.

În aceastã perioadã elevii s-au întrecut lafotbal, volei, korfball, badminton, orientareturisticã, ºah ºi tenis de masã.

În afarã de competiþiile sportive, eleviiau avut parte de un program educativ ºidistractiv foarte variat. Au învãþat sã montezeºi sã demonteze cortul, sã þinã curat în zonade activitate, au participat la jocuri de cabanãºi s-au distrat în jurul focului de tabãrã.

Aceastã primã ediþie a „Taberei Sportivebãlþi, ºanþuri, rãzoare, adicã prin locuri peunde oamenii „cuminþi” nu trec nici cupiciorul.

Nu ºtiu cât de mult apreciazã piloþiiterenul pe care trebuie sã-l parcurgã, dar separe cã locul de campare este foarte apreciat.

De prezenþa acestor iubitori de aventurãa profitat Radu Curcean, preºedinteleasociaþiei „Valea Hârtibaciului”, pentru aorganiza „Tabãra de Varã Agnita – Sãrãturi2010”.

Dupã încheierea concursului „Off Road”,din zona Agnita, inimoºii concurenþi au lãsat

de la Sãrãturi” s-a dorit sã fie un test pentruun eventual proiect de tabãrã de vacanþãpermanentã pentru elevii de pe ValeaHârtibaciului, care nu au alte ºanse de vacanþãrecreativã.

Proiectul a fost realizat de asociaþia„Valea Hârtibaciului”, împreunã cu Casa deCulturã Ilarion Cociºiu” din Agnita, a fostsusþinut de Consiliul Judeþean Sibiu ºisponsorizat de S.C Romgaz Mediaº.

Faptul cã aceastã primã ediþie a fost oreuºitã se datoreazã profesorilor însoþitori;Mircea Vasiu din Alþâna, Mircea Cernea dinBruiu, Munteanu Ovidiu din Chirpãr ºiComãniciu Irina din Marpod. Un rol

minunaþilor tineri din „Serviciul de VoluntariAgnita”.

Organizatorii þin sã mulþumeascãdoamnelor Rusu Maria ºi Popa Anca atâtpentru asigurarea asistenþei medicale cât ºipentru ajutorul în activitãþile gospodãreºti.

Toate persoanele enumerate ca ºi alþireprezentanþi ai unor instituþii din Agnita aufãcut muncã de voluntarit, cu multã implicareºi dãruire sufleteascã, ceea ce denotã cã maisunt oameni bucuroºi sã facã ceva dindragoste pentru copii.

determinant în organizareacompetiþiilor sportive l-au avut profesorii SârbuStelian, Iancu Mihãilã,Jecan Dan ºi Oliu Cornel.Pentru momenteledistractive copii s-aubucurat de prezenþa

Cu asemenea oameni existã ºansa caSãrãturile sã devinã o tabãrã permanentãpentru copii de pe Valea Hârtibaciului.Preºedintele asociaþiei, Curcean Radu ºi alþiica el, sperã sã se reglementeze odatã statutulfostei staþiuni ºi aceastã sã devinã un loc deagrement plãcut ºi util pentru toþi locuitoriide pe Valea Hârtibaciului.

I Bârsan