Proiect integrat Madi

Primavara in ograda

Data:

Profesor institutor:

Nivelul I : Grupa mijlocie Greierasii.

Tema anuala de studiu: Cum este,a fost si va fi aici pe pamant?

Tema de proiect:Au fost si sunt in jurul nostru

Subtema: Primavara in ograda Pasarile de curte

Tema zilei: O intamplarein ograda bunicii cu o gainusa motata

Tipul de activitate: Activitate de transmitere si insusire de noi cunostinte, precum si de formare de priceperi si deprinderi

Forma de realizare: Activitate integrat

Durata: o zi

SCOPUL ACTIVITII: Consolidarea deprinderii de a audia o poveste i de a desprinde ideile principale i mesajul educativ.mbogirea vocabularul activ i pasiv pe baza experienei, activitii personale i/sau a relaiilor cu ceilali i simultan s utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical;

OBIECTIVE DE REFERIN vizate

DLC: ~ S asculte cu atenie povestea spus de educatoare;

~ S rein titlul si autorul povestirii;

~ S redea coninutul povestirii pe baza imaginilor n succesiunea cronologic a desfurrii evenimentelor;

DOS: - s fie capabil s realizeze lucrri practice, inspirate din viaa cotidian, valorificnd deprinderile nsuite.

- s sesizeze modificriile materialelor n urma prelucrrii lor;

I. ALA : JOCURI I ACTIVITI LIBER ALESE :

Arta: Cuibarul gainusei motate cu oua sau puisori- modelaj Construcii : ,,Adaposturi pentru pasarile din ograda bunicii Joc de masa: Puzzle :Pasari din ograda bunicii Biblioteca: Citim imagini cu pasarile din ogradaII. ADP: ACTIVITATE DE DEZVOLTARE PERSONAL Intlnirea de diminea cu tema : Daca as fi...... Tranziii: Puisorul cafeniu joc de micare

III. ADE : ACTIVITI PE DOMENII EXPERIENIALE:

DLC: Gainusa cea motata de Calin Gruia povestea educatoarei

DOS. : Puisorii gainusei motate- activitate practicaIV. ALA II : Ratustele mele- joc de miscare cu text si cantObiective de referin : - S iniieze jocuri i activiti folosindu-i propria imaginaie i creativitate ;

- S foloseasc materialele din centre bazndu-se pe priceperile i deprinderile nsuite anterior;

- S lucreze independent sau n grupuri mici n centrele alese;

- S manifeste spirit de echip colabornd la realizarea unei activiti in comun.

I.Activiti liber alese ALA I

Obiective operaionale:

JOC DE MASA: s recunoasc pasarile de curte ilustrate n imagini;;

s reconstituie imaginea formnd din buci ntregul;

s denumeasc imaginea ntregit;

CONSTRUCII: - - sa realizeze adaposturi din cuburi de lemn, lego;

- sa colaboreze intre ei pentru realizarea sarcinii;

ARTA: - sa modeleze utilizand tehnici de lucru invatate;

sa redea adecvat forma oului, a pasarii sau a cuibarului (cosul); sa foloseasca ambele maini in timpul lucrului;Resurse:

Procedurale: jocul, exerciiul, explicaia, conversaia, observaia, demonstraia, aprecierea;

Materiale: puzzle pasari de curte , plastrelina, plansete, , truse de construcie , cuburi, lego, pasari de curte jucarii (mulaje);

Organizatorice: pe centre de interes, individual, frontal

La sosirea copiilor n sala de grup, ei vor gsi deja pregtite toate materialele necesare pentru activitile pe care le vor desfura n cursul dimineii alegndu-i centrul n care doresc s-i nceap activitatea.

II. Activiti pe domenii experieniale(ADE)

Domeniul limba si comunicare

Gainusa cea motata de Calin Gruia povestea educatoarei

Obiective operationale:- S asculte cu atenie povestea spus de educatoare;

- S rein titlul povestirii;

- S redea coninutul povestirii pe baza imaginilor n succesiunea cronologic a desfurrii evenimentelor;

- S retina cuvintele si expresiile noi in vederea mbogirii vocabularul: motata, ,, pintenat, hangiu, tantos, musteriu, tam-nesam, psenme - S desprind mesajul povestirii cu ajutorul ntrebrilor;

- Sa participe activ i cu interes la activitate.Obiective afectiv motivationale

- .S exprime aprobarea/dezaprobarea faptelor personajelor;

- S exprime plcerea i interesul pentru activitate prin participare activ;

Resurse:Procedurale: observaia, demonstraia, conversaia, explicaia, exerciiul, jocul metoda Piramida, lucrul in echipa, brainstormingul, aprecierea verbala;Materiale : Planse cu momentele importante din poveste, jetoane din care vor alcatui piramida povestiiDomeniul om si societate

Puisorii gainusei motate activitate practicaObiective operationale:

- Sa manuiasca obiectele si materialele prezente pe masa de lucru;

- Sa execute diferite miscari in vederea incalzirii muschilor mici ai mainii;

- Sa mototoleasca, bobineze, lipeasca corect, conform indicatiilor primite, in vederea realizari temei ;

Obiective afectiv motivationale

- S fie capabil s realizeze lucrri practice inspirate din natur i viaa cotidian, valorificnd deprinderile de lucru nsuite.

- S exprime plcerea i interesul pentru activitate prin participare activ;

Resurse:

Procedurale: observaia, demonstraia, conversaia, explicaia, turul galeriei.Materiale :bucati de hartie de servetel de dimensiuni diferite, fasii de hartie creponata galbena, lipici, confetii negre, triunghiuri din carton portocaliu pentru aplicarea ciocului si picioarelor Forme i metode de evaluare: evaluare curenta, aprecieri verbale, verificare orala, examinare prin proba practica.

III. Jocuri i activiti alese (A.L.A. II) Ratustele mele joc de miscarecu text si cantScopul activitii: Consolidarea deprinderii de a merge usor leganat pe ritmul melodiei invatate.Consolidarea deprinderii de a executa miscarile sugerate de textul canectului. Educarea spiritului de disciplin n joc;

Obiective operationale:

- sa fie atenti la semnalul educatoarei;

s se comporte civilizat n joc, dezvoltndu-i autocontrolul emoiilor; - s-i dezvolte deprinderi motrice nvate: mers legnat i alergare; - s se orienteze corect n spaiu; - sa respecte reegulile jocului i indicaiile educatoarei.Resurse:

Materiale: Masti de ratuste Procedurale: explicatia, conversaia ,demonstraia, jocul.Forme de organizare: frontal;Bibliografie :

- Metode interactive de grup-Ghid metodic-Editura Arves;

Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru invatamantul prescolar, nivel 3-5 ani, Editura Delta, Pitesti;

- Aplicatii ale noului curriculum pentru invatamantul prescolar, Editura Didactica Publishing House, 2010.

- Povesti, povestiri, basme si legende Antologie pentru prescolari si scolari

Scenariul zilei

Rutina: Primirea copiilorSalutul : Buna dimineata, dragi .........!, prezenta

Impartasirea cu ceilalti :Daca-as fi o pasare de curte...

Cine imi spune cum arata un cocos? 9 o gaina, un puisor)Si cum vorbeste el? Unde traieste?

Activitatea de grup: Joc de miscare Puisorul cafeniu - Ginua cea moat

Noutatea zilei: Buna dimineata.Astazi este miercuri 20 februarie,suntem in anotimpul iarna si afara este;Omul zilei este .;.Astazi vom petrece o zi inograda bunicii si vom afla o poveste despre o gainusa motata si un cocos impintenat,mai apoi vom confectiona si vom realiza puisori pentru gainusa. Copiii primesc apoi ecusoane reprezentand diferite pasari din ograda bunicii.

Tranzitie: Puisorul cafeniu A ieit din ou la soare,Cel din urm puior.Se usuc pe-aripioarei-o pornete binior.Tip, tip, , Tipa, , tip, Tipa, tipa, tipa, tip.Rutina: servirea micului dejun

Tranzitie catre centre :Bat din palme clap,clap,clap

Din picioare trap,trap,trap,

Ne invartim ,ne rasucim

Bucurosi noi o sa fim,

Si spre centre apoi pornimSe trece la prezentarea sectoarelor de lucru. Fiecare sector are o pasare reprezentativa, iar copiii se aseaza la pasarea care corespunde ecusonului pe care l-au primit de la educatoare.

La jocul de constructii, copiii vor realiza din cuburi mari de lemn, ajutati de utilaje corespunzatoare adaposturi pentru pasarile din ograda bunicii. La arta vor modela cuibarul gainusei motate si oua..La sectorul Joc de masa vor completa imaginea fiecarui puzzle cu pasari de curte. La biblioteca vor citi imagini cu pasari de curte.

Toate sectoarele au sarcinile de lucru incepute si li se va spune copiilor ca trebuie sa termine ce au inceput.

Tranzitie: Unu-doi, unu-doi ,

La baie sa mergem noi,

Pe maini sa ne spalam,

Apoi pe pernute ne asezam.

ADE : La domeniul limba si comunicare copiii vor audia o poveste: ,Gainusa cea motatade Calin Gruia, la sfarsitul careia vor realiza o piramida literara prin intrebari adresate de catre educatoare.

Tranzitie : V-a placut ziua petrecuta la bunica in ograda? Inca nu s-a terminat. Haideti sa cantam si noi si sa jucam:Vine rataADE : Urmeaza apoi domeniul om si societate unde copiii vor realiza puisori de gaina mototolind doua bucati de hartie de marimi diferite si bobinandu-le cu fasii de hartie creponata apoi aplicandu-le prin lipire : ciocul, ochii si picioarele. ALA2 : Activitate recreativa :- jocul de miscare cu text si cant Ratustele meleDemersul didactic

Evenimentul

didacticConinut tiinificStrategii didacticeEvaluare

MetodeMijloace

1.Moment

organizatoric

Pentru asigurarea unei bune desfurri a activitii se vor lua urmtoarele msuri:- aerisirea slii de grup;

- aranjarea pernutelor n semicerc, a panoului n faa clasei;

- introducerea copiilor n sala de grup.

2. Captarea ateniei.

O voi face nc din cadrul ntlnirii de diminea, cnd n sala de grup i fac apariia o gainusa si un cocosel - marionete .Conversatia

Gainusa si cocosul

Mulaje sau marionete de la teatru de papusi

3.Anuntarea temei si a obiectivelorCopii, voi azi v-ati jucat cu niste jetoane cu nistepasari de curte si ati construit adaposturi pentru ele. Azi vreau sa va spun o intamplare depre o gainusa motata. Vreti sa aflati ce s-a intamplat?

Haideti sa aflam ce a patit gainusa motata intr-o zi de primavara cand a plecat din ograda spre padure cu cocoselul.

4. Prezentarea noului continut si dirijarea invatarii

Educatoarea va preciza titlul povetii: Gainusa cea motata.

Se vor preciza sarcinile copiilor: s asculte cu atenie povestea pentru a o putea povesti prinilor.

Expunerea textului povestirii

Coninutul povestirii va fi prezentat clar, coerent, corect i expresiv, cu un ton i o mimic adecvat.

Planul de idei al povestirii:

1. Gainusa cea motata pleaca din ograda spre padure la indemnul cocoselului;2. Dupa ce s-au saturat de iarba verde , buna si gustoasa (troscot) vor sa se intoarca acasa dar gainusa nu mai vrea sa se intoarca pe jos;3. Cocoselul istet si harnic construieste o trasurica , gainusa se urca si ii porunceste cocoselului sa se inhame la trasurica sa o duca acasa.;4. Apare broasca testoasa, se inhama si il invita si pe cocosel in trasurica oferindu-se sa ii duca ea; ;

5. Pe drum ii opreste Acul de cusut, care cere si el sa fie dus in sat;6. Se intuneca si toti se opresc la un han, sa inopteze acolo unde hangiu era chiar Jupan Vulpoiul;7. Acul de cusut ii atentioneaza pe cei doi ca Jupan Vulpoi vrea sa-i manance si ii scapa de acesta.8. Dupa ce au scapat cu viata Gainusa nu mai doreste sa se intoarca acasa cu trasurica, ba ii vorbeste frumos Acului de cusut.Pe parcursul povestirii voi folosi o serie de mijloace prin care voi nuana expunerea n funcie de strile afective pe care textul literar le implic i anume: tonul cald potrivit cu importana faptelor, modularea vocii pentru a imita personajele, marcarea pauzelor determinate de punctuaie, mimic i gesturi adecvate situaiilor prezentate.De asemenea voi sublinia morala reiesita din finalul povestirii.Fixarea coninutului

Se va face cu ajutorul metodei piramida literaraCopii vor construi o piramida cu jetoane avand imagini din poveste,in special personaje, pornind de la titlul povestii, apoi atasand jetoanele cu personaje pozitive si negative, urmand ajutoarele cocoselului pentru ca in final sa ataseze jetoanele cu personajele bune la suflet dornice de ajutorare broasca testoasa si acul de cusut care au incercat sa-i ajute si au reusit dar si imaginea vulpoiului care a dorit sa-i manance personaj negativ.TRANZITIE:

Va placut incursiunea prin ograda bunicii ? Inca nu s-a terminat. Haideti sa jucam joc muzical Gainusa cea motata sau Puisorul cafeniupovestirea

conversaia

Demonstratia

conversatia

exercitiul

Metoda piramida

Plane cu etapele povestii

Panoul cu piramida alcatuita cu imagini din poveste

Ev orala

Individuala

Frontala

5.Obtinerea performantei

si asigurarea retentiei

Prezentarea continutului

Afara este cald , suntem cam pe la mijlocul primaverii iar la bunica in ograda gainusele s-au ouat, le-au clocit si au scos puisori. Acum , copii haideti sa facem si noi puisori si sa-i punem in ograda. padure.

Mai intai ne asezam la masute.Se va prezenta modelul realizat de catre educatoare .

Ia uitati-va cepuisori frumosi!

Vreti sa stiti si voi cum sa faceti unul la fel?

Intuirea materialelor

Copiii vor fi solicitai s priveasc n coulee i s spun ce observ. 2-3 copiii vor prezenta pe rnd materialele ce le-au primit n coulee i vom analiza materialul primit de fiecare copil.

Dupa cum observati un puisor are cap, trunchi si picioare. La cap are doi ochi si un cioc.Ce facem noi inainte de a lucra?

Incalzirea muschilor mici ai mainii

Mana lebada o fac/Care da mereu din cap/Lebedele-n jur privesc/Capul apoi si-l rotesc/Mainile nu stau deloc/Si se pregatesc de joc/Degetele-mi sunt petale/Se desfac ca la o floare/Si apoi le rasfiram /Si la pian noi cantam

Ploua, ploua mai tare, vine iarna si ninge; ninge mai tare; bate vantul viscolind zapada, cad copiii pe gheata,ne bucuram ca este iarna!

Explicarea si demonstrarea modului de lucru

Copii vor mototoli cele doua bucati de servetel si apoi le vor acoperi cu fasiile de hartie creponata bobibandu-le dupa care le vor asambla lipindu-le intre ele.. Dupa aceasta peratiune le vor aplica partile componente: ochii, ciocul si picioarele prin lipire..

Se va trece la executarea lucrarii de catre copiii printr-un semnal sonor.

In timpul activitatii voi trece pe la fiecare copil si voi da indicatii suplimentare acolo unde este cazul. .Activitatea se incheie tot la semnalul sonor.

Puisorii realizati vor fi nominalizati si expusi la expozitie in ograda bunicii si se va proceda la analiza lor turul galeriei.

TRANZITIE

ALA2: Jocul de miscare cu text si cant :Ratustele meleTurul galerieiO macheta cu ograda buniciiCosulete cu bucati de servetele, fasii de hartie creponata de culoare galbena, portocalie, maron, confetii negre pentru ochi, triunghiuri portocalii pentru aplicarea ciocului si picioarelor, lipici,

Masti de ratusteEv. orala

Individuala

Frontala

Ev. orala

individual

frontalEv. orala

Individual,

FrontalExplicatia, jocul

7.Incheierea activitatii.

Vom face aprecieri asupra moudului cum au lucrat,individuale si generale.Le voi da posibilitatea sa fie critici si autocritici si sa isi expuna propriile pareri despre lucrari.Vor primi recompense dulci atunci cand balonul surpriza iepuras se va sparge.Conversatia

recompense

Evaluarea orala de incheiere

Anexa 1 Puisorul cafeniuCantece pentru tranzitiiGinua cea moat(Dupa cantecul Puisorul cafeniu)

1. Ginua cea moatEste tare ngmfat.Face-un ou la sptmni se laud o lun.

Ref. Cot-codac, cot-codac Ia uitati lume ce fac!

2. De atta-nfumurareFace-o larm-ngrozitoare,De crezi c s-a luat la sfadTot norodul din ograd.Vine rata1. A ieit din ou la soare,Cel din urm puior.Se usuc pe-aripioarei-o pornete binior.

Ref.Tip, tip, tipa,tip,

Tipa, tipa, tipa, tip.

2. St gina la-ndoial,C din apte puioriGhemotoace de betealaase-s galbeni ,glbiori.Ref:3. Numai cel de la sfritA ieit mai ponosit!i se-ntreab speriat:- Nu cumva-i de ciocolat?

Refren:. Vine rata, vine rata, vine rata1. Frunza verde foi de teiVine rata din costreiCu vreo sapte boboceiSi ratoiul dupa ei.

Ref: Vine rata, vine rata, vine rata

2. Frunza verde si-o laleaRata ici, rata colea,Rata trece DunareaCu bobocii dupa ea

Anexa 2 Metoda piramida

Titlul povestirii : Gainusa cea motata de Calin Gruia

Personajele principale din poveste Personajele bune la suflet dornice sa ajute si personajul rau

Planul de ntrebri:

1.Cum se numete povestea n care o ntlnim pe gainusa cea motata?

2.De ce nu mai vroia sa se intoarca gainusa acasa?

3.Ce personaje apar n poveste dorind sa-l ajute pe cocos sa o duca acasa pe gainusa cea motata?

4. Cine a reusit sa scoata la iveala ca hangiul este Jupan Vulpoiul si sa-l pedepseasca pentru intentia lui de a-i manca pe gainusa si pe cocosel?Anexa 3

Gainusa cea motatade Calin Gruia (Text prelucrat pentru aceasta perioada)Cocoselul pintenat zise intr-o buna zi gainusei motate:

- Cred ca in padure a rasarit troscotul si mai gasim si nuci ramase de asta toamna. Hai si noi acolo sa ne saturam. Ca daca nu mergem acum, animalele padurii o sa pasca tot troscotul iar veverita are sa stranga toate nucile. - Merg bucuroasa, raspunde gainusa motata, care era dornica de plimbare.

Si-au iesit din ograda frumusel, au trecut prin campie, apoi au urcat dealul si au ajuns la padure. Ziua era tare frumoasa troscotul si nucile tare bune, de-au stat acolo pana-n seara. La plecare, gainusa motata, deodata, tam-nesam, ii spuse cocoselului: - Eu nu merg acasa decat in trasura! - De unde sa iau trasura? intreba cocoselul. - Treaba ta! Altfel raman aici sa ma manance vulpile

Cocoselul vazand ca nu are incotro, se apuca de lucru. Si cum era el istet si priceput, facu o trasurica mica din crengute de alun, cu rotile din coaja de nuca. Gainusa cea motata se urca repede in trasurica si spune cocoselului:

- Hai, inhama-te mai repede ca ne apuca noaptea pe aici.

- Despteapta mai esti, soro! De-as sti ca ma duc singur acasa, dar nici de inhamat nu ma inham, raspunse cocoselul tare suparat. Si asa incepusera a se certa. Si cum se certau ei de zor, numai iaca trece pe acolo o broasca testoasa.

- Ei, dar nu-i frumos ce faceti!

- Dar tu ce te amesteci, urato spuse gainusa.

Broasca se facu ca nu aude si zise:

- Hai, urca-te si tu, cocoselule, in trasurica si daca va impacati, va duc eu, ca tot am treaba intr-acolo. Si broasca se inhama, iar trasurica pleca duduind de-ti era mai mare dragul.

Mersera ei ce mersera si se intalnira cu un drumet. Era Acul de Cusut. Venea de la croitor, se vede, si-l apucase noaptea pe drum.

- Luati-ma si pe mine in trasurica se ruga Acul de Cusut. Ca daca se intuneca mai tare pot face un pas si ma pierd prin praf.

- Nu te luam, nene, spuse gainusa, ca mi-i frica sa nu ma intepi.

- Ba urca-te, drumetule, spuse cocoselul, ca esti slab. Te vad eu ca nu prinzi mult loc in trasura.

Acul de Cusut se urca in trasurica si pleca mai departe. Si, intunecandu-se de-a binelea, drumetii nostri se oprira la un han, ca nu-i bine sa mergi noaptea pe drum. Dar pentru ca broasca testoasa era grabita, isi lua ramas bun si porni spre parau unde pesemne avea niscaiva treaba.

- Iti multumim, broscuta, strigara deodata cocoselul si Acul de cusut.

- Ramaneti sanatosi, dragii mei, dar fiti cu bagare de seama la hangiu.

Si, in adevar, in fata hanului iesi hangiul. Si pentru ca era imbracat intr-un sort lung si purta ochelari pe nas, drumetii nostri nu-l cunoscura pe Jupan Vulpoi.

- Poftiti, poftiti, oaspeti veseli. Ce gainusa frumoasa....!

Gainusa motata prinse a se umfla in pene si pasind tantos intra in han. Cocoselul merse dupa ea, apoi Acul de Cusut. In han erau musterii de tot soiul.

- Cu ce puteti plati gazduirea? intreba hangiul

- Apoi bani nu avem, raspunse cocoselul, dar dimineata gainusa iti va da un ou.

- E bine si asa, raspunse hangiul. Oul tot cu bani se cumpara.

- Eu pot sa-ti cos ceva, spuse Acul.

- Bine, bine, facu hangiul, vad ca sunteti drumeti cumsecade.

Si gainusa motata, cocosul pintenat si Acul de Cusut, dupa ce au stat la masa, s-au dus intr-o odaie sa se culce.

- Eu am sa dorm jos, spuse Acul de Cusut asezandu-se mai langa usa.

Cocoselul si gainusa adormira pe data. Acul de Cusut nu putea dormi si pace. Pesemne il durea urechea de care-l trasese croitorul.

Hangiul veni, nu stiu dup ace, in odaia lor. Si cand se apleca, Acul de Cusut ii vazu numaidecat coada de vulpoi si mai vazu cum hangiul trage cu ochiul la cei ce dormeau. Dar se vedea ca hangiul era grabit, caci iesi repede. Atunci Acul de Cusut se duse la cocosel, il intepa putin si-l trezi din somn, apoi o trezi sip e gainusa.

Gainusa incepu sa tipe:

- De asta te-am luat cu noi in trasura, ca sa ma intepi, slabanogule?

- Taceti din gura, sopti Acul. A fost hangiul pe-aici. Hangiul nu este altcineva decat cumatrul vulpoi si l-am vazut cum va masura din ochi.

- Vai, ce ne facem? spuse gainusa, facandu-se mica de tot.

- Daca e asa, spargem geamul, spuse cocoselul pintenat.

- Lasa ca va scap eu de incurcatura spuse Acul, care auzise pe un musteriu ca-i cerea hangiului carbune pentru lulea. Cocosule, pune repede oul gainusei aici in vatra. Acopera-l in spuza si dupa aceea nici sa nu miscati. Abia ispravira treaba, cand iaca si hangiul intra cu luleaua lui Mos Martin. Drumetii nostril se faceau ca dorm. Hangiul spuse in soapta: Ia sa aprind eu luleaua si pe urma va arat eu gazduire. Dar cum cauta el in cenusa un carbune sa-l puna in lulea, oul care era gata copt, pocni asa de tare, ca ii umplu ochii de cenusa de nu mai vazu nimic hangiul.

Musterii din han, auzind pocnetul, o zbughira pe usa afara speriati. Cocoselul si gainusa abia deschisera ochii si cum vulpoiul hangiu umbla de colo pana colo stergandu-se la ochi, isi scapa coada din brau.

Acul de Cusut il intepa zdravan in coada. Vulpoiul, crezand ca i s-a aprins coada, prinse a fugi lovindu-se de tot ce intalnea in cale. Iesi afara si porni spre padure.Vreti sa stiti ce-a fost apoi?

De la hanul cu pricinaRepede fugi cocosul,Dar mai repede gaina! - Nu fugi, gainusa striga razand Acul poate vine broasca sa te traga cu trasurica!

- Multumesc, draga Acule, vorbi de data asta frumos gainusa. Merg eu si pe jos. Si-o intinse voiniceste la drum!

Dictionar de cuvinte:motata - care cauta sa iasa in evidenta, care se crede superior, indraznet, cu gura mare;niscaiva/niscai - care este, se afla intr-o cantitate nedeterminata, intr-un numar oarecare;pintenat - cu pinten- formatiune cornoasa situata in partea de dinapoi si de jos a piciorului, desupra labei;tam-nesam pe neasteptate, deodata, pe nepusa masa;hangiu - persoana care tine un local (han) unde se pot adaposti peste noapte drumetii;tantos - semet, mandru, ingamfat, fudul, arogant;pesemne - se pare ca, se vede ca,; poate, probabil;musteriu - comparator, clientDiferite imagini pentru ecusoane

Proiect de activitate integrat

Grupa mijlocie Greierasii

Profesor:

......................................

Gradinita...............................................................................................................................