!"#2 FEBRUARIE 2014

SUGESTII PENTRU A V˘A FOLOSI

CUˆINTELEPCIUNE TIMPUL

Doriti mai multe informatii sauun studiu biblic gratuit la domiciliu?Accesati www.jw.org sau scrieti-nela una dintre adresele de mai jos.MARTORII LUI IEHOVA: ROM

ˆANIA: CP 132, OP 39, RO-024330

Bucuresti. MOLDOVA: PO Box 472, MD-2005 Chisinau. Pentruo lista cu toate adresele postale, vezi www.jw.org/ro/contact.

Aceasta publicatie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ın cadrul unei lucrari mondialede instruire biblica, sustinute prin donatii. Daca nu exista alta indicatie, citatele biblice sunt dinSfintele Scripturi – Traducerea lumii noi.Awake! (ISSN 0005-237X) is published monthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.;L. Weaver, Jr., President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483,and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. � 2014 WatchTower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Printed in Germany.Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus.Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus.

!"#2ˆIN ACEST NUM

˘AR

SUBIE

CTUL

DE

COPERT˘ A

Sugestii pentru a va folosicu ıntelepciune timpulPAGINILE 6-9

3 LUMEAˆIN OBIECTIV

4 POTRIVIT BIBLIEISpiritism

10 INTERVIUUn specialist ın biotehnologiene vorbeste despre credinta lui

12 PORTRETE DIN TRECUTConstantin cel Mare

14 AJUTOR PENTRU FAMILIICe puteti face daca fiica voastraadolescenta este stresata

16 OPERA UNUI PROIECTANT?Organul luminiscent al licuriciului Photuris

ALTE ARTICOLEpe www.jw.org

A D O L E S C E N T I

Gasiti raspunsuri bazate pe Biblie lao multime de ıntrebari pe care si lepun tinerii. Iata cateva articole:˙ „Ma obsedeaza ınfatisarea mea?”˙ „Ce este un prieten adevarat?”˙ „Ce ar trebui sa stiu despre

sexting?”Urmariti si filmuletul intitulat„Ce spun alti tineri – Un stilde viata sanatos”.(Cautati la

ˆINV

˘AT

˘ATURI BIBLICE � ADOLESCENTI)

C O P I I

Cititi povestiri biblice ın imagini.Folositi paginile cu activitati pentrua-i ajuta pe copiii vostri sa cunoascamai multe despre personajele siprincipiile morale ce se gasescın Biblie.(Cautati la

ˆINV

˘AT

˘ATURI BIBLICE � COPII)

Vol. 95, No. 2 / Monthly / ROMANIANTirajul fiecarei editii: 44748000 ın 99 de limbi

r

r

L UM E AˆI N O B I E C T I V

STATELE UNITE„Un fumator ıl costa anual pe un anga-jator privat . . . cu 5816 dolari maimult decat un nefumator”, precizeazaziarul New York Times. Potrivit date-lor obtinute de cercetatorii de la OhioState University, costurile suplimenta-re estimate se datoreaza pauzelor defumat, cheltuielilor medicale mai ridi-cate si absenteismului. Alt factor esteproductivitatea scazuta, cauzata du-pa cat se pare de efectele sevrajuluica urmare a dependentei de nicotina.

ITALIA„Neconcordanta dintre ceeace spun si ceea ce fac atatpreotii, cat si credinciosii, ne-concordanta dintre cuvant simodul de viata, submineazacredibilitatea Bisericii.” (PapaFrancisc)

MALAYSIAAutoritatile din Malaysia au confis-cat 24 t de fildes de contrabanda(peste 1000 de colti de elefant),ascuns ın doua ıncarcaturi de ma-hon. Ecologistii sustin ca aceastacaptura este cea mai mare de pa-na acum. Transportul venea dinTogo si avea ca destinatie China.

AFRICAPotrivit unui raport pe 2012realizat de Organizatia Mon-diala a Sanatatii, 63% dintredecesele ınregistrate pe con-tinentul african au fost cauza-te de boli transmisibile, ın-deosebi de HIV/SIDA, bolilediareice, malaria, tuberculozasi bolile infantile.

AUSTRALIAAplicatiile de jocuri de noroc simulate pen-tru smartphone-uri si alte dispozitive devinpopulare ın randul copiilor. Unele aplicatiisimuleaza perfect jocurile de cazino, cudiferenta ca pe dispozitivul electronic cas-tigi mult mai usor. Un raport guvernamen-tal avertizeaza ca asemenea simulari potface ca jocurile de noroc sa devina permi-se ın randul copiilor, „transformandu-i ınjucatorii ımpatimiti de maine”.

Pacien

tul:

�Ro

binHam

mon

d/Pa

nosPictures

;Pap

aFran

cisc:

Ales

sand

roBian

chi/AF

P/Getty

Imag

es;c

oltii

defilde

s:RE

UTER

S/Ba

zuki

Muh

ammad

3

CE SPUN OAMENII Dorinta de a sti daca o persoana dragacare a murit sufera sau nu este cat se poate de fireasca. Deaceea, unii ısi spun: „De ce n-am ıncerca oare sa luam legaturacu ea prin intermediul unui medium? Poate ca acesta ne va aju-ta sa ne linistim si sa gasim pacea mintii”.CE SPUNE BIBLIA Biblia este cat se poate de categorica ınce priveste ıncercarea celor vii de a intra ın legatura cu mortii,practica foarte raspandita ın vechime. De exemplu, Legea datade Iehova Dumnezeu natiunii Israel preciza: „Sa nu se gaseascala tine nimeni care . . . consulta un medium sau . . . care ıntrea-ba mortii. Fiindca Iehova detesta pe oricine face aceste lucruri”(Deuteronomul 18:10-12). Biblia mai spune ca toti cei care prac-tica spiritismul, indiferent sub ce forma, „nu vor mosteni regatullui Dumnezeu” (Galateni 5:19-21).

P O T R I V I T B I B L I E I � S P I R I T I S M

S P I R I T I S M

Este gresit sa ıncercam sa luam legatura cu mortii?

„Sa nu va ındreptatispre mediumuri . . .ca sa nu devenitinecurati prin [ele].”(Leviticul 19:31)

r Mai multe raspunsuri la ıntrebari biblice pe www.jw.org

Treziti-va! februarie 2014 5

CE SPUN OAMENII Multi cred ca mortii continua sa traiasca subo alta forma. Prin urmare, ıncearca sa comunice cu ei, probabilpentru a obtine unele informatii ori pentru a-i ımbuna ın speran-ta ca nu le vor face rau.CE SPUNE BIBLIA „Cei vii sunt constienti ca vor muri, dar ceimorti nu sunt constienti de nimic . . . Si iubirea lor si ura lor sigelozia lor [sentimente pe care le-au avut cand erau vii] au pieritdeja.” (Eclesiastul 9:5, 6)

ˆIntr-adevar, Biblia ınvata ca mortii sunt

pur si simplu morti: nu pot sa gandeasca, sa actioneze si nicisa i se ınchine lui Dumnezeu. „Nu mortii ıl lauda pe [Dumnezeu],nici cei ce coboara ın tacere”, se spune ın Psalmul 115:17.

CE SPUN OAMENII Unii cred ca mediumurile spiritiste suntcapabile sa dezvaluie informatii pe care doar cei morti si familiasau prietenii lor le-ar putea cunoaste.CE SPUNE BIBLIA

ˆIn cartea biblica 1 Samuel, capitolul 28,

se arata ca un rege infidel pe nume Saul a ıncalcat porunca di-vina de a nu consulta mediumuri spiritiste. El a apelat la un me-dium, o femeie care parea sa comunice cu un slujitor decedat allui Dumnezeu, pe nume Samuel. Dar chiar a luat ea legatura cuSamuel? Nicidecum! Ea comunica ın realitate cu un impostor,cineva care pretindea ca era Samuel decedat.Acest impostor era un spirit rau, un agent al ‘Tatalui minciunii’,Satan (Ioan 8:44). De ce spiritele rele, sau demonii, promoveazaconceptia ca mortii traiesc? Obiectivul lor este acela de a-l de-faima pe Dumnezeu si de a discredita Cuvantul sau scris, Biblia(2 Timotei 3:16).ˆInseamna oare ca nu mai exista nicio speranta pentru morti?

ˆIn

niciun caz! Biblia promite ca cei ce „dorm” ın moarte vor fi ın vii-tor ınviati (Ioan 11:11-13; Faptele 24:15).� Pana atunci ınsa,avem asigurarea ca cei dragi ai nostri care au murit nu sufera ınniciun fel. ˛

� Capitolul 7 al cartii Ce ne ınvata ın realitate Biblia? este intitulat „O speranta reala pen-tru cei dragi care au murit”.

ˆIl puteti citi online pe www.jw.org.

Pot avea mortii vreo influenta asupra celor vii?

„Cei vii sunt constienti cavor muri, dar cei morti nusunt constienti de nimic.”(Eclesiastul 9:5)

Dar mediumurile spiritiste nu ofera uneori detalii exacte?

„Sa fie ıntrebati cei mortipentru cei vii?” (Isaia 8:19)

Sugestia 1: Fiti organizati

Stabiliti-va prioritatile. „Sa va asigurati delucrurile mai importante”, ındeamna Bi-blia (Filipeni 1:10).

ˆIntocmiti o lista de sar-

cini ın care sa treceti atat sarcinile impor-tante, cat si cele urgente. Nu uitati ınsa caceea ce e important – de exemplu, sa fa-ceti cumparaturile pentru pregatirea ci-nei – s-ar putea sa nu fie neaparat ur-gent, iar ceea ce pare urgent – sa prindetiınceputul emisiunii TV favorite – s-ar pu-tea sa nu fie neaparat si important.�

� Vezi articolul „20 de modalitati de a castiga timp”, apa-rut ın numarul din aprilie 2010 al revistei Treziti-va!.

Ganditi ın perspectiva. „Daca o unealtade fier se toceste si nu i se ascute taisul,atunci omul trebuie sa-si ıncordeze toateputerile”, se spune ın Eclesiastul 10:10.Versetul ınsa continua: „Pentru a aveareusita este nevoie de ıntelepciune”. Lec-tia? ‘Ascutiti-va taisul’, ca sa spunem asa,facand planuri dinainte pentru a va folositimpul ın cel mai eficient mod. Amanatisau eliminati sarcinile neesentiale, carenu fac decat sa consume timp si energie.Daca constatati ca aveti timp la dispozitie,pentru ca ati reusit sa va terminati muncamai devreme, ce-ar fi sa treceti la urma-toarea activitate programata? Gandind ınperspectiva, va veti spori productivitatea,asemenea unui mester ıntelept care ısiascute taisul uneltei.Simplificati-va viata.

ˆInvatati sa spuneti

„Nu” lucrurilor nesemnificative sau celorcare consuma timp. Prea multe activitati siprogramari maresc inutil stresul si va potrapi bucuria.

SUBIE

CTUL

DE

COPERT˘ A

SUGESTII PENTRU A V˘A FOLOSI

CUˆINTELEPCIUNE TIMPUL

„De-as avea mai mult timp!” De cate ori n-am spus acestecuvinte! Adevarul e ca, ın fata timpului, toti suntem egali.Bogatii si oamenii puternici nu au mai mult timp decat saraciisi oamenii de rand.

ˆIn plus, nici cel bogat, nici cel sarac nu-l

poate acumula. Odata dus, timpul e dus pentru totdeauna.asadar, sa-l folosim cu ıntelepciune. Cum putem face aceasta?Va prezentam patru sugestii care le-au fost utile multora.

Sugestia 2: Atentie la hotii de timp!

Amanarea si nehotararea. „Cine se uitadupa vant nu va semana si cine se uitala nori nu va secera.” (Eclesiastul 11:4)Lectia? Amanarea este un hot al timpu-lui, dar si un obstacol ın calea productivi-tatii. Daca asteapta conditiile ideale se-manatului si seceratului, un agricultor nuva face mai nimic. Si noi am putea per-mite situatiilor incerte ale vietii sa ne ım-piedice sa luam hotarari. Sau am puteacrede ca, ınainte de a lua o decizie, tre-buie sa asteptam pana cand dispunem deabsolut toate datele problemei. E adeva-rat, deciziile importante necesita cercetariatente si meditare profunda. „Cel prevaza-tor ia aminte la pasii lui”, se spune ınProverbele 14:15. Totusi, realitatea esteca multe decizii implica unele incertitudini(Eclesiastul 11:6).Perfectionismul. „

ˆIntelepciunea de sus [de

la Dumnezeu] este . . . rezonabila”, se spu-ne ın Iacov 3:17. Este laudabil sa avem as-teptari mari de la noi. Uneori ınsa, am pu-tea sa ridicam stacheta atat de mult, ıncatsa ne expunem pericolului dezamagirii, bachiar al esecului. De pilda, o persoana careınvata o limba straina trebuie sa se astep-te ca va face greseli, fiind dispusa sa ınve-te din ele.

ˆIn schimb, un perfectionist se ın-

grozeste la gandul ca ar putea spune ceva

gresit, atitudine ce ıi va ıngreuna progresul.Cat de ıntelept este deci sa dam dovada demodestie ın ce priveste asteptarile noas-tre! „

ˆIntelepciunea este cu cei modesti”, ci-

tim ın Proverbele 11:2.ˆIn plus, o persoana

modesta si umila nu se ia prea ın serios sistie sa rada de ea ınsasi.

„ˆIN REALITATE, LUCRURILE NU LE PL

˘ATIM

CU BANI, CI CU TIMPUL NOSTRU.”(What to Do Between Birth and Death)

50,2ORE:timpul petrecut saptamanalde un angajat obisnuit dinCanada ın activitati legate demunca (statistica realizata peun esantion de 25000 demuncitori)

242DEMINUTE:timpul pe care l-au petrecut zilnicbritanicii ın anul 2011 ın fata tele-vizorului (statistica vizeaza un seg-ment de varsta de la patru ani ınsus)

8MINUTE:timpul petrecut zilnic de tatii dinIndia stand de vorba cu copiii lor. Ma-mele care au un loc de munca petreczilnic aproximativ 11 minute stand devorba cu copiii lor, ın vreme ce mamelecasnice, nu mai mult de 30 de minute

CˆATEVA DATE INTERESANTE

Treziti-va! februarie 2014 7

Sugestia 3: Fiti echilibrati si realisti

Stabiliti un echilibru ıntre munca si des-tindere. „Mai bine o mana plina de odih-na decat doua maini pline de truda sigoana dupa vant.” (Eclesiastul 4:6) De-pendentii de munca se priveaza singuri derodul celor „doua maini pline de truda”ale lor, deoarece nu mai au timp si ener-gie.

ˆIn schimb, lenesul alege „doua maini

pline” de odihna si iroseste timp pretios.Biblia ne ıncurajeaza sa fim echilibrati: Samuncim din greu, dar sa ne si bucuram derezultatele muncii noastre. Aceasta bucu-

rie este „darul lui Dumnezeu” (Eclesiastul5:19).Nu faceti economie la somn. „Ma voi cul-ca si voi dormi ın pace”, a spus un scriitorbiblic (Psalmul 4:8). Majoritatea adultilorau nevoie de aproximativ opt ore de somnpe noapte ca sa-si poata folosi la maxi-mum capacitatile fizice, afective si cogniti-ve. Cat despre ultimul element mentio-nat, daca „investim” ın somn, capacitateanoastra de concentrare si de memorareva spori, ınlesnind astfel procesul de ın-vatare. Lipsa somnului ınsa nu doar ca ın-greuneaza procesul de ınvatare, dar sipoate genera accidente, greseli si o starede iritabilitate.Stabiliti-va obiective realiste. „Mai bine cevezi cu ochii decat sa umbli dupa pofta su-fletului.” (Eclesiastul 6:9) Ce idee transmi-te versetul? O persoana ınteleapta nupermite dorintelor sa-i controleze viata,mai ales acelor dorinte care sunt nerealis-te sau imposibil de satisfacut. Prin urma-re, nu se lasa ademenita de reclamele in-genioase, nici de creditele usor de obtinut.Dimpotriva, ınvata sa fie multumita cu ‘cevede cu ochii ei’, cu alte cuvinte cu ceeace poate efectiv sa obtina.

ˆInainte de a cumpara ceva, convertiti va-loarea monetara a obiectului respectiv ıntimpul pe care ar trebui sa-l folositi pen-tru a castiga acea suma de bani „si apoivedeti daca mai merita” sa-l achizitio-nati, ne sfatuieste psihologul CharlesSpezzano.

CARE ESTE VALOAREA UNUI OBIECTEXPRIMAT

˘AˆIN TIMP?

Treziti-va! februarie 2014 9

FAMILIA �������

MUNCA �������

INSTRUIREA �������

PRIETENII �������

COMUNITATEA �������

RELIGIA �������

TIMPUL LIBER �������

S˘AN

˘ATATEA �������

CE ESTE IMPORTANT PENTRU VOI?

Sugestia 4: Lasati-va ındrumati de valori sanatoase

Examinati-va valorile. Valorile pe carele aveti va ajuta sa stabiliti ce e corect, im-portant si pretios ın viata. Daca viata ar fio sageata, valorile v-ar ajuta sa tintiti ıntr-oanumita directie. Prin urmare, valorile sa-natoase va vor ajuta sa va stabiliti corectprioritatile ın viata si sa va folositi cel maibine timpul, ceas de ceas, zi dupa zi.Unde puteti gasi astfel de valori? Multioameni s-au ındreptat spre Biblie, recu-noscandu-i ıntelepciunea superioara (Pro-verbele 2:6, 7).Faceti din iubire principala voastra valoa-re. Iubirea „este o legatura perfecta a unita-tii”, se spune ın Coloseni 3:14. Fara iubire,nu ne putem bucura de fericire deplina side siguranta afectiva, mai ales ın sanul fa-miliei. Cei ce desconsidera aceasta reali-tate, punand pe primul plan acumularea debogatii sau urmarirea unei cariere, nu facdecat sa investeasca ın nefericire. Pe bunadreptate, Biblia prezinta iubirea ca fiind ceamai ınalta valoare, mentionand-o de sutede ori (1 Corinteni 13:1-3; 1 Ioan 4:8).Faceti-va timp pentru satisfacerea necesi-tatilor spirituale. Un barbat pe numeGeoff avea o sotie iubitoare, doi copii feri-citi si prieteni buni si lucra ca paramedic,munca ce-i aducea satisfactii. Cu toateacestea, suferinta si moartea erau reali-tati crude de care se lovea mereu la loculde munca. „Oare asa trebuie sa fie via-

ta?”, s-a ıntrebat el. Apoi, ıntr-o zi a cititcateva publicatii bazate pe Biblie ale Mar-torilor lui Iehova si a gasit raspunsuri carel-au satisfacut.Geoff le-a ımpartasit cele citite sotiei sicopiilor sai, starnindu-le si lor interesul.Acesta a fost ınceputul unei „calatorii” spi-rituale ca familie, care le-a ımbogatit tu-turor viata si i-a ajutat sa-si foloseascatimpul cu ıntelepciune. Studiul Bibliei le-aoferit si minunata speranta a unei vietivesnice, pline de sens ıntr-o lume farasuferinta (Revelatia 21:3, 4).Experienta lui Geoff ne aminteste de cu-vintele lui Isus Cristos: „Fericiti sunt ceiconstienti de necesitatile lor spirituale”(Matei 5:3). Sunteti dispusi sa alocati pu-tin timp satisfacerii necesitatilor spiritua-le? Fiti siguri ca nicio alta investitie nu vava ajuta sa dobanditi ıntelepciunea nece-sara pentru a va folosi ın cel mai bun modnu doar fiecare zi, ci si ıntreaga viata. ˛

Ce anume v-a starnit interesulfata de originea si sensul vietii?Tatal meu a fost catolic, iarmama protestanta. Cu toateacestea, nu considerau religiaimportanta. Eu ınsa ın adoles-centa m-am ıntrebat care estesensul vietii si, ca urmare, amcitit tot felul de carti despre bu-dism, hinduism si islamism.Chiar i-am cerut lui Dumnezeusa-mi dezvaluie adevarul.ˆIn anii ’70, cand biologia molecu-lara a ınregistrat progrese uimi-

toare, ma ıntrebam daca aceastastiinta putea sa ne explice cuma aparut viata.

ˆIntrucat eram fas-

cinat de mecanismele din inte-riorul celulelor vii, am ales sa stu-diez biotehnologia. Trebuie saprecizez ca majoritatea profesori-lor mei afirmau ca viata a evoluatın urma unor procese naturale,iar eu i-am crezut.

Cum ati ajuns sa fiti interesatde Biblie?Doi Martori ai lui Iehova au ba-tut la usa noastra. Desi erau

amabili, am fost nepoliticos cu eisi le-am zis ca nu ma interesea-za ce au de spus. Sotia mea m-aauzit. „N-a fost frumos din par-tea ta, Hans Kristian”, m-a doje-nit ea. „Mereu ai vrut sa afli sen-sul vietii.” Avea dreptate, iar eum-am simtit rusinat. Asa ca amfugit dupa cei doi Martori. Amstat de vorba si le-am spus cadoream sa aflu daca exista con-tradictii ıntre Biblie si stiinta.

Ce raspuns ati primit?Mi-au aratat ce spune Biblia de-spre Sursa energiei evidente ınunivers. Mi-au citit urmatorul ver-set: „Ridicati-va ochii si priviti!Cine a creat aceste lucruri? . . .Datorita marii lui energii dinami-ce si puterii sale nemarginite, ni-ciuna nu lipseste”.1 Aceasta afir-matie m-a pus pe ganduri. Era

I N T E R V I U � H A N S K R I S T I A N KO T L A R

Un specialist ın biotehnologiene vorbeste despre credinta luiˆIn 1978, dr. Hans Kristian Kotlar lucra pentru primaoara ca cercetator la Sectia de Radioterapie a SpitaluluiUniversitar din Oslo (Norvegia), unde studia cancerul sisistemul imunitar. Tot ın acea vreme l-a interesat si origi-nea vietii. Revista Treziti-va! i-a pus unele ıntrebari privi-toare la activitatea sa stiintifica si la credinta lui.

Treziti-va! februarie 2014 11

cat se poate de logica: doar oSursa inteligenta de energie pu-tea fi raspunzatoare pentru ordi-nea din univers.

V-ati schimbat apoi punctulde vedere privitor la evolutie?Treptat mi-am dat seama ca di-versele teorii privind evolutia nusunt sustinute de dovezi stiintifi-ce solide. De fapt, nu sunt altce-va decat povesti inventate pen-tru a explica asa-zisa aparitie dinpura ıntamplare a unor structuriremarcabile ce se gasesc ın or-ganismele vii, cum este si siste-mul imunitar. Cu cat studiammai mult sistemul imunitar, cuatat ımi dadeam seama cat decomplex si de eficient este. Ast-fel, ın urma cercetarilor mele amtras concluzia ca viata este ope-ra unui Creator inteligent.

Ne puteti da cateva doveziale existentei unui proiectın organismele vii?Sistemul imunitar este ın realita-te un ansamblu uluitor de struc-turi si mecanisme proiectatesa ne apere de o multime deagenti, inclusiv bacterii si viru-suri. Mecanismele, la randul lor,pot fi grupate ın doua sistemecomplementare. Primul declan-seaza un atac ımpotriva microbi-lor invadatori ın doar cateva ore.Al doilea reactioneaza dupa ca-teva zile, ınsa merge direct la tin-ta, atacand ın mod specific in-

vadatorul. Acest al doilea sistemare si o buna memorie, ın sen-sul ca, daca un anumit invada-tor s-ar ıntoarce dupa cativa ani,reactia ımpotriva acestui dus-man va fi rapida.

ˆIntregul sistem

imunitar actioneaza atat de efi-cient, ıncat nici nu ne dam sea-ma ca am fost infectati si aparaticorespunzator. De asemenea,este uluitor modul ın care siste-mul imunitar face diferenta ıntresubstantele straine si sutele detipuri de celule care alcatuiesccorpul uman.

Explicati-ne ce se ıntamplacand un microb patrundeın organismul nostru.Microbii patrund pe furis: prinaerul pe care ıl inspiram, prinalimente, prin tractul urogenitalsau chiar prin piele. Cand siste-mul imunitar detecteaza intrusi,el declanseaza o serie de reac-tii ın lant care implica zeci deproteine specializate. Fiecareelement al acestor reactii ıl ac-tiveaza pe urmatorul pentru in-tensificarea contraatacului. Pro-cesul e de-a dreptul uimitor!

Am putea spune deci cacunostintele dumneavoastrastiintifice v-au ıntarit credintaın Dumnezeu?Categoric! Puterea si complexita-tea sistemului nostru imunitarsunt dovezi incontestabile aleexistentei unui Creator ıntelept si

iubitor. As adauga ca stiinta mi-aıntarit si credinta ın Biblie. Depilda, ın Proverbele 17:22 sespune ca „o inima vesela esteun bun medicament”. Cercetato-rii au descoperit ca starea noas-tra sufleteasca poate influentasistemul imunitar. De exemplu,stresul slabeste reactiile imune.

Multi dintre colegii dumnea-voastra nu cred ın Dumnezeu.De ce?Din diferite motive. Unii, cuma fost si cazul meu, efectiv ac-cepta tot ce sunt ınvatati. Ei pre-supun probabil ca evolutia estesustinuta de dovezi stiintifice. Al-tii nu se prea gandesc la modulın care a aparut viata. E pacat.Ar trebui sa-si puna mai multeıntrebari.

De ce ati devenit Martor al luiIehova?Ceea ce m-a atras la aceasta re-ligie a fost ospitalitatea membri-lor ei si credinta lor ın promisiu-nea Creatorului de a aduce olume mai buna.2 Iar aceasta cre-dinta e bazata pe cercetari si ar-gumente profunde, nu pe mituriori speculatii.3 ˛

1. Isaia 40:26.2. Revelatia 21:3, 4.3. Evrei 11:1.

ˆIn urma cercetarilor mele am trasconcluzia ca viata este operaunui Creator inteligent

DE CE ar trebui sa ne intereseze viata unui ımparatroman din Antichitate? Daca vreti sa aflati mai multe

despre crestinism, e bine sa stiti ca manevrele politice sireligioase ale lui Constantin au influentat doctrinele sipracticile multor biserici pana ın ziua de azi. Cum anume?

BISERICILE – RECUNOSCUTE LEGALSI ULTERIOR EXPLOATATE

ˆIn 313 e.n., Constantin era la carma Imperiului Roman

de Apus, iar Licinius si Maximinus, la carma Imperiului Ro-man de Rasarit. Constantin si Licinius le-au oferit libertatede ınchinare tuturor locuitorilor imperiului, inclusiv crestini-lor. Constantin a devenit protectorul crestinismului, consi-derand ca aceasta religie putea sa contribuie la unificareaimperiului sau.�

Spre surprinderea lui ınsa, bisericile erau dezbinatedin cauza disputelor. Dornic sa se ajunga la un consens, ela ıncercat sa stabileasca, ulterior chiar sa impuna, doctri-na „corecta”. Pentru a-i castiga favoarea, episcopii s-au va-zut nevoiti sa recurga la compromisuri religioase; cei careactionau ca atare erau scutiti de taxe si primeau contribu-tii generoase. „Acceptarea versiunii «corecte» a doctrineicrestine deschidea calea nu numai spre ceruri, ci si spre

� Sinceritatea lui Constantin ın adoptarea convingerilor crestine a fost ınde-lung pusa la ındoiala, iar aceasta datorita „concesiilor evidente facute ın favoa-rea religiilor pagane, pana spre sfarsitul domniei sale”, precizeaza o lucrare dereferinta.

P O R T R E T E D I N T R E C U T � C O N S TA N T I N C E L M A R E

CONSTANTIN CEL MAREConstantin a fost primul ımparat roman cares-a declarat crestin. Prin aceasta actiune, el ainfluentat enorm istoria lumii. A ımbratisat oreligie care fusese anterior aspru persecutatasi a ındreptat-o spre un fagas ce a dus laformarea crestinatatii. Astfel, potrivit lucrarii TheEncyclopædia Britannica, asa-zisul crestinism adevenit „cel mai puternic factor social si politic”care a influentat vreodata cursul istoriei.

ST IAT I C˘A . . . ?

) Constantin a devenit ımparatulImperiului Roman de Apus ın306 e.n. si a fost conducatorunic al ıntregului imperiu (deApus si de Rasarit) ın perioada324-337 e.n.

) Constantin a pretins ca, ıntr-unvis sau o viziune, Dumnezeulcrestinilor l-ar fi asigurat desprijinul sau ın batalie.

) Atribuindu-i lui Dumnezeuvictoria militara, Constantin„a poruncit degraba” ca statuiicare ıl ınfatisa, aflata „ın cel maifrecventat loc din Roma”, sai se puna ın mana o sulita cuınsemnul crucii (Paul Keresztes,istoric).

) Constantin a detinut titlulpagan de pontifex maximus,sau mare preot, si s-a consideratsuveranul tuturor religiilor depe teritoriul imperiului sau.

�Kim

Kirby/agefotostock;Com

missioned

byYork

CivicTrust(sculptor,Philip

Jackson)

Treziti-va! februarie 2014 13

numeroase bunuri si avantaje pamantesti”, afirma istoriculCharles Freeman. Clericii au devenit astfel figuri marcanteın afacerile lumesti. „Biserica a castigat un protector, dars-a ales si cu un stapan”, conchide istoricul Arnold HughMartin Jones.

CE FEL DE CRESTINISM?ˆIn urma aliantei dintre Constantin si episcopi, a rezultat

o religie cu doctrine crestine si pagane deopotriva. Si nicinu este de mirare, ıntrucat obiectivul ımparatului era atin-gerea pluralismului religios, nu cautarea adevarului reli-gios. La urma urmei, era conducatorul unui imperiu pagan.Pentru a face pe plac ambelor tabere religioase, el a adop-tat o pozitie „voit incerta, atat ın actiunile sale, cat si ın po-litica de guvernare ın general”, a scris un istoric.Desi s-a declarat un aparator al crestinismului, Constan-

tin nu a renuntat la paganism. De pilda, practica astrologiasi divinatia – practici oculte, condamnate de Biblie (Deute-ronomul 18:10-12). Pe Arcul lui Constantin din Roma, ımpa-ratul este reprezentat oferind sacrificii zeitatilor pagane. Ela continuat sa-i aduca ınchinare zeului-soare batand mone-de cu imaginea acestuia si promovand cultul soarelui. Spresfarsitul vietii, Constantin chiar le-a permis locuitorilor dinUmbria (Italia) sa construiasca un templu ın onoarea lui si afamiliei sale si sa numeasca preoti care sa slujeasca acolo.

Constantin si-a amanat botezul „crestin” pana aproapede moartea sa, survenita ın 337 e.n. Multi eruditi sunt deparere ca el s-a retinut sa se boteze pentru a nu pierdesprijinul politic al crestinilor, dar nici pe cel al paganilor dinimperiu. Cu siguranta, modul ın care si-a trait viata si bo-tezul sau tarziu pun sub semnul ıntrebarii sinceritatea cre-dintei sale ın Cristos. Totusi, un lucru e sigur: Biserica ce aprimit recunoasterea lui Constantin a devenit o entitate re-ligioasa si politica influenta care i-a ıntors spatele lui Cris-tos si s-a ıntovarasit cu lumea. Isus ınsa a spus desprecontinuatorii sai: „Ei nu fac parte din lume, asa cum nicieu nu fac parte din lume” (Ioan 17:14). Din aceasta religie– care acum era lumeasca – s-au format o multime de alteconfesiuni religioase.

Ce ınsemnatate au toate acestea pentru noi?ˆIntelegem

ca doctrinele unei biserici nu trebuie acceptate orbeste, citrebuie examinate ın lumina Bibliei (1 Ioan 4:1). ˛

˙ „Un bun ımparat – fie elsi un bun crestin – se vedeaın mod inevitabil obligat saaleaga ıntre pierderea favoriidivine si pierderea puterii.Constantin, care tocmai veni-se la tron, nu era dispus subnicio forma sa renunte la pu-tere si nici la pacatele ce l-arfi ajutat sa si-o pastreze.”(Richard Rubenstein, profesorsi analist pe conflicte religioasesi sociale)

˙ „Ca [ımparatul] Constan-tin a fost crestin, cel putinspre sfarsitul vietii sale,nimeni nu poate pune laındoiala, atat timp cat nujudecam calitatea cresti-nismului practicat de el.”(Paul Keresztes, profesor de istoriesi filologie clasica)

„Biserica a castigat un protector,dar s-a ales si cu un stapan.”(Arnold Hugh Martin Jones, istoric)

Arcul lui Constantin,ridicat pentru a comemoravictoria ımparatului

DIFICULTATEAFiica voastra va spune ca estefoarte stresata. „La 13 ani?”, vaıntrebati neıncrezatori. „E preatanara ca sa stie ce ınseamnastresul.”

ˆInsa ınainte sa-i spu-

neti fiicei voastre asa ceva, gan-diti-va la unele motive pentrucare viata i s-ar putea parea co-plesitoare unei tinere adoles-cente.

DE CE SEˆINT

ˆAMPL

˘A

Schimbari de ordin fizic. Dezvoltarea fizica brusca din pe-rioada pubertatii ıi poate provoca unei fete foarte multaneliniste, mai ales daca s-a dezvoltat mai mult sau mai pu-tin decat colegele ei. „Am fost una dintre primele fete careau ınceput sa poarte sutien si nu ma simteam deloc bine ınpielea mea”, povesteste Anna�, care are acum 20 de ani.„ˆIn comparatie cu colegele, ma consideram o ciudata, deparca as fi fost o aratare!”Schimbari de ordin emotional. Karen, care are acum17 ani, marturiseste: „

ˆIn timpul zilei, eram superfericita, iar

mai tarziu, ın timpul noptii, plangeam ın hohote. Era frus-trant pentru ca nu ıntelegeam ce se ıntampla cu mine. Emo-tiile mele parca o luasera razna”.Aparitia ciclului menstrual. „Desi mama vorbise cu mineınainte si ma pregatise, prima menstruatie m-a luat prin sur-prindere”, declara Kathleen. „Faceam dus de mai multe oripe zi pentru ca ma simteam tot timpul murdara. Ca si cumasta n-ar fi fost de ajuns, cei trei frati mai mari ai mei ısi ba-teau joc de mine ıncontinuu. Problemele mele legate de ci-clu li se pareau amuzante.”Presiuni din partea altora.Marie, care are acum 18 ani, ısiaminteste: „Cand aveam 12-14 ani, presiunile din partea co-legilor erau foarte puternice. Colegii de scoala erau rautaciosicu oricine era diferit.” Anita, ın varsta de 14 ani, spune: „Lavarsta mea, e foarte important sa ai sentimentul ca esti ac-ceptat ıntr-un grup de prieteni; e cumplit sa fii dat la o parte”.

� Numele din acest articol au fost schimbate.

A J U T O R P E N T RU FAM I L I I � C R E S T E R E A C O P I I L O R

Ce puteti facedaca fiicavoastraadolescentaeste stresata

r Mai multe informatii de interes pentru familie pe www.jw.org

CE PUTETI FACEˆIndemnati-va fiica sa vorbeasca despre ce simte. Laınceput, s-ar putea sa ezite. Fiti ınsa rabdatori si aplicatisfatul Bibliei de a fi ‘prompti la ascultare, ınceti la vorbire’(Iacov 1:19).Luati ın serios factorii de stres care o afecteaza. Nu uitatica ea nu are experienta voastra de viata si, prin urmare, nuare cu ce sa compare problemele de care se loveste si careıi cauzeaza stres, cu atat mai putin sa dobandeasca aptitu-dinile necesare pentru a le depasi. (Principiu biblic: Romani15:1)Nu o ımpovarati cu prea multe activitati extrascolare.Potrivit cartii Teach Your Children Well, tinerii care au pro-gramul supraıncarcat „prezinta adesea simptome de stres,ındeosebi simptome fizice precum dureri de cap sau de sto-mac”. (Principiu biblic: Filipeni 1:9, 10)Asigurati-va ca fiica voastra se odihneste suficient. De re-gula, somnul este primul lucru pe care adolescentii ıl negli-jeaza. Fara suficienta odihna ınsa, capacitatile cognitive alefiicei voastre, dar si capacitatea de a combate stresul vorslabi. (Principiu biblic: Eclesiastul 4:6)Ajutati-va fiica sa gaseasca modalitati sanatoase de ase elibera de stres. Unele adolescente reduc stresul fa-cand sport. „Exercitiul fizic este de . . . folos”, se spune ınBiblie (1 Timotei 4:8). Alte fete au reusit sa tina stresul subcontrol avand un jurnal. „Cand eram mai mica”, ısi amintes-te Brittany, care are 22 de ani, „scriam despre problemelepe care nu le puteam rezolva. Asta ma ajuta sa ınteleg maibine cum ma afecta o anumita problema, iar apoi ımi eramai usor sa o rezolv sau, pur si simplu, s-o las sa treaca”.Fiti voi ınsiva un exemplu. Voi cum faceti fata stresului?Va asumati mai multe responsabilitati decat puteti duce, iar,cand trebuie sa va achitati de ele, intrati ın panica? Vaspetiti muncind, fara sa va faceti timp pentru lucrurile maiimportante din viata? „Rezonabilitatea voastra sa fie cunos-cuta”, se spune ın Filipeni 4:5. Nu uitati: fiica voastra ado-lescenta va imita exemplul – fie ca e bun, fie ca e rau. ˛

VERSETE -CHE I E

„Noi deci, care suntem tari,sa purtam slabiciunile celorce nu sunt tari.” (Romani 15:1)

„Sa va asigurati de lucrurile maiimportante.” (Filipeni 1:9, 10)

„Mai bine o mana plina de odihnadecat doua maini pline de truda sigoana dupa vant.” (Eclesiastul 4:6)

EXEMPLUL P˘ARINTILOR

O tanara pe nume Laura spune:„Tata e un om foarte ocupat, dar,ın pofida tuturor problemelor, ısipastreaza atitudinea pozitiva. Candapare o problema, prima lui reactiee: «Cum putem s-o rezolvam?» sau«Care ar fi cea mai buna solutie?».Unul dintre mottourile lui preferateeste: «

ˆIn viata, 10% reprezinta ceea

ce ti se ıntampla, iar 90%, modul ıncare reactionezi tu la ce ti se ın-tampla». Tata nu e perfect, uneorie si el stresat, dar nu permite ni-ciodata ca problemele sa-l doboa-re. E un exemplu foarte bun pentrumine; de la el ınvat cum sa fac fatastresului”.

Treziti-va! februarie 2014 15

g1

4 0

2-M

13

11

06

OANUMIT˘A specie de licurici apartinand

genului Photuris� reuseste sa am-plifice considerabil intensitatea luminiiproduse, iar aceastacuajutorul unor solzineregulati, aflati chiar peorganul luminis-cent.

Ganditi-va: Cercetatorii au descoperitca micutii solzi de pe suprafata organu-lui luminiscent al unor licurici formeazaun model cu striatii, oarecum asemana-tor modelului ın care se suprapun sindri-lele sau tiglele. Solzii sunt ınclinati avandun capat mai sus cu 3 micrometri decatcelalalt capat – ceea ce reprezinta maiputin de a douazecea parte din grosi-mea firului de par uman. Desi mica, ıncli-natia amplifica puterea luminoasa a or-ganului luminiscent cu aproape 50% fatade cazul ın care solzii ar forma o suprafa-ta neteda!

Ar putea oare aceasta descoperire saduca la ımbunatatirea eficientei LED-uri-lor (diode emitatoare de lumina)?

ˆIn

cadrul unui experiment, cercetatorii auacoperit LED-urile cu un material striat,asemanator structurii de pe organul lumi-niscent al licuriciului. Rezultatul? LED-uri-le au emis cu pana la 55% mai multa lu-mina! Fizicianul Annick Bay marturiseste:„Munca noastra are o latura extraordina-ra; ınvatam atat de multe observandatent natura!”.

Ce credeti? Au aparut licuriciul Pho-turis si organul lui luminiscent prin evolu-tie? Sau sunt opera unui Proiectant? ˛

� Oamenii de stiinta nu au studiat toate speciile de licu-rici apartinand genului Photuris.

O P E R A U NU I P RO I E C TA N T ?

Organul luminiscental licuriciului Photuris

Solzi neregulati

Licuriciul:GailShum

way/Photographer’s

Choice/Getty

Images;solzii:O

pticsExpress

Puteti descarcagratuit aceastarevista, precum sieditii anterioare

Bibliadisponibila onlineın aproximativ50 de limbi

Accesatiwww.jw.orgsau scanatiacest cod

no

p