functiile limbajului jurnalistic

7/29/2019 functiile limbajului jurnalistic

1/11

Functiile limbajului jurnalistic

1. Functii lingvistice si tipologie de texte jurnalistice

Fiecaruia dintre elementele implicate in procesul de comunicare ii corespunde o functi

lingvistica, pe care Roman Jakobson a pus-o in evidenta prin studiile sale de lingvistica.

Cele sase functii ale limbajului evidentiate in peisajul limbilor naturale functioneaza si in

limbajul jurnalistic.

Functiile limbajului puse in relatie cu informatia obiectiva, bruta, care trebuie transmis

prin textul de presa permit distingerea unei tipologii de texte. Astfel, in raport cu functiile limbajulu

se pot distinge :

- Functia expresiva este centrata pe emitatorul mesajului. Ea exprima atitudinea emitatorulu

(jurnalistului) fata de continutul mesajului sau si fata de situatie. Tot ceea ce, intr-un mesaj scri

(articol de presa), tradeaza personalitatea emitatorului (a jurnalistului) tine de functia expresiva

Textele corespunzand functiei expresive a limbajului sunt texte critice, subiective, impresioniste

Functia expresiva se materializeaza lingvistic prin : folosirea persoanei intai, afirmatii, repetit

( exemplu . Aceasta s-a apropiat de Lazarus si, cu cel mai frumos zambet din dotare i-a propus s

faca o poza impreuna in Click, 17 noiembrie, 2008 ; Prin crearea de motoare cu nivel foart

redus de CO2, contribuim la protectia mediului. in Telegraf, 17 noiembrie, 2008).

- Functia conativa este orientata spre destinatar. Tot ceea ce se refera direct la destinata(publicul cititor) tine de functia conativa ; dintre manifestarile acestei functii, cea mai evidenta est

utilizarea imperativelor. Textele corespunzatoare functiei conative sunt texte persuasive, seducatoare

impresive ( exemplu : Pentru a indeplini aceste promisiuni, PSD trebuie sa ajunga l

guvernare in Telegraf, 17 noiembrie, 2008 ; Afla mai multe despre ING Card Cont ROL di

catalogul ING si gaseste toate datele promotiei in regulament. in Telegraf, 17 noiembrie, 2008)..

- Ffunctia referentiala , numita si denotativa, este centrata pe referent. Tot ceea ce fac

trimitere la referentii situationali sau textuali tine de functia referentiala. Textele corespunzatoar

functiei referentiale sunt texte obiective, seci, fara comentarii ( exemplu : Un bloc de locuint

sociale cu patru etaje si mansarda, construite in zona Moldoveni din Calarasi, va fi dat in folosinta l

sfarsitul anului. In Adevarul, 20 noiembrie, 2008)


2/11

Astfel, avem de-a face cu texte impersonale, obiective, avand drept unic scop sa ofer

cititorului o serie de informatii pure. In principiu, in asemenea texte nu se remarca nici prezent

emitatorului, nici cea a destinatarului.

Punctand sensul acestor trei functii, constatam ca : functia expresiva este centrata pe eu

functia conativa pe tu iar cea referentiala pe el.

- Functia fatica, in jurnalism, este centrata pe contactul psihologic. Textul care ajut

comunicarea, corespunde functiei fatice, Tot ceea ce serveste la realizarea, mentinerea sa

intreruperea contactului (deci a comunicarii) tine de functia fatica. In jurnalism, aceasta functie est

indeplinita, mai ales, de titluri, subtitluri, sapou, punctuatie dar si prin alte mijloace jurnalistic

(culori, dimensiunea literelor, etc.);

- Functia metalingvistica este centrata pe cod. Textele care contin explicatii sau definiti

corespund functiei metalingvistice. Tot ceea ce ,intr-un mesaj, serveste la prezentarea unei explicati

sau precizari privind codul folosit de emitator tine de functia metalingvistica. Uneori, destinataru

poate avea nevoie de explicatii pentru a intelege mai bine mesajul, iar jurnalistul, din intuitie, aduc

precizari in legatura cu propriul sau limbaj : adica ; in principiu, aceasta functie este sla

reprezentata in presa de informatie. Ea este ceva mai mult utilizata in presa de specialitate si d

vulgarizare a cunostintelor ( exemplu . justitia romaneasca nu e oarba , adica impartiala, c

chioara , adica vede doar ceea ce ii convine in Telegraf, 3 septembrie, 2008 ).

Uneori, functia metalingvistica este valorificata ca efect al ironiei mai mult sau mai puti

disimulata (exemplu : Cristian Cioaca s-a mutat pentru 29 de zile la serviciu. Dar nu la biroul sau d

la Inspectoratul Judetean de Politie Brasov, ci in arestul aflat la subsolul aceleiasi cladiri. i

Libertatea, 25 ianuarie, 2008);

- Functia poetica este centrata pe mesaj. Textele care valorifica informatia prin figuri de st

corespund functiei poetice. Tot ceea ce aduce o suplimentare la sensul mesajului, prin structura

textului, prin ritm, prin tonalitate, sonoritati, tine de functia poetica. In presa, functia poetica are un

rol accesoriu. In jurnalism, functia poetica se realizeaza prin repetitia unor sonoritati, pri

personificare, prin rime interioare, prin combinatii neasteptate de cuvinte, etc. Sloganurile publicitar

si politice recurg, aproape intotdeauna, la functia poetica a limbajului. Astfel, sloganul politic ,,S

traiti bine! combina o formula de salut militar cu adverbul de mod care determina schimbare

salutului in urare. In felul acesta, salutul devine o urare, dupa modelul din timpul imparatilor romani.


3/11

In jurnalul de Constanta Telegraf nr. 96 (4566), din 25 aprilie 2007, pagina 16, am gasit u

exemplu convingator de articol in care domina functia poetica a expresiei lingvistice. Iata u

fragment din articol :

Frizerii nu fac politica

Sunt acuzat ca ma iau prea des de politicieni si ca ma fac pervers ca nu vad si nu comente

magariile frizerilor, ciubucurile ospatarilor si furtul la gramaj al gestionarilor de branza fermentata s

mezeluri de tot felul. In conceptia unora, dezastrul economic national a fost provocat si intretinut d

atitudinea iresponsabila a oligarhilor frizeri. In aparenta, frizerii nu fac politica dar ei pun in fiecare z

de lucru, in fiecare tura, conform graficului in vigoare, tara la cale. Sigur, nu orice frizer are aces

privilegiu, ci doar cei care tund oameni importanti. Frizerii din aceasta categorie se simt extrem d

importanti si de valorosi, sub masca lor blajina de apolitici, isi fac de cap! ..Cine tine in

mana foarfeca, pamatuful, scula pentru pieptanat si crema pentru sapunit ?.

Trebuie subliniat ca cele sase functii ale limbajului nu se exclud una pe alta. Rar se poat

intalni un text ,,pur, in care sa se manifeste o singura functie din cele sase. Cel mai adesea, ma

multe functii se suprapun dar functia dominanta da caracteristica textului.

Clasificarea de mai sus este operationala in masura in care ea este un instrument practic d

analiza sau de producere a oricarui tip de text.

2. Tipuri de mesaje in presa scrisa

Deoarece textul este purtator de mesaj, iar una dintre cele sase functii ale limbajului est

dominanta textului, asta face posibil sa se distinga o tipologie de mesaje, in conformitate c

importanta functiilor reprezentate. Astfel, exista :

- Mesaj referential : a informa, centrat dominant pe referent, pe fapte, evenimente, intamplari

si situatii reale ( exemplu : Taxa de poluare auto pentru cumpararea de masini noi a fos

suspendata pentru un an, pana la 31 decembrie 2009, printr-o decizie a guvernului., in Adevarul

20 noiembrie, 2008; Inka este o bautura instant pe baza de extract de cereale-pudra. in Jurnalu

National, 24 august, 2007).

In asemenea mesaje, domina doar elementul referential ; nici-o alta functie nu vine sa de

informatiei brute vreo orientare speciala, deosebita. Totusi, aceste texte sunt rezultatul unui proiect

acela de a da unui cititor nedefinit, dar potential, un anumit numar de informatii care pot sa-

foloseasca intr-un fel oarecare. Absenta emitatorului (a jurnalistului) este voluntar : obiectivitatea est


4/11

rezultatul unui efort, a unei activitati, a unei munci grele, uneori. Elaborarea unui text obiectiv arat

cat de greu este sa produci un text fara sa intervii cu propria personalitate.

Noi distingem doua tipuri de texte pur referentiale : informatia si comunicatul de presa.

Informatia contine texte destinate sa ofere cititorilor cunostinte cu trimitere la referenti real

obiecte concrete, fapte, evenimente, circumstante, cifre. A informa, in modul cel mai limpede si ma

direct, presupune fapte simple si relativ putine, un anume simt al exactitatii si al obiectivitatii ca s

aptitudinea de a degaja esenta unui eveniment si de a spune limpede acest lucru.

Comunicatele de presa sunt un exemplu de asemenea tip de text, destinat unei documentar

rapide. Transmiterea informatiei urmeaza regulile limpezimii, laconismului, densitatii ( cel mai mar

numar de informatii cu cel mai mic numar de cuvinte).

Comunicatul de presa poate sa apara artificial distins de informatie.

Acest gen de texte propun elemente mai complexe si mai numeroase decat cele continute i

simpla informare. Astfel, se da o informatie in legatura cu o reuniune dar se relateaza desfasurarea ei

Comunicatul de presa poate face trimitere la referenti reali (activitati sportive, fapte diverse, reuniuni

etc.) sau la referenti textuali (de exemplu : dreptul la replica).

Facand trimitere la referenti reali, comunicatul de presa se materializeaza in texte de tip

descriptive care prezinta cu precizie si fidelitate elementele referentiale si legaturile dintre ele

Comunicatul de presa se realizeaza in legatura cu un fapt (relatarea unui accident : descrierea loculu

si a faptelor), o actiune, (relatarea in legatura cu o reuniune, descrierea desfasurarii reuniunii), u

obiect (descrierea unui tablou).

In toate cazurile pe care le prezinta, comunicatul de presa nu adauga nimic faptelor, n

analizeaza, nu emite judecati si aprecieri, nu critica, nu lauda : el expune elementele.

- Mesaj expresiv : subiectivitatea jurnalistului, centrat, cu precadere, pe aprecierile s

consideratiile personale ale autorului articolului de presa (exemplu : O incapere meschina

neprimitoare, cu ciment pe jos, unde soarele cu greu razbate printre gratiile de la fereastra, dou

paturi suprapuse din fier, cu o saltea care, cel putin aparent, e tare incomoda, o masa si doua scaune

Asa arata celula in care. in Libertatea, 25 ianuarie, 2008 ; In primii doi ani am avut u

program draconicSchimbarea s-a produs insa in atitudinea mea - am renuntat la ambit

profesionale.M-am simtit mai lejer si mai uman., in Adevarul, 20 noiembrie, 2008 ).


5/11

Expresivitatea se manifesta intr-un mesaj de fiecare data cand emitatorul isi exprim

gandurile, parerile, reactiile fata de continutul mesajului. Elementele expresive indica subiectivitate

in mesaj.

In presa, diversele atitudini ale jurnalistului determina identificarea de tipuri diferite d

mesaje expresive :

- relatarea de presa critica este expresia unei judecati ; spre deosebire de

- relatarea obiectiva, prezentarea critica include reactiile si opiniile emitatorului

jurnalist fata de subiectul mesajului transmis.

In jurnalism, este, de asemenea, necesara o distinctie intre diversele grade de subiectivitat

sau de critica, astfel :

- se blameaza dezastrele produse de un atac terorist in numele principiilor umanitare ; aici nu

mai este vorba de o apreciere de tipul imi place sau nu imi place ci de altfel de judecati, in numel

umanitatii , dar

- se condamna scandalurile in plina noapte, pe strada, in numele normelor de conduita, etc.

Aprecierea critica pur subiectiva a jurnalistului are o valoare limitata si ea este eficienta doa

in masura in care cititorii au o anumita afinitate de spirit sau de opinie cu autorul.

In jurnalism, se disting, de asemenea, modalitati atenuante de exprimare a unei afirmati

provocatoare . Printre acestea, semnalam :

- folosirea pronumelui noi, ca plural de modestie, pentru a masca pronumele eu , mai ale

cand este vorba despre o evaluare pozitiva,

- formularile impersonale de tipul : se spune, se considera, se vorbeste includ atat persoan

autorului cat si ansamblul indivizilor infatisati in colectiv. Enunturile impersonale permit disimulare

(ascunderea) lui eu, fara a renunta la exprimarea ideilor personale ale jurnalistului. Totusi, in presa

aceste formulari trebuie sa ramana ocazionale.

Este necesara cunoasterea acestor tehnici dar recunoasterea lor de catre cititor est

indispensabila pentru a percepe, sub aparenta obiectivitatii, prezenta autorului.

- Mesaj conativ : adaptarea la personalitatea cititorului, centrat pe public, punandu

direct in discutie (exemplu : Cu abonamentul Voce Business Nelimitat poti vorbi acum oricat

oriunde si oricand cu partenerii tai de afaceri din tara sau din strainatate. , in Telegraf, 1

noiembrie, 2008; In plus, pentru ca nu-i usor sa faci rost de inca un serviciu uitati-va la stiri de ce

puneti, in loc sa munciti voi, banutii la treaba. Daca va mai raman cativa dupa toate cheltuielil


6/11

gospodariei, puneti-i pe ING Card ContrROL, probabil cel mai bun card de pe piata., i

Adevarul, 20 noiembrie, 2008).

Textele care contin aceste exprimari il implica direct pe destinatar in procesul comunicarii,

vizeaza nemijlocit prin continutul mesajului.

Acest procedeu este mult utilizat in textele politice si publicitare.

Implicarea directa a cititorului presupune o adaptare la personalitatea sociala si culturala

acestuia (publicul tinta). Un text jurnalistic vizeaza un anume public definit in functie de criteri

precise (varsta, sex, cultura, apartenenta socio-profesionala, convingeri politice, religioase, etc.).

Cititorul va simti ca textul i se adreseaza direct doar in masura in care jurnalistul va scrie ,,p

limba lui. Asta presupune ca jurnalistul sa-si cunoasca bine cititorii, sa stie pentru cine scrie, car

sunt centrele de interes ale cititorilor, ce cultura au, ce coduri personale aplica in decodare

mesajelor.

Adaptarea la destinatar se traduce prin recurgerea la nivelele de limba specifice. Aici apar

limpede rolul social si psihologic al limbajului.

Cand scrie un articol de presa, jurnalistul nu trebuie sa piarda din vedere ca el are un obiectiv

dublu :

- sa fie inteles, adica sa fie atent la lizibilitatea textului si la asezarea lui in pagina si

- sa fie admis, acceptat, adica sa seduca publicul prin stilul sau si prin felul in care aduc

argumente.

Progresele din domeniul psihologiei sociale si din media au determinat aplicarea sistematica

unor procedee destinate persuadarii oamenilor fara ca acestia sa-si dea seama de asta : sugestii

seductie, convingere, manipulare.

Aplicand tehnici de comunicare si persuasiune avansate, articolele politice si publicitatea is

depasesc rolul de a informa si determina comportamente ale oamenilor care tin de reflexel

conditionate.

Actiunea sugestiva a imaginilor, a culorilor, a formelor vin sa accentueze forta cuvintelo

(sloganuri politice, publicitate).

Rolul informativ al publicitatii si al propagandei nu poate fi negat, dar trebuie sa fim

constienti de mijloacele si de strategiile de comunicare aplicate, sa stim sa citim printre randurile unu

mesaj politic sau publicitar, adica : sa degajam informatia, sa apreciem valoarea argumentelor si sa n

dam seama de efectele sugestive ale textului.


7/11

In relatarile de presa atentia cititorului este atrasa si mentinuta printr-o serie de efecte

surprize, asteptari, etc. Informatiile sunt adesea prezentate prin strategie romanesca :

- decuparea actiunii in acte sau episoade,

- punerea in valoare a personajelor, a decorului si a circumstantelor,

- evidentierea peripetiilor, intamplarilor, aventurilor prin rasturnari de situatii, lovituri d

teatru, etc.,

- amanarea voita a concluziilor prin aplicarea tehnicilor suspans-ului.

Faptele diverse, evenimentele politice sau sociale, elementele biografice ale unor personalitat

sunt, cel mai adesea, prezentate sub forma de povestire.

Obiectivitatea informatiei are de suferit in urma aplicarii acestor strategii dar creste interesu

cititorul.

- Mesaj fatic : atragerea si mentinerea atentiei cititorului, in care domina grija de a stabili sa

de a mentine contactul psihologic, in principal, prin titlurile si subtitlurile interogative sau continand

vocative (exemplu . Cine e Jamie ?, in Jurnalul National, 14 martie, 2008 ; Asa v-a venit idee

sa faceti un material de protectie ?, in Adevarul, 20 noiembrie, 2008; Auzi, soro: metrou l

Catelu !, in Adevarul, 20 noiembrie, 2008). Intr-un mesaj, tot ceea ce contribuie la atragerea s

mentinerea atentiei cititorului tine de functia fatica.

Elementele fatice dintr-un mesaj verifica buna functionare a canalelor fizice si a contactulu

psihologic. Se admite ca, in scris, este greu sa se verifice functionarea canalului si a contactulu

psihologic pentru ca emitatorul (jurnalistul) nu poate controla atentia cititorului-destinatarului. Exista

totusi, anumite tehnici care permit o comunicare mai usoara, care provoaca sau relanseaz

comunicarea. Dintre aceste tehnic retinem :

Lizibilitatea este caracteristica unui text de a fi citit usor ; facilitatea de lectura conduce la

mai mare si mai rapida intelegere a mesajului ; lizibilitatea este sustinuta de doi factori : redactarea s

tipografierea.

- Redactarea se refera la alegerea cuvintelor si a structurii frazelor celor mai convenabile une

exprimari clare, adecvate subiectului tratat.

Legile lizibilitatii unui text spun ca alegerea cuvintelor trebuie sa tina cont ca cel mai uso

sunt percepute :

- cuvintele scurte (deoarece cuvintele lungi cer mai mult efort pentru decodarea lor),


8/11

- cuvintele mai vechi in limba, deja cunoscute si folosite de mai mult timp (cuvintele noi s

impun mai greu, nu sunt cunoscute de toata lumea si se manifesta retinere fata de folosirea lor),

- cuvintele simple sunt preferate ( cuvintele obtinute prin prefixare, sufixare sau compuner

dauneaza lizibilitatii),

- cuvintele polisemantice (cu cat polisemia unui cuvant este mai mare, cu atat cuvantul est

mai folosit si mai bine inteles, deci, lizibil).

In consecinta, in compunerea unui mesaj lizibil se vor evita :cuvintele lungi, cuvintele rare s

cuvintele compuse.

Pe de alta parte, cuvintele cu o anumita incarcatura afectiva si cuvintele redondante (cu

sensuri apropiate), repetitiile unor idei exprimate prin reformulare sau parafrazare actioneaza asupr

atentiei cititorului.

Un text din care a fost eliminata orice redundanta devine prea dens, lectura devine greoaie s

memorarea se face cu dificultate.

In jurnalism, exista interes pentru repetarea anumitor cuvinte capitale pentru intelegere

mesajului, pentru accentuarea articularilor dintre gandire si fraza si chiar pentru a da o nota personal

mesajului.

Structura frazei este la fel de importanta pentru o buna intelegere a mesajului. Este necesara o

pliere la capacitatea cititorului de a percepe imediat un ansamblu de cuvinte. Pentru aceasta, trebui

ca :

- fraza sa fie astfel construita incat articulatiile sale sa fie imediat remarcate,

- lungimea propozitiilor sa nu depaseasca capacitatea de lectura definita prin ampan (adica o

fraza trebuie sa contina 10 pana la 30 de cuvinte pentru a fi inteleasa si memorata),

- cuvintele care se determina din punct de vedere gramatical sa nu fie prea departe unele d

altele,

- cuvintele cele mai importante pentru intelegerea mesajului sa fie plasate in prima jumatate a

frazei sau in a doua jumatate ( nu la mijlocul frazei),

- structura generala a frazei sa fie cunoscuta si sa permita cititorului sa prevada natur

cuvintelor chiar inainte de a le citi ; in jurnalism, o sintaxa prea savanta dauneaza lizibilitatii in timp

ce cliseele ti redundanta usureaza lectura.


9/11

- Tipografierea se refera la aspectul tehnic de scriere a textelor, la folosirea unei marim

convenabile a literelor, la buna calitate a materialului iconico-ilustrativ, la asezarea judicioasa in

pagina a textelor si imaginilor, potrivirea culorilor, etc.

- Mesaj metalingvistic : a defini, a explica, centrat pe cod, vehiculeaza explicatii (exemplu

Dintre legume se recomanda cele cu frunze verzi, care contin acid folic, cum ar fi salata, spanacul

broccoli, vinete, andive in Jurnalul National, 24 august, 2007; Initiativa Votul Verde is

propune sprijinirea politicilor de mediu in Romania si presupune, in prima instanta, selectarea uno

legi de interes pentru mediul inconjurator care au fost dezbatute in Parlament., in Adevarul, 2

noiembrie, 2008 ).

Metalimbajul este limbajul care vorbeste despre el insusi (gramatica, stilistica, etc.

Metalimbajul este un instrument stiintific necesar de fiecare data cand este nevoie de a defini sau de

explica cutare sau cutare aspect al limbajului (codului) folosit.

Metalimbajul nu se foloseste doar in limbajele stiintifice ci si atunci cand un limbaj vorbest

despre semnificatiile limbii (naturale) sau despre un alt cod.

Francis Vanoye il citeaza pe Roland Barthes care arata ca textele care comenteaza fotograf

din jurnalele de moda constituie un metalimbaj, in masura in care ele expliciteaza codul

vestimentar, si da ca exemplu un text care insoteste o fotografie din revista Elle1[1] :

Smokingul : haina lunga, stransa pe corp, inchisa cu un singur nasture, cu despicatura l

spate. Intr-o parte si alta a pantalonilor largi : o vipusca de satin ton pe ton.

Textul de mai sus comenteaza fotografia, o explica, atrage atentia cititorului asupra detaliilor

El constituie un limbaj despre un alt limbaj, cel al vestimentatiei.

- Mesaj poetic : punerea in valoare a continutului mesajului, in care ritmul, sonoritatile s

structura mesajului au tot atata importanta cat si continutul informativ pe care il vehiculeaz

(exemplu: Candidatii si-au luat Stolojanul si l-au plimbat prin piata Grivitei, piata Tomis III si piata

BrotaceiNumai ca locuitorii orasului au inceput sa critice partidul portocaliu si oameni

lui., in Telegraf, 17 noiembrie, 2008 ). Mesajul poetic pune in valoare informatia, el contribuie l

accentuarea si nuantarea continutului informativ.

Mesajul poetic este exprimat prin ritm, joc de sonoritati, imagini (figuri retorice).

Ritmul se refera la miscarea generala a frazei sau a textului, care rezulta din legaturile ce s

stabilesc intre segmentele de lungime variabila. Ritmul rezulta din cadenta cuvintelor in fraza, el s

1


10/11

realizeaza, de asemenea, prin revenirea unui anumit numar de silabe, sau prin dispozitia pauzelor,

intreruperilor, a accentelor care dau ritm unui text scris.

Jocul de sonoritati este, practic, nelimitat. Valoarea expresiva a sonoritatilor este in relati

imediata cu ritmul mesajului si cu sensul cuvintelor. O sonoritate capata valoare in combinatie cu alt

sonoritati. Astfel, repetitiile sau combinatiile de sonoritati accentueaza sensul mesajului, uneori ajun

sa-i dea chiar un al doilea sens, neexplicit, doar sugerat.

Imaginile, figurile retorice sau de stil, sunt frecvent folosite mai ales in discursurile politice s

cele publicitare. Jurnalistii fac apel la marea gama a figurilor retorice pentru a realiza o relatar

nuantata, expresiva.

Metaforele (exemplu : lumina spiritului, floarea varstei), comparatiile, metonimiile (exemplu

tot orasul doarme locuitorii dorm -, studentul trebuie sa) imbogatesc discursul cu multipl

sugestii.

Figurile de stil sunt folosite pentru a limpezi sau pentru a dezvolta o idee (exemplu : pentru

sugera rotunjimea unui obiect, el este comparat cu o portocala).

Aceasta clasificare aduce servicii in analiza si redactarea de texte jurnalistice, ajuta l

definirea situatiei in care se realizeaza mesajul si precizeaza natura mesajului prin identificare

functiei lingvistice dominante.

Trebuie subliniat ca, in jurnalism, functia referentiala este intotdeauna prezenta, ea s

regaseste in toate textele (articolele de presa), deoarece orice text jurnalistic trebuie sa raspunda celo

sase intrebari dintre care prima intrebare este ce? (cine?, unde?, cand?, cum?, de ce?). Pe de alt

parte, este o evidenta faptul ca orice comunicare scrisa vehiculeaza mesaje in timp si spatiu si, pentr

a fi intelese de destinatar, mesajele trebuie sa faca referiri explicite la referenti situationali.

Orice text jurnalistic se prezinta ca un ansamblu de elemente referentiale peste care s

suprapun elemente componente ale altor functii ale limbajului ce variaza in functie de finalitate

mesajului.

Elementele referentiale definesc informatiile de baza din textele jurnalistice, ele defines

informatiile, continutul obiectiv, in timp ce celelalte elemente definesc activitatea de punere in form

a acestor informatii. Acest fapt conduce la concluzia ca a scrie in presa inseamna a organiza si a pun

in forma un anumit numar de date.

Organizarea si punerea in forma a datelor nu se fac la intamplare, ele nu sunt inocente c

manifesta finalitatea mesajului cu obiectivele sale determinante.


11/11

Jurnalistul adauga informatiilor brute o incarcatura suplimentara constituita din aprecieril

sale, modul sau de a vedea lucrurile si de a descrie evenimentele.

Nu trebuie pierdut din vedere ca functiile limbajului sunt strans legate intr-un mesaj si mult

dintre ele se manifesta in mod foarte indirect. Nu putem, de asemenea, afirma ca ar exista texte pu

referentiale ; un texte aparent impersonal este produs de un individ, iar obiectivitatea este, de mult

ori, marca unui scop subtil.

In fapt, un text jurnalistic se defineste pornind de la personalitatea emitatorului (jurnalistul) s

cea a destinatarului (cititorul).

Un text jurnalistic poarta intotdeauna marca unei intentii si marca trecerii acestei intentii de l

emitator la receptor. In acest sens, obiectivitatea, raceala textului, uscaciunea lui sunt ele-insel

intentii si ilustreaza o anume prelucrare a informatiei.

functiile limbajului jurnalistic

Documents