B i l a n ţ u l p r e ş e d i n t e l u i

C o n s t a n t in e s c u

l a j u m ă t a t e a

m a n d a t u l u i e s t e n e g a t i v

Lalele lalele albastrele-mele

Asta ne mai lipsea: răzoare tricolore!

Funar dă lovitura de începere a unei noi reprize din eternul meci contra"Alimentara" si “Polus"

Ofertă specialăde abonamente

A D E V Ă R U Lde Cluj

PREŢUL RĂMÎNE

^im/ara 1 3 . 0 0 0[ j M U lei/lună

A b o n a ţi-v ă A C U M !

z ia r in d e p e n d e n t

[ http://www.dntcj. ro/adevarul ]ANUL IX NR. 2437 ISSN 1220-3203

MIERCURI 18 NOIEMBRIE 1SS8 16 PAGIN11.000 LEI

Înţpagincfs13-

• Burse• Piaţa mobiliară1

• Cursuri pe piaţa valutară

• Rate anuale ale dobînzilor

T r a n s i l v a n i a , r e f u g i u

d e o c a z i e a l p o l i t i c i e n i l o r

VALER C H IO R E A N U

n foarte interesant comentariu despre situaţia eco­nomică a României a făcut recent cunoscutul analist

W 1 Ilie Şerbănescu. El spune că deficitul comercial extern al ţării va ajunge, la sfîrşitul anului, la peste 3 miliarde de dolari. Asta înseamnă, în termeni generali, câ românii consumă mult mai mult decît produc. Pentru cei care nu ştiu (sau nu,vor să ştie) ce pericole ascunde această stare de

, lucruri, Ilie Şerbănescu vine cu cîteva date semnificative. Dacă România nu va putea recupera, inclusiv prin finanţare externă, miliardele de dolari care îi lipsesc, va trebui să strîngă cureaua cu aproximativ 30.000 de miliarde de lei. Ceea ce va duce la căderea cursului leului şi explozia preţurilor şi,' în final, la scăderea dramatică a nivelului de trai. Fiecare membru al societăţii româneşti va fi nevoit să cheltuiască, pe parcursul unui an, cu aproximativ un milion şi jumătate de lei mai puţin. E vorba, atenţie, de fiecare membru al societăţii, nu de fiecare salariat al acesteia.

Perspectiva este sumbră, ea fiind anunţată deja de multele sacrificii pe care le face populaţia ţării. Adică, oamenii obişnuiţi, nu clasa politică, despre care spunea preşedintele Constantinescu că a sosit vremea să se sacrifice. Sigur, ce a spus şi spune Emil Constantinescu aparţine unei demagogii pe care el a ridicat-o pe’ nişte culmi ce cu greu vor fi atinse de un alt veleitar politic român. în aceste condiţii, este de aşteptat ca partidele politice româneşti să gîndească strategii noi pentru a-şi apropia electoratul (profund dezamăgit) în perspectiva unor alegeri anticipate. Mai ales cele care se află în prezent la guvernare. Este exact ce a făcut (şi face tot timpul) PD sau, în ultimul timp, PAR şi, mai ales, PNL, care încearcă o delimitare de acţiunile coaliţiei majoritare, din care au făcut sau fac, totuşi, parte, prin avansarea unor termene sau programe despre care afirmă că pol scoate ţara din criza economică profundă în care se află. Iniţiativele de acest gen dovedesc lipsă de loialitate, dar politica pare a fi ceva atît de murdar îneît admite orice.

însă, dată fiind situaţia actuală a ţării, şansele unei campanii electoraie axată pe o problematică economică nu sînt foarte mari. Chiar dacă românii aşteaptă măsuri drastice tocmai în acest domeniu. Actualii guvernanţi nu vor fi crezuţi că au resurse să îmbunătăţească viaţa românilor. Nici Opoziţia nu stă foarte bine în acest sens. De aceea, şi unii şi ceilalţi manifestă un tot mai mare interes pentru Transilvania, devenită, se pare, una din mizele politice cele mai importante pentru partidele româneşti. Să amintim, în treacăt, că relaţiile interetnice din aceeaşi provincie românească au constituit unul din punctele chefe ale luptei electorale din Ungaria, cîştig de cauză avînd o coaliţie de dreapla, ai cărei liderei au făcut promisiuni care au riscat să deterioreze relaţiile de bună vecinătate dintre România şi Ungaria. Actualul premier ungur a mers pînă acolo îneît a reluat teza mai veche a unui guvern care să conducă o naţiune ungară de 16 milioane de oameni, chiar dacă o parte a acestora se află în interiorul graniţelor altor state.

Este posibil ca liderii partidelor româneşti să fi ajuns la concluzia că, aşa cum rezultatul alegerilor din Ungaria a fost determinat de situaţia din Transilvania, şi alegerile (anticipate sau nu) din România pot fi influenţate hotărîtor de atitudinea competitorilor faţă de problemele interetnice ale aceleiaşi provincii. Un argument în favoarea unei asemenea orientări electorale îl oferă partidul condus de Vădim Tudor, care, fără să aibă preocupări deosebite pentru domeniul economic, a reuşit să-şi tripleze în doi ani numărul simpatizanţilor, anunţîndu-se ca un posibil factor important, dacă nu decisiv, în balanţa noilor structuri de putere pe care le-ar putea aduce în . prim-plan

continuare în pagina a 4-a

sc NAPOCA PRESS saA n g a j e a z ă u r g e n t p e r s o a n e p e n t r u

în c a s a r e a ş i d i f u z a r e a ide a b o n a m e n t e p r e s ă

S c o f e r ă v e n i t u r i a t r a c t iv e î n f u n c ţ ie d e

re a liz ă r i. ■■. ...'

R elaţii la t e l .194.981 orele 8-16.

Decizia de arestare a primarului Gheorghe Funar a fost luată, însă procurorii şi poliţiştii clujeni ezită să facă pasul decisiv, arată surse credibile din mediul politic.

Surse demne de încredere din serviciile secrete, care confirmă informaţia, precizează că doi procurori clujeni au refuzat să dea curs sugestiei politice şi să semneze mandatul dc arestaţe, dar că este posibil ca el sâ fie eliberat la Bucureşti.

Procuratura a început urmărirea penală împotriva lui Gheorghe Funar sub acuzaţia de abuz în funcţie. O interpretare excesivă a legii oferă posibilitatea cercetării primarului în stare de arest.

Funar declară câ ştie despre

decizia de a fi arestat şi că a acceptat funcţia de secretar general al PRM pentnl a reduce riscul de a ajunge după gratii. Ef mai spune că s-a înscris în PRM în ziua cînd ministrul de Interne, Gavril Dejeu, a venit la Cluj pentru a-1 aresta. Potrivit declaraţiei lui Funar, Dejeu ar fi renunţat sâ-i mai pună cătuşele

' de teama unui scandal politic.Aceleaşi temeri îi determină

pe cei care au dat comandă arestării primarului să facă un pas înapoi şi, la fel ca Bill Clinton în criza din Irak, să amîne ordinul dat. Funar este în prezent secretar general al unui partid care nu coboară în sondaje sub procentul de 17 la sută.

C a iu s C H IO R E A Ncontinuare în pagina a 16-a

A m b a s a d o r u l P o l o n i e i îş i i a |

r â m a s b u n d e l a c lu je n i |

Ambasadorul Poloniei, domnul Bogumil Luft, a făcut ieri o I ultimă vizită în municipiul Cluj-Napoca, el urmînd să fie înlocuit din post după patru ani petrecuţi ia şefia ambasadei şi alţi trei ani în care a lucrat în Bucureşti în calitate de corespondent de presă.

Însoţit de consulul Kazimierz Jurczak. ambasadorul polonez a avut întîlniri cu prefectul Alexandru Fărcaş, cu preşedintele Consiliului Judeţean şi cu capii Bisericilor ortodoxă şi greco- catolicâ. Amîndoi diplomaţii polonezi vorbesc bine limba română. Ei au vizitat anterior judeţul Maramureş şi au plecat apoi în judeţul Mureş, pentru a constata cum au fost folosiţi banii donaţi de Guvernul polonez sinistraţilor din zonele afectate ; de inundaţii.

La finele mandatului său, ambasadorul Luft lasă relaţiile comerciale româno-poloneze la un nivel pe care îl caracterizează sub nivelul potenţialului celor două ţâri. El explică relaţiile economice nesatisfâcătoare prin diferenţa care a existat în ritmul de dezvoltare al Poloniei şi României. Domnul Bogumil Luft apreciază însă câ, în prezent, se constată o îmbunătăţire a schimburilor economice.

C a iu s C H IO R E A N

Adunare naţională în

cinstea Marti Uniri

tn p rea jm a Z ile iNaţionale a României, în sem n de re sp e c tu o s omagiu ş i recunoştinţă faţă de eroismul ş i puterea de : sacrificiu ale precursorilor; ş i făuritorilor Marii Uniri de la 1 D ecem b rie 1918, Primăria municip iu lu i Cluj* N apoca o rgan izează , sîmbătă, 21 noiembrie a.c., ora 12, în P ia ţa Avram Iancu, o m are ’ adunare naţională. La această mare manifestare is to rică sînt: aşteptaţi ş i invitaţi: români d in toate judeţele ţării; fraţii rom âni de pe cuprinsu l R o m ân ie i Mari;preşedintele României şi p r im u l m in is tru alGuvernului român; ierarhii b ise ric ilo r:; rom âneşti ş i c o n d u c ă to r i i arm atei; p re şe d in ţ ii p a rtid e lo r p o lit ic e ; s e n a to r i ş ideputaţi;»;: co n d u că to r ii; U n iun ii Naţionale. "Vatra R o m ân e a scă " ş i a iS o c ie tă ţ ii C u ltu ra l Patrio tice "Avram Iancu; re p re ze n ta n ţ i aia d m in is tra ţ ie i; pub lice ; liderii de sindicate; liderii a s o c ia ţ iilo r s tuden ţe ş ti;

^reprezentanţii; soc ie tă ţii c iv ile .

S.C.RANIONA&OANAS.R.L.a d e s c h is u n D E P O Z I T - M A G A Z I N

p e s t r . D o r o b a n ţ i l o r ( l în g ă B is e r ic ă ) d e :

. m a te r ia le de c o n s tru c ţ i i b in a le ^in s ta la ţ i i te h n ico -sa n ita re v c a u c iu c u r i 1la m in a te . la c u r i ş i v o p s e le |

ATENŢIE! P e n t r u V a lo r i p e s te 3 m il io a n e le ia s ig u r ă m t r a n s p o r t u l g r a t u i t p e r a z a m u n i c ip iu lu i C lu j - N a p o c a ş i la p r e ţ n e g o c ia b i l î n a f a r a lo c a l i t ă ţ i i .

Administraţia locală clujeană scoate la bătaie 42 de posturi

Primărie serioasă,faţadă

prezentabilă, caut urgent arhitect-şef

pe măsură!• în fotoliile cheie, interimarii

se permanentizează •Zilele acestea la Primăria Cluj-Napoca se

desfăşoară un adevărat Tîrg de forţă de muncă. Pe cele 42 de locuri scoase la bătaie, s-au înscris 109 candidaţi, din care s-au prezentat numai 87.

Majoritatea posturilor vizate sînt de inspector de specialitate, arhitecţi, la care se adaugă cîteva de şef de birou şi directori. Astfel, se încearcă ocuparea legală a întregului dispozitiv al Primăriei, care ar trebui să fie de cea 400 pe posturi. Ieri, la uşa primarului aşteptau înfriguraţi interviul cîteva zeci de persoane, care trecuseră primul hop (scris) cu cel puţin nota şapte. La interviul decisiv,

& 1 . 5 a 4 0 7 % & Q 9 2 / 2 5 8 6 5 O a i > t t iL P .

continuare în pagina a 16-a

2 ) miercuri, 18 noiembrie 1998O l SLS j j

• Azi: Calendarul ortodox: Sf. Mc.Platon, ‘-Roman si Zahei; Calendarul greco-catolic: Sf.Mc. Platon şi Roman (+305); Calendarul romano-catolic. Hramul bazilicilor ss. Petru si Paul.

. •■Mîine: Calendarul ortodox: Sf. Prooroc Avdie; Sf.Mc.Varlaam; Calendarul greco-catolic. SfPLAvdie; Sf.M.Varlaam; Calendarul romano- catolic. Ss.Epimah şi Alexandru, m.

î i felicităm pe toţi cei care, impărtă- . şind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

M lE F O Â N tt•PR E FF.C T U R A .C O N SIL IU L

. JUDEŢEA N: 19-64-16 •P R IM Ă R IA C L U -N A P O C A : 19-60-30 •P R IM Ă R IA DEJ: 21 -1 7 -9 0• PR IM Ă R IA TURDA: 31 -3 1 -6 0 •P R IM Ă R IA CÎMPIA T U R Z It 36-80-01 •P R IM Ă R IA IIUEDIN: 25 -15 -48 •P R IM Ă R IA GHERLA: 24 -1 9 -2 6 •P O L IŢ IA C L U -N A P O C A :

955 ţ i 43 -27-27• PO L IŢ IA FEROVIARĂ

C L U -N A P O C A : 13-49-76•PO LIŢLA D U : 21-21-21 ,•P O L IŢ IA TURDA: 31 -21-21 ' •PO LIŢLA CÎMPIA T U R Z It 36 -82-22 •P O L IŢ IA HUEDIN: 2 5 -1 5 -3 8 . •P O L IŢ IA GHERLA: 2 4 -1 4 -1 4 7 :• P O M P IE R II 981 •P R O T E C Ţ IA CIVILĂ: 982 •G A R D A FINANCIARĂ C L U J: ■

19-52-23 si 19-16-70, in t. 158• DIREC ŢIA GENERALĂ A M U N C II Ş I

PRO TECŢIEI SOCIALE: 979• SALVAREA: 961 •S A L V A R E A CFR: 19-85-91 . . •IN T ERN A ŢIO N A L: 971

INTERURBAN: 991 IN FO RM AŢIE 931 '

•D ER A N JA M E N T E: 921 .• ORA EXACTĂ: 958•R .A . TERM OFICARE: 19-87-48 • S C M ONTENAY SA: 41 -51-71 •R .A . APĂ CANAL: 19-63-02 •S .C . ‘S A L P R E S r S .A .: 19-55-22• S C P R IV A L 17-43-86 • d i s t r i b u ţ i a g a z e l o r

N A TURA LE: - IN TE R V E N Ţ II GAZE 9 2 8 ; 433424

•A E R O PO R T : 956 GARA CIuj-Napoca: 952

•A G E N Ţ IA CFR: - in te rn a ţio n a l 13-40- 09 ; - in tern - 43-20-01;T n rd a - 3 M 7 -6 2 ;D e j -2 1 -2 0 -2 2

C l'K S K INTERNAŢIONALE din Autogara II:

•CUij-Naţxxa-ftidapcsta, cu plecare din Quj-Napoca in zilele dc luni, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi ciapoierca din Hudajxsia inzilelcdc marţi, miercuri, vineri şi simliătâ la ora 11,00. •Chij-Napoca - Brcmen (Germania),

cu plecări iniercuri ora 16,30 şi duminica, ora 6,30 şi înapoiere marţi ora 5 si vineri ora 10.

IN F O R M A Ţ II Autogara 1:14-24-26 Autogara II: 43-52-78

«FARMACII®farmacii cu serviciu permanent:

Farmacia' "CORAFARM”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-40. 'Farmacii cu serviciu prelungit:

Farmacia "INTCRPHARM", str. Primăverii nr. 6, telefon 42-71-96 orar 8-22, Fannacia "CLEMATISFARM”, P-ţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22. 1

Garda de noapte: Farmacia nr.l, P-ţa Unirii nr. 37, telefon 19-46-06, orar 20-8.

ia k q .m , 2U 0. im - 27.nt.imluni

Cluj -> Buc. Buc. -> Cluj6^5 8,'40 . 10,40 11,12.00 14,10 18,30 19,3020.00 21.00 - —

%marti

TUJJ0 11,(5) 8,30 9Ţ018,35 19.35 17,05 1 8.05

miercuri. 101_______ 1. io.TDJ50 TTTiiJ 8,30 93020,00 21.00 18,30 19.30

15,00

vmen“ TîpS W 8,00

16,00 12,20 .14,4019.40 21.50

stan bâtă" P 5 0 15,00 16,0016.30 17.30 -

duminică -19.40 21,50 I

F re ţ bilet: 392.000 l e i ,m a r t i : CTui - ) B u d ap e s ta 12,10-1220ioi: Budaptsta -> Cluj 11,10 -13,25 P re ţ bilet: 119$ dus-întois-’

TELEFON: 13-01-16.

POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFÎNTĂ"

16 - 20 noiembrie Medicină generali Dr. M. Suciu -

19 (10-12), dr. S. Loga -20 (14-I6);dr. I. B o ilă -16, 17, 19, 20(10-12), dr.L.Rasa -16 (15-17), dr. R. Cotâriă - 18(10-12), dr. V.Tătaru-20(12-14), dr. NLMan -18 (12-14); Homcopatle. Dr. L. Barbăalbă - 18, 20 (10-12); Interne. Dr. F. Gherman 16,18 (10- 12), dr.D.Pîrv- 16 (15-16), dr. Cs. Szakacs- 18 (13-15), dr.N. Pop - 19 (14-16); Reumatologie.Dr. L A lb -17 (12-14), dr.C.Zotta - 20 (14-16); Ginecologie. Dr.C.Fodor-17,19(10- 12), dr.L. Galatianu - 20 (13-15); Chiriirgie. Dr; C. Cosna -17,19 (10- 12);dr.P.Pitea-19 (10-11); ftdiatrie. Dr.R.Mitca-17(13-15), dr.M.Fritea-17 (14-16), dr.LTotna - 19(10-12); Dermatologie. Dr. If. Radu -19 (12- 14), dr.S.Bîrlea - 18 (15-17); Ortopedie. Dr. Z.Popa- 16(11-12); Neurologic. D r.MBîriea-18(15-17), dr.C.Botez - 19 (14-16), dr.C. Trandafircscu -17 (13-15); Psihiatrie: Dr.L.Glodan 18(14-16); dr.CŞtefăn- 19 (14-16); EcograC DrL.Ncgru -19 (15-16), dr.O.Anton - 20 (15: 17), dr.E.Quczi -16(15-17), ct.S.Natour-18 (12-14); O.R.L. Dr. C-tin. Rădulescu-16 (12-14), dr. G Neuman -17(15-17); Psihologic. Psih. L Boilă - 17 (15,30-17); Chirurgie estetică şi reparatorie. Dr.TMigea-16 (16-20).

Programarea bolnavilor - de luni pînă vineri, între orele 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Mîcuşnr. 3, ap. 12 „

Miercuri, 18 noiembrie Ştiri BBC: 6:00-6:30, 11:00-11:30, 14:00-14:30, 18:00-18:30,

21:00-21:30. 6:30 Transilvania Matinal 9:00, 11:30 Radio-Club. 13:00 România Actualităţi. 13:20-14:00 Cafd Concert. 14:30-

... 17:00 Prob Noblem. 17:00-18:00 Auto Motor Show - NeluGriiFcr 18:30-20:00 Faptul serii: 20:00-21:00 Tehnomania - DJ SetoL 21:30 Taxi Music - dedicaţii muzicale. 23:00-24:00 Istoria muzicii. 24:00-1:00 Post Facturii. 1:00-6:00 Music Non-Stop. . .

■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada Clinicilor 2):' Orar: zilnic: 8-12,45; 1330-20,00; stmbăla: 8-1330. 1 -

■ Biblioteca - Judeţeană “OCTAVIAN GOGA” : SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; yineri: 9-17.45. SECŢIA COPII, ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor, Mănăştur,' « Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miacuri, joi: 14-19,45; martţvmeri; 9-14,45. SALA DE LECTURA (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă; 9-13,45. SECUA DE COLECŢII SPECIALE: ' (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, joi: 14-18, marti, miercuri, vineri: 9-13. MEDÎATECA, ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă: 9-13.45. CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ ORAR: luni-joi: 9- 16,00; vineri: 9-14. FILIALA ECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13.

Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8-Ţ2.45; 14-18.45.. • Biblioteca Germană (stradă Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16.

■ Biblioteca Americană "J.F.K.” (stradăUniversităţii 7-9). Orar. luni- joi: 10 - 18; vineri: 10-14, pruna şi a treia sîmbătă din lu n i 9-14. Oferim consultanţă pentru studii ta USA.

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri 9 -14.

■ Biblioteca “ lic ita i” . (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10-18; sîmbătă: 9 -13.

■ Biblioteca Qubuhii Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 -9). Orar marţi: 18 -19; joi 19 -20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brâtianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German "Hermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar. luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie. (Str. Avram Iancu 31); Orar luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10- 14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină "Biblos" (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină ta diferite limbi). ,

F I L M E

c 13-19 NOV.

REPUBLICA - Ochi de şarpe, SUA premieră (10; 12,30; 15; 17,30; 20) *

VICTORIA - Masca lui Zorro, SUA (12; 14;30; 17; 19,30) * ARTA : Paparazzi, Franţa - premieră (12; 14,30; 17; 19,30) * FAVORIT - 007 şi Imperiul zilei de mîine, SUA (11; 13,30; 16; 18,30) * MĂRĂŞTI - Bărbaţi în negru, SUA (13; 15; 17, 19).

TURDA: FOX - Banii vorbesc, SUA; Toate pînzcle sus - Întîlnire în Atlantic - România.

DEJ: ARTA - Şacalul, SUA GHERLA: PACEA - 13-15.11:

Mafia sau naşu’ rade tot oraşu’, SUA; 16-18.11: Atracţie explozivă, SUA; 19.11: Banii vorbesc, SUA

M ie rc u r i , 18 n o ie m b rie 'P ro g ra m u l 1: 6 ,0 0 R om ânia: ora 6

fix!; 9 ,0 0 T V R CIuj-N apoca; 10 ,00 TVR In fo ; 1 0 ,0 5 T V R Ia ş i; 1 1 ,0 0 T V R Timişoara; 12 ,00 T V R Info; 12,05 Sensul tranziţie i (r ); 13 ,00 N a tach a (r); 13,50 T e le sh o p p in g 1 4 ,00 T V R Info; 1 4 ,1 0 . Santa B arb ara (r); 14 ,55 T e lesh o p p in g

T V R C Iu j-N apoca ; 1 0 ,00 T V R In fo , 1 0 ,05 T V R Iaşi; 1 1 ,0 0 T V R T im işoara; 12 ,00 ;T V R In fo ; 12 ,05 Selecţîuni d in F e s t iv a lu l m u z ic i i d c c am eră d e la B raşo v , ed. X XLX-a; 13 ,00 N atacha (r); 1 3 ,5 0 T e le sh o p p in g 14 ,00 T V R In fo ; 1 4 ,1 0 S a n ta B a r b a r a ( r ) ; J 4 ,5 5 T e le sh o p p in g 1 5 ,00 D ialog. Actualitatea

15.00 T radiţii;'-15 ,30 P ro P atria; 16,30« e d i t o r i a lă ; 1 5 ,3 0 E c c ie s ia s t : '9 8 T ribuna p a rtid e lo r parlam entare; 17,00 (m a g a z in ) ; 1 6 ,0 0 C o n v ie ţu iri; 1 7 ,0 0 M icuţa M em o l (d esen e anim ate); 17,30 M ic u ţa M em o l (d esen e anim ate);17,30M e d i c i n a „ , , , , , , , , .............., , „ „ „ t ,_n , , , , . , L. , - T i m p u lp e n tru t o t i ; ..... " ...... - ........................ - ....... .. ....................1 8 .0 0 T V RIn fo , 1 8 ,1 0 . In fo ; 18 ,10 H ollyo âk s; 18,35 S tăp în u l

t e le s p e c t a t o r c ) E u r o p e i ; 18 ,00 T V R

H ollyoâks; 18 ,35 S tăpînul lum ii (desene anim ate); 1 9 ,0 0 S u n se t B each ; 19,55 D o ar o v o rb ă să ţ- i m a i sp u n ; 20 ,00 Jum al, m eteo, sport, ediţie specială; 21,00 A ccesul la dosare sau lim pezirea societăţii rom âneşti (d ocum entar); 2 2 ,1 5 Cinem a '9 8 ; 2 3 ,0 0 J u rn a lu l de no ap te ; 23 ,15 Cultura în lum e (m agazin); 0 ,0 0 Varietăţi internaţionale.

P ro g ram u l 2: 6 ,0 0 R om ânia: ora 6fix !8 ,00 O m er, 8 ,5 0 Ş tir i b ancare şi bursiere; 9 ,0 0 Ţeleenciclopedia (r); 10,00 Opinia pu b lică (r); 11 ,00 P elerinaje (r);11 .30 M a p a m o n d (r); 1 2 ,0 0 S unse t B each (r); 1 2 ,50 D o a r o v o rb ă să t-i m ai sp u n ! ( r ) ; 1 2 ,5 5 T V R In fo ; 1 3 ,0 0 Sănătate, că -i m ai bu nă dec ît toate! (r);13.30 E cclesiast '9 8 (r); 14 ,00 E m isiune în lim ba m ag h iară ; 1 5 ,00 T V R Info; 15 ,10 L im b i s trăine. G erm ană; 15,35 O m er (d esen e anim ate); 1 6 ,00 Serial: Ţ iganca; 16 ,45 S an ta B arb ara ; 17,30 R ec ita l U eana C o n stan tin escu ; 17,40 T ribuna pa rtide lo r parlam en tare; 17,50 T V R M o ; 18,00 H ei m p! H e ira p ! ; 19,00 Ştiri bancare ş i bu rsiere; 19 ,15 Contem p  rt; 20 ,05 N ătacba (serial); 20 ,55 Rugby; 22,35 Film : P asărea PKoenix (S U A ’66).

P R O T V : 7 ,0 0 B u n ă d im ineaţa, PRO T V e a l tău!; 9 ,0 0 P rofit; 9 ,1 0 R iş ti şi c îş tig (r); 9 ,3 5 R oata no rocu lu i (r); 10,00 t î n ă r ş i n e lin iş tit (r); 10 ,45 F ra ţii H ardy (seria l); 1 1 ,1 5 A v e n tu r ile lu i N an cy D rew ; 11 ,45 P ensaco la - fo rţa de elită (r); 12 ,30 F iica oceanului; 12 ,55 Ştirile P ro T V ; 1 3 ,0 0 F ilm : B o n an za (SU A 1994); 1 4 ,3 0 N e m u rito ru l (r ) ; 15,15 T înăr ş i ne lin iştit; 16 ,00 N ano ; 17,00 Ştirile P ro T V ; 17 ,30 S uflet d e fem eie; 18,15 Ş tirile P ro T V ; 1 8 ,2 0 R iş ti şi c îştig i; 1 8 ,5 0 R o a ta n o ro cu lu i; 19,20 C bestiunea z ile i cu F lo rin C âlinescu ;19.30 Ş tirile P ro T V ; 2 0 ,3 0 F ilm : Fata din Jersey (S U A 1993); 2 2 ,1 5 Ş tirile Pro T V ; 22 ,20 C hestiunea zile i; 2 2 ,3 0 N ebun după tine (seria l); 2 3 ,0 0 Ş tirile P ro TV/ P ro f i t ; 2 3 ,3 0 P ro ş i c o n t r a ; 1 ,0 0 Chestiunea zilei; 1 ,10 P ro f it/O propoziţie pc zi; 1,15 N em urito ru l; 2 ,0 0 V ăru l din străinătate; 2 ,3 0 G race; 3 ,0 0 CV heers;3 .30 Taxi; 4 ,0 0 P ro ş i con tra (r).

' Joi; 19 noiembrie P ro g ram u l 1: 6 ,0 0 R om ânia: o ra 6

fix vâ o feră „C afeaua de dim ineaţă” ; 9,00

lu m ii (d esen e an im ate); 19 ,00 S u n se t B each ; 19 ,50 R ezu lta tu l tragerilo r L o to ; 19 ,55 D o ar o vo rbă săţ-i m ai spun; 2 0 ,0 0 J u m a i, m eteo , sp o r t, ed iţie sp ec ia lă ; 2 1 ,0 0 A i g rijă d e J o Jo (serial); 2 2 ,0 0 R eflec ţii ru tiere; 2 2 ,1 0 C u o ch ii 'n patru : A z ilu l d e n o ap te ; C iu perca rii; 2 2 ,5 0

■ Ju rn a lu l de” no ap te ; 2 3 ,0 0 D in tre sute d e catarge; 0 ,0 0 P a riu l tr io - cursă h ip ică in ternaţională d e ia P aris; 0,05 B an k -

Teatrul National

N o te ; 0 ,3 5 M ag az in m uzical-um oristic.P ro g ra m u l 2: 6 ,0 0 R om ânia: o ra 6

fix v ă o feră „C afeaua de dimineaţă; 8 ,00 M icu ţa M em o l, O m e r ( r); 8 ,50 Ş tiri b ancare ş i b u rs ie re (r); 9 ,0 0 A ccesu l la dosare sau lim pezirea societăţii rom âneşti (r); 10 ,30 C inem a ’98 '(m agazin/r); 11 ,Î 5 C u ltu ra în lu m e (r );1 2 ,0 0 Sunset B each (r); 12 ,50 D o a r o v o rb ă ... (r); 12,55 T V R In fo ; 13 ,00 M e d ic in a p en tru to ţi (r): U rg e n ţe în n e u ro lo g ie ; 13 ,30 A lfa ş i O m e g a (r); 1 4 ,0 0 E m is iu n e în lim ba germ ană; 1 5 ,00 T V R Info; 15,10 L im b i străine . S panio la; 1 5 ,35 O m er (d esene an im ate); 16 ,00 Ţ iganca (serial); 16 ,50 T rib u n a p a rtid e lo r parlam en tare; 17 ,00 C ea iu l d e la o ra 5 . . . ; 19 ,00 Ştiri bancare ş i bu rsiere ; 1 9 ,10 F a ţă -n faţă cu autorul: , p o e ta ş i ed itoarea D o in a U ricariu ; 2 0 ,1 0 N atacha (serial); 2 1 ,0 0 în faţa dvs.; 2 2 ,00 Film : D om nişo ara M ary (A rgentina/SU A 1986); 23 ,45 L um ea sportului; 0,45 T V M M esager.

P R O TV; 7 ,0 0 B u n ă dim ineaţa, P ro T V e a l tău!; 9 ,0 0 P ro fit; 9 ,10 R işti ş i cîştig i (r); 9 ,40 R oata norocului (r); 10,10 T în ă r ş i nelin iş tit (r); 1 1 ,00 Film : F a ta d in J e rs e y (r); 1 2 ,3 0 N eb u n după tine (r); 1 2 ,55 Ş tirile P ro T V ; 13,00 Fiim : D u b lă d e z a m ă g ire (S U A ’9 3 );1 4 ,3 0 N em urito ru l (r); 15 ,15 T înăr si neliniştit; 16 ,00 N an o ; 1 7 ,00 Ş tirile P ro TV ; 17 ,30 S u fle t d e fem eie; 18 ,15 Ş tirile P ro T V ; 1 8 ,2 0 R iş t i ş i c îş t ig i ; 1 8 ,5 0 R o a ta n o ro c u lu i; 1 9 ,2 0 C h es tiu n ea z ile i cu F lo r in C âlinescu ; 1 9 ,3 0 Ştirile P ro T V ;20 .3 0 M elrose P lace; 2 1 ,3 0 Nikita; 22 ,15 Ş tirile P ro T V ; 2 2 ,2 0 C hestiunea zilei;2 2 .3 0 P rie ten ii tă i (scria!); 22 ,S5 Ş tirile P ro T V ; 2 3 ,0 0 În tîln ire cu 'p re sa ; 1 ,00 C hestiunea zilei; 1 ,1 0 P rofit/O propoziţie p e z i; 1 ,15 N em urito ru l; 2 0 ,00 V ărul d in străinătate; 2 ,3 0 G race; 3 ,0 0 C heers; 3 ,3 0 Taxi.

prcz.ntă e?i 18 non-mbno, ora 18,30: Seneca st rnîino 19 i'otmitbnc. oia 19 00 Ultimul act

Redacţia nu îşi asumă responsabilita­tea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

Teatrul Maghiarprezintă azi, 18 noiembrie, ora19.00: FU R T U N A , de W. Sbâkespcare-

Opera Românaprc/riilă azi, 18 noetubne, ora 18.30; TRUBADURUL.

s- » M ic r c u r-î> 18 n o ie m b r ie 6 ,0 0 V id e o ­

te x t ; 2 1 ,0 0 D e d ic a ţ i i m u z i-0 firusH deschsi sprt lume

cale - m uzică; 2 1 ,3 0 V ideo tex t; 3 ,00 în ch id e re a p ro g ra m u lu i . '

M iercuri, 18 noiembrie

K | P O R TA L v i d e o t e x t ;■Sal EXPariT-MVRrujiu

C a m p in g u l .g r o a z e i - f i lm ; 0 ,0 0 E le c tr ic B lu c - p ro g ra m ero tic .

TELE EUROPANOVA Cluj

1 7 ,0 0 R ock O u t T he E a rth - em isiu n e m uzica lă ; 1 7 ,3 0 T o m b ik & B .B . - d e s e n e an im ate ; 1 8 ,0 0 F e te le fru m o a s e nu exp lodează - film ; 1 9 ,3 0 T o m b ik &B-.B. - d e s e n e a n im a te ; ' 2 0 ,0 0T elefonul - fiim ; 2 1 ,3 5 R o c k O u t The E a r th - e m is iu n e m u z ic a lă ; 2 2 ,0 0 S h o w u l g r o a z e i - s e r ia l ; 2 2 ,3 0

M iercuri, 18 noiembrie1 5 ,0 0 P r e lu d iu m u z ic a l ; 1 5 ,3 0

F ilm : A g en tu l S m a rt (re luare); 16 ,39 V i d e o c l ip u r i ; 1 7 ,0 0 D o c u m e n ta r ; 1 7 ,2 3 V i d e o c l ip u r i ; 1 8 ,0 0 M u z ic ă p o p u la r ă ; 1 8 ,3 0 B u n ă s e a ra C lu j; 1 9 ,3 0 V id e o c lip u r i ; 2 0 ,0 0 S eară de o p e r ă ; 2 1 ,3 0 In fo N o v a ; 2 2 ,0 0 V .J . S p i r i t ; 2 3 ,0 0 în c h id e r e a p r o g r a m u lu i . , '

Miercuri, 18 noiembrie

1 1 6 f / n

Ştiri: 6,40, 7, 7,40,8, 8,40,9,10,13,14,15, 16,17,18.6,00-10,00 “Primul salut”. 6,20 Agenda zilei. 6,50, 7,50 Horoscop. 7,20' Revista presei locale.

7,27 "Plus”, pamflet (Adrian Suciu).8.20 ”CD Sport” (Cătălin Berindean).9.20 “Ce mai crede lumea”, sondaj pe teme de actualitate. 9,40 Programul cinematografelor. 10,00-14,00 ”CD Player”. 10,20 Revista presei centrale. 10,40 "Divertis Radio Blitz” . 10,50 “Plns”, pamflet, Adrian Suciu, r. 11,20,13 0 Bu leita financiar (Mircea Bucin). 11,50 ”Pe gînduri” (Ştefan Coroian). 12,40 “Interviul zile i”.14,00-18,00 Caleidoscop CD. 14,30 “Ziua în cîteva vorbe”, dedaraţiazilel15.20 “Ce mai crede tamea”, r. 15,40 ”Pe gînduri” (Ştefan Coroian), r. 17,40 "Divertis Radio Blitz”, r. 18,10”CD Sport” (Cătălin Berindean), Sinteze financiare” (Mircea Bucin). 19,00 “Muzica Magica”, Ştefan Coroian. 21,

capsa pusa”, Tudor Runcanu şiHoraţiu Nicoarâ.

RadioSonie-*t esptMtu Miercuri, 18 noiembrie

^ Ştiri: 8,10,12,14,17,19,20.6-10 "Cafeaua de serviciu” (maxima zilei programul zilei la Radio Sonic, infor­maţii utik, meteo, horoscop, recoman­dări din progranul tv, agenda culturală, revistapresei, o reţetă pe zi, tnneursuri). 10-14 Ziua ta amiaza mare”: Urechile ciulite (comentariul zilei), basca cu bretele; mondosport, gura luntii surplus, ştiri externe, concursuri 14-15 'Noutăţi la Radio Sonic” (noutătinuzicale, con­curs. 15-17 "McSonic* (dedicaţii muzi­cale cu premii McDonald’s). 17-18 "Iubeşte cu grijă” (emisiune de piantag fanilial; 18-19 Caleidoscop (realizator ElaMihai), 19-21 ”Greatest Hits” (miEi- că oldics). 21-23 ”The Soul Of Sonic” (realizator DJT2’s). 1-6 Weloome to tbe

Miercuri, 18 noiembrie Ştiri: 7,9)2,15,16,17)0. Program

informativ BBC: 6,00-6,30; 14,00- 14)0; 18,00-18,45; 21)0-21)0.6,00- 10,00 “Răsărit pe FM”. 6,45; 9,45 Horoscop Uniplus; 7,20, 8,20 Sport;7.45 Vox Populi; 8,35 Revista presei;8.45 Punct ochit; 9,20 Programul cinematografelor. 10,00-11,00 “Anti- Stress”, program Uniplus Bucureşti. 14,30-18,00 Otdinea de zi”. Relatări ta direct despre principalele evenimente locale. 16,05-17,00 "Pe balustradă” - Catas Chiorean. 19,00-21,00 "Uniplus la raport”. Interviuri, Informaţii utile, Sport, "Punct ochit ’. 21,30-22,30 Top Uniplus Sun -Rona. 23,00-1.00 Gospel la Uniplus-Rona. 1,00-6,00 Non-Stcp Music ’.

Miercuri, 18 noiembrie 1 5:00-8:00 Bună

WTACT dimineaţa! 8:00 - 11:00 Pauzele de

locale; 8:20 actualitatea locală, recomandări.TV; 8:37 Trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport). 11:00-19:00 Contact FM. 19:00-22:00 Seara lâ Cluj. 22:00-24:00 Fair-Play, Răzvan Dumitrescu. Emisiune de dezbateri economice şi socio-politice, telefoane in direct şi întrebări adresate invitaţilor şi realEatorilor. 24:00-1:00 La ceas de blues în delfmariu, A.G. Weinberger. 1:00-5:00 Discontact.

% RADIO C LÎj

Music .

club (realizator DJSdrastian 1394). dimineaţă (meteo, 8:08 revista preseŢ

Miercuri, 18 noiembrie 6,00 Bună dimineaţa, redactor Doina

Borgovan. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit - emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale: Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg.'

Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj, de la Cluj prezintă Mihaela Dîmbean, 11,00 Buletin de ştiri. 11,05-13,00 Tranzit, realizator Lucia Ţibre, 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti 13,15 Paralele muzicale, redactor Marius Merca. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară 18,00 Radio Fax, prezintă Dan Moşoiu.19.00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-21.00 Rotonda literară, prezintă Dora Pavel. 20,00 Ştiri. 20,05 Emisiune pentru copii, prezintă EDa Dîmbean:21.00 Ştiri. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului. .

Jo i, 19 noiembrie ■ la Radio Cluj 6,00 Bună dimineaţa, realizator

Dan Moşoiu. 8,00 Emisiunea ta limba

ÎONCOPRAXÎMM3 MEDICAL

CLUJ-NAPOCA, str.PROF CIORTBa nr.9 > ■ (cartier Grigorescu)

CONSULTAŢII: : /: C;

Prof.dr. LUCIAN LAZĂR A k(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)

L, Mi: 15-18; Ma,

Dr. VALENTIN POPESCU- (Chirurgie, Oncologie)

Nla, J: 1450-16; V: 15-17 S: -9 -11

Dr.DAN-SORIN POPESCU(Urologie)

L , M i: 18-20; Ma,J:18“ -20 . V: 16-20

? PR O G R A M A R E : tel/fax (064) 18.76.04

în timpul orelor de funcţionare a cabinetului

Dr. TOMA T. MUGEA♦ chimrgie plastică♦ chirurgia sinului ‘♦ abdominoplastic♦ lipoaspiraţie ♦: transplant de păr♦ liftingfacial♦ r in o p la s tie |

“ va r ic e f♦ tratament chinnc al acneei

S1RI’\5CV 1 «14-14-90

f POLICLINICA INTERSERVISAN \

tar, Pascaly nrArart Ghe<?gheolSTOMATOLOGIE 5

INTERNE ♦ CARDI0L0G1F..4 N E U R a LOG1E ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO- LOGJE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOG31A- FIE ♦ ALERGOLOG3E ♦ DERMATOl^O- G1E ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA . RADIOLOGIE • EC0GRAFIE

Examinări Doppler - Histerosalpingografii pentru - , sterilitate feminină ..

LA B O R A T O R : (Biochimie - Bacteriologic Imuoologie - Parazitologie Determinare Rh - Tesle de sarcină - Anligen HBS - Elisa T est - Exam inări cilologicc pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină si masculină)ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 - 21 M ed ic <le gardă: orele 2 1 - 7

■ Rezervare, consultaţii v Ia tel. 41.41.63. ' >

5.C. Dental ROVA- SOCOLOV

fCalea Moţilor 106, ap.5 f ' T ratam en te «tom atologlee

complexeiO terapieO p r o te t ic ă ( ce ran u câ )O chirurgie (rezecţiL, împlânte)

Program ări U teLî 430028 Z iln ic orar: 9-19

sîmbătă 10-13 :Pentru studenţi, pensiona şom erl>reducere20% :

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALUGARU' Dr. ANGELA CĂLUGĂRII S tr. P rahove i nr. 11

(lîngă biserica Bob)

PROGRAM OFTALMOLOGIEL , M i, V -17-20 S - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

I :AALIANŢA ANTISUICID

L I F E L I N E* Suflctuloostra la (f speri ţia

dunm eavoastii Tetefimul (te no^rte; telefranil vieţii.

19 16 47G a r d ă d e n o a p t e , o r e le 2 0 - 0 8 . 8

L in ia te le fo n ică d e intervenţie în c r iz ă s i p rev en ţie a suicidului iniţiată d eL A B O R A T O R U L D E S Ă N Ă T A T E

M I N T A L Ă C L U J s tă la dispoziţia d v s .d e lu n i p în ă v ine ri, între orele 8 - 2 2 .

Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864. _____

oA D E V Ă R U L fi O ^^luji ROZA VINTUR1LOR miercuri, 18 noiembrie 1998

RELAŢIILE UE-SUA INTRĂ ÎNTR-O NOUĂ FAZĂjpiaing European)

Partea a lll-aAtît din punct de vedere politic, cît şi

comercial, principalul partener al UE este, fără îndoială, SUA. Aceasta nu înseamnă nesocotirea ansamblului de relaţii pe care UE le-a stabilit cu alte ţări din lume şi pe care continuă să le consolideze, ci doar recunoaşte profunzimea şi - amploarea contactelor sale transatlantice. Această relaţie a intrat într-o nouă fază anul acesta, cînd liderii UE şi SUA au căzut de acord, la Londra, asupra unui program care să ducă parteneriatul lor în secolul următor. Pe baza noii agende transatlantice, semnată la Madrid în 1995, cele două părţi au convenit sâ stabilească un nou parteneriat comercial.Premierul britanic Tony Blair, care a deţinut,

în prima jumătate a anului, preşedinţia prin rotaţie a t JE, remarca la sfirşitul reuniunii la nivel înalt din luna mai: „Astăzi am lansat o nouă iniţiativă comercială transatlantică majoră, parteneriatul economic transatlantic, care va da un nou avînt procesului de dezvoltare a celei mai importante relaţii comerciale bilaterale existente deja în lume. Am mai convenit să colaborăm şi mai strîns la . promovarea liberalizării comerţului multilateral.In sfîrşit, am salutat raportul substanţial prezentat de înalţii noştri funcţionari asupra progresului realizat de la ultima noastră reuniune la nivel înalt, în sensul implementării în continuare a

noului acord transatlantic din 1995”. De partea americană, preşedintele Bill Clinton a declarat: „America salută un parteneriat puternic cu o Europă puternică şi unită. Sînt foarte îneîntat câ am convenit asupra unor măsuri noi de consolidare a acestui parteneriat economic. Vom activa în vederea înlăturării barierelor comerciale atît cele bilaterale, cît şi cele multilaterale, în domenii cum ar fi producţia de bunuri, serviciile şi agricultura, menţinînd, în acelaşi timp, cele mai înalte standarde sociale şi de protecţie a mediului”.

De-a lungul anilor, prosperitatea şi bunăstarea populaţiilor de ambele părţi ale Atlanticului au devenit tot mai interdependente. Volumul schimburilor comerciale bilaterale, care în 1996 a fost în valoare de 266 miliarde de dolari, reprezintă acum aproximativ o cincime din comerţul total al fiecărei părţi în domeniul produselor şi o treime în cel al serviciilor. Fiecare a făcut aproximativ jumătate din investiţiile străine directe în economia celeilalte părţi şi de aceste investiţii depind peste 6 milioane de locuri de muncă. în baza agendei transatlantice, s-au încheiat acorduri asupra recunoaşterii reciproce a testelor şi a evaluărilor de conformitate, asupra cooperării vamale şi echivalenţei standardelor veterinare - toate, măsuri practice menite să reducă birocraţia şi să încurajeze comerţul şi investiţiile. ' :

Eforturile multilaterale sînt, inevitabil, legate

în mare parte de Organizaţia Mondială a , Comerţului (OMCj, cu sediul la Geneva. Acestea cuprind liberalizarea serviciilor, reforma continuă a politicii agricole a Uniunii, reducerea pe mai departe a tarifelor industriale, o mai bună protecţie a drepturilor de proprietate intelectuală şi dezvoltarea unui program cuprinzător de lucru

.pentru abordarea aspectelor legate de comerţul electronic. în cadml Organizaţiei Mondiale a Muncii, ambele părţi militează în direcţia asigurării respectării standardelor fundamentale . de muncă, cu largă recunoaştere, respingînd, în acelaşi timp, orice sugestie că acest ataşament ar putea fi folosit de ţările industrializate ca formă de protecţionism împotriva concurenţilor din lumea în curs de dezvoltare. Pe frontul bilateral, UE şi SUA, în conformitate cu noul program ambiţios pentru piaţa transatlantică, prezentat anul acesta de comisarul pentru Comerţ, Sir Leon Brittan, vor continua să reducă şi să elimine barierele din calea comerţului şi investiţiilor bilaterale.

Atît UE, cît şi SUA, sînt fundamental interesate de funcţionarea unui sistem foarte respectat de reguli comerciale internaţionale şi s-au plasat, adesea, în fruntea procesului de încurajare a eforturilor multilaterale vizînd deschiderea pieţelor. Ele mai insistă câ cel mai recent parteneriat economic transatlantic, departe de a aduce avantaje numai celor doi membri ai săi, nu este un club exclusivist. Din contră, el este menit să contribuie la stabilirea agendei unui sistem comercial internaţional mai deschis şi mai accesibil. Aşa cum s-a demonstrat în cursul îndelungatelor negocicri care au dus la înfiinţarea OMC atunci cînd UE şi SUA sînt de acord într-un domeniu, încheierea unui acord care să fie sprijinit de peste 100 de ţări devine o sarcină mai uşoară.

80 de ani de la încheierea prim ului război m ondial

Ne împiedică oare ritualurile publice actuale să înţelegem războiul?1

(Articol s e m n a t d e N ia l l Ferauson. p ro fe s o r-a s o c ia t la Jesus C olleae. O xford. în

. cotidianul britanic The Independent"!A devenit oare aducerea aminte

un ritual de semnificaţie? Cu ocazia celei dc-a 80-a aniversări a încheierii primului război mondial, la 11 noiembrie 1918, această întrebare trebuie adresată tuturor celor care contribuie la satisfacerea interesului public deosebit de mare faţă de primul război mondial, sau profită dc pc urma acestui interes. Am înţeles şi eu în cele din urmă câ a-ţi aduce aminte nu este acelaşi lucru cu a înţelege. Cel mai impresionant lucru care se poate spune despre supravieţuitori este onestitatea lor faţade experienţa pe care au trâit-o. Cele mai recente

interviuri pe care le-am ascultat sau citit'demonstrează, o dată în plus, ciudata ambivalenţă a celor care au luptat în război - amestecul straniu dintre felul în care încearcă sâ diminueze repulsia pe care o provoacă şi nostalgia faţă de spiritul de camaraderie şi, chiar faţă de comedia neagră a vieţii de soldat.. Ceea ce mă nedumereşte este 1 diferenţa dintre felul în care îşi amintesc aceşti militari războiul şi modul în care ni-1 amintim noi. însă noi, care sîntem prea tineri pentru a fi fost implicaţi în vreun fel în lupte sau pentru a fi suferit pierderea unor prieteni apropiaţi sau a unor rude, ce lăcem oare şi care este rolul nostru la manifestările organizate pentru aducerea aminte? Din momentul izbucnirii războiului, nenumărate persoane şi-au pierdut taţii, fiii, fraţii, soţii, iubiţii şi prietenii. Războiul a

răpus peste nouă milioane de vieţi. Totuşi, “doar” 12 la sută dintre soldaţii britanici au murit în război, ceilalţi întoreîndu-se în viaţă, iar din aceştia puţini au fost cei care au rămas invalizi pe viaţă. Mai mult, deoarece mulţi bărbaţi au făcut războiul lucrînd pe frontul intern, “doar” şase Ia sută dintre bărbaţii cu vîrste cuprinse între 15 şi 49 de ani au fost ucişi. De aceea, manifestările publice de comerorarc organizate după 1918 aveau iniţial scopul să comunice această durere celor care nu pierduseră pe cineva apropiat: adică erau destinate majorităţii

- norocoase. Aceasta este explicaţia miilor de monumente ridicate în Marea Britanie în anii ‘20. Desigur, era normal ca majorităţii norocoase să i se atragă atenţia asupra celor “cîţiva” fără de noroc. Şi totuşi, de la bun început a existat un efort

simultan de a justifica ceea ce se întîmplase, folosind adeseori-un "limbaj înalt", atît de detestat de Owen şi Sassoon. Un exemplu în acest sens: cei căzuţi şi-au dat “cel mai de preţ lucru pe care şi-l poate da un om, însăşi viaţa, pentru Dumnezeu, pentru Rege şi pentru Ţară, pentru cei dragi de Acasă şi pentru Imperiu, pentru cauza sacră a Dreptăţii şi pentru Libertatea lumii”. Poţi auzi şi acum formulări similare la comemorările din aceste zile. Şi poate câ de aceea am devenit atît de suspicios în ceea ce le priveşte. După 80 de ani, mi-ar plăcea sâ cred câ am progresat destul de mult pentru a pune sub semnul întrebării presupunerea liniştitoare câ cei care au fost ucişi în primul război mondial au murit pentru o cauză bună. Mă îndoiesc foarte tare de acest lucru.

I u g o s l a v i a î n c o t r o ?;u no r..im po rtan ţid em n itaria lcon du ceriipo ţitice ,de laB e lg rad«>

Mircea VAI DA-VOEVOD V-V Press

NU întîmplător întrebările mele, adresate cu puţin timp în urmă unor oameni cu funcţii de răspundere în conducerea de la Belgrad, vizau evoluţia relaţiilor regionale, insistînd asupra prezenţei ruseşti în cristalizarea unei alianţe militare. Am încercat să selectez din răspunsurile mai ample ale interlocutorilor de dialog.

Prof. dr. Vladimir Stambuk, secretar cu probleme internaţionale al YUL (Stînga Democrată), vicepreşedinte al Parlamentului Serbiei: “Cred câ este foarte important ca noi, cei din Balcani, sâ înţelegem că sîntem singurii responsabili de destinul nostru. Deci, că nu alţii

''trebuie sâ ni-I determine. Putem reuşi numai împreună, pentru ca toate situaţiile de criză din Balcani să le rezolvăm pe cale paşnică (...). Iugoslavia este iniţiatoarea unor legături între parlamentele din Balcani. Este o obligaţie pe care nc-am asumat-o la întîlnirea din Creta. Sprijinim, de asemenea, conceptul unei colaborări în spaţiul euro-asiatic. Iugoslavia este o ţară care promovează o politică independentă. Nu este un caz prea frecvent în lumea de azi. De aceea se exercită presiuni asupra noastră (...). în ultimele zile au fost situaţii cînd peste o mie de oameni au încercat să treacă din Albania în Iugoslavia.

O parte importantă dintre ei nu sînt originari din Kosovo. Aceştia au scopuri duşmănoase. Potrivit acordului existent, străinii nu au dreptul să pătrundă înarmaţi în Kosovo. Reprezentanţii OSCE sînt numai verificatori. Ei doar transmit informaţii, neavînd dreptul să intervină. Serbia şi Iugoslavia repară casele din Kosovo. Am avut un război în imediata apropiere şi peste un milion de refugiaţi. Totuşi nivelul nostru de trai este similar sau mai bun decît cel din ţările vecine. Aceasta este o mare enigmă pentru o parte a lumii. Producţia industrială a crescut cu 7% (...). Principalul interes al nostru este integrarea în Balcani. Trebuie să creăm o comunitate a statelor din Balcani. Rusia şi ţările balcanice sâ aibă o legătură normală. Noi sîntem foarte recunoscători Rusiei şi Belarusului pentru poziţia adoptată. Trebuie să spun câ şi Ucraina şi Republica Moldova se apropie tot mai mult de aceste poziţii”. -

Goran Percevici, membru al conducerii executive a Partidului Socialist din Serbia, responsabil cu relaţiile externe: “Noi nu putem să salutăm hotărîrea potrivit căreia spaţiul aerian al României să fie folosit în timpul unei agresiuni împotriva ţării noastre. Pentru noi a fost o surpriză neplăcută. Noi în relaţiile noastre reciproce nu avem nici un fel de probleme. Dimpotrivă, avem o tradiţie de-prietenie Iugoslavia este-

interesată să participe în toate formele dc integrare, să colaborăm pe plan regional. Dorim să conlucrăm şi cu Uniunea Europeană. Considerăm câ procesul care a început în Creta este foarte constructiv. Vrem sâ fim mai activi în cooperarea ţărilor din zona Mării Negre (...). Desigur, Rusia este pentru noi un partener strategic, care a jucat un rol extrem de important în acest moment, opunîndu-se agresiunii militare (...). Sper că prin comportamentul pactului NATO şi a celor care ne ameninţă sâ nu ajungem Ia nişte situaţii excepţionale. Noi în acest sens nu am luat nici o decizie. Toate opţiunile rămîn deschise”. : -. •' , . _ - '

; Miodrag Popovici, adjunct al ministrului Informaţiilor din Republica Serbia: “Am fost ameninţaţi cu bombardamente. Din păcate şi unele dintre ţările vecine, cu acest prilej, şi-au oferit spaţiul aerian sau aeroporturile pentru aceste atacuri (...). Conferinţa din Creta trebuia sâ însemne o cotitură în relaţiile dintre ţârife balcanice. Au fost puse nişte baze sănătoase cu privire la noua colaborare economică şi politică a ţărilor din regiune. Această conferinţa a stat sub motto-ul: “Balcanii aparţin ţârilor balcanice!” Astfel de încercări au existat şi în trecut. De fiecare dată, ţările occidentale au văzut în ele o piedică. Acelaşi lucru s-a întîmplat şi acum. Acum însă a apărut un nou factor, care în trecut, din cauza ordinii bipolare, nu a existat. Acum avem o supraputere, un poliţist mondial, care le stabileşte ţărilor europene de cît spaţiu dispun, şi asta se aplică şi în Balcani (...). Ar trebui sâ revenim la principiile de bază ale Conferinţei din Creta. Sâ consolidăm legăturile dintre noi”.

Reuniunea APEC:Statele Unite şi

Japonia au strategii concurente de

relansare a economiei mondiale

(R e u te rs şi A s so c ia te d P re s s )

La reuniunea la nivel înalt a Forumului <ie Cooperare Economică a ţărilor din regiunea Asia- Pacific (APEC), sînt propuse proiecte inteligente, dar şi concurente, pentru salvarea economiei mondiale, care a intrat deja în recesiune în proporţie de 40 Ia sută. Japonia a fost prima care a propus, la începutul lunii octombrie, un program de 30 miliarde de dolari, pentru a ajuta ţările din zonă afectate de criză şi a debloca creditele, în lipsa cărora economiile statelor, regiunii riscă să se sufoce. Dar Statele Unite au propus ca banii oferiţi de japonezi sâ fie folosiţi la restructurarea datoriilor întreprinderilor, ceea ce a determinat reacţia oficialilor niponi, care au afirmat că Washingtonul vrea să contribuie doar cu idei, lăsîndu-i pe alţii să vină cu banii. Analiştii spun câ cele două părţi au poziţii foarte diferite cu privire la modul în care ar putea fi folosiţi banii, deoarece America doreşte o anulare rapidă a datoriilor către băncile creditoare, în schimbul garanţiilor oferite de o parte terţă, în vreme ce Japonia doreşte să ofere bani fără sâ solicite astfel de garanţii. Poziţia americană, însă, este că SUA contribuie deja la ajutorarea economică a regiunii, deoarece suportă un deficit comercial uriaş în continuă creştere, către o cotă estimată pentru anul viitor Ia 200 dc miliarde de dolari. Acesta provine din incapacitatea pieţei asiatice de a mai absorbi.produsele americane şi de atracţia consumatorului din Statele Unite către produsele din Asia, ieftinite brusc în urma prăbuşirii financiare şi economice din regiune.

Au fost chiar voci carc au afirmat câ planul ministrului de Finanţe nipon, Kiichi Miyazawa, are scopul de a cumpăra prietenia ţărilor din regiune, acuzaţie pe carc oficialii japonezi o resping. Dar cîteva state s-au pus la rind pentru a primi banii. Aceasta este a doua încercare a Japoniei dc a prelua iniţiativa în regiune. Anul trecut propusese crearea unui Fond Monetar Asiatic, dar a fost descurajată’ dc Statele Unite şi Europa Occidentală, carc au afirmat câ organismul riscă să-i salveze doar pc politicienii carc au guvernat nesăbuit.

Premierul nipon, Kcizo Obuchi, a pregătit şi planul mamut dc redresare a economici japoneze, în valoare de 195 de miliarde dc dolari, despre care sc speră că va duce în următorul an fiscal la o creştere cu 3 la sută a economici japoneze şi la o mult sperată înviorare a economiilor vecinilor săi._ Ncvrînd sâ fie întrecute, Statele Unite anunţă propriul lor plan de redresare. între propunerile americane sc află acelea dc a lucra împreună cu Japonia şi Europa Occidentală pentru a stimula creşterea economiilor din zonă, găsirea unor modalităţi prin carc companiile asiatice viabile să îşi restructureze datoriile şi dc a cere Băncii Mondiale să îşi dubleze contribuţia la programele dc asistenţă socială din regiune. Washingtonul sc teme câ dacă nu va găsi o modalitate de a ajuta victimele crizei intervenite în mecanismul pieţei libere, suferinţele lor vor declanşa mişcări sociale tot mai mari şi vor îndemna şi alte state să urmeze calea arătată dc Malayezia, închizîndu-şi economiile pentru companiile americane, care caută ocazii pentru a investi. ■>

în ajunul mtîlnirii la nivel înalt, desfăşurată între 17 şi 18 noiembrie, miniştrii de Externe şi ai Comerţului din cele 21 de state mcmbre'APEC au încercat să perfecteze acordul de eliminare a taxelor vamale între ţările membre, pentru nouă ramuri industriale esenţiale. Pînă Ia urmă, poziţia rigidă a Japoniei, care nu a vrut să liberalizeze accesul pc piaţa sa pentru produsele industriei piscicole şi a lemnului, a dus la amînarea încheierii acordului şi transferarea sarcinii către organismul mult mai larg al celor 121 de state membre ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Acordul de liberalizare urma să cuprindă industriile echipamentelor medicale, chimică, energiei, produselor forestiere, piscicolă, a jucăriilor, bijuteriilor, echipamentelor de comunicaţii şi celor destinate păstrării echilibrului ecologic. Se presupunea că, din ponderea fiecăreia dintre aceste industrii în economiile naţionale ale ţărilor din regiune, pentru fiecare dintre ele vor rezulta clştiguri mai mari decît nivelul pierderilor. Japonia nu a fost de acord, însă, pentru că comunităţile sale rurale depind încă mult de cele două industrii, a căror liberalizare nu a admis-o. Statele membre ale APEC sînt: Australia, Brunei, Canada, Chile, China, Coreea de Sud, Hong Kong, Indonezia, Japonia, Malayezia, Mexic, Noua Zeelandă, Papua Noua Guinee, Taiwan, Thailanda, Staţele Unite şi Vietnamul.

miercuri, 18 noiembrie 1998 POLITICA ADEVARULgfte C lu j

.,v ,...■._, , .. , ......, ........

Aniversarea primei, jumătăţi a mandatului preşedintelui Emil Constantinescu coincide cu o agravare a stării de sărăcie a populaţiei suprapusă peste criza economică a României, în timp ce fenomenul de corupţie este înfloritor, iar cele două obiective principale ale politicii externe româneşti - integrarea în NATO şi, respectiv, în UE - sînt încă departe de a fi atinse, bilanţuL fiind, în concluzie, negativ.' ■ ' / _

Toţi românii care s-au prezentat la urne în noiembrie 1996, indiferent de opţiunea lor electorală, au votat, în primul rînd. pentru a trăi mai bine. Cîştigarea alegerilor de către actuala coaliţie de guvemămînt a oferit speranţe în acest sens majorităţii populaţiei. Timp de doi ani de zile apelurile la înţelegerea populaţiei privind necesitatea reformei au fost lansate la intervale regulate. Oamenii au acceptat perspectiva unei noi perioade de “strîngere a curelei”, cel puţin la

românilor s-a reflectat/deocamdată, în sondajele de opinie, unde atît Constantinescu. cît şi CDR, au înregistrat scăderi drastice în ultimul an de zile. -

Problema dureroasă şi dezamăgirea cetăţenilor este însă că; pe lîngă faptul esenţial că trăiesc

. mai prost, nici pe alte planuri nu se văd realizări semnificative. România se află în criză economică,: fapt recunoscut, în cele din urmă, şi de şeful statului şi de premierul Radu Vasile,

Procesul de reformă şi restructurare a fost făcut lent, iar invitaţiile adresate investitorilor străini au rămas, în mare parte, neonorate. Constantinescu

..a început, relativ recent, sâ critice privatizarea, condusă încă la vremea respectivă de Sorin Dimitriu, protejat multă vreme de şeful statului. Guvernele au fost măcinate permanent de

■conflictele interne determinate de interese partizane, aducînd România într-o stare în. care

nivel declarativ, dar nu prea s-au înregistrat ' “bulgarizarea” poate fi un ideal.rezultate.

Este posibil ca unele voci să îl delimiteze peImplicarea preşedintelui Constantinescu în

medierea situaţiilor conflictuaie guvernamentalepreşedintele Constantinescu de activitatea şi parlamentare a fost adesea criticată, apreciin-’dezastruoasă a echipelor guvernamentale care s-au perindat pe la Palatul Victoria, după noiembrie 199?. La prezentarea bilanţului său de un an ca şef al . statului român, Emil Constantinescu arăta el însuşi, însă, câ este solidar cu acţiunile Guvernului Victor Ciorbea cum, de altfel, era şi normal sâ fie, întrucît, la ultimele alegeri era preşedintele CDR şi a susţinut platforma şi programul acestei formaţiuni politice care a cîştigat scrutinul din 1996 şi deţine majoritatea' portofoliilor în Executiv. “Nu e cinstit şi nu e moral să niă separ de această parte pe care am susţinut-o şi să mă ocup numai de programul prezidenţial, invocînd limitele prerogativelor constituţionale", spunea, la vremea , respectivă, Emil Constantinescu, adăugind că

‘ cetăţenii sînt cei îndreptăţiţi să se pronunţe în privinţa bilanţului actualei puteri. Judecata

du-se că nu a intervenit cu suficientă fermitate. Consultările şefului statului cu formaţiunile politice din coaliţia majoritară sau din opoziţie, dincolo de rezultate modeste şi de aşteptat, şi-au păstrat un puternic iz electoral. Ultimele runde au arătat, mai mult ca niciodată, dezinteresul căpătat de parlamentari faţă de aceste consultări; piuiţi deputaţi şi senatori, chiar din' PNŢCD, declarînd ziariştilor că se reiau aceleaşi teme sterile.

O economie în declin şi o continuă gîlceavă politică deci, însoţite, în continuare, de o puternică birocraţie şi de arhicunoscuta corupţie. -

Lupta împotrivă corupţiei a fost declarată de Constantinescu drept obiectiv prioritar, s-a înfiinţat un Consiliul Naţional care să o coordoneze, dar totul s-a dovedit a fio luptă cu morile de vînt. Nu se poate vorbi nici măcar de “o mică ofensivă” împotriva corupţiei, a recunoscut şeful statului, la

circa un an de zile de la declanşarea acestei ■ acţiuni. Intenţia preşedintelui de a impulsiona această luptă a fost demnă, de laudă, dar Emil

, Constantinescu şi-a supraestimat puterea şi nu a luat în calcul toate interesele puternice care se ' vor opune acestui proces. Afacerea “Ţigareta II" şi cursul proceselor respective a contribuit în mod esenţial la deteriorarea ideii-de luptă împotriva corupţiei. , •/ -. .. . - .

Nici cil aflarea adevărului despre evenimentele din decembrie 1989 preşedintele Emil Constantinescu nu stă mai bine. A fost una dintre promisiunile sale electorale, dâr,'ca'şi iîn’cazul acţiunilor anti-corupţie, nu depinde de el în' totalitate.’Anchetele şi procesele sînt, într-un stat de drept, total delimitate de instituţia Preşedinţiei, doar numirile conducerilor ministerelor de resort şi magistraţilor respectivi revenind şefului statului.

■ In acest domeniu responsabilitatea eşecului ; revine; indiscutabil, organelor de urmărire şi

cercetare penală şi Justiţiei, criticile la adresa acestor instituţii, oricît de dure, nefiind suficiente.

Printre responsabilii pentru toate aceste eşecuri, preşedintele Constantinescu a identificat'şi presa;

■ “Nu vă lăsaţi copleşiţi de această imagine de; dezastru pe care continuu mijloacele de informare în masă o aruncă asupra noastră”, le spunea Emil Constantinescu elevilor, în septembrie. .

Faptul că presa a înfăţişat nici mai mult, nici mai puţin, decît realitatea, o demonstrează însă reacţiile celor mai importante instituţii şi organizaţii europene, euro-atlantice şi mondiale.

După ce acordul stand-by încheiat de Cabinetul Victor Ciorbea cu FMI nu a fost respectat, negociatorii acetei instituţii au spus că vor demara noi tratative cu Bucureştiul la începutul anului viitor, Comisia Europeană a plasat România pe un loc codaş în cursa pentru integrarea în UE, iar preşedintele Adunării Atlanticului de Nord recomandă doar Slovenia pentru admiterea în NATO în cel de-al doilea val. Toate sînt dovezi

d l,* M u ® '\ v <.

7*41 I '

I m E I

că ofensivele diplomatice ale preşedintelui Constantinescu, nesprijinite de anumite realizări economice, sînt egale cu zero.

Vizitele dese ale preşedintelui Constantinescu în străinătate au fost şi ele viu criticate în presă şi chiar în mediile politice.; Succedînd la putere unui preşedinte, Ion IlieScu, asimilat de canceîari9e occidentale ca un continuator al comuniştilor, Emil Constantinescu avea datoria de â exploata capitalul de imagine de care .se bucura. Dacă Emil Constantinescu nu ar fi pornit o ofensivă diplomatică de proporţii ar fi fost, de asemenea, acuzat de presă şi de mediile politice de imobilism şi lipsă de iniţiativă: Preşedintele nu a reuşit, însă, acel echilibru esenţialmente necesar între demersurile diplomatice şi reformarea de fond a economiei naţionale, iar, în aceste condiţii,! accentul pe iniţiative diplomatice poate degenera | lesne în inducerea opiniei că şi actualele autorităţi? de la Bucureşti încearcă cosmetizarea realităţii. |

Ultimul îndemn prezidenţial adresat românilor s3 ji referă la muncă, cinste, respectarea legilor şi a conducătorilor aleşi, în scopul de a obţine rezultate semnificative. La doi ani de la alegeri-respectul românilor faţă de actuala Putere, în frunte cu preşedintele Constantinescu, este în cădere liberă, după cum arată şi sondajele de opinie.

R a lu ca T R A N D A F IR E S C U (M e d ia fa x )

Virgil Măgureanu refuză un pact cu celelalte partide de opoziţie

• E l spune ca a uitat jignirile pe care i le-a adus Com eliu Vădim Tudor •Secretarul general al PNR, Virgil Măgureanu a declarat, ieri, în

cadrul unei conferinţe dc presă, câ nu a semnat şi nici nu intenţionează să semneze în acest moment un pact prin care opoziţia sâ aibă o acţiune comună împotriva actualei puteri, deoarece formaţiunea pe care o conduce îşi arc propriile programe şi mesaje şi doreşte sâ promoveze o alternativă rentabilă de centru în politica românească.

Fostul şef al SRI a criticat speculaţiile potrivit cărora întîlnirea dc săptămîna trecută, de la sediul PDSR, între partidele care l-au sprijinit pc Sorin Oprescu ar fi avut drept scop încheierea unui pact de unitate al opoziţiei. “Prezenţa noastră Ia o masă nu înseamnă că nc vindem pentru o cupă de şampanie”, a afirmat Virgil Măgureanu. Măgureanu a spus că este posibilă o acţiune comună a PNR cu alte partide doar atunci cînd se va stabili o miză clară, deoarece acest partid nu este dispus sâ devină anexa nimănui şi nici să servească opoziţia sau puterea atunqi cînd acestea au nevoie dc ajutor. . .

întrebat dacă prezenţa sa alături de Comeliu Vădim Tudor înseamnă o împăcare cu preşedintele PRM, Virgil Măgureanu a declarat câ împăcarea nu-şi arc locul atîta timp cît există o ceartă. Măgureanu a mai adăugat câ jignirile pe care Comeliu Vădim Tudor i le-a adus fară motiv Ţn ultimii ani nu au afectat relaţia personală pe care o are cu acesta şi câ nu a replicat şi nici nu va da o replică la ele, iar o colaborare pobtică în cadrul opoziţiei nu va tine cont de asemenea lucruri. ; . ,

Transilvania, refugiu de ocazie al

politicienilorurmare din pagina 1

alegerile.anticipate. Deloc de neglijat este ultima mişcare a PRM, anume, numirea în funcţia de secretar general a lu i Gheorghe Funar, principa lu l m ilitant naţiona list din Transilvania. Aceeaşi orientare o arată şi alte partide, aflate la

.stînga sau dreapta eşichierului po litic românesc. Este vorba despre luările de poziţie ale liderilor PNR, PUNR, P A R şi PDSR, dar şi despre o mai atentă cumpănire a afirmaţiilor axate pe probleme naţionale ale PNŢCD, PN L sau PD, aflate în acest moment în coaliţie cu UD M R şi avînd de făcut faţă pretenţiilor tot mai exagerate formulate de organizaţia m agh iarilo r în domeniul drepturilor colective şi obţinerii autonomiei, pe criterii etnice.

V a l e r i u S t o i c a r e v i n e a s u p r a d e c l a r a ţ i e i

p r i v i n d r a p o r t u l d e f o r ţ e d in C D R

Prim-vicepreşedintele PNL Valeriu Stoica a reluat, ieri, într-o notă mai conciliantă, aprecierile sale privind stabilirea unui nou raport de forţe în CDR, cu PNL la “cîrmâ”, precizînd câ sondajele de opinie reprezintă singurul criteriu obiectiv care poate decide ponderea partidelor în .CDR, aşa cum de altfel precizase şi PNŢCD.

Valeriu Stoica afirmase, săptămîna trecută, la întîlnirea cu organizaţia PNL Mureş, câ liberalii reprezintă cea mai importantă forţă din CDR, în timp ce PNŢCD se află în derivă.

Poziţia lui Stoica a stîmit reacţia preşedintelui PNŢCD Ion Diaconescu, care s-a arătat surprins de declaraţia liderului liberal, amintind că nu are cunoştinţă de apariţia unor sondaje noi de opinie, care să demonstreze schimbarea raportului de forte în CDR. - *

' Protocolul CDR prevede expres că stabilirea listelor cu candidaţii pentru alegerile parlamentare are loc în baza sondajelor de opinie care reflectă forţa fiecărui partid în alianţă. în opinia lui Stoica, evoluţia partidelor în CDR “ar fi pietrificată dacă acest criteriu n-ar fi aplicat. Important pentru PNL este ca poziţia CDR să fie “clară, coerentă, percutantă şi eficace” şi nu cine este cel mai important partid la un moment dat, a arătat Stoica. El apreciază că, în ultimul timp, iniţiativele PNL au fost mai pregnante, iar clarificarea doctrinară liberală nu trebuie sâ supere pe nimeni.

Creşterea în forţă a unui partid din CDR nu este împotriva celorlalte partide, ci în beneficiul tuturor partenerilor, a spus liderul liberal, adăugind că interesul PNL este ca PNŢCD să fie un partid puternic. : .

Primăria Cluj-Napoca deplînge lipsa steagului municipal

Serviciul mass-media al Primăriei Cluj-Napoca deplînge inexistenţa unui steag municipal, în condiţiile în care “pînâ şi cele mai neînsemnate aşezări urbane din Europa de Vest beneficiază de drapel propriu”. “Din păcate, datorită unei optici mai mult decît curioase, municipiul ClujTNapoca, important centru cultural, ştiinţific şi academic sud-est european nu poate să aibă steagul propriu, hotărîrea Consiliului local în acest sens fiind atacată în contencios de prefectul judeţului” - se arată într-un comunicat primit ieri la redacţie.' în comunicat se mai arată că mai mulţi cetăţeni din Europa occidentală au solicitat Primăriei reproduceri ale drapelului ori stemei oraşului, ultimul caz fiind acela al d-lui Josse Hanegreefs din Bruxelles (Belgia). 7 .

(D .B .)

TRIŢĂ FĂNIŢĂ:Legea lui Vasile Lupu nu va trece în această legislatură

Senatorul PD Triţă Făniţă a apreciat, marţi, în plenul Senatului, câ proiectul lui Vasile Lupu , privind retrocedarea terenurilor agricole nu va fi aprobat în această legislatură, dacă ţărăniştii condiţionează votul la Legea fermelor de adoptarea Legii pămîntului.

Triţă Făniţă, care a luat cuvîntul în timpul unor dezbateri tensionate privind iniţiativa. PD de înfiinţare a Agenţiei Fermelor Agricole,, s-a adresat “colegilor ţărănişti” spunînd că, dacă se doreşte discutarea Legii Lupu “în paralel” cu iniţiativa PD, va “trece acest mandat”.

Senatorul PD. le-a spus ţărăniştilor că este “nerealistâ” condiţia ca Legea fermelor Agricole să fie aprobată doar dacă este acceptată şi Legea Lupu. El â arătat că, atît timp cît nu a fost realizată “balanţa”

fondului funciar, privind suprafaţa de teren agricol pentru care există solicitări de restituire şi suprafaţa disponibilă, proiectul lui Vasile Lupu nu va putea fi promovat.

Potrivit unor surse din coaliţia majoritară, senatorii

, PNŢCD intenţionau să voteze. împotriva proiectului PD de înfiinţare a Agenţiei Naţionale a Fermelor Agricole (ANFA), întrucît considerau că acesta ar fi blocat retrocedarea terenurilor agricole. Săptămîna trecută, liderul senatorilor PNŢCD, Ulm Spineanu, a discutat cu Petre Roman şi Triţă Făniţă şi au convenit ca cele două Jegi să fie aprobate în paralel, afirmă surse din coaliţie.. Proiectul lui Vasile Lupu de retrocedare a terenurilor agricole a fost depus la Camera Deputaţilor, însă dezbaterea sa nu a început încă. . ?

Ticu Dumitrescu contestă

afirmaţiile Iul Ion Diaconescu

privind revenireasa in PNTCD, 1

Senatorul Constantin Ticu Dumitrescu a declarat, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, că afirmaţiile preşedintelui PNŢCD Ion Diaconescu, potrivit cărora nu şi-a manifestai intenţia de a reveni în partid după expirarea suspendării de un ân, nu reflectă poziţia PNŢCD.

Ticu Dumitrescu a adăugat că nu are. cunoştinţă ca PNŢCD, prin forurile sale reprezentative, să fi fost consultat în această privinţă. “BCCC; nu este reprezentativ pentru mine”, a spus Dumitrescu. El a declarat câ se simte sufleteşte membru al PNŢCD, deşi juridic nu mai face parte din acest partid. j

Dumitrescu a mai afirmat că [ în PNŢCD există dezordine şi f o lipsă de autoritate, iar dacâl nu va avea putere să redevină | ceea ce aşteaptă membrii săi, ? această -formaţiune va fii. “terminată” în 5-6 luni, cel mult ţ un an. Despre Legea privind | deconspirarea. securităţii, alt cărei iniţiator este, Ticu! Dumitrescu a spus câ este» preferabil ca ea să nu fie vo ta ti,' decît să se transforme “într-o : instituţie care să dea tuturor l celor cu bube-n cap certificate ij de bună purtare”. I

Senatorul Ticu Dumitrescu a [ mai spus câ, la nivelul Comisiei | de apărare din Cameral Deputaţilor, unde se află în| prezent această lege, există “un | grup de presiune” care are în! vedere blocarea şi mutilarea ei. |

' / U D E V A f f S U B - d e CBui POLITICA miercuri, 18 noiembrie 1998

Deputaţii au eliminat toate prevederile referitoare la învăţămîntul superior pentru minorităţi

'C Textul ordonanţei de modificare a Legii, învăţămîntului nu mai conţine, în varianta Camerei Deputaţilor, nici o prevedere referitoare- la învăţămîntul superior pentru minorităţi, această decizie fiind luată, marţi, de deputaţii coaliţiei majoritare, cu excepţia UDMR şi în absenţa opoziţiei, care a părăsit dezbaterile în semn de protest faţă de' soluţia convenită pe această temă de liderii alianţei de guvemămînt. ^Legea va ajunge la mediere, deoarece Senatul a

adoptat o altă variantă, care prevedea posibilitatea de înfiinţare a grupelor, secţiilor şi colegiilor cu predare în limba minorităţilor naţionale. Coaliţia speră ca, în timpul medierii, să poată introduce un text nou, care sâ permită înfiinţarea unor universităţi de stat multiculturale., Deputaţii coaliţiei majoritare au respins şi varianta Comisiei de învăţământ, care prevedea doar organizarea de grupe şi secţii cu predare în limba minorităţilor naţionale, numai în cadrul unor instituţii de învăţămint multiculturale, şi varianta Senatului, precum şi amendamentul UDMR, care _ susţinea textul Guvernului. Potriv it- textului Guvernului, exista posibilitatea înfiinţării de grupe, secţii, colegii, facultăţi şi universităţi cu predare în limba minorităţilor naţionale V

Deputaţii opoziţiei şi cei independenţi au părăsit

Deputatul loan Gavra va solicita efectuarea anei anchete privîndci-i pe consilierii locali clujeni

PD refuză să voteze legea de restituire a caselor naţionalizate I

sala de şedinţă după ce anunţaseră că nu vor mai participa la dezbaterea ordonanţei de modificare a Legii învăţămîntului, deoarece, prin “înţelegeri extraparlamentare”, liderii coaliţiei au

' decis luni seara asupra articolului privind învăţămîntul superior pentru minorităţi. Reprezentanţii PDSR, PRM, PUNR şi cei independenţi au declarat că nu vor sâ fie doar nişte marionete “care fac figuraţie în Parlament”. Ei au anunţat că, din aceleaşi motive, nu vor participa nici la votul privind numirea Consiliului de Administraţie al BNR.

Reprezentanţii coaliţiei majoritare au criticat, în plenul Camerei,’ decizia opoziţiei de a părăsi sala de şedinţă. Alexandru Badea, vicelider al grupului parlamentar PNŢCD, a declarat că părăsirea şedinţei de către opoziţie reprezintă o “atitudine strict electorală, de oportunism”, iar Andrei Chiliman (PNL) a spus câ opoziţia “a încălcat Jociil democratic”. Decizia opoziţiei a fost criticată şi de reprezentantul PD, Bogdan Niculescu . Duvăz, care a spus că nu au existat “înţelegeri extraparlamentare” privind articolul controversat, ci înţelegeri “în sînuLunei majorităţi”. ;

Niculescu Duvăz a anunţat, în plen, că deputaţii PD susţin înfiinţarea de colegii şi facultăţi în limba minorităţilor naţionale, dar resping înfiinţarea. “instituţiilor de învăţămînt superior de stat în limba. minorităţilor naţionale”.

i

" Deputatul PUNR loan Gavra declară că va solicita punerea sub anchetă-a consilierilor municipali clujeni pentru a afla “cam ce a primit fiecare pentru serviciile aduse micului aventurier şi procesoman notoriu aflat la conducerea Primăriei”. .

Gavra spune că municipiul Cluj-Napoca a decăzut în ulţimii doi ani sub aspect urbanistic, administrativ şi gospodăresc, în timp ce pe consilierii locali “îi interesează sâ sc ghiftuiascâ cltinai bine, fâcînd asocieri cu firme total

nesemnificative, care le încarcă mesele cu pîzza, bere, sucuri şi alte asemenea foloase personale”.

în comunicatul dat publicităţii ieri, Gavra nu-i nominalizează pe consilierii acuzaţi, însă este de presupus câ se referă la foştii consilieri PUNR care au părăsit partidul odată cu Gheorghe Funar. PUNR nu mai are nici un.membru în Consiliul local Cluj-Napoca. în speranţa că va remedia situaţia, Gavra şi-a anunţat intenţia de a candida în alegerile viitoare pentru Primărie.

(C .C.)

| Partidul Democrat este■ nemulţumit de

prevederile legii deI restituire a caselor | naţionalizate şi nu va vota | în favoarea ei, declară

deputatul PD Iuliu I Păcurariu. El precizează | că democraţii nu pot fi de - " , 1j acord cu retrocedarea |. clădirilor care găzduiesc în prezent instituţii■ de utilitate publică şi nu acceptă decît o formă J I a legii care să ie dea dreptul foştilor I | proprietari să recupereze cel mult două |I locuinţe, pentru restul urmînd să fie j J despăgubiţi în liihitele resurselor bugetare. JI într-un comunicat dat publicităţii, Păcuiariu,-1. | spune că “în 1948 s-a făcut un act de || injustiţie, însă nu putem fi de acord sâ se i . repare o nedreptate prin alta. Trebuie reţinute .I următoarele lucruri: Iniţiatorul acestei legi nu T | vorbeşte nimic despre resursele bugetare de |

zeci de mii de miliarde de lei necesare |. aplicării legii; nici una dintre fostele ţări .■ comuniste nu a aplicat principiul “restitutio .| in integram” în deplinătatea sa semantică şi || juridică; democraţiile occidentale doresc să j I fie rezolvată această problemă cu respectarea i

principiului proprietăţii, neinteresînd I modalitatea de rezolvare; Occidentul doreşte I | reparaţia ca principiu moral, în funcţie de || posibilităţile existente în România”. i

Deputatul PD îi acuză pe ţărănişti câ au I minţit atunci cînd au declarat câ România I | este ultima ţară din Est care nu a retrocedat. |

proprietăţile confiscate de comunişti. “în . Polonia, Legea de restituire a caselor a fost .' înaintată în Seim abia vara aceasta, iar în 'I Ungaria şi Germania Răsăriteană, I j reparaţiunile au fost plafonate”, declară |I Pâcurariu. în opinia PD, viabil este doar i

proiectul de lege privind protecţia chiriaşilor J I pe care liberalul Valcriu Stoica l-a înaintat I | odată cu proiectul legii de restituire integrală | i a proprietăţilor. i[ _ _ _ _____ '______ Caius C H IO R E A N _]

Ultimul act într-un proces de insultă:

Procurorul a cerut achitarea consilierilor Deac şi Chicinaş■ data da pronunţare a verdictului a fost fixată

. pentru 24 noiembrie."Ieri a avut loc ultima înfăţişare

în procesul dc insultă intentat de primarul Ghc glie Funar consilierilor loca •> loan Dcâc şi Ibncl Chicinaş. Puntarul cere 400 milioane dc lei daune morale; acuzîndu-i pc cei doi consilieri dc faptul câ într-un articol-protest, publicat pc data de 17 martie a. c.,' au folosit expresii ca „reâ- crcdinţâ", „iresponsabil" etc.Consilierul PNŢCD Chicinaş a justificat formulele folosite prin faptul câ articolul este un protest, o îuare de poziţie faţă de acţiunile primarului. Formula de: „rea-- credinţă" a fost folosită, în justificarea lui Chicinaş, pentru a arăta câ Funar nu a luat în considerare hotărîrea CL, care a - respins proiectul iniţiat de primar pentru sărbătorirea Revoluţiei.Române dc la 1848 pe 15 martie, o dată cu comemorarea organizată de UDMR. Iar formula „iresponsabil" a fost- folosită, argumentează Chicinaş, nu pentru a arăta o afecţiune psihiatrică, ci

* v

r

Vloan DEAC

pentru a demonstra că primarul a- riscat sâ aducă faţă în faţă două

- comunităţi carc ar fi putut intra în conflict, evitat doar prin faptul câ „liderii UDMR au înţeles pericolul şi coloanele de manifestanţi nu s-au întîlnit". De asemenea, pledoaria consilierului PNŢCD a cerat ca instanţa sâ ţină scama de faptul că protestul a fost alcătuit în numele consilierilor PNL şi PNŢCD, iar semnatarii au dreptul sâ facă opinie, fiind lideri politici. De asemenea, loan Deac a afirmat -că protestul, formulat ca luare de poziţie, nu a fost publicat în scopul de a prejudicia imaginea publică a reclamantului, dar a susţinut în continuare ideea că primarul a pus în pericol ordinea publică, neacceptînd adevărul istoric..Consilierii au pledat nevinovat

şi au cerut achitarea, susţinuţi fiind de reprezentantul Ministerului Public care a cerat, de asemenea, achitarea. Primarul Funar a cerat condamnarea, consilierilor şi impunerea lor la plata daunelor morale. Instanţa a fixat data pronunţării verdictului pentru 24 noiembrie. A.M.

PDSR mizeazq pa tineri pentru a schimba "schimbarea"

Liderul OT-PDSR Cluj, Cristian Ţucra, apreciază că tineretul a fost adus în situaţia de a considera emigrarea drept singura şansă de realizare în viaţă. “în contextul naţional dominat de haos şi dezastru, tineretului îi este rezervat rolul de categorie socială defavorizată, condamnată la derută prin refuzul oricăror perspective de realizare socială sau profesională. Recentele manifestaţii studenţeşti

-demonstrează, prin anvergură şi vehemenţă, stadiul disperării la care au ajuns viitorii intelectuali ai ţârii. (...) Apreciind resursele tineretului, Căruia îi revine un rol determinant în refacerea României, OT-PDSR face un apel către toţi tinerii să i se alăture în demersurile de schimbare a actualei situaţii din ţară”, - se arată într-un comunicat semnat de Cristian Ţucra. Această declaraţie1 survine reuniunii Consiliului Naţional de Coordonare, Ia Braşov, între 13 şî 15 noiembrie. în comunicat se precizează că “PDSR dispune de forţa şi capacitatea necesare asumării viitoarei guvernări, în eventualitatea alegerilor anticipate".

(D .B .)

Zoe Petre prevede lansarea unei strategii a NATO pentru următoarea jumătate de secol

Există mai multe scenarii posibile privind extinderea Alianţei Nord- Atlantice, cu prilejul summitutui din 1999, însă, dincolo de aniversarea Alianţei, -soluţia cea mai probabilă este lansarea unei strategii a NATO pentru următoarea jumătate de secol, a declarat, . marţi, agenţiei MEDIAFAX, consilierul prezidenţial Zoe Petre. în cadrul acestei strategii pe termen lung ar putea fi imaginat un “sistem Madrid-plus”, referitor la viitoarele aderări, a precizat ea.

Fote Z.REINHAR

Zoe Petre s-a întîlnit, în cursul zilei de luni, cu Stephen Flanagan, asistent al preşedintelui SUA şi director pentru Europa Centrală şi de Est în cadrul Consiliului Securităţii

- Naţionale. In cursul întrevederii, cei doi oficiali au abordat probleme legate de extinderea NATO, ritmul şi dificultăţile reformei economice, analizînd, de asemenea, evoluţia

' parteneriatului strategic bilateral. Zoe ’ Petre afirmă că o decizie în privinţa extinderii Alianţei ar putea fi luată cu

prilejul reuniunii miniştrilor de Externe ai statelor membre, în luna decem­brie. Nu se ştie însă, dacă va exista un scenariu al extinderii unanim acceptat de către statele membre, a precizat consilierul prezidenţial. Potrivit lui Zoe Petre, Stephen Flanagan a luat notă “cu mare satisfacţie” de ultimele evoluţii din România, în

a ceea ce priveşte reforma S economică, salutînd, în | | acest sens, procesul de 3*1 reorganizare a Fondului

Proprietăţii de Stat (FPS) şi privatizarea RomTelecom.

PSKI Cluj îndeamnă la proteste de

stradă împotriva Puterii

PSM Cluj încurajează mişcările revendicative de stradă. - Ieri, liderul organizaţiei, Grigore Verebei, i-a îndemnat pe lucrătorii din agricultură să organizeze

-mitinguri după modelul celor sindicale. Verebei consideră că acest tip de manifestaţii poate conduce la schimbarea urgentă a conducerii judeţului şi, implicit, a factorilor responsabili de starea agriculturii clujene.

Liderul PSM Cluj este de părere că actuala stare din agricultură şi industrie aduce populaţia în pragul disperării. El apreciază că afişarea portretelor lui Ceauşescu în timpul

.mitingului de la Braşov este simptomatică pentru efectele produse de guvernarea CDR- USD-UDMR la nivel economic şi social. De altfel, în PSM se afirmă că actualul Guvem promovează dictatura vechii moşierimi, “îndreptată împotriva poporului român".

L id e ru l P S M C lu j, G rig o reVerebei, un om care consideră câ

/ demonstranţii de la Braşov au avutdreptate cînd au afişat portretele ’

■ p reşed in te lu i co m u n is t N ico lae ; Ceauşescu. •

.; PSM Cluj şi-a anunţat ieri disponibilitatea de a participa la toate mişcările revendicative de stradă îndreptate împotriva Puterii. Liderii

.organizaţiei converg spre ideea unui guvem de tehnicieni, apolitic, cu rolul principal de a pregăti alegerile anticipate. Ei au precizat că vor participa şi la "marea adunare a românilor", organizată de Gheorghe Funar şi Corneliu Vădim Tudor şi programată pentru sîmbâtă la Cluj-Napoca, pe care o consideră “împotriva stării de degradare economică,

• socială şi morală a ţării". PSM Cluj reamin­teşte că există un acord încheiat cu PRM, la nivel local, care prevede sprijin reciproc şi în acţiunile de tipul “marii adunări a românilor".

Probabil, participarea PSM la adunarea desîmbătă va constitui şi un protest deschis alfilialei împotriva modului în care este condusjudeţul. Liderul PSM Cluj, Grigore Verebei, adeclarat ieri că prefectul şi fostul director a)FPS Cluj - actualmente preşedinte al FPS -au pus interesele personale înaintea celorcomunitare. Verebei şi-a . exprimatnedumerirea că prefectul Alexandru Fărcaşşi preşedintele FPS, Radu Sârbu, au pututaduna averi importante în condiţiile puterniceirecesiuni economice. Liderul PSM Cluj critică.prioritar, avansarea lui Sârbu, pe care îlconsideră un incapabil."Radu Sârbu este unchimist nenorocit, care n-a fost în stare săgestioneze o pompă de benzină - pe care aşi adus-o în stare de faliment - , iar acum ise dă pe mînă privatizarea! (...) De unde arenevasta d-lui Sârbu trei case? Din salariullui s-a îmbogăţit?"- arată Verebei. LiderulPSM Cluj spune că acuzaţiile sale sebazează pe relatările din-mass-media.

***în cadrul unei conferinţe de presă,-liderii

PSM Cluj au criticat ieri “influenţarea actului de justiţie de către factorul politic, utilizarea

i dirijată a actului de justiţie pentru subminarea adversarului politic" în conflictul dintre

•prefectul Alexandru Fărcaş şi primarul din Cluj-Napoca, Gheorghe Funar. Ei au arătat că afinităţile dintre PSM şi PAUR, dintre PSM şi PRIVt, îi determină să nu rămînâ pasivi “în faţa unor asemenea situaţii”.

D a n B R IE

E I miercuri, 18 noiembrie 1998 ARTĂ-CULTURĂ A P E y A R u E r j

R o m â n ii iu N an tes

tn p i ’rittada 1-15 n o iem b rie u.<‘. .'-a desfăşu ra t la H un te r, in F ran ţa , F e r t i lu lu i

C u ltu ra l Rom ânesc, ve r ita b il co lo cv iu a l a rte lo r, în c a d ru l c ă ru ia c lu jen ii s-au d istins

p r in calitatea p re s ta ţie i artistice. “ Invitarea noastră la Nan tes nu a reprezentat o

prem ie ră , în tru c ît a cum d o i a n i am prezentat tot a ic i, "Săptâm îna lu m in a tă 1' a lu i

Său lescu . Am dezvo ltat s c h im b u l c u ltu ra l în cepu t a tunc i, cu succes p o t spune, dacă

n c raportăm la a flu en ţa de specta to ri ţ i in te re su l p e ca re l-au m anifestat fa ţă de

p rod u c ţiile noastre. M an ife s ta rea s-a petrecut sub p a tro n a ju l A soc ia ţ ie i de p rie ten ie

C lu j-N apoca - Xan tes, X a ţ io n a lu l c lu jean o fe r in d specta to rilo r o reprezentaţie cu

“ X u n ta ” - a avu t am ab ilita tea să ne spună, la reven irea în ţară, a c to ru l Dorel V IŞ A N , d ire c to ru l g e n e ra l a l T ea tru lu i N a ţ io n a l d in C lu j-N apoca .

Guibus - a fost foarte bine primit. Am fost invitatî l ' " 'la o întîlnire cu elevi din anul terminal de la o | şcoală particulară de actorie, la care l-am luat 1 şi pe Isaiu, noi purtînd un dialog interesant cu

gazdele noastre. întrebat fiind cîţi salariaţi avem în teatru - noi avem 40 de actori şi 150 de angajaţi - am notat una dintre observaţiile francezilor de la şcoala de actorie, cum că lor li se pare normal ca toate problemele dintr-un teatru să poată fi rezolvate de doar 50 de angajaţi?! (O fi, dar în Franţa... - n.n.)

Pentru a spori plăcerea şederii noastre în ţinutul Loarei, gazdele ne-au organizat şi o excursie la Oceanul Pacific, excursie în care ne-am simţit cu toţii- foarte bine, deşi despre partea materială... ce să mai vorbim?! Diurnele, din partea franceză, au fost modeste, iar din

m m

- Spectacolul cu "N unta". - de Mihai Mămuţiu, cu: Dorin Andone, Frederik Slavici, Dan Chiorean, Alexandra G. Lungu, Virgil Mulier, Miriam Cuibus, Cornel Răileanu, Irina Wintze, Ioan Isaiu şi Violeta Totir; costume: Doina Levintza; decor, obiecte: .Horaţiu Mihaiu; consultant mişcare scenică: Miriam

partea română au lipsit cu desăvîrşire, deşi ordinul a fost semnat, personal, de ministrul Culturii. Pînă la această oră, diurnele nu au sosit (Bine că v-aţi întors dumneavoastră înainte! - n.n.). Mai mult, reprezentanţii noştri de la Ambasadă au lipsit şi ei cu desăvîrşire, ca şi diurna. Singurul care a participat la manifestări a fost scriitorul Horea Bădescu, directorul Centrului Cultural Român, din Paris”.

Festivalul Cultural Românesc la Nantes a înscris şi premiera filmului “Senatorul melcilor”, cu Dorel Vişan în rolul titular. în cele două seri în care a fost prezentat filmul, sala cinematografului “Katorza” a .fost arhiplină. Prezenţa culturală românească la Nantes şi în alte cîteva localităţi ale departamentului a fost marcată de proiecţii de scurt-metraje şi documentare, conferinţe, vernisaje ale unor expoziţii de artă plastică - între care cea a clujenilor Florin Ştefan şi Theo Mureşan -, programe muzicale etc. în interviul pe care Dorel Vişan l-a acordat ziarului Ouest France, domnia sa spune, între altele: “Cinematografia românească se află în mare dificultate. Acum 20 de ani se făceau 30 de filme pe an. Astăzi - doar trei, patru, cu toate că există şcoli de teatru foarte bune. Lipsesc însă mijloacele financiare pentru a face film...*. Au fost prezentate, de asemenea, scurt-metraje de animaţie de Ion Popescu Gopo -, unul premiat cu “Palme d’or” la Cannes, în 1957 -, filme documentare, între care Dracula, legendă şi adevăr.

“Senatorului melcilor” în vizită la Nantes, titrează ziarul: Presse Ocean în ediţia din 7 noiembrie a.c. şi, mai departe: Pentru prima dată, filme româneşti sînt exportate în Europa. Comedianul Dorel Vişan a venit să prezinte «Senatorul melcilor». Luînd ca punct de plecare povestea clasică, precum în bancuri, a celor trei români (unul bucovinean, altul moldovean şi al treilea... transilvănean), filmul lui Mircea Daneliuc evidenţiază dificultăţile întîmpinate de România în înscrierea sa pe direcţia unei democraţii autentice. Venit la Nantes cu ocazia prezentării filmului în care deţine rolul senatorului, comedianul Dorel Vişan nu ascunde obiceiul politicienilor români de a lucra cu încetinitorul... Nu e nici o exagerare - explică el (Dorel Vişan

- n.n.). Filmul lui Daneliuc reflectă, cu precizie, ceea ce se petrece acum, în România”.

în orice caz, Festivalul Cultural Românesc, care se desfăşoară în aglomerarea (de evenimente culturale- n.n.) nanteză pînă la 15 noiembrie, a permis acestei cinematografii să iasă la export. Este o premieră... Dorel Vişan a profitat de sejurul său la Nantes pentru a reprezenta cinematografia ţării sale, dar şi teatrul, întrucît el poartă şi chipiul de director al Teatrului din Cluj. Să nu uităm literatura, el fiind autorul a trei volume de poezie şi al unei cărţi de bucate, din care gospodinele se pot inspira cum să prepare... melcii! - notează, în încheiere, foiletonistul de la Presse Ocean.

M ich ae la B O C U

D o u ă ta le n te p r e m ia t e la c o n c u r s u r i in te r n a ţio n a le

Liceul de Muzică “Sigismund Toduţă’ din Cluj-Napoca se numără printre instituţiile de învăţămînt preuniversitar care pun bazele muzicale şi artistice nvpii,rr , r~„ ale multor potenţiali solişti sau foarte buni - I j - instrumentişti. Recent, două din talentele acestui liceu de muzică - Raluca T.Stâncel, clasa de vioară a prof. Adrian Cârdan, şi M aria Daniela Flonta, clasa

de pian a prof. Vera Negreanu, ambele în clasa a X ll-a , s-au evidenţiat la două concursuri internaţionale de vioară, respectiv

mm.• if f.pir!

J t

r I

% 1

*< ;

LMaria Dantela Flonta

de pian. Diploma “Concursului Internaţional de Vioară" de la Braşov - ediţia a V III-a (31 octombrie - 5 noiembrie) acordă, cu o exigenţă binecunoscută. Premiul I şi titlul de laureată a concursului pentru categoria “C" de vîrstă elevei Raluca T. Stâncel. Trebuie să menţionăm că juriul a - fost format din personalităţi solistice româneşti şi din străinătate - Ştefan Ruha, Ştefan Gheorghiu, Nedyalco Todorov, Paulo Rossi, Marius Sima, Liviu Ghitea şi Maria Mireanu, solişti şi profesori universitari de vioară. în cadrul

concursului “Piano Competition and Festival" din Oberlin (Ohio - S.U.A.) prin participarea la cursul de măiestrie interpretativă al prof.

Robert Shannon, eleva pianistă Maria Daniela Flonta a obţinut Premiul II.

Curriculum vitae-muzical âl acestor două premiante este

-fjŞ edificator, premiile recent obţinute fiind doar un “salt” artistic oarecum firesc, dar necesar în evoluţia frumoasă a tinerelor interprete. Aşa de exemplu, Raluca T. Stâncel înscrie gradat, menţiuni, premii II şi III, culminînd cu cîteva premii I la Olimpiadele

' ; t Naţionale de Muzică la care din ' ” anul 1993 Şi pînă în prezent se află pe lista laureatelor. Pentru meritele deosebite în activitatea solistică, eleva clujeană a fost invitată la cursurile de măiestrie - vioară din Schontal - Germania, la clasa prof. Petre Munteanu, de (a Academia de Muzică din Hamburg. Aceste frumoase rezultate au însă la bază şi o serie de apariţii scenice, unele de mare succes. încă în clasa a IV-a elementară, Raluca T. Stâncel concertează cu Orchestra liceului, interpretînd Concertul pentru vioară de Accolay. Urmează an de an apariţii în cadrul Festivalului “Toamna Muzicală

Clujeană", programări cu concerte solistice cu filarmonicile din Satu Mare, Sibiu etc. cu un repertoriu de Vivaldi, Mozart, Saint Sâens etc. Acelaşi curs evolutiv, cu succes, l-a avut şi Maria D. Flonta. La diferitele concursuri din ţară, încă din anul 1989, obţine menţiuni, premii III, II şi I la Oradea, Cluj, Deva, Bistriţa, Suceava, Braşov, Bucureşti, culminînd cu Premiul II obţinut la Oberlin (Ohio - S.U.A.). Pe lîngă laurii acestor concursuri, eleva Liceului de Muzică “S. Toduţă" a fost programată cu recitaluri avînd în repertoriul său piese de Bach,

'■ Hăndel, Haydn, Mozart, Beethoven, Schubert, Schumann, Chopin, Liszt, Prokofiev, Skriabin, Silvestri,

. Enescu. Aceste succese fac diri ' copilăria acestor talente un “calvar”, ce se înnobilează în final cu gloria ca premisă a unei vieţi de solist. O primă recunoaştere a acestor culminaţii artistice a avut-o eleva Raluca T. Stâncel, care a interpre­tat la Gala Laureaţilor o parte dintr- un concert, acompaniată fiind de orchestra simfonică. Este şi meritul profesorilor lor, Adrian Cârdan (vioară) şi Vera Negreanu (pian), care âu condus tehnica şi gîndirea interpretativă a acestor talente la un nivel care să le permită să intre în atenţia multor filarmonici din ţară.

Em iliu D R A G E A

SALONUL JUD£J£ANP£ PICTURA SI SCULPTURA

Mîine, 19 noiembrie a.c., ora 13, sub e g id a Uniunii Artiştilor Plastici, Filiala Cluj, va avea loc, la Galeriile Uniunii, str. I. Maniu nr. 2-4, vernisajul SALONUL JUDEŢEAN DE PICTURĂ Ş i SCULPTURĂ, a cărui notă definitorie o dă, la această ediţie, repertoriul generaţiilor, de la foarte tin e ri absolvenţi, pînă la artişti cu cîteva zeci de “saloane” în palmares. î

La Teatrul Naţional

ULTIMUL ACTde'Pi.rnnril Rauun

m

i;

hol,).

Joi seară, la ora 19, Naţionalul clujean r e ia : spectacolul cu piesa Ultimul act, de Bernard R e n a n : (în traducerea Paulei Bentz Fauci). O piesă de f a c t u r ă : post-pirandelliană care, prin alternarea p la n u rilo r , realităţii şi ale ficţiunii, relevă aspecte paradoxale ş i : anarhice ale existenţei-moderne, discontinuitatea; personalităţii în faţa asaltului unor solicitări d i n t r e ’ cele mai diverse. Actriţa Miriam Cuibus fa c e î n . Hannah o creaţie remarcabilă. în spectacolul a c ă r u i L regie este semnată de regretata Olimpia A rgh ir “ scenografia de Horaţiu Mihaiu vor mai evolua D o r in j Andone (Karl Ruttmari) şi Ioan Isaiu (Vizitatorul), i

tot

Eveniment expoziţional la Muzeul National de Artă

* * * # - - î

; W p -t p j

Vineri, 20 n o ie m b rie a.c., la ora 14, M u z e u l Naţional de Artă C lu j (P-ţa Unirii nr.30) in v ită artiştii şi p u b lic u l interesat ia întîlnirea c u graficiana britanică d e reputaţie internaţională Llnda K A R S H A N . Întîlnirea va avea lo c în ambianţa e x p o z iţ ie i personale de grafică a artistei, deschisă î n sălile, muzeului a m in tit . Evenimentul e s t e organizat sub patronajul

I i

Oficiului Naţional pentru Documentare şi E xp o ziţii de Arte Bucureşti, în colaborare cu Muzeul N a ţio n a l de Artă Cluj. .

Dintr-un palmares artistic impresionant, s p ic u im pentru cititorii noştri următoarele date legate de L in d a KARSHAN: s-a născut la Minneapolis (M innesota. SUÂ), în 1947; a studiat desenul şi pictura l a Skidmore Coliege din Saratoga-Springs, New Y o r k (1965-1966) cu arhitectul Robert Reed, fost s tu d e n t al lui Joseph Albers; în 1967 o regăsim lucrînd l a Walker Art Center din Minneapolis, sub direcţia lu i Jan van der Maarck; studiază istoria artei la S o rb o n a . Paris, în perioada 1967-1968. Începînd cu anul 1 9 8 3 lucrează în atelierul propriu din Londra. E x p o z iţ i i personale: 1984 - Clarendon Gallery şi ASB G a lle ry , Londra;1985 - ASB Gallery, Londra; 1991 - G a le r ie Biedermann, Miinchen; 1993 - Montgomery-Glasoe Fine Art, Minneapolis, Minnesota; 1994 - G a le r ie Biedermann, Miinchen; 1997 - Linda K a r s h a n : Marks and Traces la Sandra Gering Gallery, N e w York. Expoziţii de grup (selecţie): 1985- New T a l e n t la Alan Stone Gallery, New York; 1986 - D ra w in g s . la Lorence-Monk Gallery, New York; ASB G a lle ry ] Londra; 1988 - The Legacy of Surrealism ir» Contemporary Art, Ben Shann Galleeries, W il l ia m Paterson Coliege, Wayne, New Jersey; 1990 - R u n k e l - Hue'- Williams, Londra; 1995 - Redfern G a l le r y , Londra;-1997 - Summer Exhibition, Redfern G a lle ry ] Londra; Edward Tyler - Nahem, New Y o r k ; Contemporary British Drawing, Montgomery _ Glasoe Fine Art, Minneapolis, Minnesota; 1998 - O n e - man Show, Etaj 34, Bucureşti.

^eutdane de conteReamintim cititorilor că m îine '19 noiembrie a . c .»

la ora 13, va avea loc la Filiala Mărăşti a B ib lio tecii Judeţene “Octavian Goga" din Cluj-Napoca (str. a . ‘ Vlaicu nr. 27), lansarea volumului de poezie a l tînăruiui Vasile Corpodean, intitulat T r e p t e le transfigurării. Despre volumul apărut la Casa d e Editură DOKlA vor vorbi: prof. Valeriu Varvari _ membru al Uniunii Scriitorilor din România, resp ec tiv prof. Radu Creţu - directorul Casei de Editură D O K lA din Cluj-Napoca. Cartea, prezentată şi în cadrul c e le i de a VIII-a ediţii a Salonului Naţional de Carte d e |a Cluj-Napoca, s-a bucurat de o bună primire din p a r te a publicului şi a criticii.

PUBLICITATE C L U J -N A P O C â :la n i-v in fn S -1 6 ;s îm b s ti9 -1 4 ;tf l /fs x l9 -7 3 -0 4 ;S U B R K D A C Ţ IA T lR D A : lu n i-v in e r i 8 -16 ; lt'l/fax 31-43-23; ŞU B R E D \C Ţ IA D E J : lu m -v in o ri8 -1 6 ; te l/fax 21-60-75.

miercuri, 18 noiembrie 199821te le fa x : 0 6 4 / 4 3 7 4 3 4 , 437601

p r i O O EâlsăM A G A Z IN *

vă d e s c h id e accesu l spre p ro d u se le com paniilor:

UV0C'* - -

i l l l l li U i S I

B C T 7 F T ■ / .

U N I V O L T EtCO N TAVIfiX

fV2i

»nTVS^'o\*?_ AO

[ H i9C 43a > SIMOVILL

Co> nS>® 0 v \\&$

ooVf

TUNGSRAM. ■ v

G a n z K K

i t i t l

fşroj?:A D E V Ă R U Lde Cluj

FIBAS-REAL 2000 I E F T I N E Ş l B U N E !.mm MAŞINI DE SPĂLAT^ *;,f r ig id e r e ; c o n g e l a t o a r e ,

TELEVIZOARE COLOR etc.*

OFERTĂ SENZAŢIONALĂ!UN TV COLOR GRATUITPână la 1 dec! Relaţii la magazinele din: Bdul 21 Dec. 150 sau Str. Primă;

verii 1, Tel: 435171,435195 1ADEVARATACALITATE GERMANĂ!

M A N A G E R I I .

S.C. AGROMEC S.A. DEJ'convoacă A d u n a r e a G e n e ra lă a A c ţ io n a r i lo r ,în data' de 3:12.1998 ora 10 la sediul societăţii, str.

Sălciilornr. 2, municipiul Dej pentru toţi acţionarii înscrişi în Registrul acţionarilor la sfirşitul zilei de 30.11.1998 cu următoarea ordine de zi: j

1: Aprobarea vînzării de active; fe2. Numirea unui cenzor; S3. Diverse. ' ■ §

;.lK

. C A L I T A T E A

• VOPSELE» lemn, m etal,

perete interior şî exterior• VO PSELE LA V A B ILE

- zugrăveli in terioare , şi exterioare : : - -V->'

• LACURI- parchet, m obilă,

tâm plărie interior şi exterior• G R U N D U R I

- perete, lem n, m eta l ' .. . -• A D E Z IV I T IP A R A C ET

* lemn, construcţii, hârtie £• A D E Z IV I ‘ |

- pentru g re s ie /fa ia n ţă , m a rm u ră : 51

C L U J -N A P O C A - B -d u l 21 D e c e m b rie 1 9 8 9 rjr. 14 8 T e lT F a x : 0 6 4 /4 1 .3 8 .7 8

A N U N Ţ P U B L I C I T A R -

S . C M O M T E M A Y C L U J

E N E R G IE S . Â . s

CLUJ-NAPOCA ; r lcu sediul în Cluj-Napoca, str. T ineretu lu i nr. 2,

et. VI, scoate la licitaţie publică deschisă fără preseleeţie în ziua de 27.11.1998 ora 9 execuţia lucrării:

"REPARAŢIE CA PITALĂ CAZAN DE APĂ FIER BINTE C A F 100 G cal/ h NR. 2 LA C ENTRA LA TE R M IC Ă DE ZO NĂ SO M EŞ-N O R D ”

Caietul de sarcini referitor la obiectul licitaţiei menţionate mai sus se poate, procura la sediul firmei S.C. "M ontenay Cluj Energie” S.A. începînd cu data de 16 nov. 1998.

Depunerea ofertelor se va face pînă la data de 26 nov. 1998 ora 14. :

Informaţii suplim entare se pot obţine de la Serviciul tehnic, telefon 41.25.75.

SNNNWWW«i«Mi8W

S o c i e t a t e a c o m e r c i a l ă g

f I L P 8 S f l D c j I

anunţă organizarea unei lic itaţii deschise eu strigare, în data de 9 decem brie 1998, ora 10,00, la sediul societăţii din Dej, P -ţa Lupeni nr. 3, în scopul vînzării următoarelor active: .

1. M agazin pîine (unitatea 150) situat în Dej, str. Unirii nr. 21 - preţ pornire licitaţie:110.000.000 lei;

2. M agazin m ezeluri-brînzeturi (unitatea 150) situat în Dej, str. Unirii nr. 21 - preţ pornire licitaţie: 155.000.000 lei;

3. Cofetăria Flora (unitatea 155) situat în Dej, str. Unirii nr. 7 - preţ pornire licitaţie:

■ 310.000.000 Iei; ; '

4. M agazin m ezeluri-carne (unitatea 52) situat în Dej, str. Crîngului nr. 7 (Bloc UM) - preţ pornire licitaţie: 180.000.000 lei;

Preţurile de pornire a licitaţiei nu conţin TVA.

D osarele de prezentare a activelor se pot procura, contra cost, de la sediul societăţii.

I n f o r m a ţ i i s u p lim e n ta r e la te lefon : 064/21.18.61, zilnic între orele 10-14.

V - a l i g â n d i i u n d e v e ţ i p e t r e c e

c e a m a i l u n g ă n o a p t e a a n u l u i ?

Poate va tentează restaurantele din Cluj, hotelurile de la Beliş Fântânele ori Băile F e lix .. Sau vă fac cu ochiul Turcia, Tunisia ori

.G recia? Lumea vă aşteaptă!

' începeţi 1999 în Malta,Cipru' Maroc, Egipt,

Eranţa, M exic ori Tahiti!

V ă fascinează Alpii? .De ce n-aţi schia

în Austria sau Elveţia!

(îuslali aventura într-o criwieiâ

de lux în Insulele Virgine

sau Caiaibe1

Agenţia de Turism "Km 0". Piaţa .Unirii nr.10

te aju tă să trăieşti clipa aşa cum meriţi!De ce să nu profiţi de asta? Sună la 064/191114

şi află mai multe despre Revelionul tău din acest

an~ Cc-i a l tău c pus deoparte.

Cu ocazia prim ului an în C lu j

i ^ T W r o c L U J S R L

la to a te * a n v e lo p e le

M u l ţ u m i m c l i e n ţ i l o r n o ş t r i v a l o r o ş i

mssBr) p e n t r u p r i m a n o a s t r ă a n i v e r s a r e .

CENTRALE TERMICES I

RADIATOARE DIN ALUMINIU

FERROUde la cel mai niare producător din ITALIA

direct din stoc şi la cele mai bune preţuri!

S o lu ţ i i c o m p le t e p e n t r u lo c u in ţ e in d iv id u a le , b lo c u r i , g r u p u r i d e b lo c u r i .

V â n z a r e , in s t a la r e , s e r v ic e a u t o r i z a t p r in :

S A N C O I M P E X S . R . L T e l . / F a x 0 6 4 - 4 1 4 9 6 8

. 'fo878;

B A N C A A G R IC O L A S .A . -

S U C U R S A L A H U E D IN

VINDE |la LICITAŢIE PUBLICĂ '

din patrimoniul Soc. Com. "AGROCOM” S.A. H uedin , prin in term ed iu l E xecu torilor Judecătoreşti din cadrul Tribunalului Judeţean Cluj, în data dc 20 noiembrie 1998, ora 10, următoarele: 1- vaci lapte; viţele prăsilă; tineret bovin; cabaline;

autobenă furaje SAVUEN 6,8 to; autoturism DACIA BREAK; autoturism ARO 243; 2 autocamioane ROM AN-DIESSEL; combină recoltat cereale CP 12; tractoare şi remorci (U 445; U 650); vindrovăr (recoltat furaje); 50 to cartofi. •L ic ita ţia vâ avea loc la sediul Societăţii

Comerciale ” Agrocom” S.A. Huedin, Str. Pr. Aurel Munteanu nr. 74.

. Relaţii suplim entare * la telefon 064/25.31.87 - int. 21.

ADMINISTRAŢIA FINANCIARA A MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

- organ izează .în data de 30.11 .1998, ora 10,00, la sediul din

P -ţa A . lan cu nr. 19

C O N C U R S

pentru ocuparea unui post de îngrijitor treapta I Condiţii:

- absolvenţi învăţămînt primar;- vechim e în muncă de min. 2 ani.

D osarele se pot depune ziln ic, între orele 13,00-15,00, la camera 77, pînă în data de 26.11.1998, ultima zi de înscriere la concurs.

SJ miercuri, 18 noiembrie 1998 PUBLICITATE C L U J-N A P O C A : In n i-v ine ri8 -16 ;sîm b â tă 9-14; td /fa s 19-73-04; S U B R E D A C Ţ IA TURDA: ln n H vlneri8 -16 ;tc l/fax31 -43 -23 ; S U B R E D A C Ţ IA D E J: lu n i-v in e r i 8-16; tel/fax21-60-75.

ADEVARUL dle C 8u |

S.C. AVICOLA BUCUREŞTI S.A. FILIALA H.D. SĂLIŞTE - CLUJ

V I N D E :

G Ă I N I R O S O ( P E N A J R O Ş U ) - g r e u t a t e 2 , 0 0

k g l a p r e ţ u l d e 1 7 . 0 0 0 l e i + T . V . A . / c a p

- p r o g r a m u l e s t e z i l n i c î n t r e o r e l e 9 , 0 0 - 1 4 , 0 0 .

- v î n z a r e a s e f a c e d e l a f e r m a S ă l i ş t e . (2g247g)

C onsiliu l de A dm in istra ţie a l

S.C. CORAL S.A. TURDAc o n v o a c ă î n c o n d i ţ i i l e l e g i i 3 J / 1 9 9 0

A D U N A R E A G E N E R A L Ă

A A C Ţ I O N A R I L O R

în data de 3 decembrie 1998, ora 11, la sediul societăţii din Turda, str. Republicii nr. 15

ORDINEA DF. ZT: §1. Situaţia economico-financiară a societăţii p l1

primele 9 luni ale anului 1998;2. Raportul comisiei de cenzori pe perioada ian.-

sep. 1998;3. Diverse.

C o n v o c a re a se face penţru toţi acţionarii societăţii înregistraţi la Registrul Român al Acţionarilor Bucureşti la sfîrşitul zilei de 15nov. 1998. Acţionarii pot participa personal sau prin reprezentanţi cu procură specială, depusă la sediul societăţii pînă la data de 27. nov. 1998.

în cazul în care nu se întruneşte cvorumul legal, a doua convocare este pentru data de 4 decembrie 1998, ora 11, la sediul societăţii.

D o c u m e n te le ş i m a te r ia le le in fo rm a t iv e referitoare la problemele incluse în ordinea de zi se pot consulta la sediul societăţii, începînd cu data de 23. nov. 1998.

I n f o r m a ţ i i s u p l im e n ta r e se pot obţine la sediul societăţii, str. Republicii nr. 15 - birou acţionariat sau la tel. 31.10.44, int. 14.

ANIVERSĂRI,MULŢUMIRI

• Ne exprimăm profunda gratitudine şl adresăm pe această calc calde mulţumiri doamnei Sonia Suciu, pentru ajutorul acordat la realizarea excursiei Ia Oradea. Clipele de neuitat trăite de copii şi fericirea înflorită pe chipurile lor se datorează acestui gest mărinimos. Cadrele didactice şi elevii Şcolii Ajutătoare -nr. 1 Cluj. (345348)

• Vînd apartament 2 camere, stare excepţională, gresie, parchet, faianţă, mobilat, etaj 3, telefon, garaj, Gheorgheni. Preţ 29000 DM negociabil. Tel. 15-02-29. (339736)

• Vînd casă în construcţie parţial finisată; P+3 nivele, zonă deosebită in Cluj- Napoca. Tel. 41-47-70; 094- 62-74-01 orele 9-16,30 şi 15- 98-04 orele 18-21. (342826)

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

• Vindem azotat şi complex: Str. Plevnei nr. 61 - Cluj-Napoca şi str. Şcolii nr. 1094 - Gilău. (345335)

• Vînd cuvă pentru malaxor panificaţie de 300 1. Tel 42-65- 72. (339782)

• Vînd bidoane PVC de 20,30,40,60,120200 L şi antigel concentrat 82 grade. Zilnic orele

'8-17 tel. 19-08-75. (342888)

• Vînd teren construcţii 350 mp cu casă veche, cu facilităţi în cartierul Iris. Tel. 15-35-19 orele 18-21. (345325)

• Vînd filtru de cafea, aparat auditiv, fiex, maşină de scris, bicicletă, haine. Tei. 14-98-27. (345341)

sc NAPOCA PRESS saa n g a je a z ă u rg e n t

O VÎNZĂTORI şi VÎNZĂTOARE ziare, reviste şi cărţi

C e r e r i l e s e v o r d e p u n e l a s e d i u l f i r m e i d i n s t r . N a p o c a n r . 1 6 .

' V - . : ' - r ; f

Telefon: 19-73-04, orele 8-16.

• A N U N Ţ

S .C . T U R I S M S O M E Ş S .A . dejcu sediul în localitateaZJey, str. M ă ră şe ş t i n r. 1-3 anunţă pe toţi acţionarii săi că în data de 30 noiembrie 1998 ora 11, are loc la sediul societăţii

ADUNAREA GENERALĂ ORDINARĂ | A ACŢIONARILOR -g

cu următoarea o rd in e de zi: e- aprobarea contractului de închiriere a staţiunii Băile

Băiţa. '- diverse. .în cazul neîndeplinirii condiţiilor statutare privind ţinerea

Adunării Generale a Acţionarilor în ziua de 30 noiembrie 1998, aceasta se va convoca în data de 2 decembrie 1998, ora 1 1 .

ANUNŢ DE VÎNZAREB a n k c o o p S . R . ,

S u c u r s a l a C l u jscoate la vînzare prin licitaţie publică, cu strigare, fără preselecţie:- Ferm a Sânpaul - preţ strigare 1.353 mii. lei;- Imobil Buneşti - preţ strigare 60 mii. lei;- Fabrica de bere Şaula - preţ strigare 4.050 mii.

lei.- Ap. 22 str. Luceafărului nr. 3 Dej - ap. 2 cam,

preţ strigare 35 mii. lei.Licitaţia va avea loc în data de 23.11.1998, ora

10, la Tribunalul Cluj, cam. 10 (executori judecătoreşti), iar pentru aparamentul din Dej, la executorul judecătoresc Dej.

Garanţia de 10% din preţul de pornire a licitaţiei se va depune în contul nr. 3 5660888001642 deschis la Bankcoop SA, Sucursala Cluj, str. Matei Corvin nr. 4, sau numerar la Executorii judecătoreşti.

Relaţii suplimentare la tel. 19.42.99, interior 15.

S.C. Proton Auto S.R.L.■ angajează

1. - Sef service . ' ’ s?•2. - Mecanic auto ■ §3: - Electrician auto ' a

Doritorii vor depune o cerere de angajare şi un Curriculum Vitae la magazinul Proton Auto din str. Fabricii nr. 5. - : -

Se cere experienţă în domeniu de minim 3 ani.

• Vînd în Cluj-Napoca, str. Traian Vuia vis-a-vis de Aeroport, teren pentru construcţii în suprafaţă de 210 0 mp cu deschidere la şosea de 40 mp. Tel. , 14-38-85. (345327)

ÎNCHIRIERI• Dau în chirie hală amenajată

cu birouri şi depozit nivel occidental, informaţii la tel. 094- 56-07-46. (339664)

• Dau în chirie apartament 2 camere în Grigorescu. Telefon 15-35-21.(345340)• Persoană serioasă caut chirie

2 sau 3 camere. Ofer maxim 200 DM. Cer seriozitate. Tel. 19-14- 29. (345308) . -

• Distribuitor în Transilvania pentru ciocolata Nike, angajează agenţi vînzări. Relaţii la teL 13-67-60. (342837)

DIVERSE

• Vînd apartament de 4 camere 120 mp în vecinătatea Consulatului Maghiar, nefinisat, telefon, cu acte în regulă. Preţ 1000 DM/mp. Tel 18-36-11 după ora 17. (339746)

• Vînd urgent apartament cu 2 camere în Aghireş Fabrici. Preţ 12 milioane, negociabil. Informaţii Ia 19-77-32 de la 10- 20. (339762). • Vînd apartament 3 camere complet finisat în Mănăştur. Tel 17-55-00 după ora 15. (339800)

• Vînd garsonieră confort III etaj 2 Gheorgheni, 40 milioane. Informaţii tel. 19-08-75“ pentru Marius (342889)

Angajăm dispecer, poate fi şi începător, inginer mecanic, cunoscător de limba engleză. Tel 064-17- 25-77 . şi 094-60-92-42. (339749)

• Deratizări non stop. Tel. 17-11-88 (342240)

• Firmă mixtă care comercializează ustensile de laborator şi aparatură analitică, caută personal pentru angajare. Condiţii: studii medii sau superioare de chimie sau farmacie, cunoaşterea limbii engleze de specialitate, permis de conducere; telefon. Avantaje: experienţă în practica de laborator şi/sau domeniul comercial, cunoaşterea limbiimaghiare, posesia unui autovehicul. Informaţii: 064-18-74-26. (345339)

• Clinica Stomatologie Terapeutică scoate la concurs 2 posturi de asistent medical. Informaţii str. Moţilor nr. 33 et. 2 pînă la data de 25.11.111998. (339799)

• Oferim lucru Ia domiciliu. Relaţii la tel. 092-58-55-39. (342818) •

• Firmă serioasă oferă contracte de muncă în străinătate pentru doamne şi domnişoare inteligente şi cu aspect fizic plăcut, vîrstă 18-30 ani, pentru muncă în bar; doamne peste 35 ani pentru post de menajere. Se cere limba engleză Ia nivel mediu. Locuri limitate. Plata transportului şi a comisionului se face din primul salariu. Tel. 094-24-83-61. (342822)

• Angajez vînzător. Tel. 16- 23-28. (342881)

• Firmă italiană angajează urgent responsabil personal- saîarizare, experimentat. Relaţii la tel. 41-50-10 orele 8-16. <345321)

• Angajăm lăcătuşi cu vechime peste 5 ani şi muncitoare în domeniul mase plastice. Joi, 19. 11.1998 între orele 10-14 în cartier Gruia, str. Rădăuţi nr. 5, tel. 43-27-30. (345324) • .

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Spitalul Clinic de întreprinderi Cluj, anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Spitalul Clinic de întreprinderi” situat în Cluj- Napoca, str. Tăbăcarilor nr. 11. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune Ia sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (345342)• în conformitate cu Legea nr.

137/ 1995, Societatea Comercială Cux-Tex anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “Depozit en- gros” situat în Cluj-Napoca, str.' Aurel Vlaicu, bl. V17, nr. 27. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, calea Dorobanţilor nr. 99. (345347)

• Direcţia Judeţeană Pentru Tineret şi Sport Cluj, str. Eroilor nr. 40, tel. 19-85-66, închiriază prin licitaţie în data de 30 noiembrie 1998, ora 10, spaţiul situat în str. Argeş nr. 7,10 mp, pentru, amplasare gheretă. (342895).• în conformitate cu legea nr.

137 /1995 Tănasă Ioan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul construirea de patru garaje, situat în Cluj- Napoca str. Slatina nr. 2. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (339772)

• Donez rinichi grupa AB IV. Relaţii Ia Sărmaşu de Mureş, tel. 469 Teo. (342880)

PIERDERI

• Pierdut căţea Doberman tigrat, 4 luni, sub tratament medical, în zona str. Cîmpului, Mănăştur. Ofer recompensă. Tel. 094-21-64- 10. (345350)

• Pierdut legitimaţie pe numele Năsăudean Maria. O declar nulă. (339766)

• SC Chamad Import Export anunţă pierderea codului fiscal. (339777)

• Pierdut cod fiscal al firmei Cafe bar M&L&R .SNC. îl declar nul. (339780)

• Pierdut carnet de sănătate e numele Puşcaş Bogdan Alia.1 declar nul. (339783)• Pierdut carnet student pe

numele Boariu Mircea Ioan. îl declar nul. (339784)• Pierdut carnet de student pe

numele Niculescu Petra Kinga. îl declar nul. (339785) ,• Pierdut Visa Card, carnet (le

student şi legitimaţie de călătorie pe numele Braitoru Nicoleta. Le declar nule. (339786)

• Subsemnatul Pop Ioan Cristian pierdut carte de identitate autoturism Dacia 1310 cu seria A nr. 0411014.0 declar nulă. (339796) ;• Pierdut certificat proprietate

nr. 251093 pe numele Tămâş A Maria de la F. P. Banat.Crişana. îl declar nul. (342866)• Pierdut certificat proprietate

nr. 251094 pe numele Tămaş Victor de la F. P. Banat Crişana. îl declar nul. (342867)

• Pierdut carte funciară nr. 2860 Floreşti judeţul Cluj. O declar nulă. (342882)

• Pierdut carnet de sănătate nr. 1695 pe numele Marcu Bianca. îl declar nul. (342894)

• SC Chris-Dadi SRL pierdut facturiernr. 383701-383750. Se declară nul. (345326)

• Pierdut carte de identitate autovehicul cu seria A nr. 0205909, pe numele Vuşcan Traian Gabriel. O declar nulă. (345328)

• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Florean Ovidiu. O declar nulă. (345336)

• Pierdut ştampila ITP 4/3 a întreprinderii de Asistenţă Tehnică şi Service 2 Cluj. O. declar nulă. (345353)• Pierdut carnet de student pe

numele Boca Ionut. îl declar nul. (345354) '

Pentru a v â asigura în continuare un abonam ent la ziaru lvă puteţi adresa direcţia redacţia ziarului, str.Napoca nr.l 6.

S T . F t l ii i 4 k

i i i S i f i i "■ i L d v i i * / H e i

€ * 3

5 ^ 1 U L P U B L I C I T A T ECLUJ-NAPOCA:iuni-vincriS-16;sîmbătă9-14;IcLfaiiS-y-OÎîSlBÎ^DACTIATURl).\: m î o i - r i i r l i fi noiembrie t99S( 9 luni-vineri8-16;leI/&x31-43-M;SUBREDACnADEJ:lBni-vineri8-16;teI/fax21-60-75. * 9 m w a a ______________

d e c e s e c o m e m o r a ş i

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mamă soacră, bunică şi străbunică DANCIU ANA în vîrstă de 73 ani din Miluani Sălaj Înmormîntarea va avea loc în data de 19.11.1998 în localitatea Miluani la ora12. Nu te vom uita niciodată. Copiii Valerica şi Gabor cu familiile. (339768)

• Cu adîncă durere ne luăm rămas bun de la iubitul nostru fin CAVRIŞ Dumnezeu să-l odihnească în pace. Naşi Ştefan şi Maria Chira. (339776)

• Cu inima zdrobită de durere aducem la cunoştinţa rudelor şi prietenilor încetarea fulgerătoare din viaţă a scumpului nostru soţ, tată MUREŞAN VASILE, în vîrstă de 75 ani. Înmormîntarea va avea Ioc în data de 19 noiembrie 1998, ora 12, la capela Cimitirului din Cordoş. Nu te vom uita niciodată. Soţia Maria, fiul Mircea cu familia. (342870)

• Cu adîncă durere în suflet anunţ încetarea din viaţă a scumpului meu soţ MUREŞAN ALEXANDRU IONEL, la vîrsta de 62 ani. înmormîntarea va avea Ioc în data de 19 noiembrie 1998, ora 14, la Capela Mănăştur. Nu te voi uita niciodată. Soţia îndurerată.(342897)

1 Cu inima zdrobită de durere anunţ cu durere în suflet că cea mai scumpă soţie SASU ECATERINA s- a stins din viaţă Ia 74 ani în ziua de 17 noiembrie a. c. după o grea şi dură suferinţă. Nu te voi putea uita niciodată pentru bunătatea şi abnegaţia pe care ai avut-o. Dumnezeu să te odihnească în pace şi cînd îmi Ta veni rîndul mă voi aşeza lîngă tine. în 1999 se împlineau 50 ani de căsătorie, care au fost un vis frumos, ani fericiţi şi luminoşi. Înmormîntarea va avea loc în Cimitirul Central, Capela mare, în 19 noiembrie 1998, ora 14,30. Soţul îndurerat Sasu Eugen. (342901)

Cu adîncă durere în suflet anunţ încetarea din viaţă a scumpului soţ, CRIŞAN IOAN, în vîrstă de 70, ani. Înmormîntarea va avea loc azi, 18 noiembrie 1998, ora 13 în comuna Dumbrava. Pe veci nemîngiiată, Maria. (345330)

împărtăşim durerea familiilor Mircea şi Rotund Ia despărţirea de scumpul lor- soţ, tată şi bunic, scriitorul şi omul de suflet DUMITRU MIRCEA. Familiile luga şi Boroş. 339767)

Asociaţia de proprietari sînt îndureraţi pentru dispariţia colocatarului MOŞUŢAN GAVRIL la numai 50 de ani. Sîntem alături de familia îndoliată. [339769)

• Multe lacrimi şi durere pentru unchiul şi naşul nostru. Familia' Nechiti George. (339770)

• Regretăm dispariţia fostului nostru coleg PETRICĂ BOJAN şi transmitem familiei sincere condoleanţe. Colectivul Peco Cluj. (339771)

• Asociaţia de locatari str. Slatina nr. 2 regretă trecerea în nefiinţă colocatarei RÎMBOIU VICTORIA. Odihnească-se în pace. (339773)

• Sincere condoleanţe familiei Rusu Ia trecerea în nefiinţă a soţului şi tatălui drag. Familia Samoilă. (339774)

• Sîntem alături de voi, Cosmin şi Cristina în marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. Mirela şi Mircea. (339775)

• Sîntem alături cu toată compasiunea, de dr. Dan Zolog, în marea durere. Condoleanţe familiei. Mereu alături de dînsul, colectivul Policlinicii nr. 1 (339778)

• Colectivul brutăriei Eryops SRL este alături de colegul Lor Pulpă Ovidiu în suferinţa pricinuită, de pierderea tatălui. (339781)

• A plecat dintre noi apreciatul nostru coleg, DUMITRU MIRCEA,cunoscut scriitortransilvănean, redactor-şef al revistei Tribuna între anii 1958-1970, iar din 1990 director al Casei de Editură Viaţa Creştină. Sîntem alături de familia îndoliată. Colegii de la Viaţa Creştină. (339787)

• Sîntem alături de colega noastră ing. Dobocan Mioara în marea durere pe care o încearcă la trecerea în eternitate a mamei dragi. Sincere condoleanţe. Colegii de Ia DGAA Cluj. (339788)

• Dragă Petre, sîntem alături de tine în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Rada şi Karcsi.(339789)

• Cadrele didactice şi colectivul CliniciiGinecologie I împărtăşesc durerea familiei conf. dr. Petre Mircea la pierderea tatălui drag şi îi transmit sincere condoleanţe.(339790)

1 Sincere condoleanţe dr. Zolog Dan la decesul fratelui său. Familia Tripon.(339791)

Sincere condoleanţe dr. Zolog Dan la trecerea în nefiinţă a fratelui drag. Familia Cudor (339792)

■. Sîntem alături de colegul nostru dr. Zolog Dan la pierderea fratelui drag. Sincere condoleanţe din partea colectivului cabinetului de ginecologie. (339793)

’ Sînt alături de colegul dr. Zolog la pierderea fratelui drag. Dr. Liana Hrdlicska. (339794)

• întreaga compasiune şi sincere condoleanţe familiei conf. dr. Petru Mircea Ia pierderea tatălui iubit. Cabinetul dr. de ortopedie UMF Cluj-Napoca. (339795)

* Un ultim omagiu cumnatului BOŞCA SIMION Ia trecerea în nefiinţă. Lucia Dorina. (339798)

• Colectivul medical şi personalul mediu şi ajutător din Clinica Medicală V prezintă sincere condoleanţe doamnei asistente Lucreţia Rnsu pentru greaua pierdere suferită prin trecerea în nefiinţă a distinsului săn soţ cel care a fost profesor DUMITRU RUSU. Dumnezeu să-l odihnească în pace! Clinica Medicală V. (339801)

• La trecerea în eternitate a distinsului scriitor, om de aleasă omenie şi cultură DUMITRU MIRCEA, transmitem sincere condoleanţe familiei îndoliate. Ligia şi Roman Vlaicu. (342861)

• Sincere condoleanţe familiei conf. dr. Petre Adrian Mircea, la trecerea în eternitate a tatălui drag scriitorul DUMITRUMIRCEA. ColectivulCatedrei de Controlul Medicamentelor. (342862)

• Sîntem alături de prietenul nostru decanul Facultăţii de Medicină conf. dr. Petre Adrian Mircea în marea durere pricinuită de moartea tatălui drag, remarcabilul om de cultură DUMITRU MIRCEA. Sincere condoleanţe. Familia prof. dr. Marius Bojiţă. (342863)

• Sîntem alături de Iuliana şi Maricica Cortea la despărţirea de cel care a fost VICTOR CORTEA, tatăl şi soţul drag. Foştii colegi din “Constructorul” SCCA Cluj. (342864)

• Sîntem alături de familia Rus Cosmin în durerea pricinuită de pierderea părintelui drag. Sincere condoleanţe. Serviciul Contabilitate SC Armătura SA. (342868)

• .Dragă Petrică sîntem alături de tine în marea durere prin care treci, la pierderea tatălui drag DUMITRU MIRCEA. Familia Şerban Rădulescu. (342869)

• Colectivul Clinicii Chirurgie I îşi exprimă regretul şi transmite sincere condoleanţe d-lui conf. dr. Petre Mircea pentru dureroasa pierdere a tatălui său. (342871)

* Sincere condoleanţe şi întreaga compasiune d-lui decan conf. dr. Mircea Petre pentrn trecerea în eternitate a părintelui său. Dumnezeu să-I odihnească. Prof. dr. Gh. Fnnariu Clinica Chirurgie I. (342872)

Sîntem alături de dr. Dan Zolog în clipele grele prin care trece Ia decesul fratelui său. Familia Molnar Teodor şi Luminiţa. (342896)

• Sîntem alături de conferenţiar dr. Mircea Petre şi dr. Mircea Voichiţa în marea durere pricinuită de moartea celui care a fost DUMITRU MIRCEA. Secţia Stomatologie Policlinica CFR. (342873)

• Colectivul Clinicii Obstetrică-Ginecologie “Dominic Stanca”împărtăşeşte marea durere a colegului şi prietenului dr. Dan Zolog Ia decesul prematur al fratelui drag. Sincere condoleanţe întregii familii îndoliate. (342876)

• Ne luăm rămas bun de la fostul nostru coleg MOŞUŢAN GAVRILĂ şi transmitem sincerecondoleanţe familieiîndurerate. Conducerea şi angajaţii SCC Transilvania SA. (342877)

• Familiei conf. dr. Mircea Petre, sincere condoleanţe. Clinica Chirurgie şi ATI Cardiovasculară. (342878)

• Sîntem alături de familia conf. dr. Petre Mircea în marea durere pricinuită de pierderea mamei dragi. Familia dr. Traian Scridon. (342879)

• Sîntem alături de colegul nostru Rusu Cristian în marea durere pricinuită de pierderea mamei dragi. Colegii din SC “Remarul-16 Februarie” SA Secţia III Motor.(342883)

■ Colectivul Catedrei “Medicina de Familie” este alături de domnul conf. dr. Petre Mircea în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a tatălui.(342884)

• Nu-I vom uita pe scriitorul de valoare, sufletul prietenos, omul de cultură DUMITRU MIRCEA. Condoleanţe familiei îndurerate. Redactorii Revistei Steaua.(342885)

• Sîntem alături de Ileana Giurgiu la marea durere pricinuită de moartea mamei dragi. .Sincere condoleanţe familiei. Colaboratorii de la SC Termoplast SRL. (342886)

' • Colectivul firmei SC Delicon SRL este alături de colega Ileana Giurgiu în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a mamei. Sincere condoleanţe familiei. (342887)

• Sîntem alături de familia Rus Cosmin în marea durere pricinuită de pierderea tatălui drag. Familia Pop Liviu. (342890)

• Colectivul firmei SC “Conpac Arhitect” este alături de familia Rus Cosmin în marea durere pricinuită de decesul tatălui drag. (342891)

* Sîntem alături de familia conf. dr. Petre Mircea în greaua încercare prin care trece. Familia conf. dr. Radu Badea. (342892)

• Sincere condoleanţe d- lui conf. dr. Petre Mircea, la pierderea tatălui. Familia dr. Stan. (342893)

• Sîntem alături de cuscra şi ginerele nostru în marea durere pricinuită de moartea soţului şi tatălui drag. Sincere condoleanţe familiei. Familia Chifor.(342898)

• Ne despărţim cu durere de cel care a fost tată, socru şi bunic MUREŞAN ALEXANDRU IONEL. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Fiul Marius, nora Adriana, nepoata Oana.(342899)

• Sincere condoleanţe colegei noastre Mureşan Adriana la trecerea în nefiinţă a socrului. Colegele de la magazinul Central SA Raion Menaj. (342900)

• Ne despărţim cu mare durere în suflet de mătuşa noastră iubităECATERINA SASU, care ne-a fost ca an părinte drag. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Sîntem alături de unchiul Eugen. Adina, Vali şi Petrică Mălai. (342902)

• Sîntem alături de familia Mureşan la marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. Sincere condoleanţe din partea familiilor Crişan şi Pocoi. (342905)

• . Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a unchiului nostru CRIŞAN IOAN. Nepotul Iosif cu Voichiţa şi copiii Bogdan şi Sergiu. (345329)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului meu frate, CRIŞAN IOAN. Fratele Iosif cu soţia Sana. (345331)

* Profund îndureraţi aducem omagiul nostru celui care a fost CRIŞAN IOAN. Sîntem alături de sora mea Maria. Viorica şi Dumitru. (345332)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastrăcompasiune surorii mele Crişan Maria, pentru pierderea soţului iubit. Familia Ispas. (345333)

• Sîntem alături de doamna Pop Maria, în aceste momente grele pricinuite de moartea soţului. Sincere condoleanţe. Asociaţia de locatari, str. Gr. Alexandrescu nr. 39. (345334)

* Profunde sentimente de compasiune domnului conf. dr. Petru Adrian Mircea, decanul Facultăţii de Medicină, în momentele dureroase ale despărţirii de iubitul său tată, omul de aleasă cultură, DUMITRU MIRCEA. Sincerecondoleanţe familieiîndoliate. Prorectoratul ştiinţific şi Departamentul Relaţii internaţionale UMF Cluj-Napoca. (345337)

* Un ultim omagiu celui care a fost bunul nostru coleg şi prieten, maistru instructor RUS DUMITRU, la trecerea fulgerătoare printre cei drepţi. Sincere condoleanţe familiei îndurerate. Colegii de la Ateliere Şcoală MIU.(345343) .

• Aducem un pios omagiu fostului nostru coleg, VASILE VEREŞEZAN. Transmitem sincere condoleanţe familiei greu încercate. Colegii de la IŢIM Cluj-Napoca.(345344)

• Un pios omagiu celni care a fost colegul nostru VEREŞEZAN VASILE. Co mpa r t i me nt u l Aprovizionare-Contabilitate din IŢIM Cluj. (345345)

• Un ultim omagiu bunului nostru coleg VASILE VEREŞEZAN, trecut in eternitate Ia numai 47 ani. Sincere condoleanţe familiei. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Colegii din Compartimentul Personal şi MEI din IŢIM Cluj-Napoca. (345346)

• Un ultim omagiu celui care a fost PERJU NICHIFOR. Locatarii din str. Horea .nr. 28-30. (345349)

• Cu inima îndurerată anunţăm pe toţi cei care 1- au cunoscut pe OVARI BENEDEK (frizer) că a încetat din viaţă la 54 ani. Ultim omagiu, în data de 19 noiembrie 1998, ora 13 la Cimitirul Mănăştur.Familia îndurerată.(345352)

• Un gînd pios şi veşnică amintire dragului meu BOGDAN Ia un an de la trecerea în eternitate. Dormi in pace suflet drag! Nu te voi uita niciodată! Anca.(339765)

sssssBssssBsnssscsssssssaBesaBB• A trecut un an de marc

tristeţe de cînd iubitul nostru fiu şi frate PUiU BOGDAN nc-a părăsit la numai 23 de ani. Golul lăsat în sufletele noastre nu va fi umplut niciodată. Mormîntul iţi va fi veşnic acoperit de flori şi lacrimi. Slujba de comemorare va avea loc astăzi la ora 16, la Biserica din Mănăştur. tn veci nemîngîiaţi fratele, mama şi tata. (342831)

• La împlinirea unui an de la trecerea în nefiinţă, omagiu prietenului nostru drag, BOGDAN PUIU. Nu te vom uita niciodată, te vom păstra mereu în suflet Adi şi Gyuszi. Odihneşte-te în pace. (342904)

* Sincere condoleanţe fam. conf. dr. Petre Mircea. Fam. dr. Claudiu Gomboşiu. (c)

• Cu toată durerea noastră vă anunţăm că iubita noastră mamă, soacră, bunică şi străbunică, vă. MICLEA ANA năs. Făgădar, de 84 ani, din com. Feleacu a plecat pe dramul fără întoarcere Ia data de 17 nov. 1998. Suflet bun, odihneşte-te în pace. Viorica şi Sorinela, fiică şi nepoată cu ginerele Petrişor, Iacob, Ednart (c)

ADEVARULde ClujJ

V miercuri, 18 noiembrie 1998O M U L S I S O C I E T A T E A

ii de cadre didactice âin judeţ lînjesd la cfie-i post de direoior adjunctSăptăm înă 'a ceasta la

Inspectoraţul Şcolar Judeţean C lu j are loc campania de examinare a pretendenţilor pentru fun c ţia de director adjunct la 49 de licee ş i g rupuri şcolare, la unele d intre acestea f iin d prevăzute cîte două posturi de adjuncţi.

■ Tentaţia ocupării unui post de conducere este destul de mare, ţinînd cont de indemnizaţia care se primeşte (25-35 la sută din salariu l de bază) ca ş i adjunct. Astfel, pe cele 57 de posturi se întrec 61 de concurenţi. L iceu l cu cea mai mare concurenţă este Grupul Şcolar de

industria sticlei ş i construcţiilor de maşini din Turda, unde sînt în competiţie tre i cadre d idactice pentru un post. Num ărul concurenţilor depăşeşte numărul de locuri ş i la L iceu l "Ana Ipătescu" din Gherla sau la L M F C lu j-■ Napoca. ; ' -

De asemenea, mai există cazul special a l m o r unităţi de învăţămint unde nu s-a înghesuit nimeni la concurs pentru postul de director adjunct. Rezultatele concursului vor f i cunoscute abia la începutul săptămînii viitoare.

L.P.

AJUTOR UMANITAR PENTRU SINISTRAT!I

Apelul lansat dc Primăria Dej pentru strîngcrca dc ajutoare pentru sinistraţi din Maramureş a găsit ecou în sufletele cetăţenilor din oraşul de pe Someş, care a cunoscut în 1970 pe propria piele cc înseamnă furia devastatoare a apelor» Alături dc Iocuitorii'municipiului, o contribuţie importantă în bani, obiecte, materiale de construcţii, îmbrăcăminte şi alimente au adus societăţile economice şi firmele particulare. Pînă marţi; »; 17 noiembrie, toţi cei care au vrut şi au putut să-i ajute pe sinistraţi au fost îndrumaţi la Cantina dc Ajutor Social unde s-âu pregătit coletelc ce urmau să fie transportate miercuri spre localităţile devastate. Tuturor, calde mulţumiri în numele celor năpăstuiţi dc ape. '

M . V A ID A

Bugetul local - î n dezbaterea consilierilorgherleni

La ultima şedinţă a Consiliului local Gherla s-a aprobat bugetul rectificat pe acest an şi bugetul local de venituri. Cei 21 de consilieri nu sînt mulţumiţi de această rectificare, dar au votat. Oricum, banii sînt puţini, iar proiectele tot mai mari. Aşa că edilii oraşului nu-şi pot realiza obiectivele planificate. Sărăcia îşi spune cuvîntul şi la ei, fiindcă din valoarea veniturilor de 10,3 miliarde lei, nU pot face mare lucru. Eventual să fie terminat ce ş-a început. Necazul e câ la Gherla majoritatea obiectivelor planificate nici n-au fost începute. Banii bugetului provin din venituri proprii (2,4 miliarde), impozite pe salarii (3,3 miliarde), subvenţii pentru protecţia socială a populaţiei (8,1 miliarde), subvenţii pentru investiţii (2,3 miliarde).

Au fost defalcate şi cheltuielile pe domenii de activitate. Ca de obicei, pentru sănătate s-au alocat bani puţini, dar nici învăţămîntul nu se bucură de sume mari, în timp ce cultura se zbate în mare sărăcie. Pentru asistenţa socială s-a alocat ceva mai mult.

SZEKELY C saba

Medicii stomatologi cu activitate privată au necazuri legislativeAsociaţia Medicilor Stomatologi

cu Practică Privată din România (AMSPPR), organizaţie profesională creată în 1991 cu scopul dc a apăra drepturile şi interesele medicilor stomatologi carc îşi desfăşoară activitatea în cabinete private, a făcut numeroase demersuri pentru transformarea firmelor particulare deschise dc medici, pentru a-şi putea practica meseria în cadru privat, într-o formă dc organizare firească, consacrată dc legislaţia sanitară specifică domeniului nostru.

Salutăm apariţia Ordonanţei dc Guvern privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, carc spenim că va rezolva marc parte din problemele practicării mcdicinci în sistem privat în viitor.

în nenumărate rînduri, însă, AMSPPR a solicitat Ministerelor dc Finanţe. Sănătăţii şi altor foruri competente să sprijine medicina privată în eforturile de a-şi continua activitatea sub formă de liber profesionism, fără obligativitatca de lichidare a “societăţilor comerciale medicale”.

“Dorim ca membrilor Asociaţiei noastre - primii dintre medicii români carc au .avut curajul sâ. acorde asistenţă medicală dc calitate în regim privat prin propriile lor forţe şi carc au dovedit, timp de aproape

un deceniu, că sînt investitori şi practicieni eficienţi, cu activitate socială utilă - să li se asigure de către autorităţi un cadru protejat, cu un regim juridic, financiar, valutar şi fiscal avantajos.

Deoarece, pînă în momentul de faţă, nu s-au luat în considerare solicitările AMSPPR, există pericolul ca activitatea acestor profesionişti, destul prejudiciată în condiţiile unei situaţii financiare instabile şi ale trenării demersurilor guvernamentale în sprijinirea iniţiativei private, sâ aibă mult dc suferit. Ne referim, în primul rînd, la ambiguitatea Legii cabinetului medical, carc nu prevede, în mod expres, conservarea patrimoniului Ia schimbarea formei ■ juridice din Societate cu Răspundere Limitată în cabinet medical organizat pe principiul liber profesionistului.

Medicii stomatologi carc au hotărît să preia pe umerii lor răspunderea asistenţei medicale private nu au avut altă posibilitate', de organizare juridică, în anul 1991, decît Legea 31 privind organizarea societăţilor comerciale. Această formă de organizare a activităţii a fost şi este improprie pentru asistenţa medicală, deoarece medicii nu fac nici un fel de comerţ, ci acordă îngrijiri pacienţilor după reguble deontologice şi profesionale

stricte, care nu au, însă, legătură cu Legislaţia comercială.

Parcurgerea procedurilor de lichidare a societăţilor comerciale cu obiect de activitate “asistenţă medicală”, poate aduce totodată prejudicii continuităţii desfăşurării activităţii medicale, care, în fapt, nu sc întrerupe.

în âccst context, Asociaţia noastră insistă să nu se uite de existenţa celor peste 3.000 de cabinete stomatologice private din România şi Guvernul sâ facă demersurile necesare introducerii, în legislaţia şi actele normative privind cabinetul medical, a unor precizări clare cu privire la procedura de reorganizare, fară parcurgerea procesului de lichidare, prin transferul de patrimoniu de la “societatea comercială medicală” -

forma de organizare a asistenţei în. condiţiile» vidului legislativ caracteristic anilor ‘90 - la cabinetul stomatologic organizat după un mod de desfăşurare corect şi legal a actului medical privat. -. în principiu, semnalăm faptul că, prin reorganizare, încetează forma dc organizare şi nu activitatea, al cărei obiect se menţine. în al doilea rînd, persoana asociat din cadrul formei de organizare tip SRL se identifică cu cel care preia integral patrimoniul (persoana fizică) în cadrul noii forme de organizare.

Dr. Rodica A L D IC A , Preşedinte, F ilia la A rdea l

Nord. a Asociaţiei M edicilo r Stomatologi cu Practică Privată

din România

CORPUL EXPERŢILORCONTffBIU Şl CONTABILILOR AUTORIZAŢI DIN ROMÂNIA

Anunţă*Cursurile.de pregătire a contabililor autorizaţi cu studii superioare

pentru obţinerea calităţii dc expert contabil încep, pentru candidaţii din» municipiul Cluj-Napoca, la 19.11.1998 ora 14 în sala 401 la Facultatea dc Ştiinţe Economice, str. 21 Decembrie 1989 nr. 128.

înscrieri şi informaţii la sediul filialei dm B-dul Eroilor nr. 2, telefon 43-03-73, pînă astăzi 18.11.1998.

Pentru municipiul Dej şi Turda cursurile similare vor începe la date carc se vor anunţa ulterior.

OBOSEALA CRONICA LA COPII - ROLUL TELEVIZORULUI

m m m

ţ . / . V „

în intervenţii anterioare, toate publicate în cotidianul “Adevărul de Cluj”, am abordat diferite aspecte ale oboselii Ia adulţi: oboseala de toamnâ-iamă, oboscala(astenia) de primăvară (mai bine cunoscută) şi' astenia cronică (se pare datorită acţiunii unui virus). Am rămas dator cu prezentarea oboselii la copii. Desigur, factorii ce -determină oboseala Ja adulţi sc regăsesc - în marc parte - şi în geneza oboselii copilului. Nu revenim asupra acestora, ci rămînem numai Ia una din cauzele oboselii la copii, ce ni

se pare cea mai frecventă şi destul de periculoasă: vizio­narea prelungită a tele­vizorului (sau excesul audio-vizual).*Am spus vizionarea prelun­gită a televizorului, nu simplu vizionarea, fiindcă de abuz este vorba şi nu de vizionare a 1-2 ore pe zi de care copiii se

bucură, adesea cu unele beneficii.în alegerea acestui subiect

m-am inspirat din viaţa concretă atît în propria familie (am crescut într-o familie cu 6 copii, tata a fost învăţător în contact permanent cu copii, şi am 5 nepoţi), cît şi în calitate de medic, care a privit viaţa cu ochii deschişi, atent la ce se'petrece în jurul nostru mai ales sub aspect medico-social. Am avut şansa să cunosc lucrările celei de-a. XXXII-a' Sesiuni ştiinţifice anuale de la laşi, ţinute în zilele de 7 şi 8 mai a.c., în cadrul Institutului'de Sănătate Publică din

Iaşi, sub conducerea profesorului Rene Duda, lucrări ce s-au ţinut sub genericul: Oboseala şcolară şi unele cauze ale acesteia în actualele condiţii ale procesului de învăţămînt. Această temă o abordasem încă dc la începutul anului şcolar trecut (1997/1998), cînd am prezentat - tot în “Adevărul de Cluj” - diferite forme ale stresului la carc este supus elevul în condiţiile actuale, cu consecinţele sale majore: slabe rezultate şcolare, dezvoltare fizică lentă, oboseală cronică şi tendinţa la violenţă. Menţionez că subiecte similare au abordat şi colegii dr. Arcadie Percek, prof. Gh. Goldiş şi Sebastian Nicolau de la Bucureşti, dar- şi cercetători de formaţie psihologi ori sociologi din diferitele ţări ale mapamondului, care au demonstrat acţiunea nocivă asupra

. copiilor preşcolari şi şcolari a vizionării prelungite a televizorului, mai ales cei care urmăresc programul pînă la sfîrşit, seara tîrziu. Aceste fenomene nocive-constau în:, oboseală, tulburări de somn,

coşmaruri, iritabilitate crescută, apetit capricios (adesea anorexie dc tip mental), scăderea treptată a randamentului şcolar,1 cunoscute mai recent sub numele de “traume video”.

Ceea cc ne îngrijorează este că fenomenul traumei video în loc sâ se amelioreze prin educaţia civică a părinţilor, cu repercursiuni asupra copiilor, lucrurile se agravează. Prin introducerea televiziunii cu cablu, ce oferă posibilitatea vizionării a zeci de canale din zeci de ţări - transmise prin intermediul sateliţilor şi Internet-' ului, s-a creat posibilitatea ca la orice oră din zi şi din noapte să poţi alege din zeci de emisiuni variate. Abundenţa programelor pentru copii, elevi şi tineri, adesea cu promovarea violenţei, este un alt aspect negativ. Dar nu numai atît, copiii “drogaţi” cu televizorul ştiind că sînt emisiuni TV cu desene animate la diferite orc din zi şi din noapte, solicită mereu să li se deschidă astfel de emisiuni, adesea în. timpul mesei, cînd se îmbracă, înainte sau după venirea de la scoală etc. -

Florea M A R IN

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1JO B S H O P ‘98 este un tîrg de forţă

de m uncă o rg a n iz a t d e A IESEC şi BEST , în co labora re cu DJTS, al cărui s c o p este de a o feri cad ru l întîlnirii d in tre ce re rea ş i o fe rta de resurse; umane, c re înd o interfaţă între mediul un ivers itar (studenţi ş i absolvenţi) ş i m ed iu l e conom ic; (firme private ş i de sta t sau aIte organ izaţii). P ro iectu l este o parte com ponen tă a Program ulu i Naţiona l de P regă tire ş i Angajare a Studenţilo r.

D esch ide rea o f ic ia lă a tîrgu îu i de fo rţă de m uncă pen tru s tudenţi şi abso lven ţi JO B S H O P ‘98 va avea loc astăzi, 18 noiem brie, ora 10, la Casa de C u ltu ră a S tu d e n ţ ilo r d in C lu j- Napoca. La acţiune v o r partic ipa 15 f irm e c a re o fe ră s tu d e n ţ i lo r şi ab so lven ţilo r peste 100 de locuri de m uncă în d ive rse dom en ii, cum ar fi: e c o n o m ie , c o n s t r u c ţ i i , in s ta la ţ ii,» j » i >in fo rm a t ic ă , e le c t r o n ic ă , ch im ie , m a rke t in g . P re d o m in ă o fe rte le de postu ri de ing iner, ch im ist, economist, s e c re ta r , a g e n t c o m e rc ia l, agent im ob ilia r.

Interviurile în vederea obţinerii unui lo c de m uncă vo r avea lo c In zile le de 18 ş i 19 no iem brie, în tre orele 11-18, la C a sa de C u ltu ră a S tuden ţilo r. În c e p în d cu o ra 15 ,30 v o r putea partic ipa la in te rv iu ri ş i studenţii care nu s-au p rogram at în prealabil.

Informaţii sup lim en ta re puteţi obţine de-la sed iu l B E S T - str. Daicov ic iu nr. 15, C lăd ire a Turn , cam era 708, tel. 19-07-54, ş i de la s e d iu l A IESEC • Com p lex S tuden ţe sc Haşdeu, Cămin X iV , parter, te l. 19-74-01.

M . TRIPON

P a r c u l G h e o r g h e n i

O revistă ecologică din Anglia anilor ‘70 scria admirativ despre o grădină publică a unui oraş din România: PARCUL GHEORGHENI. Admiraţia'englczilorcare ne-au vizitat atunci era solid motivată, căci proiectul edilitar prevedea aici, un loc de. elevată recreere pentru clujenii de toate vîrstele. Acest parc avea iniţial o bibliotecă, cu sală de lectură în aer liber, un amfiteatru de vară pentru minispectacole, accesorii de joacă pentru micii vizitatori şi multe bănci -de odihnă pentru cei maturi, dornici de, armonie cu natura. Specii botanice rare au

A fost odată o grădină publică-model

completat comoara verde a plantaţiilor autohtone, de care îşi mai amintesc locatarii vîrstnici ai cartierului. (

Ce s-a ales din cele admirate de englezi în urmă cu două decenii? In micul edificiu al fostei biblioteci cu sală de lectură în aer liber s-a instalat, fireşte(?) o cîrciumioară în calcă elevilor de la şcolile din zonă, q cîrciumioară cu zgomotecă în aer liber. Micul amfiteatru de vară nu mai este luat în seamă nici măcar dc personalul grădiniţei din imediata apropiere, iar aleile sînt deseori transformate în benzi de trafic auto, în pofida semnelor restrictive de circulaţie.

Efortul Consiliului local de amplasare a noilorbănci şi recipiente pentru gunoi a fost zădărnicit la scurt timp: teribilismul unor minori cu părinţi degeaba a făcut din toate recipientele, ţinta loviturilor de picior sau de bîte, îneît nu mai ai unde'să arunci o hîrtie. Şi, pentm completarea “pitorescului”, în fostul. grup sanitar din dreptul blocului Detunata 11 s-a instalat, cu arme şi bagaje, o familie de ţigani, ca să ierneze. Să fie oare începutul popularii parcului şi cu alte specii decît cele botanice? Magnoliile, teii şi salcîmii sînt devastaţi în mod barbar pe timp de primăvară, iar coniferele sînt “rărite” permanent pentru dotarea unor coane florărese. în schimb, la curăţatul etajelor uscate ale coniferelor nu s-a grăbit încă nimeni, aşa incit coniferele parcului se sufocă sub povara uscăturilor ce depăşesc jumătatea coroanei, în multe cazuri.

Aceste rînduri sînt un apel către CLUBUL ECOLOGIC ‘TRANSILVANIA”, a cărui intervenţie poate fi decisivă.; ; ' A u re lia PETRULE

3 3a d e v ă ru l d e C i u l SPORT miercuri, 18 noiembrie 1998

>*: - - - r- -*«.t ; ? vl*a i«i.'vî h ' ■ Q ■; t --V ,■| , "î * ' f« - >(X/ •V Y '

Mp *

i *

i-

IASK0 SI ZANC AU FOST EXCLUŞI DIN LOT• VO ICA,’ PREDATU Şl JU LA AMENDAŢI •

Comifetul Director al FC “U ” analizînd evoluţia mediocră a echipei în partida cu FC Farul C-ţa a luat măsuri drastice la nivelul jucătorilor. Astfel, Zo ii Iaşko şi Călin Zanc au fostexcluşi din lot, primul rămînînd la dispoziţia clubului, iar Jula, Voica şi Predatu au fost amendaţi cu cîte 500 de dolari (echivalent în lei) şi 1.000 de dolari. Cei mai “năpăstuiţi” de soartă sînt T it i Voica şi Marius Predatu. Preşedintele Ioan Maja explică aceste usturătoare sancţiuni financiare prin slabul randament dat de jucătorii în cauză, lui Predatu imputîndu-i-se şi gestul necugetat după înscrierea, golului: a aruncat cu balonul în spectatori.

C o d in S A M O IL A

IE N IS F o r z a S t e t f l !Marea surpriză a acestui final de sezon a constituit-o, fără

dubii, revenirea în forţă a lui Stelfi Graf, care a prins “pe ultima sută” un loc la Masters-ul feminin. învingătoare săptămînă trecută la Leipzig, veterana din Biihl a confirmat şi la Philadelphia (450.000S) - unde a pus “capac” revenirii pe courts-uri a Martinei. Hingis, cu implicaţii directe asupra poziţiei de lideră WTA la finele sezonului. Acel 6-2, 4-6, 6-0 în semifinale, realizat în 95 de minute, a constituit al 6-lea succes al gcrmancci în 7 întîlniri directe, în contul elveţicncci figurînd o finală cîştigată prin forfait la Tokyo ‘97. Pentru a echilibra balanţa, veterana de 29 de ani s-a impus în finală cu 4-6, 6-3, 6-4 şi în faţa lui Lindsay Davenport, carc (totuşi) şi-a consolidat poziţia de lideră.

Circuitul masculin a fost mult mai frămîntat în săptămînă trecută. Victoria lui Stoltcnberg contra lui Sampras în primul tur al lui Stockholm Opcn (825.000$) îi oferea lui Marcelo Rios şansa dc a termina anul în poziţia de lider: chilianul trebuia doar să ajungă în finala turneului de 315.000$ din localitatea-i de baştină. Santiago dc Chile a fost însă zguduit vinerea trecută de un cutremur dc proporţii: în sferturi, spaniolul Juan Antonio Marin l-a eliminat cu 6-4,6-7,7-5 pe primul favorit, oferin- du-i lui “Pistol Pete” şansa dc a scoate numele lui “Jumbo” Connors din Cartea Recordurilor. Săptămînă trebuia să mai stabilească şi ultimii doi calificaţi la Hanovra. Primul care s-a autoexclus a fost Goran Ivanisevic, el declarînd câ nu va participa la CM de simplu ATP în cazul calificării. Prezenţa croatului la balul lui Ţiriac era însă condiţionată de o evoluţie catastrofală a celorlalţi pretendenţi, ceea ce nu a fost cazul. Primul bilet de favoare i-a revenit lui Tim Henman, căruia îi fusese suficient accesul în semifinale la Stockholm pentru a deveni întîiul britanic calificat vreodată laMasters. Deţinător al titlului în Cupa Kremlinului, Evgheni Kafelnikov avea posibilitatea revanşei pentru înfrângerea suferită în 1996 în faţa lui Ivanisevic. Finala moscovită s-a dovedit extrem de disputată. După ce favoritul celor 14.000 de spectatori şi-a adjudecat setul 1 cu un 7-2 clar în tiebreak, al doilea a curs spre acelaşi dcznodămînt. De data aceasta, după un avans de 5-3, al 14-lea as al croatului a egalat scorul. La capătul unor schimburi în forţă, Goran a trimis prea lung o minge, pentru ca ultimul atac al lui “Kalaşnikov” să-i aducă 157.000 $ şi invitaţia la tortul de 3,5 milioane $ ale cărui felii se taie săptămînă viitoare în “Deutsche Messe AG Halle”.

Radu C. M U N T E A N U

CALEIDOSCOP FOTBALISTICSALARIU DE 60.000 OPTIMISM DE DOLARI LUNAR EXAGERAT

După eşecul , din Bănie şi nunta fetei, după ce pe Trică “ginerică” l-n văzut instalat în “garnizoana” Stelei, llie Balaci s-a reîntors acolo unde s-a făcut cunoscut şi apreciat ca antrenor, în lumea arabă, de astă dată optînd pentru zona Emiratelor Arabe Unite, bogată în petrodolari. Luni, llie Balaci a' fost instalat ca antrenor al echipei Alain din Emirate,' formaţie care de 7 etape n-a cunoscut gustul victoriei. Contractul, pînă în iunie 1999, prevede un salariu lunar de 60.000 de dolari. Nu este exclusă candidatura sa pentru postul de selecţioner al naţionalei Emiratelor Arabe Unite, vacant la ora actuală. Ca secund, llie Balaci l-a luat pe Ion Ion, fost director sportiv la F.C. Naţional.

JUNIORII OLIMPIEI VICTORIOŞI ÎN ULTIMĂ ETAPĂ

Ech ipe le de jun io ri ale divizionarei C O limpia Gherla încheie un sezon destul de bun. in ciuda greutăţilor financiare cu care se confruntă clubul, formaţiile juvenile ale OLIMPIEI au avut o comportare bună, superioară ed iţie i trecute a campionatului.

în ultim a etapă a turului, echipa de juniori I a evoluat pe terenul d in M in t iu l Gherle i (gazonul terenulu i II din complexul sportiv “OLIMPIA” devenind impracticabil în urma p lo ilo r) îm potriva mult mai titratei echipe clujene CFR. Au cîştigat gherlenii cu 4-6, golurile fiind înscrise de Marcbiş (de două ori) Coroi II şi Bunea.

Lo tu l actual a l ju n io r ilo r gherlen i constitu ie o bună pepinieră a echipei divizionare C, doi dintre juniori, Marchiş şi Coroi II, evoluînd de mai multe ori şi la seniori.

S Z E K E L Y Csaba

Duminică noaptea, la “Fotbal Club” Antena I, moderatorul emisiunii (Tudor) l-a avut printre invitaţi şi pe Bucurescu, actualul antrenor al formaţiei Foresta (Fălticeni ca bază, Succeava ca domiciliu flotant).' întrebat fiind dacă mai speră să salveze echipa “pădurarilor” de la retrogradare, Bucurescu a răspuns cu un DA categoric., Surprinzător acest optimism exagerat, fără acoperire faptică, ţinînd cont că la ora actuală Foresta ocupă ultima treaptă a' clasamentului cu doar 6 puncte şi -15 la adevăr. în plus, finalul de tur se anunţă ca o rotunjire a dezastrului toamnei, cu două deplasări (la Bacău şi Piatra Neamţ) şi un singur joc acasă, cu Petrolul. Optimism exagerat, domnule Bucurescu!.

CONTRACTREZILIAT

Luni, Ion Sdrobiş a fost chemat Ia conducerea clubului reşiţean şi în faţă i-a fost afişată

rezilierea contractului. Cu alte cuvinte a fost pus pe liber, principala acuză fiind că în finalul turului ediţiei trecute a părăsit echipa aflată în plină ascensiune. Pînă la rezolvarea problemei noului principal, de pregătirea echipei se ocupă secundul I. Şunda. De reţinut că noul contract dintre formaţia reşiţeană şi Sdrobiş fusese încheiat pe trei ani, dar n-a durat decît... cîteva luni. întrebat de llie Dobre, telefonic, de ce a plecat în finalul toamnei trecute, Sdrobiş - a replicat câ “remuneraţia” de numai 10.000 de mărci , era prea mică pentru el, om cu “familie grea”!

DEMITEREReplică dură, prin demitere, în

seria I a Diviziei B: cel demis este Ion Moidovan, fost principal Ia “Poli” Iaşi. Supărarea mare a clubului ieşean a fost declanşată de înfrîngerea suferită de “Poli”, cu 2-4, în deplasare, în faţa Nitramoniei Făgăraş. Deocam­dată,, pînă la rezolvarea “principalului”, de pregătirea

/ echipei “Poli” Iaşi se ocupă secundul Narcis Ciocîrlan. Scurt a fost, deci, “sejurul” lui Ion Moidovan în dulcele tîrg al lesilor. A

'' R o m e o V . C IR T A N

l o r d ă n e s c u

( p r o b a b i l ) -

: l a u l t i m u l m e c i

p e b a n c a G i e c i e i !Azi, pe cinci stadioane din Europa se vor desfăşura cinci

partide contînd pentru preliminariile Campionatului European r din anul 2000.

Meciul dc la Tirana, dintre Albania şi Grecia, este ultimul pcntni: antrenorul Anghcl lordăncscu pc banca elenilor, ci urmînd sâ preia frîiclc lui AEK Atena pentru suma dc 534 dc mii de dolari anual. La Belfast, nord irlandezii pornesc cu prima şansă în faţa echipei lui Tcstimiţianu (Moldova). La Valctta, Macedonia nu poate greşi “ţinta” carc este “victoria”. - La Belgrad va debuta în preliminarii şi Iugoslavia, carc va întîlni imprevizibila echipă a Irlandei, şi care, să nu uităm, a învins medaliata cu bronz dc la Mondiale, Croaţia. După superba victorie asupra toreadorilor spanioli, ciprioţii s-au “stins” şi au revenit cu picioarele pe pâmînt. Oricum, nu sc întrevede vreo problemă în a obţine cele trei puncte la San Marino, * -

C ris tia n F O C S A N U

Popicăresele din Gherla învingătoare în Divizia A

După o întrerupere de o lună, cauzată de participarea sportivilor noştri la competiţiile

' internaţionale, la sfîrşitul săptămînii trecute s-au reluat întrecerile în Divizia A la popice. Pe arena din parcul oraşului Gherla s-a disputat-întîlnirea feminină dintre echipa locală CONSTRUCTORUL şi Gaz Metan Mediaş. Popicăresele gazde au avuţ o evoluţie foarte bună, cîştigînd cu scorul de 2400- 2331 (3-3). Smt notabile performanţele individuale ale fetelor de pe Someş, care au reuşit să realizeze aruncări de peste 400 p.d. Astfel, talentata

popicăreasă din Gherla, Ana Barta a obţinut în jocul cu Gaz Metan 426 p.d., în timp ce “veterana” Adina Mureşan s-a remarcat prin rezultatul de 406 p.d. Nu s-au lăsat mai prejos nici junioarele. Speranţa sportului cu popice din localitate, Eva Ambruş - participantă şi la finalele Campionatului Naţional individual - a realizat 401 p.d. De la oaspete cea mai bună comportare a avut-o Kallo cu 428 p.d. ' s

' : S Z E K E L Y C s a b a

UMemento#18 noiembrie

• Cu 30 de ani în urmă (in 1968) au avut loc; la Bucureşti, întrecerile din cadrul primului Campionat Balcanic de scrimă, în program fiind incluse numai probe ind iv idua le . După desfăşurarea asalturilor din cadrul celor patru arme, primii medaliaţi cu aur au fost: b ă rb a ţ i ( la floretă) M ih a i Ţ iu , (la spadă) Szepssy losif, (la sabie) Hariton Bădcscu ; femei: floretă:Ecaterina Jencsik-Stahl.

în 1975 în finala turneului internaţional dc tenis desfăşurat la B u cu re ş ti l l ie Năstase a ob ţinu t o preţioasă v ic to r ie asupra eternului său r iv a l şi prieten din Statele Unite, J im m y Connors, cu rezultatele de 7-6, 3-6, 7-5, în favoarea multiplului campion român.

L A SZ L â Fr.

I M

La zi în Divizia “B”Divizia “B” şi-a consumat

sîmbătă, 15 noiembrie, etapa a IV-a. La Tîrgu Mureş, ASA - “U” CONIS Cluj 3-2 (-10,11,3, -7, 8) şi elevii antrenorului Ovidiu Vasu - Agoston, Onac, Cotuţiu, Stanca, Colcer, Stupar, Coste, Moidovan, Lotci - rămîn pe locul 3 în clasamentul eşalonului secund. în care conduce, cel puţin deocamdată, “U” Topway Craiova.

Clasamentul seriei a Il-a:1. “U” Craiova 4 3 1 9:4 72. ASA 4 2 2 8:8 63. “U” Cluj 3 2 1 8:3 54. Oradea 3 I 2 5:7 45. Ştei 3 1 2 5:8 46. CSS Viitorul 3 1 2 3:8 4Etapă a V-a arc loc sîmbătă,

21. noiembrie: “U” CONIS - Nando Oradea, CSS Viitorul Conis Cluj - “U” Craiova, ASA - Minerul Ştei.Intermediară in Divizia “A”

Astăzi, 18 noiembrie, se desfăşoară etapa a 7-a în Divizia “A” masculină. Programul complet al etapei este următorul: R1FIL/3 - Dinamo/4, Petrom Ploieşti/2 - “U” Bacău/l 1, Tractorul Braşov/12 - Elcond Zalău/1, Midia Nâvodari/9 - “U” Baia Marc/5, Steaua/6 - Elcctrocarbon Slatina/8 şi “U” Timişoara/7 - Someş Dej/10.

Someş Dej are nevoie dc victorie, pentru câ locul 10 ocupat în prezent nu reflectă adevăratul potenţial al echipei.Noua conducere a Colegiului iude{ean Cluj

Şi-a intrat în atribuţii, în urma alegerilor, noua conducere a Colegiului judeţean de arbitri Cluj. Ea este formată din: Nicolae Călimac (preşedinte), Voicu Lugojan (vicepreşedinte) şi Mircea Rus (secretar), Alexandru Ciocan (Tnrda, Cîmpia Turzii) şi Dragoş Sava (Dej).

D e m o s te n e Ş O F R O NMaterial realizat cu sprijinul

firm e i Adidas - Salamon.

Campionatele Mondiale de haltere de la LahtiTimp de 7 zile (în perioada 8-15 noiembrie) au

avut loc în oraşul finlandez Lahti, aflat la 100 km de capitala Helsinki, Campionatele Mondiale de haltere rezervate seniorilor şi juniorilor.

La Lahti (denumită şi capitala sportivă a Finlandei) au participat peste 500 de sportivi din aproximativ 100 dc ţări. Lahti a găzduit pe lîngă cea de-a.69-a ediţie a CM masculin şi cea de-a 12-a dc CM feminin.

Sportivii români (în număr de 6) s-au comportat modest, ei nereuşind să obţină nici măcar o medalie. La categoria 77 kg sportivul nostru Răzvan llie s-a clasat cel mai bine dintre halterofilii

români, ocupmd la stilul smuls locul 7, respectiv locul 10 la total unde a acumulat 350 kg. Cîştigâtorul categoriei a fost georgianul Georgi Asanidze care a stabilit cu această ocazie şi un record mondial la stilul smuls ridicînd 168 kg. El a fost urmat pe podium de turcul Mehmet Ybnaz şi de surprinzătorul sportiv german Ingo Steinhoffel. La aruncat s-a impus bulgarul Zlatan Vanev urmat de compatriotul său Petar Tanev şi de elenul Viktor Mitrou. Toţi au ridicat 202,5 kg, dar ultimul fiind mai greu decît bulgarii a trebuit să se mulţumească cu bronzul. ,

La total bulgarii au monopolizat primele două

locuri în aceeaşi ordine acumulînd 365 şi 362,5 kg. Locul trei i-a revenit turcului Ylmaz care a acumulat, la rîndu-i, 362,5 kg. Cea mai mare decepţie a categoriei a reprezentat-o chinezul Zhan Xugang, campionul olimpic de la Atlanta, precum şi Feri Attila care nu a reuşit să repete performanţa de la Atlanta unde a obţinut bronzul. La categoria 94 kg masculin, la stilul smuls primul loc i-a revenit germanului Oliver Carusso care a ridicat deasupra capului 182,5 kg, el fiind urmat de polonezul Tadeusz Drzazga, care a ridicat 180 kg devansîndu-1 datorită greutăţii mai uşoare pe grecul Kakiasvilis Akakios. Românul Andrei Mateiaş s-a clasat al 6-lea ridicînd 175 kg. La total s-a' impus germanul Carusso urmat de Akakios Kakiasvilis şi de grecul Kokkas Leonidas. *

La categoria 105 kg masculin s-a impus chinezul Cui Wenhua, campion mondial cu 195 kg. Al doilea a fost ucraineanul Denys Gofrid (192,5 kg), iar locul trei i-a revenit unui alt ucrainean Igor Razoryonov (190 kg). La aruncat s-a impus Igor Razoryonov (232,5 kg) urmat de slovacul Martin Tesovic (227,5 kg) şi de campionul stilului smuls, chinezul Cui Wenhua (225 kg). La total ucraineanul Razoryonov a pus mina pe aur din ultima încercare şi a totalizat 442,5 kg devansîndu-1 pe Wenhua cu 2 kg şi jumătate, şi pe compatriotul său Denys Gofrid cu 7 kg şi jumătate.

în ziarul nostru de mîine vom continua cu restul categoriilor.

C ris tia n F O C S A N U

/

miercuri, 18 noiembrie 1998 E C O N O M I C O - S O C I A L E

Doar doi candidaţi admişi la Ştiinţe Politice în această toamnă sînt clujeni '

P e n t r u a d m i t e r e a v i i t o a r e , l a Ş t i i n ţ e P o l i t i c e ,

b a c a l a u r e a t u l v a r ă m î n e t o t u n i c u l c r i t e r i uKnfril onmifaran In nnnti n Tl_ .1*' **»••««• • • ....

A D E V A R U Lgto <GBm1

Pentru admiterea la secţia de Ştiinţe Politice din toamna următoare se va lua în considerare doar bacalaureatul, la fel ca anul trecut, a decis, ieri, Consiliul de Administraţie al UBB. Reamintim cititorilor că, în această toamnă, media de la examenul de bacalaureat a constituit singurul criteriu de departajare a candidaţilor la această secţie. Concurenţa a atins cote impresionante: aproape 60 de înscrişi pe un loc, iar ultima medie de admitere a fost 9,95. La vremea respectivă,. această nouă formulă era considerată ca purtătoare, a pecetci reformei în învăţămîntul superior. După admitere însă, unele voci spuneau că acest „examen” nu a fost deloc obiectiv, pentru câ mediile de la bacalaureat nu sînt relevante. în presă au apărut, în acel timp, remarci ale unor persoane de lâ conducerea UBB, care denumeau această admitere un „experiment nefericit”.

Dacă studenţii din anul întîi de Ia Ştiinţe Politice sînt mai buni sau mai slabi decît cei din anii anteriori, acest lucra nu va putea fi afirmat decît la

sfîrşitul anului universitar în curs. Dar primii paşi în cercetarea calităţii „bobocilor” de aici au fost făcuţi. O comisie care cuprinde profesori de la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative, alături de şefii de catedră de aici au studiat această problemă. Rezultatele lor au fost dezbătute,

pnaliza competenţei celor admişi |îri această toamnâ.continuâa

ajungîndu-se la concluzia că această formulă va fi aplicată şi pentru admiterea din anul următor.

Decanul acestei facultăţi, prof. univ. Vasile ; Boari, a declarat câ „evaluările de pînă acum conduc spre ideea că opţiunea pentru bacalaureat ca probă de admitere a fost bună”, deşi o concluzie definitivă nu se poate stabili decît după încheierea. anului universitar. Primul pas al analizei celor din anul întîi a fost studierea dosarelor. S-au descoperit, după cele spuse de V. . Boari, doar două cazuri în care între media de la bacalaureat

şi cele din timpul liceului există un decalaj considerabil. în plus, şcolile de la care provin aceşti studenţi sînt licee cu renume, din oraşe mari (de exemplu Sibiu, Iaşi ş.a.), spune decanul. Cu toate acestea, doar doi candidaţi admişi în această toamnă provin din Cluj-Napoca. După cele declarate de dl Boari, cei mai mulţi, sînt studenţi la. a doua facultate. De asemenea, studenţii din anul întîi au dat teste de cunoaştere a limbilor străine, în urnia cărora s-a concluzionat că nu există nici unul care să nu cunoască ccl puţin o limbă de circulaţie internaţională. ; -, . Pentru secţiile de Administraţie Publică şi Jurnalistică (unde a fost în toamnă o concurenţă de circa 30 pe un loc, bacalaureatul avînd o pondere de 50 la sută) nu au fost încă stabilite probele de departajare. De asemenea, conducerea acestei facultăţi a propus înfiinţarea unei secţii de Relaţii Internaţionale, unde media de la bacalaureat nu va fi luată deloc în considerare.

Dana T IU C A

De multe ori investitorii apar doar la a doua sau a treia licitaţie

FPS Cluj a vîndut ieri Electrosigma

Ieri a avut loc cca dc-a două licitaţie pentru vînzarea pachetului dc acţiuni dc 78,7 Ia sută pc care FPS-ul îl deţine ia Electrosigma. Societatea produce aparatură electronică pentru automatizarea proceselor industriale şi aparatură medicală. Cel mai cunoscut produs realizat de aceasta sînt ceasurile pentru taximetre. Capitalul social este de 6,84 miliarde dc lei, iar anul trecut societatea a înregistrat o cifră dc afaceri dc 5,792 miliarde dc lei şi un profit net de 123 milioane. Valoarea nominală a acţiunilor este de 25.000 lei/acţiune, iar preţul dc' ofertă de vînzare a fost fixat la 45.000 Ici/acţiune. La licitaţie a participat un singur ofertant, firma Monctko Invcst SRL din Cluj, care şi-a însuşit acţiunile FPS-ului la preţul dc strigare. Valoarea întregului pachet vîndut ieri a fost dc 9,624 miliarde dc lei. La licitaţie şi-a manifestat interesul dc a participa şi sucursala din Budapesta a firmei austriece Ganz Instruments Ltd. Pentru câ nu a reuşit să-şi procure în timp toate actele necesare, aceasta nu a putut participa la vînzare. Oricum, directorul FPS Cluj s-a declarat mulţumit dc preţul obţinut.

Tot ieri a avut loc cca dc-a doua licitaţie pentru vînzarea celor 40 dc procente pc carc,FPS-ul le deţine la Textila Roinat. Societatea este producător dc ţesături din mătase şi ljnâ. Textila Romat are un capital social de 4,2 miliarde de lei şi a încheiat anul trecut cu o cifră dc afaceri de 4,2 miliarde dc lei şi un profit net de 50,5 milioane dc lei. Din păcate nici la această a doua licitaţie nu s-a prezentat nimeni. Sorin Naş a spus câ la mijlocul lunii decembrie FPS-ul va încerca să privatizeze încă o dată societatea pentru că există o scrie dc semnale din partea unor firme străine şi române carc sînt interesate dc achiziţionarea Textilei Romat.

O .C .B

Lalele, lalele, albastrele mele lalele...

Asta ne mai lipsea: răzoare tricolore!

M P

; •'»=- — ' Fo to : I. P E T C U

• bancherii olandezi fac daruri în funcţie de „specificul cultural4* al Clujului •

O dorinţă nesatisfăcută a primarului Gheorghe Funar, timp de un mandat şi jumătate, realizarea unor combinaţii florale în roşu-galben şi albastru, s-a materializat în sfîrşit. La primăvară, tot clujeanul va putea să stea pe băncile tricolore din centrul Clujului, admirînd rondurile de lalele tricolore.

Cei 1.000 de bulbi de lalele albastre au fost înmînaţi, ieri, Într-un cadru festiv de către reprezentanţii ABN. AMRO, primarului care a fost secondat de viceprimarul ecologist, directorul RADP şi angajaţii Direcţiei de Gospodărie Comunală. Directoarea, ABN AMRO Cluj- Napoca, dna Claudia Petri, a declarat că un astfel de cadou nu a fost făcut pînă acum în nici una dintre ţările unde banca' olandeză şi-a deschis sucursale.1 Pentru Cluj-Napoca, bancherii olandezi au aplecat urechea la „sugestia" elegantă a primarului făcută acum două luni. Reprezentantul băncii a subliniat că natura „atenţiilor", făcute de bancă depind de „specificul cultural al oraşului". Preţul

acestor flori rare a fost trecut sub tăcere, cei care au înmînat darul refuzînd să-l dezvăluie. Dacă astăzi temperatura va

. permite, preţioşii bulbi vor fi deja puşi de plantatorii RADP în P-ţa Unirii, P-ţa Avram Iancu, P-ţa Mârăşti şi B-dul Eroilor.

' Singura teamă a harnicilor readepişti este că aceste flori preţioase vor dispărea asemeni celorlalte plantate în centrul Clujului. Directorul RADP, dl Liviu Medrea, a precizat că va găsi o soluţie pentru paza lalelelor albastre, astfel îneît la primăvară să poată înflori bulbii răsădiţi acum.

Pasiunea primarului pentru florile tricolore a fost satisfăcută pe deplin de regia subordonată. Astfel, anul acesta florarii RADP au reuşit realizarea combinaţiei cromatice şi cu alte tipun.de... flori, în funcţie de anotimp. După cum se cunoaşte/ în 1997, unii patrioţi locali au avut ideea extravagantă să vopsească' florile care au îndrăznit să nu înflorească în albastru, unde altundeva decît în zona Prefecturii. __________ • ' !

Lum in iţa P U R D E A

Naş declară că Funardescurajeazăinvestitorii• directorul FPS crede că

primarul s-ar îmbolnăvi dacă n-ar apărea

săptămînal pe prima pagină a ziarelor •

în conferinţa de presă de ieri, Sorin Naş, directorul FPS Cluj, a declarat că primarul Gheorghe Funar descurajează firmele care doresc să investească în Cluj-Napoca. „De cîte ori apare un investitor străin domnul Funar dezinformează opinia publică şi descurajează orice investiţie” - â spus Sorin Naş.,, . *.

El a adus în sprijinul afirmaţiilor sale cazul companiei Coca-Cola, care a vrut sâ deschidă o fabrică la Cluj. Pentru aceasta, firma americană urma să se asocieze cu Consiliul local, care trebuia să pună Ia dispoziţie terenul necesar pentru construirea unei fabrici de băuturi răcoritoare. Cele două părţi au căzut Ia o înţelegere prealabilă cu privire la

; procentul ce trebuia să revină Consiliului local din această asociere. Naş spune câ ulterior CL şi-a sporit pretenţiile, ceea ce a făcut ca firma Coca-Cola sâ îşi schimbe intenţiile iniţiale şi să investească în judeţul Bihor. în acest fet Clujul a pierdut direct cca.:500 de locuri de muncă şi indirect alte cîteva sute care s-ar fi creat prin deschiderea unei fabrici Coca-Cola.

Directorul FPS Cluj a mai’amintit cazul Polus Transilvania: .Această firmă dorea sâ ridice la Cluj primul centra comercial de tipul Polus Center, dar se pare câ vor rămîne şi de această dată ultimii din cauza declaraţiilor făcute de Funar”. Din păcate - a mai spus Sorin Naş -, datorită unor astfel de acţiuni se creează zVonul că Clujul este un oraş în care nu se pot încheia afaceri, zvon care circulă pretutindeni în lume. . . ( ■

„Domnul Funar nu are nici în clin nici în mînecă cu economia judeţului, iar declaraţiile lui sînt nocive pentru aceasta” - spune Naş. Cei care au de suferit de pe urma acestora sînt oamenii dc rînd. Din fericire, în cazul Alimentara declaraţiile primarului nu âu reuşit sâ sperie investitorii, care s-au înghesuit să cumpere acţiunile societăţii clujene. Rcferindu-sc la Turism „Transilvania, directorul FPS Cluj a spus: „Nu e vorba de un interes material al lui Funar, ci de propaganda pe care şi-o face în mod constant. După părerea mea, dacă n-ar apărea o sâptămînă pe priiha pagină a ziarelor Ideale cred câ s-ar îmbolnăvi de necaz”. : ‘

i O.C.B.

R Ă Z B O I U L P S I H O L O G I C

A L D O L A R U L U I

• în ultima perioadă s-a produs o “timidă” stabilizare a cursului de schimb anunţat de către BNR pentru dolar şi chiar au existat cîteva scăderi ale acestuia. Totodată, preţurile de vînzare afişate de casele de schimb valutar din Cluj au sărit, de două ori, peste 10.000 de lei pentru un dolar, cu o scurtă revenire, de doar cîteva zile, sub valoarea anterior amintită • ’ '

EVOLUŢIA CURSULUI DE SCHIMB LEU-DQLAB ‘IN ULTIMA SÂPTĂMÎNĂ

(INTERVALUL 9.11.1998-16.11.1998)

; 9.879

9 .8 6 2

10.149

10.10010.060 - .... 10.04010.010 - mnnn.'V 10.000 V-'

. . 9.960' .

• CusdBNR ■: ' /:■ ®Cusu!niedUztedeyteal(2sadescă!ihvîtoTamn' .

m Cel mai mare c u r de v in zas a! casei de s d w ib valutar ’Cambio'

în urmă cu aproximativ două săptămîni, cursurile de vînzare afişate dc casele de schimb valutar nebancare din Cluj au sărit peste pragul de10.000 de lei pentru un dolar american, cu valori variind între 50 şi 150 de lei, în condiţiile în care cursul anunţat de către BNR oscila înjurai valorii de 9.800; în acelaşi timp, majoritatea băncilor comerciale s-au ferit să depăşească “cifra fatidică”, practicînd, Ia ofertă, un preţ cu 10 - 50 de lei sub 10.000. După numai cîteva zile, însă, şi casele de schimb nebancare au coborît, mai mult simbolic, preţurile de vînzare cu 10 - 30 de lei sub 10.000, paralel cu o creştere mai puţin accentuată a cursului BNR, “presărată” chiar cu trei-scăderi nesemnificative (de 1, 3 lei) ale acestuia; astfel, chiar şi Ia tranzacţii cu sume mai mari diferenţa e nesemnificativă, această măsură avînd mai mult conotaţii psihologice în rîndul populaţiei decît avantaje concrete. De două, trei zile, însă, cursurile au revenit în jurul valorilor de acum două' săptămîni. ' : . . -

Operatorii- de la casele de schimb- valutar consideră că aceste variaţii ale cursurilor pe care

lc afişează sînt normale atîta vreme cît preţul la 'care se oferă Să vîndă sau să cumpere valută e singura modalitate de a realiza echilibrarea cererii cu oferta de pe piaţă. Un preţ prea ridicat la vînzare apare, de obicei, în situaţia în care cererea de valută depăşeşte oferta, iar resursele valutare ale caselor de schimb sînt reduse, prin această măsură încercîndu-se o diminuare a cererii prin îndepărtarea Celor care nu sînt dispuşi să plătească mai mult pentru o unitate monetară străină. Concomitent, afişarea unui curs ridicat la cumpărare incită posesorii de valută să-şi vîndă disponibilităţile în valută, umplînd, prin aceasta, golurile caselor dc schimb. Situaţia inversă (cînd atît cursul de vînzare, cît şi cel de cumpărare sînt mai reduse) semnifică faptul câ rezervele valutare

: sînt mai mari şi pot fi avansate pe piaţă, iar casele de schimb nu mai sînt dispuse sâ cumpere.

Astfel, deşi aii încercat să forţeze puţin nota prin afişarea-unui preţ de vînzare la dolarul american din cinci cifre, după puţin timp, casele de schimb au revenit la valori mai mici, preferind, probabil, o creştere mai puţin accelerată a

preţurilor, la o diferenţă mai mică faţă dc cursul BNR, chiar în tandem cu acesta.

Evident, nimeni nu riscă sâ facă previziuni pentru ceea ce va urma. Chiar şi cci în măsură să dea măcar un pronostic (specialişti din cadrul Băncii Naţionale a României, foşti şi actuali lucrători ai Ministerului Finanţelor, bancheri), evită să o facă şi se rezumă doar la a repeta, la nesfîrşit, datele problemei, lâsînd, cumva, la latitudinea fiecăruia să meargă cu logica pînă la Capăt şi să tragă concluziile: creşterea continuă a riscului de ţară face aproape inaccesibile creditele externe astfel îneît singura sursă dc finanţare a deficitului balanţei de plăţi externe rămîne rezerva valutară a Băncii Naţionale a României, a cărei diminuare, pe de altă parte, slăbeşte puterea BNR dea susţine cursul de schimb. Astfel, Banca Centrală nu-şi va mai putea exercita cu aceeaşi eficienţă, ca şi pînâ acum, politica de intervenţie pe piaţa valutară, cu consecinţe grave asupra economici româneşti.

A lin T U D O R

r ig Ec f J j UIL B U R S E - F / N A N T E - B Â N C I miercuri, 18 noiembrie 1998(i3)

B U R S A D l V A L O R I B U C U R E Ş T I1 7 noiem brie "I 998

ISrnb 0»mmir» to c it ta b | VN I P rjrw d. I Var { Ctgnp. [ V g g - T D w 1 Inch. 1 V a lto b b (te iţ | Nr.ti»Categorii 1(20 socteteti)

Totol categoria a ll-a

ALRBETI ALRO SLATINA 250(X} 43264.4 -1 431Q3 4340*3 432<X) 4320I3 • - 72641») 36ATBBETi ANTIBIOTIC ElASI 1000 •1177.12 ■ -1 1173 11K) m > 117} 21898») • 34ARCBETi ARCTIC GĂIEŞTI ■ 1000 1641 3 163J 1641J 1b4t> 1bA3 1070919C ' ■ -18DACBET1 AUTOMOBILE DACIA PITEST 1000 696.27 68 691) 6W) faW3 36783001 243AIOBETi azomuresto.mures 1000 403.53 3 403 , 40*) 3*X) 4a3 ' 3467981) 48TLV# BANCA TRANSILVANIA C LUJ 1000 2164.0*3 -2 210 41») 22IX 21a) 32392249C ' 76NVR# NAVROMGALATI - 2S00C 4174.& f 420i 425C) 3&X) 42a3 Î183515C 43CMPBET COMPASiaU 10X . 83(D - 82 -64i BA) BA) 378148C • 6ELN# aCOND ZALAU 1000 905.6l ' XC «11 ycx . 9a 874553C 21EU* ELEGTROAPARATA1 BUCUR 1000 972.13 97( . 99C 9BC 97C 848728C 10EXC# EXCELENT BUCUF£STl 1D00 977A> ( 97C XL 9/1 y/c . 63456K 19OIL . OIL TEP INAICONSTANTA 10X 602.61 m 6a 6CX 6a) - 2666383C - 32OLTBETI OLTCHiM RM.VALC EA 10X 543.frt • . 52C M 52L 52() . ' . 470588TO . 52INX# OTEUNOX.TARGOVISTE 25G0C 500C) 4 460C KXX 5oa 50a 3GQGQQC 3PCLSET#POLICOLOP. BUC URESTI 1000 3320.8 -t 34SC XXX 35CX 34K 571212K 13ASP# WfJttfJAASSMRWUWAPVOKStl 10X 689.6$) - 68C /1l 6& bbC 1290196C . -- • 8-RER# RULMENTUL BRAŞOV 1000 241.0* 241 . 2# 23b 24$ ■ 1778025C . 29SNCBET ŞANTIERUL NAVAL CONSTAI 2500C 3093.7 C 295C 33a 30tX 32a 425705C 12TERBETI TERAPIACLUJ-NAPOCA 1000 5033A -1 5XC 51X t>oa 5Q5C 2121585C - 23TBM# TURBOMECAYJCA 8UCURES 2500C 2700C 2 • 2650C 2800C 27XC 27D0C 1C53C0C 1

Total categoria 1 " > 1.062,147,470 727Citeeora a ILa (102 soctebtii . , • .

AEM* AEMTIMfSOARA • 2500Q20414.0C 2 2000C 2090C 19800 2050C 5,675,100 • : 5.ARS AEROSTARBACAU 2500C 41X.K 1 4200 4500 4150 415C 290,500 . . -1AER AEROTEH BUC URESTI 23000 6757.92 -1 6700 6900 66X 67X 763.6» 3ALB* • ALBAPAMALBAIUUA' • 10W 771.1C •2 780 870 770 -83C • ' 1,978,640 '12'ALU“* AUWENTARAGLUJ-NAPOCA 10X 1284.® 0 1270 134Q OPRITAAMC# AJWCO OTOPENI 2300C 11150.0C ■A '111X 1160C 11300 110CC 892,XC * : 2AMP* AM» AMERICAN PACKAGWCTECUC 1000 • 288.% 0 275 33S 288 29C 1,254,5» . 3AMO# AM3NILSLOBOZIA 10X 155.5 «8 153 • 156 171 154 2.745,021 ✓ 14AMY AMiT-ON SIBIU 10X 550.0C 0 520 530 , 0 • C • ' G 0APC* VAE-APCAROM BUZĂU 10X 407.2E 2 404 419 410 410 ' 1,137,570 3APS* ARSA BAIA MARE 1000 316.22 0 314 330 0 0 0 0ARM* ARMATURACLUJ-NAFOCA 1X0 751.11 1 730 750 760 7X 3,380.0» 4ART# ARTROMSLATINA . 25000 2329.5S 5 2150 2350 23X ■ 2350 1,141,5» 3AS V“*“#ASTRA VAGOANE ARAD 250X 4850.K 0 0 0 OPRITAAUR AURORA TG .FRUMOS 1ASI 250QQ196X.0C 3 19100 221X 196QQ 196X 764,4» 1ALAI - BANCAALBINA BUCUREŞTI 100X 15852.6S 1 15800 16X0 15600 15800 13,871,1» 17BRCI BERCEMI BUCUREŞTI 10X 893.52 4 860 9X 860 860 69,298,970 41BRM* SERMAS SUCEAVA 10M 1X7.48 -1 1X0 1020 10X 10X 5,472.640 • 6

. CHl* , C0MPJ10TQERA IMTERCONt-neWAl 10M 887.28 0 860 880 890 680 215,595,7» • "33CRBI CARSD.FOXTARNAVENI 10X 4S2.X -6 450 479 495 450 905,0» 2CBCI CAREOCHIMCIUJ-NAPCCA 250X 8195.43 -4 82X 89X 8050 8200 3,229,0» 6CPU C ARMETAPLAST DEVA 23000 12292.31 -4 12200 139X 12200 12200 1,598,X0 4CRN* Carnearao 25000 14X.M 0 1400 1470 0 0 0 : 0CAS CASIPvOMTUROA 1X0 144.X 4 140 145 145 145 4.874,6» 6CER* C ERCON ARIEŞUL CAMPIA-T 10X 305.00 0 291 310 0 0 0 - oCPR# CHIM0PAR BUCUREŞTI 25000 12038.72 -4 121X 125X 11900 12100 4,321,9» 9CRT CIORAPI T1MSOARA 1000 407.26 -1 393 411 399 411 1,110,609 6C(P# ClPROMPLOIESTf 10X 386.89 0 377 380 395 379 25,934.028 17CMB* CM8EOCSA 250X 250X.X 0 0 188X 0 0 _ . - 0 0CMF COMELF BSTRITA 25000 22M.X •6 2050 0 22» 2200 146,6» 2CON CONDOR DEVA ■ 25000 2892.86 0 • 2550 36X 0 0 0 0COS* COMB DE OTELUFD SPEC. TARGQ250X 17X.X 6 1700 18X 17» 1700 989,4» ' 1DOR**# COROQaNFUL PLOIEŞTI 3000 1361.32 0 1350 1400 OPRITAELC* ElEC TROC ERAMIC A TURDA 250X 7480.21 0 6250 7950 . 0 0 0 0EPN# EMA PIATRA NEAMŢ 10X 810.X -6 820 860 '810 810 353,1» 1ENP* COMP. ENERGOPETROICM29000 14400.X -3 141X 148X 143» 145X - 1,152.0» 2ERM# ERMAT PLOIEŞTI 250QQ 21X.X 0 1920 2350 0 0 0 0EPN# EUROFINANCES TARGOVtST 10X 1X2.81 0 800 12X 0 0 0 0FAU“# faur bucureşti 25000 4142.76 0 4100 0 OPRITAFEL# f ELEACUl C LUJ-NAFOCA 10X 666.11 12 590 680 660 680 12,065,950 20PSP# FORAJ SONDE PLOIEŞTI 290X 2890.X 0 28X 3190 29» 28X 222,300 2FOR* FORAJ SONDECRAIOVA 10W 5X.61 22 6QQ 0 5» 6X 99,977,0» 51FTN# FORTUNA BUCUREŞTI 250X 191X.X 25 19100 0 191» 19100 22.347,0» 19FRL* FR1AL CONSTANTA 250X 37201.27 -5 37X0 4Q0X 371» 37300 2,938,X0 2ORX* GRIMEXTG.JIU 25000 3OX.00 15 2600 2950 '30» 3000 3X.0X 1HDJ * H1DROJET BREAZA 29000 37X.X 16 3X0 37X 37» 37X 148,0» 1HTR HITROM VASLUI 25000 8274.61 -4 8150 B4QG 8250 6100 . 55.481,250 17(Al A.I.F.0 ZALAU 25000 2690.X 8 26X 29X 2650 26» 927,5» 2IUP# MPACT BUCUREŞTI 10M 40X.X 0 4X0 42X 40» 40» • 672,0» 1IMS* S6AT BUCUREŞTI 10X 5120.91 -4 5150 54X 5150 51» 1.971,5» 6IDA* NDaG RARA ARAD 10X 140.X 8 136 144 140 140 • 42,0» 1SRM NDUSTRIA SÂRMEI CAMPIA ■25000 21X.X 0 1820 2000 0 0 0 0INT# NTERNATlQNALSINAiA 10X 1589.48 5 1540 16X 1520 1580 17.923,030 13IRS W P. IRIS BARLAD 10X 956.49 2 • 900 10X 6® 990 3.1»,020 5MRL# MARALACT BAIA MARE 10X 693.01 A 650 730 7» 7» 3,165,660 16MEF* MEFJN SINAIA 25000 3250.X 0 3250 3850 0 0 0 0ALP* MOBLA ALFA ORADEA 1000 363.24 1Q 330 398 330 409 4.463.184 6MOB# M061S 5E6ES 25GX 31X.M 0 - 3150 -3850 0 0 0 0MOL$ MOLDOMOBllAIASI - 1000 208.33 1 • 210 214 2» - 210 -• 718,1» 6MPNf MDPANTG. MUREŞ 10X 1511.36 2 - 1X0 15X 1450 15X 3,306,8» 5MPR MOPARIV RAWtCU VAICEA 10X 694.X 0 610 660 0 . 0 0 -0MPGI WJRARITPANIFCATlEGALA 10X • 1134.20 1 1120 1190 1120 1190 7.503,8» 16NVM NAVLOMAR BUCUREŞTI 290X 7092.31 -11 6250 100X X » 62» : 368,8® 2NVL# NAVOL OLTENIŢA 10X 214.83 A 212 224' 220 212 ' 2,829,351 13NEP* lEFTUN CAMPINA - 290X 1620.X 1 1710 1950 1620 1620 64,8» 1NTX -• METEX BISTRITA 10X 6X.X .1- 600 630 6» 6» 2,658,0» - 6NCL# . 1ICOLINA lASI • 25X0 2000.00 0 1820 25X 0 0 0 - 0PAN J PANEG RAP#0 CLUJ-NAPOCA 25QX 20733.04 11 21500 222X 189» 220» 69,663,0» 50PCA*** PECO ARAD 10X . 1255.70 0 0 0 OPRITApts Ipetrolsubsuplacudeba 10X 981 .'33 -1 960 10X •10» 950 783,1» 3PTR i9ETR0S PLOiESTI 29000 7050.X -1 *7050 74X 70» 7X0 • 549,900 4PPL# 1PKOOPLAST BUC URESTI 25X0 161X.00 0 16100 170X 161» 161» 1,288,0» 2VAC PRGOVmCO CLUJ-NAFOC 1000. 1684.51 13 1660 1730 1560 1650 43,061,2» 31PMB# PFtOMETBEClEAN 25X0 1646.15 >1 1650 *1800 1650 16X 1,070,0» . • 4RAF# RAFO ONEŞTI - 25000 5554.55 -1 5500 57X 57» 55X . 611,0» 3ROB# RO0NETE INDUSTRIALE BAC29000 44X.X 0 4400 47X 4400 4400 -v i 171,6» . tSAN SANEVIT ARAD 10000 15X.00 0 1X0 18X 0 0 0 •- 0SNO ŞANTIERUL NAVAL ORSOW 25000 125X.X 0 12400 0 125» 125X 487,5» 1.snt# [şantierul naval tulc ea 290QQ 2250.00 -2 2050 2890 2250 2250 225,0» 1sem s eman atoarea buc u rest 25000 2171.91 -3 2150 23X 21» 22X 386,6» 3SCD • SICOMED BUCUREŞTI • 10X 1398.10 2 1420 1470 13 70 1460 118.049,9» 161SDT# SiOERTRANSCALARASI - 10X 310.00 0 311 330 0 0 0 0SLC* silcotubzalau 25000 7862.77 -2 7800 80X 78» 78X .■ 1,478,2» 5SIN# - SIN7EROMCLUJ-NAFOCA 250X 7574.07 23 7X0 75X 7650 70X 23.729,5» 19STZ# (SINTEZA ORADEA 1000 336.93 4 335 344 330 335 26,820,3» ••• 35SRT ISiRETUL PASCANJ 2913445273.33 0 0 0 OPRITASOF# SOFERT bac AU 10X 137.17 6 126 139 128 140 4.144,475 18SMS SGMESOEJ 25GGG 15GQ.W 0 1520 15X 0 0 0 0STR# STRATUSM0B BLAJ 10X 178.14 5 - 172 185 175 186 748.025 4TMR# TOMIRtSTASI 290X 2OX.00 0 1550 20X 0 0 0 0TRM# TREMAG TULCEA 250® eox.co 0 7200 88X 0 0 0 0TRS# TURISM TRANSILVANIA CLUJ 250X 326X.Q0 25 326X 0 326» 32600 34.327,8» 35UCM# U.C.tt RESITA 290X 2600.00 0 2850 3000 2800 28» 221,2» 2UAM# UAMT ORADEA 10X 456.53 -13 427 5X 455 455 . 1,053,680 5UPS jUFSOM OC NA MUREŞ 25000 2500.00 -24 2800 32X 25» 25X 97,5» 2UTN UTON ONEŞTI 25000 8374.27 0 8X0 8500 0 0 0 0U2T# UZTEL PLOIEŞTI 25000 4700.00 1 4700 5090 47» 4700 188,0» 1UZC ' luzuc PLOIEŞTI ■ 25000 14200.00 -25 0 1420Q 42» 142» , 497.0» 1ves ves sighişoara 250X 9700.00 0 .9600 105X 0 0 0 0VAP ViNALCOOL PRAHOVA 10X 1933.78 1 1780 19X 1660 19» 267.717.040 • 36ZHB“ 2AHARUL BUZĂU 10X 344.10 0 .342 399 OPRITAZIM IziMTUBZIMNICEA 25X0 6000.00 -2 6X0 68X 60» 6000 474.0» 7

_ Totalcategorb I» H1209-981323

' TOTAL SENgRAL2272.129.199 1.579

'TjlLiaJM UTf

Informaţiile referitoare la Bursa de Valori Bucureşti si la Piaţa de valori mobiliare RASDAQ provin de la S.C. INTERDEALER CAPITAL INVEST SJL TeL 433212.

P i a ţ a m o b i l i a r ă R A S D A Q - 1 7 . 1 1 . 1 9 9 8S o c i e t ă ţ i c l i n j u d e ţ u l C l u j

SIMBOL SOCIETATE COMERCIALĂ VARIASE - NR. TRANZACŢII

VOLUMTOTAL

VALOARETOTALĂ PREŢ MEDIU ÎNCHIDERE

PRECEDBITĂPREŢ MAXIMPREŢ MINIM PREŢÎnchidere

i i i l l - TEHNOFRIG-CJ *1.04 12 24873 123077600 4948 5000 5000 ■|şŞ600vî7 4600

CART CARTIMPDC - CJ 0.00 9 34939 66384100 1900’ 1900 1900 1900 1900

TI TfeXTifelMCALTAlWINTE; CLU 442 3 865 .34323500 39680 3800Q 40000 ş3Ş500| ! ' 40000

SANE SANEX-CJ 2.40 10 . 8482 8683820 _ 1024 1000 1100 990 1010ViCI VITADULCt-CJ 000 1 511 4S54M0 9500 9500 9500 C;;/95aq:Ţ;

CITU CIMENTUL-CJ 3.76 .5 318 .4619400 14526 14000 - 15000 14100 14100

cmc CEROC-CJ 178 3 178 3022500 20357 20000 22000 ;il;;|s1;7p00;C 19500

NAPP NAPOLACT-CJ 0.00 . 4 1257 1508400 1200 1200 1200 1200 1200CACU COMAT CLUJ-CJ -4 96 ' 2 238 1368600 4752 5000 llIlpOplg; 5000

NACH NAPOCHIM - CJ . 1.61 3 3358 1057770 315 310. 320 310 310: NAPOFARM FARMACEUTICA*

CJ -10.00 3 465 ' 837000 1800 2000 1800

ARGO ARGOS-CJ-CJ . 0.00 \ 1 , 40 800000 20000 . 20000 .20000 . 20000 20000.IRNA IRIS auj NAPOCA-CJ ' *1.56 2 1032 750040 443 450 450 440 440

FRDE FRULEX DEJ-CJ 0.00 1 ' 1962 745560 380 380 1380 380 380

GRAT GRUP4 INSTALAŢII - CJ Hlopil 1 925 647500 700 700 700 700 700

AROJ • AGROMEC-CJ : 3.89 2 2732 509900 187 180 . 200 180 200CORD CCRAL-CJ 2S00 ' 1 . 40 500000 12500 ' lOOOQ 12500' 12500 12SODALDE ALPADEJ-CJ 0.00 1 40 440000 11000 11000 11000 11000 11000TURS TURISM SOMES-CU - 625 2 - sa 272000 3400 , 32D0 3400 3100

: METX METEX-CLUJ-a 0.00 1 ■ 39 261300 6700 6700 . 6700 67D0 6700

SERJ SERVAGROMECaţJJ-CJ ligii! 1 79 24490Q 3100 3100 3100 3100 ;: 3ioo ;

PRCE PRODUSE CERAMICE - CJ 20.00 • , 1 39. 140400 3600 3000 3600 3600 3600

CE OP CESOM-a 0.00 1 6Q 136000 IBiolll 1700 1700 : : ;t7oo •

AUS , ATLAS-CJ 3.12 -1 ; 39 128700 3300 3200 3300 3300 3300

AGCH AGROCOMSUIN-CJ -14.11 1 i i i * 124800 1300 • ;|i:i600l;:| 1600 Î600 .

i l t e s o c i e t ă ţ i

SIMBOL

'ARAM

LICAROMC-MLCM•BIME-cac;stib:LIBRROATSfCM

SOCIETATE COMERCIALA VARIAŢIE

ARBEMÂ-ÂRLIPSCA-BU

?.ROMCfPPB!MOLDOCIM - NTMOBIMEX-tS,-caco -ci

STIROM BUCUREŞTI - BULIBRARUL ♦ BH

:: ROM ARTA -BU

SlCfM - CT

316

-60

, -30 :'

147

13

NR. TRANZACŢII

1426

VOLUMTOTAL3500000 1120000000 01278908 2195825100689550 201866820084440

185338849

9800187500

. 15552

VALOARETOTALĂ

131997090C1109200050501819000254800000243250000

230885935218428000

PREŢ MEDIU

- 3200;/1717

292B >15632

:598505670926000

1297

452914045

ÎNCHIDEREPRECEDENTĂ PREŢ MAXIM

770

4300275016500

85000 :23000

270001295

400014000

320D

4X0

3000.:16000

59850.57X0

260001X0

PREŢ MINIM PREŢÎNCHIDERE

3200

1X0270015X059850 ,23X02X00

1295

sxo14500

4X0

12500

3200

4300

2X015X05X50

57X0260001295

408512500

Ratele anuale a le dobînzilor acordate de unele bănci

cu activitate în judeţul Cluj, la depozitele în lei

- p e r s o a n e f i z i c e - %Banca la vedera 1 lună 3 Juni 6 luni 9 luni 12 luniBCR* 10 43 46 47 48 . 49.

BANCOREX* 10 50 46 47 46 ‘ 42BRD* 10 50 52 53 54 55

10 53 54 55 56BA* 10 44 45 46 47 48

Banc Post* 10 37 38 40 41 4110 45 48 51 53 35

Ion Ţlriac* 10 47 51 52 53 54BANKCOOP* 10 47 48 48 49 50

Bucureşti 8 42 - - - ■ -

Transilvania 10 52 51 47 44 42Rom&nească 10 46 47 48 48 48X- CEC 10 36 39 41 - 48

ALIANŢA 12 51 52 53 54 55Albina* 12 60 60 40 35 30B.I.R.* 11 48 48 50 50 50

Napoca** 14 56 58 - -■ - -

14 55 57 51 - 50FONDCOOP* 10 52 53 54 55 56

- 10 52 54 55 56 57'

- p e r s o a n e j u r i d i c e - %

Banca Ia vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luniBCR . 10 45 , 46 47 48 49

BANCOREX 10 50 46 47 46 42BRD* 10 50 52 53 54 55BA* 10 44 45 46 47 48

Banc Post* 10 34 35 36 38Ion Ţlriac* 10 47 51 52 53 54

BANKCOOP* 10 47 48 48 49 39Bucureşti 8 42 - • -

Transilvania 10 46 45 42 37 , 34Românească 10 44 45 46 46 46'

CEC 12 - 35Albina 12 60 60 40 - 35 30B.I.R. 10 43 47 49 50 51

. Napoca 14 55 57 51 - 50..

* d o b în d a s e c a p ita liz e a z ă * * cu p la ta d o b în z ii la e x p ira re N o tă : M o d if ic a re a d o b în z i lo r s e c o m u n ic ă p rin fa x re d a c ţie i p în ă la o ra 1 2 .

Cursuri pe piaţa valutară anunţate de BNR in data de 17.11.1998DENUMIREA VALUTEI CURSUL In l e i

SHILING AUSTRIA 842,00

DOLAR AUSTRALIA 6239,00

FRANC BELGIA 287,00

DOLAR CANADA 6339,00

FRANC ELVEŢIA 7202,00

MARCA GERMANA 5926,00

COROANA DANEMARCA 1559,00

PESETAS SPANIA 69,69

MARCAFINLANDEZA 1949,00

FRANC FRANŢA 1767,00

LIRA STERLINA .16537,00

LIRĂ ITALIA 5,99

YEN JAPONIA 82,23

GULDEN OLANDA 5256,00

COROANE NORVEGIA 1330,00

ESCUDOS PORTUGHEZ . - . 57,78

COROANE SUEDIA 1235,00

DOLAR SUA 9849,00ECU 11658,00DST 13739,00I g AUR (preţ în Iei) 93285,00

Cursuri la casele de schimb valutar din Clui-Napoca în data de 17.11.1998VALUTA CUMPĂRARE VÎNZARE

$ SUA

DM

9930

5930

10400

6010

M miercuri, 18 noiembrie 1998 F E M E I AADEVARUC" CBuj

HANA MARIA NAGY, cosmetic ia mi.

- Multe femei îşi dedică o parte importantă din timpul lor îngrijirii tenului. Pentru cele care din diferite motive nu frecventează saloanele de cosmetică, v-aş ruga să detaliaţi în ce constă un tratament cosmetic şi care sînt “paşii” esenţiali in derularea unei astfel de operaţiuni.

- O rice tratament cosmetic începe cu curăţarea şi dezinfectarea feţei, după care se aplică diferite produse: loţiuni sau creme, care se absorh prin porii curaţi. Urmează ionizarea, prin care produsul fo los it se desface In ioni şi este astfel mult mai uşor absorbit în piele, după care, timp de 10-20 de minute, în funcţie de. ten, se execută un masaj cu uleiuri, creme, pudră saprosan sau mentolatâ, ia r pentru tenurile mai grase şi acneicc chiar un masaj la aburi. După masaj urmează aplicarea unei măşti. Aceasta poate fi medicamentoasă pentru tenul

acneic, hrănitoare, hidratantă la tenul norm al şi uscat, sau emolientă, cu colagen' pentru tenul îm bătrîn it, pentru intensificarea circulaţiei. în final, masca se scoate şi se aplică o cremă hidratantă sau un unguent pentru tenurile cu probleme.,

- Cît. timp trebuie să-şi sacrjfice femeile pentru un astfel de tratament cosmetic?

- U n tratament cosm etic durează cel puţin o oră la un ten normal, dar el se poate prelungi' pînă la două ore, chiar două ore şi jumătate pentru tenurile mai sensibile.

-. Cît de des ar trebui- să treacă doamnele pe la saloanele de cosmetică?

- Pentru persoanele cu un ten normal, tînăr, de două ori pe an este suficient. Pentru cel cu ten acneic intervalul se reduce la trei săptămîni, iar pentru cele cu ten. îm b ă tr în it ,. o dată pe lună:- Tratam entu l cosmetic este necesar în primul rind pentru că

nu există femeie care să nu aibă puncte negre şi apoi pentru că, prin acesta, pielea este curăţată, hrănită, rehidratată şi revigorată.

- De la ce vîrstă este indicat să se facă un tratament cosmetic? -

- De cînd încep problemele. Şi la foarte multe dintre femei problemele au început' la ' pubertate. 13-14 ani nu este o vîrstă precoce pentru tratamente cosmetice, deoarece cînd are probleme la faţă nimeni nu se poate abţine sâ nu-şi remedieze singur aceste probleme. Aşa că e mult mai bine dacă acest lucru îl face un specialist decît fiecare

• după cum crede, expunîndu-se astfel la infecţii.

După 30 de ani tratamentul cosm etic trebuie făcut mai des pentru câ începe fenomenul de îm bătrîn ire, încep să se- formeze ridurile şi e mult mai uşor de prevenit decît de tratat, căci ridurile odată apărute pot f i doar estompate, dar de dis­

părut nu mai dispar niciodată.- Cum se pot preveni

ridurile?- Depinde foarte mult şi de

riduri. Ridurile dc expresie nu sc pot preveni. O ri îţ i schimbi expresia, ori nu mai scapi de ele. în schimb, se pot atenua prin masaj, cu măşti, cu alte produse precum cremele anti-rid care trebuie neapărat folosite acasă, ch iar dacă s-a efectuat în prealabil un tratament cosmetic. Se poate realiza un gomaj - curăţare şi dezinfectare a feţei, o dată la două săptămîni, se poate aplica o mască, sau z iln ic o cremă, şi nu trebuie neglijat demachiatul pentru a lăsa pielea să respire.

Ridurile de vîrstă apar mai repede, în general, la tenurile mai uscate. Ele pot f i prevenite prin folosirea cu regularitate a unor ■creme mai grase - pentru tenul uscat şi mâi bogate în vitamine - pentru celelalte tipuri de ten.

- Există femei care au rezerve, totuşi, în folosirea cremelor anti­rid, motivînd că acestea grăbesc sau accentuează fenomenul de ridare. Ce le răspundeţi? .

. (Aflaţi răspunsul în pagina "Femeia"

de săptămînâ viitoare)

D iana T O D IT A

l

R O L U L M A M E I

Î N P R E G Ă T I R E A

V I E Ţ I I D E F A M I L I EFamilia joacă, încă pentru mult timp de aici înainte,

un rol deosebit dc important în cadrul societăţii. Chiar dacă e puternic contestat în Occident, cadrul familial sc dovedeşte indispensabil pentru desfăşurarea normală a vieţii, atît din.punct dc vedere al cuplului, cît mai ales al creşterii şi educării copiilor. In general, în majoritatea cazurilor de acest aspect sc ocupă în mai marc măsură mama, neputîndu-sc neglija totuşi, în nici un caz, rolul tatălui, în continuă creştere în prezent.

Educaţia copiilor cunoaşte, desigur, variate aspecte, dcsfaşurîndu-sc într-o măsură deosebită într-un cadru social, instituţionalizat, începînd încă din primii ani ai vieţii, în crcşă, apoi cămine, dar şi şcoală şi universitate,, în scopul pregătirii pentru o viaţă activă, eficientă atît sub aspectul satisfacţiilor proprii, personale, cît şi al satisfacerii nevoilor societăţii, în general. Societatea arc un rol deosebit dc important în creşterea şi educarea copiilor, rol cc a crescut continuu, mai ales în ultimul secol. Dacă revoluţia franceză a impus şcolarizarea elementară obligatorie, acest nivel şi-a dovedit în scurtă vreme insuficienţa, dezvoltarea industriei mai ales ccrînd un nivel dc pregătire superior, şcoala generală obligatorie, iar apoi, după al doilea război mondial, din ce în cc mai mult un număr crescut de absolvenţi la nivel universitar.

în acest context, s-ar părea, Ia prima vedere câ rolul familiei în general, al mamei în special e în scădere. Dar aparenţa, ca întotdeauna înşală! Chiar dacă s-au redus ca durată, copilul fiind o perioadă lungă de timp în afara cadrului familial propriu-zis, sarcinile familiale au crescut în complexitate, pregătirea pentru viaţă cunoscînd aspecte mult mai variate decît în trecut. Iar copiii trebuie urmăriţi în dezvoltarea lor nu pînă la 10- 14 ani, ca înainte, ci deseori pînă la 20-25 ani sau chiar, mai mult, pînă la desăvîrşirea pregătirii lor profesionale şi întemeierea unei familii.

Mama este, în tot acest timp, sufletul binevoitor, plin de grijă şi dragoste - sau cel puţin ar trebui să fie (!) - la carc copilul poate apela, în care poate găsi un sprijin, căldură, ocrotire, refiigiu chiar. Pe de altă parte, copilul, de la naştere şi pînâ tîrziu în adolescenţă, are nevoie de un minim material - mîncare, îmbrăcăminte, dar o nevoie, imperioasă, zilnică, sarcină ce cade prioritar, iar, asupra mamei

Slavă domnului că de o bună bucată de vreme nivelul general de cultură generală şi profesională al mamelor a cunoscut o puternică creştere, incultura şi marginalizarca femeii fiind, în cea mai mare parte, de domeniul trecutului, astfel că aceasta poate urmări în bune condiţii inclusiv dezvoltarea intelectuală a viitorului cetăţean, pînâ la integrarea deplină a acestuia în toate aspectele societăţii contemporane.

Şi nu în ultimul rind, sexualitatea, în continuă extindere în viaţa prezentă a individului, nu se poate face oricum, ci ea trebuie îndrumată, orientată, ajustată chiar, de către mamă în special, şi, evident, nu doar Ia fete.

S o c io lo g , Ş te fa n PETRA

:tf In multe familii româneşti tatăl e un fel de autoritate supremă, întruchipare a legii impersonale. Ameninţarea - o să vedeţi voi cînd vine tata! - e un loc comun al discursului familial românesc. Tatăl este' cel care aduce prestigiu social în cele mai multe familii. El leagă lumea intimă a familiei de lumea cea mare a societăţii. Din păcate, uneori această legătură se face cu precădere la crîşmâ. Dacă ajunge să bea peste măsură, tatăl mai are şi

ti Persistenţa modelului agresiv şi dominator al tatălui trebuie pusă în legătură cu masculinizarea societăţii româneşti după 1990. Dacă în timpul regimului comunist societatea, era într-o poziţie feminină faţă de ierarhia politică, fiind dominată cu agresivitate, după 1990 emanciparea societăţii se manifestă printr-o masculinizare accentuată a structurilor de conducere. Se glorifică spaţiul casnic ca un spaţiu

T A T A Lbunul obicei de a-şi bate familia şi de a o alunga de acasă pînă cînd îi trec hachiţele.

ti Femeile casei sînt-de multe ori privite cu un ochi suspicios. Adesea soţia nu are dreptul la corespondenţă personală.I se deschid toate plicurile. La telefon trebuie să vorbească tare şis dacă sş poate să ţină receptorul cît mai departe de ureche pentru ca sâ audă şi El ce se vorbeşte, ce i se spune femeii. Fetele, pe măsură ce cresc, trebuie stăpînite. Drumurile lor, spre deosebire de cele ale băieţilor, trebuie atent supravegheate căci virginitatea lor are preţ mult mai mare decît cea a fiilor. E adevărat, există şi pericolul violului. Dar el provine din aceeaşi ierarhie opresivă a sexelor şi din reificarea femeii ca obiect de plăcere.

W ‘ Cum se impune modelul tradiţional al tatălui? Cu bătaia, dacă e nevoie. Loviturile de curea trebuie să umilească şi să imprime atît în, memoria conştientă, cît şi în cea

. mult mai durabilă a trupului, ceea ce nu e voie să faci.

V Vorbele sînt grosolane şi sexualitatea e ceva ruşinos şi vulgar. Cadrul cel mai potrivit pentru descărcarea de tensiunea impulsurilor sexuale este căsătoria, în afara acestui cadru de piatră, sexualitatea e un fel de joc de-a v-aţi ascunselea sau... cine fraiereşte pe cine?

• W Se spune adesea că în timp ce tatăl e capul, soţia e gîtul. într-adevăr, adesea ea mînuieşte bugetul familiei. Dar chiar şi într-o astfel de situaţie familială, femeia poate avea o putere de decizie factuală în tumultul vieţii de zi cu zi, dar nu şi o putere de decizie conceptuală, ea nu poate schimba modelele. Trebuie sâ le urmeze, să li se conformeze. -

predestinat femeii şi se deplîng ' excesele comunismului care au înstrăinat femeia de vocaţia sa “naturală” departe de spaţiul public. Relaţiile de subordonare a femeii de către bărbat se acutizează. în timpul comunismului, femeia şi bărbatul se simţeau solidari în rezistenţa lor faţă de totalitarismul care ameninţa să-şi subordoneze pînă şi intimitatea cuplului, prin sălbatice politici nataliste. Acum, ierarhizarea dintre cele două sexe, subordonarea femeilor se intensifică în spaţiul intim al familiei datorită pierderii independenţei economice a multor femei prin şomaj. Toate statisticile arată vulnerabilitatea mai mare a femeilor la şomaj. Liberalizarea avortului a dus, adesea, la o perspectivă egoistă asupra'Vieţii intime ă cuplului, consecinţele actului sexual devenind, prioritar, o problemă feminină. în acelaşi timp, spaţiul public e din ce în ce mai mult unul masculin. Recentele iniţiative legislative privind hărţuirea sexuală sau posibilitatea ca tatăl să-şi ia concediul de îngrijire pentru copil sînt, din păcate, mai degrabă rezultatul dorinţei noastre de a fi în Europa, deci imitaţii ale legislaţiei europene, forme fără fond, decît semnul unei mentalităţi moderne româneşti.

V Tatăl este, dureros de frecvent, dic'tatorul în mic. Rezistenţa acestui tip de comportament trebuie pusă în legătură şi cu anumite evoluţii negative ale societăţii româneşti, în general. Este îngrijorător că naţiunea noastră, uneori prin chiar reprezentanţi ai săi de mare nivel intelectual, pare să tînjeascâ după un tată dictator, fie el chiar şi temporar. '

M ih a e la M U D U R E

f i e

s â p t â m m â

v “cei hai sew.:.‘:Revista “People” l-a desemnat pe actorul Harrison Ford drept “cel

mai sexy bărbat al anului” . Fapt ce l-a determinat pe acesta să declare - plin de modestie: “Nu m-am simţit niciodată sexy, iar relaţia mea cu oglinda este destul de distantă”.

După propria sa părere, starul are faţa prea puţin simetrică, are trăsături neregulate, nasul i-a fost spart de cîteva ori şi “asta se vede”, un ochi î i este “ceva mai mare” decît celălalt, astfel că aceia care î l fotografiază “ trebuie să fie atenţi cum plasează reflectoare” .

Curat modest! Da' parcă era vorba dc a fi sexy, nu Făt Frumos!

ofW pZ£Q#m.£, VtAGRA f£M£U0RUiDeşi statisticile arată că un sfert, dacă nu chiar jumătate dintre

Temei nu au orgasm, deocamdată “Dumnezeu” le-a pus doar bărbaţilor cu probleme de erecţie... Viagra-n cap, pe post de “noroc” sau, mai corect, de port-vigoare. Nedreptate! veţi zice. Discriminare!!!

O ştire din numărul 56 (15 noiembrie - 15 decembrie ’98) al revistei “Lumea Femeilor” este însă în măsură să împace, întru Viagra şi potenţă (!), cele două sexe: cercetători din Anglia tocmai pun la punct un produs cu acelaşi nume, dar pentru femei. Viagra doamnelor va fi gata în anul 2000 “şi astfel va începe o nouă eră feminină!” scrie revista citată.

Păi da, că doar citim un pic mai jos câ pînă în prezent “Viagra (care este deocamdată doar pentru bărbaţi - n.n.) a provocat moartea a peste 100 de persoane” .

P.S. întrebarea este: măcar o fi murit... “fericiţi”?

«fcpoTewjA ca omieCc mai contează contraindicaţiile unui medicament numit Viagra

atîta vreme cît cea mai mare obsesie a bărbaţilor rămîne potenţa? Cel puţin aşa rezultă dintr-un sondaj efectuat de “ Lumea Femeilor” pe un număr de 300 de subiecţi, bărbaţi cu vîrste cuprinse între 16 şi 60 de ani.

întrebaţi ce informaţii legate de sex şi sexologie î i interesează, s-au declarat preocupaţi de: disfuncţii sexuale - 42 la sută dintre cei de 16-25 ani, 35 la sută dintre cei de 26-45 ani şi 54 la sută dintre cei de 45-60 ani; masturbare - 27 la sută dintre cei de 16-25 ani; relaţii sexuale - 15 la sută dintre cei de 16-25 ani, 23 la sută dintre cei de 26-45 ani, şi 3 la sută dintre cei de 46-60 ani; perversiuni sexuale - 6 la sută dintre cei de 16-25 ani, 7 la sută dintre cei de 26-45 ani şi 3 la sută dintre cei de 45-60 ani; pornografie şi prostituţie - 4 la sută dintre cei de 16-25 ani, 6 la sută dintre cci de 26-45 ani şi 2 la sută dintre cei de 46-60 ani; metode contraceptive şi boli venerice - 4, respectiv 2 la sută dintre cei de 16-25 ani şi 11, respectiv 18 Ia sută dintre cei de 26-45 ani; andropauză - 38 la sută dintre cei de 46-60 de ani. \, : ?

Este evident deci că, indiferent de vîrstă, “problema principală!’ e aceeaşi. De-aia, noroc cu ... Viagra.

O . CHIR IŢĂ

| Noilo oglinzi Zeiss urmcezâ sâ echipeze Sdtcliţn viitorului i Ele sînt destinate pentru o mai exactă previziune a >

fenomenelor meteorologiceIN-Press

“UN NOU UNIVERS PENTRU FEMEILE DIN MEOIUL RURAL”în perioada 18-20 noiembrie, la Cluj-Napoca va avea loc

seminarul cu tema “Un nou univers pentru femeile din mediul rural”. Seminarul este organizat de Organizaţia Naţională de Femei a PD, la iniţiativa d-nei deputat Mariana Stoica, preşedin­ta Organizaţiei Naţionale de Femei aPD şi preşedinta Comisiei de Integrare Europeană din Camera Deputaţilor. Sînt invitate doamna ambasador L. Miller şi doamna Kiokac, responsabila Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltarea Mediului.,

- - - - (M .T .)

A D E V A F S L B Lc § e C lt ia l EVENIMENT miercuri, 18 noiembrie J 998 fi S j

Corespondenţăde la P a la t u l de Justiţie

M a f i i l e expresiei “Şă vedem...”

Ieri, întrruna din sălile Tribunalului Cluj a avut loc un proces în care doamna L.C. era inculpată pentru luare de mită. Respectiva doamnă era patroana unor spaţii comerciale ale unei cooperative clujene. în această calitate, după cum. reieşea din rechizitoriu, L .C . a cerut chiriaşilor - firme alimentare sau consignaţii- diferite sume de bani şi obiecte în schimbul facilitării anumitor condiţii de desfăşurare a activităţii comerciale. Inculpata a avuţ prima cuvîntul în faţa instanţei. Din declaraţiile sale, rezulta câ ea nu a cerut niciodată foloase necuveuite. Dacă a primit ceva de la asociaţii săi, aceasta s- a făcut doar ca gesturi, de amiciţie. Au fost aduşi şi cîţiva martori. Doamna M.C., patroana unei firme care plătea chirie inculpatei, â spus; o cu totul altă variantă instanţei. Astfel, M.C. a confirmat că era prietenă cu inculpata, dar a afirmat că aceasta avea un stil propriu de a cere. De cîte ori martora avea nevoie de aprobarea doamnei'L.C. pentru anumite modificări în statutul şi actele firmei, răspunsul era invariabil: “ Să vedem...” . Pentru orice om aflat în impas sau grăbit în anumite acţiuni, conotaliilc acestei expresii sînt clare. “Dă ceva şi se rezolvă” . Şi oamenii, de ce sâ nu recunoaştem, dau. Martora a declarat că a dat 100 D M lunar mită pentru aprobarea modificării unui procent din volumul de încasări aîc firmei ci. în plus, alte atenţii solicitate sau sugerate de L.C: brăţară de aur, cărucior de copii, alimente, cojoc... Procesul continuă, urmînd ca să apară în faţa justiţiei şi alţi martori. , •

C o rin a G Ă M A N

NISSAN A ŞANTAJAT UN... PETROLISTi i

Poliţiştii clujeni au “lucrat” un caz inai deosebit de şantaj, poate unic în Cluj, pînă în prezent. în urmă cu două săptămîni, patronul unei .firme de import produse petroliere a primit o scrisoare anonimă, prin care i se cerea să depună, pînă în_7 noiembrie a.c., suma de 170 milioane lei, într-o bancă din Cluj-Napoca. în caz contrar, vor fi puse la dispoziţia Poliţiei şi mass- media clujeană, unele “afaceri” necurate derulate de firma lui cu ocazia importului unor produse petroliere din. Austria. Din scrisoare nu lipsea nimic, era indicat şi numărul de cont în care urmau să fie virate milioanele. Patronul, ştiindu-se curat, a reclamat şantajul la Serviciul de combatere a criminalităţii economico-financiare din cadrul I.P.J. Cluj. Ofiţerii de la “economic” au început cercetările.Pentm a prinde în flagrant autorul scrisorii, anonime, patronul a virat în “contul secret”, 35 milioane lei. în.l 1 noiembrie, o femeie îmbrăcată elegant, s-a prezentat la bancă şi s-a interesat dacă au intrat în contul personal banii şi a solicitat o sumă derizorie;.. 4 milioane de lei. La ieşirea din bancă, poliţiştii au legitimat-o. Autoarea şantajului se numeşte: Nireşan Carmen Monica (43 ani) cu domiciliul provizoriu.în Cluj-Napoca, str. Lăcrămioarelor nr. 4, ap. 27. v

în urma cercetărilor, s-a stabilit că femeia a lucrat timp de doi ani la firma în cauză şi se ocupa cu întocmirea actelor necesare importurilor de produse petroliere. Perioadă în care a sustras şapte facturi primite prin poştă de la furnizorul austriac. Actele furate au stat la baza şantajului în lipsa cărora patronul - s-a gîndil femeia - “precis” va întocmi documente de evidenţă contabilă dublă, evaziune fiscală sau de ce nu... contrabandă. N-a ţinut! Patronul a cerut pur şi simplu, partenerului din Austria alte facturi. Nireşan C. Monica şe află după gratii, fiind cercetată pentru infracţiunea de şantaj. . . . val m.

CADAVRU NEIDENTIFICAT

' I

în :albia rîului Someş, în apropiere de comuna Jucu, apele învolburate au scos la iveală un bărbat înecat. ; *

Se pare că este o moarte... suspectă. Nu toate traumatismele au fost provocate înainte de a muri.

Semnalmente: vîrsta 25- 35 ani; înălţime - 1,62 m;

l i greutate - 65-70 kg; tenul - | | alb; faţa - ovală; fruntea - SI lată; .nebărbierit de cca 3 | | săptămîni. îmbrăcămintea: §1 pantaloni raiaţi din catifea | | negru-bleumarin; pantofi - H culoare maro cu talpă H groasă. -| | Cine poate da reiaţii este H rugat să se adreseze celui | | mai apropiat post de poliţie.

- T R E C U T

S I P R E Z E N T ( I )

Ugherjerii);dâţmu numai pe ei. C e f doi copii au 'fo s t datf4ri!urmărirelgerieralăpe/ţâr@1^6litia^ fiind ‘ p e , urmele|forŞDupă^cîteva săptămîni,"cei doi au fost găsiţi tocmai la*& Slatina: : Cej<râuţau‘/m inofii ide pe S om e^r8|$»O lt,ţriim eni

Jfugarijîs-atf- pus j serios < pe', treabă îş î*au încercat sa .şe^descii rceVlcît; m a i' bine^NicjuriuJ: dinţeijinu are, îrisă'Vîrsţade H 5'ăriîJ Mintealorfîrţşă, funcţiona dupăirigorileleconom iei deMpiaţâ^Degeaba

mai puteau

judeţului.Olt^ iar* oamerijj de ordine ’din Gherla ;i*ău ă d u s ^ ă c â s ă ^ lU ş u r’are p e n tru fp ă rin ţ pentruîpoliţişti!

m

KGB. Simpla prezenţă a iniţialelor face sâ tremure pe oricine care a trăit în secolul al XX-lea. Comitetul Securităţii Statului, ca şi Uniunea Sovietică pe ai cărei locuitori i-a oprimat şi a cărei interese le-a transpus în afara, graniţelor sale pe parcursul războiului rece, este acum încredinţată paginilor de istorie. Totuşi, această istorie rămîne înceţoşată pentru mulţi ruşi care au suferit din cauza serviciului KGB şi pentru străinii familiari, ce-i drept, cu iniţialele, dar cam atît.

Unul dintre punctele cele mai confuze ale traseului turistic al Moscovei oferă vizitatorului o imagine a modului în carc se autopercepe organizaţia şi demonstrează cît de departe a ajuns KGB-ul - deşi comunismul a venit şi A plecat - sub noua sa înfăţişare, asemenea unui spion bătrîn obişnuit să se adapteze. Este adevărat câ serviciul KGB a încetat să existe în 1991. însă muzeul KGB - cu denumirea oficială Muzeul de Istorie al Serviciului Federal de Securitate (FSB) - îţi începe călătoria retrospectivă cu aproape trei secole înainte de revoluţia bolşevică din 1917 şi poartă vizitatorul curios dincolo de anul 1991 şi pînă în prezent.

între aceste repere istorice, expoziţia oferă o imagine fascinantă a vieţii în umbră, de la mustaţa falsă purtată de un diplomat american în momentul arestării sale ca agent CIAîn anii ‘80, la camera de luat vederi ascunsă într-un ceas de mină, sau pipa care a aparţinut spionului britanic Kim Philby. Printre relicvele, neobişnuite ale

războiului rece sc simte totuşi un suflu de continuitate. După prăbuşirea regimului Sovietic, statuia lui Feliks Dzcrjinski,- fondatorul KGB, statuie carc sc

, afla în faţa clădirii acestui ..serviciu, a . fost prima dată jos de pe piedestal dc moscoviţi. Insă în interior, bustul bărbatului a cărei poliţie secretă, Ccka, a

- ucis zeci de mii de oameni în Teroarea Roşie, după revoluţia din 1917, întîmpinâ şi acum vizitatorii cărora li sc permite - doar cu autorizaţie - să pătrundă în muzeul serviciului secret.

Simplul fapt câ este permis accesul în clădirea celui mai sfînt dintre cele mai bine păstrate, secrete sovietice este totuşi un semn că vremurile s-au schimbat. Cu siguranţă că Iuri Andropov, fost şef al KGB, care

. a ajuns apoi să conducă Uniunea Sovietică, nu se gîndea deloc la turişti sţrăini atunci cînd a inaugurat muzeul în 1984. “La început a fost deschis doar pentru colegii noştri. Nici măcar soţiile şi copiii noştri nu aveau voie să intre. Nu ne-am închipuit că într-o zi vom invita străini - chiar şi membri ai serviciilor speciale externe!”, a declarat un colonel din cadrul serviciului secret, care a condus recent un grup de occidentali într-un tur al muzeului.

Evident că unele exponate s-au schimbat de pe vremea lui Iuri Andropov. Sabia şi scutul - simbolul KGB-uIui, “sabia şi

- scutul statului” - împodobesc şi acum pereţii. însă în prezent ele apără tricolorul alb-albastru-roşu al Rusiei, nu steagul roşu al lui

! Lenin. Serviciul de securitate internă se numeşte acum

Serviciul Federal dc Securitate (FSB), iar cel dc informaţii externe a fost înlocuit de SVR‘. Muzeul prezintă fotografii ale preşedintelui rus Boris Elţin, cînd va ţinta suspiciunilor agenţilor. KGB, care a zădărnicit lovitura de stat din 1991 a comuniştilor duri sprijiniţi -de agenţie.'Expoziţiâ în sine începe prin prezentarea unor xilogravuri şi a unor povestiri despre rolul serviciilor de informaţii şi a spionajului în perioada lui Ivan cel Groaznic. . ,

Lui Alcksanţjer Cemâşiov i sc acordă o atenţie specială în calitate de prim spion rus, important pentru rolul pe care l-a avut în infiltrarea în tabăra lui Napoleon, precum şi poliţiei secrete a ultimului ţar. Ohrana sau garda lui NikoJai al II-lea era urîtă de comunişti pentru încercarea de reprimare a revoluţiei. Locul acesteia în muzeu dă totuşi senzaţia câ unii membri ai KGB au fost de părere că Ohrana merita includerea în cartea de onoare, ca apărătoare a statului,- indiferent care este acesta. Feliks Dzerjinski, care justifica asasinarea oamenilor ca un element necesar în apărarea comunismului, a murit în circumstanţe misterioase în 1926. “Era un om cu o educaţie aleasă şi cu spirit de sacrificiu pentru cauza unei societăţi mai bune”, le spune ghidul oficial vizitatorilor care examinează biroul fondatorului KGB şi o mostră a uniformelor purtate de cekiştii săi atît de temuţi - haină şi şapcă de piele, cu pistolul la sold.

M A I REPEDE.M A I B IN E ,

M A I CURAT■Totul merge înainte. Inclusiv transporturile. Cam aşa

s-ar defini “forfota’’ care i-a cuprins pe cercetătorii din domeniul rezervat mersului nostru mai repede, mai

| bine. Şi pentru câ omul este cel care a poluat Planeta, tot el face curăţenie.

Protecţia mai bună a habitaclului este o prioritate. La “Daimler-Benz” s-a pus la punct un nou sistem de climatizare aflat în acoperişul vehiculelor. Sistemul se bazează pe C02, trecut printr-un canal de vid, ce asigură umiditate şi căldură corespunzătoare in maşină.

“Siemens” vine şi el cu o noutate, tn imagine ar fi un vaporaş, dacă acoperişul n-ar fi echipat cu un panou solar de mare randament. Ambarcaţiunea şi-a găsit deja utilizarea pe marile lacuri şi fluvii ale lumii.

Bicicleta “Phyber" - o nouă realizare pentru iubitorii de sport şi drumeţii. A fost concepută la Universitatea tehnică din C hem nitz ş i fabricată la Uzinele Blechformwerken-Bemsbach. Are 12 kilograme, suspensie pneumatică, tracţiune integrală şi cadru din fibră de carbon.

Rubrică realizată de Radu VIDA

Foto: IN-Press

___

l \ iINT® NÂHONtS

(l6) miercuri,, t B noiembrie 1998 ULTIMA ORĂ A D E V A R U L d e C l u j

F u n a r d ă l o v i t u r a d e î n c e p e r e a u n e i n o i r e p r i z e d i n e t e r n u l m e c i c o n t r a " A l i m e n t a r a ” ş i " P o l u s "

Ordinul politic

de arestare a lui

Funar a fost daturmare din pagina 1

E co u r ile m e i a re s tă r i cu evidente conotaţii po litice pot avea drept consec in ţă creşterea p o p u la r ită ţ i i primarului şi a PRM. în plus, preşedintele PRM, Corneliu Vădim Tudor, care î l acuză explicit pe preşedintele Em il Constantinescu, a ameninţat că partidul său va organiza m anifestaţii p u b lice dacă Funar va f i arestat.

O cale de înlăturare a lu i Funar, cu un potenţial de risc mai scăzut, este obţinerea unei decizii judecătoreşti de condamnare. P rim aru l este cercetat penal pentru că a refuzat să semneze un aviz de construcţie, cu toate că S C Alimentara obţinuse o decizie judecătorească în acest sens. Funar spune că procesul este

u n u l p o l it ic ş i in vocă în apărarea sa faptul că se afla în conced iu a tu n c i c în d P r im ă r ia a p rim it o rd inu l judecătoresc.

M iza înlăturării din funcţie a lu i Funar este controlu l unor firm e cu un potenţial econom ic rem arcab il. P o t r iv i t sonda je lo r, Gheorghe Funar este favorit în alegerile locale care vor avea loc în anul 2000. E l şi- a anunţat in ten ţia de ă candida pentru un a l treilea mandat de primar, misiunea sa L f i in d uşurată de d isens iun ile din p a rt id e le coaliţie i guvernamentale. Atît P N Ţ C D , c ît ş i P N L nu reuşesc sâ s tă v ile a scă riva lită ţile interne care fa c foarte dificilă nominalizarea candidaţilo r lo r la scaunul de primar.

Un alt fax la timp de seară a fost trimis de lă Biroul de presă al Primăriei: subiectul clasic este, bineînţeles, "Alimentara" şi relaţiile directorului acestei firme. Materialul începe cu informarea că inspectorii din cadrui Direcţiei de Control au amendat cu 20 milioane de lei pe proprietara unui apartament de pe strada N. Titulescu nr. 109, ap. 14, din cauza lipsei unor autorizaţii pentru lucrări de modificare interioară. Proprietară este „d-na Corbean, soacra directorului de la SC "Alimentara”, iar în prezent, apartamentul ar fi ocupat de Alin

Corbean, fiul dînsei. Contactat telefonic, loan Mureşan a negat faptul că socrii săi s-ar numi Corbean şi a regretat faptul că Funar nu-şi mai aminteşte cum î i .' cheamă, avînd în vedere că a luat masa cu ei de atîtea ori..

De fapt, apartamentul este ocupat şi cumpărat de curînd de Alin Corbean, soţul Crinei, fiica directorului Mureşan. Alin Corbean este inspector marketing la „Alimentara" şi membru al Asociaţiei „Alimentara 2000", care a achiziţionat de curînd acţiunile deţinute de FPS la această firmă.

Comunicatul lui Funar ne mai informează că lucrările de. Qiodificare a interiorului şi modernizare costă 50 milioane de lei şi au fost executate de muncitori ai firmei WUK, „ai cărei patroni sînt membri ai familiei Paszkany", fără încheierea de documente contractuale, (adică muncă la negru, „scutită" de impozite). Paszkany Arpad, angajat al firmei WUK şi co- administrator al "Polus", a declarat că afirmaţiile primarului sînt false : „Este un alt banc bun". De asemenea, Funar ne-a informat că loan Mureşan

• F u n a r a u ita t cum î i c h e a m ă p e s o c r i i iu i M u r e f a n • A p a r e în e c u a ţ ie u n apartam en t c a r e s u fe r ă de „ n e re g u la r ită ţ i" f i a fo s t a m e n d a t • F u n a r su s ţ in e c ă m u n c ito r i d e la W U K *■ l u c r e a z ă la n e g r u în a p a r ta m e n tu l c u p ric ina • P a s z k a n y re cunoa ş te c a l i t a t e a d e o s e b it ă a „ b a n c u r ilo r“ p rim a ru lu i •

a cumpărat de fapt apartamentul de pe N. Titulescu cu banii obţinuţi prin vînzarea casei socrilor, în loc să fi cumpărat acţiuni "Alimentara", aşa cum a declarat ziarujui nostru. Mureşan a replicat afirmînd că primarul are informaţii greşite şi l-a rugat să fie'„om serios şi să nu mai vorbească bălării". Directorul "Alimentara” şi-a repetat declaraţia privitoare la suma de bani investită în acţiunile achiziţionate ,de asociaţie, date pe care le-am prezentat în ediţia de luni a „Adevărului de'Cluj".

A n d re e a M A R C U

Gravlaccident

. JiWîâii AfMy* VW'. >,4.

P rim ă r ie s e r io a s ă , fa ţa d ă p r e z e n ta b ilă ,

c a u t u r g e n t a r h it e c t - s e f p e m ă su r ă !

Senatele universitare acceptă pe propria răspundere înmatricularea studenţilor români care au studiat

j

în Republica MoldovaMinisterul Educaţiei Naţionale (MEN) apreciază că universităţile

care acceptă înmatricularea studenţilor români care au învăţat în Republica Moldova după ce au fost respinşi la concursul de admitere în facultăţile din ţară sînt responsabile pentru hotărîrea luată, cu atît mai mult cu cît tinerii vor încerca sâ folosească această metodă pentru a ocoli examenul.

Un grup de 50 de studenţi români care nu au promovat concursul de admitere în facultăţile cu profil medical din ţară, dar care au fost acceptaţi în instituţii de învăţămînt superior din Republica Moldova, au protestat, ieri, timp de cîteva ore, în faţa MEN, faţă de hotărîrea conducerii ministerului, prin care li se interzice să revină în universităţile naţionale înainte de terminarea pregătirii, deşi rectoratele din Craiova, laşi, Cluj, Tg. Mureş, Bucureşti i-au înmatriculat în anul II, de la 1 octombrie a.c.

Secretarul general al Ministerului Educaţiei Naţionale, Horia Gavrilă, a declarat, ia încheierea discuţiilor purtate cu studenţii protestatari, că MEN aplică acordurile de cooperare cu Republica Moldova şi promovează legalitatea în ceea ce priveşte accesul în învăţămîntul superior din România prin promovarea concursului deadmitere.

Universităţile sînt responsabile de hotărîrile luate privind acceptarea la studiu în anul II a studenţilor români care au învăţat un an în Republica Moldova, conform principiilor autonomiei universitare, a precizat Gavrilă..

Studenţii protestatari au spus că au cerut să plece din Moldova din cauza condiţiilor “total inumane” în care trăiau şi faptului că banii nu le ajungeau nici pentm pîinea pe o săptămînă, părinţii fiind obligaţi să îi întreţină ca să poată supravieţui. Mai mult, toţi s-au îmbolnăvit, revenirea în ţară făcîndu-se pe baza certificatelor medicale şi a avizului favorabil obţinut de la facultăţile moldovene şi a celor din ţară, au declarat studenţii protestatari.

Ion lliescu îl critică pe preşedintele Constantinescu

pentru că a participat la lucrările

Internajionalei Creştin-DemocrateLiderul PDSR, Ion lliescu, l-a

criticat, ieri, pe preşedintele României, Emil Constantinescu, pentm că a participat, săptămînă trecută, la lucrările Internaţionalei Creştin-Democrate, considerînd că prezenţa şefului statului la această reuniune demonstrează, ‘ o dată în plus, că acesta a rămas doar preşedintele CDR". lliescu a declarat câ, potrivit Constituţiei, în perioada mandatului său, preşedintele ţării nu mai aparţine nici unei familii politice, ci poporului român, iar Emil Constantinescu ‘a rămas cantonat în calitatea sa de membru , de ; partid". “Constantinescu nu şi-a Intrat' încă în rolul său de preşedinte al României, nu s-a delimitat de fosta calitate de preşedinte al CDR”, a spus lliescu. Potrivit liderului PDSR,- instituţia prezidenţială nu îşi mai îndeplineşte rolul său de mediator în societate, acest fapt reflectîndu-se şi în "proastele rezultate ale guvernării”.

urmare din pagina 1

e x a m in a ţii u rm au sâ convingă com isia de posibilitatea de realizare a proiectelor şi p lanu rilor măreţe pe care le au în sprijinul comunităţii.

Pe unele posturi d in vîrful ierarhiei au fost, de cîteva luni sau şăptămîni, „înşurubate" cu titlu de in te rim a r p e rs o a n e de în c re d e re a le c o n d u ­cătorului. în fruntea unui d ep artam en t c h e ie din P r i m ă r i e - D i r e C ţ i a Economică - a asigurat

J

interimatul cîteva luni d-na econom ist Livia Andreiaş, v e c in ă şi cunoştinţă mai v e c h e a p rim aru lu i. La concursul pe acest post a participat numai d-na director interimar care a reuşit să se titularizeze. Un alt concurs pentru un post de director pe care este deja un interimar

Jeste cel de la Direcţia de În v ă ţă m în t - C u ltu ră , în p e rs o a n a lui G h e o rg h e Popan, fost ofiţer de artilerie în rezervă, cunoscut al lui F u n ar de la m anifestările organizate la Garnizoana din F lo re ş ti. De a s e m e n e a ,

urmează să fie examinat I şi dl Dan Brudaşcu, cel | care deţine interim atul i funcţiei de ş e f serviciu . M a s s -M e d ia R e la ţii ■ Externe. După experienţa | de pînă acum este posibil | ca dînşii să concureze de . unii singuri pe a c e s te posturi importante. , I

Dacă unele posturi sînt | dinainte ocupate, pe altele i nu se găsesc pretendenţi. A c e s ta e s te c a z u l- I problemă al postului de | arhitect-şef, pentru care j pînă acum s-au organizat, [ trei concursuri.

Am prim it la red acţie ,

17 no iem brie , ora 18 ,19

desemnarea unui lichidator extern.

Corynsa S.A. a fost pînă la sfîrşitul anului 1995 condusă de dl Sever Mureşan şi s-a îndatorat în acea perioadă de timp cu peste 25 milioane USD faţă de Banca Dacia Felix.

i Declaraţie de presă

• Astăzi se presupune că probabil Banca Dacia Felix va pierde complet banii care au tranzitat atunci conturile societăţii noastre!

Consiliul de Administraţie al Corynsa S.A.

Declaraţie de presă \ Stimată doamnă. Stimate domnule Redactor-şef

S t im a tă d o a m n ă , S t im a te d o m n u le

R e d a c ţ o r - ş e f i

Consiliul de Administraţie a hotărît în şedinţa de astăzi, să propună următoarei Adunări Generale a : Acţionarilor lichidarea societăţii şi

i Consiliul de Administraţie a hotSrSt în şedinţa de astSzi, sd pmpunS mntriwri Adunări Generale a Acţionarilor lichidarea aa societăţii si desemnarea unui Ii cili dator extern.

i Corynsa SA a fost pânl la târâitul anului 1995 condusă dc dl. Sever Mureşan, si s-a . îndatorat în acea perioadă de timp cu peste 25 milioane USD fată de Banca Dacia Felix.

I Astăzi se presupune câ probabil Banca Dacia Felix va pierde complet banii care au tranzitat atunci conturile societăţii noastre!

'. Grmnilml de Administraţie al Corynsa SA

'V - 'i

Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 / 1 9 9 1 , ju d ecă to r ia Cluj- N ap o ca , înm atriculată la Oficiul R eg is tru lu i C om erţu lu i judeţului Cluj, sub n r. J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fiscal R 2 0 4 4 B 9

ILIE C Ă L IA N ( re d a c to r şef);V A L E R C H IO R E A N U (redacto r ş e f ad junct); M A R IA S Â N G E O R Z A N (re d a c to rş e f adjunct). Te l.19 .16 .81; fax:19-28.28; E -m a il:a d e vc j@ m a il.d n tc j.ro

S e c re ta r d e reda c ţie : H o rea P E T R U Ş Tel/fax: 19.74.18

REDACŢIA: C luj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane; Publicitate; tel-fax: 19.73.04; C o n ta b ilita te : 1 9 .7 3 .0 7 ; C u ltu ră ,E ven im en t, P o litic 19 .74 .90 , S o c ia l, E conom ic 19 .75 .0 7 ; Sport: 19 .21 .2 7 ; Difuzare, M ica publicitate: 19.49.81 S u bredacţia T u rd a : tel/fax; 3 1 .4 3 .2 3 ; Subredacţia Dej: tel/fax; 21.60.75 T I P A R U L E X E C U T A T I A

3WQ.qapcx SKFabriqîjnr3«P5ţeia5.d2.64iteW»:41 54-.