BNR acordă {Băncii Dacia Felixposibilitateat a a

* concepe un nou plan de redresare bazat pe surse sigure de linanţare

S S O E l S l l l f i i B ’ I S î T O i ' Î B S S S S a -♦ _ Ciahilni eS nn rina nuSubsemnaţii consilieri, avertizăm

populaţia Clujului că dl primar Gheorghe Funar organizează o nouă diversiune, în bine cunoscutu-i stil. Este vorba, oficial, de sărbătorirea Zilei Naţionale pe data de 21 noiembrie 1998. De fapt, Domnia Sa,

organizează un miting politic şi electoral cu scopul de a-şi testa popularitatea în urma aderării la Partidul România Mare.

Este inadmisibil să se folosească cineva de Ziua Naţională în scopuri personale şi electorale. Probabil că şi

costurile se preconizează a fî ■ suportate' instituţii ale Statului să nu dea curs .____ 4 ..1 „ i — r ^nci i i ni i /v a i in v ita tip .i de a participa la aceasiedin bugetul alocat de către Consiliul local

(200 de milioane de lei) sărbătoririi Zilei Naţionale. •

Rugăm populaţia Clujului, persoanele oficiale, armata, jandarmeria şi celelalte

Semneazăi consijieriiloM lhChidn^l., M °ldov|m ^^|gvdynj^C ociş Sorin, I.Deac, R. Zamfir^

invitaţiei de a participa manifestare. Ne rezervăm dreptul de a protesta împotriva acestei noi samavolnicii, precum şi dreptul d e a-l trage la răspundere pe primar pentru fapta sa.

Uioreanu Horea

■.' • i

*

F

z ia r m d e p e m d s s i t

[ h t t p : / / w i V W .d n t c j . r o / a d e v a n U ]

ANUL IX NR. 2439 ISSN1220-3203

VINERI 20 NOIEMBRIE 1998 16 PAGIN11.000 LEI

H fin a de difuzare

a n g a je a ză u rg e n t v în ză to r l p re s ă -c a rte

(p en tru zo n e le C e n tru ţ i M ărăşti). .

Cererile se vor depune pînă azi 20 noiembrie 1998, ora 12, la sediul de pe str. Napoca ni. 16. C îştiguri atractive!

Informaţii: telefon 19.49.81."

Neruşinări ministeriale...VALER CHIOREANU

E igur, cinismul lui Traian Decebal Remeş nu este la î fel cu cel al lui Mircea Ciumara. Fostul ministru de

— Finanţe din Guvernul Ciorbca încearcă să justifice măsurile de austeritate avansînd o iniţiativă profund... umanitară. El spunea aşa: “Mai bine să moară acum o mie de oameni decît mai tîrziu un milion”. Cu alte cuvinte, românii trebuie sâ accepte sărăcia prezentului, rea, e adevărat, ' dar nici pc departe atît de cumplită pe cît ar putea deveni în caz câ nu strîng cureaua. Săracii României, adică majoritatea populaţişi, l-au ascultat şi au strîns cureaua cît au putut, privind neputincioşi cum demnitarii ţării se arată preocupaţi doar dc bunăstarea proprie, votîndu-şi salarii din ce în ce mai mari şi aprobînd, pentru uzul parlamentarilor, bugete de sute dc miliarde, pentru a-şi procura maşini străine din cele mai scumpe şi aparatură sofisticată. în acest timp, fiecare nou ministru de Finanţe făcea tot felul dc declaraţii, ameninţînd cu măsuri dure pe directorii marilor regii şi societăţi comerciale dc stat care nu-şi plătesc datoriile. Traian Decebal Remeş a făcut la fel. După un “proces intim de gîndire” care a durat cîteva zile, ultimul ministru de Finanţe a spus clar: “îi vonvsili pc datornici să-şi achite datoriile şi pc această cale vom aduna destui bani pentru a asigura o echilibrare a bugetului. Românii au tresărit, ciulind urechile la spusele ardeleanului domol, aproape convinşi câ în al doisprezecelea ceas guvernul va face exact ce promite. Adică, reforma, carc înseam nă, printre altele, lichidarea întreprinderilor cu cele mai mari datorii la bugetul de stat şi la cel al asigurărilor sociale. Şeful Iui Traian Decebal Remeş a venit apoi cu o completare semnificativă. închiderea întreprinderilor dc stat rău-plătitoarc nu o va face guvernul, , ci pur şi simplu viaţa. Neputînd plăti, nu vor mai primi energie electrică, gaz, bani pentru salarii şi astfel se vor autodesfiinţa.'

Cc s-a întîmplat în realitate? Autorităţile au cedat rapid la protestele siderurg işti lor, minerilor, muncitorilor din industria aeronautică, fabricanţilor de tractoare şi, în ultimul moment, au promis câ vor acorda al treisprezecelea salariu tuturor bugetarilor. Guvernul sc teme de o explozie socială, dar, în lipsa banilor, nu poate alcătui bugetul. Şi atunci, vine Traian Decebal Rcmcş cu o invenţie contabilă genială. Anume, propune majorarea accizelor la benzină şi motorină, pentru a umple găurile făcute în bugetul de stat de întreprinderile pc care premierul şi ministrul său de Finanţe s-au angajat să le închidă. Cu alte cuvinte, să plătească toată populaţia" României ceea ce consumă o parte a ei. Acelaşi ministru se

continuare în pagina a 4-a

Funar nu s-a prezentat nici ieri la Parchet şi a obţinut o păsuire pînă în 27 noiembrie

• A v o c a ţ i i v o r fa ce s fa t în w e e k -e n d ş i v o r p o rn i ia d ru m • Fu n a r, d u p ă b u n u l s ă u o b ic e i, a cu z ă P ro c u ra tu ra •

Ghcorghe Funar a obţinut ieri o a doua păsuire pentru data de 27 noiembrie de la procurorul Florin Magyar care a operat ancheta penală, deschisă în urma acuzării primarului de abuz în funcţie. De data aceasta, Funar. a trim is o funcţionară din Primărie cu cererea de amînarc a apariţiei în faţa Parchetului şi

apoi a urm at obişnuita conversaţie telefonică între procuror şi primar. Funar a invocat imposibilitatea sa de a ajunge în faţa organelor de drept prin lipsa celor doi avocaţi, N iculae Cerveni şi Viorel Dumitrescu. Maestrul Cerveni, apărătorul lui Funar şi în procesul cu Radu Sârbu şi

Alexandru Fărcaş, a declarat că va veni, fără urmă dc îndoială vinerea viitoare Ia Cluj-Napoca. Cerveni a declarat câ nu cunoaşte deocamdată dosarul şi îl va apăra pe primar gratis. A vocatul a declarat câ obişnuieşte să-şi ofere serviciile

A n d re e a MARCU continuare în pagina a 16-a

I

I 8 0 l a s u t a d i n

| c e f e r i ş t i i

d i s p o n i b i l i z a ţ i

I î ş i v o r t o ţ i

I b a n i i î n t r - o |

I s i n g u r a t r a n ş a IJ Ieri, în cadrul unei JI conferinţe de presă, Adrian I | Tiniş, directorul adjunct al | j DGMPS Cluj, a precizat că . primele plăţi compensatorii I către foştii angajaţi ai I | Regionalei CFR Cluj se vor | | face la sfîrşitul acestei luni, | ■ după data de 25 noiembrie, i

pronosticată anterior. în ■ I urma aplicării programului I | de restructurare asupra | | SNCFR în judeţul Cluj au |

fost disponibilizate 943 de I persoane care vor beneficia ’ | de prevederile Ordonanţei ; | | 69/98. Tiniş aprecia câ 80 | . la sută dintre foştii ceferişti , J ' doresc să încaseze toţi banii 'I o .c :b . I^continuare în pagina a 12-a I

Şapte partide, dintre care două guvernam entale, partic ipă sîmbătă la adunarea populară organizată de Gheorghe Funar

a lui Gheorghe Funar. Primarul;

E le c t r o s ig m a e s te u n s p a ţ iu „ s t r a te g ic ” , ia r a n g a ja ţ ii s e tem c ă s o c ie ta te a

v a f i t ra n s fo rm a tă în tr-u n s u p e rm a rk e t

Sindicaliştii de ia Electrosigma spun că în spatele privatizăriiacestei societăţi se află Polus

*

• „ s e c h e s t r a r e a ” lu i S o r in N a ş p oa te re p re ze n ta o s o lu ţ ie d e ie ş ir e d in c r iz ă •

Privatizarea societăţii comerciale Elcctrosigma SA. a produs mari nemulţumiri în rîndul sindicaliştilor. Aceştia acuză FPS Cluj de rea-voinţâ şi de transformarea procesului dc privatizare într-o simplă tranzacţie. *

„Electrosigma” a fost scoasă la vînzare în urmă cu zece zile, dar la prima’licitaţie nu şi-a exprimat nimeni interesul. A doua licitaţie a avUt loc în 17 noiembrie a.c.. Caietul de sarcini a fost cumpărat, după cum informează preşedintele FPS Cluj, Sorin Naş, de către două societăţi: S.C. Monetko Invest S.R.L. şi Moellendorf & Co, cu sediul în Budapesta, care este împuternicită să reprezinte trustul elveţian Ganz Instruments Ltd. Cea din urmă, însă, nu a prezentat în dosarul de acte necesare pentru cumpărare şi o scrisoare de bonitate bancară. Sorin Naş a declarat că i-a avertizat pe

D a n a TIUCAcontinuare în pagina a 12-a

faip-w iReprezentanţi ai şapte partide

politice, ai unor organizaţii civice şi sindicate, au răspuns ieri cererii primarului Funar de a se întîlni pentru stabilirea detaliilor organizatorice ale mitingului programat să aibă loc mîine la Cluj. ■

Primarul Gheorghe Funar a adresat invitaţii tuturor partidelor din ţară, inclusiv preşedintelui Emil Constantinescu, să participe sîmbătă, 21 noiembrie, la un miting de aniversare a 80

de ani de la Marea Adunare Populară de la Alba-Iulia din 1 Decembrie 1918. Deocamdată, au răspuns invitaţiei, participînd la şedinţa organizatorică de ieri, reprezentanţii locali ai PRM, PDSR, PD, PSDR, PNR, PPS şi ai Partidului Umanist. Au mai fost prezenţi liderii locali ai mai multor sindicate, ai Uniunii “Vatra Rom ânească” şi ai Societăţii “Avram lancu”. .

Şi-a anunţat ferm prezenţa la Cluj, la mitingul care va începe.

la ora 12, în Piaţa “Avram lancu”, şeful de partid al lui Ghcorghe Funar, senatorul Corneliu Vădim Tudor. Liderul PRM îşi va lansa mîine, la ora 11, Ia Librăria Universităţii, o antologie a poeziilor sale.

A dunarea de la Cluj, devansată cu mai mult de o săptămînă faţă de calendarul o b işn u iţ al unor ^astfel de m anifestări ■ aniversare, urmăreşte, în secundar, scopul fie a evalua susţinerea pop

care se află sub urmărirea penală a Parchetului şi, potrivit unor surse credibile, în pericol de a fi arestat, vrea să-şi impresioneze adversarii p o litic i printr-o^ participare num eroasă la*- mitingul convocat de el. Cu toate câ preşedintele Consiliului Judeţean, V icto r Rom ulus Constantinescu, şi primarul Gheorghe Funar au dat ieri asigurări verbale că mitingul va fi dedicat exclusiv momentului

C a iu s CHIOREAN

W e e k -e n d -u l a c e s t a v e ţ i m a i

• pu teaa c h iz iţ io n a ! ,b e n z in ă la i

p re ţu l a c tu a l 1

Clnii clujeni j au pornit cu ;

canistra la j aprovizionare 1

Guvernul a amînat, în , dimineaţa zilei de ieri,' j discutarea proiectului de ! ordonanţă de urgenţă j privitoare la mărirea j accizelor la carburanţi. Data discutării proiectului de ordonanţă nu a fost specificată. Lucian Boldor, directorul adjunct al PECO Cluj, aşteaptă ca săptămînă viitoare sâ fie dat publicităţii noul preţ al carburanţilor, pentru a se opera modificări şi la nivel local. Astfel, In acest sfîrşit de săptămînă mai puteţi cumpăra benzină şl motorină la preţul care în curînd va fi .vechi*.

Sensibili la titlurile marilor cotidiane, unii dintre clujeni s-au grăbit să-şi facă provizii. Canistrele au intrat în funcţiune, ca întotdeauna înainte de anunţarea scumpirilor la carburanţi. Ieri dimineaţă. Peco Cluj avea în stoc 12 tone de carburanţi şi nici nu prea erau cozi, cu excepţia staţiei din Grigorescu.. Unii concetăţeni s-au

arătat îngrijoraţi de faptul că una dintre benzinăriile Shell, cea din Mărăşti, era închisă în primele ore ale dimineţii. Dar în jurul orei 1 1 , staţia a fost alimentată, continutnd sâ livreze carburanţi.

Dacă ordonanţa de guvern va primi undă verde," accizele se vor modifica după cum urmeazâ: la - benzina Premium Regular de la 2.734 lei la 4.595, benzina fără plumb de la suma de 2.676 la 4.537 lei, iar motorina de la 1.198 la 2.094 lei. Astfel, benzina va atinge uşor preţul de 7.280 lei litrul, iar motorina va ajunge să coste 5.000 lei.

A M

otinuare în pagina a 4-a

S.C.RAMONA&OANAS.R.La deschis un DEPOZIT-MAGAZIN

pe str. Dorobanţilor (lîngă Biserică) de: materiale de construcţii binale ^instalaţii ţehnico-sanitare cauciucuri 1laminate lacuri şi vopsele |A T E N T IE ! Pentru valori peste 3 milioane lei

asigurăm transportul gratuit pe raza municipiului Cluj-Napocă şi la preţ negociabil în afara localităţii.

g l 5 5 4 0 Z g & 0 9 2 / 2 5 8 6 5 0 1

B IB L IO T EC A ;

- A ri: Calendarul ortodox-, + Sf. Cuv. Grigorie Decapolitul; Sf. Mc! Dtsic; Calendarul greco-catolic-. Cuv. Grigorie Decapolitul (4 842); Sf. Proclu. arhicp. Constantinopolului (+446); Sf.M.Dasius din Durostomm (+304). Inaintcserbarea In tră r ii în

r S/en5* i* Maicii Domnului; Calendarul romano catolic: Ss.Felix£ î l? 15’ Pusta' c şi Edmund, rege.• Mune: Calendarul ortodox, f+4

Jntm ca in biserică a Maici i Domnului (Dezlegare la peşte); Calendarulgreco- catolic Intrarea in Biserică a Maicii Domnului, Calendarul romano-catolic. Prezentarea la Templu a SCFc.Maria. ’

li felicităm pe toii cei care, imoăr- taşmd taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomeni '

A c r u / i L n / i T C A t - u n u ....

PROFESORII DE GEOGRAFIE SE PERFECŢIONEAZĂAstăzi, 20 noiembrie 1998, la Şcoala Nr. 3 Cluj-Napoca, va avea loc activitatea

nuModta a Cercului pedagpgtc al profesorilor de geografie din municipiul Cluj-

Activitatea constă în dezbaterea temei “Pregătirea elevilor din clasa \H I-a lageograiieîn vederea susţinerii examenului de capacitate".Alte probleme oe se vor dezbate vor fi modul de evaluare al elevilor Ia geografie

i desfitşnarca examenului de bacalaureat la geografie în sc si ui ea 1999.La această aaivitate sînt invitaţi şi profesorii: Idu Eleni - Şcoala Nr. 21 Cluj-

Napoca. Zegrcanu Doina-Şcoala Nr. 13 Cluj-Napoca, Pop Ana - Şcoala “Alexandro Vlahuţa' Cluj-Napoca, Rotaru Elena - Liceul T: “Gh. Şincai” Cluj-Napoca, Mârinceanu Nozarica - Liceul de Arte Plastice Cluj-Napoca, Baktics Margareta - Şcoala “Potaissa ’ Turda, Sotneşan Elena - Gr. Şc. C-ţii Montq Dej şi Grigorescu Voichiţa - Şcoala Cătina, care s-au pensionat în acest an şcolar, cărora Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj le mulţumeşte şi îi felicită pentru întreaga activitate pusă în slujba învăţămîntului românesc

^ / lan s a re de carteAstăzi, la ora 13, va avealoc la Librăria Universităţii din Cluj-Napoca lansarea

cărţii de eseun intitulată CARTEA PIERDUTĂ - O poetică a uimei, apărută la editura bistriţeanâ Alctbeia sub semnătură lui Ion MUREŞAN. Cartea va fi prezentata de: prof. uiiv. dr. Liviu Petrescu şi de scriitoiul Alexandru Vlad

K < IM A T V .. . O N O U A G R IL AVineri, 27 noiembrie a -t, Prim a TV lansează onouă grilă de programe, care

va oferi telespectatorului român o alternativă opţională reală. Audienţa target a postului de idcviziine opţională este populaţia eu vîistc cuprinse între 15 a 49 dc ani. Programele pc care Prima TV Ic va difuza sînt alese pe baza unor studii calitative dc piaţă efectuate cu ajutorai softului 7 System. Telespectatorul român va putea opta pentru programe dc calitate, plasate în grilă în patru blocuri orare semni Dcativc: • Ea riy Aftcrnoon (13-17), care cuprinde tdenovele şi ateemuri (Bogaţi şi celebri, Maria Mercedes, Mal col m & Eddie, Sister, Sister) • Eariy Fringe Block (17-20,30) care cuprinde un talk-show inedit: The Jerry Springer Show, programul ele ştiri Focus, acum la ora 18, un serial deacţiune SF, Viper şi o jumătate dc oră d r amuzament în Candid Camera •Prim e Time (20,30- 22,3(1): oricuirrca acestui interval orar este concepută să răspundă cerinţei de programe competitive şi conţine blockbustcre, filmul săptămînii, seriale şi siteonmri: Frasicr, J nst Shool Mc, The Professionals C15, Brooklyn South, Comisar Rex • I .atc Fringe - programul de noapte al postului Prima TV conţine programul dc ştiri Focus +- dc la ora 22^0 fotbal din Premiera Lcague şi Ultima Ediţie, im talk-diow local realizat dc Dan Andronic.

Întîlnirea bistriţenilor şi năsăudenilorMîine, 21 noiembrie a .c, va avea loc, Ia ora 12, în Sala armelor de la Cercul

Militar Cluj-Napoca, întihiirca membrilor şi simpatizaiţilor Societăţii Cultural- Ştiinţificc VIRTUS ROMANA REDIDIVA. Programul întîlnirii prevede! conumicări ştiinţifice, prezentări dc noutăţi editoriale şi discutarea cîtorva problanc organizatorice, unnatc de o agapă Relaţii stplimentarc pot fi obţinute la numerele dctdcfcn: 16-61-86 si 17-71-97.

I a7 O p tra R om ână

P A IA Ţ EDuminică, 22 noiembrie a.c, la ora 1830, Opera Română va prezenta PAIAŢE

dc Ruggcro Lconcavallo. în rolul “Nedda” - soprana Tatiana Lisnic, de la Acadania de Muzică ‘Xîh. Dima”; în rolul “Silvio” şi ‘Prolog” - baritonul George Pctcan (debut). în celelalte roluri: Valcriu Turcu - Canio, conducătorul unei tnipc dc cancdimiţi, Mircea Moisa - Tonio, comediant, Ştefan Popescu - Beppo, comcdiam. Spectacolul va fi dirijat de maestrul Petre Sbărcea; regia: Rodica Popescu Moisa; scenografia: Andrei Şchiopu; maestru de cot: Tiberiu Popa.

Rubrică realizată de M. BOCU

* * D ' 0

# •

V ineri, 20 noiembrie ,S n : 9:00, 1000, i m , 15:00,1600, 19:00.VriRtiC: 600630, 1100-1130,14004430, 1&00-1&30,2100-2130.

6:30 Transilvania Matinal. 9:00 -13:00 Patrula de serviciu. 13:00 România' Actualităţi. 13:20-14:00 Caf6 Concert. 14:30-18:00 Prob Noblem. 18:30-20:00 Faptul

scrii. 20:00-21:00 Fonoteca de suflet - Mihai Boandă. 21:30 Taxi Music - dedicaţii muzicale. 23:00-24:00 Boys & Girls - Selma Dragoş şi Tavi Topan. 1:00-6:00 Music Non-Stop.

Se^Vsic4*“

l Meri, 20 noiembrie P rog ram u l 1: R om ânia: o ra 6 fix ,

v ă oferă „Cafeaua, de d im ineaţă”; 9,00 T V R C lu j-N apoca; 10,00 T V R In fo ; 10 ,05 T V R Ia ş i ; / 1 1 ,00 TV R Timişoara; 12,00 t V r Iăfo ; 12,05 De la lum e aduna te ...; 12,30 C onvie ţu iri (m agazin ); 13 ,00 N atacha (r ) ; 13,50 Teleshopping; 14,00 TV R Info ; 14,10 Santa Barbara (r); 14,55 Teleshopping;15 .00 E c o tu r is m (m a g a z in ) ; 15 ,30 E m isiu n e în lim b a g e rm an ă ; 17 ,00 Repere vitale; 17,30 M apam ond; 18,00 .A nim aniacs (desene , an im ate ); C asa p lin ă (se ria l) ; 19 ,00 S u n se t B each ;19.55 D oar o v o rb ă săţ-i m a i spun!;2 0 .0 0 J u rn a l, m e teo , s p o r t, e d iţie specială; 21 ,00 Film : S ecrete ascunse (SUA 1997); 22 ,40 Jurnalul de noapte;22 .5 5 -R e c ita lu l f o rm a ţie i L os U m brelos; 23 ,5 5 F ilm : R eun iune de fam ilie (SU A 1989).

P rog ram u l 2: 6 ,00 R om ân ia : o ra 6 fix vă oferă „Cafeaua de dim ineaţă”;8.00 M îciiţa M em o l; O m er (d esen e animate,^ r ) ; 8 ,50 Ş tir i b a n c a re ş i bursiere; 9 ,00 A i grijă de Jo Jo (rj;10.00 D in tre su te d e .c a ta rg e . . . (r);11.10 L um ină d in lum ină (r); 11,30 T im p u l E u ro p e i ( r ) ; 12 ,0 0 S u n se t Beach (r); 12,45 D oar o vorbă... (r);13.00 TVR In fo ; 1 3 ,0 5 .Cu och ii’n 4 (r); 13,45 T ezau r fo lc lo ric (r); 14,30 TV R C lu j-N apoca; 15 ,00 T V R Info ;15.10 Limbi străine pentru copii; 15,35 O m er (desene anim ate); 16,00 Serial: Ţ iganca; 16,45 S an ta B arbara ; 17,30 Din cmtecele m unţilor cu N ineta Popa;17.40 Tribuna partidelor parlam entare;17 .50 ŢV R In fo ; 18 ,00 U n iv e rs u l cu n o a şte r ii; 19 ,0 0 Ş tir i b a n c a re şi b u rs ie re ; 19 ,1 0 A rh iv e ro m â n e ş ti;19.40 Dreptul la adevăr, 20 ,l(JN atacha;2 1 .0 0 V în a re de v în t ; 2 2 ^ 0 0 . T im e out; 22,35 Serial: Căderea vu ltu rilo r,23 .3 0 C o n v ie ţu ir i ; 0 ,0 0 G h ic i c in e v ine la m ine?; 0 ,30 TV M M esager.

PRO TV : 7 ,0 0 B u n ă d im in e a ţa , P ro TV e a l tău ! 9 ,00 P ro fit; 9 ,10 R iş ti ş i c îş t ig i ( r ) ; 9 ,3 5 R o a ta norocului (r); 10,00 T înăr şi neliniştit (r); 10,45 F raţii H ardy (serial); 11,05 A ven turile lu i N ancy D rew (seria l); 11,25 Beverly Hills (r); 12,10 M elrose Place (r); 12,55 Ştirile Pro TV ; 13,00 Film : C rim ă la înă lţim e (S U A *91);14.30 N em uritorul (r); 15,15 T înăr şi nelin iştit; 16 ,00 N ano ; 17,00 Ş tirile P ro TV ; 17 ,30 U rm ă rire g e n e ra lă ;17.50 Reform a la rom âni; 18,20 Rişti şi cîştigi; 18,50 Roata norocului; 19,20 Chestiunea z i le i cu F lorin C ălinescu;19.30 Ş tir ile P ro T V ; 2 0 ,3 0 E fec te speciale; 21 ,30 F ilm : M ortal K om bat (SUA *95); 23,25 Ştirile Pro TV - Un altfel de jurnal; 23,45 Chestiunea zilei;23 .5 5 P ro f it ; 0 ,1 0 P o lte rg e is t - M o şten irea ; 0 ,5 0 A m erican G o th ic (se r ia l) ; 1 ,30 N e m u ri to ru l; 2 ,15 D etectiv i de e lită ; 3 ,00 P ro fit; 3,05 Urmărire generală (r); 3,30 Reform a la rom&ni (r).

Sîmbătă, 21 noiembrie Program ul 1: 7,00 Bună dim ineaţa

d e la ... T im iş o a ra ş i B u c u re ş ti (m agazin); 8 ,30 A lfa şi O m ega; 9,05 Aladdin (desene animate); 9,30 B a da! B a nu!; P rin ţesa Lunii (serial); 11,00 Film : M area C ru c iad ă (S U A 1994);12.30 O rdinea publică; 13,00 A doâa

alfabetizare; 19,30 Ecranul (magazin); 14,00 In fo M agazin ; 14 ,30 T urnul Babei îa Cluj; 16,55 R u g b y 1 Irlanda- R o m ân ia în P re lim in a r iile Cupei Mondiale; 18,35 Sabrina, vrăjitoare la 16 ani (serial); 19,00 Teleenciclopedia; 19,50 Telesport; 19,55 D oar o vorbă săţ-i m ai spun; 20 ,00 Jurnal, meteo; 20 ,30 D -n u l ş i d -na Sm ith (Serial); 21 ,25 C areu l cu 5 aşi; 22 ,25 TVR Info; 22 ,3 0 F ra ţii K aram azov (SUA *58); 23 ,50 A rena A s (m agazin).

P ro g ra m u l^ 2: 7 ,00 C ădereavu ltu rilo r (r); 7,55 T in eri interpreţi: D an ie la C ern ea ; 8,05 O m er (desene

a n im a te /r); 8 ,30 ' T e lefaună(documentar); 8,55 Film ele săptămînii; 9 ,00 C o m o rile lum ii (docum entar);9 .30 Pas cu pas; 10,30 D ocum ente culturale; 11,25 TVR Timişoara; 13,30 Actualitatea culturală; 14,00 Gabriela, m anageru l echipei de fo tbal ; 14,50 B iju terii m uzicale; 15,00 TVR Info; 15,10 B ank-N ote (r); 15,35 Delfy şi prietenii săi (desene anim ate); 16,00 Ţiganca (serial); 16,45 Santa Barbara (serial); 17,30 Tradiţii (magazin); 18,00 S erata m u z ica lă TV ; 19 ,00 Isto rie , m emorie, recuperare: personalităţi ale literaturii interbelice - Crainic, Eliade;19.30 Retro TV: M ica bibliotecă veselă - recitai Rodica Tapalagă; 20,30 Club 2020 ; 2 1 ,0 0 T ea tru TV : C elu la p o e tu lu i d isp ăru t, de I o s if N aghiu; 22 ,35 A ten e u : V oces sau trium fu lcv a rte tu lu i (p .I I ) ; 23 ,3 0 P anoram ic

InJazz ; 0 ,1 0 In tre scen ă ş i catedră: G eorgeta Stoleriu (p .H ); 0 ,40 TVM M esager.

PRO TV: 7,00 P rich indeii (desene an im ate ); 7 ,50 C rit ic u l (desene an im ate ); 8 ,40 S u p erm an (desene anim ate); 9,05 M ica S irenă (desene animate); 9 ,30 Incredib ila aventură a R o b in so n ilo r .(S U A 1998); 11,00 ProMotor, 11,30 Am întîlnit şi români fericiţi; 12,00 Punctul pe I (tâlkshow);12.55 Ş tirile P ro TV ; 13,00 Soţul şi so ţia (seria l); 13,30 H arrie t (serial); 14,00 Alo, Generaţia Pro; 15,30 Echipa m ob ilă ; 16 ,00 Ş u t ş i c îş tig i; 16,30 L um ea f ilm u lu i (m a g az in ); 17,00 P ro fash ion (m agazin ); 17,30 .Conan (serial); 18,30 Te^ uiţi şi cîştigi!; 19,30 Ş tirile P ro T V ; .2 0 ,0 0 S pecia liştii (serial); 21 ,00 A cadem ia de poliţie;21 .55 Ş tir i le P ro T V ; 2 2 ,0 0 Film : R egele com ed ie i (SU A 1983); 0,00 Serial: Noaptea creaturilor, 1,30 Amor cu b u c lu c (se r ia l) ; 2 ,0 0 C oncert T e ach e rs J azz ; 2 ,3 0 N em urito ru l (serial); 3 ,15 E fecte speciale.

D um inică22 noiembrieP ro g ra m u l 1: 7 ,00 Bună

d im in ea ţa ... de la C u rtea d e A rgeş (m agazin ); 8,25 T eleshopp ing ; 8,30 Lum ină d in lum ină; 9 ,00 TVR Info; 9 ,05 P o v es tir i le lu i D onald R âţoiul (desene animate); 9,30 Kiki Riki Miki

(m agazin pen tru copii); 11,00 V iaţa sa tu lu i (m a g a z in ) ; 13,00 B ise r ic a satului; 13,10 T ezaur folcloric; 13,55 F o tb a l D iv iz ia A ; 15,50 S uper G o l S how ; 16,45 V ideo-M agaz in ; 18,25 A tla s (m a g a z in ) ; 18 ,45 S e ria l d e că lă to r ii; 19,35 D um in ica sp o rtiv ă ;19.45 Rezultatele tragerilor Loto; 19,55 D o ar o vorbă săţ-i m ai spun!; 20 ,00 Jurnal, meteo; 20,30 7 zile în România; ,21.00 Film: Cu sufletul pe m asă (SUA 1992); 22 ,35 TV R Info ; 22,45 T e le­sport;. 22,50 P ariu l trio - cursă hipică internaţională de la Paris; 22,55 D -na K ing, agen t secret; 23 ,40 P op Show noc tu rn ; 0 ,40 F o tb a l M ondial *98.

P ro g ra m u l 2: 7 ,0 0 -D - l ş i d -n a Sm ith (r); 7 ,50 L a izvorul doru lu i... cu : M io a ra P itu lic e , M aria L o g a , M itu ţa R id e sc u , V as ile Io v a ; 8 ,00 D elfy s i prietenii săi (desene anim ate/ r); 8,30 Telefaună (documentar); 8,55 C o m o rile lu m ii (docum en ta r); 9 ,25 F ilm e le s ă p tă m în ii; 9 ,30 A d o u a alfabetizare (r); 10,00 Repere v ita le ( r ) ; 10 ,30 C inem ato grafu 1 v re m ii noastre (docum entar); 11,15 V arietăţi internaţionale; 11,30 TVR Iaşi; 13,30 C reanga de A u r (docum entar); 13,55 Gabriela, m anagerul echipei de fotbal (serial); 14,50 V itrina personajelor de operă; 15,00 Libanul - din nou „Perla O rien tu lu i” (docum entar); 15,10 D in album ul ce lo r m a i frum oase m elod ii populare; 15,35 D elfy ş i prietenii săi (d e s e n e a n im a te ) ; 16,00 S eria l: Ţ iganca; 16,45 Santa Barbara (serial); 17 ,30 B iju te r i i m uz ica le ; 17,45 U n seco l de c inem a: B ruce Lee; 18,30 A lo , tu a le g i! ; 19 ,30 C în tece de dem ult; 19,45 C lepsidra cu’ im agini;20.00 U ltim ul tren; 21,00 Sportmania; 0 ,00 C o n ce rt s im fo n ic ; 0 ,30 TV M .

- M esager.PRO TV: 7,00 Prichidenîi (desene

an im a te ) ; 7 ,4 0 C riticu l (d e se n e a n im ă te ) ; 8 ,20 S uperm an (d e se n e an im ate ); 8 ,40 M ica s ire n ă '(d e s e n e an im a te ); 9 ,0 0 S u p er A b racad a b ra / M o w g li;’ 11 ,0 0 S eria l: D o c to r în A laska; 12,00 P rofeţii despre trecut; 12 ,55 Ş tir i le P ro ‘ TV ; 13 ,00 . O p ro p o z i ţie p e z i - re tro sp e c tiv a să p tă m în ii; 13 ,05 S o ţu l ş i so ţia (seria l); 13,35 Serial: H arriet; 14,00 C hestiunea z ile i cu Florin Câlinescu;15.00 Benny H ill (serial); 17,00 Bufy, sp a im a v a m p ir ilo r (se ria l) ; 18 ,00 B ev e rly H ills (se ria l) ; 19,00 P re ţu l co rec t; 19 ,30 Ş tirile P ro TV; 20 ,0 0 A lly M cB eal; 21 ,0 0 Film: M isiunea (A n g lia *86) ; 22 ,55 Ştirile P ro TV;23.00 P rocesul etapei; 1,00 A m or cu bucluc (serial erotic); 1,30 Nemuritorul (serial); 2 ,15 Legea lui Shannon; 3 ,00 S e în tîm p la în W a ik ik i; 4 ,30 A lly M cB ea l ( r ) ; 5 ,15 B uffy , sp a im a vam pirilor (r); 6,1,5 Preţul corect (r);6 .45 P ro fit; 6 ,50 Teleshopping.

Redacţia nu îşi asumă responsabili­tatea pentru schimbările intervenle în programele posturilor de televiziune.

Teatrul de păpuşi PUCKprezintă duminică, ora 10: Poveşti cu anim ale (secţia maghiară); ora . 12:Cenuşăreasa , (secţiaromâni). Spectacolele au loc la Casa Municipală de Cultură, Piaţa Unirii nr. 24.

a Vineri,' 20 noiembrie1 î 6>00 Video-J r text; 21,00

Ofarautri fachiri spnkimal, ţ) e d i c a t i i muzicale; 21,30 Videotext; 3,00 închiderea programului.

B PORTAL Vincri’20»»»f*r.eeoer«.8j., noiembrie

8,00 Videotext; 17,00 Rock Out The Earlh - emisiune muzicali; 17,30 Satul lui Quigley - desene animate; 18,00 Solo - film artistic; 19,30 Satul lui Quigly - desene animate; 20,00‘Amin ta Domnului

- film artistic; 21,35 Deşertul vorbeşte - documentar, 22,00 Rock Out The Earth - emisiune muzicală; 22,30 Acasă Ia Claude - film; 0,00 Electric Blue - program erotic.

TELE EUROPA NOVA Cluj

REPUBLICA - Mary cca cu vino-ncoa’, premieră, SUA (10; 12,30; 15; 17>0;20)

J VICTORIA-Şacalul,SUA(12; 1430; 17; 1930)* ARTA -Răzbunătorii, SUA - premieră (11; 13;

15; 17; 19) * FAVORIT - Sîngc fierbinte, Spania- premieră (11; 13); Pulp Fidion, SUA (15; 18) * MĂRĂŞTI - Sabia magică - în căutarcaţinutulfli Camclot, SUA (13; 15); Legea elege, SUA (17; 19,15).' ţ TURDA:FOX-MascaluiZorro,SUA ' ' .

DEJ: ARTA-Masca lui Zorro, SUA "GHERLA: PACE A -20-22.11: Banfi vorbesc, SUA; 23-26.11:Nca Marin

miliardar, România; 23-26.11: Con Air - Avionul condamnaţilor, SUA.

Vineri, 20 noiembrie 15,00 Preludiu muzical; 15,30

Ieşire din labirint (reluare); 16,15 Videoclipuri; 17,00 Documentar; 17,28 Videoclipuri; 18,00 Muzică populară; 18,30 Bună seara Cluj; 19,30 Videoclipuri; 20,00 Film: Nunta de" piatră; 21,19 Videoclipuri; 21,30 Info’ Nova; 22,00 V.J.Spirit; 23,00 închiderea programului.

Teatrul Maghiarprezintă a /i, 20 noiembrie, ora 19,00: EU KT UNA, (le W. Shakespeare. P R E M IE R A

' O FIC IA L Ă ! ş i duminică, 22 noiem brie,ora 19; Livada cn vişini, de A J'C ehov .

n . d n \

V in e ri , 2 0 n o ie m b r ie Ştiri: 6,40, 7,7,40, 8, 8,40, 9, 10, ÎS , 14, 15, 16, 17, 18. 6 ,0 0 - 10 ,00 “ P r im u l s a lu t” .6,20 A g e n d a z i le i .6 ,5 0 , 7 ,5 0 H o ro sc o p .

7 .20 R ev ista p re se i lo c a le . 7 ,2 7 "P lus” , pam flet (A d rian S u c iu ) . 8 ,20 ”CD Sport” (Cătălin B erin d ean ). 9,20 “ C e m a i crede lu m e a ” , s o n d a j p e tem e de ac tualita te . 9 ,4 0 P ro g ra m u l c inem atog rafe lo r. 1 0 ,0 0 -1 4 ,0 0 ” CD P la y e r” . 10,20 R e v is ta p re s e ic e n tra le . 10,40 ” D iv e r t is R a d ioB litz”. 10,50* “Plus” , p am fle t , A d rian S u c iu , r . 11 ,20 , 1 3 ,2 0 B u le tin financiar (Mircea Bucin). 12,20 ”P ia ţa de w eek-end”. 12,40 " In te rv iu l z ile i”. 14 ,00-18,00 C ale id o sco p C D . 14 ,30 “Z iu a în c îteva v o rb e ” , d e c la ra ţ ia zileL 15,20 ^Ce m a i c red e lu m ea”, r.16.20 ”G urm andia”, ru b r ic ă cu lina ră (C ris tian G rindean şi E m il C r iş a n ) . 17 ,40 " D iv e r t is . R a d io B li tz ” , r . 18 ,10 ”CD S p o r t” - (C ă tă lin B erin d ean ), "S in te ze f in a n c ia re ” (M ircea B ucin ). 1 9 ,0 0 “T o p

rem em ber”, D an Creţa. 2 1 Retrospectiva ş t i r i lo r z i le i . 2 3 ,0 0 ”R e n d e z -v o u s n o c tu rn ”, em isiune in teractivă.

V in e ri , 2 0 n o ie m b r ie

ONIPIUS Radio

V in e r i , 2 0 n o ie m b r ie t jf - , 5 : 0 0 - 8 : 0 0

t t â fA jn r B ună d im ineaţa!W f 011.8 8 : 0 0 - 1 1 : 0 0

P a u z e le ' \ de

Ştiri: 7,9,12,15, 16,17,20.Program informativ BBC: 6,00-6,30;11.00-14,30; 18,00-18,45; 21,00- 21,30. 6 ,0 0 -1 0 ,0 0 “ R ă s ă r i t p e F M ” . 6 ,4 5 ; 9 ,45 H o ro sc o p U n ip lu s ; 7 ,2 0 , 8 ,2 0 S po rt; 7 ,45 V o x P o p u li; 8 ,35 R e v is ta p resei; 8 ,45 P u n c t o ch it; 9 ,20 P ro g ra m u l c in e m a to g ra fe lo r . 1 0 ,0 0 -11 .00 “A nti-S tress”, p ro g ram U n ip lu s B u c u re ş t i . 1 4 ,3 0 -1 8 ,0 0 " O rd in e a de z i ” . R e la tă ri în d ir e c t d e sp re p rin c ip a le le even im ente locale . 16 ,05-1 7 .0 0 "C o lţu l E v e i” - R o n a . 1 7 ,3 0 -17 .45 F lash econom ic - C ip rian P alo t.1 9 .0 0 -2 1 ,0 0 " U n ip lu s la r a p o r t” . In te rv iu r i , In fo rm a ţ ii u ti le , S p o rt,2 0 .4 5 "P unct ochit” . 21 ,3 0 -2 3 ,0 0 "T op 13 N o ro c ” - T an ia . 2 3 ,0 0 -2 ,0 0 P a r ty O n .The R ad io . 2 ,0 0 -6 ,0 0 ” N o n -S to p M n sic” . .

d im inea ţă (m e teo , 8 :08 re v is ta .p re se i lo ca le ; 8:20 a c tu a li ta te a lo c a lă , recom andări TV ; 8:37 T ra fic /a n u n ţu r i u ti lita re , a g e n d a c u l tu ra lă ; 8 :5 0 horoscop; 9:05 m icrob iog rafie sonoră ; 9 :2 0 re c o m a n d ă ri T V ; 9 :4 0 s p o r t) .

.11 :00-19:00 C ontact FM . 19:00-22 :00 S eara la C lu j-N a p o c a . 2 3 :0 0 -5 :0 0 V in e ri nu m i-e som n - r e a l iz a to r M an u e l A rm ân d . U n a l t fe l d e p a r ty : dedicaţii, concursuri ş i m uz ică d e dans. -

m are” : U re c h ile c iu lite (co m en ta riu l z ile i) , b a s c a cu b re te le , M ondosport, G ura lu m ii, S u rp lu s , Ş tir i ex terne , co m en ta rii. 14 ,1 5 -1 5 P rem iere cinem atografice (P aula M ăhălean). 15- 17 "M cS o n ic” (d ed ica ţii m uz ica le cu p rem ii M cD o n a ld ’s) , 17-19 U niversitaria (em isiune studenţească). 19-21 "G reatest H its” (m uzică oldies). 21 -23 "S o n ic in th e m ix ” (m ix-uri, U nderground, realiza to r D .J. Sebaslian 1394). 22-2 "P arty la R ad io Sonic”.

R n d î o S o n i eFM

V i n e r i , 2 0 n o i e m b r i eŞtiri: 8 ,1 0 ,1 2 ,1 4 ,1 7 ,1 9 , 20. 6-

10 "Cafeaua de serv ic iu” (m axim a zilei, program ul z ile i la R ad io S on ic , m eteo, in fo rm aţii u ti le , p ro g ra m e TV agenda cu ltu rală , rev is ta presei* o re ţe tă p e zi, co n c u rsu ri) . 1 0 -1 4 ”Z iu a în a m ia z a

V in e r i , 2 0 n o ie m b r ie 6 ,0 0 B u n ă d im in e a ţa . O em isiune

cu in fo rm a ţi i, a c tu a li tă ţ i ş i m uzică, r e a l i z a tă . d e A n ca B ă ltan . 8,00 E m is iu n ea în lim b a m a g h ia ră . 10,00 R ad io c irc u it: . E m isiuneaD e p a rta m en tu lu i S tu d io u rilo i T e rito r ia le R ad io C o n s tan ţa , A ntenă B u cu re ş tilo r , R ad io Ia ş i, R ad io Tg. M u reş ,. R ad io T im işo a ra , R adio C raiova şi R ad io C luj. P rez in tă Florin

P ru te a n u . 11 ,0 0 B u le tin de ş tir i . 1 1,05-13,00 Tranzit, redactor Cristian Z oicaş. 12,00 R ad io ju rnal transilvan.13 .00 R ad io ju rn a l B ucureşti. 13,15 P a ra le le , m u z ic a le . L a m ic ro fo n M arius M erca. 13,50 Buletin de ştiri.16 .00 E m isiunea în lim ba m aghiară.18 .00 R ad iofax , p rez in tă Dan H orea.19 .00 R ad io ju rn a l B ucureşti. 19 ,15-2 0 .0 0 A n o tim p u l id e ilo r . R e d a c to r D an B an c iu . 2 0 ,0 0 Ş tiri. 20 ,05 T o p 20+ 1 . T opul m uz ic ii uşoare. P rezin tă M a riu s M erca . 2 1 ,0 0 Ş tiri. 2 1 ,5 0 Ş t i r i 21 ,58 în c h id e rea program ului.

S îm b ă tă , 21 n o ie m b r ie Ia Radio Cluj

6 ,00 B ună d im ineaţa vă spune Dan H o re a . 8 ,0 0 E m is iu n e a în lim b am aghiară.

Opera Românăp re z in tă du m in ica 22 no iem brie , or» 18.10 P a i a ţ e

Teatrul Naţionalp re z in tă dum in ică , 22 noiem brie, o ra 14,30 Ivan T u rb in că .

cabW uedkI o k ®c l u j -n a po c a ,

str.PROF CIORTEA nr9 (cartier Grigorescu)

CONSULTAŢII: .

Prof.dr. LUCIAN LAZÂj?(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)

L, Mi: 15-18; Ha, J: 16"-18*

Dr. VALENTIN POPESCU(Chirurgie, Oncologie)

Ma, J: 14“-16; V: 15-17 S: 9-11

Dr.DAN-SORIN POPESCU(Urologie)

L, Mi: 1 8 - 20; Ma,J:18”-20 V: 16-20

: PROGRAMARE:' tel/fax (064) 18.76.04

în timpul orelor de funcţionarea cabinetului

- A

CHIRURGIE ESTETICĂD r. T O M A T . MUGEA

♦ chirurgie plastică♦ chirurgia sinului 4" abdominoplastie♦ I ipoaspiraţie♦ transplant de păr♦ lifting facial ;♦ rinoplastie |♦ varice ' -

♦ tratament chimic al âcneeiM R I'W C in MU g |j -1 4 -V 0

CLINICA

POLICLINICA y t INTERSERVISAN

*tr. Fasealy nr. 5, ta« . GheorgbcsiS T O M A T O L O G I E

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NÎURO LOGIF. ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLQGIE ♦ EC0CKA- FIE ♦ ALERGOLOQE ♦ DERMATOLO GIF ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L ♦ OFTALMOLOGIE ♦ QNE- COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRU

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA R A D I O L O G I E • E C 0 G R A F I E

E x a m in ă r i D o p p le r -

H i s t e r o s a lp i n g o g r a f i i p e n t ru

s t e r i l i t a t e f e m in in ă

L A B O R A T O R (Biochimie - Bacteriologic Imunologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului de col uterin • Investigaţii pentra sterilitatea feminină şi masculină)ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 - 2 1 Medic de gardă: orele 21-7 Rezervare, consultaţii

. Ia tel. 41.41.63. ,

s.c Dental ROVA S O C Q L O V

\Calea M oţilor 106, ap.5 \ Tratam ente stomatologlee

complexe:O terapieO p ro te tic ă (cerasaici}O chirurgie (rczecţii, împlânte)

P ro g ra m ări 1a teL: 430028 Z ilnic orar: 9 -1 9

sîmbătă 1 0 -1 3 :Pentru studenţi, pensii ţom erl, reducere 20%l

PEOF. UM. Dr. MIHAI CALUGÂBU. Dr. A1Î6ELA CĂLUGĂRU S tr. P rahovei nr. 11

(Ungă biserica Bob)PR O G R A M OFTALMOLOGIE

L, M i, V -17-20 S - - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

ALIANŢA AliTISUICIDL I F E L I N E s f â

Suflrtulnostruladspceilia ^ dumoeavoastri Tdefonul s de noaph; telefonul vieţii. ^

19 16 47Gardă de noapte, orele 20-08. §

Linia telefonică de intervenţie in criză si prevenţie a suicidului iniţiată de

LABORATORUL DE SĂNĂTATE

MINTALA CLUJ stă la dispoziţia dvs.

de h in i p înă vineri, între orele 8 - 22.Vă aşteptăm apelurile la

numărul 186864. , _ _ _

[ a d e v ă r u lI d e C Î U I ROZA V1NTURILOR vineri, 20 noiembrie 1998 (V ) '/

Preşedintele Bill Clinton este urmărit de scandalul Lewinskychiar si la TokyoPreşedintele Bill Clinton, aflat

într-o vizită oficială In Japonia, nu a putut să Scape de afacerea Lewinsky, în timpul discuţiilor pe care le-a purtafcu simplii cetăţeni japonezi, la cîteva ore de la sosirea sa, ieri, într-o vizită oficială la Tokyo., “Cum i-aţi cerut iertare doamnei Clinton şiJui Chelsea şi cum de ele v-au iertat, pentru că eu n-aş fi putut trece niciodată peste infidelitatea soţului meu”, l-a întrebat o locuitoare din Osaka, care a participat la dezbaterea multiplex organizată în studiourile canalului particular de televiziune TBS.

“Am făcut-o într-o manieră ■foarte directă şi cred că ele m-au iertat, dar cred că este o întrebare la care ele ar fi răspuns mai bine”, a spus preşedintele american, fără

a se lăsa intimidat de sinceritatea, puţin obişnuită pentru un japonez, a interlocutoarei sale.

Realizatorii emisiunii postului TBS au primit, în ultimele zile, circa 4,000 de întrebări din partea telespectatorilor, adresate preşedintelui' amen ;an, cea mai mare parte axîndu-se pe relaţiile

; americano-nipone. \Preşedintele american nu a '

scăpat, în timpul emisiunii, nici de întrebările referitoare la bombardamentele de la Hiroshima şi Nagasaki din timpul celui de-al doilea război mondial. Bill Clinton a spus că “a citit mult" despre acest subiect şi a reflectat şi mai mult pe marginea lui de cînd a devenit preşedinte ai Statelor Unite. El a subliniat că a acţionat în favoarea diminuării arsenalelor nucleare.

WASHINGTON - Procurorul independent Kenneth Starr şi-a apărat, ieri, cu fermitate, ancheta întreprinsă în cazul Monica Lewinsky, cu puţin înainte ca el

jnsuşi să compară în faţa Congresului pentru a depune mărturie în-cadrul procedurii de destituire iniţiate împotriva preşedintelui Bill Clinton.

într-un interviu acordat canalului de televiziune ABC, Starr, care urmează să depună, mărturie în faţa Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor, începînd cu ora locală 10.00 (15.00 GMT), a respins acuzaţiile, aduse în special de către democraţi, potrivit cărora ancheta sa ar fi fost doar o

Jvendetă' personală împotriva preşedintelui Clinton.

“Am procedat foarte corect pe întreg parcursul anchetei”, a spus Starr. Procurorul independent a investigat, timp de zece luni, legătura dintre Bill Clinton şi Monica Lewinsky. Anterior acestui scandal, procurorul şi-a petrecut patru ani în încercarea de a face lumină asupra altor afaceri în care este implicată Casa Albă, în special asupra scandalului politico- imobiliar Whitewater.: Starr a trebuit să explice, ieri, rezultatele celor patru ani de anchete, pentru a justifica motivele care l-au determinat sâ-l acuze pe preşedinte de delicte pasibile de o procedură de destituire.

Scandalul din serviciile secrete ruse se extinde

ş.

(AFP)

Ofiţerii îşi acuză superiorii că ordonă comiterea unor asasinate, agenţii secreţi sînt arestaţi pentru trafic cu ■arme, un general al FSB este acuzat de corupţie - lumea închisă, pînă acum, a serviciilor secrete ruse este zguduită de scandaluri.

Un colonel FSB, Aleksandr Litvinenko, .i-a . acuzat, marţi, pe fostul lui şef, Evgheni Hoholkov, şi pe adjunctul acestuia, Aleksandr Kamîcinikov, că au ordonat, în 1997, asasinarea omului de afaceri Boris Berezovski, un apropiat al Kremlinului.

"Nu este vorba despre un caz izolat", a afirmat Litvinenko în cursul-unei conferinţe de presă susţinute la Moscova. El i-a acuzat pe responsabilii FSB că “se folosesc de serviciile secrete în scopuri personale, pentru a-i lichida pe cei care îi stînjenesc”.

Ordinul nu a fost executat şi Berezovski, avertikat de colonelul Litvinenko, a sesizat justiţia. Aceste acuzaţii, a căror credibilitate este dificil de stabilit, au aprins spiritele la Moscova, mai ales cînd s-a constatat că vechile tabuuri nu mai sînt respectate: un ofiţer al serviciilor secrete îşi poate denunţa în public

superiorii, fără a,se alege cu sancţiuni aplicate de directorul FSB, Vladimir Puţin. Mai mult, într-o declaraţie făcută publică în cursul aceleiaşi conferinţe de presă, Puţin a promis că îi va demite, “fără a ţine cont de gradul sau de funcţia lor", pe cei care se fac vinovaţi de ordonarea asasinatelor. •

Acuzaţiile colonelului Litvinenko întunecă şi mai mult imaginea organelor de securitate ruse,

‘ după o serie de alte incidente.La sfîrşitul lunii octombrie, şapte persoane

au fost arestate la Moscova pentru trafic de arme. Printre aceastea figurau şi doi ofiţeri ai FAPSI, o agenţie a serviciilor speciale însărcinată cu comunicaţiile Guvernului şi ale Preşedinţiei. Unul dintre cei doi ofiţeri avea asupra sa trei lansatoare de grenade, trei grenade, două puşti de asalt KalaŞnikov şi o mie de gloanţe. Celălalt păstra în casa de bani mai multe pistoale dotate cu amortizoare.

Acest arsenal aparţinea unui al treilea individ, care avea grijă de armele prietenului său, un colaborator al FSB. Potriyit FSB, armele fuseseră furate din depozitele serviciilor speciale. Cotidianul “Sevodnia" a subliniat că

nu este pentru prima dată cînd ofiţeri ai FAPSI sînt arestaţi pentru trafic cu arme. însărcinat să lupte împotriva corupţiei, însuşi FSB-ul nu a scăpat de acest fenomen. în luna mai, un deputat al Dumei, luri Cecekoşihin, a solicitat deschiderea unei anchete asupra lui Evgheni Hoholkov, esţimînd că modul de viaţă al acestuia este “inpompatibil cu salariul unui general al FSB". Deputatul se întreba de unde are generalul atîţia bani îneît să-şi permită să cheltuiască mii de dolari în cazinourile din Moscova. Ulterior, Parchetul militar i-a acuzat pe mai mulţi ofiţeri din serviciul lui Hoholkov, între care şi pe colonelul Litvinenko, de faptul că ar conduce o bandă de rackeţi.

Acuzaţiile de corupţie planează^ de asemenea, şi asupra unui alt general al FSB, Viktor Kondratov, reprezentant al preşedintelui Elţîn în regiunea Primoria, din Externul-Orient rus. Generalul Kondratov este bănuit de autorităţile locale că s-ar fi îmbogăţit pe căi ilicite, dar eforturile Dumei de Stat de a obţine revocarea sa din post s-au dovedit, pînă în prezent, zadarnice, amintea, săptămîna trecută, cotidianul “Nezavissimaia Gazeta".

Serviciile secrete par sâ se afle în criză: FSB are probleme cu plata salariaţilor săi şi are în vedere o reducere de personal, din cauza lipsei de bani, anunţase, în septembrie, un purtător de cuvînt al FSB.

SUfi şi Marea Britanie acţioneazâ In vederea

consolidării opoziţiei irakiene

(AFP.) . 'Statele Unite au început să sporească eforturile vizînd

consolidarea opoziţiei irakiene, anunţînd în special o întrevedere între unul dintre liderii opoziţiei irakiene şi un reprezentant al Departamentului de Stat american. Departamentul de Stat a anunţat totodată că va acorda fonduri Institutului kurd din Washington pentru ca acesta să organizeze o conferinţă privind'atacul cu gaz pe care Bagdadul l-a lansat în 1988 asupra oraşului Halabjah din nordul Irakului", provocînd moartea a5.000 de persoane. .

Washington-ul a mai anunţat câ sprijină o iniţiativă britanică vizînd consolidarea opoziţiei irakiene. “De

'multă vreme colaborăm îndeaproape cu multe din aceste grupări. Vom continua să procedăm astfel”, a afirmat purtătorul de cuvînt al Departamentului de Stat, James Rubin.

Săptămîna trecută, preşedintele american Bill Clinton a anunţat că Guvernul său îşi va consolida sprijinul acordat unor grupări ale opoziţiei irakiene, în cadrul unei strategii pe termen lung vizînd înlăturarea de la putere a lui Saddam Hussein. El s-a declarat în favoarea creării la Bagdad a unui nou Guvern care să respecte populaţia, nu să o reprime, şi care să se angajeze pe calea păcii în regiune.

La Londra, mai multe grupuri ale opoziţiei irakiene care-şi au baza în acest oraş vor fi primite lunea viitoare la Ministerul britanic de.Exteme, iniţiativă care ilustrează voinţa premierului britanic Tony Blair de a “încuraja” instalarea unui regim mai democratic în Irak.

întrevederea dintre circa 12 grupări irakiene de opoziţie şi secretarul de stat în Foreign Office, Derek Fatehett, a fost prevăzută de mult timp pentru data de 1 decembrie, în cadrul unui “dialog frecvent”, a declarat un purtător de cuvînt al Foreign Officc-ului. Ea va avea loc însă luni dată fiind recenta criză cu Irakul, a spus cl. “Intenţionăm să încurajăm aceste grupuri să propună o viziune alternativă în favoarea unui Irak deschis şi democratic”, a declarat purtătorul de cuvînt al MAE britanic. “Comunitatea internaţională n-ar face decît să sc bucure de dispariţia lui Saddam Hussein dc pc scena politică” internaţională, a spus cl, subliniind totuşi câ Marca Britanie nu va finanţa aceste grupări de opoziţie irakiene.

-î « J isj Hi! 13.ii) ,

8 f ;T :î .» . S" tf 4 l ' % ţjJr >S' iar. a» ii r.\. J ->>;.)■

S a*. ■ - ■ _ .

. C i t s l r € i . | , ' i f - 4 * l e f i

p fi f i ' c f p f t r ! |

' - ki ‘ ’

... . .. . c , Şf-* .. -. - r - , -ţ i , . - ■

* " " 5- " - • • .

f s

/.-•(. j: .ij 5.! <*!îaîi‘ in SîiPili i 'ii ’W lîrV:i4î U li

- SaVii sVtare' ' . / 'i a C r r l i *

.2

*: ndea S.'

? ! " b

e ■r ■. ■ '■■V' ■ ■:

B î j î a M a r e

- r ;/vţ

* r - ' ^.5‘X - .

f -O Z a i i v A C * ' V ! ‘

Sa 'cria \ C '1!* * P»>< -V/luj N a poca s ' r . r , v

T u rd 3 V ^ Câm?ia

S-', r

* r( - ' - ' » - - •\ I , • ®aj - " I I

D e v a -y cv A lb a lu liaA V - r r x K

4* * * ’ • ®C«gir \ ' c .■» , Hunedoara â • Orăştie * *

^S u g o j .

♦

6 ci

% Caransebeş P e tro ^ ^ * * Febrila . ♦ Lupeni# • i 'u îca n

- #

b«I

*« ' *

mu&m - I â i a i £ i L L L

vi ne.C ’ iş a ru). M ar.'-rr. j i oşu.l si inb'c-n --'M dr-v'riuiui b c r o f ic u a S a c u r

caiicar-ea C O f r i f r ic is G S Î 'î.

C c a rr-ini p e r r e r m a n t o c c im o lo g ic -, ' ' .

C ca.m ai Dună calitate: : .ii^naiiru i; • -

C ri : N a p o c a , " l '. 'v n -- '. ' . M a re . 'i t Ga: ita > ;r .d

c ju c s r c . r ’cnrr-.! ca iU-csca c v acca ia i U oraunco :'.

P e n t r u t o a t ă t a r a

D r u m u r i n a ţ i o n a l e c u a c o p e r i r e C O N N E X G S M : '

C l u j N a p o c a - D e j - B a i _ a M a r e - S a t u M a r e - O r a d e a ,

O r a d e a - D e v a , C l u j N a p o c a - O r a d e a ,

C l u j N a p o c a - B i s t r i ţ a - S u c e a v a ,

C l u j N a p o c a - Ţ â r g u M u r e ş - R e g h i n ,

C l u j N a p o c a - A l b a l u l i a - B u c u r e ş t i , :

C l u j N a p o c a - Z a l ă u . . .

O a c o p e r i r e d e c a l i t a t e(209325Z)

l o a n D e a c e s t e d e p ă r e r e c ă F u n a r n u v a s c ă p a n e s u s p e n d a t

Consilierul liberal loan Deac prognoza miercuri câ primarul Gheorghe Funar va fi suspendat din funcţie, precizînd câ acest lucru depinde de determinarea pe care o va manifesta prefectul Alexandru Fârcaş.

“Eu cred că Gheorghe Funar va fi în cele din urmă suspendat. In locul său va fi a les, cu mandat provizoriu, unul din cei doi viceprimari. Totul depinde de strategia pe care o va adopta" prefectul”, a precizat Deac.

Funar se află în prezent sub urmărirea penală a Parchetului pentru abuz în funcţie. El poate

fi suspendat, la cererea prefectului, dacă Tribunalul va d ic ta îm p o triv a , sa o condamnare penală. Printr-o

■ interpretare excesivă a legii, primarul ar putea fi chiar arestat în timpul cercetării.

Liberalul Deac spune că ar fi nepotriv it să se organizeze alegeri parţiale în eventualitatea suspendării lui Gheorghe Funar. El este aproape sigur câ PNL va nom inaliza un candidat propriu în alegerile din anul 2000. Ca strategie electorală, Deac recomandă ca discursurile candidaţilo r , să nu mai fie

îndreptate împotriva lui Funar, ci să încerce să-i ajute pe cetăţeni să înţeleagă care sînt adevăratele problem e ale oraşului. “Strategia din alegerile trecute, cînd to ţi candidaţii s-au coalizat împotriva lui Funar, n-a făcut decît să favorizeze realegerea acestuia”, afirmă consilierul liberal. “D ata viitoare cred că ar fi bine să nici nu mai fie pomenit numele lui Funar”. (C .C .)

Liderul municipal al PNL îl critică pe ministrul liberal de Finanţe

Decebal Traian Remeş are programată astăzi o vizită ia Cluj

Preşedintele organizaţiei municipale CIuj- Napoca, loan Deac, se arată surprins de faptul câ Dccebal Traian Rcmeş ezită să ia măsurile liberale pc care lc-a promis la instalarea în funcţia dc ministru dc Finanţe.

“Parcă este un tăcut ca toţi cei carc ajung în această funcţie să sc transforme din finanţişti în contabili. Eu nu înţeleg cc fel de monstru se ascunde în Ministerul de Finanţe, dc îi sperie în aşa hal pc toţi titularii portofoliului”, spune Deac, cu o zi înainte dc vizita la Cluj a lui Decebal Traian Rcmeş, programată pentru astăzi.

Nemulţumirea sa sc referă la refuzul ministrului dc Finanţe dc a aplica punctul din programul PNL privind scutirea dc impozit pc profitul reinvestit şi reducerea la jumătate a impozitului pc profitul provenit din exporturi. Punctul de vedere al iui Deac este acelaşi cu cel al

vicepreşedintelui PNL, Viorel Cataramă, carc a precizat recent că Decebal Traian Rcmeş este obligat să respecte programul adoptat vinerea trecută de Consiliul Naţional al partidului.

Paradoxal, opinia lui. Cataramă nu este împărtăşită de cel care îşi asumă paternitatea programului partidului. Prim-vicepreşedintele Valeriu Stoica a declarat câ Remeş nu este mandatat să micşoreze impozitele decît dacă resursele bugetare îi permit să o facă.

Consiliul Naţional al PNL a adoptat săptămîna trecută un decalog al asanării economice şi unul al relansării economice. Partidul cere închiderea imediată a fabricilor cu mari pierderi, a 30 de mine de cărbuni şi a tuturor exploatărilor de metale neferoase, privatizarea rapidâ'fară limită minimă de preţ si reducerea impozitelor.

(C.C.)

D e p u ta ţ ii O p o z iţ ie i s e p re g ă te s c s ă u rm e ze t a c t ic a s e n a to r ilo r

GREVA PARLAMENTARĂ SE GENERALIZEAZĂOpoziţia parlamentară se pregăteşte să intre în

grevă parlamentară generalizată. Miercuri, senatorii PDSR, PRM şi PUNR au decis să se retragă de la lucrări după ce colegii lor din arcul puterii au refuzat să discute în plen moţiunea “Statul de drept”, prin care Opoziţia încerca să avertizeze coaliţia asupra crizei-de comunicare între instituţiile statului. Liderul PDSR, Ion Iliescu, a declarat cu această ocazie că Puterea, ghidată de la Cotroceni, intenţionează să “cenzureze vocea Opoziţiei”. Iliescu nu a oferit un termen privind întoarcerea Opoziţiei la dezbaterile din Senat, dar a precizat că “rezolvarea situaţiei se găseşte în tabăra Puterii”. . ■ ■ ■

Ieri, deputaţii Opoziţiei au început consultările pentru stabilirea unei modalităţi de acţiune împotriva blocajului de comunicare instituit dc

Putere. Liderul PUNR, Valeriu Tabără apreciază că situaţia din Senat s-ar putea fepeta, chiar de săptămîna viitoare, în Camera inferioară a .Parlamentului. "Efectiv se trece peste orice punct de. vedere al Opoziţiei. Coaliţia exclude orice -posibilitate de dialog. Lucrurile nu pot continua astfel” - declară Valeriu Tabără. Liderul PUNR şi cel al PDSR s-au întîlnit ieri, convenind câ acest blocaj de comunicare este pus în practică intenţionat de către Putere. De asemenea, birourile permanente ale PUNR şi PDSR au fost convocate în şedinţă de urgenţă. Tabără apreciază că greva parlamentară va afecta în primul rînd populaţia, prin amînarea unor chestiuni care se cereau rezolvate în regim de primă urgenţă.

Dan BRIE

Reacţii aia oameni/ar politici Rin coaliţie iaţă de eventualitatea unei crize parlamentare

declanşată de greva opoziţiei- Preşedintele PNL, Mircea

Ionescu-Quintus, a declarat că decizia opoziţiei, de a părăsi lucrările Senatului în semn de protest faţă de modul de dezbatere a moţiunii simple iniţiate de PDSR pe tema statului de drept este “nejustificată”, dar a afirmat că lucrările acestei camere nu pot continua “normal” fară prezenţa acestor partide. “Plecarea de la vot este o atitudine nedemocratică, care ar trebui să ne îngrijoreze”, a spus Quintus. El a adăugat, însă, că lucrările Senatului nu se pot desfăşura

absenţa opoziţiei parlamentare, deoarece ar fi periclitate dezbaterile la proiectele de lege. “Absenţa opoziţiei de la lucrări este o

situaţie ce nu poate fi acceptată pe o perioadă lungă”, a spus' preşedintele PNL.

- D ep u ta tu l PD V ictor Boştinaru a declarat că decizia senatorilor opoziţiei de a nu participa la şedinţele Senatului pe o perioadă nelimitată nu reprezintă începutul unei crize parlam entare, ci d o a r . o „exercitare gratuită”, de către Opoziţie, a drepturilor sale. Victor Boştinaru a afirmat că, deşi nu înţelege raţiunile pentru care Opoziţia a luat această hotărîre, ar fi benefic pentru viaţa politică din România dacă s-ar evita acutizarea conflictului.

- Ervin Szekely (deputat UDMR): “UDMR nu crede câ se prefigurează; o criză

parlam entară, cu toate câ opoziţia, după toate gesturile pe care le face, urm ăreşte declanşarea unei astfel de crize. Noi credem câ majoritatea parlamentară este suficientă pentru a asigura funcţionarea normală a Parlamentului. în opinia UDMR, este regretabilă părăsirea sălii; în mod repetat, de către opoziţie şi sperăm că aceasta va reveniJa principalul for politic şi democratic a l ţării.” .

- Preşedintele PSDR Sergiu Cunescu a declarat, ieri, pentru MEDIAFAX, că decizia PDSR şi a partidelor de stînga de a nu partic ipa Ia lucrările Parlam entului riscă să declanşeze o criză politică. '

Neruşinăriministeriale...

urmare din pagina 1enervează cînd Ii sînt puse întrebări indiscrete şi răspunde aşa: "Eu nu mă hrănesc cu accize, nici dv. (ziariştii - n.r.) nu vă hrăniţi cu accize. Aceste accize sînt destinate să umple golurile lăsate In buget de către societăţile comerciale cu capital de stat şi regiile autonome care nu-şi plătesc datoriile către stat. M-aţi acuzat că aceste accize sînt nedrepte... dar ele se £uc spre sănătate, învăţămînt şi armată...’ . Se întîmplă, aşadar, ce s-a întîmplat sub toţi miniştrii de Finanţe. Neputînd colecta impozitele şi neîndrăznind să închidă întreprinderile cu datorii de sute sau mii de miliarde de lei, aceştia au mărit taxele şi, deseori, impozitele pentru a ajuta maşinăria statului să funcţioneze. Intre ceea ce a promis solemn Traian Decebal Remeş şi ce a reuşit să facă este o cale egal de lungă cu aceea pe care a parcurs-o în general actuala coaliţie majoritară. Cît despre sursele de existenţă ale ministrului şi ziariştilor, este sigur câ ultimii nu se hrănesc cu accize, pe cînd salariul lui Traian Decebal Remeş nu poate fi asigurat decît

■ din bugetul statului, adică din sacul ce nu poate fi umplut decît dacă accizele la motorină şi benzină vor fi majorate.

Şapte partide, dintre care două guvernamentale, participă sîmbătă la adunarea

populară organizată de Gheorghe Funarurmare din pagina 1

aniversar, partidele din CDR au refuzat să dea curs invitaţiei, nedorind ca participarea lor să fie interpretată ca un semn dc asistenţă acordată primarului.

Funar îi acuză pe liderii CDR câ i-au instrumentat un dosar po litic , aflat m om entan în stadiul de urmărire penală, care să permită suspendarea din funcţie sau chiar arestarea sa. Ieri, primarul a refuzat să se prezinte la audierea Parchetului. El a invocat lipsa celor doi avocaţi ai săi, Niculae Cerveni şi Viorel Dumitrescu. Potrivit unor surse bine inform ate,

Funar a fost ieri la un pas de arestare, procurorul F lorin Maghiari, care instrumentează cazul, intenţionînd să-l aducă cu mandat şi,! eventual, să-l reţină. Procurorul general de pe lîngă Curtea de Apel, Vasile Chiş, a precizat însă că “aşa-zisele ameninţări cu arestarea pe care le invocă domnul Funar nu sînt reale şi câ, în conformitate cu procedura, va fi citat din nou în data de 27 noiembrie”. '

Data convocării- a fost stabilită la cererea avocaţilor primarului. Funar promite că se va prezenta vinerea viitoare lâ Parchet, anunţînd însă că le-a

rezervat o surpriză procurorilor care îl anchetează.

Parchetul de pe lîngă Tribunalul Cluj a început urmărirea penală a lui Funar sub învinuirea de abuz în funcţie. Primarul a refuzat să semneze o autorizaţie de construcţie pentru SA Alimentara, cu toate că a fost obligat să o facă prin decizie judecătorească. Ieri, Funar i-a numit infractori pe directorul SA Alimentara, pe prefectul Alexandru Fărcaş şi pe preşedintele FPS, Radu Sârbu, acuzîndu-i câ i-au intentat un proces politic.

S e n a t o r u l P R M C o r n e l i u V ă d i m T u d o r

a p i e r d u t p r o c e s u l c u U n i u n e a S c r i i t o r i l o r

Senatorul PRM Corneliu Vădim Tudor a pierdut procesul intentat de Uniunea Scriitorilor, fiind obligat, potrivit unei sentinţe civile a Curţii Supreme de Justiţie, şâ plătească Uniunii 20 de milioane de lei, pentru că, în urmă cu trei ani, politicianul i-a acuzat pe scriitori că au cheltuit mari sume de bani pe “beţii şi chefuri” la'primul Congres al Scriitorilor Români din diaspora. Sentinţa Curţii Supreme este definitivă, dar avocaţii senatorului PRM se vor adresa forurilor internaţionale pentru anularea acestei hotărîri, pe care o consideră "total greşită din punct de vedere juridic". Vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor din România (USR), Eugen Uricaru, a declarat, joi, ■ că Uniunea a înaintat o acţiune în justiţie împotriva lui Corneliu Vădim Tudor în urmă cu trei ani, imediat după ce senatorul a acuzat acest for de scriitori că a cheltuit nejustificat 300 de milioane de lei. Astfel, Uniunea a solicitat în instanţă obligarea lui Vădim Tudor la plata a 300 de

milioane de Iei, reprezentînd despăgubiri., “Corneliu Vădim Tudor a calomniat Uniunea Scriitorilor în directf la emisiunea de ştiri a postului

: naţional de televiziune. Astfel, el nu s-a mai putut apăra în instanţă invocînd pamfletul, deoarece la emisiunile de ştiri de ia televiziune nu se transmit pamflete”, a explicat Uricaru. Uniunea a înaintat această acţiune în baza articolului 998 din Codul civil, potrivit căruia “orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat, a-l repara".

Viorel Dumitrescu, avocatul lui Vădim Tudor, a declarat pentru MEDIAFAX că soluţia dată în cazul clientului său “înseamnă că poate fi aplicată şi în cazul celor care participă la mitinguri şi care strigă lozinci împotriva puterii". El a mai spus că instanţele inferioare, respectiv Tribunalul şi Curtea de Apel din Bucureşti, au respins acţiunea Uniunii şi este nejustificat faptul că instanţa supremă a- admis recursul acesteia, dîndu-i cîştig de cauză.

S e v e r in s i V ilă u v o r fi e x c lu ş i

■ j ' .

d in P a r t id u l D e m o c ra tAdrian Severin şi Adrian

Vilău, figuri proeminente ale PD, vor fi excluşi sîmbătă din partid. Liderul PD Cluj, deputatul Iuliu Păcurariu,- afirmă .că subiectul este deja “tranşat”, excluderea celor doi fiind , o chestiune formală ce va fi decisă la capitolul “Diverse” al Consiliului naţional de sîmbătă. în opinia deputatului clujean, Severin şi Vilău nu au “absolut nici o şansă” de a obţine o decizie favorabilă. Păcurariu precizează că Adrian Severin şi Adrian Vilău au prejudiciat imaginea partidului, acreditînd în presă ideea unei rupturi în interiorul PD. ”Nu există nici un fel de facţiuni în PD. Orice afirmaţie contrarie este complet lipsită de fundament. Se va vedea că Severin şi Vilău nu vor fi urmaţi de nimeni. Severin nu a înţeles corect mesajul anterior al partidului, iar Vilău este un. delator” - spune Iuliu Păcurariu. El afirmă că subiectul principal care va fi dezbătut în cadrul Consiliului naţional este “programul politic” al Partidului Democrat./

Potrivit unui cotidian central, Adrian Severin se va îndrepta spre PNL. Alături de fostul ministru de

Externe, arată cotidianul, se vor afla şi alţi membri ai PD. în presa de la Bucureşti se. mai arată că Adrian , Severinintenţionează să contribuie la înfiinţarea unui nou partid - Partidul Naţional Democrat

care - să sprijine candidatura lui Emil Constantinescu şi la alegerile prezidenţiale din anul 2000. Din acest partid ar urma să facă parte, alături de membri ai PD, membri ai PNL şi chiar ai PNŢCD.

Deputatul Adrian Vilău a declarat ieri că excluderea sa din partid se datorează modului dictatorial în care Petre Roman înţelege să conducă PD. El spune că sîmbătă delegaţii; la Consiliul naţional al PD ar putea produce o surpriză, în pofida indicaţiilor primite din partea liderilor. Vilău afirmă că. preşedinţii PD din teritoriu - care au decis miercuri în unanimitate excluderea lui Vilău şi Severin - au fost obligaţi să ia această hotărîre sub ameninţare. Deputatul PD spune c ă , liderilor din teritoriu li s-a promis primul loc pe listele viitoarelor alegeri dacă votează conform cererii conducerii partidului.

a d e v ă r u ld e C lB ij ARTĂ-CULTURĂ vineri, 20 noiembrie i 998 M l

id r n m m s â m m ? .

Deschiderea SALONULUI JUDEŢEAN DE PICTURĂ ŞI SCULPTU

Ieri in sălile Complexului expozitional al îlffP de pe str. 3uliu Qlaniu a avui ioc deschiderea SffiQRUim JOBEŢEHR BE P3CTOM §3 SCOLPTlffift'. care se înfăţişează publicului într-o varietate impresionantă de genuri, tehnici şi modalităţi de abordare din care se naşte. în chip firesc, întregul, armonia, supleţea. Este. indiscutabil, unul dintre cele mai elegante, aerisite şi valoroase baloane ale Cliţjului plastic din ultimii ani. 3ndepărtindu-se de expresionism, artiştii clujeni contemporani îmbrăţişează un nou/original, uneori subtil şi savuros stil plastic, care merge spre esenţe în cele mai multe dintre cazuri. .•

Ne aflăm în faţa unui salon serios, a cărui seriozitate se referă nu numai la imaginea plastică în sine, la modul în care artiştii reuşesc, autentic şi sincer,’ sâ-şi pro iecteze propriile imagini, ci se referă la dem ersul a r tis tu lu i. Lucrările sînt rezultanta unui travaliu serios, secvenţe ale unor creaţii în p lină desfăşurare, nu doar insule de creaţie din viaţa unor oameni care se declară de profesie artişti. Aici avem de-a face cu artişti adevăraţi, pentru care arta este un destin asumat cu deplină responsabilitate”, a subliniat în cuvîntul inaugural

d-na dr. Alexandra Rus, critic şi istoric de artă şi membru al juriului.

O expoziţie a cărei cheie e ENTUZIASMUL: artiştii cunosc din experienţa p roprie ce înseamnă aceasta, iar publicul trebuie sâ ştie că tocm ai ENTUZIASMUL e cel care mai poate pune în mişcare energiile creatoare ale artistului român, abandonat din toate direcţiile. Nu există autor ale cărui lucrări sâ nu fi fost validate în expoziţii peste hotare, tară a mai vorbi de cele din ţară. Din acest punct de vedere, Clujul este o prezenţă de maximă însemnătate în istoria artei româneşti şi europene. Şi,

pentru că aşa cum s-a subliniat, nu există o diferenţă calitativă în ceea ce priveşte generaţiile, flecare generaţie purtîndu-şi nota definitorie cu distincţie, îi vom numi pe expozanţi, într-o ordine absolut întîmplâtoare. Pictorii: Lăcrămioara Aramă, Adrian A ram ă, M aria MateanM ărginean, Szabo Vilmos, Alexandru Mohi, Erdos Tibor,. Emil Dobriban, Andra Felicia Pop,-Ana Maria Matis, Dan Bimbea, Cristina Popovici, Szekely Miklos, Ioana Antoniu, Marcel Munteanu, Carol Ncbcrt; Gheorghe Ilca, Vaier Vasilescu, A ndrei V crncs, ViorelNimigcanu, M onica Borodi

Petrişor, Veress Pâl, Mirela Sima, Kolozsi Gabriela; Kovacs Zoltan, Szekely. Geza, Elian, Teodor Botiş, Elena Câmpian, Maria Truţă, Valovits Lâszlo, Radu Pulbere, M argareta Catrinu, M arius Ghenescu, Ştefan Boca, Incze Jarios Des,

, K atalin Ştarrm iiller, Maria Salvanu, Vasile .Gheorghiţâ, Arina Gheorghiţă, Mariana Bojan, Monica Muntean, Dora D um itrescu, Tosa Szilagyi Ecaterina, Laurenfiu Pintea, Gabriela Orza, Daniel Lajos, Szentpetery Alexandru, Csata Hermina, Komives Andor, Nagy Endre, Florin Victor Ţonea, Sipos Lâszlo, Eugen Fărcaş, V oichiţa C ăprariu , Gavril G avrilaş, A ndrei Şchiopu,- Szentpetery Im ola, Dorina Scridonesie, Iurie Cojocaru; sculptorii: Ionel Tănase, Suba Lâszlo, Korondi Jeno, Mircea Orza, S târm uller Geza jr ., Valentin Tînc, Szederjessy Andrei, Kolozsi Tibor, Dan Istrate, Lorincz Lehel, Kâroly Alexandru, Strango Daniel, Radu Moraru, Călin Dâian, Vasile Rus Batin, Liviu Mocan, Ovidiu Guleş, Koppandi Iosif.

Juriul,“prezidat de maestrul Erdos Tibor, a fost alcătuit din artiştii: Teodor Botiş, Octavian Cozman; Radu Pulbere, Elian, dr. Alexandra Rus, Korondi Jeno, Eugen Gocan şi Radu Moraru.7 Pictori şi sculptori clujeni expun cu nestăvilită plăcere, într-o ambianţă generoasă. O panotare reuşită, o excelentă valorificare a spaţiului expoziţional, cu acordarea locului cuvenit celor ce sînt, de drept, sen iorii picturii şi sculpturii clujene şi ai cclci româneşti, în ultimă instanţă, au drept rezultat o construcţie unitară, cu cîteva individualităţi carc s-au impus deja în lumea artei.

M ic h ae la BOCU F oto: I. P ETC U

L a O p e r a R o m â n ă

î

CCC

TRUBADURULSala O perei 'R om âne şi-a reg ăsit specta to rii. Opera

TRUBADURUL (11 Trovatore) de Verdi, creaţie de după Rigoletto (şi înainte de insuccesul de la premiera Traviatei), atrage publicul. Subiectul romantic al dramei lui Gutierrez, dar şi minunatele arii şi coruri ale acestui spectacol muzical-dramatic pot satisface gusturile auditoriului. Dar, succesul unui spectacol de operă se datorează, cu

-* ce rtitu d in e , ca lităţii vocilor solistice, jocului

1 de scenă, te n s iu n ii’ dramatice imprimate de d irijo r, acurate ţii muzicale a corului şi orchestrei şi nu în ultimul rînd punerii în mişcare a rtis tică a valorilo r

( , * dramaturgice ale textului.t în recentul spectacol

cu opera Trubadurul,1 dirijat de Petre Sbârcea, I a u figurat cîţiva solişti I invitaţi: Bancsov Karoly I (Contele de Luna), de la | Opera Maghiară de Stat I d in Cluj-N apoca;I V eronică Ungureanu 1 (L eonora), de la

A cadem ia de M uzică. “Gh. Dima”, studentă în

anul V; Ştefan Hathazi (Manrico), solist al Operei Române din Iaşi; Cătălin Scurt (Ferrando), student în anul IV la Facultatea de Muzică a Universităţii din Oradea, alături de Ana Oros (Azucena), Maria Ghircoiaşu (Incs) etc.

Prestaţia artistică a soliştilor a avut o participare “de serviciu”, cu voci utile. Am remarcat o voce tînără, carc se afirmă din cc în cc mai evident: soprana Veronică Ungureanu. Dar acest spectacol a fost în mod regretabil “presărat” dc prea multe inexactităţi ale corului, dc balansuri tchnic-itwzicale între scenă şi orchestră şi de trăiri dramatice insuficiente pentru a dizloca publicul din starea sufletească obişnuită. S-a pus în evidenţă un fapt dc carc conducerea Operei Române trebuie să ţină scama: un solist carc nu mai poate susţine vocal un rol marc în condiţii onorabile, să nu mai fie programat, modalităţile speculative de rezolvare a unor momente foarte importante în spectacol ncputînd înlocui tensiunea dramatică a operei. Spectacolul cu opera T rubadurul trebuie împrospătat muzical- dramatic, astfel îneît cci veniţi în sală sâ primească, cu adevărat, hrana spirituală a muzicii. '

E m iliu DRAGEA

R a d io C o n ta c t s -a im p u s ia C lu j

La 4 ani de la lansarea sa la Cluj, Radio C ontact se bucură de cea mai largă audienţă în rân­dul posturilor private de radio. Studiul de audienţă realizat de IM A S, pe un eşantion reprezen­tativ de 728 persoane, pe perioa­da 21 septembrie - 4 octombrie 1998 reconfirmă poziţia de lider pentru Radio C ontact la Cluj.

Astfel, 17% din populaţia clu­jeană de peste 11 ani ascultă R a­dio Contact. Numai radioul pu­blic - Radio România Actualităţi

/ - devansează audienţa R adio C ontact la Cluj cu 4 procente. Toate celelalte-radiouri prezente la Cluj sunt devansate cu m ult de către Radio Contact: Radio Cluj are 9 %', Radio Uniplus - 8 %, CD Radio Napoca - 6 %, Radio Sonic - 4%.

Conform aceluiaşi studiu, R a­dio Contact are şi cel mai echili­brat profil demografic al ascultă- - torilor. Astfel, 34 % dintre ascultă­torii Radio Contact au vârste cu­prinse între 15-24 ani, 42 % vârste între 25-44 ani, restul de '24 % fiind echilibrat distribuiţi pe vâr­ste de sub 14_ani sau peste 45 ani. <

Concluzia acestui studiu este că.şi la Cluj, Radio Contact s-a impus pe piaţa radio* prin cali­tatea programelor sale. (

(1358278) '

Audienţa cumulată Luni - Vineri:

05.00-24.00

2 1 % "

Nr.ascultători

58086- - 21 70/ ■47022 _ 2 2 / o

24894 16596 ‘

C o te d e p ia ţă Luni - Vineri: 5.00-24.00

Premiere pg inematograficer

După 13 aniEste foarte adevărat că Ted Strochmann

(Ben Stiller) nu a avut niciodată noroc în viaţă, însă cîndva a avut noroc în dragoste.. Cînd avea 17 ani, Mary Jcnson (Cameron Diaz), frumoasa liceului, l-a invitat sâ-i fie pereche la petrecerea de absolvire. Din păcate, comportamentul lui Ted a pus-o pe

, fugă. Mai mult, Mary împreună cu familia se va muta în Florida.

în ciuda timpului scurs şi a depărtării, în sufletul lui Ted amintirea lui Mary este foarte vie, de unde şi dorinţa reîntîlnirii. La. insistenţele bunului său prieten Dom (Chris F.lliot), Ted îl angajează pe detectivul particular Pat Healy (Matt Dillon) s-o caute pe Mary. Cine este Pat Healy? Un ticălos, un individ lipsit.de scrupule, capabil să-şi vîndă clienţii. De aici şi interesul de a o păstra pe Mary pentru el, de aici şi lupta dintre Ted şi Healy pentru cucerirea inimii Iui Mary. * -

ca unii spectatori sâ se simtă ofensaţi dc acest film. Alţii ar putea fi satisfăcuţi câ, ^ în fine, s-a găsit cineva să facă un film de prost gust”. Şi cum gusturile nu sc comentează, vă las pe dvs. să apreciaţi sau nu valoarea filmului, alo căm filmări uu. .lm r r i au durat... zece săptămîni". ~

There is Something about M ary/* iriiTln.ul] Llfl'U[JLr r / t "' •; “ Cu ^

M ary cea cu vino-ncoa’, Twcnticth '*%.Ccntury Fox 1998,118 minute, scenariul Ed Dccter, John Strauss, Pctcr & Bobby Farrelly,imaginea Mark Irwin, montajul

13%

R Radio Actualităţi

.*4%R ContactM CD Radio

R Uniplus O Radio Cluj EJ Altele

Sâmbătă - Duminică: 5.00-24.00

19°/

j*s Radio Actualităţi

: . ^ /oR Contact 'R CD Radio •

• R Uniplus 9% R Radio Cluj

11% 20% “ Al,ele ••',.*

Surea: IMAS,21 septembrie - 4 octombrie 1998

Christopher Grecnbury, costumele Mary Zaprres, muzica Jonathan Richman, regia Peter & Bobby Farrelly, cu: Matt Dillon, Cameron Diaz, Ben Stiller, Chris Elliot, Lin Shaye, Lee Evans (C in e m a to g ra f REPUBLICA).Inimitabilii agenţi secreţi britanici

Urmarea serialului de televiziune de mare succes din anii ’60 Răzbunătorii îi aduce în zilele noastre pe agenţii speciali John Steed (Ralph Fiennes) şi Emma Peel (Urna Thurman) pentru a rezolva un nou caz.

Londra anilor’90 este din nou oraşul unor mişcări care anunţă trecerea spre mileniul trei. Nihilismul sfirşitului de secol se îm pleteşte cu cu ren tu l revizionist spiritualist, capitalismul de modă veche cu idealismul susţinătorilor unei economii unice, comune, în care nostalgia pentru trecut se pune în slujba prezentului. Pentru câ în capitala Marii Britanii, vremea capătă un aspect apocaliptic prin căderile masive de grindină, prin ciudatele furturi de

bun actor în The Untouchables. Aş mav am inti faptul că Sean Conncry eşte deţinătorul unor im portante distincţii in te rnaţiona le , Legiunea dc Onoare, Com mandcur des Arts et des Lcttrcs, Premiul BAFTA pentru cel mai bun actor al anului 1987, PREMIUL BAFTA pentru întreaga carieră artistică, 1990. '

T he A vengers/Răzbunătorii, Warner Bros 1998, scenariul Jcrry -Weintraub, imaginea Roger Pratt, scenografia Stuart Craig, montajul Mick Audslcy, muzica Joci McNecly, regia Jeremiah Chechik, cm Ralph Fiennes, Urna Thurman, Scan Conncry, Jim Broadbent (C inem atograf ARTA).Cind lucrurile nu sînt atit de simple pe cum par

Norocul nu a fost niciodată generos cu Victor Piaza (Liberto Rabal). S-a născut într-una din cele mai întunecate zile ale regimului Franco, într-un autobuz care o ducea pe mama .sa, o prostituată şi nimic mai mult, la spital. Un abonament de autobuz gratuit este singurul lucru cît de cît apropiat de noroc. Cu toate acestea, Victor Piaza n u '

M ary cea cu vino-ncoa’ a fost o experienţă interesantă atît pentru realizatori, cît şi pentm actori. Cei doi regizori, Peter şi - Bobby Farrelly, şi-au distribuit îri mod egal atribuţiile, Peter pe platoul de filmare, Bobby în spatele aparatului de filmat.

Un film pe care Ben Stiller îl comentează într-un mod extrem de original: “E posibil

zăpadă şi temperaturi care variază de P 'crdut încrederea în oameni. Deşi va la caniculă la frigul polar. Toate pistele duc Pj'cePe, destul de repede, că lucrurile nula misteriosul Sir August De Wynter (Sean. s*nt de simple pe cum par la primaConncry), fost agent special, un om foarte vcdcrc.bogat şi o minte strălucită, dornic sâ Live Flesh/Sînge fierbinte, Spania 1997,controleze lumea. - scenariul Pcdro Altnodovar, regia Pedro

Răzbunătorii se bucură de o distribuţie Almodovar, cu: Franccsca Neri, Angelaprestigioasă, cu doi nominalizaţi Oscar, _ M olina, Liberto Rabal (C inem atografRalph Fiennes şi Urna Thurman şi un . FAVORIT). _premiat Oscar, Sean Connery pentru cel mai • Demostene ŞOFRON

Munca la “ negru”O micro-anchetă printre tinerii

de 18-25 de ani din Dej a scos în evidenţa următoarea realitate: unul din cinci tineri a lucrat, după abso lv irea şc o lii profesionale sau a liceu lu i, sporadic, la diferite societăţi com erciale , fără sâ i se fi întocmit cartea de muncă. Drept urmare, după ce dintr-un motiv sau altul a fost concediat sau a plecat din respectivul loc-de muncă, nu a putut beneficia de ajutor de şomaj. Iată pe scurt cîteva declaraţii:

Doina Bencheş, 21 ani: “Am lucrat o lună ca vînzătoare în probă la un chioşc. După o lună patronul mi-a declarat că nu este mulţumit de munca mea şi din suma negociată la început, am primit numai jumătate, iar asta după multe insistenţe”.

M ircea P ădu rean , 23 ani: “Am lucrat cîteva luni Ia o firmă de en-gros pentru 400.000 lei pe lună, Cînd am văzut că patronul nu are de gînd să-m i facă o angajare cu acte în regulă, am plecat. Problema c câ oriunde te duci te ţin “în probă” o lună, două, după carc îţi dau drumul”.

Rodica M oraru , 23 ani: “Am citit un anunţ pc cablu pentru munca dc confecţioner. Salariul era după norm a realizată, carc bineînţeles era calculată să nu cîştigi mai nimic. După două săptăm îni am renunţat, pentru perio ad a respectivă neprimind nici un ban” . Asemenea cazuri sînt frecvente, dar nedepistate la

tim pu l potriv it favorizează patronii unor firme care eludează legile fiscale.

Ec-, R adu G a v rilă , şeful O fic iu lu i Forţe de M uncă şi Şomaj Dej: “Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale susţine că p în ă în anul 1995 m unca la negru depăşea cu m ult munca obişnuită. O dată cu apariţia L egii 83/1995 priv ind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă, numărul angajaţilor fără carte de muncă sau contracte de colaborare a în reg is tra t o scădere, dar fenom enul este încă de am ploare. Inspectorii noştri abilitaţi, supraveghează “piaţa muncii”, efectuează controale şi dau amenzi de milioane... Dar, în cond iţiile actualelor bugete, n um ăru l persoanelor care efectuează aceste controale este foarte redus. în plus, pe lîngă controale, ei trebuie să se.ocupe şi cu ţinerea evidenţei actelor a zeci de societăţi”.

Nici sancţiunile prevăzute de lege în cazul muncii la negru nu sîn t usturătoare. A m enzile variază între 500.000 lei şi 2 m ilioane . Dacă un patron primeşte o amendă, el plăteşte în-48 de ore jumătate din sumă şi este considerat “că s-a achitat dc obligaţii” şi continuă pe mai departe sâ angajeze fără acte legale.

In opinia ing. Ovidiu Oargă, d irec to ru l SC L ucgeneral- C onstruct Dej (societate de construcţii avînd FPS-ul ca

A N U N ŢDirecţia Generală de Muncă şi Protecţie Socială Cluj,

organizează in colaborare cu Expo-Transilvania - Tîrg de forţă de muncă - ediţia a ll-a. Interviurile vor avea loc fn zilele de26-27 noiembrie 1998, între orele 10-14 şi respectiv 10-13 la Expo Transilvania, str. Aurel Vlaicu, fără număr. Rugăm agenţii economici care doresc să participe la tîrg să ne contacteze la numerele de telefon/fax: 19-68-16/120 pînă cel tîrziu 23 noiembrie 1998. Persoanele în căutarea unui loc de muncă se pot adresa birourilor Oficiului Şomaj pentru ,completarea : formularului de participare.

acţionar majoritar), construcţiile de case de vacanţă şi vile deţin recordul în materie de mînă de lucru întocmit fără acte. “Mai m ult de 70s la su tă din cpnstrucţiile ridicate în zona Dejului - şi nu numai, sînt făcute cu mînă de lucru angajată doar verbal. Motivaţia ar fi preţurile ridicate practicate de societăţile de construcţii, acestea fiind plătitoare de CAS, TVA etc. Aşa că, decît să dai banii unei firme specializate, mai bine îţi găseşti o echipă de constructori la negru. Te costă cu 10-15 la sută mai pu ţin şi nu te controlează nimeni’ . Şi chiar dacă te prinde statul - completăm noi - dai 2 milioane şi scapi!

.. D in punct de- vedere al angajatului, riscurile muncii Ia negru sînt mult mai mari şi doar tinereţea unora dintre cei ce acceptă cu bună ştiinţă să lucreze fără contract, poate acuza uşurinţa cu care se expun la asemenea consecinţe. Cei ce lucrează la negru nu beneficiază de asigurări sociale. Dacă se îmbolnăvesc, sau dacă suferă un accident de muncă sînt obligaţi să-şi plătească ei cheltuielile de spitalizare, medicamente etc.De asemenea, angajaţii “la negru” nu pot solicita concedii de odihnă sau nu pot beneficia de alte sporuri de toxicitate, ore suplimentare. în fine, cea mai mare pierdere pentru angajat, pe care acesta începe să o resimtă o dată cu trecerea anilor, o constituie faptul că timpul lucrat şi neînregistrat în cartea de muncă nu reprezintă vechime pentru pensie. Apoi, survin situaţii de concedieri, în urma cărora cei ce lucrează ilegal la diferiţi patroni, nu pot solicita ajutorul de şomaj şi, în continuare, alocaţia de sprijin.

Am reamintit toate aceste riscuri, mai ales în beneficiul celor tineri, care nu se gîndesc în perspectivă la posibile accidente sau situaţii critice, acccptînd cu uşurinţă propunerile unor patroni, care pe parcurs se dovedesc necinstiţi.

M a g d a le n a" VAIDA

Moment aniversar la Cercul Militar din CiulCercul Militar a găzduit ieri, 19 noiembrie, simpozionul omagial

cu tema: “80 de ani de la Marea Unire din 1918. Aspecte ale securităţii naţionale în etapa actuală”. Manifestarea deschide seria celor dedicate zilei de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României., In deschiderea simpozionului, prefectul Alexandru Fărcaş a susţinut comunicarea cu tema: “Marea Unire din 1918 - act final al făuririi statului unitar român”. Au mai susţinut lucrări personalităţi din cadrul Armatei, al Institutului de Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară, precum şi directorul Arhivelor Cluj, dr. Ioan Drăgan. Discursurile s-au caracterizat printr-o notă de luciditate, punctate de accente de romantism istoric, fără a se pierde îhsă în clişee şi automatisme ce ar fi deturnat adevăratul mesaj al unei asemenea manifestări. ' -

A n d re e a M O SO R A

D G M P S C lu j d o re ş te p e rm a n e n t iz a re a unu i t îrg d e m u n că

- D in c a u z a p r o g r a m e l o r

d e r e s t r u c t u r a r e r a t a ş o m a j u l u i

v a a j u n g e l a 1 0 , 5 p r o c e n t e* '■ .* ' ■

• z o n a T u rd a e s t e u n a d in c e l e m a i a fe c ta te •

fn perioada 26-27 noiembrie Direcţia Generală de Muncă şi Protecţie Socială organizează ia Expo Transilvania a doua ediţie a tîrgului de muncă, Adrian Tiniş; directorul adjunct al DGMPS, spune că direcţia intenţionează săpermanentizeze această manifestare şi să o organizeze trimestrial. Au fost invitate la tîrg 205 de societăţi şi peste 200 de formulare au fost completate de persoane interesate. Pînă la această dată doar zece agenţi economici şi-au confirmat participarea, dar organizatorii mizează pe prezenţa a circa 50, mai ales că aceştia nu trebuie să plătească pici o taxă.

In prezent, DGMPS Cluj are îri evidenţa sa un număr de 34.229 de şomeri. Marea majoritate a acestora sînt femei (19.567) şi muncitori (25.091). Dintre persoanele aflate, în evidenţele DGMPS 12.011 beneficiază de plata ajutorului de şomaj şi 9047 de alocaţie de sprijin.

Raportat la luna precedentă rata şomajului a scăzut de la 10,2 la sută la 9,8 la sută. Din păcate această scădere este una relativă, ,ea datorîndu-se reducerii numărului celor care au dreptul să beneficieze de ajutor

de şomaj sau alocaţie de sprijin. Totuşi, un număr redus de şomeri au fost absorbiţi de către societăţile din domeniul confecţiilor, ramură în care' cererea de muncă e superioară ofertei.

Datorită programelor de restructurare derulate Ja o serie de agenţi economici cu capital de stat, în ultima perioadă numărul celor care beneficiază de prevederile Ordonanţei nr 9/1997 a sporit de la 8.460 la 9.625. Au contribuit la această creştere: El met (100), Unimet (200), Feleacul (200), Zoofruct Baciu (19), Somtrans Dej (21), Izomac Turda (500), Electroceramica (50), Omniconstruct (44), Agroindustriala (31). Pe lista de aşteptare au mai rămas Izocer Turda (400) şi Uzinele Chimice Turda (800). Contribuţia acestora şi a încă 200 de şomeri din Dej va urca - spune Adrian Tiniş - rata şomajului la circa 10,5 la sută.< Dintre toate zonele, cea mai afectată de şomaj este Turda. Oraşul se confruntă cu probleme grave datorită caracterului său industrial şi a' masivelor restructurări din zonă. Din acest motiv se doreşte declararea Turdei ca zonă defavorizată,

O.C.B.

Cuvînt de mulţumire

R ecent a cunoscut lum ina tiparului monografia localităţii Cîmpia Turzii, sub denumirea dc “Cîmpia Turzii - istorie, cultură, civilizaţie”.

Lucrarea este rodul unei prestigioase şi îndelungate munci de cercetare, investigare şi documentare desfăşurată de către colectivul care a pornit la drum pentru elaborarea ei în urmă cu aproape două decenii (în 1979). şi din rîndul căruia doi nu s-au putut bucura dc încununarea muncii lor, trecînd pragul eternităţii: econom istul V aier Deac şi învăţătorul-director Alexandru Suciu.

Celorlalţi membri ai colectivului de autori - inginer pensionar M ircea N. Nemeş, cercetători arhivişti Laurenţiu Mera, Vasile Lechinţan şi profesor-director Emil Bujor - Primăria şi Consiliul local al oraşului Cîmpia Turzii le adresează cu acest prilej mulţumirii? lor şi întreaga consideraţie pentru efortul depus de-a lungul acestor ani pentru finalizarea monografiei.

Simplă parcurgere a ei evidenţiază înalta ţinută ştiinţifică a lucrării. Abordînd evoluţia în timp a vechii aşezări, dezvoltarea fiecărei întreprinderi şl in stitu ţii, progresele înregistrate pe plan social-cultural, sportiv şi administrativ, monografia constituie un important document pentru toţi cei interesaţi să afle fapte importante ale istoriei şi evoluţiei localităţii. -

Iată de ce considerăm pe deplin justificat acest cuvînt de mulţumire adresat autorilor.

Primăria şi Consiliul local al oraşului Cîmpia Turzii

P rim ar G h e o r g h e GIURGIU

mmmm a

Din toate cîte puţin!• Cooperaţia dă semne de

revigorare. în ciuda multor greutăţi şi neîmpliniri, a unor convulsiuni sociale, deloc benefice pentru bunul mers al muncii, datorită unei politici manageriale adaptate economiei de piaţă, SCCA - Potaissa, prin activitatea pe care o desfăşoară, dă semne vizibile de... revigorare.

Să detaliem. Secţia ornamente pom de iarnă, din cadrul unităţii amintite, produce mai mult pentru export. Menţinerea unui contract ferm încheiat în urmă cu 20 ani, cu diferiţi beneficiari din America, s-a dovedit şi acum a fi deosebit de productivă.

O altă secţie cu participare însemnată la realizarea de beneficii de către cooperativă este şi secţia împletituri din nuiele şi produse de mobilier mic realizat în atelierul de tîmplărie. Chiar dacă aşa-zisele facilităţi acordate de către stat' pentru cei ce exportă sînt aproape, imperceptibile, prin măsurile luate de SCCA - Potaissa, în ceea ce priveşte ridicarea rentabilităţii producţiei destinate exportului şi pieţii interne, prin sporirea productivităţii muncii pe seama creşterii gradului de profesionalitate a oamenilor şi scăderea cheltuielilor de producţie, unitatea se menţine la un nivel rezonabil de vieţuire,-fiind la zi şi cu datoriile faţă de stat.

• Autorizaţie de funcţionare. încă de ia înfiinţare (1950)'SC “Casirom” cu excepţia cîtorva luni din 1974, a funcţionat fără autorizaţie de... funcţionare! începînd din 13 Xi a.c.,

cînd a fost obţinută autorizaţia de funcţionare nr. 25887, timp de un an de zile (termen în care este valabilă respectiva autorizaţie) SC “Casirom" va funcţiona în legalitate.

Cum noua conducere managerială a ajuns la concluzia necesităţii obţinerii acestei autorizaţii? în primul rînd, în urma constatărilor că lipsa acesteia constituia o piedică 7n calea privatizării unităţii. De-acum drumul fiind liber...

• Cîinii vagabonzi. De la începutul anului viitor. Grădina Zoologică din urbe va trece în administrarea Primăriei şi a Consiliului local. Motivele sînt mai multe şi., deloc mărunte. Cum nu prea sînt animale de administrat şi mai ales de... hrănit, în Grădina Zoologică, la diversele reclamaţii primite din partea cetăţenilor mgşcaţi de... maidanezi, mai marii urbei au găsit soluţia: în cuştile fără locatari de la Grădina Zoologică vor fi găzduiţi şi cîinii vagabonzi. Uşor de zis, greu de făcut. De ce? Simplu de răspuns: de pe vremea lui Pasvante Chiorul, în Turda, n-a mai existat serviciu de ecarisaj. Deci nici hingheri! în această situaţie, cine îi va prinde pe maidanezi (după unele informaţii hălăduiesc prin urbe cca 200) şi cu ce?

• Salubritatea şi... ecologia. In oraşul de pe malul .Arieşului, după constatările celor avizaţi, cam de multişor, salubritatea nu face casă.-., bună cu ecologia.

Motivul este lesne de explicat: nu sînt fonduri. Cum să fie?, dacă cca 30% din populaţie nu plăteşte nici un franc pentra salubritate, preferind alt

mod de-a eluda respectarea regulilor ecologice. Deşi, cum susţin domnii de la RADP, ei percep cele mai mici taxe din judeţ (2.700 lei/persoană), pentra aşa ceva.

Decît să plătească, mulţi dintre cetăţeni poluează mediul prin aruncarea rămăşiţelor menajere şi nu numai, pe, unde apucă: pe malurile unor pîrîuri ce traversează oraşul la colţuri de străzi ferite de privirile indiscrete ale celor puşi să stăvilească astfel de practici dăunătoare.

Aşa se face că din cauza neplăţii pentru .aceste servicii, RADP-ul a înregistrat pierderi în valoare de 100 milioane de lei. Dacă la acestea mai adăugăm restanţele de la întreaga populaţie, suma acestora se ridică la 600-700 milioane de lei. Aceste sume reprezintă, nici mai mult, nici mai puţin, decît veniturile RADP-ului pe 3 luni!

Dacă mai luăm în calcul şi că Primăria este datoare RADP-ului cu aproape 2 miliarde de lei, putem concluziona, pentra a nu mai lungi vorba, astfel: tot de la cap se... împute peştele!

• Şomajul urcă, natalitatea scade.Este treaba specialiştilor din domeniu să stabilească dacă există sau nu vreo legătură între şomaj şi natalitate. Pînă atunci, noi, arătăm că, în Turda, la ora actuală, există 1.883 de persoane care primesc ajutor de şomaj: 273 de absolvenţi de şcoli primesc ajutor de integrare profesională, iar peste 1.368 de persoane, din care 647 femei şi 721 bărbaţi, le este acordată alocaţia de sprijin. Pînă ce va fi stabilită ştiinţific eventuala relaţie dintre şomaj şi natalitate (în acest an, faţă de anul trecut, naşterile au scăzut cu 40 de cazuri), noi consemnăm părerea unui şomer: cui îi mai arde de dragoste pe inima... goală?!

Ion CORDOŞ

Situaţia locurilor dc munca

■ vacante la data de 16.11.1998

M uncitor necalificat (femei) - 5 locuri; muncitor riecaliflcaţ - 16 locuri; confecţioner îmbrăcăminte - 50 locuri; confecţioner, tricotaje - 20 locuri; cusătoreasă - 10 locuri; confecţioner încălţăminte - 20 locuri; zidar - 15 locuri; zugrav -1 loc; dulgher -10 locuri; tinichigiu industrial - 2 locuri; barman - 1 loc; bucătar - 1 loc; preparator paste făinoase (şc. prof ind. alim.) - 3 locuri; tîmplar -1 loc; electrician - 5 locuri; electrician întreţinere utilaje -1 Ioc (concurs - 23.11/98); lăcătuş mecanic (pentru, maşini de .cusut) - 1 loc (concurs - 23.11/98); lăcătuş mecanic - 2 locuri; instalator încălzire - 4 locuri; autom acaragist (cu viză ISCIR) - 1 loc; magazioner -1 loc (concurs - 27.11/98); oţelar -1 Ioc; sculer-matriţer -1 loc; mecanic întreţinere - 1 loc; agent comercial (st. sup. tehri. sau econ., 26-35 ani) - 3 locuri; agent imobiliar - 8 locuri; pictor executant -1 loc (concurs - 24.11 .'98); administrator cămin studenţesc - 4 loc (concurs - 27 .11.'98); asistentă medicală - 5 locuri; secretar-dactilograf - I loc (concurs - 24.11.'98); secretar debutant - 1 loc (concurs - 24.11 .'98); referent - 1 loc (concurs - 24.11/98); laborant - 1 loc; maistru confecţioner feţe încălţăminte -1 loc (concurs- 23 .11 /98); tehnician (chimie) - l /loc (concurs - 24.11/98); tehnician IA -1 loc (concurs - 24.11/98); econom ist - 8 locuri; econom ist pr. (finanţe- contabilitate, max. 40 ani, op. calc.) - 7 locuri; şef birou contabilitate -1 loc (concurs- 27.11 .'98); analist'- 4 locuri (concurs - 26.11/98); şef serviciu (analist) - 1 loc (concurs - 25.11/98); şef birou - inyestiţii - 1 loc (concurs - 27.11/98); şef serviciu - administrativ - 1 Ioc (concurs - 27.11/98); şef serviciu - aprovizionare - 1. loc (concurs - 27.11/98); şef birou - granturi, resurse umane - 1 loc (concurs -

■;27.11/98); director adjunct - 1 loc (concurs -26.11/98); inginer sistem - 2 locuri; asistent cercetare debutant (fizică) - 1 loc (concurs - 23.11/98); inginer chimist (specialitatea analitică, prom. "98) - 1 loc; inginer topografie minieră - 1 loc; inginer electrotehnic - 2 locuri; inginerelectroenergetic - 1 loc; inginer electromecanic - 1 loc; inginer constructor (instalaţii) - 1 loc; inginer principal electrotehnic - 2 locuri; inginerelectroenergetic - 1 loc; inginer electromecanic - 1 loc; psiholog (consiliere, profes., VT 2 ani, lb. engleză) - 1 loc (concurs - 24.11/98); sociolog (VT 2 ani^ lb. engleză) - 1 loc (concurs - 24.11/98).

Informaţii privind locurile de muncă vacante se pot obţine de la Biroul medierea muncii, în zilele de luni, marţi, miercuri, joi, orele 8-12, strada Coşbuc nr. 2 sau la telefon direct: 979.

â l ' c f t r " 1- P U B L IC IT A T ECLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tcl/fax3143-23;SUB REDACŢIA DFJ: luni-vineri 8-16; tel/fa x 21 -60-75. vineri,*20 noiembrie 1998-^7^

pr

C A U T A T E A V O P S E L E I

I VOPSELE- lemn, metal, perete interior şi exterior

I VOPSELE LAVABILE «zugrăveli interioare şi exterioare

» LACURI* parchet, mobilă, tâmplărie interior şi exterior

• GRUNDURI* perete, lemn, metal

• ADEZIVI TIP ARACET-lemn,construcţii, hârtie £

• ADEZIVI , |* pentru gresie, faianţă, marmură

CLUJ-NAPOCA - B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 148 Tel-ZFax: 064/41.38.78

Începînd cu data de 5 noiembrie 1998

ş c . - M E C A N I C A

M A R I U S ” S A.

vinde maşini şi utilaj e agricole (pluguri, grape cu discuri pentru tractoarele de 65 şi 45 CP), remorci auto, cu plata în rate . ,

Plata se face prin BANCA AGRICOLĂ S.A. cu un avans minim de 1 0 %, iar ratele se plătesc pe o perioadă de maxim 2 ani.

Informaţii suplimentare la serviciul comercial sau marketing al S.C. "MECANICA MARIUS” S.A., telefoane 415.066, 415.068 sau la Banca Angricolă S. A., serviciul credite, telefon 192.621.

S o c i e t a t e a a g r i c o l ă

A R D E A L U L S . A . B o r ş avinde prin LICITAŢIE PUBLICĂ următoarele

active:- fermă zootehnică;- şoproane pentru seminţe capacitate 1000 to;- magazii cereale capacitate 1000 to; "

. - tractoare şi utilaje agricole cu vechime de maxim 4 ani; . • -

Taxa de participare 10% din valoarea de strigare a acţivului.

Licitaţia va avea loc în data de 25 noiembrie 1998 şi se va repeta în fiecare miercuri. . |

Pentru informaţii: tel: 161,103, 233 Borşa.

ANUNŢ DE VÎNZARE

Bankcoop S.A., SucuisalaCluj,scoate la vînzare prin licitaţie publică, cu

strigare, fără preselecţie:- Apartament 3 camere str. Bistriţei nr. 32/39,

Cluj-Napoca, preţ de strigare 118 mii. lei.Licitaţia va avea loc în data de 23.11.1998,

ora 10, la Tribunalul Cluj, cam. 10 (executori judecătoreşti). ^

Garanţia de 10% din preţul de pornire a lic ita ţie i se va depune în contul nr. 35660888001642 deschis la Bankcoop S.A., Sucursala Cluj, str. Matei Corvin nr. 4, sau numerar la Executorii judecătoreşti.Relaţii suplimentare latei. 194.299 interior 15.

S.C. AVICOLA BUCUREŞTI S.A. FILIALA H.D. SĂLIŞTE - CLUJ

VINDE:GĂINI ROSO (PENAJ ROŞU) - greutate 2,00 kg la preţul de 17.000 lei + T.V.A./cap

- programul este zilnic între orele 9,00 - 14,00.- vînzarea se face de la ferma Sălişte. fJ92479,

7^8 vineri, 20 noiembrie 1998 P U B L I C I T A T E CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbâtâ 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA:

luni-vineri 8-16; tri/fm 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax21 -60-75.A P A R U Ld o O lfta l

2 0 1 . 0 U S

I m

, monitor 14* SVGA'Cot^QRlTASTAttjRMi^fM^F

^ « SIEMENSNIXDORF

iW.»9gg;c PRINŢ-r- iJV T aiaT c f -> T r~

I!

I

COOP. FOTO-OPTICfi,cu sediul în mun. CIuj-Napoca, str. Traian nr. 16,

organizează: LICITAŢIE PUBLICĂ DESCHISĂ CU STRIGARE, în ziua de 7.12.1998, ora 10, la Sediul cooperativei, str. Traian nr. 16, pentru vînzareaunui mijloc fix,'un minilaboratorfoto, KMS 40 proprietatea Cooperativei.

R elaţii suplim entare se găsesc la sediul cooperativei unde se află şi caietul de sarcini, cu toate caracteristicile acestui aparat.

înscrierile se fac la sediul cooperativei zilnic pînă în ziua licitaţiei, la ora 9. în caz de neadjudecare licitaţia se va repeta în fiecare luni, în acelaşi loc şi laaceeaşi ora. J283404)

Ci

A N U N Ţ P U B L I C I T A R

S .C . M O N T E N A Y CLUJ ENERGIE S ACLUJ-NAPOCA

cu sediul inCluj-Napoca, str. Tineretului nr.2, e t VI, scoate la licitaţie publică deschisă fără preselecţie în ziua de 27.11.1998 ora 9 execuţia lucrării:

"REPARAŢIE CAPITALĂ CAZAN DE APĂ FIERBINTE CAF 100 Gcal/ h NR. 2 LA CENTRALA TERMICĂ DE ZONĂ SOMEŞ-NORD”

Caietul de sarcini referitor la obiectul licitaţiei menţionate mai sus se poate procura la sediul firmei S.C. "Montenay Cluj Energie” S.A. începînd cu data de 16 nov. 1998.

Depunerea ofertelor se va face pînă la data de 26 nov. 1998 ora 14.

Informaţii suplimentare se pot obţine de la Serviciul tehnic, telefon 41.25.75. *.

CENTRALE TERMICESI

RADIATOARE DIN ALUMINIU

w m m u

d e la c e l m a i m a r e p r o d u c ă to r d in I T A L I A

d ir e c t d in s to c s i la c e le m a i b u n e p r e ţ u r i !

Soluţii complete pentru locuinţe individuale, blocuri, grupuri de blocuri.

Vânzare, instalare, service autorizat prin:

SANCO IMPEX S.R.L. mm Tel./Fax 064-414968

F E D A S - R E A I i 2 0 0 0 [IEFTINE Şl B U N E !4«ŞîiMAŞJNlDl SPĂLAT,», FRIGIDERE/CONGELATOARE, TELEVIZOARE COLOR eteS?

SE C O N D -H A 1T OG aran ţie 1 ANI $i în RATEIiOFERTĂ SENZAŢIONALĂ!UNTV COLOR GRATUIT

,‘Pânâ la 1 dec.! Relaţii la magazinele din: jBdul 21 Dec. 150 sau Str. Primăm

verii 1 . Tel: 435171,435195ADEVĂRATA CALITATE GERMANĂ!

i r m ă d e d i f u z a r ea n g a je a z ă pe p e rio ad ă nedeterm inată

C O N T A B IL

(p en tru e v id e n ţă p rim ară ).

In f o r m a ţ i i la te i. 1 9 .4 9 .8 1 sau 1 9 .6 8 .5 8 .

pririsNOUL^său M A G A Z I N ^

vă deschide accesul spre produsele companiilor:

v a ţ y 1

& i l l i l im a s r a .

'9 M F T 7 R -.

UNIVOLT I3KONTAVJU.*

~ r ' t

\ _a\ASEZas.

din

S IM O V IL L T u n g s r a m ! A

Ăl- kGartzKK

TELEVIZOARELE SAMSUNG! ALEGEREA IDEALĂ! *Tetewzmtr! Samsung cu diagonala;

; <fe 56 cm este singurei din această ' gamă care vă oferă raportul rea! al ’

;'imagirâdetdevizitmer-/- -"V; *

Astfel, Imaginea nu * f " > 'nai detesteDoar aşteptările.

A g e n t t e h n ic o - c o m e r c ia l d e n a ţ io n a l i t a t e r o m â n ă P e r s o a n ă b i l in g v ă r o m â n o - m a g h i a r ă , c e v a lu c r a î n

z o n a M i s k o l c ( H )Candidatul trebuie să posede o solidă pregătire de bază şi un nivel tehnic

superior, cu o experienţă de 3-5 ani într-un birou de cercetare sau într-un mediu industrial (chimie sau energetică, de exemplu). în mod ideal, această persoana va dispune de asemenea de o experienţă de vînzări, avînd drept clienţi industriile din nord-estul Ungariei şi/sau vestul României (regiunea Oradea - Arad - CIuj-Napoca).

Persoana va trebui să stăpînească la perfecţie limbile română şi maghiară. Cunoaşterea limbii engleze şi/sau franceze va constitui un avantaj. Trebuie să fie o persoană dinamică, entuziastă şi foarte activă pe axa Miskolc - Transilvania. Organizat şi independent, el va dezvolta, după un stagiu de pregătire internă, un portofoliu de clienţi industriali în Ungaria şi România. Evoluţia carierei sale va fi strîns legată de performanţele personale. Baza acestui post foarte mobil se va. situa într-o primă etapă (3 ani) în regiunea Miskolc. ~

D e v e n i ţ i a g e n t t e h n ic o - c o m e r c ia l ! |- v , • 5 ;

Acest post oferă posibilităţi importante de evoluţie profesională. Dacă corespunderi profilului schiţat mai sus şi doriţi să dezvoltaţi la maximum potenţialul dumneavoastră de expert în vînzări, în cadrul unui concern prestigios şi puternic, aflat în plina dezvoltare, trimiteţi-ne cv-ul 'dumneavoastră în limbile română şi maghiară la oficiul poştal nr. 32 C.P. 203 Bucureşti.

P e n t r u a v ă a s i g u r a î n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u l

vă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr, 16,

fes#

'MlULd f H d ilm$ms

de CSuj___ PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/far 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: : luni-vineri 8-16;tel/fax3I-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: Inni-vineri8-16; tel/fax 21-60-75. I vineri, 20 noiem brie i 998 f 9

DIRECŢIA REGIONALA DRUMURI PODURI■ Cluj-Napoca, str. Decebal nr. 128

organizează în data de 21 decembrie 1998, ora 9,00, la sediul unităţii - i

CONCURSpentru ocuparea următoarelor posturi, avînd ca

sarcini de serviciu verificarea la agenţii economici a constituirii şi virării obligaţiilor faţă de Fondul special al drumurilor publice (Legea 118/1996, modificată prin O.G. 20/1997 şi O.G. 72/1998):

1 p o s t d e ş e f s e r v i c iu 4 p o s t u r i d e e x e c u ţ i e

Condiţii: , ■- pentru şe f serviciu: studii econom ice

superioare, cinci ani vechime în funcţii economice, domiciliu în Cluj-Napoca;

- pentru funcţii de execuţie: studii economice superioare sau medii, trei ani în funcţii economice. „. > •

Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde: -cerere de înscriere la concurs;- cazier judiciar; -

. - diplomă de studii; t- adeverinţă medicală; ' |- recomandare de la ultimul loc de muncă;- curriculum vitae.

La depunerea dosarului de înscriere se primeşte tematica de concurs.

Informaţii suplimentare la tel: 064-43.25.52 sau 43.24.34.

I.B.C. HIPARION DISTRIBUTION

GROUPO f e r ă s p r e î n c h i r i e r e m o d u l e ,

e c h i p a t e c o m p l e t p e n t r u d e s f ă ş u r a r e a d e a c t i v i t ă ţ i c o m e r c i a l e c u p r o d u s e n e a l i m e n t a r e , a m p l a s a t e î n i n c i n t a s u p e r m a r k e t S O R A .

‘D oar acum p o ţ i Beneficia de această

o fe r ta i ,

Ne puteţi contacta la tel./fax: 064-197.759 sau la SUPERMARKET SORA.

C E C

CASA DE ECONOMII Şl CONSEMNAŢIUNI \ Bancă de tradiţie ţi de încredere

Fondată la 1864

oferă ,la împlinirea a 134 de ani de la înfiinţarea sa,

D E P O Z IT U L A N IV E R S A R " 2 4 n o i e m b r i e "

Depunerile de minimum 1.000.000 lei sau multiplu de 1.000.000 lei

(ex: 2.000.000 lei, 3.000.000 lei etc.) se primesc numai în ziua de

24 noiembrie 1998 şi sînt scadente în ziua de

25 ianuarie 1999. w£Dobîndă acordată este de 5 5 % p e Uit. §

DIRECŢIA GENERALA A FINANŢELOR PUBLICE

DE CLUJ.9 ’

cu sediul în §

Cluj-Napoca, P-ţa Avram lancu nr. 19, "

anunţă achiziţionarea unui imobil cu suprafaţa utilă de minimum 200 m.p. în oraşele GHERLA şi HUEDIN.

Licitaţia va avea loc în data de 7 decembrie 1998, ofertele se vor depune în scris la registratura unităţii, etaj II, camera 106, pînă la data de 4 decembrie 1998.

S .C . P r o t o n A u to S .R .L .angajează

1 . - Ş E F S E R V I C E ■ B2 . - M E C A N I C A U T O f3 . - E L E C T R I C I A N A U T O e

Doritorii vor depune o cerere de angajare şi un Curriculum Vitae la magazinul Proton Auto din str. Fabricii nr. 5.

Se cere experienţă în domeniu de minim 3 ani.

CLUJ-NAPOCAangajează:

- 4 s t r u n g a r i B O H R W E R K -

Informaţii la telefon 435059 int. 102; 210.

ANUNŢ DE LICITAŢIE PUBLICĂ FÂRĂ PRESELECŢIE1. Persoana juridică achizitoare: CONSILIUL', LOCAL CÎMPIA TURZII.2. Obiectivul licitaţiei: L .T .E . CARTIER

SARAT-ORAŞ CÎM PIA TURZII.3. Termenul limită de depunere a documentelor

de participare la licitaţie: 04.12.1998, ora 9, la sediul Consiliului Local Cîmpia Turzii.

4. Documentele de licitaţie se pot procura de la sediul Consiliului Local Cîmpia Turzii, din str. Laminoriştilor nr. 2, la preţul de 300.000 lei, începînd cu data de 20.11.1998.

5. Plafoane de calificare:5.1. Cifra medie anuală de afaceri (C+M), pe

ultimii ani actualizată, minim 6.000 mii. lei.’ 5.2. Valoarea a maxim 3 lucrări similare în

ultimii 3 ani, actualizată, minim 3.000 mii. lei.5.3. Capacitatea financiară la ultimul semestru

încheiat, minim 750 mii. lei. (293403)

S.C. • 4 ^ S.R.L.ANGAJEAZĂ

Agenţi dc vînzări cu carte dc muncă! înscrierile sc fac pînă la data dc 27 noiembrie. Informaţii la tel. 13.62.33 sau la sediul firmei de pe

str. Dcccbal 37 (fosta Karl Marx).

A N IV E R SĂ R I,M U L Ţ U M IR I

* Mulţumim tuturor celor care ne-au fost aproape, Ia pierderea soţului şi părintelui nostru, scriitorul DUMITRU MIRCEA. Familia. (339840)

• V înd teren arabil în Dczmir, 0,29 ari, 2 km de la Aeroport, preţ fix 20.000.000. Tel. 18-88-02 (342940)

• Vînd teren construcţii 350 mp cu casă veche, cu facilităţi în cartierul Iris. Tel. 15-35- 19 orele 18-21. (345325)

M A T R IM O N IA L E• Ingineră chimie alimentară,

•170/ 38 ani, doresc să cunosc un om de omenie, credincios, de vîrstă apropiată pentm o căsătorie fericită. OP 1 căsuţa poştală 153, Cluj. (339853)

' V ÎN ZĂ R I C U M PĂ R Ă R I

■ Vînd în Cluj-Napoca, str. Traian Vuia vis-a-vis de Aeroport, teren pentru construcţii în suprafaţă de 2100 mp cu deschidere la şosea de 40 mp. Tel. 14-38-85. (345327)

• Vînd 3000 mp teren pentra construcţie, în zona Zorilor. TeL 16-22-27. (345395)

• Vindem azo ta t şi complex: Str. Plevnei nr. 61 - Quj-Napoca şi str. Şcolii nr. 1094 - Gilău. (345335)

• Vînd ap a rtam en t 2 camere, stare excepţională, g resie , parchet, fa ia n ţă , mobilat, etaj 3, telefon, garaj, Gheorgheni. Preţ 29000 DM negociabil. Tel. 15-02-29. (339736)

• Vînd urgent garsonieră în Gheorgheni. Tel. 13-62-83. (345384)

• Vînd apartament 3 camere complet finisat în Mănăştur. Tel 17-55-00 după ora 15. (339800)

• Vînd apartament ultra central în casă compus din 3 camere, bucătărie, baie, wc serviciu, 6 focuri gaz. Preţ negociabil. Tel 15- 27-35 şi 14-73-75 între orele 18- 20 sau 092-33-73-75 între orele 10-20. (339814)

9023303232320101

12466591

j p ) vineri, 20 noiembrie i 998 P U B L IC I T A T E CLUJ-N APOCA: luni-vineri 8-16;sîmbă tă 9-14; tel/fax 19-73-04; SliBREDACŢIATURDA: luni-vineri 8-16;teI/fax3M3-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri8-16; tel/fax21-60-75.

A D E V Ă R U Ld i o O l a j j ş

M O U î 'EN-GROS

LEGUME-FRUCTEPreţuri avantajoase

S.C. GOLD TIME s :R.L. ~Str. PARIS nr. 52 (lîngă Liceul UNIREA) 1Tel: 064-13.63.81 sau .092-286.315 j§

• Vînd casă în Ajja Iulia, cu încălzire centrală, canalizare, 4 camere, bucătărie, baie, 2 cămări, garaj, coteţe cărămidă şi 1400 mp grădină. Tei. 058-81-06-19 între orele 8-14. (345372)• Vînd teren intravilan pe şoseaua

principală, în apropiere de calea ferată Cisnâdie (5.000 mp). Telefon 069/21.29.32. (2093258B)

• Vînd urgent Opel Kadett înmatriculat persoană fizică, cu carte de identitate, an fabricaţie 1984, combi, 5 uşi, stare bună, pret 2.800 DM. Tel. 094-80-39-99! (342924) ■ .• Vînd Audi A4, benzină, turbo,

cap. 1.800 cmc, vama neachitată. Tel. 069/22.32.72, 094.56.19.75. (2093258A)

• Vînd Dacia 1310. Tel. 42-65- 75. (345386)• Vînd parabolă, recever complet

şi o masă. Tel 15-35-21. (339838)• Vînd orice telecomandă TV

(105.000 lei). Tel. 092-34.22.52. (2093081)

• Vînd urgent şi convenabil disc GD 3,2 pentm U650. Tel 16-08- 98. (339835)

• Vînd tractor, remorcă şi utilaje agricole, la preţ convenabil. Informaţii în sat Lunţani nr. 174. (345232)• Vînd distilărie Cisnâdie. Telefon

069/21.29.32. (209325SC)

• Vind 10 porci vii, carcasă, jumătăţi şi sferturi, la preţ avantajos. Tel. 26-50-30. (342947)

' • Vind aparat auditiv, maşină de scris, bicicletă, haine. Telefon 14-98-27. (345409)

Vind saxofon tenor si/b moli si clarinet Bom sistem si/b moli. Tef 14-86-00. (339839)

• Vînd mobilă stil Ncobaroc compusa din: canapea, dulap, dulap vitrină, masă extensibilă cu 4 scaune tapiţate. Vind dc asemenea alte corpuri de mobilier separate: dulap, dulap vitrină, recamier cu ladă, cuier, oglindă şi un frigider mic. Preţuri negociabile. Tel. 15-27-35 şi 14-73-75 zilnic între orele 18-20. (342950)

• Vind căţel Dalmaţian 4 luni. Informaţii tel. 41-94-28. (345396)

• Vînd pui mascul de Teckel sîrmos, 3 luni, cu pedigree. 180 DM. Tel. 16-77-95. (345403)

ÎN C H IR IE R I

• închirierii spaţiu de depozitare hală 1620 mp Ia 11 km de Cluj, pe Şoseaua Naţională, 2.5 dolari pe mp. Relaţii zilnic între orele 8-14 la telefon 19-85-10. (339818)

D IV ER SE

• SC Iami SRL angajează: gestionar (o persoană), muncitori necalificaţi, agenţi comerciali (maxim 35 ani). Se oferă: comision din încasări; cîştiguri decente. Se cere: seriozitate, dorinţă de muncă, cazier, domiciliul în Cluj. P en tru relaţii încercaţi la telefon 43-33-55 sau la sediul Urmei str. Someşului nr. 19. (342912)

• Atiassib, societate de asigurări angajează agenţi asigurări pentru Sucursala Cluj. Plata în regim de comision. Se asigură instruire gratuită. Relaţii la tel. 064-19- 85-00 sau 19-35-59. (345314)• Caut persoană* serioasă pentm

vînzare cosmetice. Tel 17-14-24. (339833)

• SC Agromec SA Vultureni, convoacă Adunarea generală a acţionarilor, cu următoarea ordine de zi: 1. Aprobarea raportului de evaluare a unor active propuse spre vînzare; 2. Diverse. Adunarea va avea Ioc la data de 4.12.1998, ora14. în caz de neîntrunire a cvorumului, se va tine în data de 5.12.1998, ora 9. (345397)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, SC Sanex SA anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivele: Magazin de prezentare, situat in Cluj-Napoca, str. Fabricii nr. 4 şi Magazin de' prezentare situat în Cluj-Napoca, B-dul Muncii nr. 1-15. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, calea Dorobanţilor nr. 99. (345406)• în conformitate cu Legea nr.

137/1995 Pop Valentin anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivări casă de locuit situat în Dej, str. Eroilor nr. 2. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul A.P.M. Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (4670408)

• SC Complex Laboratoare SA Cluj scoate la vînzare o remorcă basculantă de 5 tone în valoare de 11000000+TVA. Licitaţia va avea loc în data de 27.11.1998 orele 11, se repetă la data de 9.12. 1998 la sediul societăţii str. Traian nr. 44- 46, Cluj. Informaţii la tel 13-01-25. (339842) '

• Grup Şcolar Industrial Transporturi anunţă licitare sală de sport. Licitaţia va avea loc în data de 23.11.1998 orele 10 la sediul şcolii str. Bistriţei nr. 21. (339846)

• In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Statov Dan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Casă familială”, situat în Cluj-Napoca, str. Cîmpului nr. 194. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (345394)

• Numiţii Koman Gergely, Koman Sandor, Pop Gheorghe cu domiciliul necunoscut sînt citaţi pentru data de 2 decembrie 1998 în dosar civil nr. 3069/1998 la Judecătoria Cluj, camera 125. (339851) -

P IE R D E R I• Pierdut autorizaţie nr. 1232 din

1990 pentru servicii de proiectare. O declar nulă. (339832)

• Pierdut carnet de sănătate pe numele Pop Diana Alina. îl declar nul. (339834) -*

• Pierdut căţeluşă (caniche, culoare gri) în zona Pata- Gheorgheni. Răspunde la numele Doly, găsitorului recompensă. Tel14-33-13.(339836)

• Pierdut legitimaţie de serviciu. O declar nulă. (339843)

• Pierdut carnet de student şi legitimaţie de călătorie pe numele Moldovan Camelia. Le declar nule. (339845) . .

• . Pierdut carnet de sănătate pe numele Rostas Angela. îl declar nul. (342945)'

• SC Vodo SRL pierdut cod fiscal nr. R4289298. îl declar nul. (345388)

• Juhos Juliana pierdut carnet de sănătate. îl declar nul. (345389)

• Juhoş Iosif pierdut carnet de sănătate. îl declar nul. (345390)

• Pierdut legitimaţie student, pe numele Rotaru Marius. O declar nulă. (345398)

• SC Izopa pierdut carte de identitate a autovehicolului cu nr. Cj 9455, seria B 302986. O declarăm nulă. (345401). • Pierdut carte de identitate a autovehiculului Mercedes Variant 200 TD, nr. de identificare WDB1241801FI13930, pe numele Mărginean Marius. O declar nulă. (345402) .

D E C E S E C O M E M O R Ă R I

1 Dau în chirie spaţiu central pentru birouri. Tel 41-46-06 orele 14-18. (339849)

• Dau în chirie garsonieră. Tel17-83-11 orele 17-21. (339831)

• Persoană serioasă caut chirie 2 sau 3 camere. Ofer maxim 200 DM. Cer seriozitate. Tel. 19-14- 29. (345308)

• Tineri căsătoriţi căutăm oameni în vîrstă pentru îngrijit, contra* locuinţă. Tel. 13-38-33. (345378)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Plescan Andreea Patricia Cluj-Napoca str. Octavian Goga nr. 40, anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul reconsiderare imobil situat în Cluj-Napoca str. Octavian Goga nr. 40. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Q uj Calea Dorobanţilor nr. 99. (342952)

• Angajez urgent agenţi imobiliari. Tel. 19-88-37. <342942)

, • Tipografie particularăangajează cu contract prestări servicii, personal pentm intercalat ziare, în fiecare seară în afară de sîmbătă. Tel 43-57-01. (339852)

• In conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Grad Marin anunţă începerea demersurilor pentru

' obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Casă familială”, situat în Dej, str. Eroilor nr. 13, jud. Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Quj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (345387)

• Cu nemărginită durere anunţăm moartea fulgerătoare în tr-un tragic accident a dragului nostru ^o ţ şi tată GALFI DUCA CSABA. Înmormîntarea va avea loc sîmbătă 21 noiembrie la ora 11 la Capela Cimitirului Central. Many, Cristi şi Ocsi. (339841)

• Cu adîncă durere în suflet anunţ încetarea din viată după o lungă şi grea suferinţă a bunului meu soţ col(r) STOY IULIU în vîrstă de 68 ani. Înmormîntarea va avea loc In ziua de sîmbătă 21.11. 1998, ora 15 la Capela Mare a Cim itirului Central. Soţia Maria în veci nemîngîiată.(339855) •

• Cu inima îndurerată anunţ încetarea din viaţă a scumpului nostru tată, socru şi bunic STOY IULIU după o lungă şi grea suferinţă. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Fiica Norica, soţul Doru şi nepoţii Sergiu, Vădim şi Mihnea.(339856)

• Zdrobiţi de durere anunţăm moartea fulgerătoare a doamnei PIANOVSCHI PAULA, născută Bona, cea care a fost o soţie, mamă, bunică, soră şi rudă bună cu un su flet/ de o nobleţe deosebită. Înmormîntarea va avea Ioc la Cimitirul Central, sîmbătă 21 noiembrie, ora 10. Familia îndurerată. (342951)

• Cu adîncă tristeţe şi durere anunţăm trecerea în lumea tăcerii a scumpei noastre mamă şi bunică ec. CISMAŞIU MINERVA născută Comşa. Înmormîntarea va avea loc Ia Cimitirul Central, sîmbătă 21. XI. 1998, orele 14. Familia îndurerată. (342930)

• A trecut un an de la decesul soţiei MUREŞANUMARGARETA. Dumnezeu s- o odihnească în pace. Soţul Petrică. (345411)

• Sîntem alături de colega noastră Nora Radu în marea durere pricinuită de pierderea tatălui drag. Sincere condoleanţe din partea colectivului Serviciului Control Venituri din Cadrul Regionalei CFR Cluj. (342939)

- • Compasiune şi condoleanţe familiei dr. Dan Zoiog pentru decesul fratelui său. Familia Paiaghiţă. (342932)

• Decanatul, colectivul de cadre didactice şi studenţii Facultăţii de Drept, Universitatea “Babeş-Bolyai”, îşi exprimă durerea şi regretul profund datorate încetării fulgerătoare din viaţă a celei care a fost lector universitar dr. LEICU CORINA OLIMPIA dascăl devotat şi cercetător de prestigiu în domeniul dreptului. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. (339847)

• Catedra de Limbi Modeme a Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” aduce un ultim omagiu scriitorului şi omului de cultură DUMITRU MIRCEA. Sincere condoleanţe domnului decan, conferenţiar dr. Petru Mircea. (339848)

• Vecinii din P-ţa M Viteazul nr. 11, bloc D, sc. 3 regretă trecerea în nefiinţă a celui ce a fost STOY IULIU, vecin de omenie şi transmitem familiei sincere condoleanţe. (339857)

• Sîntem alături de vecina noastră Stoy Maria în marea durere pricinuită de decesul soţului ei drag STOY IULIU. Dumnezeu să-I odihnească în pace. Familiile T randafir, Peteu şi Jucan. (339858)

• Colectivul Catedrei de Anatomie Umană şi Embriologie, transm ite condoleanţe domnului conf. dr. Petre Mircea pentm decesul tatălui său. (342931)

• Sîntem alături de prietenii noştri Nuţi şi Dan Zoiog Ia marea durere pricinuită de pierderea prematură a fratelui drag. Dana şi Marius Juncan. (342934)

• Sîntem alături de colega noastră cercetător ştiinţific Elena Mateiciuc, în marea durere pricinuită de trecerea în eternitate a tatălui său. întreaga noastră compasiune în^ aceste clipe de grea încercare. Colegii de la Institutul de Chimie “Raluca Ripan”. (342935) .

* împărtăşim marea durere a colegei noastre cercetător ştiinţific Elena Mateiciuc, la decesul tatălui drag. Sincere condoleanţe. ColectivulLaboratorului CompuşiElement-Organici Institutul de Chimie. (342936)

• Cu aceeaşi tristeţe şi durere anunţăm trecerea unui an de la despărţirea de soţul şi tată) nostru dr. AUREL OLTEAN. Slujba de pomenire va avea loc, duminică, ora 12,30 la Biserica din str. Albini nr. 10. Odihnească-se in pace. Familia îndurerată. (339854) .

• Profund în tristaţi de încetarea fulgerătoare din viaţă a tinerei noastre colege lect. dr. CORINA LEICU, sintem alături de familia atît de greu încercată şi-i adresăm sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune. Cadrele didactice şi studenţii de Ia Facultatea de Drept “Dimitrie Cantemir” Cluj-Napoca. (342937)

• Profund în tristaţi de tragicul accident în care şi-a pierdut viaţa studenta noastră JELER GIANEVA, din anul II, sîntem alături de familia greu încercată şi-i transmitem ■sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune. Cadrele didactice şi studenţii de la Facultatea de Drept “Dimitrie Cantemir” din Cluj. (342938)

• Asociaţia cadrelor militare în rezervă şi retragere din MI Cluj anunţă cu regret decesul fostului coleg col. (r)ŞTOY IULIU. Condoleanţe familiei îndurerate. (339844)

• Cei 14 ani care au trecut de la decesul MĂRIEI IUGA (Năsăudeanj, lector la Universitatea Babeş-Bolyai, nu au alungat din memoria şi inimile noastre nici amintirea, nici tristeţea. Familia. (342949)

• Sincere condoleanţe familiei îndoliate pentru pierderea celei care a fost lect. univ. CORINA LEICU. Anul IV, Facultatea de Drept “D. Cantemir”. (342944)

• Sîntem alături de familia dr. Zoiog Dan, în greaua încercare prin care trec. Familia Mocean Arghir-Dinu. (345391)

• Un ultim omagiu la dispariţia fulgerătoare a fostului nostru coleg şi prieten, GALFI DUCA CSABA, Condoleanţe familiei. Colegii de la Secţia Sîrme W şi MO, SC Sinterom SA. (345399)

• Sînt alături de conf. dr. Petre Mircea, în aceste niomente grele. Condoleanţe. Prof. dr.CD.OIinici. (345407)

• Condoleanţe şi întreaga compasiune conf. dr. Petrică Mircea. Renata şi Mihaeia. (345408)

• Prezentă mereu în gîndurile şi sufletele noastre, aducem un pios omagiu la împlinirea a şase luni de la despărţirea de draga noastră ROXANA VUNVULEA. Dumnezeu ş-o odihnească in pace. O rugăciune şi o luminare, la parastasul de pomenire ce va avea loc duminică, 22 noiembrie 1998, la ora 12 Ia Biserica din Mănăştur 2. (339828)

• Se împlinesc şase săptămîni de la trecerea în eternitate a iubitului nostru tată şi soţ MARIAN URCULESCU. Slujba de pomenire va avea loc sîmbătă 21 noiembrie, ora 11,45 la Biserica ortodoxă de pe strada Horea. Cei care doresc să fie alături de noi şi să-i aducă un ultim omagiu sînt aşteptaţi cu drag. Familia îndoliată Iulia şi Puşa. (342948)

• Un gînd pios Ia împlinirea unui an de Ia despărţirea de dragul nostru WUNDERLICH MIHAI. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia. (345368)

• Azi, 20 noiembrie 1998 se împlinesc 4 luni de lacrimi şi durere, de cînd inima scumpului meu soţ, ROŞCA VASILE a încetat să mai bată. Dragul meu, te plîng mereu şi îmi este tare dor de tine şi mă rog pentru odihna ta. Soţia Maria. (345404)

• La 6 luni de la plecarea în eternitate a neuitatului meu soţ, CORNELIU SIMON MARGINEANU, îl însoţesc dragostea, durerea şi dorul meu nestins. Dumnezeu sâ-1 ierte şi odihnească în pace împreună cu părinţii noştri ELVIRA, DUMITRU, IOAN, MARIA, sora ELVIRA şi nepotul DUMITRU MIHAI BOŢAN. Parastasul va avea loc în 21 noiembrie 1998 la domiciliu. Inima şirecunoştinţa noastră tvă însoţesc mereu. Dormiţi'în pace! Aurora, Delia, Mihai. (345385)

• Un gînd pios pentru fratele nostru, dr. SABIN REPEDE, la 5 ani de la trecerea la cele veşnice. Neiy, Viorica şi Victor. (345400)

• Se împlinesc 3 ani de nem ărginită durere, de ia trecerea în eternitate a iubitei mele soţii, prof. MOLDOVAN ANA, născută Demian. Viaţa ei, plină de generozitate şi dragoste ce a caracterizat-o, va dăinui în sufletul meu. Momentele deosebite şi frumoase alături şi anii minunaţi trăiţi împreună, Vor dăinui în sufletul meu. Vei rămîne veşnic vie în inima mea. Ai fost totul pentru mine pe pămînt şi am să dorm Cu tine în gînd. Nu te voi roita niciodată, te voi plînge mereu. Dumnezeu să te odihnească în pace. Fie-i ţărîna uşoară. în veci neconsolat, soţul Luca. (345405)

♦ Adresăm mulţumiri tuturor rudelor, prietenilor şi cunoştinţelor precum şî personalului medical ai Clinicii Neurologice Medicală III din Cluj şi Spitalului Turda care au fost alături de noi în marea durere pricinuită de pierderea soţului, tatălui şi socrului SÂRLEA GRIGORE ŞTEFAN. Dumnezeu să-l odihnească îri pace. Familia. (342946)

• Aducem calde mulţumiri tu turor celor care au fost alături de noi prin prezenţă, flori, telefoane sau telegrame la dureroasa despărţire de cel ce a fost, ing. DRĂGAN VALENTIN. Familia. (345393)

• Tristă va rămîne acea zi de toamnă cînd ai plecat pentru totdeauna de lîngă noi. O rugăciune şi lacrimi de durere pentru draga noastră fiică ŞTEFANIA LOVASZ, acum cînd se împlineşte uri an de la dureroasa despărţire. O soartă crudă te-a luat, ducînd cu tine toate visurile şi întregul sens al vieţii noastre. Cît ai trăit te- am iubit, cît vom trăi te vom plînge, iar lacrimile noastre vor uda mereu mormîntul tău. Slujba de pomenire va avea loc duminică 22.11,1998 la Biserica Ortodoxă de pe str. Tîmavelor. Bunul Dumnezeu să te odihnească în pace, tu care ai fost unica şi mult iubita noastră copilă. Mama şi tata.(339817)

• încremeniţi de durere, aducem la cunoştiintă rudelor, prietenilor, colegilor şi tuturor celor care au cunoscut-o şi au preţuit-o, dispariţia fulgerătoare a celei ce a fost avocat lector univ.dr. CORINA LEICU, care la numai 30 de ani a trecut în lumea umbrelor. Mama, tata şi soţul, care au iubit-o câ lumina ochilor, lipsiţi de speranţa vieţii lor, rămîn marcaţi pe viaţă de ireparabila pierdere. Fie-i ţărîna uşoară! Funerariile vor avea loc Ia Capela din Cimitirul Central în ziua de 21 noiembrie 1998, ora 12. (g) ,

A D E V A R U Ld e CB U i S P O R T vineri, 20 noiembrie 1998 (11

r . ip a R o m â n ie i - T u b o r g l a f o l b a l

U .M . TIM IŞOARA -

MAREA REVELAŢIE A “ OPTIM ILOR”Rezultatele seci vi le-am făcut cunoscute în numărul de ieri. Azi

revenim cu scurte detalii şi aprecieri asupra etapei “optimilor” der finală. - _ , , . '

• ClMPINA: Rapid - Cimentul Fieni 3-0. Fotbal cenuşiu, după cum se exprima crainicul-reporter. Au punctat Radu Niculescu (17 şi 48, al doilea din 11 metri) şi Şumudică (45). Cimentiştii au evoluat din min. 48 în zece oameni, Duţă recepţionînd un “roşu".

BUZĂU: Otelul -S p o rtu l Studenţesc 1-0. Criza gălăţenilor continuă, victoria prin golul marcat de Robert Niţă (74) fiind una chinuită şi norocoasă. în plus Oţelul a încheiat partida în zece oameni, Haraga primind direct un “roşu” pentm fault asupra lui Diniţă. v

• SIBIU: F.C. Naţional - U.M. Timişoara 0-2. Cea mai mare surpriză a “optimilor", divizionara C, lidera seriei a IV-a, U.M. Timişoara, impunîndu-se în faţa mult mai titratei formaţii a “bancarilor"

■ bucureşteni, îngenunchiaţi prin golurile semnate de Vaşco (38 şi 51). Debut cu stîngul pentru spaniolul Jose Ramon Aiesanco ca antrenor principal al “bancarilor”. ,

• ALBA IULIA: C.S.M. Reşiţa - Gloria 0-2. Partidă cu fotbal mediocru. După o repriză albă, bistriţenii au punctat de două ori în secunda prin Ganea (48 şi 79). '

• FOCŞANI: Dinamo - Ceahlăul 3-0. A fost primul goi Mihalcea (15), urmat de o lungă... "pauză” ca în final, acelaşi Mihalcea (86 şi 90) să mai puncteze de două ori.

• PITEŞTI: Univ. Craiova - Petrolul 2-3. Stereotipie fotbalistică la craioveni, inventivitate şi prospeţime la “găzari”. Se simte din plin amprenta lui Ion Marin asupra prestaţiei Petrolului, care a condus cu 2-0 şi 3-1. Autorii golurilor: Mohora (56; din 11 metri) şi Toader (90), respectiv OnUţ (7 şi . 32, al doilea din 11 metri) şi Constantin (73).

• BRAŞOV: Steaua - “U” 3-0. Amănunte v-am prezentat în cronica meciului.

• ROMAN: F.C.M. Bacău - F.C. Oneşti 4-3. Pasionantă evoluţie a scorului: 0-1 Dănuţ Oprea (10) şi 0-2 Bîrsan (16); apoi 1-2 Zlate (24) şi 2-2 Petcu (41); din nou avantaj pentm oneşteni 2-3 Gorga (49, din 11 metri); apoi două goluri băcăuanii; 3-3 Petcu (58, din 11 metri) şi 4-3 Căpuşă (78).

Victor ROMAN

T a jucat cu gîndul la Piteşti* Lăcătuş a fost anihilat de un ilustru

necunoscut: Florin Socaciu •“U” a căzut de pe un cal, hai să-l numim, fmmos, deşi nu o a‘m

la suflet pe campioana ţării, aflată acum într-o evidentă revenire de formă după venirea la cîrma tehnică a lui Emerich Jenei. Steaua nu a mpt gura celui mai renumit oraş-tîrg al ţării, dar a cîştigat pe merit în faţa unei echipe cu multe bube în cap, a cărei şepcuţă roşie nu poate ascunde, la infinit, lipsurile din jocul echipei şi nu numai. Bunăoară, la nivelul conducerii executive şi administrative se observă limpede absenţa unor persoane cu “greutate” care să mijlocească - cel puţin pe calea dialogului - reintrarea cu adevărat a echipei în lumea fotbalului românesc. Ştiţi la ce doresc să mă refer, nu are rost să dezvolt subiectul. -

Cît despre meciul în sine prea multe lucruri nu sînt de spus. Echipa noastră a rezistat, pe alocuri chiar eroic, 57 de minute în faţa jocului avîntat şi elaborat al militarilor bucureşteni.

Ocaziile campionilor la poarta lui Pap au avut ca punct de pornire gafa lui Velţan din secunda 20, rezolvată in extremis de Pap (evoluţie foarte bună) şi continuată după un interval mare de timp de Miu (min. 25) a cărui centrare la firul ierbii din 8 metri a fost “agăţată" de goal-keeper-ul clujean. "U” a preferat apărarea supraaglomerată şi iniţierea de contraatacuri, Şandru şi Oncică măturînd, la propriu şi la figurat, în cîteva rînduri flancul stîng, acţiuni nefinalizate fericit din lipsa unui atacant veritabil. Debutantul Baba a dezamăgit clacînd ruşinos (ce ocazie a avut în min. 27!!!), iar Predatu a fost obligat să joace mai mult în linia mediană. Cu toate oportunităţile din finalul primei reprize (min. 30, lovitură de cap Dănciulescu, scoate in extremis Pap; min. 35, Roşu ţinteşte bara lateral dreapta şi în ultimul minut Belodedici trimite “pe lîngă” din 5 metri), Steaua avea să intre la cabine cu un 0-0 “aproape ruşinos” cum avea sâ declare la conferinţa de' presă Emerich Jenei. Ce s-a întîmplat după minutul 57 se cunoaşte, scorul luînd proporţii şi datorită faptului că după înscrierea primului gol “U” a desfăcut jocul în ideea egalării, iar la 2-0 Dan Anca a hotărît trecerea pe banca de rezerve (în ideea menajării) a Iui Predatu şi Moga (ambii au făcut multă risipă de efort). Una peste alta, am asistat la un meci bun pe Un frig pătrunzător. A meritat deplasarea!

Codin SAMOILĂ

C.N. “A” (m). etapa a Vll-a

Cînd Someşul curge la... vale!• “U” Timişoara - Someş Dej

3-1 (-15, 8, 15, 4). Noua înfrîngere a echipei dejene nu mai surprinde pe nimeni. Someş Dej coboară în clasament, locul 10 ocupat în prezent fiind total nemulţumitor.

Contactat telefonic, profesorul Neculae Pop ne-a făcut următoarea declaraţie, extrem de sugestivă: “La Timişoara s-a jucat normal şi ca de obicei, băieţii nu joacă nimic,

f nu se bat în teren. La Timişoara am avut de înfruntat o echipă rtînără, mi-a fost ruşine sâ stau ;pe banca tehnică. Nici nu ştiu cu cine am jucat”. ■; Rezultatele etapei a 7-a:

RIFIL - Dinamo 3-0, Petrom • “U” Bacău 3-0, Tractorul .-

Elcond 0-3, Midia Năvodari - “U” BRD Baia Mare 1-3, Steaua - Electrocarbon Slatina

> 3-0 şi “U” Timişoara - Someş Dej 3-1.

Clasament1. Elcond 7 7 0 21:3 142. Petrom 7 6 1 18:6 133. RIFIL ^7 5 2 18:9 124.-B.-Mare 7 4 3' 17:11 115. Steaua 7 4 3 14:11 116. Timişoara7 4- 3 12:13 117. Dinamo 7 3 4 11:12 108. Slatina 7 2 5 10:17 99. Midia 7 2 5 9:16 910. Dej 7 2 5 9:19 9 '11. Bacău 7 2 5 8:19 9

.12. Tract. 7 1 6 7:18 8Demostene ŞOFRON

Material realizat cu sprijinul firmei Adidas-Salamon.

iFOTBAtiSINTERNAŢIONAISi

E U R O 2 0 0 0.Miercuri s-au disputat cinci

partide în cadrul preliminariilor pentru EURO 2000. Iată rezultatele înregistrate:

• GRUPA A 2-A: Albania - G recia 0-0. Pentru Puiu Iordănescu ar fi însemnat ultimul meci - în conform itate cu afirmaţiile apărute în presă - la cîrma trupei elene. Se mai spune câ supărată foc, federaţia elenă îi interzice lui Puiu Iordănescu sâ mâi antreneze în Grecia, deci contractul cu A.E.K. este “nul şi neavenit”. Puiu Iordănescu, în schimb, nu are de gînd .să renunţe la -contractul cu federaţia greacă. Pînă la rezolvarea diferendum ului, clasamentul grupei:1. Letonia ' 3 2 0 1 4-2 62. Grecia 3 1 2 0 5-2 53. Slovenia 3 1 1 1 4 - 4 4

4. Norvegia 3 1 1 1 5 - 6 45. Georgia 3 1 0 2 14 36. Albania 3 0 2 1 2-3 2

• GRUPA A 3-A: Irlanda de Nord - Moldova 2-2. Neaşteptat de bună prestaţia moldovenilor care la pauză au condus cu 1-0, nord-irlandezii zbătîndu-se cu disperare pentru egal, spre disperarea suporterilor prezenţi pe stadionul din Belfast.1. Finlanda 3 2 0 1 64. 62. Turcia 3 2 0 1 5-3-63. Irl. Nord 3 1 1 1 3 - 5 44. Germania 2 1 0 1 3 - 2 35. Moldova 1 0 1 2 5-8 1

• G R U PA A 6-A: San Marino - C ipru 0-1. Succes scontat al fotbaliştilor din insula Afroditei.1. Austria 3 2 1 0 8-2 72. Cipru 3 2 0 1 4-5 6

, 3. Israel 3 1 1 1 7-3 44. Spania 2' 1 0 1 4 4 3

. 5. San M .' 3 0 0 3 1-100..• GRUPA A 8-A: Iugoslavia

- I r la n d a 1-0 şi M alta - Macedonia 1-2. Disputa de la Belgrad, prima a “plavilor” a însemnat şi primul lor succes, pe deplin meritat (“verzii” au exagerat pîndind o fisură în blocul defensiv iugoslav). Unicul gol al partidei l-a sem nat M ijatovic. în disputa de la Valetta macedonenii au cîştigat pe merit.1. Irlanda 3 2 0,1 7-1 62. Macedonia 3 2 0 1 8 4 63. Croaţia 3 2 0 1 7-5 64. Iugoslavia 1 0 0 0 1-0 35. Malta 4 0 0 4 2-150

DISPUTE AMICALE ;• Ungaria -. Elveţia 2-0 -• Luxemburg - Belgia 0-0• Germania - Olanda 1-1• Italia - Spania 2-2 (ambele

goluri ale “azzurrilor” au fost marcate de Inzaghi în min. 13 şi 73; pentru spanioli au marcat Pedro şi Râul, în min. 32, respectiv 81)

• Anglia - Cehia 2-0• Portugalia - Israel 2-0

C ris tian BARA

DIVIZIA A DE F0 TDAL - 1 5

AVANCRONICA., SUBIECTIVAMiercuri, 18 noiembrie, 13

dintre protagonistele Diviziei A au susţinut “colocvii” în cadrul “optimilor” Cupei României - Tuborg, şapte din ele reuşind calificarea. Oricum, efortul depus de cele 13 protagoniste în “optimi” va avea repercusiuni asupra evoluţiei în ante- penultima etapă de campionat, care programează întîlnirile:

• F.C. ARGEŞ - “U” CLUJ. Miercuri piteştenii au stat, adică s-au pregătit pentru confruntarea cu “U” Cluj din “Trivale”. Trupa lui Dan Anca a rezistat la Braşov aproape o oră în faţa Stelei. Apoi gîndurile jucătorilor clujeni s-au strămutat, întorcîndu-sc în timp la disputa din turul ediţiei trecute cînd “U” a cîştigat la Piteşti. Dar asta a fost... anul trecut. Acum? Dumnezeu cu mila!

• F .C . ONEŞTI - UNIV. CRAIOVA. Ambele au pierdut miercuri în Cupă. Meci greu

pentru ambele. Ca la pronosport deci, 1, X sau 2.

• C.S.M . REŞIŢA - OLIMPIA. Reşiţenii au avut de suportat miercuri oboseala dublă provocată de deplasarea pînă la Alba lulia, respectiv confruntarea cu bistriţenii. Sătmărenii s-au antrenat de zor şi au un antrenor principal care ştie carte. Totuşi, încă un meci de 1, X sau 2.

• RAPID - ASTRA. Numai dacă nu vrea să cîştigc ar putea pierde Rapidul partida, Bătîn- du-i pc cei de la Astra, rapidiştii sc vor ruga Celui de Sus sâ cîstige Petrolul la Ploieşti.

• FARUL - OŢELUL. Farul a stat miercuri şi a ascultat la radio cum s-a chinuit Oţelul la Buzău în compania Sportului Studenţesc. Mai este ceva: gălăţenii sînt într-un accentuat declin. Cu toate acestea nu înseamnă că Andone are victoria în buzunarul cel mic. Deci, meci

de mare luptă pe malul mării, nefiind exclusă o “remiză”.

• CEAHLĂUL - GLORIA. Nemţenii au pierdut miercuri în Cupă, dar sînt gazde. Bistriţenii au cîştigat miercuri în Cupă, dar sînt oaspeţi sub Pietricica. Avantaj gazde.

• PETROLUL - DINAMO. Derby-ul etapei.' Ambele au cîştigat miercuri în Cupă. Rămîne de văzut cum Ion Marin, fostul apărător al lui Dinamo, îl va înfrunta pe Cornel D inu, “dirijorul” cam înfumurat al liderei clasamentului. Nu-i va fi deloc uşor lui Dinu şi trupei dinamoviste. Tot un meci dc 1, X sau 2.

• F .C .M . BACĂU - FORESTA. Miercuri băcăuanii s-au cam chinuit cu oneştenii dar le acord, totuşi, prima şansă în disputa cu “pădurarii”. •

• STEAUA * F .C . NAŢIONAL. Acesta ar fi trebuit să fie derby-ul etapei. Numai câ “bancarii” au capotat lamentabil miercuri în faţa unei echipe de C, asa câ...

R o m e o V. CÎRŢAN

ACŢIUNEA “SUCUTARD” ÎN PLINĂ DESFĂŞURARE»

Mai cu “ţîr îita”, mai cu “plinul”, acţiunea “Sucutard” este în plină desfăşurare. Datoare A.J.P.S. încă din primăvară, cu o importantă cantitate de peşte, ferma Sucutard a început să îşi onoreze obligaţiile. Două au fost transporturile • mai consistente, în jur de aproape

cîte o tonă fiecare, restul în cantităţi mai mici. Peştele adus dc Ia Sucutard a fost folosit pentru repopularea lacurilor din cartierul clujean Gheorgheni, respectiv ultimul transport a fost deversat la Branişte (lac ce se bucură de a treia repopulare în această toam nă). Acţiunea “Sucutard” continuă.

V P R 19 9 9 •Adică Vînătorul şi pescarul

român în 1999, un frumos calendar destinat practicanţilor celor două sporturi. De reţinut, pentru pescarii sportivi,- p rezen ţa calendarului so lunarelor pentru 1999. Revista se mai găseşte, pentru scurt, timp, la sediul A.J.P.S.

Merită a fi achiziţionată.SO L U N A R E L E

Iată prognoza pentru sâptâmîna 21-27 noiembrie: sîmbâtă 21, duminică 22 şi luni •23 - trei zile “roşii”, adică şanse foarte bune; marţi 24 - “relache”, adică zi “neagră” la culoare (şanse schimbătoare, zi de stat acasă, termen neagreat de amicul meu M arius, pe care l-am surprins ach iz iţion îndu-şi calendarul solunarelor pe 1999); miercuri 25 - zi “albastră”, adică şanse bune; joi 26 - zi “neagră” şi vineri 27 - zi “roşie”. Ca de obicei,, închei cu urarea “Fir întins” pentru toţi cei ce vor poposi pe malul apelor.

V ic to r PESC A R U

20 n o ie m b r ie• Cu şase decenii şi jumătate

în urm ă (în 1933) “Gazeta Sporturilor” relata despre jocul divizionar “Tricolor” Ploieşti- “ U n iv e rs i ta te a ” C lu j, desfăşurat ziua precedentă în oraşul de pe malul Prahovei. Meciul a luat sfîrşit cu scorul de 4-1 îri favoarea oaspeţilor, . adică a “Şepcilor-roşii”. După cum remarca corespondentul ziarului, “clujenii au dominat tot timpul şi au marcat patru goluri superbe,' unul mai frumos decît celălalt”. Iată formaţiile folosite: “T R IC O L O R ” : Cristescu - D ra g o m irescu I, D rago- mirescu II - Schwartz, Griin, K a tz e n d e r r D um itrescu , W eiss, S p irea , Ştefănescu, R ă d u le scu ; “U NIV ER­SITATEA”: Şepci - Sepi IU, Sfera - Gain, Doboşan, David- Sârbu, Ploeşteanu, Sepi II, Ştefănescu, Surlaşu. Golurile au fost marcate de Sepi II (2); S u rla şu şi S fera , respectiv Dragomirescu II. Partida a fost excelent condusă de renumitul' “cavaler al fluierului” al epocii, Iancu Ceaureanu. După cuma declarat antrenorul studenţilor, M olnâr N., “această frumoasă victorie obţinută în deplasare ne dă a rip i înain tea ultim ului nostru joc din retur, în carc vom - primi vizita feroviarilor din C apitală; sper sâ terminăm victorioşi prim a repriză “a sezonului dc toamnă”. Această speranţă s-a împlinit...

L Â SZL6 Fr.

PROGRAM COMPETIţIONAL

• BANCHET. Program bogat, sîm bâtă şi duminică în Sala sporturilor “Horia Demian”. Divizia A feminină programează mîine, sîmbâtă, 21 noiembrie, la ora 10,30, partida “U” Banca T ra n s ilv a n ia - R ap id . Duminică, 22 noiembrie, două programe: înainte dc amiază, dc la ora 10,00 Cupa “SPRITE”; dupâ-amiazâ, între orele 16-22, C a m p io n a tu l s tu d e n ţilo r greci.

• FOTBAL: Divizia C, scria a IV-a, programează mîine, sîmbâtă, 2 1 'noiembrie, la ora11,00 partida d in tre conjudeţcnelc, CFR Cluj şi OLIM PIA Gherla. Partida va avea loc pc Stadionul CFR.

• V O L E I. Două m eciuri mîine, sîmbâtă, 21 noiembrie, am bele masculine, în cadrul Diviziei B: CSS Viitorul Conis- “U” Topway Craiova (ora 10, în sala Şcolii Generale nr. 10) şi “ U” Conis - LPS B ih o ru l (o ra 12, Sala sporturilor “Horia Demian”).

(dem. şofron)

Două secvenţe surprinse cu aparatul de fotografiat de directorul asociaţiei, ing. Octavian Moraru, în aceste zile de toamnă rece dedicate repopulării: moment din acţiunea “Tureni 2" (cu “marfă” de calitate adusă de la Budurleni) şi recoltarea de peşte la Sucutard in contul obligaţiilor contractuale ale fermei cu A.J.P.S. ? uc « «ucuiarn

12) vineri, 20 noiembrie 1998 E C O N O M I C O -S O C I A L a d e v ă r u lO © H

80 la sută din ceferiştii

disponibilizaţi îsi vor toti< i

banii într-osingura transa

urmare din pagina 1într-o singură tranşă . Aceştia îşi vor putea ridica drepturile cc li sc cuvin numai între 15-20 decem brie dacă vor fi îndeplinite două condiţii: Ministerul Transporturilor sâ vireze la timp în contul CEC-ului sumele aferente

persoanelesidisponibilizate sâ depună pînâ la L decem brie

• documentele necesare. Cei care prezintă documentele după 15tlcccmbric nu vor putea beneficia de bani decît în luna ianuarie. Ceferiştii disponibilizaţi din Cluj-Napoca şi Huedin îşi vor ridica drepturile băneşti dc Ia CEC Cluj- Napoca, cei din Turda şi Cîmpia Turzii dc Ia filiala CEC Turda, iar cci din Dej şi Gherla dc Ia cca din Dej.

Sindicaliştii de la Electrosigma spun că în spatele privatizării acestei societăţi se află Polus

urmare din pagina 1reprezentanţii firmei respective că vor fi, în aceste condiţii, respinşi la licitaţie. Cum nu se putea obţine ştampila bancară în tim p u til (form alităţile., n eces itau încă tre i z iie), reprezentanţii Ganz au renunţat la participarea la licitaţie. Astfel, p ach etu l m ajoritar de la Electrosigma a revenit societăţii Monetko, care a achitat garanţia de p artic ip a re de 291 de milioane de lei. Dar, pentru a deveni proprietar al pachetului majoritar de acţiuni (respectiv 78,7 la sută), Monetko trebuie sâ plătească, în termen de 60 de zjle, suma de 9.640.260.000 de Iei, adică preţul de strigare.

Pînă aici, lucrurile sînt clare. Dar nemulţumirile sindicaliştilor vizează alte chestiuni. Preşedinta sindicatului de la Electrosigma, Elena Sasz, susţine, în baza unei a d ev erin ţe de la C am era de C om erţ C luj, că firma care a cîştigat licitaţia nu are activitate, pentru câ nu a prezentat un bilanţ anual. C apitalul soc ia l ai societăţii Monetko se ridică la două m ilioane de lei. De asemenea, profilul său este de co n su ltan ţă ju rid ică şi managerială. Sindicaliştii de aici sc întreabă ce fel de investiţii va

face Monetko, în condiţiile în care capitalul său este foarte redus. „Cînd o firmă este falită, cum poate să redreseze o societate care are nevoie de o . investiţie 18 miliarde de lei!?”, a exclamat E. Sasz. Dînsa susţine că are inform aţii care o îndreptăţesc să creadă că.în spatele afacerii se află Polus şi câ această companie va încerca sâ transforme Electrosigma într-un spaţiu com ercial. Cei de la E lectrosigm a se declară nemulţumiţi că trustuPGanz nu a participat la licitaţie, mai ales că această companie are acelaşi profil de activitate ca societatea p rivatizată. P rotestele se îndreaptă, în special, către FPS Cluj. Lidera de sindicat spune că această instituţie nu a respectat normele legale de prezentare şi reclam ă pentru scoaterea la

.v în za re a societăţii. De asem enea, acUzâ faptul câ publicitatea de vînzare nu a apărut într-un cotidian naţional, cu un tiraj mare, astfel ca oamenii de afaceri să cunoască situaţia . Pe.Internet au fost menţionate date generale despre companie, dar nu se amintea faptul că este scoasă la vînzare.

R eacţia puternică- a sindicatului a provocat-o sosirea

unei scriscfri din partea Monetko lâ Electrosigma. Prin aceasta, cîştigâtorul licitaţiei cerea să i se prezinte documente legate de activitatea societăţii. Termenul limită menţionat era ora 16 a zilei de ie r i . . S indicaliştii consideră că este vorba de o înşelătorie. Ca şi în alte cazuri, această firmă vrea sâ preia informaţii secrete ale activităţii, iar apoi să renunţe la plata acţiunilor. Lidera de sindicat afirmă câ oamenii erau hotărîţi să iasă în stradă pentru a protesta. Pînă la urmă, s-a hotărît trimiterea de proteste scrise Ia FPS Cluj, la Guvern şi chiar la primul ministru, pentru a contesta licitaţia. Elena Sasz a declarat câ îl va „sechestra” pe Sorin Naş, pentru a discuta şi a rezolva problem a privatizării, care s-a transformat, spune dînsa, într-o sim plă tranzacţie. Dacă nu se va rezolva nimiepe cale amiabilă, oamenii vor trece la proteste de stradă. Sorin Naş, directorul FPS Cluj a menţionat: ,;La licitaţie poate sâ participe orice firmă, cu orice capital, ba mai mult, chiar şi persoane fizice,

'c u condiţia să prezinte actele din dosarul de licitaţie şi sâ plătească garanţia.”

O n o u ă ia rn ă , oe v e c h ile d u re r i

Confortul nostru va depinde, iarăşi, de presiunea gazului

In fiecare iarnă! atunci cînd frigul este mai aspru, clujenii, în loc sâ aibă parte de mai multă căldură, au surpriza să constate contrariul. Firesc ar fi ca în aceste perioade, centralele termice să meargă din plin I şi să furnizeze agentul termic la o temperatură mai ridicată. Dar y l dimpotrivă, caloriferele sînt mai reci, iar programul de distribuire a apei calde este redus. Despre această anomalie Regia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca are o scuză: centralele termice nu pot funcţiona corespunzător din cauza presiunii scăzute la gaz. Astfel, presiunea la gaz ar trebui să fie la intrarea în municipiu de 1,5 bari, iar la centralele termice de 0,5 bari. La începutul acestei săptămîni, scăderea presiunii gazului la 0,01 bari la unele centrale din Mănăştur, Zorilor, Mârăşti, Grigorescu şi. zona centrală a dus la sistarea furnizării apei calde. Sistemul de termoficare al municipiului Cluj-Napoca nu prevede folosirea, în cazuri critice, a unui alt tip de combustibil decît gazul metan. Din cele 68 de termocentrale, numai nouă sînt prevăzute cu arzătoare mixte, putînd funcţiona şi pe combustibil lichid. Dar, folosirea lor este exclusă, RAT neavînd aprobarea preţului caloriei termice din combustibil lichid. Ca urmare, şi în această iarnă, lanţul slăbiciunilor va fi acelaşi, confortul clujeanului depinzînd de presiunea gazului. Cei mai afectaţi de fluctuaţiile presiunii gazului, cu tot ce decurge din aceasta (încălzirea şi apa caldă) sînt locuitorii din zona centrală, cartierul Grigorescu şi Zorilor. . L.P.

Bat-o vina de virgulă!în numărul nostru de ieri, joi, 19 noiembrie, în articolul “în Cluj există

prea puţini investitori străini de anvergură", s-a strecurat o greşeală din vina unei amărîte de virgule. Astfel, valoarea investiţiilor străine în judeţul Cluj se ridică la 84,514 milioane dolari şi nu la 845,139 milioane, cum a apărut ieri. Totodată, şi la valorile aferente investiţiilor străine pentru fiecare ţară în parte virgula face un pas la stînga, astfel: Luxemburg - 38 milioane dolari, Italia - 19,3, Germania - 5,6, Ungaria

:- 4,3 şi Suedia - 2,8 milioane dolari. A.T.

Facturile telefonice pot fi plătite şi sîmbâtaDirecţia de Telecomunicaţii Cluj anunţă abonaţii săi, persoane fizice

şi juridice, care doresc să achite factura telefonică în data de 21 noiembrie 1998 că va avea deschise toate ghişeele de încasări între orele 8-14. C onducerea D.Tc. Cluj

ASTĂZI, BURSA DE VALORI BUCUREŞTI ÎMPLINEŞTE TREI ANI DE EXISTENTĂ

-L a trei ani de la momentul efectuării primei tranzacţii, Bursa de Valori Bucureşti riscă să sc întoarcă de unde a plecat: cursuri minime, tranzacţii mai mult simbolice, un interes scăzut din partea investitorilor amintesc de începuturile acestei instituţii, cu deosebirea că, dacă atunci se prefigura o intensificare a activităţii bursiere (lucru care s-a şi întîmplat), în momentul de faţă, şansele ca situaţia să se repete în viitorul apropiat sînt destul dc scăzute -

V a lo a re a t ra n z a c ţ ii lo r (m ii. $)

T re i a n i de m a i b u n e ş i m a i re le

Pc 2 1 aprilie 1995 Bursa dc Valori Bucureşti se . redeschide, iar în data dc 20 noiembrie a aceluiaşi an devine operaţională.

Dacă în primul an dc existenţă activitatea dc la Bursă a fost mai mult formală, oficialii pieţei, avînd ca principală preocupare crearea unui mediu propice dezvoltării acestei instituţii (cadru legal' corespunzător, suport informatic adecvat etc.), 1997 s-a remarcat ca fiind.perioada cu cea mai intensă activitate bursieră, iar 1998 va rămîne în istoria Bursei ca fiind anul în carc aceasta s-a aflat la o foarte mică distanţă de prăbuşirea totală. Deşi cu un început de an nu foarte prom iţător, în primăvara lui 1997 tranzacţiile cu acţiuni capătă un im bold spectaculos: m ajo rita tea cursurilor acţiunilor cotate sc înscriu pe un accentuat trend ascendent, concomitent cu o creştere a numărului dc titluri tranzacţionate şi, implicit, a valorii totale a actelor dc vînzarc/cumpârarc încheiate zilnic. Apogeul este atins în iulie, cînd valoarea totală a tranzacţiilor depăşeşte 250 miliarde de lei, faţă de 1,8 m iliarde în luna ianuarie a aceluidşi an. Începînd, însă, cu toam na lu i 1997, piaţa' românească dc capital şi, evident, şi Bursa de ‘ Valori Bucureşti, intră într-o profundă stare de criză (dintr-o serie de cauze binecunoscute, deja,

-tuturor), situaţie care se menţine şi în momentul de faţă. Astfel, lipsa unor reglem entări legale corespunzătoare, p recum ş i . instab ilita ţea clim atului politic d in ţa ră îi determ ină pe _ investitorii străini (principalii animatori ai pieţei), să-şi lichideze portofoliile din România, lăsînd sarcină susţinerii pieţei pc umerii celor autohtoni,’ mult prea săraci pentru a putea realiza acest lucru.- Dacă la sfirşitul lunii decembrie a anului 1996 numărul societăţilor comerciale înscrise la cota Bursei era dc 17, după doi ani de funcţionare acesta a crescut la 73 (13 Ia categoria superioară şi 60 la cea dc bază), iar în momentul de faţă a • ajuns la 122 (20 la categoria I şi 102 la a Il-a); de menţionat câ, dintre acestea, 15 provin din judeţul Cluj. Totodată, şi numărul de şedinţe de tranzacţionare a crescut, de la una pe sâptămînâ, la început, la cinci acum.

1998 - M a i m u lt rău d e c ît b in e

Realizările Iui 1998 (e drept, incomparabile cu cclc alo anului precedent) au fost eclipsate, din păcate, dc cîteva “recorduri negre”. Astfel, pc 24 septembrie 1998, BET, primul indice oficial al BVB îşi atinge minimul istoric (281,24 puncte) datorită faptului că preţurile medii la 7 din cele 10 societăţi care intră în coşul indicelui, au înregistrat variaţii negative. După numai 5 zile, în şedinţa , de • tranzacţionare dc luni, 29 septembrie, cuantumul total al contractelor de vînzare/cumpârare încheiate la Bursă a coborît sub 1 miliard de lei (913 milioane), înregistrîn- du-se, astfe l, cea mai scăzută valoare a tranzacţiilor încheiate într-o singură şedinţă bursieră de la începutul acestui an.

Datorită necesităţii unei reprezentări cît mai fidcld a evoluţiei de ansamblu a preţurilor acţiunilor înscrise la Bursă, pe 17 aprilie, e lansat indicele com pozit BET-C. Cu o arie de cuprindere mult mai mare decît cea a indicelui BET, acesta a cuprins în calcul titlurile tuturor societăţilor cotate la ora respectivă la BVB (categoria I+II), modalitatea de determinare a : acestuia fiind identică cu cea a primului indice oficial al BVB.

S ă s p e ră m la m a i b in eD l Stere Farmache, directorul general al Bursei

de Valori Bucureşti, a declarat ziarului nostru, că “ ... dacă Bursa şi-ar fi păstrat trendul pe care se înscrisese în primăvara lui 1997, aceasta ar fi atins, acum, un nivel de maturitate .remarcabil pentru tinereţea sa”. Totodată, domnia sa consideră că, în momentul de faţă, situaţia ar fi fost cu. totul alta dacă la cotă s-ar fi înscris mai multe bănci, cele cinci societăţi de investiţii financiare (SIF), precum şi alte Societăţi atractive, iar intervenţia statului în acest domeniu ar fi fost mai fermă în sensul susţinerii pieţei româneşti de capital. Iar obiectivele anului cafe vine rămîn, în mare parte, aceleaşi care au fost şi pentru anul acesta, dar nu s-au realizat,

1.. . A lin T U D O R

f • 1 S iDatele nu includ şi tranzacţiile speciale

C a p ita liz a re b u rs ie ră (m ii. $)

900,000 d

800,000

700,000 I I I

600 ,000

500,000 i

400,000l l i ]

300 ,000

200,000

100,000

. 0

N um ăr a c ţ iu n i t ra n za c ţ io n a te

MA D E V A fiU Ld e C l u | _ _ B U R S E -F IN A N T E -B A N C I vineri, 20 noiembrie 1998

BURSA DE VALORI BUCUREŞTI1 9 n o i e m b r i e 1 9 9 8 x

~n«iuiriri societate - I VN I Prired. I Var I Cump. I VInz. I [tec. I Inch. I . Val, totala (M | Nr.frlCategoriali 20 societarii

1ÂLRBET# fî morr*

ALTOSLATINA

(ĂfQBET#ARCBET»DACBET#AZOBET*TLV#NVR#

automobile dacia p iteşti

AZO.VURES TG. MUREŞ

SANCA TRANSILVANIA CLUJ

NAVRDM.GALATI

CMPBETi.COMFAS.BIUELN* ElCOND ZALAU

rELJ< |£LEC-TRCAEA^ATAJ BUGUPES

EXC# lEXCELEM BUCUREŞTI

OIL. OIL TERMINAL CONSTANTA

OLTBET# jOLTGFi-M PM.VAIOEA

\m lOTEUfOX TAPGOVISTE

PCLBET# jP oucg jR sucuREsn

ASP#RBR# (RULMENTUL BRAŞOV

SNCBET (şantierulnaval.cqf&tmTj

TERBETI ITERAPIACLUJ-W.PXA

25000 43738.210001000100010001000

25000

100010001000100010001000

25000100010001000

25000

1000

1152.94

1623.11

712.86

411.

2082.593991.39816.97

891.5

1040.59

960592.35

534.19

4575.883483.05

6761261246.23

2978.95

5062.91

j ş m |TurâowECA^CAbucureşti |2S000| 28750} . Oj 276001 29Q0Q]29QQQ) 285QQ

1| 440001 442001140

1580

710

403

2050

4000

890

.1040

96a590

520

50003500

670

248

3000

51001

1150

1600

720

412

21004050

830

910

1050

600

53055003550

700

253

3300

5200

42260

1180

1670

730

4Î0121003950

1020960

590530

45003460

670

244

2950

5050

44200

1150

. 1580

720

41121004050

820

910

1040

960

•5905301

5000

3500

670250

3000

510a

268027400

53473280

93814390

475080160

40108872

992497500

7675450

7707250

563430012515160

2594880

12271640

57642710

i 15555300

20509670

17620715

283000

443258002300000

aIcsteyTa I 2,131,325,977 .

-3L

54

127

25

A£M# |a EM TIMIŞOARA 2500C 21015.21 -5 .20101) 229Q() 21501) 21801) . 6,914,001) 7

ARS AEROSTAR3ACAU * 2500C 4176.1S 0 4101 m ) ) ) ) - 0

. AER aefoteh bucureşti 2500( 670Q.0C 0 680C 690C 67W 670() 134.0X 1

ALB# • ALBAPAM ALSAIUUA - 1000 765.5^ *1 761 BOC) 771) /fX) 1.668,88() 5

■ ALM“ # aum entaracluj-napoca 1000 12B4.K 0 1271 m OPRITA

AMC# L AiVCO OTOPEW 2500C 11000.0C -1 1Î00C i m } I10CX} i m ) 138,0(X 3

AMP# [< »ArţFuCAHPACKAGW3TECUa 1000 280.0( 0 - 2W .33< • 28C 28() 200,2a 1

AMO# Iam qniislobqza 1000 146.56 -1 14 W L 15 144 1.119.49^ 4

AMY Iamylon sibiu . 1000 560.0C 2 521 59( &6C 56( 560,o a -1

APC# IvAE - APGAFOM BUZĂU 1000 .405.02 0 40 41* 4 a 40 3,729,384 8

APS# Iap sa saia MARc 1000 33255 0 32C 34i c { C 0

. ARM# ARMATURA CUU-NAPOCA 1000 724.44 •1 A 671 75( 75C 68( 6.520.QQC 11

ART# APTROM SLATINA 2500C 2326.74 0 • 220C 235C 2 2 a 235C 1,000,5a 4

ASV*****#|ASTPsA VAGOANE ARAD 2500C 4850.0C 0 ' C ( OPRJTA

AUR AURORA TG.FRUM3S IAŞI 2500C 19600.00 0 1910C 2210C C C C 0ALA# SAMCA ALBINA BUCUREŞTI 10000 15971,34 0 15700 1580C 1600C 15901 - 7,622,5a e

BRC# Ib eRCENI BUCURESŢ1' • 1000 856.63 0 860 89C 65G 67C 15,730.31C 24

8RM# Ibermas SUCEAVA - 1000 961.44 -5 910 95C 980 91C 7,182,420 21

CHÎ# (CONPH:iEIR*AJ7ERCOfl»»TAL 1000 871.98 2 860 87C 870 870 17,666,4a 27

CRB# CARBlDfOX TAPNAVENl 1000 469.17 1 465 48(1 470 460 283,380 - - 3CBC# IcARBOCHiM CLUJ-NAPOCA 25000 8573.17 5 6200 8700 8500 8600 1,064,5a 3

C P L Jcarmetaplast ce.'A 25000 13548.93 10 . 12300 1400C 12200 14000 5,677,OM 4

CRN# - CARNE ARAD ‘ 25000 1400.00 0 1400 1470 1400 1400 49, OM 1CA S pS 'FOM TURDA • 1000 132.00 0 136 140 0 0 0 . 0CER # [CEFCCN ARIEŞUL CAMPiA-TUf 1000 303.09 -1 300 310 305 305 771,960 3CPR# |ch:f,0=ARBXURESTl 25000 12100 00 1 12100 12500 12100 12100 471,900 1CRT pORAPI TIMIŞOARA 1000 400.00 0 395 460 400 400 261,200 1CIP# -JCIPROM PLOIEŞTI 1000 • 377.99 2 371 385 370 370 7,156,950 16CMB# jCW 9XSA 25000 25000.00 0 0 18800 0 0 0 0CMF [COMELF 5;STRITA 25000 2096.10 2 2050 2550 1890 2200 1,318,450 10CON CONCORCEVA 26000 2892.66 0 2550 3600 0 0 0 0

COS# jctH3. DEOTELLHSFţC. TAPGDT 25000 1700.00 0 1650 1800 0 0 0 0DOR**# IDOROBANTUL PLOIEŞTI 3000 1361.32 0 1330 1400 O PRITAELC# . (ELfCTROCERAMiCA ÎUROA 25000 7460 21 0 6250 6000 0 0 0 0EPN# (e ‘M PIATRA NEALTT 1000 859.80 2 820 870 870 820 9,475,040 15ENP# (com p . energopetrol cam p 25000 14100.00 0 14300 14900 14100 14100 549.9M 1ERM# (ermat ploieşti 25000 2100.00 0 1920 2100 0 0 * 0 0

EFN# Ieurofinances targcviste 1000 1002.81 0 800 1200 0 0 0 0FAU "# . {f a u r bxu r est i 25000 4142.76 0 4100 0 - O PRITAFEL# |RElEACUlCLUJ-r.APpCA 1000 580.00 -5 580 600 580 580 307.4M 2FSP# [foraj SONDE ploieşti 25000 2850.00 0 2900 3200 0 0 0 - 0FOR# FORAJ SONDE CRAIOVA 1000 725.43 4 730 • 740 650 730 90,352,360 81FTN# FORTUNA BXURESTI 25000 29364.29 23 29100 0 29700 29700 108,618,5a 31

FRL# Iprialgonstw ta ' 25000 37629 89 0 37900 38000 37100 38000 10.574,0a eGRX# jGPJMEX TG. JIU 25000 3000.00 0 2600 3000 0 0 0 0HDJ# Ihicpojet breaza 25000 3150.00 0 3250 3700 0 0 0 0HTR U ttom vaslu 25000 7703.89 -4 7700 7950 7700 7700 • 3,969,8a 10IAI I1.A.I.F.0 2A.LAU , 25000 2550.00 0 2550 2900 0 0 0 0IMP# .- IMPACT BUCUREŞTI 1000 4000.00 0 4000 4200 0 0 0 • - 0IMS#- IMSAT BUCUREŞTI 1000 5150 00 *1 5150 5400 5150 5150 638,6a 1IDA# jlNDAGRARA ARAD 1000 150.14 6 150 170 140 170 1,349,788 8

SRM • IWDUS7RM SÂRMEI CAMPIATL 26000 1820.00 -13 1820 2000 1820 1820 72,e a 1

-JNT# ' INTERNATIONAL SiNAIA 1000 165623 4 1610 1690 1580 1620 37,528,560 30IRS m. p . iris barlad 1000 910.00 1 880 1080 910 910 281, i a 1MRL# MAPALACT BAIA MARE 1000 700.00 •6 610 700 700 700 63.0M 1MEF# |mefinsinaia 25000 3250.00 0 3350 3850 0 0 0 0ALF# [mobila ALCA ORADEA 1000 373.16 6 349 409 345 409 2,716,6a 4MOB# MC5iS SE6ES 25000 3100.00 0 , 3500 0 0 0 0 0MOL# MOLDDMOBILA IA3I 1000 200 42 -5 210 214 200 200 796,050 9MPN“ # MOPANTG MUREŞ 1000 1433.29 0 1410 1490 OPRITAM PR Jmopariv ramnicu vaucea 1000 641.08 2 640 650 630 640 1,632,640 7MPG# - 1MCMRI7 PANIFICAŢIE GALAŢI 1000 1123.96 -1 1160 1200 1120 1200 10,367,420 20NVM iNAVLDMAR BXURESTI 25000 6250.00 -23 8100 10200 6250 6250 500,o a 2NVL# NAVOLOLTENITA 1000 213.96 1 212 223 212 215 606,284 3N EP# NEPTUN CAMPINA 26000 1950.00 0 1670 1960 0 0 0 0NTX NETEX BISTPJTA 1000 600.00 0 600 630 600 600 2230.2M 4NCL# MCOUWWSI 25000 2000.00 0 1810 2450 0 0 0 0PAN PANEGRANO CLUJ-NAPOCA 25000 27572.25 10 25900 27500 27000 27000 154,018,600 96PCA*” PECO APAD 1000 1255.70 0 ■■ 0 0 OPRITAPTS PETROLSU9 SUPLACU DE BARi 1000 994.92 1 970 1030 1000 1000 1,197,8a 8PTR fetros ploieşti 25000 7089.70 0 7100 7200 7050 7100 1,410,850 5PPL# . PRODPLAST BUCUREŞTI 25000 16100.00 0 15800 16500 0 0 0 0VAC PROCWNALCO CLUJ-NAPOCA 1000 1868.95 15 ' 1770 1870 1780 - 1820 311,208,200 65PMB# PROMET BECLEAN 25000 1650.00 0 1650 1800 1650 1650 64,350 1RAF# RAFO ONEST) 25000 5111.54 -3 5000 5100 5150 5100 2,658,OM 6ROB# ROBINETE INCUSTRIALE BACA 25000 4449.71 0 4450 4700 4400 4450 - - 769,8a 5SAN SANEVITARAD 10000 1505.34 0 1600 1800 0 0 0 0SNO . ŞANTIERUL NAVAL ORŞOVA 25000 12500.00 0 12200 0 0 0 . 0 0SNT# ŞANTIERUL NAVAL TULCEA - 25000 2250.00 0 2250 2700 0 0 ~ 0 ■ 0SEM SEMANATOAREA BUCUREŞTI 26000 2150.00 -1 2150 2200 2150 2150 470,650 5SCD SICOMED BUCUREŞTI 1000 1453.07 1 1450 -1470 1420 1450 68,119.9a 115SDT# SICERTRAN3 CALARASI. 1000 317.77 3 315 335 325 315 573,575 . 3SLC# SILCOTUB ZALAU 25000 7951.34 0 7800 8200 7800 8000 7,426,550 eSIN# SINTEROM CLUJ-NAPOCA 25000 7518.91 0 7000 7500 0 0 0 - 0S7Z# SINTEZA CAUZA • 1000 349.49 4 341 351 340 346 17,451,779 26SRT# ŞIRETUL PAŞCANI 1000 1314.19 -11 1250 1290 1330 1250 2,567,930 5SOF# SOFERT BACAU 1000 141.24 3 136 144 140 143 240.1M 2SM S SOMES DEJ ' 25000 1542.78 -2 1540 1600 1540 1560 166,620 ✓ 3STR# STRATUSMOB BLAJ 1000 171.65 0 170 180 172 170 1,567,890 2TMR# TCmiSIASl 25000 1500.00 0 1600 0 0 0 0 0TRM# TREMAGTUUCEA 25000 8000.00 0 7000 7900 8000 8000 600,o a 2TRS# TURISM TRANSilVANIA'CLUJ-N 25000 33436.27 -6 30500 32200 33800 30500 164,172,100 96UCM# UCM. RESITA 25000 2750.00 -6 2750 2900 2750 2750 . 324 ,5a 3UAM# UAMT ORADEA 1000 515.00 1 450 590 510 520 972,320 8UPS UPSOMOCW MURE 25000 2500.00 0 2300 3000 0 0 0 0UTN UTON ONEŞTI 25000 8307.88 8 8600 9400 6000 9500 4,743,8a 15UZT# UZTEL PLOIEŞTI 25000 5100.00 0 4650 5050 0 0 • 0 0UZC UZX PLOIEŞTI 25000 10700.00 0 0 8100 0 0 0 0V ES ves sighişoara - 25000 9700.00 0 9500 10000 9700 9700 1,920,6a 5V AP VmLCOOLPRAHQVA 1000 1828.44 ■2 1800 1890 1830 1820 14,940,170 15ZHB IAHARUL BUZĂU 1000 ] 3t7.47 -2 310 324 329 310 9,328,115 31Z1M • IZIMTUBZIMNICEA .. 25000: 6000.00 0 6000 6800 0 0 0 0

Total categorial+11TOTOENERAL"

Informaţiile referitoare ia Bursa de Valori Bucureşti si la Piaţa de valori mobiliare RASDAQ provin de la S.C. 1NTERDEALER CAPITAL INCEST SLA.’ TeL433212.

Piaţa mobiliară R ASD A Q - 19.11.1998• S o c i e t ă ţ i ' d i n j u d e ţ u l C l u j

S IM B O L SO C IE T A T E C O M E R q A L Â V A R IA Ţ IE N R .T R AN Z ACŢ II

V O L U MT O T A L

V A L O A R ET O T A L A P R E Ţ M ED IU ÎN C H ID E R E

P R E C E D E N T AP R E Ţ M A X IM P R E Ţ M IN IM

P R E ŢÎn c h i d e r e

:;|isA is£ i| ‘ .AN1 / <„l 4 38 i * 1 ţ j2 $ 7 2 0 l i i 29280684Q 1050 1 !O0 9 40 •'ti

T E H P T E H N O F R IG -C J 7 8 59 11 21965 109711100 4995 4600 5000 4 6 0 0 SOOO

A W i ■* ■* f j C J 0 98 .|S2985:;^ ;.60287500: 20197 ! i ; : g 20O GO;p;s 20000-;$ ,

C E R C C E R O C - C J . 30.58 '.9 - 2379 55917000 23504” ' 18000 24000 18000 24000

r * " i \ • A K T i v r x C J 0 9 0 5 18264 19CO 4900 1900 1900 1900 *

T ET A 1 L X I IL E -IN C A L tA M IN fă - C L l l1.14 6 512 20920800 40661 40400 4 200 0 35000 .. 41000

A L D E AL*'A p - . i CJ 5 20 4 954 MSCHSQOQi 12000 t3 5 0 0 t tW iŞ O Q p '& r - ;VV;T2l»£ţ.|g '

. IRNA IRIS C LU J N A P O C A - C J 11.14 7 12668 6200640 489 440 5 0 0 ; 4 5 0 5 00 .

S T LU .. v ST1C IA LU C S IL - C J A 65 > j;;446290ţfc):i 4 346 4000 4 700 4700

N A P P N A P O LA C T - C J -3 .68 ' 10 3201 3855150 1204 1250 1250 1200 1200

m f w m t i P ' . M 'L U A ? C ,l - t o OO 2 ;;Ş:3384000f' '•IfMZQOO; i Ş i l i .1800 -'vŞ;:'

C O F E C O N STRU CŢ II F E R O V IA R E - G. 4 .53 6 475 3277200 6899 •' 6600 7000 • 6 800 7000

M E T X M E T E X -C L U J - C J -5 0 ? ! ! ! ! £ ! ! ! ! I ;22 i3p6 i6 ;| 9498 10000 7 0 0 0 I f iJ O O p p p .

N APO N A P O C A - C J -3 .08 2 1898 1195420 630 650 650 620 650

N A P C , N A P O C O M - C J ®i49,25'S:: 1 f 9 ,;;vH900p0:|: t / o o IOOOO 1QOOO v ft?;40POp.;C:

N A C H N A P O C H IM -C J 6.06 3 ‘ 3118 1043940 335 - 310 3 45 330 . 345

: | S q R E £ C O R A L - C J -7 14 1040000 1 3 0 0 0 ' 13000 ::Ş:>i4.300p:;g:S

R O U C R O M S U C M E R - C J 80.00 1 3836 690480 180 100 180 180 180

W S A M m m & s m u ş : :MEX n r j - c j 12 O ţ m m ţ m m |:ii;Ş ţ22fSt: 4 5 0 4 5 0 4 5 0

' D A C E D AC1AED 1TU RA - C J -5 .00 1 144 547200 3800 4000 3800 3800 3800

S T R D ST IC LA T U R D A - C J 6 00 195 526S0O 25&0 - 2 700 2700

S A L P S A L F R E S T - C J 21.95 1 738 369000 500 410 • 5 00 500 500

i mM P O ^ A R W e A R M A 3 E ( iT ÎC A ♦ l i i i i i 155 3565Q0 2300 2300 2 30 0 2 300 2300

A G C H A G R O C O M S U IN - C J 3.41 3 197 346400 1758 1700 . 2000 1600 1600

T U R S T U R IS M S O M E S - C J 17 Fi) 1 w m m . 320000 4000 3.100

O R IA O R IZO N T - C J 3.12 1 79 260700 3300 3200 3300 - 3300 3300

M E O M M E T E X C O M - C J i 40 6 1 0 0 ' 6500

T C IG TCI C O N T R A C T O R G E N E R A L - C J 0 .00 1; 78 210600 . 2700 2700 2700 2700 2700

C A C U C O M A T C L U J - C J 1 3 9 | | | ; s ; 4 7 0 0 | | | | : '^ :V4800:;:vo:;: •a;‘-:4800:|^ .

A T LS A T LA S - C J -10 .26 1 39 136500 3500 , 3900 3S00 3500 3500

T E M R :T £ F W O R (^ C L U JN A P O C ^ :> -16 00 119 99960 540 ; / V 8 4 i f j ^

S O B A S O M E S B A L A S T IE R E - C J 0 .00 1 IOO 53000 530 5 30 53 0 530 530

s & c i & t ă ţ i

S IM B O L SO C IE T A T E C O M E R C IA L A V A R IA Ţ IEN R .

TRAN ZACŢIIV O L U MT O T A L

V A L O A R ET O T A L A R R E Ţ M E D IU

ÎN C H ID E R Ep r e c e d e n t a

PF tE Ţ M A X IM P R E Ţ M IN IMP R E Ţ

ÎN C H ID E R E

i'M iLC M : :ţ$ 8 Z £ 4 % - 697019500 ,^ ţ 1 5 5 0 0 ; 16000 ': 14500 • • - 15500 ,

♦ A R M D A R ^ E D IC A - M S 1.0 3 ’ 700616 70061.2920 1000 990 1000 990*1006

vM A R N ^287941;- 560439700 7 v v ' i9 0 o l ' i 2 000 - . : . 1700 • 2000

R O M T R O M P O R T M E T - G L -10 .8 19 568435 481538900 847 • 950 1000 , 841M l

R O L U R O M L U X - O B ;1822365 366268300 • 201 I 220 3 0 0 '1&0 T. 2 2 5 ;

IN BR INTEX B R A Ş O V '- B V -3.7 3 * 310006 358258400 . 1156 1200 1400 1100 . i i W

U B R : l i b r a r u l - b h ; ■V 0 2 5 250000 324500000 1298 1295 1300 1295■ " ' I50S -V

S A N E S A N E X - C J 4 .4 25 267201 292806840 1096 1050 1100 940. 95b

V A L X ;M L M & T E X RAm n i c u v a l c e a -

. . -,VL .2 .8 6 475 97 239793660 370 3 6 0 ■ '■ 4 2 0 , 3CO -420

C O H C C O M T E X - C T 0 .3 4 9060 222126000 24463 2440 0 2 4 5 0 0 .2 4 0 0 0*— J J 3 3 2

R a t e l e a n u a l e a l e d o b î n z i l o r

a c o r d a t e d e u n e l e b ă n c i

c u a c t i v i t a t e î n j u d e ţ u l C lu j ,

l a d e p o z i t e l e I n l e i-persoane fiz ice- %

Banca la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luniBCR* 10 45 46 47 48 49

BANCOREX* 10 50 46 47 46 42BRD* 10 50 52 53 54 55

** , 10. 53 54 55 56BA* 10 44 45 46 47 48

Bane Post* 10 37 38 40 41 . 41•• 10 45 48 51 53 55

Ion Ţiriac* 10 47 _ 51 52 53 54BANKCOOP* 10 50 51 54 . 57 58

Bucureşti 8 42 - -Transilvania 10 52 51 47 44 42Românească 10 46 47 48 48 48

CEC 10 . 36 39 41 * 48ALIANŢA 12 51 52 53 54 . 55Albina* 12 60 60 40 35 30. B.I.R.* 11 48 48 50 50 50Napoca** 14 56 58 - * -

* 14 55 57 51 50FONDCOOP* 10 52 53 • 54 55 6

10 52 54 55 56 57

persoane juridice - %Banca la vedere lună 3 luni 6 Huni 9 luni 12 luni

BCR 10 45 46 - 47i 48 49BANCOREX . 1 0 , - 50 46 -47 46 42

BRD* 10 50 . 52 53 .54 55BA* 10 44 45 46 47 48

Banc Post* 10 34 35 36 - 38lonŢirîac* 10 47 51 52 53 54

BANKCOOP* 10 50 51 54 57 58Bucureşti 8 . 42 - - - -

Transilvania 10 39 41 39 37 34R om ânească 10 44 . 45 46 46 46

CEC 12 - - - ^ - 35Albina 12 60 60 40 35 30B.I.R. 10 43 47 49 50 . 51

Napoca 14 55 57 51 50

* dobinda se cap ita lizează ** cu plata dob înzii ia exp ira re N otă: M od ificarea d o b în z ilo r se co m u n ic ă prin fax redacţie i p înă la o ra 12 .

Cursuri pe piaţa valutară anunţate de BNR în dată de 1 9 .1 1 .1 9 9 8

D E N U M I R E A V A L U T E I C U R S U L I N L E I

S H 1 L 1 N G A U S T R I A 8 3 9 , 0 0

D O L A R A U S T R A L I A 6 3 6 6 , 0 0

F R A N C B E L G I A 2 8 6 , 0 0

D O L A R C A N A D A 6 3 6 7 , 0 0

F R A N C E L V E Ţ I A 7 1 8 2 , 0 0

M A R C A G E R M A N A 5 9 0 0 , 0 0

C O R O A N A D A N E M A R C A 1 5 5 2 , 0 0

P E S E T A S S P A N I A . 6 9 , 3 9

M A R C A F I N L A N D E Z A 2 9 4 0 , 0 0

F R A N C F R A N Ţ A 1 7 5 9 , 0 0

L I R A S T E R L I N A 1 6 4 8 5 , 0 0

L I R A I T A L I A 5 , 9 6

Y E N J A P O N I A 8 2 , 9 8

G U L D E N O L A N D A 5 2 3 2 , 0 0

C O R O A N E N O R V E G I A 1 3 2 7 , 0 0

E S C U D O S P O R T U G H E Z 5 7 , 5 9

C O R O A N E S U E D I A 1 2 2 5 , 0 0

D O L A R S U A 9 8 7 7 , 0 0

E C U , 1 1 6 1 0 , 0 0

D S T 1 3 7 8 7 , 0 0

1 g A U R ( p r e ţ I n l e i ) 9 4 5 8 3 , 0 0

Cursuri la casele de schimb valutar din Cluj-Napoca in data de 19.11.1998VALUTA CUMPĂRARE VÎNZARE

S SUA 991Q 10040

DM 5930 6010

C14) . vineri- 20 noiembrie 1998 P A G I N A C U T IN E R I d g ^ u R 1*1-

PARLAMENTUL EUROPEAN Şl REPREZENTANŢII STUDENŢILOR EUROPENI

“Europa este viitorul nostru, pe care doar voi aveţi puterea de a-1 influenţa” - acestea au fost cuvintele rostite de d-na D o ris Schmidt, reprezentanta Parlam entului E uropean, în încheierea întîlnirii oficiale cu reprezentanţii ' studenţilor europeni, desfăşurată marţi, 17 noiembrie, la Bruxelles, în incinta Parlamentului European.

Invitată oficial la Parlam entul European, delegaţia Asociaţiei S tuden ţilo r Europeni (AEGEE) a fost formată din reprezentanţii' Comitetului director european, condus de Ştefan Seidel (Germania) - preşedinte, Dan Luca (România) - vicepreşedinte şi Oana Mailatescu - responsabila pentru ţările din Europa Centrală şi de Est - se arată într-un comunicat remis redacţiei

noastre. Potrivit aceluiaşi comunicat, Iar solicitarea reprezentanţilor Parlamentului European, care au manifestat un interes deosebit pentru activitatea asociaţiei europene, a fost prezentat stadiul proiectului “Socrates Action Day”, de acum binecunoscut în rîndurile studenţilor. “Iniţiat anul trecut, proiectul s-a bucurat de un deosebit succes dovedit de cele 100 de centre universitare organizatoare a acţiunii simultane Socrates, din 12 noiembrie 1998. Este un pas important pentru noi, mai ales avînd în vedere obiectivele pe care le urmărim: educaţia europeană, lărgirea Uniunii Europene şi cetăţenia europeană”, declara Dan Luca, vicepreşedinte AEGEE-Europe. “Dacă privim puţin mai în profunzime, nu putem neglija interesul pe care l-au manifestat studenţii din

Europa Centrală şi de Est, şi mai ales cei din ţara noastră, pentru a afla cît mai mult despre programul Socrates. Doar cele 13 centre universitare româneşti implicate în acest proiect, pe locul întîi în reţeaua europeană, urinate de filialele din Olanda, Italia şi Germania, spun aproape totul desj: e dorinţa tinerilor români de a se implica .şi de n cunoaşte realităţile europene”,

. menţiona Oana Mailatescu, responsabila pentru ţările din I uropa Centrală şi de Est, citată în comunicat. 1 ,

Proiectele viitoare ale tinerilor europeni aii fost primite cu deosebit interes de către reprezentanţii Parlamentului European. Iniţiativa există şi se va concretiza în luna martie a anului viitor prin conferinţa din Parlamentul European, întitulată “Educaţia pentru 2020”, conferinţă urmată în luna aprilie de cea organizată de filiala AEGEE Cluj-Napoca, sub titlul “Comunicaţiile europene în 2020”. ’ * ,

LA L IC E U L “ A V R A M 1 A N C .ll" ,

P R I M A C O N F E R I N Ţ Ă

N A Ţ I O N A L Ă I ’E A R NLa sfirşitul săptămînii trecute, timp de două zile (13-14

noiembrie), Liceul "Avram lancu" din Cluj-Napoca a fost ga?da perfectă a primei Conferinţe N aţionale I ’EARN (International Education and Rcsource Network), organizată de d-na Cornelia Platon, coordonator I’EARN pentru România, cu sprijinul Fundaţiei pentru o Societate Deschisă Cluj şi al Ministerului Educaţiei Naţionale.

Manifestarea, purtînd titlul generic: Tehnologia informaţională şi comunicaţională - resursă m odernă de educaţie în proiecte naţionale şi internaţionale, s-a bucurat de o largă participare, prezenţi fiind: Ed G ragert, director I’EARN în cadrul Institutului pentru o Societate Deschisă Ncw-York, Bill Linstay, profesor la Universitatea din Glasgow, Scoţia, Constantin Hărăbor, consilier prezidenţial în probleme de învâţămînt,.Liviu Ristoscu, consilier prezidenţial - departamentul informatică, Anca Voicu, inspector de specialitate - informatică în cadrul MEN, Gabriela Iaurum, inspector dc specialitate - învăţâmîntul primar în MEN, Gina

Popescu, director, Casa Corpului Didactic Cluj, inspectori de specialitate din cadrul inspectoratelor şcolare judeţene - Cluj, Călăraşi, Focşani - alături de cadre didactice şi elevi de la Liceul “Al. Papiu Ilarian” Dej, “Avram lancu” Cluj, CN “Andrei Murcşanu” Dej, CN “Unirea” şi şcolile 9 şi 10 Focşani, Grupul Şcolar Eforie Sud, liceele “Eminescu, şi “Ştirbei Vodă” Călăraşi, liceele dc Informatică din Iaşi şi Suceava, Liceul de Muzică şi Arte Plastice din Alba-Iulia, CN “C. Brâtescu” Constanţa; CN “C.I. Brâtianu” Piteşti şi Liceul Teoretic Urziceni.

După ceremonia de deschidere, prima ?i a conferinţei a fost dedicată unor proiecte internaţionale realizate de centrele I’EARN din ţară (“Costume populare de pe glob”, “Descoperindu-1 pe Eminescu”, “Eclipsa ’99") şi proiectelor internaţionale la care au participat şcolile româneşti (“Poveşti populare din lume” , “Matematica în viaţa mea”, “Ziua Sf. Valentin”). Prezentarea proiectelor, pc secţiuni, a continuat şi în ziua următoare, inclusiv cele aflate în derulare şi coordonate de Liceul “Al. Papiu Ilarian” Dej, Grupul Şcolar Eforie Sud şi Şcoala nr. 10 Focşani. în cadrul secţiunii Learning Circles au fost prezentate proiectele finalizate pînă în prezent (“Vlad Ţepeş - alias Dracula”, “Oamenii de seamă din ţara mea”, “Uşa spaţială”, “Fii oaspetele meu”).

Conferinţa a permis prezentarea noilor proiecte naţionale: “Cuvinte potrivite” (Liceul “AI. Papiu Ilarian” Dej), “Animale rare în ţara mea” (Şcoala nr. 9 Focşani>şi “Eu şi animalul meu preferat” (Gmpul Şcolar Eforie Sud), a proiectelor internaţionale în curs de desfăşurare: “Flori si simboluri” (LAPI Dej), “Jocuri folclorice ale copiilor” (Şcoala nr. 10 Focşani), “Eclipsa ’99” - faza a Il-a (Grupul Şcolar Eforie Sud) şi nu în ultimul rînd, propuneri pentru lansarea unor noi proiecte.

în ansamblu, lucrările acestei prime Conferinţe Naţionale I’EARN dedicate tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale ca resurse moderne dc educaţie pot fi sintetizate în cîteva rînduri: “Dacă elevii reuşesc să înţeleagă că pot contribui direct Ia procesul de schimbare în bine a lumii, vor deveni mai bine motivaţi în a-şi însuşi cerinţele programei şcolare şi se vor simţi mai pregătiţi să facă faţă încercărilor şi provocărilor viitoare; Vor deveni mai puternici şi mai încrezători în propriile forţe". Am citat-o pe d-na Cornelia Platon, cu convingerea câ cci prezenţi Ia această manifestare au descoperit câ “folosind telecomunicaţiile, elevii şi profesorii au o posibilitate în plus de a lucra împreună pentru a crea o lume mai bună.”

- , Magdalena VAIDA

CHATTANOOGA UN SUCCES PENTRU ROIMNIÂ

♦ *

/

e .onferinţa Internaţională I’EARN de la Chattanooga, SUA, a fost a treia conferinţă la care a participat România, după Budapesta şi Barcelona. S-a desfăşurat între i 2-19 iulie 1998. Numărul participanţilor crescînd de la an la an, anul acesta s-au înregistrat înjur de 400 de participanţi din 45 dc ţări.

I’EARN este un program educaţional pe reţeaua Internet care cuprinde elevi şi profesori din peste 47 ţări. Elevii participă la proiecte interdisciplinare facînd schimb de informaţii pc diferite teme. Este un program carc se adresează tuturor elevilor, nu numai vîrfurilor, şi n u are limită de vîrstă.

România a prezentat la Chattanooga şapte proiecte: Costume populare de pe glob, Să-i descoperim pe Eminescu, Eclipsa ’99, Apa în viaţa noastră, Flori şi simboluri, Fii oaspetele meu şi Vlad Ţepeş - alias Dracula.

“Începînd cu materialele prezentate - postere, reviste, picturi, fotografii expuse îa standul românesc - şi continuînd cu proiectele realizate pe calculator,

România a lăsat o impresie deosebită, fapt care l-am dedus din aprecierile celor care au vizitat expoziţia precum şi a celor care au participat la Workshop-ul nostru” - a spus d-na C ornelia P laton , coordonatoarea I’EARN pentru România.

Printre cei care au participat la workshop-ul României s-a numărat şi d-na Rosy Aguila, director internaţional I’EARN. - ■ ;

“Cred câ Workshop-ul a fost minunat pentru câ am avut ocazia să văd proiectele făcute de voi, iar faptul că sînt o mulţime de lucruri făcute chiar dc elevi, este extraordinar”, a declarat d-na Rosy Aguila.

“Proiectele româneşti ar putea fi un exemplu pentru celelalte ţări deoarece aţi realizat proiecte interesante pentru Europa de Est şi Asia Centrală” - a declarat şi Y uri Rom anenkov, coordonator pentru Europa Centrală şi de Răsărit. -

Horia SERBU, cl. a Xll-a GRUPULŞCOLAR EFORIE SUD

l e i B f o m m / w m - t/w m p e e m e t j j f i

Din 17 noiembrie 1997 funcţionează, în Cluj- Napoca, serviciul profesional de consiliere - Telefonul Albastru. Această linie telefonică face parte din proiectul Child Wellfair, ideea f iin d 1 susţinută financiar de Către World Vision România şi de U.S.A.I.D. (Agenţia Americană pentru Dezvoltare. Internaţională). Telefonul Albastru poate Ii definit ca un serviciu profesionist de consiliere, non-denominaţional (convorbirea este anonimă şi confidenţială), pentru copii, adolescenţi şi tineri şi, pe viitor, şi pentru părinţi.

Obiectivul major al acestui serviciu este, ne declară coordonatorul voluntar, d-ra Edit Laszlo, “prevenţia, în sensul că, prin apelarea la Telefonul Albastru se evită ca unele probleme să ajungă într-un stadiu critic în care puţine persoane îşi asumă responsabilitatea să intervină cu ajutor”. Pe de altă parte, serviciul mai are ca obiective “conştientizarea populaţiei şi a comunităţii în înţelegerea utilităţii serviciilor de consiliere telefonică adresate copiilor, adolescenţilor, tinerilor şi părinţilor”, “pledarea în favoarea clienţilor atunci cînd interesele acestora sînt ignorate, încălcate sau nereprezentate”.

Acest serviciu telefonic este asigurat, în prezent, de consilieri plătiţi şi de voluntari, studenţi sau absolvenţi ai secţiilor de Asistenţă Socială şi Psihologie, voluntari care au fost pregătiţi în prealabil. Campania publicitară promovată în perioada 7-26 octombrie, vizînd racolarea de n o i voluntari a adus şi studenţi de la alte facultăţi (Drept, Ştiinţe Economice, Teologie, Ş tiin ţe Politice), prcdominînd însă cei de la Psihologie. Viitorii consilieri, aleşi pe baza unui Curriculum Vitae, indiferent de profesie, vor fi atraşi în fr-un program de pregătire care asigură dobîndirea ş i îmbunătăţirea cunoştinţelor şi deprinderilor de ca re vor avea nevoie în munca lor. S-a căutat la aceştia deschiderea spre dialog, flexibilitate, lipsa d e prejudecăţi, dorinţa dc a ajuta acolo unde e s te nevoie.

în prezent, în funcţie de problemele pe ca re apelanţii le ridică, Telefonul Albastru colaborează şi cu alte servicii din sistemul de servicii sociale, neguvemamentale şi guvernamentale. Date statistice arată că aproximativ 30 la sută din cei câre au apelat la Telefonul Albastru în perioada noiembrie 1997- septembrie 1998 au fosţ transferaţi la aceste servicii şi câ peste 25 la sută din cele 1.316apeluri înregistrate în aceeaşi perioadă au reprezentat probleme reale care necesitau o rezolvare imediată.

în general, Telefonul Albastru răspunde la 15 categorii de probleme , care, Ia rîndul lor, sîn t divizate în 51 de subclase distincte: sexualitate, relaţii interpersonale, sine, violenţă, emoţional, consum de alcool /drog, şcoală, abuzul copilului, timp liber, social, material,-legislativ, medical, probleme dc comportament, apartenenţă.

Silvia SUCIU

“ OCOMUNICAREV

A^GLOBALĂ într-o

ED GRÂGEÎţT r director j ’BAEN în cadrul :Jn$ţiiutuj.ui. /

, în Rorriâjnâ, Ja PrimaConferinţă'Nâţjoţiala T’EA’RN -,şî; sînt realmente Tncîntat de participarea numeroasă şi-întercsuLd-voastrâ pentru acest tip de colaborare, cu adevărat internaţională. Dacă în 1994 existau centre I’EARN în doar nouă ţări, în momentul de faţă reţeaua noastră cuprinde şcoli din peste 47 de ţâri de pe toate continentele dovedind că munca în echipă şi colaborarea în proiecte educaţionale permite o comunicare globală într-o comunitate globală. Entitatea de bază a procesului social este.individul, cu dorinţele şi temerile sale, cu pasiunile şi raţiunea sa, cu înclinaţiile sale spre bine şi spre râu. Pentru a-1 înţelege, trebuie înainte de toate să-l cunoaştem, sâ comunicăm... Este singura modalitate de a ne cunoaşte unii pe alţii, de a ne înţelege. Şi dacă noi, adulţii, nu ne putem debarasa de toate reţinerile şi angoasele noastre, copiii, în schimb, o fac cu uşurinţă.”

TABERE DE SCHIPalatul Copiilor Cluj-Napoca organizează, în perioada 7 decembrie

1998 - 30 ianuarie 1999, cinci serii de tabără de schi pentru e lev i şi preşcolari la cabana proprie de la Muntele Băişorii, astfel:

• seria I: 7-14 decembrie - preşcolari; .• scria a Il-a: 14-21 decembrie - preşcolari;• seria a IlI-a: 21-28 decembrie - elevi;• scria a IV-a: 4-11 ianuarie- preşcolari;• seria a V-a: 23-30 ianuarie - elevi.

' Capacitatea cabanei este de 40 locuri/serie. Preţul unui b ile t (transport, cazare, masă): 340.000 lei. •• înscrierile se fac la secretariatul Palatului Copiilor, str. Gh. Bilaşcu nr. 23 (tel. 19-57-65 sau 19-62-40), zilnic, între orele 9-14. (M .T .)

I N I Ţ I E R E Î N T E H N I C A ~

S P E O L O G I E I A L P I N Eîn perioada 10-15 noiembrie, la Ic Ponor s-a desfăşurat un s ta g iu

de iniţiere în tehnica speologici alpine, organizat de: Clubul d e Speologie “Omega”, cu sprijinul financiar al DJTS Cluj şi al C o c a Cola. In cadrul acestui stagiu, cuprins în calendarul Federaţiei Române de Speologie şi beneficiind de ajutorul cadrelor A sociaţiei Române de Educaţie Ecologică, tinerii participanţi au fost in s tru iţi în parcurgerea peşterilor si cavităţilor de dificultate medie.

Dragoş SCLIFOS

Fetele din Gherla se pregătesc peniru concursurffliss W*După o întrerupere de doi ani; la sfirşitul âcesţui an şi in o ra ş u l

Gherla va avea loc tradiţionalul concurs-spectaeol “Miss 9o . L a primele ediţii, întrecerea celor mai frumoase fete din mica u rb e a trezit interesul tinerilor, spcctacohil-Concurs bucurîndu-se de f ie c a re dată de mare succes. Organizatorii - Casa de Cultură - promit ş i Ia sfirşitul acestui an un program de un înalt nivel artistic, la c a r e , alături de concurente, îşi vor aduce contribuţia şi formaţiile a rtis tice invitate. Organizatorii vor oferi cîştigătorilor premii în obiecte Şi bani, spectacolul-concurs “Miss Gherla ’98" devcnind.astfel 0 adevărată sărbătoare a muzicii si tinereţii din localitate.

sz. cs.

I d e C l u j EVENIMENT vineri, 20 noiembrie 1998 (15

FLASHM A C ŢIM LUnde duce necinstea?

La Administraţia financiară CIuj-Napoca s-a descoperit o delapidare de cîteva... milioane. Cum s-a produs? Simplu.. In patru ani, remiziera Todor A. Mihaela încasa bani pentru fisc de la datornici. Numai că sumele încasate nu au fost depuse la casierie în totalitate. în 235 de cazuri banii au “poposit” în buzunarul femeii. Şi nu puţini: peste 7 milioane dc lei.

Hoţul d in . . . “ Arizona”Frigul de afară, îi adună pe

hoţi într-un loc mai “călduţ”: la... pîmaie. Dar la apelul de seară, lipsea Drăgan Simion, de 51 ani, din CIuj-Napoca, care şi-a luat un bilet la “staţiune”, tocmai de la barul “Arizona”. După ce a servit o cafea “îmbunătăţită” a furat un hanorac din piele şi a dispărut.. Nu pentru mult timp. A fost prins în căminul de nefamilişti de pe strada Byron.

Hoţul avea asupra lui corpurile delicte: haina, 950 de mărci şi actele păgubaştiluî. Drăgan fiind recidivist, riscă o pedeapsă de pîhâ la ... 15 ani închisoare. Şi, oricum , la câldurică. , val m .

P ro c e s u l s o ţ ilo r M a rin e scu - p e u lt im a s u lă d e m etri3 ^ * îP a u la la c o b a fo s t .p re ze n tă ^ ie r i.v la T r r ib iit lă îu l-C lu j i^ if iţ f

Ieri a avut loc o nouă înfăţişare în procesul soţilor Marinescu, avocaţi acuzaţi de trafic de influenţă. De această dată Marinescu Ionel s-a aflat ca inculpat în stare de libertate. Celebra avocată Paula Iacob a fost şi 'e a prezentă ieri la Tribunalul Cluj, în calitate de apărător al lui Marinescu Ionel.. Instanţa a audiat un martor, Gabor G ., care a furnizat amănunte despre împrejurările în care s-a petrecut infracţiunea de trafic de influenţă. Martorul se afla 'în cabinetul avocaţial al soţilor Marinescu, de pe strada Avram Iancu nr.8, cînd a auzit o discuţie dintre Marinescu Adriana şi un domn Crişan. Acesta i-ar fi spus avocatei că-i

dă două milioane de lei ca să invite la restaurant o persoană importantă din Justiţie pentru a o influenţa într-o cauză penală. Martorul a declarat că avocata ar fi zis că nu e cazul, că e un proces vechi şi prejudiciul este recuperat. După declaraţiile martorului; discuţia se purta pe un ton normal. Lâ sfîrşit, Crişan

: a lăsat pe masă un teanc de bancnote de 50.000 lei apreciate de Gabor ca fiind în sumă de aproximativ două milioane lei. Avocata i-a zis unei angajate să facă chitanţă pentru achitarea onorariului, dar Crişan a spus că se grăbeşte. Precizăm că martorul a fost adus de apărare. Paula Iacob a' cerut instanţei audierea a patru martori, ale

căror mărturii ar fi de mare ajutor în acest proces de “ apărare a apărării ’. Avocata a afirm at că dosarul soţilor M arinescu are anumite

' particularităţi şi ar mai fi destule elemente pe care părţile nu le-au spus încă. Totodată d-na Iacob a declarat că sînt uncie dubii de “cercetare abuzivă”

, legate de procurorul Irimie. Dosarul pune o întrebare, afirmă avocata, cum de nu s- a realizat un flagrant, o înregistrare său ceva de acest gen în susţinerea acuzaţiei dc trafic de influenţă? Tribunalul a încuviin ţa t audierea martorilor ceruţi de apărare la următoarea înfăţişare, care va fi în 14 ianuarie anul viitor.

Corina GĂMAN

T î l h ă r i e l a N i m aZilele sînt tot mai scurte, iar

nopţile s-au ... lungit. Teren propice pentru hoţi şi tîlhari de a trece la treabă. Mulţi recidivişti au deja o vastă experienţă în exploatarea la maximum a- timpului pe perioada nopţii. Unii dau o singură lovitură, alţii se pot lăuda cu mai multe jafuri. Fiecare după faptă şi răsplată.- Intr-o seară, în satul Nima din comuna Mintiul Gherlei liniştea - unui bâtrîn a fost tulburată de intrarea în casă a unui hoţ (neidentificat, încă), care a plecat din locuinţa pensionarului cu

diferite “mărfuri” în valoare de peste 250.000 lei. Atîta a reuşit să fure hoţul nocturn, care, mai mult ca sigur, nu se află la prima...,ispravă. Tîlhâria a fost anuntatâ la Politie.

SZ. Cs.

La NeareniA M U R I T U N O M

La intrarea în satul Negreni s-a produs un gray accident rutier. într-o curbă periculoasă, semnalizată, Corha Vasile la volanul “Citroen”-ului BX-19, nr. CJ-03-XTP nu a redus viteza la limita evitării oricărui pericol.

A intrat pe contrasens şi s-a tam ponat cu autoutilitara “Iveco” nr. 68029-A-6, după care şi-a continuat rulajul in trînd în coliziune cu au tou tilitara “M ercedes” Foto i CJ-04KYI. “Iveco” după *

“ întîlnirea” cu autoturismul a intrat în impact cu autocamionul “IFA” nr. SJ-0I-SNŞ, care circula regulamentar. în urma acestor ciocniri în lanţ au fost răniţi grav. Corha Vasile şoferul, .G rigore. Popescu, director la Bankcoop, iar pasagerul Galfi Duca Csaba a decedat. Pagubele sînt de peste 80 milioane lei. b.z.

Vânzările de autovehicule noi - în creştere spectaculoasă. Vînzările de autovehicule noi

în România au înregistrat, îri primele nouă luni ale acestui an, cel mai mare nivel comparativ cu anii anterio ri, numărul autovehiculelor comercializate pe p ia ţă ,depăşind cifra de 100.000 un ită ţi, ceea ce reprezintă o creştere cu 29%, reîevâ o statistică realizată de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

“Piaţa de autovehicule a evoluat în mod spectaculos în pofida situaţiei economice şi scăderii PIB, dovedindu-se a fi unul din cele mai dinamice sectoare a'declarat, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, Marius Carp, director al APIA.

Din cele 103.090 autovehicule vîndute pînă în luna septembrie, 84.471 sînt autoturisme; cu 27% mai mufie decît în perioada similară din anul precedent. Totodată, vînzările de vehicule comerciale uşoare au crescut cu 45%, la 16.174 unităţi.

P o triv it s tud iu lu i APIA', vînzările de autovehicule noi în trimestrul al treilea din acest an au atins 35.481 unităţi, cu 28% mai multe faţă de perioada similară din 1997. Cele mai bine vîndute au . fost autoturismele (29.505 unităţi) şi vehiculele comerciale uşoare (5.106).

Prognozele APIA indică menţinerea tendinţei de creştere a v înzărilo r şi în ultim ul trimestru al anului, cînd se aşteaptă depăşirea mediei consemnate în perioada iulie- septembrie, a arătat Marius Carp. Totodată, specialiştii asociaţiei se aşteap tă la creşterea achiziţiilor de*autovehicule noi prin reorientarea clienţilor de la

piaţa second-hand ca urmare a apariţiei efectelor aplicării, dc Ia 1 iu lie, a in terdicţiei de înmatriculare în România a vehiculelor care nu se încadrează în parametrii normelor europene de reducere a poluării Euro 2. Reorientarea cererii va fi simţită cu precădere în zona preţului de 4.000 - 5.000 dolari pentru un autovehicul.. D a c ia . se menţine în

clasamentul celor mai bine vîndute autoturism e din

- Roiriânia în primele nouă luni ale anului, cu 62.550 unităţi (din care modelul Dacia Clasic - 54.255 unităţi, iar Dacia Nova - ' 8.925 un ită ţi). Pe locurile următoare se situează Daewoo, cu 16.990 autoturisme vîndute (din care Cielo - 6.771, Tico - 6.570, Espero - 2.804, Leganza- 269) şi ARO, cu 993 autoturisme (ARO 24 - 855, ARO 10 -138). între mărcile de im port la care au fost consemnate creşteri de vînzări se numără Skoda - cu un total’de 766 unităţi ( din care Felicia - 553 bucăţi, iar Octavia - 213), Ford - 624 bucăţi (Mondeo - 335, Escort - 242), Volkswagen- 556 bucăţi (Polo - 269, Passat -169, Golf -110), Mercedes — 249 unităţi (din care Mercedes clasa A - 92 bucăţi), Renault 248 bucăţi, Kia -235, Fiat - 233,’ Opel - 144, Hyundai - 129 şi Peugeot - 120. ’

r La rîndul său, producţia de . autovehicule a atins, în trimestrul al treilea, un total de 32.935 bucăţi, ceea ce înseamnă o creştere cu 15% raportat la dinamica trimestrului anterior, tonul fiind dat de evoluţia- pozitivă în producţia de autoturisme, care a fost de

27.601 unităţi, cu 19% mai multe faţă de trimestrul al doilea.

Această evoluţie este explicată de specia liştii APIA prin relansarea producţiei dc autoturisme Daewoo, care a ajuns în perioada menţionată la un nivel dublu cît în primele două trimestre împreună. Dc asemenea, Dacia Piteşti a realizat o producţie de autoturisme egală cu cea din trimestrul anterior, dar care pe primele, nouă luni se cifrează la 78.388 unităţi, cifră care confirm ă previziunile privind realizarea pe ansamblul anului 1998 a unei producţii de 1051000 autovehicule.

Pe de a ltă parte, ARO Cîm pulung- şi-a continuat căderea de producţie, ajungînd la numai 291 autoturisme şi 298 autovehicule utilitare, adică jum ătate faţă de realizările aceleiaşi perioade din 1997, fapt care confirmă dificultăţile cu care se confruntă societatea.

Rom ânia a im portat, în trim estrul al treilea, 2.603 autovehicule, mai puţine cu aproape jum ătate faţă de trimestrul precedent, nivel care este însă dublu în raport cu perioada similară de anul trecut. Pe ansamblul primelor nouă luni, importurile de autovehicule s-au cifrat la 13.872 unităţi, din care autoturisme au fost 11.043 bucăţi, estimîndu-se că pînă Ia sfîrşitu l anu lu i volum ul importurilor va fi cu 70% mai mare faţă de anul trecut.

Exporturile de autovehicule au scăzut, cifrîndu-se la doar la 1.012 unităţi, adică 61% din exportul trimestrului al doilea şi 20% din cel al trimestrului al treilea din 1997.

Pentru sănătatea şo fe rilo r

■ ş i n u n u m a i *Domnul

in g in e r Dan GHIURUŢAN esfe director Ia IATSA Cluj, un pasionat

: ai motoarelor, un . | om m ereu[ neliniştit cînd este

m v o rb a despre . î m b u n ă t ă ţ i r e a [co n d iţiilo r de

J r u la re ale ^ a u to tu r is m e lo r ., î Am greşit?

- Poate că c cam j mult spus, oricum

| sîn t interdsat în ; ? cercetarea şi găsirea

unor soluţii practice pentru buna funcţionare a motoarelor şi păstrarea unui ambient cît mai curat, atît în jurul autovehiculelor, cît şi în interiorul lor.

- Dovadă în acest sens - lansarea pe piaţa românească a primului “filtru antismog”. .

" - Ştiţi ce se întîmplă? Pur şi simplu nu puteam rămîne indiferenţi faţă de cercetările specialiştilor de la “Ears Resources Research”, care au analizat atmosfera din interiorul a peste 100 de autoturisme în circulaţie la Londra. Concluziile lor au fost stupefiante: nivelul noxelor era cu pînă la 18 ori mai mare dccît în acrul exterior autoturismului.

- Bănuiesc că e vorba de autoturism e etanşeizate "perfect", nu?

- E suficient să vă gîndiţi cîtc particule, nocive desigur, pătrund în habitaclu şi sc depun pe suprafaţa interioară a autoturismului. Toată mizeria din eşapamentele celor aflaţi în trafic în faţa noastră, stratificările dc noxe dc pc benzile dc rulare şi altele. Cercetări recente (chiar şi în Occident s-a instituit această grijă abia dc 3-4 ani) au condus Ia realizarea unor filtre, pentru început antipolcn şi, mai pc urmă, antismog, pentru o cît mai bună protecţie a ocupanţilor autovehiculelor. Firma italiană “Equip” deţine patentul pentru un filtru cu denumirea comercială “Pure Brcath”. Noutatea o reprezintă camera dc aer, carc separă ccic două straturi filtrante, cu rol dc a reduce pierderile gazodinamicc. Stratul filtrant este realizat din cărbune activ, şi cu posibil rol odorizant, carc absoarbe gazele toxice cc, altfel, s-ar aduna în habitaclu.

- Autoturismele rom âneşti n-au nevoie de asemenea filtre? ♦

- Evident că da! Tocmai din acest motiv am început la IATSA II Cluj proiectarea si realizarea suporţilor si filtrelor • pentru DACIA NOVA şi DAEWOO (Cielo/Espero).

- O prem ieră rom ânească.- Şi, cu toată modestia, una deosebit de importantă. Toate

noxele emanate de maşina proprie, precum şi cele de la alte maşini, azbes tu l'rezu lta t de Ia plăcuţele de frînare, hidrocarburile nocive etc. sînt reţinute de acest filtru. Vom avea un habitaclu mai curat şi, desigur, mai sănătos.

- Tentant. Sperăm ca producătorii să fie receptivi. Ce trebuie, însă, să ştie conducătorul auto despre filtrul antismog? ...

- în primul rînd că sănătatea Iui este cel mai important lucru. Apoi că filtrul se schimbă Ia 10.000 km şi câ preţul este de cel puţin 10 ori mai mic decît la un Renault, să

zicem. D is c u ţ ie c o n s e m n a tă d e •Radu VIDA

16) vineri, 20 noiembrie 1998 ULTIMA ORĂ m m a m m r n i m .

Funar nu s-a prezentat n ic i iert la Parchet.urmare din pagina 1

în procese cu tentă politică.Avocatul PRM Viorel

Dumitrescu este apărătorul lui Vădim Tudor în toate procesele sale (deloc puţine ca număr). De asemenea, serviciile sale în cazul abuzului în funcţie al lui Funar nu se taxează. Dumitrescu cunoaşte dosarul doar din declaraţiile primarului Clujului şi a evitat să dea amănunte, justificînd prin faptul că nu s-a întîlnit încă cu partenerul său Cerveni pentru a discuta strategia oportună în cazul Funar. Şi el şi-a declarat dar intenţia de a sosi la Cluj vinerea viitoare. Se pare că cei doi avocaţi ai Baroului Bucureşti vor face sfat de război în acest week-end.

Primarul a emis presei obişnuitul Comunicat de presă referitor la .dosarul politic instrumentat împotriva sa ca rezultat al înţelegerii dintre reprezentanţii puterii, ai firmei Polus şi Ioan Mureşan’ . In acelaşi document. Funar îl acuză pe reprezentantul Ministerului Public de încălcarea prevederilor articolului 202 din Codul de Procedură Penală. De

asemenea, primarul îşi arogă meritul ca „pentru operativitate în activitatea Parchetului şi pentru a nu da posibilitatea unei interpretări râu-voitoare în sensul tergiversării cercetării

' penale" să fi apelat la Cerveni şi Dumitrescu pentru a veni la faţa locului săptâmîna viitoare.

Contradicţia de conţinut a comunicatului devine evidentă în momentul în care Funar face apel la articolul 202 din Codul de Procedură Penală. Respectivul articol instituie rolul activ al procurorului, administrarea rapidă şi eficientă a probelor din dosar, precum şi înştiinţarea părţilor cu privire la acuzaţii. Primarul se mai plînge de faptul că a fost ameninţat de Magyar, în cazul în care nu apare, în decurs de o oră la Parchet, va fi arestat şi avocaţii săi vor fi amendaţi cu cîte 500.000 de lei. Din punct de vedere procedural, această sancţiune ar fi motivată, dacă ar exista dovezi care să o ceară. Dar, procurorul generai al Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel Cluj, Vasile Chişu, a infirmat declaraţiile lui Funar.

U lt im a oră a d u c e d e c la r a ţ i i c o n t r a d ic to r ii

F u n a r s e a ş t e a p t ă s ă f i e

a r e s t a t d i n c l i p ă î n c l i p ă

într-o conferinţă de presă ad-hoc, susţinută de primar ieri seară, acesta a declarat că se simte ameninţat cu arestarea chiar în timpul şedinţei CL. El susţinea că dosarul abuzului în funcţie a fost preluat de Vasile Chişu de la procurorul Florin Maghiari. Primarul a apelat la superiorul său de partid, Vădim Tudor; care; potrivit declaraţiilor lui Funar, ar fi intervenit pe iîngă Mircea lonescu-Quintus, Acesta ar fi discutat cu prim-procurorul României şi cu ministrul Justiţiei, care pe această filieră, l-ar fi asigurat pe Funar că nu se va face nici uri abuz în ceea ee-l priveşte.

Mircea lonescu-Quintus, contactat telefonic, ieri seară, a declarat câ nu a făcut decît să sesizeze organele de drept asupra unui “abuz" al justiţiei, care i-a fost, de asemenea, sesizat dînsuluî.s Dl lonescu-Quintus a declarat că, din cîte ştie, dosarul a fost mutat în alt judeţ din Transilvania

L.A.

Funcţionarii Primăriei, volens-nolens,J 7 -

participă la Adunarea de sîmbătăFuncţionarii din Primăria Cluj-Napoca au fost nevoiţi să se treacă

pe convocatorul pentru marea Adunare a românilor de sîmbătă, împreună cu membrii familiilor lor. Convocatorul nu a ajuns, ieri, în jurul orei 19, pe la toţi angajaţii instituţiei. Semnarea convocatorului a fost şi este obligatorie; dacă unul dintre simbriaşii primarului refuză să se iscălească, va fi penalizat.

L. P.

Cimpia Turzii ■ cel mai tinăr municipiu din ţarăLegea 204 privind desemnarea localităţii Cîmpia Turzii drept

municipiu a fost promulgată şi publicată în Monitorul Oficial 429. Iniţiatorul legii, deputatul Vasile Miclăuş (PUNR), s-a declarat satisfăcut de faptul că şi-a atins scopul:-Domnia sa a dorit să le transmită locuitorilor din Cîmpia Turzii următorul mesaj: „Aş vrea ca municipiul cel mai tînăr din ţară să devină şi cel mai prosper!” A .V .

BNR acordă Băncii Dacia Felix posibilitatea de a concepe un nou pian de redresare bazat pe surse sigure de finanţare

Banca Naţională a României acordă Băncii Dacia Felix o şansă de salvare, prin soluţia oferită, ieri, ia recursul de- la Curtea de Apel Braşov, în procesul cu BDF, cu condiţia ca BDF să prezinte un nou program de redresare pe baza unor surse sigure de finanţare, iar Curtea de Apel să aprobe solicitarea BNR. La recurs, reprezentantul BNR a cerut Curţii de Apel Braşov să admită respingerea actualului program de redresare a Băncii Dacia Felix, dar să trimită cazul spre_ rejudecare la Tribunalul Cluj. în acest caz, conducerea BDF va putea interveni cu un nou plan de redresare, ceea ce nu ar fi permis în condiţiile judecării în continuare a cauzei la Braşov. Această variantă este condiţionată de admiterea recursului BNR şi nu de aprobarea actualului plan de redresare de către Curtea de Apel Braşov. Curtea de Apel Braşov se va pronunţa marţi, 24 noiembrie asupra actualului plan de reorganizare a Băncii Dacia Felix. “BNR dă o şansă BDF sau... poate că nu-i dă o şansă. îi dă o şansă în cazul în care BDF poate să aducă un alt plan de redresare, care să fie consistent, să înceapă cu bani şi să se termine cu bani. La rejudecarea procesului la Cluj poate să apară şi un nou plan

de redresare, care poate să fie planul de salvare a băncii”, a declarat Adrian Vasilescu, directorul Direcţiei Comunicare a BNR. Dacă BDF nu va putea aduce un nou plan, bazat pe surse financiare sigure, soluţia nu este, din punctul de vedere al BNR, decît lichidarea băncii, a precizat Vasilescu. Principalul acţionar-al BDF, Arcom SA, a vîndut, miercuri, pachetul majoritar de acţiuni ale băncii unui gryp de investitori israelieni, care au plătit 2,5 milioane de dolari. în acest caz, grupul de investitori ar putea participa la realizarea unui nou plan de redresare, care să conţină surse sigure de finanţare. Investitorii şi-au exprimat intenţia de a redresa banca şi de a-i mări capitalul. Cei mai mulţi creditori ai băncii îşi vor putea încasa imediat creanţele, în valoare de aproximativ 50 de miliarde de lei, în cazul în care actualul plan va fi aprobat de instanţa de judecată. BNR şi CEC, principalii creditori ai băncii, s-au declarat însă împotriva acestui plan, susţinînd că BDF nu se încadrează în indicii de prudentă bancară stabiliţi prin lege. Tn' cazul în care va fi admisă cererea BNR şi CEC de respingere a planului, toţi creditorii vor primi maximum 10 procente din banii care li se cuvin, într-un termen ce se

poate prelungi pînă la doi ani. BDF datorează creditorilor săi 2.271 miliarde de lei, însă preşedintele băncii spune că banca are de recuperat de la datornici 4.000 de miliarde. In acest moment banca deţine, conform declaraţiilorpreşedintelui Ioan Mînecan, lichidităţi cît alte cinci bănci împreună cu 273 miliarde de lei, obţinuţi numai în ultimii doi ani prin operaţiuni interbancare. “Aceasta dovedeşte că banca a demonstrat că poate fi redresată", a adăugat e ir menţionînd că nici o altă bancă comercială din ţară nu posedă astfel de lichidităţi. Judecătorul sindic al Băncii Dacia Felix, Ioan Georgiu*,r vicepreşedintele Tribunalului Cluj, a declarat instanţei că acesta este'singurul caz în care o bancă are şansa oferită prin lege de a se redresa, în numele creditorilor ale căror interese le reprezintă, Georgiu s-a pronunţat pentru aprobarea actualului plan. “Este evident că într-o piaţă concurenţială cu un climat ostil, băncile încearcă să se elimine una pe cealaltă”, a adăugat el, referindu-se la cererea BNR de a lichida judiciar BDF. Judecătorul sindic, care are în acest moment controlul conturilor băncii, este de părere că legea permitea Băncii Naţionale sau chiar CEC să : prezinte planuri proprii de

reorganizare a BDF, dar nu au făcut-o, “din lipsă de maturitate”.

Banca Dacia Felix se află în procedură de reorganizare judiciară din 25 iulie 1996. Banca are de rambursat datorii în valoare de 2.271 miliarde de lei. Principalii creditori ai BDF sînt Banca Naţională a României cu 1.800 miliarde de lei, CEC cu 341 miliarde, diferite persoane juridice - 88 miliarde de lei, Ministerul Finanţelor - 30,9 miliarde de lei.

în prezent, principalii acţionari ai BDF sînt: grupul de investitori israelieni, SIF Transilvania, ARDAF, Agroexport Constanţa, Stima Engineering, Freedom Star, Tractorul Braşov, Asirom, SM Invest şi Geomin SA.

BDF a înregistrat, în 1997, pierderi în Valoare de peste 548 miliarde de lei. BDF a recuperat, de la declanşarea procedurii de reorganizare judiciară şi pînă la sfirşitul lunii' martie a.c., creanţe din credite şi dobînzi în valoare de 294 miliarde de lei, din care '188 de miliarde au fost recuperate anul trecut. în anul 1997 au fost închise 19 unităţi ale băncii din teritoriu şi a fost redusă activitatea din 25 de sucursale. Personalul BDF a fost redus cu aproximativ 70%. în prezent, banca mai are doar 472 de angajaţi, faţă de peste 2.000 în anul 1996.

tn t im p c e m a r ii c o n su m a to r i s în t , re e ş a lo n a ţ i d e R O M G A Z

C o n s u m a t o r i i c a s n i c i d a u

b u z n a s ă - ş i a c h i t a f a c t u r i l e ,

p e n t r u a n u I e f l t ă i a t g a z u lO dată cu venirea gerului,

tot mai mulţi clujeni întîrziaţi se prezintă la ROMGAZ să-şi achite restanţele. De teamă să nu li se sisteze furnizarea gazului, zi de zi, la Regionala Cluj a ROMGAZ, zeci de . persoane îşi plătesc facturile rămase din primăvară şi vară. Dar, se pare că nu toată lumea este la fel de promptă. Ca urmare, regia este nevoită ca zilnic să „taie“ gazul la 30-35 de mici consumatori.

Tn prezent, , volumul creanţelor la Regionala Cluj ROMGAZ este de 68 miliarde de lei, din care 38,1 miliarde aparţin consumatorilor din Dej

şi 27,9 miliarde de lei celor din Cluj-Napoca. Mariiconsumatori industriali care se remarcă la acest capitol sînt: Cesom Dej (26,2 miliarde de lei) şi Someş Dej (9,9 miliarde de lei), ERS CUG (7,8 miliarde de lei) şi Sanex (2,6 miliarde de lei). Primele două societăţi dejene au datorii acumulate încă din perioada ’96-’97, iar cele clujene doar de patru , respectiv două luni. Toate acestea au aprobat cîte un plan de eşalonare a plăţilor, conform căruia trebuie să achite, pe lîngă rata din restanţe, şi consumul curent.

L.P.

li Tu ijHjîil

(.£> ifcii

EM3« M i j i

N u m i r i l a n i v e l î n a l t î n

A r m a t a a I V - a “ T r a n s i l v a n i a ”

• n u s -a u " fă c u t" dem ite ri, c i p ro m o v ă r i •

Pentru a înlătura unele confuzii determinate de informaţiile vehiculate de unele posturi de radio şi ziare, Biroul de presă al Armatei a IV-a “Transilvania”, aduce la cunoştinţă că, printr-un ordin al ministrului Apărării Naţionale - începînd cu 17.11.1998 - la conducerea Armatei-a IV-a “Transilvania” au avut loc următoarele numiri:

- General de brigadă Ion CIOARĂ a fost eliberat din funcţia de şef de stat major şi numit în funcţia de locţiitor al comandantului Armatei a IV-a “Transilvania” (prim-locţiitor);

- General de brigadă LIVIU GALOŞ a fost eliberat din funcţia de comandant al Brigăzii 5 Artilerie Antiaeriană “General Burileanu” şi numit în funcţia de şef de stat major al Armatei a IV-a “Transilvania”.

- Colonel IACOB DRAGOŞ a fost eliberat din funcţia de locţiitor al comandantului Armatei a IV-a “Transilvania" şi pus la dispoziţia eşaloanelor superioare pentru a fi încadrat într-o altă funcţie.

Precizări ale Biroului de presa al r Armatei a IV-a "Transilvania"

p i s

Ieşirea din indiviziune la REN EL se face greu

îm p ă r ţ ir e a

im o b i l e lo r

a r ă m a s în c o a d ă

d e p e ş t eLa aproape două luni după

fărîmiţarea RENEL-uiui, filialele judeţene ale societăţilor nou formate (Electrica SA şi CONEL) nu au reuşit să se înţeleagă asupra sediilor, locuinţelor de serviciu şi spaţiilor de agrement. Aşa că, împărţeala clădirilor a rămas în coadă de peşte, după cum o recunosc cei în cauză.

Nici la Cluj cele două filiale nou- înfiinţate nu au reuşit să-şi împartă imobilele. Filiala de distribuţie, cea care are 168 de salariaţi, se consideră îndreptăţită să-şi desfăşoare activitatea în sediul central de pe Memorandumului 27 şi vede firesc ca cei 31 de salariaţi de la filiala de Transport-Dispecerat să fie în Mănăştur unde este Dispeceratul teritorial. Pînă una alta, cele două societăţi îşi desfăşoară activitatea sub acelaşi acoperiş (pe str. Memorandumului).

Lucrurile se complică şi mai mult atunci cînd este vorba de împărţirea locuinţelor de serviciu. Cele mai vînate sînt locuinţele din Cluj- Napoca, unde fostul RENEL deţine 37 de apartamente - în Gruia 87 şi alte patru apartamente în str: Tineretului 42-est, după care urmează cele patru locuinţe din Cîmpia Turzii. Conducerile celor două filiale nu au reuşit să se pună de acord nici în ceea ce priveşte baza sportivă şi de recreere din str. Ilie Măcelaru. De asemenea, nu se cedează uşor nici cînd este

' vorba de căbănuţele de la munte. La Someşul Rece este o cabană cu două camere, iar la Bâişoara o mîndreţe de vilă cu zece camere.

L.P.

.utonzatăpnn S.C. nr. 128 /1991 , judecătoria C Napoca, înmatriculată îa Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj/ sub nr. J /1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469 *

ILIE CĂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); MARIASÂNGEORZAN(redactorşef adjunct). Tel.19.16.81; fax:19.28.28; E-mail:adevcj@mail.dntcj.ro

Secretar de redacţie: Horea PETRUŞ

Tel/fax: 19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16 Telefoane. Publicitate- tel-fax: 19 73.04; Contabilitate: 19/73.07; Cultură, Eveniment, Politic 19.74.90, Social, Economic 19.75.07; Sport: 19.21.27; Difuzare, Mica publicitate: 19.49.81 Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60 75

tiTv ,jy

m w

TIPARUL EXECUTAT LI E H *

G a ra m o n d(eWacf4t4a54‘