UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANŢAFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

MASTERAT: ADMINISTRAREA ŞI AUDITULPROIECTELOR DE AFACERI

Avizat Data

Semnătură coordonator

RAPORTUL AUDITORULUI INDEPENDENTCU PRIVIRE LA O MISIUNE DE AUDIT CU SCOP

SPECIAL CONFORM ISA 800

Coordonator ştiinţific:Prof.univ.dr. MARIANA MIREA

Absolvent:FUDULEA DORIN

CONSTANŢA 2014

CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………… 2

CAPITOLUL 1Auditarea proiectelor finanţate din fonduri structurale în conformitatecu Standardele internaţionale de audit ……………………………………….. 41.1.Descrierea procedurilor auditării fondurilor nerambursabile………..……….. 41.2.Referiri generale la raportul de audit financiar independent…………………. 51.3.Standardul Internaţional de Audit ISA 800"Raport al auditorului privind auditul cu obiectiv special"……………………...... 6

CAPITOLUL 2Prezentarea beneficiarului proiectului - Oraşul HÂRȘOVA………………… 132.1.Scurt istoric………………………………………………………………...... 142.2.Profilul economic al oraşului…………………………………………………. 162.3.Conducerea oraşului…………………………………………………………... 192.4.Date demografice…………………………………………………………….. 20

CAPITOLUL IIIRaportarea constatărilor factuale în cazul verificării cheltuielilor unui contract finanţat de comunitatea europeana pentru acţiuni externe ……….. 223.1.Accelerarea Implementării Strategiei Naţionale de Îmbunătăţire a Situaţiei Romilor…………………………………………………………………………… 223.2.Termeni de referinţă pentru verificarea cheltuielilor efectuate în cadrul unui contract de finanţare finanţat de Comunitatea Europeană pentru acţiuni externe ... 293.3.Raport de audit privind Constatările De Facto pentru verificarea cheltuielilor a unui Contract de Finanţare finanţat de CE pentru acţiuni externe……………… 32

CONCLUZII…………………………………………………………………….. 40

BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………... 42

1

INTRODUCERE

Auditul financiar independent al proiectelor este o obligaţie contractuală ce revine

beneficiarilor de finanţare în cadrul programelor operaţionale susţinute din fondurile

structurale şi de coeziune europene, în baza contractelor de finanţare pe care aceştia le-au

încheiat cu autorităţile de management (AM) sau organismele intermediare (OI) ale acestor

programe.

Obiectivul auditului financiar este de a verifica realitatea, legalitatea şi

eligibilitatea cheltuielilor declarate de beneficiar în cererea de rambursare, în conformitate

cu legislaţia în vigoare, regulile aplicabile contractului de finanţare a proiectului auditat şi

în baza unor standarde internaţionale de audit. Practic, activităţile de audit al cheltuielilor

din cadrul proiectului au ca scop asigurarea plăţii sumelor cerute la rambursare de către

beneficiar prin cererile de rambursare adresate AM/OI, astfel încât, această obligaţie vine,

în fapt, şi în ajutorul beneficiarului, al membrilor echipei de management.

Auditorul independent va colecta şi analiza informaţii şi documente de la

beneficiar, astfel încât utilizatorul raportului de audit independent, respectiv autorităţile de

management ale programelor operaţionale, să poată înţelege informaţiile cuprinse în

documentele prezentate, precum şi tranzacţiile materiale şi evenimentele pe care le descriu

aceste informaţii.

Constatările activităţilor de audit sunt folosite de Autorităţile de Management ale

programelor operaţionale în procesul verificărilor de management impuse prin prevederi

ale regulamentelor internaţionale aplicabile mecanismelor financiare, cu scopul asigurării

respectării regulilor comunitare şi naţionale cu privire la finanţările acordate.

Din punct de vedere practic, în modul de reglementare a implementării diferitelor

programe operaţionale există diferenţe cu privire la obligativitatea şi modul de realizare a

auditului financiar independent, conform prevederilor contractelor de finanţare încheiate în

cadrul acestora, dintre care reţinem că:

în cadrul Programului Operaţional Regional (POR) 2007–2013 - DMI 4.3.

“Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor”, auditul financiar independent al cheltuielilor

nu este o obligaţie stabilită în sarcina beneficiarilor prin contractul de finanţare. Verificarea

2

realităţii, legalităţii şi eligibilităţii cheltuielilor declarate în cererea de rambursare transmisă

de beneficiar revine organismului intermediar;

în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

(POSDRU) 2007-2013, raportul de verificare a cheltuielilor emis de auditorul financiar

independent va fi ataşat la fiecare cerere de rambursare transmisă de beneficiar, atât pentru

cererile de rambursare intermediare, cât şi pentru cererile de rambursare finale;

în cadrul Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice

(POSCCE) 2007-2013, raportul de audit financiar final independent se atașează cererii

finale de rambursare, fiind o condiţie pentru plata finală a cheltuielilor cerute la rambursare

şi priveşte toate cheltuielile realizate în cadrul proiectului, inclusiv cele declarate în

cererile de rambursare intermediare.

În luna ianuarie 2014, Ministerul Fondurilor Europene, având rolul de autoritate de

reglementare în domeniul coordonării şi gestionării instrumentelor structurale, şi Camera

Auditorilor Financiari din România au încheiat un Protocol de colaborare, pe perioadă

nelimitată, privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de audit financiar pentru fonduri

europene şi alte fonduri nerambursabile de la alţi donatori. Acest Protocol este desemnat ca

fiind un document cadru, pe baza căruia se vor realiza misiuni de audit privind

eligibilitatea cheltuielilor şi surselor de finanţare primite şi/sau solicitate prin cererii de

rambursare de către beneficiarii de fonduri nerambursabile UE şi de la alţi donatori.

 

Prin acest Protocol, se stabilesc atât standardele în baza cărora se vor realiza

misiunile de audit, cât şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească auditorii financiari

care pot realiza auditul şi emite raportul de audit financiar independent

3

CAPITOLUL I

AUDITAREA PROIECTELOR FINANŢATE DIN FONDURI STRUCTURALE ÎN CONFORMITATE CU

STANDARDELE INTERNAŢIONALE DE AUDIT

1.1. Descrierea procedurilor auditării fondurilor nerambursabile

Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România poate accesa fondurile

structurale şi alte instrumente financiare disponibile pentru ţările membre ale UE. Ele

reprezintă o imensă oportunitate pentru solicitanții de finanţări din majoritatea domeniilor:

economic, social, cultural sau administraţie locală. Datorit experienței şi nivelului

profesional ridicat al echipei noastre, PKF Econometrica colaborează cu numeroase

societăţi care beneficiază de finanțare nerambursabila.

Descrierea procedurilor care vor face obiectul auditării fondurilor nerambursabile:

• Efectuarea procedurilor conexe de audit în conformitate cu Standardele Internaționale de

Audit şi cu Codul Etic pentru Auditorii Profesioniști, emis de IFAC; 

• Obținerea unei suficiente înțelegeri a proiectului, a termenilor şi condițiilor Contractului

de Finanțare, a anexelor sale precum şi a altor informații relevante

• Verificarea eligibilității cheltuielilor solicitate de către Beneficiar

• Conformitatea cheltuielilor cu bugetul proiectului

• Verificarea achizițiilor publice

• Verificarea conformității evidentelor contabile ale beneficiarului cu regulile contabile din

contractul de finanțare;

• Verificarea sumei totale solicitata la plata de beneficiar cu Condițiile Generale şi

specifice ale contractului de finanțare, precum şi sumele totale prevăzute pe categorii de

cheltuieli;

• Verificarea veniturilor acțiunii (daca veniturile au fost corect recunoscute şi înregistrate

în evidenta contabila a proiectului finanțat);

• Aplicarea corecta a ratelor de schimb pentru conversiile monedei, unde este cazul şi în

conformitate cu legislația naționala aplicabila

• Emiterea Raportului privind Constatările Factuale.

4

1.2. Referiri generale la raportul de audit financiar independent

În principiu, raportul de audit financiar independent va conţine precizări privind:

obiectivul raportului,

termenii de referinţă (procedura, standardul) faţă de care s-a realizat auditul,

sursele de informaţii utilizate,

descrierea verificărilor efectuate,

constatările factuale privind cheltuielile eligibile ale proiectului.

Realizarea auditului cheltuielilor eligibile ale proiectului se va realiza în baza

contractului de servicii pe care beneficiarul îl va încheia în acest sens cu auditorul financiar

independent ales/desemnat. Contractul de audit financiar independent poate conţine clauze

cu privire la: obiectivul auditului, standardele în baza cărora se realizează auditul, durata şi

programul prestării serviciilor, preţul serviciilor şi termenii de plată a acestuia, obligaţiile

prestatorului, obligaţiile beneficiarului, condiţiile de utilizare a raportului de audit,

răspunderile părţilor.

 Pentru unele dintre operaţiunile de finanţare a proiectelor de investiţii, cheltuielile

suportate de beneficiar cu realizarea auditului financiar independent sunt recunoscute în

categoria cheltuielilor eligibile, acceptate la rambursare, în conformitate cu ordinele de

cheltuieli eligibile aplicabile, prevederile contractului de finanţare şi bugetul proiectului

aprobat. În aceste cazuri, este esenţială şi necesită atenţie sporită respectarea regulilor

aplicabile, de la caz la caz, privind achiziţia serviciilor de audit financiar independent.

Astfel, auditorul financiar independent poate purta discuţii cu membrii echipei de

management şi  reprezentantul beneficiarului pentru a înţelege proiectul şi evenimentele ce

reprezintă implementarea proiectului şi va cerceta documentele în legătură cu

implementarea proiectului, pentru a verifica exactitatea înregistrării acestor evenimente,

precum: bugetul proiectului, dosare de achiziţii, situaţii contabile, balanţe de verificare,

note, contracte de achiziţie, facturi, procese verbale de recepţie şi de punere în funcţiune,

extrase de cont, contracte de muncă şi alte documente care pot oferi informaţii privind

corectitudinea cheltuielilor efectuate în cadrul proiectului.

5

1.3. Standardul Internaţional de Audit ISA 800"Raport al auditorului privind auditul cu obiectiv special"

Standardul Internaţional de Audit (ISA) 800 "Raport al auditorului privind auditul

cu obiectiv special" (ISA 800 "The Auditor's Report on Special Purpose Audit

Engagements") este aprobat de Federaţia internaţională a contabililor (IFAC) în redacţia

anului 2000.

Obiectivul prezentului standard constă în stabilirea normelor şi recomandărilor

privind angajamentele de exercitare a auditului cu obiectiv special, inclusiv a:

rapoartelor financiare pregătite în conformitate cu principiile fundamentale ale

contabilităţii, ce diferă de Standardele Internaţionale sau Naţionale de Contabilitate;

anumitor conturi de gradul I şi II, a elementelor acestora sau posturi ale rapoartelor

financiare (în continuare - rapoarte asupra anumitor conturi sau posturi ale rapoartelor

financiare);

corespunderii cu condiţiile contractuale;

rapoartelor financiare generalizate (simplificate).

Standardul nu se aplică pentru angajamentele de examinare limitată, angajamentele

de efectuare a procedurilor convenite sau de întocmire a rapoartelor financiare.

Pentru exprimarea unei opinii asupra rapoartelor financiare auditorul trebuie să

verifice şi să evalueze concluziile formulate în baza dovezilor de audit obţinute pe

parcursul exercitării auditului cu obiectiv special. Raportul auditorului trebuie să conţină

opinia acestuia clar exprimată sub formă scrisă.

Caracterul, momentul de exercitare şi volumul lucrărilor exercitate în cadrul unui

angajament de audit cu obiectiv special vor varia în funcţie de circumstanţe. Înainte de

acceptarea unui angajament de audit cu obiectiv special, auditorul trebuie să se asigure că

există un acord cu clientul în ceea ce priveşte natura exactă a angajamentului, precum şi

forma şi conţinutul raportului ce va fi emis.

La planificarea lucrărilor de audit, auditorul trebuie să înţeleagă clar scopul

utilizării informaţiei asupra căreia se emite raportul şi cine va fi utilizatorul potenţial al

acestei informaţii. Pentru a evita posibilitatea utilizării raportului auditorului în scopuri

6

neprevăzute, auditorul poate să indice în raport scopul acestuia şi orice restricţii privind

distribuirea şi utilizarea acestuia.

Raportul auditorului privind auditul cu obiectiv special, cu excepţia unui raport

asupra rapoartelor financiare generalizate (simplificate), trebuie să conţină elemente

fundamentale în următoarea succesiune:

a) titlul1;

b) destinatarul;

c) partea (în continuare paragraful) introductivă, inclusiv:

(i) enumerarea informaţiei financiare auditate;

(ii)afirmaţia referitoare la divizarea responsabilităţii conducerii agentului

economic şi auditorului;

d) paragraful referitor la sfera de aplicare a auditului (descrierea naturii auditului),

inclusiv:

(i) referinţa la standardele sau practica de audit aplicate la exercitarea

auditului cu obiectiv special;

(ii) descrierea lucrărilor exercitate de auditor;

e) paragraful care conţine opinia auditorului asupra informaţiei financiare (în

continuare paragraf-opinie);

f) data întocmirii raportului;

g) adresa organizaţiei de audit;

h) semnătura auditorului.

Caracterul unitar al formei şi conţinutului raportului auditorului contribuie la

înţelegerea mai bună a acestuia de către utilizatori.

În cazul în care agentul economic prezintă informaţia financiară organelor de stat,

administratorilor de fonduri, companiilor de asigurare şi altor părţi poate exista un format

predeterminat pentru raportul auditorului. Astfel de rapoarte ale auditorului întocmite într-

o formă predeterminată pot să nu corespundă cerinţelor prezentului ISA. Spre exemplu,

raportul auditorului în forma predeterminată poate cere certificarea faptului în cazurile

când este potrivită exprimarea unei opinii, poate cere exprimarea unei opinii în legătură cu

aspectele ce sânt în afara sferei de aplicare a auditului sau poate omite formulările

esenţiale. Dacă se cere respectarea unui format predeterminat, auditorul trebuie să ia în

1 În titlu poate fi utilizată noţiunea "auditor independent" pentru a deosebi raportul auditorului de rapoartele care pot fi întocmite de alte persoane, cum ar fi angajaţii agentului economic sau alţi auditori (organizaţii de audit), care nu urmează neapărat să respecte aceleaşi cerinţe ale conduitei profesionale, ca cele înaintate auditorului independent.

7

considerare conţinutul şi formularea raportului predeterminat şi, în caz dacă este necesar,

să introducă modificări adecvate în scopul corespunderii cerinţelor prezentului ISA, fie

prin modificarea formei, fie prin anexarea unui raport separat.

Dacă informaţia, asupra căreia auditorul a emis raport, se bazează pe prevederile

unui contract, auditorul trebuie să ia în considerare dacă au fost făcute de către conducere

interpretări importante ale prevederilor contractului la pregătirea informaţiei. O interpretare

se consideră importantă când adoptarea unei alte interpretări rezonabile ar fi produs o

modificare semnificativă în informaţia financiară.

Auditorul trebuie să ia în considerare dacă orice interpretări importante ale unui

contract pe care se bazează informaţia financiară sânt dezvăluite adecvat în informaţia

financiară. În raportul auditorului privind auditul cu obiectiv special auditorul poate să facă

referire la nota explicativă cuprinsă în informaţia financiară care conţine descrierea unor

astfel de interpretări.

Principiile fundamentale ale contabilităţii includ un set de criterii utilizate la

întocmirea rapoartelor financiare care se aplică tuturor posturilor semnificative şi care au o

aplicare considerabilă. Rapoartele financiare pot fi întocmite pentru un obiectiv special în

conformitate cu principiile fundamentale ale contabilităţii, ce diferă de Standardele

Internaţionale sau Naţionale de Contabilitate (în continuare - alte principii fundamentale

ale contabilităţii). Totalitatea de convenţii contabile elaborate în scopul satisfacerii

preferinţelor individuale nu constituie principii fundamentale ale contabilităţii. Alte

principii fundamentale ale contabilităţii pot include2:

reguli utilizate de agentul economic pentru întocmirea declaraţiei cu privire la impozitul

pe venit;

metoda de casă a evidenţei contabile;

reguli cu privire la rapoartele financiare specializate elaborate de organele reglementării

de stat corespunzătoare.

Raportul auditorului asupra rapoartelor financiare întocmite în conformitate cu alte

principii fundamentale ale contabilităţii trebuie să conţină:

declaraţie care să indice principiile de contabilitate utilizate, sau

referire la Nota explicativă la rapoartele financiare în care este prezentată informaţia

respectivă.

Opinia auditorului trebuie să specifice dacă rapoartele financiare sânt pregătite în

toate aspectele semnificative în conformitate cu principiile identificate ale contabilităţii.

2 Alte principii fundamentale ale contabilităţii pot fi aplicate în cazurile prevăzute de legislaţie

8

Pentru exprimarea opiniei auditorului se utilizează frazele "oferă o imagine veridică

şi completă" sau "reflectă veridic în toate aspectele semnificative", care sânt

echivalente.

Auditorul urmează să ia în considerare dacă titlul rapoartelor financiare sau Nota

explicativă la rapoartele financiare vor arăta în mod clar utilizatorului că rapoartele

respective nu sânt pregătite în conformitate cu Standardele Internaţionale sau Naţionale de

Contabilitate. Dacă rapoartele financiare întocmite în conformitate cu alte principii

fundamentale nu conţin un titlu corespunzător sau principiile contabilităţii nu sânt adecvat

dezvăluite, auditorul trebuie să emită un raport modificat corespunzător.

Rapoarte ale auditorului asupra anumitor posturi ale rapoartelor financiare

Auditorului i se poate solicita să exprime o opinie asupra uneia sau mai multora

dintre posturile rapoartelor financiare, spre exemplu asupra creanţelor, stocurilor de

mărfuri şi materiale, calculării primelor pentru angajaţi sau cheltuielilor privind impozitul

pe venit. Acest tip de angajament poate fi exercitat ca un angajament separat sau în

legătură cu auditul rapoartelor financiare ale agentului economic. Cu toate acestea, acest

tip de angajament nu are ca rezultat un raport asupra rapoartelor financiare luate în

ansamblu şi, prin urmare, auditorul urmează să exprime o opinie numai referitor la faptul

dacă o anumită postură auditată a rapoartelor financiare este pregătită, în toate aspectele

semnificative, în conformitate cu principiile identificate ale contabilităţii.

Multe posturi ale rapoartelor financiare se corelează, spre exemplu: vânzările şi

creanţele, stocurile de mărfuri şi materiale şi datoriile. Ca urmare, la pregătirea raportului

asupra unei posturi a rapoartelor financiare, auditorul nu va putea uneori să analizeze în

mod separat obiectul auditului şi el va fi nevoit să examineze şi altă anumită informaţie

financiară. La determinarea sferei de aplicare a angajamentului, auditorul trebuie să ia în

considerare acele posturi din rapoartele financiare care sunt corelate şi care pot afecta în

mod semnificativ informaţia asupra căreia auditorul exprimă opinia sa.

Auditorul trebuie să ia în considerare conceptul caracterului semnificativ referitor

la o anumită postură din rapoartele financiare asupra căreia se emite raportul. Spre

exemplu, soldul unui anumit cont constituie o bază mai restrânsă pentru determinarea

caracterului semnificativ, în comparaţie cu rapoartele financiare luate în ansamblu. Ca

urmare, examinarea efectuată de auditor, de regulă, va avea un caracter mai extins decât

dacă aceeaşi postură ar fi auditată cu scopul emiterii raportului auditorului asupra

rapoartelor financiare în ansamblu.

9

Pentru a la utilizator să nu se creeze impresia că raportul auditorului se referă la

rapoartele financiare în ansamblu, auditorul urmează să informeze clientul despre faptul că

raportul auditorului asupra unei posturi a rapoartelor financiare nu trebuie să însoţească

rapoartele financiare ale agentului economic.

Raportul auditorului asupra unei posturi a rapoartelor financiare trebuie să includă o

declaraţie, care indică principiile contabilităţii în conformitate cu care este prezentată

postura respectivă, sau referirea la un contract care specifică aceste principii. Opinia

auditorului trebuie să constate dacă o anumită postură a rapoartelor financiare este

pregătită, în toate aspectele semnificative, în conformitate cu principiile identificate ale

contabilităţii.

Atunci când a fost exprimată o opinie adversă sau auditorul a refuzat exprimarea

opiniei asupra rapoartelor financiare în ansamblu, acesta urmează să prezinte raport asupra

anumitor posturi ale rapoartelor financiare, numai în acel caz dacă aceste posturi nu

constituie o parte considerabilă a rapoartelor financiare. În caz contrar, poate fi diminuată

importanţa raportului auditorului asupra rapoartelor financiare în ansamblu.

Rapoarte ale auditorului privind corespunderea cu condiţiile contractuale

Auditorului i se poate solicita emiterea unui raport privind respectarea de agentul

economic a anumitor condiţii contractuale, cum ar fi contractele de credit şi angajamentele

privind emisiunea obligaţiunilor. Astfel de contracte, în mod obişnuit, solicită agentului

economic respectarea diferitor condiţii, cum ar fi plata dobânzilor, menţinerea

coeficienţilor financiari prestabiliţi, restricţii privind plata dividendelor şi utilizarea

încasărilor din vânzarea patrimoniului.

Angajamentele de exprimare a opiniei privind respectarea de agentul economic a

condiţiilor contractuale trebuie acceptate doar atunci, când aspectele generale ale

corespunderii sânt legate de aspectele contabile şi financiare incluse în aria competenţei

profesionale a auditorului. Cu toate acestea, atunci când se abordează aspecte speciale, ce

constituie o parte din angajament şi care sânt în afara competenţei auditorului, auditorul

urmează să examineze posibilitatea utilizării lucrărilor unui expert.

Raportul auditorului trebuie să specifice dacă, în opinia auditorului, agentul

economic respectă prevederile particulare ale contractului

10

Rapoarte ale auditorului asupra rapoartelor financiare generalizate

Agentul economic poate pregăti rapoarte financiare care generalizează rapoartele

sale financiare anuale auditate, cu scopul de a informa grupurile de utilizatori interesate

numai în informaţia esenţială despre situaţia financiară şi rezultatele activităţii acestuia.

Dacă auditorul nu şi-a exprimat opinia asupra rapoartelor financiare în baza cărora s-au

întocmit rapoartele financiare generalizate, el nu trebuie să emită raport asupra rapoartelor

financiare generalizate.

Rapoartele financiare generalizate conţin în mod considerabil mai puţine detalii

decât rapoartele financiare anuale auditate. Prin urmare, astfel de rapoarte financiare

trebuie să indice clar caracterul generalizat al informaţiei şi să prevină utilizatorul despre

faptul că, pentru a înţelege mai bine situaţia financiară şi rezultatele activităţii agentului

economic, rapoartele financiare generalizate urmează a fi examinate împreună cu cele mai

recente rapoarte financiare auditate ale agentului economic, care includ toate dezvăluirile

de informaţii în conformitate cu cerinţele stabilite faţă de rapoartele financiare.

Rapoartele financiare generalizate trebuie intitulate adecvat, cu indicarea

rapoartelor financiare auditate în baza cărora au fost întocmite. Spre exemplu, "Rapoarte

financiare generalizate pregătite în baza rapoartelor financiare auditate pentru anul de

gestiune care a expirat la 31 decembrie 20X1".

Rapoartele financiare generalizate nu conţin toată informaţia cerută în conformitate

cu principiile prind pregătirea şi prezentarea rapoartelor financiare anuale auditate. Ca

urmare, frazele "oferă o imagine veridică şi completă" sau "reflectă veridic în toate

aspectele semnificative" nu sânt folosite de auditor la exprimarea opiniei asupra rapoartelor

financiare generalizate.

Raportul auditorului asupra rapoartelor financiare generalizate trebuie să conţină

elemente fundamentale în următoarea succesiune:

(a) titlul;

(b) destinatarul;

(c) enumerarea rapoartelor financiare auditate în baza cărora au fost întocmite

rapoartele financiare generalizate;

(d) referirea la data raportului auditorului asupra rapoartelor financiare auditate şi

tipul de opinie exprimată în acest raport;

(e) opinie asupra corespunderii informaţiei cuprinse în rapoartele financiare

generalizate cu rapoartele financiare auditate, în baza cărora acestea au fost

pregătite. Dacă auditorul a emis un raport modificat asupra rapoartelor

11

financiare auditate, dar este totuşi mulţumit de prezentarea rapoartelor financiare

generalizate, atunci raportul auditorului trebuie să specifice că, deşi rapoartele

financiare generalizate corespund rapoartelor financiare auditate, rapoartele

financiare generalizate sunt pregătite în baza rapoartelor financiare asupra cărora

s-a emis un raport al auditorului modificat;

(f) declaraţia sau referirea la Nota explicativă la rapoartele financiare generalizate,

care indică faptul că pentru o mai bună înţelegere a rezultatelor financiare şi a

situaţiei agentului economic, precum şi a sferei de aplicare a auditului, rapoartele

financiare generalizate trebuie examinate împreună cu rapoartele financiare

auditate şi cu raportul auditorului emis asupra acestora;

(g) data întocmirii raportului;

(h) adresa organizaţiei de audit;

(i) semnătura auditorului.

12

CAPITOLUL II

PREZENTAREA BENEFICIARULUI PROIECTULUIORAŞUL HÂRȘOVA

Hârșova este un oraș în județul Constanța, Dobrogea, România.

Localitatea este situată pe malul drept al Dunării, în antichitate numindu-se

Carsium. Conform recensământului populației din anul 2011, Hârșova avea o populație de

9.642 de locuitori.

 Oraşul Hârşova este aşezat în partea de Nord-Vest a judeţului Constanţa, pe malul

drept al fluviului Dunărea la 10 Km de confluenţa Dunării cu braţul Borcea.

Distanţa care îl desparte de reşedinţa de judeţ, oraşul Constanţa, este de 85 Km. La

100 Km spre Nord-Est se află oraşul Tulcea, la aproximativ 100 Km spre Nord-Vest se află

oraşul Brăila iar la 60 Km spre Vest se află oraşul Slobozia.

Se învecinează la Nord şi Est cu teritoriul comunei Ciobanu, la Sud-Est cu teritoriul

comunei Horia, la Sud cu fluviul Dunărea (pe malul stâng fiind Insula Ialomiţei), la Vest

cu fluviul Dunărea (pe malul opus fiind Insula Mare a Brăilei). Suprafaţa teritoriului este

de 10.902 ha.

Oraşul are în componenţa sa 2 localităţi, oraşul propriu-zis şi satul Vadu-Oii, situat

la 10 Km Nord-Vest în imediata apropiere a podului rutier Giurgeni – Vadu-Oii.

13

2.1. Scurt istoric

Hârșova este o localitate cu vechime de șapte milenii. În partea de sud-est a

localității, pe malul Dunării, se găsește o așezare neo-eneolitică dezvoltată sub forma unei

ridicături de cca. 12 m ca urmare a distrugerii și refacerilor succesive a locuințelor din lut.

Cercetările de aici au identificat o comunitate umană care s-a ocupat cu vânătoarea,

pescuitul, cultivarea pământului și creșterea animalelor. Au fost identificate, prin cercetări,

schimburi comerciale cu comunități de pe spații mult mai îndepărtate. Epocile următoare

sunt bine ilustrate. Pe vatra localității se găsesc mai multe așezări de epoca bronzului și

fierului. În antichitate, comunitățile de aici au cunoscut cea mai mare dezvoltare. Acestea

s-au aflat în strânsă legătură cu orașele de pe litoralul vestic al Mării Negre (Histria și

Tomis, cu deosebire). Epoca romană a marcat puternic istoria oamenilor de aici. Cel mai

probabil, în a doua jumătate a secolului I p. Chr. s-a clădit fortificația cunoscută în

izvoarele romane cu numele Carsium (un toponim de origine tracică legat de aspectul

stâncos al zonei, de la care derivă și numele de astăzi, slavizat, al localității. Punctul de

vedere potrivit căruia numele actual se trage de la cuvintele hîrsîz-ova ceea ce înseamnă

vadul hoților este cu totul eronat și nerealist din punct de vedere topografic. În

documentele cadiilor din perioada stăpânirii otomane, cetatea este trecută cu numele

Harisova, iar pe hărțile germane din secolele XVII-XVIII o găsim cu numele de

Chirschowa, Hirsowe, Kersova, iar în secolul al XIX-lea, Hirsowa. În secolul al XVII-lea

celebrul călător Evlia Celebi, care a vizitat localitatea, preciza că numele vine din expresia

odovan hîrs geliyor care se traduce prin vine ursul (hârs) din șes (câmpie). Vorbele acestea

au fost rostite de sultan la cucerirea fortificației. Apărătorii cetății au folosit piei de urs

pentru a-i speria pe turci. Atunci sultanul a strigat; Odovan hîrs geliyor! , pecetluind astfel

numele acesteia. Cetatea este distrusă în epoca marilor invazii și refăcută tot de atâtea ori.

Sunt atestate reconstrucții din timpul împăraților Constantin cel Mare și Justinian din

secolele IV-VI p. Chr. Din a doua jumătate a secolului al VII-lea, după așezarea bulgarilor

la sud de Dunăre se întrerup contactele cu lumea răsăriteană. Abia în secolul al X-lea

bizantinii revin la Dunăre și reconstruiesc vechile fortificații, între care și pe cea de la

Carsium. Este posibil ca în secolul al XIII-lea așezarea să fi fost sub administrație

genoveză. În secolul al XIV-lea, în timpul lui Mircea cel Bătrân, intră în componența Tării

Românești. Între secolul al XV-lea și prima parte a secolului al XIX-lea este fortificație

otomană. Orașul cunoaște o mare înflorire. La 1651 Evlia Celebi face o descriere a

14

acestuia: avea 1600 case, geamii, băi, bazar și era apărat de un zid de 3000 pași. Cu puțin

timp înainte de distrugerea sa, cetatea este imortalizată într-un desen după care se fac

celebrele litografii, de către A. von Saar, la 1826. În secolul al XIX-lea aici sosesc mocanii

ardeleni care construiesc orașul modern. Centrul acestuia se afla pe malul Dunării. În jurul

portului se construiesc prăvălii, depozite, bănci, iar pe dealul dinspre vest, o scoală

monumentală și o biserică pe măsură. Școala a adăpostit și un muzeu, primul muzeu

regional al Dobrogei. În timpul primului război mondial orașul a fost ars în întregime.

Distrugeri mari s-au făcut și în al doilea război mondial. Epoca regimului comunist a

marcat începutul decăderii orașului. Dintr-un centru al comerțului cu cereale, centru

administrativ și judecătoresc, a fost reclădit cu o noua identitate. Au fost închise

Judecătoria, Procuratura, Muzeul. Economia a căpătat un caracter meșteșugăresc. Lipsit de

resurse, orașul a decăzut. Mulți locuitori au migrat spre orașele învecinate (Tulcea,

Constanța, Slobozia). În ultimii ani ai regimului comunist, toate clădirile vechi, istorice din

partea centrală a orașului, lăsate special în ruină, au fost demolate și s-au construit blocuri.

În vecinătate s-a ridicat și o platformă industrială unde s-a construit o întreprindere de

sârmă și cabluri care funcționează și parțial un șantier naval ruginit astăzi. La 20 de ani

după prăbușirea regimului comunist, localitatea nu-și regăsește vechiul destin. Cei care au

administrat localitatea visează încă să o facă un puternic centru industrial, ceea ce este

imposibil, în lipsa unor resurse naturale și infrastructuri adecvate. Așa se face că de pe

stema orașului adoptată în 1933, crucea și semiluna au fost înlocuite cu semiroata dințată,

simbol al unei industrii aproape inexistente, și ancora, simbol portuar, dar și al speranței, în

cazul de față,cu totul întâmplător. Pornind de la experiența altor așezări similare din

Europa și din spațiul apropiat, trebuiesc puse în valoare resursele existente: lutul, foarte

bun pentru materiale de construcții,calcarul, monumentele istorice care pot fi o bază solidă

pentru turismul cultural și apele termo-sulfuroase din amonte, excelente pentru afecțiuni

reumatismale.

Puţine sunt locurile din Dobrogea - acest ţinut încărcat de istorie – care să prezinte

o dezvoltare istorică continuă, din neolitic şi până în prezent, cum întâlnim la Hârşova.

Cercetările arheologice au scos la iveală urme materiale care pun în lumină o

convieţuire neîntreruptă de comunităţi umane a căror zone încep în paleoliticul superior.

Cel mai bine reprezentate sunt culturile neolitice care se derulează aproape didactic în

straturile tell-ului de la Hârşova şi care reprezintă unul dintre cele mai importante centre

arheologice specifice acestei perioade, nu numai din Dobrogea ci şi din ţară.

15

Deşi nu la fel de bine reprezentate, culturile materiale aparţinând epocii metalelor

îşi fac prezenţa în perimetrul oraşului Hârşova prin câteva vestigii arheologice (unelte,

arme, morminte) fiind suficiente în susţinerea ipotezei unei continuităţi neîntrerupte pe

această vatră. Creatorii acestor culturi sunt geto-dacii, strămoşii direcţi ai poporului român,

una din cele mai puternice forţe politico-militare ale lumii vechi.

Întemeierea cetăţilor greceşti pe malul vestic al Pontului Euxim avea să influenţeze

pozitiv dezvoltarea economico - socială a geţilor din Dobrogea prin permanentul contact ce

a facilitat schimburi materiale şi culturale între civilizaţia elenă – cea mai dezvoltată în

acea vreme - şi cea getică în plin proces de afirmare.

Pentru Hârşova, perioada greco – elenistă este reprezentată de existenţa a cetăţii

Histria care facilita difuzarea produselor greceşti în ţinuturile getice din stânga Dunării.

Cucerirea Dobrogei de către romani avea să confere noi dimensiuni acestor locuri.

Cu spiritul lor practic, romanii şi-au dat seama încă de la început de importanţa strategică a

acestor locuri şi, în vremea lui Traian sau poate mai devreme, a fost durată din piatră şi

cărămidă o puternică cetate fortificată, pe locul în care va fi existat mai înainte cea getică,

cunoscută sub numele de Carsium – în prezent oraşul Hârşova.

2.2. Profilul economic al oraşului

Profilul economic al oraşului a fost şi este agro - industrial.

Până în anul 1989, peste 25% din populaţia aptă de muncă îşi desfăşura activitatea

în unităţi agricole din oraş (fostul I.A.S., C.A.P., Asoc. Legumicolă şi S.M.A.).

După 1989, populaţia ocupată în această activitate s-a redus simţitor, în 1996 fiind

275 salariaţi iar la finele anului 2000, 132 salariaţi.

La sfârşitul anului 2000, structura agenţilor economici din oraşul nostru se prezintă

astfel:

7 cu activitate industrială;

11 cu activitate agricolă;

5 cu activitate de construcţii;

16 cu activitate de transporturi şi telecomunicaţii;

54 cu activitate de prestări servicii;

129 cu activitate de comerţ;

17 cu alte activităţi.

16

Agricultura

Oraşul Hârşova dispune de o suprafaţă agricolă de 7.445 ha teren din care 2976 ha

se află în zona cu amenajări pentru irigat. Producţia de cereale a scăzut de la an la an, la fel

şi efectivele de animale.

Terenurile agricole din teritoriu sunt cuprinse în categoriile II, III şi IV de

fertilitate. În teritoriu funcţionează Societăţile Agricole ,,Vezoot”  (482,5 ha în

arendă),,,Air Adria” (3.262 ha în concesiune), ,,Agzo” (65,15 ha) şi S.C. Agromec S.A.

(208 ha în arendă) care execută şi servicii agricole.

Din suprafaţa agricolă de 7.445 ha 6.600,49 ha sunt terenuri arabile (88,65%),3 ha

livezi (0,04%), 49 ha cu vie (0,66%), 139,77 ha păşune naturală (1,88%) şi 652,74 păşune

arabilă (8,77%).

Se constată că anual efectivele de animale din gospodăriile populaţiei oraşului

Hârşova sunt în descreştere, principalele specii fiind bovinele, porcinele şi ovinele. De

asemenea, o descreştere substanţială se constată la efectivele de cabaline care sunt folosite

la munca câmpului de către deţinătorii de terenuri agricole.

În sectorul silvic s-a acţionat an de an pentru exploatarea pădurilor mature,

concomitent cu realizarea de împăduriri. Astfel, în ultimii 4 ani a fost exploatată o

suprafaţă de 533 ha şi s-au împădurit 207 ha.

Industria

Activitatea industrială se desfăşoară într-un număr redus de agenţi economici care

au o fluctuaţie continuă de angajaţi.

Unităţile industriale cu capital de stat din oraş la trecerea de la economia planificată

la cea de piaţă au întâmpinat o serie de greutăţi începând cu asigurarea materiilor prime,

desfacerea producţiei, etc., fapt ce a condus la o reducere simţitoare a activităţii industriale

şi ca urmare, trecerea în şomaj a unui număr important de salariaţi.

Comerţul şi serviciile

Comerţul şi serviciile se desfăşoară pe teritoriul oraşului prin mai multe societăţi

comerciale private care desfac o gamă variată de produse şi execută servicii către

populaţie. De la un număr de 18 agenţi economici de profil în anul 1992 s-a ajuns la 35 în

anul 1994, la 57 în anul 1998 şi la 129 în anul 2000.

În prezent există un număr de 98 unităţi de desfacere în oraşul nostru în care îşi

desfăşoară activitatea, în calitate de salariaţi un număr de 302 persoane. În plus 84

17

persoane autorizate în baza Decretului-Lege nr.54/1990, desfăşoară activitate de comerţ.

Printre serviciile oferite populaţiei enumerăm: croitorie, cizmărie, coafură,

depanare radio-tv, pictură, vidanjare, tâmplărie, service-auto, etc. Oricum calitatea

serviciilor prestate este cu mult sub nivelul standardelor actuale cerute de economia de

piaţă, comparativ cu tarifele practicate.

Construcţii

Până în anul 1990 , am avut o activitate de construcţii intensă desfăşurată de mai

multe unităţi specializate. Erau în execuţie cele trei mari obiective industriale:

Întreprinderea de Sârme şi Cabluri, Şantierul Naval şi Centrala Termică de Zonă. Aceste

obiective ar fi absorbit întregul potenţial de forţă de muncă al oraşului, iar prin finalizarea

ultimului obiectiv s-ar fi asigurat necesarul de energie termică pentru întreaga populaţie.

În paralel se aflau în construcţie un număr important de apartamente din fondurile

statului pentru salariaţii ce urmau să lucreze în obiectivele mai sus menţionate.

 După anul 1990, nu au mai existat fonduri pentru finalizarea obiectivelor aflate în

construcţie, iar şantierele de construcţii s-au desfiinţat ori şi-au restrâns activitatea

reorganizându-se.

Transporturile

Transporturile în oraşul nostru sunt rutiere şi fluviale.

Legăturile oraşului Hârşova cu reşedinţa judeţului se realizează pe DN 2A (E60),

cu oraşul Tulcea pe DN 22A iar cu comunele limitrofe Ciobanu, Gârliciu, Ghindăreşti,

Topalu, pe drumuri judeţene asfaltate.

O altă cale de transport către Cernavodă şi Brăila o constituie fluviul Dunărea, însă

transportul de călători cu vaporul a fost suspendat încă înainte de 1989.

Transportul de mărfuri şi călători se face în principal de către societăţi de transport

din Hârşova, Medgidia, Constanţa, Tulcea şi Brăila.

Există următoarele trasee de autobuz:

Hârşova – Crucea – Constanţa (1 oră şi 15 min.);

Hârşova – Cernavodă – Medgidia (1 oră);

Hârşova – Ciobanu;

Hârşova – Gârliciu;

Brăila – Hârşova – Constanţa;

18

Tulcea – Hârşova – Slobozia – Bucureşti ( singura legătură directă cu capitala, unde

se ajunge cel mai repede în 3 ore.);

Mangalia – Constanţa – Hârşova – Slobozia.

Cele mai apropiate căi ferate sunt: pentru persoane la o distanţă de 50 Km în

localitatea Nicolae Bălcescu (judeţul Constanţa) şi la 35 Km în localitatea Ţăndărei

(judeţul Ialomiţa) iar de mărfuri la o distanţă de 20 Km în localitatea Gura Ialomiţei

(judeţul Ialomiţa).

Serviciile bancare

Sunt realizate la nivelul oraşului nostru de către filialele băncilor centrale, care

execută operaţiuni de împrumut, de decontare, depozite cu dobândă, etc. În oraş mai

funcţionează Trezoreria oraşului, mai multe sucursale bancare şi o agenţie C.E.C.

2.3. Conducerea oraşului

Primar Tudor Nădrag. Primarul reprezintă oraşul în relaţiile cu alte autorităţi

publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum şi în justiţie. Semnul

distinctiv al primarului este eşarfa cu culorile drapelului național al României, care este

purtată în mod obligatoriu la solemnităţi, recepţii, ceremonii publice şi la celebrarea

căsătoriilor. Conform legilor în vigoare primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate

publică. El este şeful administraţiei publice locale şi al aparatului propriu de specialitate al

autorităţilor administraţiei publice locale, pe care îl conduce şi controlează. Primarul

îndeplineşte atribuţiile principale stipulate la art. 68 şi 71 din Legea nr. 215/2001, privind

administraţia publică locală.

Viceprimar George Brătianu. Conform legilor în vigoare viceprimarul

îndeplineşte o funcţie de autoritate publică. El este adjunctul şefului administraţiei publice

locale şi al aparatului propriu de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale,

pe care îl conduce şi controlează.

Viceprimarul reprezintă oraşul în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele

fizice sau juridice române sau străine, precum şi în justiţie. Potrivit legislației actuale

Consiliul Local alege din rândul membrilor săi - viceprimarul, cu votul secret al majorităţii

consilierilor în funcţie.

Viceprimarul exercită atribuţiile care îi sunt delegate de către primar, în condiţiile

prevăzute de art. 70 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală.

19

2.4. Date demografice

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Hârșova se ridică la

9.642 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se

înregistraseră 10.097 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (76,78%).

Principalele minorități sunt cele de turci (8,43%) și romi (5,31%). Pentru 9,12% din

populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional,

majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,42%), cu o minoritate de musulmani (11,74%).

Pentru 9,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională

Grafic 2.1. Structura populaţiei după etnie

Grafic 2.2. Structura populaţiei după religie

20

Grafic 2.2. Evoluția populației la recensăminte

21

CAPITOLUL III

RAPORTAREA CONSTATARILOR FACTUALE ÎN CAZUL VERIFICĂRII CHELTUIELILOR UNUI CONTRACT FINANŢAT DE

COMUNITATEA EUROPEANA PENTRU ACŢIUNI EXTERNE

3.1. Accelerarea Implementării Strategiei Naţionale de Îmbunătăţire a Situaţiei Romilor

În domeniul: Mică infrastructură comunitară şi renovare şi/sau construcţia de

locuinţe sociale

Scopul programului

Obiectivul general

Prin intermediul acestei scheme de grant se urmăreşte îmbunătăţirea calităţii vieţii

membrilor comunităţilor rome.

Obiectiv specific

Prezenta schemă de grant este menită să aducă o îmbunătăţire a calităţii vieţii romilor,

prin reabilitarea/construcţia de locuinţe şi de mică infrastructură.

Îmbunătăţirea nivelului de calificare profesională a membrilor comunităţilor rome şi de

încurajare a participării active a acestora în procesul de reabilitare/ construcţie şi mică

infrastructură.

Programul multianual urmăreşte dezvoltarea capacităţii generale a organizaţiilor şi

structurilor, precum şi încurajarea acestora în vederea planificării, dezvoltării şi aplicării

iniţiativelor pe plan local, în interiorul unui cadru structurat. A fost prevăzut sprijin pentru

consolidarea parteneriatelor la nivel local între structurile publice şi reprezentanţii

comunităţilor roma, ceea ce va duce la creşterea încrederii reciproce.

Acest Program are ca scop satisfacerea nevoilor pe termen scurt şi mediu, identificate în

Strategie, precum şi a celor menţionate mai sus.

Scopul programului sectorial: Consolidarea cadrului instituţional la toate nivelele şi

sprijin pentru implementarea măsurilor specifice în vederea îmbunătăţirii situaţiei romilor

la nivel de comunităţi.

Priorităţile Programului şi impactul acestora asupra sectorului:

22

Prioritatea 1: Consolidarea capacităţii instituţionale şi încheierea de parteneriate

pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor şi a imaginii lor.

Perspectiva avută în vedere în elaborarea acestei priorităţi prevede mai multe etape.

Programul din 2004 susţine problema consolidării instituţionale, în scopul pregătirii

Schemelor de Grant din 2005 pentru rezolvarea problemei identităţii şi 2006 pentru

locuire, mică infrastructură, activităţi generatoare de venit şi acces la sănătate. 

Rezultate estimate:

Reevaluarea şi îmbunătăţirea, prin implementarea programului a capacităţii structurilor

de implementare a Strategiei de a aborda problemele romilor.

Sporirea capacităţii reprezentanţilor comunităţii roma de a aborda problemele cu care se

confruntă prin implicarea acestora în program şi, în special, prin implementarea de

proiecte şi furnizarea de informaţii.

Stabilirea de parteneriate active şi durabile între instituţiile publice şi reprezentanţii

romilor în scopul facilitării iniţiativelor şi a schemelor de grant menite să

îmbunătăţească situaţia romilor pe plan local.

Evaluarea precisă a populaţiei rome fără acte de identitate şi de stare civilă.

Primirea de documente de identitate de către populaţia roma vizată prin intermediul

schemei de grant.

Îmbunătăţirea stării locuinţelor şi a micii infrastructuri în interiorul comunităţilor de

romi, ca urmare a schemei de grant.

Sprijinirea de activităţi generatoare de venit în anumite comunităţi, prin intermediul

schemei de grant.

Dezvoltarea şi derularea de programe de conştientizare privind problemele romilor,

având ca grup ţintă populaţia non-roma .

Reducerea nivelului de discriminare împotriva romilor de către funcţionarii publici, prin

intermediul unei informări adecvate.

Derularea de programe de informare vizând populaţia roma menite să încurajeze accesul

acesteia la serviciile publice.

Combaterea problemei prezenţei stereotipurilor referitoare la romi în mass-media.

Reducerea practicilor discriminatorii şi a discriminării faţă de romi.

Consolidarea reţelei de mediatori sanitari.

Îmbunătăţirea accesului populaţiei roma la serviciile medicale, prin intermediul schemei

de grant.

Prioritatea 2: Acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate

23

Prioritatea 2 are ca obiectiv principal formarea capacităţii instituţionale, precum şi

îmbunătăţirea mediului educaţional în anumite şcoli, prin intermediul implementării

schemei de grant. Activităţile din ambele domenii se vor desfăşura în fiecare an financiar şi

sunt aşteptate următoarele rezultate:

Elaborarea, prin implicarea actorilor interesaţi, şi implementarea în şcoli-pilot, de

strategii judeţene care să favorizeze accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate;

Creşterea capacităţii şcolilor de a aborda problemele legate de incluziune din procesul

de desegregare început în 2004;

Eliminarea claselor şi şcolilor segregate, ca rezultat al unor noi programe de instruire a

cadrelor didactice şi al dezvoltării resurselor educaţionale adecvate.

Programele speciale de instruire pentru actorii principali din şcolile aflate în "zonele de

educaţie prioritare" şi şcolile cuprinse în programul "A doua şansă" vor duce la

creşterea nivelului general de competenţă pentru cei implicaţi şi la creşterea nivelului

general al educaţiei;

Instruirea inspectorilor şcolari din judeţele nou-implicate pentru a se asigura

standardizarea naţională a activităţilor destinate promovării educaţiei incluzive;

Consolidarea programului privind mediatorii şcolari şi extinderea la nivel naţional,

îmbunătăţind astfel interfaţa între şcoli, elevi, părinţii acestora şi comunitatea romă;

Finalizarea procesului de instruire a cadrelor didactice pentru învăţământul preşcolar şi

educaţie recuperatorie, permiţând extinderea progresivă a acestor servicii;

Revizuirea noii curricule şcolare, precum şi cea a programului "''A doua şansă''", arată o

înţelegere mai profundă a comunităţii roma şi a necesităţilor şi aşteptărilor elevilor

romi;

Extinderea programului "A doua şansă", beneficiind de el un număr mai mare de

studenţi înscrişi în vederea finalizării procesului educaţional. Prelungirea perioadei

învăţământului obligatoriu la 10 ani va avea consecinţe în elaborarea şi revizuirea

curriculei şi a materialelor educaţionale aferente;

Îmbunătăţirea accesului la centrele IDD din CCD, permiţând astfel accesul la acestea

unui număr mai mare de studenţi;

Schemele de grant duc la îmbunătăţirea educaţiei şi a resurselor educaţionale în şcolile

din "zonele de educaţie prioritare", prin finanţarea instruirii locale a profesorilor în

domeniile educaţiei incluzive şi al multiculturalismului, prin finanţarea dezvoltării

centrelor de resurse pentru educaţia incluzivă şi ateliere şcolare pentru programul "A

doua Şansă", prin finanţarea serviciilor de sprijin (mediatori şcolari, mese calde,

24

transport şcolar, etc.), şi a lucrărilor de îmbunătăţire a facilităţilor şcolare şi de creare a

unui mediu prietenos.

Evaluarea impactului programului la nivel naţional ajută MEdC şi inspectoratele şcolare

judeţene să-şi îmbunătăţească strategiile şi să extindă implementarea principiilor

educaţiei incluzive în toate şcolile;

Diseminarea rezultatelor şi a exemplelor de bune practici duc la soluţii mai bune, în

vederea eliminării cazurilor de segregare şi a promovării toleranţei şi a

multiculturalismului.

Descriere: Programul Sectorial pentru “Minorităţi” stă la baza procesului de

“accelerare a implementării Strategiei Naţionale pentru Îmbunătăţire a Situaţiei romilor”.

Ca program, acesta abordează aspecte conţinute în sectoarele de dezvoltare comunitară şi

administraţie, sănătate şi educaţie ale Strategiei de sector 2004-2006. Alte aspecte ale

acestei Strategii, incluzând ocuparea forţei de muncă, economia şi protecţia copilului, sunt

abordate prin agenţiile şi ministerele de resort, ca parte integrantă a responsabilităţilor lor

naţionale. Acest lucru corespunde principiului prioritizării problemelor romilor, ca parte a

procesului de pregătire pentru accesarea fondurilor structurale.

Planul Naţional pentru Adoptarea Acquis-ului (PNAA), din iunie 2002, a identificat

patru priorităţi pe termen scurt şi mediu, necesare în perioada 2002-2005 şi considerate

vitale pentru proces; ele se reflectă direct sau indirect în acest program.

Promovarea egalităţii de şanse în comunităţile de romi

Informarea şi pregătirea formatorilor/ liderilor de opinie

Evaluarea şi monitorizarea programelor dezvoltate în cadrul Strategiei Naţionale pentru

îmbunătăţirea situaţiei romilor.

Facilitarea participării active a romilor la aspectele economice, sociale, culturale şi

politice ale vieţii din România; îmbunătăţirea accesului acestora la serviciile de sănătate.

Aceste priorităţi însă, pot fi rezolvate numai in contextul integrării problemelor

romilor cu cele ale majorităţii non-roma a populaţiei României. Se impune creşterea

nivelului de conştientizare a problemelor romilor într-o manieră echilibrată şi fără

prejudecăţi. În acest sens, este esenţială pentru întregul proces, şi în special pentru

facilitarea participării romilor la aspectele sus-menţionate, dezvoltarea conştientizării

publice şi a unor programe de informare, menite să formeze legături între populaţia

majoritară şi minorităţi şi să reducă nivelul de discriminare al romilor. 

Programul Multianual (PMA) recunoaşte faptul că întreg procesul de asistenţă a

populaţiei roma, în vederea îmbunătăţirii situaţiei sale nu poate fi îndeplinit folosind o

25

abordare strict ierarhică, "de sus în jos", începând de la autorităţile centrale spre cele

locale; în schimb acesta trebuie abordat prin prisma dezvoltării parteneriatelor ce implică

atât organizaţiile sectorului public, la toate nivelele, cât şi reprezentanţii romilor şi ai

comunităţilor acestora.

Beneficiarii programului sunt instituţiile centrale şi descentralizate ale Guvernului,

autorităţile locale şi sectorul care se ocupă cu problemele romilor. Beneficiarii finali ai

programului sunt cetăţenii comunităţii roma şi elevii din "zonele de educaţie prioritare".

Programul acoperă toate regiunile şi judeţele din România.

Programul beneficiază de o progresie bine definită în ceea ce priveşte priorităţile şi

etapele sale:

Crearea capacităţii instituţionale de implementare pentru instituţiile şi organizaţiile

implicate în activităţile legate de populaţia roma şi crearea de parteneriate active;

Lucrul în parteneriate, în scopul obţinerii de informaţii precise, menite să faciliteze

măsurile privind identitatea romilor, locuire, mică infrastructură şi accesul la sănătate;

Predarea proiectelor cu ajutorul parteneriatelor, cu efect direct şi rapid asupra vieţii

romilor şi asupra comunităţilor acestora. O deosebită importanţă se va da identităţii legale

a romilor, locuinţelor, micii infrastructuri, activităţilor generatoare de venit şi accesului la

serviciile de sănătate;

Dezvoltarea unui program care să completeze strategia de sector şi care să ofere

informaţie specializată, la toate nivelele societăţii, pentru reducerea discriminării romilor,

inclusiv măsuri specifice în vederea reliefării anumitor necesităţi speciale ale romilor.

Implementarea programului de faţă coincide cu cea a programului “Deceniul pentru

incluziunea romilor 2005-2015”, organizat de Banca Mondială şi Institutul pentru o

Societate Deschisă. Aceasta iniţiativă (demarată în mai 2004) constituie un impuls pentru

strategia sectorială generală şi pentru părţile sale componente.

Programul multianual este folosit ca un instrument pentru implementarea

‘Strategiei’, a Planului Naţional Anti-Sărăcie şi Promovarea Incluziunii Sociale şi a

prevederilor HG 194/2001 (modificată prin H.G. 1414/2002) privind Consiliul Naţional

pentru Combaterea Discriminării (art. 9, para.2).

Fişa sectorială prevede o alocare totală de 45.66 milioane Euro (din care 35

milioane Euro reprezintă contribuţia Uniunii Europene, iar 10.66 milioane Euro constituie

cofinanţarea Guvernului României) si are în vedere două priorităţi:

Prioritatea 1- "Întărirea capacitaţii instituţionale şi construirea de parteneriate în

vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă ale romilor şi a imaginii acestora".

26

Valoarea totală este estimată la 28.33 milioane Euro, din care 21.5 milioane Euro

reprezintă contribuţia Uniunii Europene, iar 6.83 milioane Euro constituie cofinanţarea

Guvernului României. Instituţia responsabilǎ pentru implementarea acestei Prioritǎţi

este Secretariatul General al Guvernului.

Prioritatea 2- "Îmbunǎtǎţirea accesului la educaţie al comunitǎţilor dezavantajate".

Valoarea totalǎ este de 17,33 milioane Euro, din care 13,5 milioane Euro reprezintǎ

contribuţia Uniunii Europene, iar 3,83 milioane Euro constituie cofinanţarea Guvernului

României. Instituţia responsabilǎ pentru implementarea acestei Prioritǎţi este Ministerul

Educaţiei şi Cercetǎrii.

Prezentarea fişelor de proiect:

Programul multianual se derulează în trei etape, corespunzătoare a trei fişe de

proiect pentru anii 2004, 2005 şi 2006, fişe ce sunt elaborate anual, astfel:

Fişa de proiect PHARE 2004, în valoare totală de 9,5 milioane Euro (din care 4.5

milioane Euro sunt alocaţi pentru Prioritatea 1 şi 5 milioane Euro pentru Prioritatea 2, din

care 1 milion Euro este cofinanţare din partea Guvernului României) prevede:

activităţi de consolidare instituţională a instituţiilor implicate în implementarea

Strategiei Naţionale de Îmbunătăţire a Situaţiei Romilor, inclusiv a ONG-urilor

rome;

elaborarea unei metodologii de monitorizare şi evaluare a implementării

Strategiei Naţionale de Îmbunătăţire a Situaţiei Romilor şi pregătirea instituţiilor

implicate în acest proces;

realizarea unei estimări a numărului de persoane de etnie romă care nu au acte

de identitate;

desfǎşurarea unor campanii de conştientizare şi informare pentru reducerea

discriminǎrii persoanelor de etnie romă şi, respectiv, pentru informarea

persoanelor de etnie romă cu privire la drepturile pe care le au.

Proiectul este construit pe experienţa câştigată în programele PHARE anterioare,

este destinat să aibă un impact durabil după încheierea proiectelor finanţate şi furnizează o

platformă pentru activităţile ce vor fi derulate prin Fondurile Structurale şi Fondul Social

European după intrarea României în Uniunea Europeană.

O caracteristică esenţială şi constantă a acestui proiect este sprijinul pentru

dezvoltarea de parteneriate eficiente cu organizaţiile voluntare reprezentând comunităţile

de romi. Fără aceste parteneriate orice progres semnificativ şi sustenabil în îmbunătăţirea

condiţiilor de viaţă ale romilor este puţin probabil.

27

Fişa de proiect PHARE 2005, în valoare totală de 14,16 milioane Euro (din care 11

milioane Euro fonduri Phare, iar 3,16 milioane de Euro cofinanţarea Guvernului României)

cuprinde o Schemă de investiţii în valoare totală de 3,33 milioane Euro, ce are ca obiective

principale reducerea semnificativă a numărului romilor fără acte de identitate şi/sau stare

civilă, şi facilitarea accesului la servicii sociale, ajutoare de stat şi piaţa muncii pentru

persoanele de etnie romă care sunt excluse de la aceste beneficii sociale.

Prioritatea 1 vizează îmbunătăţirea condiţiilor romilor în scopul promovării incluziunii

sociale a celor care nu au acces la serviciile publice şi pe piaţa muncii, iar Prioritatea 2

prevenirea şi combaterea marginalizării şi excluderii sociale şi conceperea unui mecanism

pentru îmbunătăţirea accesului la educaţie şi a calităţii acesteia pentru grupurile

dezavantajate.

Fişa de proiect PHARE 2006 în valoare totală de 22 milioane Euro (din care 6,5

milioane Euro reprezintă contribuţia Guvernului României, iar 15,5 milioane de Euro

reprezintă fonduri Phare) a fost elaborată şi înaintată spre aprobare Comisiei Europene în

anul 2006. Fişa prevede o Schemă de investiţii în valoare totală de 18 milioane Euro (din

care 12 milioane Euro contribuţia Uniunii Europene), faza a doua a campaniei de

conştientizare şi informare (continuarea celei din 2004) pentru reducerea discriminǎrii

persoanelor de etnie romă, precum şi evaluarea impactului şi diseminarea rezultatelor

proiectului ţinându-se cont de proiectele anterioare privind accesul persoanelor

dezavantajate la educaţie . Prin intermediul schemei de grant vor fi finanţate proiecte în

domeniile locuire, mică infrastructurǎ, sănătate, pregătire vocaţionalǎ şi activităţi

generatoare de venit, conceptul de bazǎ fiind cel de dezvoltare comunitarǎ.

Programul PHARE multianual propus reprezintă atât o consolidare a procesului, cât

şi o extindere în cadrul unor domenii neabordate anterior, fiind sprijinit şi de un program

de conştientizare şi informare.

28

3.2. Termeni de referinţă pentru verificarea cheltuielilor efectuate în cadrul unui contract de finanţare finanţat de Comunitatea Europeană

pentru acţiuni externe

PFA FUDULEA DORINAUTORIZAŢIA CAFR NR.1084/2001Sediul social: Constanţa, Bd.Tomis nr.338, Bl.C1, Sc.A, Et.3,Ap.16CIF: 23664946Tel: 0241/551332; Mobil: 0722545311Email: mm_fudulea@yahoo.com

28 octombrie 2012

Către,ORASUL HÂRŞOVA, Reprezentat prin Consiliul Local HârşovaPiaţa 1 Decembrie 1918, nr.1, jud.Constanţa

Numărul de referinţă al contractului de finanţare: Phare2006/018-147.01.01.01.01/01.101 

Titlul contractului: "Construirea de locuinţe sociale (inclusiv mica infrastructură)

pentru 8 familii de romi din localitatea Hârşova, jud.Constanţa"

Numele şi adresa beneficiarului: ORASUL HÂRŞOVA,

Reprezentat prin Consiliul Local Hârşova

Piaţa 1 Decembrie 1918, nr.1, cod 905400,

judeţul Constanţa

Perioada acoperită de raportul de verificare a cheltuielilor: 16.01.2011-15.01.2012

Stimată doamnă Cheran Carmen Mihaela, Manager proiect,

Am fost desemnaţi de către beneficiar să efectuăm auditul contractului de finanţare

nerambursabilă menţionat mai sus pentru a certifica operaţiunile contabile/financiare

aferente proiectului în concordanţă cu articolul 15(7) al contractului. Confirmăm că facem

parte dintr-un organism recunoscut pe plan internaţional, organism de supraveghere a

efectuării auditului cu respectarea standardelor de audit în vigoare. Am efectuat auditul în

concordanţă cu standardele internaţionale de auditare şi cu prevederile contractului.

Certificăm prin prezenta că situaţia financiară a proiectului (venituri şi cheltuieli) este

exactă, reală şi justificată prin documente justificative adecvate şi certificăm de asemenea

că cheltuielile eligibile, totalizând 219.943.21 euro (indicate în anexa la acest certificat),

29

au fost făcute în concordanţă cu prevederile contractului, respectiv 178857.82 euro

contribuţie UE (81,32%) şi 41085,39 euro contribuţia proprie (18,68%) .

<Ataşaţi la certificatul de audit un tabel realizat pe baza bugetului proiectului, menţionând

pentru fiecare element bugetul iniţial, sumele certificate prin certificate anterioare, sumele

certificate de acest certificat şi suma totală certificată la data certificatului, în conformitate

cu prevederile anexei VI. 1 ataşate>

Auditor financiar Nr. 1084/2001

Următorii sunt termeni de referinţă (‘ToR’) asupra cărora  „Oraşul Hârşova” ‘Beneficiarul’

este de acord să angajeze „PFA Fudulea Dorin” ‘Auditorul’ să desfăşoare o verificare a

cheltuielilor şi să raporteze în legătură cu un contract de finanţare finanţat de Comunitatea

Europeana pentru acţiuni externe privind "Construirea de locuinţe sociale (inclusiv mica

infrastructura) pentru 8 familii de romi din localitatea Hârşova, jud.Constanţa"

Phare2006/018-147.01.01.01.01/01.101 (‘Contractul de finanţare’). Dacă în aceşti ToR

‘Autoritatea de Contractare’ este menţionată, aceasta se referă la „Ministerul Finanţelor

Publice prin Oficiul de Plăţi şi Contracte PHARE” (Act adiţional nr.1/13.11.2010) care a

fost semnatară a Contractului de finanţare cu Beneficiarul şi asigură finanţarea

Contractului. Autoritatea de Contractare nu este parte a acestui angajament.

Responsabilităţile părţilor în angajament

‘Beneficiarul’ se referă la organizaţia care primeşte finanţare şi a semnat Contractul de

finanţare cu Autoritatea de Contractare.

Beneficiarul este responsabil cu furnizarea Raportului Financiar pentru proiectul

finanţat prin Contractul de finanţare şi trebuie să se asigure că acest Raport Financiar

este în concordanţă cu sistemul contabil al Beneficiarului şi înregistrările contabile

corespunzătoare.

Beneficiarul acceptă faptul că măsura în care Auditorul poate efectua procedurile cerute

prin acest angajament depinde efectiv de Beneficiar şi dacă este cazul de partenerii săi,

care oferă acces total şi liber la personalul beneficiarului şi la conturile şi înregistrările

sale relevante.

‘Auditorul’ se referă la Auditorul independent care este responsabil pentru efectuarea

procedurilor asupra cărora s-a căzut de acord, aşa cum este specificat în aceşti ToR şi

depunerea unui raport la Beneficiar asupra constatărilor factuale.

30

Auditorul este membru al „Camerei Auditorilor Financiari din România (CAFR) ”, cu

numărul de autorizaţie 1084/2001, care la rândul său este membră al International

Federation of Accountants (IFAC).

Subiectul Angajamentului

Subiectul acestui Angajament este Raportul Financiar legat de Contractul de Finanţare

pentru perioada de la 16.01.2011 până la 15.01.2012. Informaţiile, financiare sau

nefinanciare, care se verifică de către Auditor, sunt reprezentate de totalitatea informaţiilor

care fac posibilă verificarea faptului că cheltuielile susţinute de Beneficiar în Raportul

Financiar s-au făcut, că sunt corecte şi eligibile. Anexa 1 la aceşti ToR conţine o privire de

ansamblu asupra informaţiilor cheie despre

Anexa 1: Informaţii despre Subiectul Verificării Cheltuielilor

[Tabelul de mai jos va fi completat de către Beneficiar şi va fi ataşat ca Anexa 1 la termenii

de referinţă în folosul Auditorului.]

Informaţii despre Subiectul Verificarea CheltuielilorNumărul de referinţă şi data Contractului de finanţare

Phare 2006/018-147.01.01.01.01/01.101 

Titlul Contractului de finanţare nerambursabilă

"Construirea de locuinţe sociale (inclusiv mica infrastructura) pentru 8 familii de romi din localitatea Hârşova, jud.Constanţa"

Ţara RomâniaBeneficiarul ORASUL HÂRŞOVA, reprezentat prin Consiliul

Local Hârşova. Jud.Constanţa, cu sediul în strada Piaţa 1 Decembrie 1918, nr.1, cod 905400, judeţul Constanţa

Linia de buget a Contractului de finanţare nerambursabilă

Phare 2006/018-147.01.01Referinţă 01

Baza legală pentru Contractul de finanţare nerambursabilă

Phare 2006/018-147.01.01.01.01/01.101 

Data de începere a Proiectului 16.01.2011Data de sfârşit a Proiectului 15.01.2012Costul total al Proiectului 245.936 EuroSuma maximă a finanţării nerambursabile Suma totală primită până la această dată de către Beneficiar de la Autoritatea Contractantă

120.000 Euro, din care 39.996 Euro de la Ministerul Finanţelor Publice, în 23.03.2011, conform extrasului de cont în euro BRD Constanţa – Fondul Naţional Cofinanţare şi 80004 Euro de la Ministerul Finanţelor Publice, în 23.03.2011, conform extrasului de cont în

31

euro BRD Constanţa - Fondul Naţional PHARE.Valoarea totală a cererii de plată Autoritatea Contractantă „Ministerul Finanţelor Publice prin Oficiul de Plăţi şi

Contracte PHARE” (Act adiţional nr.1/13.11.2010), Director Dna Carmen Roşu

Comisia EuropeanăAuditor PFA Fudulea Dorin, Bd.Tomis nr.338, Bl.C1, Sc.A,

Et.3,Ap.16, Constanţa, judeţul Constanţa, – Auditor, Membru al Camerei Auditorilor Financiari din România, Nr. 1084/2001

Auditor Fudulea Dorin SemnăturaData

Menţionăm faptul că, în calitate de beneficiar al proiectului, Consiliul Local Hârşova a

asigurat pentru perioada auditată contribuţia proprie pentru acoperirea cheltuielilor

efectuate potrivit liniilor de buget în valoare de 20.931,36 euro conform extraselor de cont

de la Trezoreria Hârşova pentru cheltuieli eligibile a căror utilizare este detaliata în

Anexele la Raportul de constatare a verificării cheltuielilor pentru Contractul de Finanţare.

3.3 Raport de audit privind Constatările De Facto pentru verificarea cheltuielilor a unui Contract de

Finanţare finanţat de CE pentru acţiuni externe

Cheran Carmen Mihaela, Manager proiect,ORASUL HÂRŞOVA, Reprezentat prin Consiliul Local HârşovaPiaţa 1 Decembrie 1918, nr.1, jud.Constanţa

Stimată doamnă Cheran Carmen Mihaela,

În concordanţă cu contractul încheiat în data de 05 ianuarie 2012 cu Consiliul Local

Hârşova şi cu termenii de referinţă ataşaţi (Anexa 1 din acest raport), prezentăm Raportul

constatărilor de facto (“Raportul”), cu privire la Raportul Financiar pe care l-aţi oferit

pentru perioada 16 ianuarie 2011 – 15 ianuarie 2012 (Anexa 2 din raport). Aţi cerut ca

anumite proceduri să fie efectuate în legătură cu Contractul de Finanţare privind

32

"Construirea de locuinţe sociale (inclusiv mica infrastructura) pentru 8 familii de

romi din localitatea Hârşova, jud.Constanţa"

Phare2006/018-147.01.01.01.01/01.101‘Contractul de Finanţare’. Raportul constă în

această scrisoare şi detaliile Raportului specificate în Capitolele 1 şi 2.

Obiectiv

Obiectiv/obligaţii

Obligaţiile noastre decurgând din Contractul de Audit presupun exprimarea unei opinii

conform căreia cheltuielile solicitate de Beneficiarul de grant în cererea de plată şi

menţionate în Raportul Financiar sunt stabilite sub toate aspectele materiale în

conformitate cu termenii contractuali, sunt reale, sunt exacte şi eligibile, cheltuielile

rezultând din Contractul de Grant încheiat între dumneavoastră şi „Ministerul Finanţelor

Publice prin Oficiul de Plăţi şi Contracte PHARE” ,‘Autoritatea Contractantă’ privind

"Construirea de locuinţe sociale (inclusiv mica infrastructura) pentru 8 familii de romi din

localitatea Hârşova, jud.Constanţa" Phare2006/018-147.01.01.01.01/01.101  ‘Contractul’.

Aceasta a implicat efectuarea anumitor proceduri specificate şi specifice.

Obiectivul acestui audit este ca Auditorul să-şi exprime opinia referitor la cheltuielile

solicitate de Beneficiarul de grant în cererea de plată şi menţionate în Raportul Financiar ca

acestea sunt stabilite sub toate aspectele materiale în conformitate cu termenii contractuali,

sunt reale, sunt exacte şi eligibile. Eligibilitatea înseamnă că cheltuielile au fost efectuate

în conformitate cu prevederile Contractului.

Scopul lucrării

Angajamentul nostru a fost luat în conformitate cu:

- termenii de referinţă din Anexa 1 la acest Raport (care reprezintă anexă şi la Contractul

de Audit) şi:

- prevederile legislaţiei române în materie

- ISA 800 – Raportul Auditorului independent cu privire la misiuni de audit cu scop

special

- Codul Etic pentru Auditorii profesionişti elaborat de IFAC. Autoritatea Contractantă

solicită ca auditorul sa îndeplinească de asemenea cerinţele de independenţă faţă de

Prestator şi afiliatele acestuia prevăzute de Codul Etic pentru Auditorii profesionişti.

33

Scopul acestor proceduri convenite a fost stabilit exclusiv de către Autoritatea

Contractantă, iar procedurile au fost executate exclusiv pentru a exprima o opinie

referitoare la realitatea, exactitatea şi eligibilitatea cheltuielilor solicitate de Beneficiarul de

grant conform cererii de plată şi Raportului Financiar sub toate aspectele materiale.

Noi am efectuat auditul în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit inclusiv

ISA 800. Aceste standarde cer planificarea şi efectuarea auditului în scopul obţinerii unei

certificări rezonabile conform căreia cheltuielile solicitate de Beneficiarul de grant în

cererea de plată şi menţionate în Raportul Financiar sunt stabilite sub toate aspectele

materiale în conformitate cu termenii contractuali, sunt reale, sunt exacte şi eligibile. Un

audit include examinarea pe bază de test a probelor aferente. Credem că auditul nostru

asigură o bază rezonabilă pentru opinia exprimată.

Surse de informare

Raportul prezintă informaţiile puse la dispoziţia noastră de către Beneficiarul de grant în

replică la anumite întrebări, sau informaţiile obţinute sau extrase din sistemul de informare

şi contabilitate al Beneficiarului.

Constatările efectuate

Totalul cheltuielilor care fac subiectul acestei verificări este în sumă de 242774,54 euro

(detaliate în ANEXA A1 la RAPORT) pentru cheltuielile cuprinse în Raportul financiar

final plus suma 180,06 euro (detaliată în ANEXELE la RAPORT) reprezentând

cheltuielile cu diferenţe de curs valutar.

În baza procedurilor agreate care au fost urmate am constatat că valoarea cheltuielilor

eligibile efectuate în derularea proiectului este de 219943,21 euro şi au fost făcute în

concordanţă cu prevederile contractului, respectiv 178857.82 euro contribuţie UE

(81,32%) şi 41085,39 euro contribuţia proprie (18,68%), iar cheltuielile neeligibile sunt în

valoare de 23011,39 euro compusă din valoarea cheltuielilor angajate potrivit liniilor de

buget în valoare de 22831,33 euro şi diferenţe de curs valutar în valoare de 180,06 euro.

Acest total corespunde totalului cheltuielilor solicitate în cererea de plată şi Raportul

Financiar ale Beneficiarului de grant. Am desfăşurat o verificare exhaustivă a cheltuielilor

solicitate în cererea de plată şi menţionate în Raportul Financiar.

În opinia noastră suma de 219943,21 euro reprezintă sub toate aspectele materiale

cheltuieli efectuate în conformitate cu termenii contractuali, sunt reale, sunt exacte şi

eligibile.

34

Detaliile constatărilor efectuate, incluzând un tabel centralizator al cheltuielilor care sunt

eligibile este prezentat în capitolul 2 al acestui Raport.

Folosirea Raportului

Acest Raport poate fi folosit exclusiv pentru scopul prezentat în obiectivul mai sus

menţionat.

Acest raport a fost pregătit numai pentru uzul confidenţial al Beneficiarului de grant şi al

Autorităţii Contractante în legătură cu cerinţele prevăzute în art.15.7 din Condiţiile

Generale ale Contractului. Acest Raport nu poate fi folosi ca suport de către Beneficiarul

de grant sau de către Autoritatea Contractantă pentru nici un alt scop şi nici nu poate fi

distribuit către alte persoane. Autoritatea Contractantă poate dezvălui prezentul raport

numai celor care au drept legal de acces la acesta, în special Comisiei Europene, Biroului

European Anti-Fraudă şi Curţii Europene de Auditori.

Acest Raport se referă numai la Raportul Financiar menţionat anterior şi nu se extinde

asupra unui bilanţ financiar al Beneficiarului de grant.

Aşteptăm cu interes să discutăm cu dumneavoastră acest Raport şi vă stăm la dispoziţie cu

orice informaţii sau lămuriri suplimentare care ar putea fi solicitate.

Al dumneavoastră cu sinceritate,

28 octombrie 2012,

Auditor financiar Fudulea DorinMembru al Camerei Auditorilor Financiari din RomâniaNr. 1084/2001

Detaliile Raportului

Capitolul 1 Informaţii despre Contractul de Grant şi Activităţile Beneficiarului de

grant

Proiectul are drept obiectiv Construirea de locuinţe sociale (inclusiv mica

infrastructura) pentru 8 familii de romi din localitatea Hârşova, jud.Constanţa

SUMA euro % din costul eligibil total al acţiunii

Costuri totale eligibile ale acţiunii 245636 100 %Contribuţia solicitată Comisiei pentru acest proiect

200000 81,32 %

Contribuţia financiară a solicitantului

45936 18,68 %

35

Perioada de implementare a proiectului este de 12 luni (act adiţional nr.2/23.11.2010).

Perioada acoperită de raportul de audit este 16.01.2011-15.01.2012.

Sumele eligibile utilizate din Bugetul total al proiectului potrivit constatărilor noastre sunt

de 219943,21 euro €; pana la 15.01.2012 nu au fost utilizate fonduri potrivit liniilor de

buget în valoare de 25992,79 €, dar a fost depăşita linia de buget 6.1.8. cu suma de

22831,33 €. Fondurile ramase neutilizate pe total proiect sunt în valoare de 3161,46 €.

Avansul primit de la Autoritatea Contractanta a fost de 120000 € potrivit extraselor

bancare.

Descriere TOTAL FONDURI NERAMBURSABILE

procent FINANTARE PROPRIE

procent% %

0 1 2 3 4 5

1Certificare finalăCheltuieli angajate TOTAL(3+6)

242954,60 178857,82 73.62 64096,78 26.38

2 Cheltuieli eligibile angajate 219943,21 178857,82 81.32 41085,39 18.683 Cheltuieli neeligibile

angajate23011,39 23011,39 100

- Linii de buget 22831,33 22831,33- dif. curs valutar 180.06 180.06

4 AVANS primit 140931.36 120000,00 85.15 20931,36 14.855 DOBANDA la avans  66,17 66,17      6 Sold fonduri

nerambursabile (7+8-2) 173,67 173,67    

Din care BRD cont euro

65.93

BRD cont lei 107.74

Capitolul 2. Proceduri executate şi constatări efectuate

Am executat procedurile astfel cum au fost convenite în termenii de referinţă pentru

verificarea cheltuielilor Contractului privind "Construirea de locuinţe sociale (inclusiv

mica infrastructura) pentru 8 familii de romi din localitatea Hârşova, jud.Constanţa"

Phare2006/018-147.01.01.01.01/01.101. Constatările efectuate în aceste proceduri sunt

prezentate la titlurile de mai jos.

36

1 S-au obţinut suficiente informaţii despre Proiect şi s-au înţeles termenii şi condiţiile

din Contractul de Finanţare prin obţinerea unei copii a Contractului de finanţare şi a

anexelor sale şi prin obţinerea unei copii a Raportului Financiar întocmit de Beneficiar

conform Anexei VI la Contractul de finanţare. Auditorul a constatat că Beneficiarul a

identificat şi a înţeles regulile de naţionalitate şi origine privind regulile de achiziţii.

2 Proceduri de verificare a eligibilităţii cheltuielilor menţionate de Beneficiar în

Raportul Financiar al Proiectului sunt cele prevăzute în Anexa VII a Contractului de

finanţare şi agreate de Auditor şi reprezintă termenii de referinţă pentru verificarea

cheltuielilor Contractului de finanţare nerambursabilă Anexa 2.

2.1 Proceduri generale

- s-a verificat dacă Raportul Financiar este în concordanţă cu condiţiile Contractului de

finanţare, în special art. 2 din Condiţii Generale (format şi limbă) şi nu apar neconcordanţe.

- s-a examinat conformitatea cu regulile de contabilitate din Contractul de finanţare art.17

din Condiţii Generale în scopul de a aprecia dacă verificarea efectivă şi eficientă a

cheltuielilor din Raportul Financiar este posibilă şi de a raporta eventuale excepţii şi

punctele slabe cu privire la înregistrările contabile şi la cerinţele documentare astfel încât

Beneficiarul să poată lua măsuri de corecţie şi îmbunătăţire pe perioada rămasă din

implementarea Proiectului. Nu apar neconformităţi.

- s-au verificat şi conciliat informaţiile din Raportul financiar cu informaţiile din

documentele financiar-contabile contabile şi nu apar neconcordanţe.

- s-a verificat aplicarea corectă a ratei de schimb valutar în conformitate cu Articolul 16.9

din Condiţii Generale şi nu apar neconcordanţe.

2.2 Conformitatea Cheltuielilor cu Bugetul şi revizuirea analitică

Am realizat o verificare analitică a cheltuielilor menţionate în Raportul Financiar şi am

constatat următoarele: (ANEXA A1)

- liniile de buget din Raportul Financiar corespund Bugetului din Contractul de finanţare

(ca autenticitate şi autorizare în Bugetul iniţial) şi cheltuielile făcute au fost prevăzute în

Bugetul din Contractul de finanţare .

- suma totală solicitată pentru plată de Beneficiar nu a depăşit valoarea maximă a finanţării

nerambursabile stipulată în Contractul de finanţare

- au fost respectate condiţiile referitoare la profit din art. 17.3 din Condiţiile Generale.

37

2.3 Selecţia cheltuielilor ce vor fi verificate

Selectarea cheltuielilor s-a realizat pe categorii de cheltuieli conform liniilor bugetare

aprobate.

Selectarea cheltuielilor supuse verificării în cadrul categoriilor de cheltuieli s-a realizat

după valoare, riscuri inerente şi predispoziţie la erori.

2.4 Verificarea cheltuielilor

În urma verificării în funcţie de criteriile de mai jos a cheltuielilor selectate am constatat

următoarele:

2.4.1 Eligibilitatea Costurilor Directe şi TVA

- cheltuielile efectuate au fost necesare realizării proiectului şi au condus la atingerea

scopului propus al proiectului fiind angajate pentru activităţile şi obiectivele proiectului

- costurile directe sunt prevăzute în Bugetul Contractului de finanţare şi sunt

conforme cu principiile unui management financiar riguros; cheltuielile angajate sunt

efectuate de Beneficiar în perioada implementării proiectului; costurile sunt identificabile,

verificabile, reale în substanţa lor economică şi au la bază documente originale.

- constatările referitoare la cheltuielile neeligibile privind liniile de buget sunt:

(ANEXA A1, coloana 15)

- la linia de buget 6.1.8 locuinţe şi infrastructură, suma de 445,67 euro angajată

pentru cheltuieli cu taxe, care potrivit prevederilor din Condiţii Generale reprezentă

cheltuială neeligibilă. Această sumă a fost plătită din finanţarea nerambursabilă dar

reprezentând cheltuială neeligibilă va fi suportată în final din contribuţia proprie. Suma de

22385,66 euro este cheltuială neeligibilă deoarece a depăşit linia de buget – aceasta suma

nu a fost achitata dar va fi suportata din fondurile proprii.

- nu se constată cheltuieli neeligibile achitate de natura taxelor (TVA) dat fiind faptul

ca Beneficiarul a suportat separat din contul curent sumele aferente.

Suma solicitată reprezentând TVA aferentă cheltuielilor eligibile este în valoare de

171975,19 lei.

- cheltuielile neeligibile utilizate din fondurile proiectului reprezentând diferenţele de

curs valutar sunt în sumă totală de 180,06 euro

2.4.2 Exactitate şi înregistrare

38

- cheltuielile sunt înregistrate în Raportul Financiar după natura lor şi cu exactitate

privind calculele, sunt susţinute de probe şi documente. Am constatat o evaluare adecvată

şi utilizarea unui raport de schimb valutar corect.

2.4.3 Clasificare ( Încadrarea cheltuielilor)

- cheltuielile pentru operaţiunile comerciale (tranzacţii) sau pentru activităţi au fost

corect incluse într-un capitolul sau un subcapitolul din Raportul Financiar.

2.4.4 Realitatea (angajarea / efectuarea)

- activele achiziţionate există, serviciile necesare au fost prestate de furnizori conform

contractelor încheiate, preţurile din facturi corespund ofertelor înaintate de aceştia.

2.4.5 Conformitatea cu regulile de Achiziţie, Naţionalitate şi Origine

- nu se constată cazuri de neconformitate.

2.4.6 Costurile administrative (indirecte)

- 12,99 euro reprezentate de cheltuieli privind transferurile bancare

2.4.7 Cheltuieli neprevăzute - Nu este cazul

2.5 Verificarea acoperirii cheltuielilor

- au fost verificate toate capitolele şi subcapitolele de cheltuieli din Raportul Financiar.

Detalierea constatărilor este evidenţiata în ANEXA A1.

2.5.1 Raportul de acoperire a cheltuielilor (‘ECR’): cheltuielile au fost verificate peste

pragul de 65%

2.5.2 Acoperirea suficientă a ECR asupra categoriilor de cheltuieli: Raportul de

acoperire prin verificare a cheltuielilor este de 10% pentru fiecare capitol şi subcapitol de

cheltuieli din Raportul Financiar.

2.6 Verificarea încasărilor Proiectului

Am verificat dacă încasările respectiv finanţările nerambursabile şi fondurile reprezentând

contribuţie proprie au fost corect alocate proiectului în conformitate cu Contractul de

Finanţare şi am constatat ca au fost relevate corect în Raportul Financiar. Detalierea

acestor fonduri privind intrările şi modul de utilizare a lor sunt evidenţiate în ANEXELE

la raport referitoare la fiecare mod de finanţare pe conturi bancare în euro şi lei.

Avansul primit din contribuţia UE este în valoare de 120000 euro, dobânda înregistrată în

contul curent la avansul primit din finanţări nerambursabile este de 66.17 euro. Diferenţa

de primit potrivit contribuţiei UE la cheltuielile eligibile ale proiectului este în valoare de

58791,65 euro.

39

CONCLUZII

Toate acţiunile propuse în cadrul acestei scheme de granturi vor trebui să fie

rezultatul consultărilor strânse dintre autorităţile administraţiei publice şi reprezentanţii

comunităţilor de romi. Acţiunile vor trebui alese prin consultare cu membrii comunităţii

într-un mod strategic, având drept ţintă rezolvarea problemelor cu care se confruntă

comunităţile de romi şi asigurarea sustenabilităţii soluţiilor implementate, odată cu

finalizarea proiectului.

Proiectele trebuie să asigure reprezentarea membrilor comunităţii în toate fazele

(identificarea problemelor, implementare şi evaluare).

Organizaţiile rome partenere sau grupurile de iniţiativă ale romilor trebuie să

reprezinte comunităţile de romi în ansamblu şi nu doar grupuri minoritare. Se recomandă

ca până la încheierea proiectului, astfel de grupuri de iniţiativă să fie sprijinite pentru

constituirea ca asociaţie sau fundaţie în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000, cu

modificările şi completările ulterioare.

Beneficiarii trebuie să fie pregătiţi să participe la cursurile de calificare

profesională, iar mai apoi să folosească abilităţile nou dobândite pentru construirea şi/sau

reabilitarea caselor identificate în proiect.

Vor fi considerate beneficiare ale acestui proiect doar acele familii numeroase cu un

nivel scăzut al veniturilor. Selecţia beneficiarilor finali va trebui să aibă loc în baza unor

criterii stabilite de Beneficiarii contractelor de grant printr-un proces transparent şi în

colaborare cu partenerii şi asociații.

Se va acorda o atenţie deosebită sustenabilităţii activităţilor prevăzute, precum şi

capacităţii beneficiarilor de a suporta mai apoi costul utilităţilor. Pentru aceasta, acţiunile

complementare care vor promova angajarea beneficiarilor acestor locuinţe, vor reprezenta

un element cheie pentru eligibilitatea şi succesul proiectului.

Proiectele trebuie să aibă în vedere elementul de sustenabilitate şi să furnizeze o

descriere clară a costurilor de întreţinere estimate după terminarea proiectului şi a modului

cum acestea vor putea fi acoperite de beneficiari.

Pentru proiectele care au ca obiect construcţia de locuinţe, transferul de proprietate

(locuinţă) se va face către beneficiarii finali la cinci ani de la încheierea proiectului, în

urma respectării clauzelor unui contract de folosinţă gratuită semnat cu proprietarul

imobilului. Contractul de folosinţă se încheie de către primar sau de către o persoană

împuternicită de acesta, cu beneficiarul, pe o perioadă de 5 ani.

40

Auditul potrivit proiectului

Un audit extern asupra înregistrărilor şi conturilor proiectului, realizat de un auditor

autorizat, care este membru al unui organism de supraveghere a efectuării auditului cu

respectarea standardelor de audit în vigoare, trebuie să însoţească Cererea de plată finală.

Printr-un raport de verificare a cheltuielilor conform modelului din Anexa VII,

auditorul va certifica faptul că datele din situaţia financiară depusă (venituri şi cheltuieli)

sunt exacte, reale şi justificate cu documente adecvate. De asemenea, auditorul va

identifica cheltuielile eligibile efectuate în conformitate cu Contractul.

Contractul va permite Comisiei, Oficiului European Anti-Fraudă şi Curţii Europene

a Auditorilor să realizeze verificarea proiectului atât pe baza înregistrărilor, cât şi prin

vizite la locul de desfăşurare a proiectului (cf. Art. 16.2 din Condiţiile Generale).

41

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. Androniceanu Armenia şi colaboratorii, Managemetul proiectelor cu finanţare

externă– Metodologii de elaborare , Editura Universitară, Bucureşti, 2006;

2. Arens Alvin şi colaboratorii, Audit - o abordare integrată, Editura ARC, Chişinău

2003,

3. McCollum James, Bănacu Cristian Silviu, Management proiectelor, Editura

Universitară Bucureşti 2005,

4. *** Regulamentul Consiliului(CE, Euratom) Nr. 1605/2002 privind Regulamentul

financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene;

(Mod de accesare: www.ier.ro, Institutul European din România)

5. *** INTERREG IIIC, Audit Guidelines, (Mod de accesare: www.interreg3c.net )

6. *** INTOSAI, Strategic Plan 2005-2010, (Mod de accesare: www.intosai.org )

7. *** Regulament de organizare şi funcţionare a Autorităţii de Audit pentru fondurile

acordate României de Uniunea Europeană prin programele ISPA şi SAPARD şi pentru

fondurile ce vor fi acordate în perioada post-aderare;

(Mod de accesare: www.ier.ro, Institutul European din România)

8. *** The Committee of Sponsoring Organizations of the Treadway Commission,

www.coso.org

9. *** International Organization of Supreme Audit Institutions, www.intosai.org

10. *** Institutul European din România, www.ier.ro.

42