ftr nr16 12.daca moare-upu_noi_unde_mai_traim

1
14 TERAPIE INTENSIVà ANUL 2 NR. 16 15 MARTIE 2007 FOAIA TRANSILVANà Dacã moare UPU, noi unde mai trãim? ANCA GEORGESCU [email protected] În septembrie anul trecut Ministerul Sãnãtãþii emite Ordonanþa de Urgenþã nr. 72, pentru modificarea ºi com- pletarea legii 95 din 2006, privind reforma în domeniul sãnãtãþii. Unul ºi altul care se pricep mai bine spun cã e o lege bunã, mai bunã decît ce-a fost, dar ºi mult mai proastã decît ce ar putea sã fie. Oriºicît, acum ne referim doar la un capitol al ei, care priveºte unitãþile de primire a urgenþelor, adicã mai scurt, URGENÞA. ªi mai lung, adicã acolo unde te duci cînd... îþi vine sã mori. Ca urmare a acestei ordo- nanþe, serviciile de urgenþã trec din curtea Casei de Asigurãri de Sãnãtate în grija Minis- terului Sãnãtãþii, care devine finanþatorul lor direct. Teoria e bunã: un om care are nevoie de Urgenþã se înþelege cã nu are ce sã caute acolo cu adeverinþe ºi dovezi cum cã ºi-ar fi plãtit con- tribuþia la Fondul de asigurãri de sãnãtate, ºi numai în funcþie de asta sã primeascã, sau nu, tratament. Practica, totuºi, ne omoarã. Cînd sã detalieze exact cheltuielile pe care le va supor- ta, Ministerul spune frumos “materiale, medicamente ºi personal” ºi uitã complet ur- mãtorul amãnunt: pentru ca PERSONALUL sã gãseascã MEDICAMENTELE acolo un- de le-o fi pus, trebuie sã a- prindã lumina. ªi culmea, ca sã aibã ce face cu materialele, trebuie sã mai aprindã ºi gazul. Asta-i buba, cã nici lu- mina, nici gazul nu vrea sã le aprindã nimeni. Sã le plã- teascã, pardon. Adicã despre asta ordonanþa nu spune nimic. De aici încolo, România devine normalã. Oamenii nu se complicã prea mult ºi rezolvã lucrurile din mers. Practic ºi nu teoretic. ªi devine evident cã fãrã ei am muri; fãrã minis- ter...doar am sta puþin inter- naþi. Dar nici asta nu-i sigur. Ordonanþa în cauzã începe glorios cu «insufi- cienþa fondurilor destinate...» ºi e greu sã ajungi la sfîrºit cu mintea întreagã. Pentru deliciul citi- torilor de prozã umoristicã, dacã mai sînt, citãm: «întreruperea medicaþiei poate determina con- secinþe deosebit de grave constînd în decesul bol- navilor; în considerarea necesitãþii scurtãrii pe- rioadei stabilite iniþial...». Sã nu mori? Da’ nu moare, cã-i voinic. Doar pare cîteodatã cã ºi-ar da duhul de supãrare cã nu-l bagã mai nimeni în seamã, deºi el e important, e chiar vital, ca ºi alte lu- cruri din domeniul sãnãtãþii, ca ºi sãnãtatea de fapt, care e vitalã, nu? La un moment dat ministrul Sãnãtãþii a de- clarat cã ne va degreva de niºte cheltuieli ºi aºa a fãcut. Asta spune ordinul, cã finanþarea unitãþilor de urgenþã va fi fãcutã de minister, direct, ºi nu vom mai depinde de Casa de asi- gurãri. Într-adevãr, toatã lumea ºtie cã UPU nu înseamnã numai medicamente, materiale ºi personal. Mai trebuie plãtite ºi utilitãþile ºi service-ul, ca sã vi le spun doar pe cele mai im- portante. Eu am vãzut problema în felul urmã- tor: unitatea noastrã de urgenþã funcþioneazã în cadrul spitalului ºi atunci e normal ca spi- talul sã preia cheltuielile pentru care banii de la minister nu ajung, doar e aceeaºi apã ºi acelaºi gaz. Dacã eu ca spital mã descurc, ºi aº minþi dacã aº spune cã nu ne descurcãm, ce impor- tanþã are cum direcþionez banii? Important e sã fie cheltuiþi bine. Nu am avea altã soluþie; din felul în care e redactatã ordonanþa de urgenþã reiese cã nimeni nu-ºi asumã restul cheltu- ielilor pe care funcþionarea UPU-rilor le pre- supune; nu existã filã separatã de buget pentru utilitãþi, nici înainte, cînd primeam banii de la CAS, nu exista, dar chiar deturnare de fonduri nu se poate numi. Totuºi, problema ar trebui re- glementatã. Aºa cum, de exemplu, pînã anul trecut, la contractul cu Casa de asigurãri a exis- tat un act adiþional dedicat cheltuielilor unitãþii de urgenþã, ar trebui sã existe ºi acum, din partea ministerului, niºte precizãri oficiale, adicã pur ºi simplu ideea trebuie dusã pînã la capãt. Eu sînt foarte liniºtit, nu cred cã asta e problema cea mai mare, sînt altele mai mari, mai ales cînd e vorba de serviciile de urgenþã. De exemplu, cele mai mari probleme le creeazã sistemul ãsta pavilionar, specific Clujului. Cînd o sã existe un serviciu de urgenþã monobloc, cele mai multe din probleme vor dispãrea. Noi primim bani de la Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate ºi, odatã cu ordonanþa de urgenþã nr. 72 din 2006,de la Ministerul Sãnã- tãþii pentru serviciul de urgenþã. Aici apare pro- blema: Casa de Asigurãri dã banii pentru asis- tenþa medicalã pe care spitalul o „vinde” popu- laþiei. Sumele primite, însã, nu sînt destinate medicamentelor, materialelor ºi plãþii persona- lului din unitatea de urgenþã; pe acestea trebuie sã le plãtim din suma primitã direct de la minis- ter. Doar cã la aceste cheltuieli fireºti, se adaugã ºi alte costuri aferente actului medical: apã, gaz, curent electric, service-ul aparaturii. De aceste cheltuieli s-a uitat ºi ele nu apar nici ca fiind res- ponsabilitatea Ministerului, nici a Casei de Asi- gurãri. UPU nu are sursã de finanþare pentru aceste cheltuieli. Totuºi, facturile curg ºi pe lîn- gã ele, curg ºi penalizãrile. Aºadar, eu ca man- ager trebuie sã aleg între a plãti cu banii inexis- tenþi ai ministerului sau cu banii Casei de Asi- gurãri care sînt pentru altceva. Imediat dupã apariþia ordonanþei de ur- genþã, în septembrie 2006, am fãcut mai multe adrese cãtre Autoritatea de Sãnãtate Publicã în care am întrebat cum sã plãtim furnizorii de uti- litãþi, mai exact din ce bani. Am urmat drumul firesc, lor trebuia sa ne adresãm, deºi ºtim cã nu e vina lor; Direcþia de Sãnãtate din Cluj e bunã ºi oamenii de-acolo ºtiu ce fac ºi ce trebuie fãcut, dar rãspunsul trebuie sã vinã de la Minister. Ministerul nu a reacþionat pînã acum dar sã ºtiþi cã facturile sînt ...reactive, mai ales la neplatã. UPU e o structurã distinctã ºi sumele aferente ei trebuie sã fie distincte. Dupã pãrerea mea, în lipsa unor precizãri clare din partea Ministerului Sãnãtãþii avem douã posibilitãþi, nici una onora- bilã: ori facem deturnãri de fonduri cu bunã ºti- inþã, ori închidem Serviciul de Urgenþã. Eu cred cã legea spitalelor e una foarte bunã pînã în momentul de faþã. Aceastã pro- blemã, a cheltuielilor UPU, e un neajuns al ordinului 72 din 2006. Eu nu sînt director de spital, sînt ºef de serviciu. Dacã ar trebui sã plãtesc singur ce cheltuim aici, banii nu ar ajunge decît, cel mult, pentru radiografii ºi factura de telefon, dar nici asta nu-i sigur. Ce ne lipseºte plãteºte spitalul. Lucrurile nu sînt încã duse pînã la capãt. Ori desprindem structura de urgenþã de spital, dar atunci ºi cheltuielile sînt asumate în totalitate, inclu- siv analizele de sînge sau tomografiile, ori rãmînem structurã a spitalului ºi putem apela la banii spitalului din care facem parte. Mi se pare firesc aºa, pentru cã altã soluþie nu existã, de vreme ce legea nu e dusã pînã la capãt. Eu zic totuºi cã va fi îmbunãtãþitã. Legile sunt toate incomplete, pe mine asta mã deranjeazã. ªi aici tot despre asta e vorba, legea nu e dusã pînã la capãt. Ca urmare, s-a hotãrît cã facturile la utilitãþi ale UPU-rilor vor fi plãtite din fondurile spitalelor. Situaþia aceasta existã ºi la Dej sau la Turda, iar acolo lucrurile sînt ºi mai de- licate pentru cã ei nu au nici mãcar servicii de ur- genþã, ci numai puncte de urgenþã, deci teoretic nu s-ar încadra în nici o categorie. Aºa încît Casa de Asigurãri plãteºte facturile. Oricum, situaþia va fi remediatã în întregime. Mai important e cã s- a fãcut legea asta, care e bunã. E mult mai bine ca serviciile de urgenþã sã nu mai depindã de Casa de Asigurãri. Cînd spui CAS spui adeverinþe, dovezi de platã etc. La urgenþã, prin definiþie, are acces oricine are o problemã... urgentã ºi atunci e mai simplu aºa, sã depindã direct de minister ºi nu de CAS. ªi vreau sã mai adaug ceva: asta-i o problemã în România, nu se înþelege cã banul public e ban public, indiferent cã-i de la Casa de Asigurãri sau de la Minister, de-acolo sau de- acolo. Important e sã se cheltuiascã ca lumea. În Cluj existã trei Unitãþi de Primire a Urgenþelor; urgenþele majore merg la cea mai apropiatã locaþie. La UPU I merg cazurile din cartierele Mãnãºtur, Grigorescu, Zorilor, Gruia, Dîmbu Rotund, A. Mureºanu, cele din zona de graniþã C. Brancuºi-Posada ºi cele care intrã în oraº pe Calea Turzii ºi DN 1. UPU II este Serviciul de Urgenþã pentru copii ºi tineri pînã la 16 ani. La UPU III ajung cazurile din cartierele Mãrãºti, Între Lacuri, Iris, Bulgaria, Someºeni, Gheorgheni, cele din zona Cuza Vodã-Horea-G. Bruno-Dîmbu Rotund ºi cele care intrã în Cluj dinspre Zalãu ºi Gherla. UPU - UNITATE DE PRIMIRE A URGENÞELOR Dr. Mihai Mleºniþe Director general al Spitalului Clinic de Urgenþã “Prof. Dr. Octavian Fodor”, Cluj-Napoca Dr. Ioan Figan Director general al Spitalului de Copii, Cluj-Napoca Dr. Dorin Mureºan ªeful Unitãþii de Primire Urgenþe I, structurã a Spitalului Clinic Judeþean, Cluj-Napoca Dr. Florin Stamatian Directorul Direcþiei de Sãnãtate Publicã, Cluj-Napoca Întrebare: în aceastã fotografie personajul principal este omul sau chiuveta? FOTO MIRA MARINCAª

Upload: anca-georgescu

Post on 15-Aug-2015

28 views

Category:

Health & Medicine


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Ftr nr16 12.daca moare-upu_noi_unde_mai_traim

14 TERAPIE INTENSIVÃ ANUL 2 NR. 16 15 MARTIE 2007 FOAIA TRANSILVANÃ

Dacã moare UPU, noi unde mai trãim?ANCA GEORGESCU

[email protected]

În septembrie anul trecutMinisterul Sãnãtãþii emiteOrdonanþa de Urgenþã nr. 72,pentru modificarea ºi com-pletarea legii 95 din 2006,privind reforma în domeniulsãnãtãþii. Unul ºi altul care sepricep mai bine spun cã e o legebunã, mai bunã decît ce-a fost,dar ºi mult mai proastã decît cear putea sã fie. Oriºicît, acumne referim doar la un capitol alei, care priveºte unitãþile deprimire a urgenþelor, adicã maiscurt, URGENÞA. ªi mai lung,adicã acolo unde te duci cînd...îþi vine sã mori.

Ca urmare a acestei ordo-nanþe, serviciile de urgenþã trecdin curtea Casei de Asigurãride Sãnãtate în grija Minis-terului Sãnãtãþii, care devinefinanþatorul lor direct. Teoria ebunã: un om care are nevoie deUrgenþã se înþelege cã nu are cesã caute acolo cu adeverinþe ºidovezi cum cã ºi-ar fi plãtit con-

tribuþia la Fondul de asigurãride sãnãtate, ºi numai în funcþiede asta sã primeascã, sau nu,tratament. Practica, totuºi, neomoarã. Cînd sã detalieze exactcheltuielile pe care le va supor-ta, Ministerul spune frumos“materiale, medicamente ºipersonal” ºi uitã complet ur-mãtorul amãnunt: pentru caPERSONALUL sã gãseascãMEDICAMENTELE acolo un-de le-o fi pus, trebuie sã a-prindã lumina. ªi culmea, casã aibã ce face cu materialele,trebuie sã mai aprindã ºigazul. Asta-i buba, cã nici lu-mina, nici gazul nu vrea sã leaprindã nimeni. Sã le plã-teascã, pardon. Adicã despreasta ordonanþa nu spunenimic. De aici încolo, Româniadevine normalã. Oamenii nu secomplicã prea mult ºi rezolvãlucrurile din mers. Practic ºinu teoretic. ªi devine evidentcã fãrã ei am muri; fãrã minis-ter...doar am sta puþin inter-naþi. Dar nici asta nu-i sigur.

Ordonanþa în cauzã începe glorios cu «insufi-cienþa fondurilor destinate...» ºi e greu sã ajungila sfîrºit cu mintea întreagã. Pentru deliciul citi-torilor de prozã umoristicã, dacã mai sînt, citãm:«întreruperea medicaþiei poate determina con-secinþe deosebit de grave constînd în decesul bol-navilor; în considerarea necesitãþii scurtãrii pe-rioadei stabilite iniþial...». Sã nu mori?

Da’ nu moare, cã-i voinic. Doar pare cîteodatã cã ºi-arda duhul de supãrare cã nu-l bagã mai nimeni înseamã, deºi el e important, e chiar vital, ca ºi alte lu-cruri din domeniul sãnãtãþii, ca ºi sãnãtatea de fapt,care e vitalã, nu?

La un moment dat ministrul Sãnãtãþii a de-clarat cã ne va degreva de niºte cheltuieli ºi aºaa fãcut. Asta spune ordinul, cã finanþareaunitãþilor de urgenþã va fi fãcutã de minister,direct, ºi nu vom mai depinde de Casa de asi-gurãri. Într-adevãr, toatã lumea ºtie cã UPUnu înseamnã numai medicamente, materiale ºipersonal. Mai trebuie plãtite ºi utilitãþile ºiservice-ul, ca sã vi le spun doar pe cele mai im-portante. Eu am vãzut problema în felul urmã-tor: unitatea noastrã de urgenþã funcþioneazãîn cadrul spitalului ºi atunci e normal ca spi-talul sã preia cheltuielile pentru care banii de laminister nu ajung, doar e aceeaºi apã ºi acelaºigaz. Dacã eu ca spital mã descurc, ºi aº minþidacã aº spune cã nu ne descurcãm, ce impor-tanþã are cum direcþionez banii? Important e sãfie cheltuiþi bine. Nu am avea altã soluþie; dinfelul în care e redactatã ordonanþa de urgenþãreiese cã nimeni nu-ºi asumã restul cheltu-ielilor pe care funcþionarea UPU-rilor le pre-supune; nu existã filã separatã de buget pentruutilitãþi, nici înainte, cînd primeam banii de laCAS, nu exista, dar chiar deturnare de fondurinu se poate numi. Totuºi, problema ar trebui re-glementatã. Aºa cum, de exemplu, pînã anultrecut, la contractul cu Casa de asigurãri a exis-tat un act adiþional dedicat cheltuielilor unitãþiide urgenþã, ar trebui sã existe ºi acum, dinpartea ministerului, niºte precizãri oficiale,adicã pur ºi simplu ideea trebuie dusã pînã lacapãt. Eu sînt foarte liniºtit, nu cred cã asta eproblema cea mai mare, sînt altele mai mari,mai ales cînd e vorba de serviciile de urgenþã.De exemplu, cele mai mari probleme le creeazãsistemul ãsta pavilionar, specific Clujului. Cîndo sã existe un serviciu de urgenþã monobloc,cele mai multe din probleme vor dispãrea.

Noi primim bani de la Casa Judeþeanã deAsigurãri de Sãnãtate ºi, odatã cu ordonanþa deurgenþã nr. 72 din 2006,de la Ministerul Sãnã-tãþii pentru serviciul de urgenþã. Aici apare pro-blema: Casa de Asigurãri dã banii pentru asis-tenþa medicalã pe care spitalul o „vinde” popu-laþiei. Sumele primite, însã, nu sînt destinatemedicamentelor, materialelor ºi plãþii persona-lului din unitatea de urgenþã; pe acestea trebuiesã le plãtim din suma primitã direct de la minis-ter. Doar cã la aceste cheltuieli fireºti, se adaugãºi alte costuri aferente actului medical: apã, gaz,curent electric, service-ul aparaturii. De acestecheltuieli s-a uitat ºi ele nu apar nici ca fiind res-ponsabilitatea Ministerului, nici a Casei de Asi-gurãri. UPU nu are sursã de finanþare pentruaceste cheltuieli. Totuºi, facturile curg ºi pe lîn-gã ele, curg ºi penalizãrile. Aºadar, eu ca man-ager trebuie sã aleg între a plãti cu banii inexis-tenþi ai ministerului sau cu banii Casei de Asi-gurãri care sînt pentru altceva.

Imediat dupã apariþia ordonanþei de ur-genþã, în septembrie 2006, am fãcut mai multeadrese cãtre Autoritatea de Sãnãtate Publicã încare am întrebat cum sã plãtim furnizorii de uti-litãþi, mai exact din ce bani. Am urmat drumulfiresc, lor trebuia sa ne adresãm, deºi ºtim cã nue vina lor; Direcþia de Sãnãtate din Cluj e bunã ºioamenii de-acolo ºtiu ce fac ºi ce trebuie fãcut,dar rãspunsul trebuie sã vinã de la Minister.Ministerul nu a reacþionat pînã acum dar sã ºtiþicã facturile sînt ...reactive, mai ales la neplatã.UPU e o structurã distinctã ºi sumele aferente eitrebuie sã fie distincte. Dupã pãrerea mea, înlipsa unor precizãri clare din partea MinisteruluiSãnãtãþii avem douã posibilitãþi, nici una onora-bilã: ori facem deturnãri de fonduri cu bunã ºti-inþã, ori închidem Serviciul de Urgenþã.

Eu cred cã legea spitalelor e una foartebunã pînã în momentul de faþã. Aceastã pro-blemã, a cheltuielilor UPU, e un neajuns alordinului 72 din 2006. Eu nu sînt director despital, sînt ºef de serviciu. Dacã ar trebui sãplãtesc singur ce cheltuim aici, banii nu arajunge decît, cel mult, pentru radiografii ºifactura de telefon, dar nici asta nu-i sigur. Cene lipseºte plãteºte spitalul. Lucrurile nu sîntîncã duse pînã la capãt. Ori desprindemstructura de urgenþã de spital, dar atunci ºicheltuielile sînt asumate în totalitate, inclu-siv analizele de sînge sau tomografiile, orirãmînem structurã a spitalului ºi putemapela la banii spitalului din care facem parte.Mi se pare firesc aºa, pentru cã altã soluþie nuexistã, de vreme ce legea nu e dusã pînã lacapãt. Eu zic totuºi cã va fi îmbunãtãþitã.

Legile sunt toate incomplete, pe mine asta mãderanjeazã. ªi aici tot despre asta e vorba, legeanu e dusã pînã la capãt. Ca urmare, s-a hotãrît cãfacturile la utilitãþi ale UPU-rilor vor fi plãtite dinfondurile spitalelor. Situaþia aceasta existã ºi laDej sau la Turda, iar acolo lucrurile sînt ºi mai de-licate pentru cã ei nu au nici mãcar servicii de ur-genþã, ci numai puncte de urgenþã, deci teoreticnu s-ar încadra în nici o categorie. Aºa încît Casade Asigurãri plãteºte facturile. Oricum, situaþiava fi remediatã în întregime. Mai important e cã s-a fãcut legea asta, care e bunã. E mult mai bine caserviciile de urgenþã sã nu mai depindã de Casade Asigurãri. Cînd spui CAS spui adeverinþe,dovezi de platã etc. La urgenþã, prin definiþie, areacces oricine are o problemã... urgentã ºi atunci emai simplu aºa, sã depindã direct de minister ºinu de CAS. ªi vreau sã mai adaug ceva: asta-i oproblemã în România, nu se înþelege cã banulpublic e ban public, indiferent cã-i de la Casa deAsigurãri sau de la Minister, de-acolo sau de-acolo. Important e sã se cheltuiascã ca lumea.

În Cluj existã trei Unitãþi de Primire a Urgenþelor; urgenþele majore merg la ceamai apropiatã locaþie.

La UPU I merg cazurile din cartierele Mãnãºtur, Grigorescu, Zorilor, Gruia,Dîmbu Rotund, A. Mureºanu, cele din zona de graniþã C. Brancuºi-Posada ºi celecare intrã în oraº pe Calea Turzii ºi DN 1.

UPU II este Serviciul de Urgenþã pentru copii ºi tineri pînã la 16 ani.La UPU III ajung cazurile din cartierele Mãrãºti, Între Lacuri, Iris, Bulgaria,

Someºeni, Gheorgheni, cele din zona Cuza Vodã-Horea-G. Bruno-Dîmbu Rotund ºicele care intrã în Cluj dinspre Zalãu ºi Gherla.

UPU - UNITATE DE PRIMIRE A URGENÞELOR

Dr. Mihai Mleºniþe Director general al Spitalului Clinic de Urgenþã “Prof. Dr. Octavian Fodor”, Cluj-Napoca

Dr. Ioan Figan Director general al Spitalului de Copii,Cluj-Napoca

Dr. Dorin Mureºanªeful Unitãþii de Primire Urgenþe I, structurã a Spitalului Clinic Judeþean, Cluj-Napoca

Dr. Florin StamatianDirectorul Direcþiei de Sãnãtate Publicã,Cluj-Napoca

Întrebare: în aceastã fotografie personajul

principal esteomul sau chiuveta?

FOTO MIRA MARINCAª