Bilunar GRATUIT Anul 2 ■ Nr. 16 ■ 16 ianuarie 2009

10 ANI DE EXISTENŢĂ► Pag. 4

EURO,

MMOOŞŞTTEENNIIRREEAALLUUII BBUUSSHH

■ Vă pune la dispoziţie 15 ani de experienţă în Baroul din Montreal, cu re-zolvarea unor cazuri dificile ce au creat jurisprudenţă la Curtea Federalăşi Curtea Superioară. ■ În colaborare cu 12 avocaţi, vă asigurăm servicii în Dreptul imigraţiei,civil, matrimonial, divorţ, penal, fiscal, Dreptul muncii, corporativ, comer-cial, Dreptul de autor, Dreptul administrativ, litigii în România. ■ Vă oferă garanţia calităţii, a respectului faţă de client şi a promptitu-dinii, în schimbul unor onorarii rezonabile.

VA SUPRAVIEŢUI

Bilete de avion direct de la companiileaeriene • Vacanţe în Sud • Croaziere • Tururi

organizate • Asigurări de voiaj

Apelaţi MIHAELAUn răspuns prompt pe măsura exigenţelor

514-866-00071134 Ste-Catherine O, #504, Mtl, QC, H3B 1H4

michelle@travelnet.travel

www.travelnet.travelAgenţia dvs. de voiaj pentru toate destinaţiile

www.heritagedirect.ca

AMERICAN EXPRESS

514 485 6004CELE MAI BUNE PREŢURI

FOTBALUL ÎN► Pag. 17RETUR?

► Pag. 11

Sfârşitul unei ere:un preşedinte impopular, omoştenire dificilă

PUNCTE DE DISTRIBUŢIECôte-des-Neiges/NDGPlaza Côte-des-Neiges; Magazine: Bucureşti, Bour-ret, Fruiterie Anka, Charcuterie Euro-Deli, Cantor(Complex Wilderton); Restaurante/Bistrouri: Mavi,Bistro aRoma (Cafélix); Cabinete medicale/stoma-tologice: Dr. Cristache, Dr. Zinca, Dr. Munteanu, Dr.Buracu; Biserici: Înălţarea Domnului

Montreal CentruConsulat; Agenţii de voiaj: Voyage En Vogue, In-terpallas; Magazine: Charcuterie Fairmont, Charcu-terie Hongroise; Restaurante: Rotisserie Portugalia;Biserici: Sf. Nicolae

Montreal Est/NordMagazine: Adonis, Polukrus, Krystal Bo-DanCabinete stomatologice: Dr. Gioană

Consultanţă: Mediator; Biserici: Buna Vestire, Cate-drala Sf. Ioan Botezătorul

Saint-LaurentMagazine: Euro-Nec, World Line Cargo

LavalMagazine: Transilvania, Adonis, Balkani, EuropaPlus; Farmacii: Tinica Nechifor, Lenuţa TudorDavid; Biserici: Sf. Andrei, Naşterea Maicii Domnu-lui, Biserica Penticostală Bethel

Rive SudMagazine: Cracovia, Al-Chalal, Fruiterie 440Biserici: Sf. Gheorghe

West IslandMagazine: Mourelatos, Adonis, Charcuterie M.D.

Editor: Simona POGONAT; Redactor şef: DanGEORGESCU; Designer: Crissaro Communications;Director, grafică & design: Eduard IANCU;Redactori: Cristian BUCUR, Rareş BURLACU,Diana D, IDOL Concerts, Florin MOSCOVICI,Octavian SECARĂ; Corespondenţi: Mihai ANTOCI(RO), Sorin BĂRCUN, Nick FURDI, DorelHARAGA (RO), Sorin ION, Tudor LAVRIC (RO),Tatiana NICULESCU, Dan POROINEANU, ViorelRÎNGHILESCU (RO); Caricaturi: RemusNEDELCU-SAKE; Corector: Crissaro Communica-tions; Distribuţie: DG Distribution.

5122 Côte-des-NeigesC.P. 45680

Montréal, QC H3T 2A5

(514) 690-8831info@accentmontreal.com

PUBLICITATEpub@accentmontreal.com

Articolele şi fotografiile apărute înziarul ACCENT Montreal nu reflectăîn mod necesar opiniile redacţiei şiele implică direct răspunderea legalăşi/sau morală a autorilor.

Vineri 16 ianuarie 2009Vineri 16 ianuarie 2009 ■■ PAG. 2PAG. 222 POLITICĂ BUGET FEDERAL

NPD-ul doreşte un buget federal care să includăun ajutor financiar pentru familiile canadiene, un plande relansare a sectoarelor manufacturier şi forestier şimai multe investiţii în infrastructură. În ciuda faptului căJim Flaherty, ministrul de Finanţe, a promis că ultimeledouă cerinţe se vor regăsi în buget, deputatul NPD dinOutremont, Thomas Mulcair, este sceptic. „Pun pariu”,a declarat el „ca guvernul conservator nu va face sufi-cient pentru a satisface opoziţia”, amintind afirmaţiileconservatoare cum că nu vom avea deficit în 2009, con-trazise acum de Flaherty care vorbeşte de un deficit„considerabil”. Mesajul transmis de Mulcair conserva-torilor e clar: NPD-ul nu are încredere în ei şi este foartepuţin probabil că vor susţine bugetul ce va fi anunţat pe27 ianuarie, a doua zi după deschiderea sesiunii parla-mentare. Miracolele există însă, după cum însuşi Mul-cair declara, aşa că şansele de surprize din parteaNPD-ului nu sunt chiar la zero.

Gilles Duceppe, liderul Blocului québécois,vorbeşte în aceeaşi notă, exprimându-şi îndoiala căbugetul va răspunde cerinţelor coaliţiei liberale şi neo-democrate, pe care Blocul o susţine. În opinia lui,

această coaliţie reprezintă cea mai bună soluţie pentruguvernare, în condiţiile în care guvernul Harper pare ase încăpăţâna în propunerea unor măsuri pe care opo-ziţia le consideră inadecvate pentru a face faţă crizeieconomice. Pentru acesta, Blocul a propus încă dinnoiembrie trecut un plan care prevede un ajutor atât pen-tru industria auto, cât şi pentru sectoarele manufacturierşi forestier şi un ajutor pentru cei afectaţi de criza eco-nomică printr-o bonificare a programului de asigurarede şomaj. În acelaşi timp, Duceppe rămâne ferm pe po-ziţii în materie de mediu înconjurător şi cultură, reco-mandând conservatorilor să se supună protocolului dela Kyoto şi să anuleze compresiunile bugetare în dome-niul culturii.

Cu liberalii situaţia pare puţin incertă.Zvonurile care circulă spun că alianţa celor trei partidear cam şchiopăta de când Ignatieff a devenit şeful PLC.Desigur, Duceppe neagă aceste rumori, însă NPD-ul,prin vocea aceluiaşi Mulcair, trimite un semnal libe-ralilor, reamintindu-le nevoia de unitate, şi un avertis-ment: dacă vor aştepta să dărâme guvernul Harper,neo-democraţii şi blochiştii s-ar putea să nu mai fie la

întâlnire. Michael Ignatieff a indicat deja faptul că par-tidul său va studia bugetul şi, dacă propunerile liberalesunt incluse, va sprijini guvernul.

Vă reamintim că la mai puţin de două luni de laalegerile federale, guvernatoarea generală a Canadei,Michaëlle Jean, a pus capăt sesiunii parlamentare pedata de 4 decembrie 2008, la cererea Primului Ministru.Prin această măsură, Stephen Harper a evitat pierdereavotului de încredere în Cameră. Considerând măsurileeconomice preconizate de guvern drept inadecvate şi„ideologice”, NPD şi PLC s-au înţeles pentru a-l dărâmaşi pentru a-i propune guvernatoarei generale formareaunei coaliţii până la 30 iunie 2011. BQ a acceptat spri-jinirea acestei coaliţii până în iunie 2010. Dacă pe 26ianuarie, data redeschiderii sesiunii parlamentare, gu-vernul şi opoziţia nu s-au înţeles deja, acesta va pierdeîncrederea Camerei iar Harper va trebui să demisioneze.Fie vom avea noi alegeri, fie se va forma un nou guvern,liberalo-neo-democrat.

Rubrică realizată de TATIANA NICULESCUtatiananiculescu@accentmontreal.com

PUBLICAŢIE BILUNARĂ

Conservatorii vor putea satisface opoziţia?

COMUNITATE33 Vineri 23 ianuarie 2009Vineri 23 ianuarie 2009 ■■ PAG. 3PAG. 3

Împrumut pe banii tăiDacă n-ai card în România n-ai nicioproblemă. Dacă n-ai card de credit chiarcă nu se observă. Pe malurile SfântuluiLaurenţiu totul se complică. Parcă şicând respiri ai nevoie. De „credit” nu de„debit”.

SORIN IONAccent Montreal

Intri pe uşa băncii să-ţi faci uncont, un card de debit, să pui mâna penişte cecuri şi să vezi cum se mişcăfuncţionarii de peste ocean. Nu ţi-ai ştersdin cap ultima întâlnire de acasă. Doar căuitaseşi pin-ul ai avut nevoie de trei zilepierdute şi de ceva nervi omorâţi lacoadă, la ghişeu. Acum rezolvi totulprintre zâmbetele aruncate de persoaneleaflate peste biroul la care ai fost aşezat.Bagi cecurile în buzunar şi primeşti uncard de debit. Arunci o întrebare şi despreun credit. Răspunsul vine rapid şi zâm-bitor. Aproape suav. Afli că trebuie să daiminimum 1.000 de dolari din buzunar şiapoi să-i foloseşti ca şi cum ţi i-ar fi datbanca. Tabarnak! Nu mai vrei. Dar separe că îţi trebuie pentru un istoric decredit, pentru a putea face rost de împru-muturi, de marje de credit sau de cărţi decredit. Dar dacă vrei card de credit îţi tre-buie al naibii istoric. Te cam învârţi înjurul cozii.

Altă variantă ar fi să revii dupăşase luni de muncă şi să ceri fără să fienevoie de un depozit. Jumătate de an lajob a trecut. Ajungi vesel în faţa băncii. Osă pleci curând în vacanţă, în România,şi parcă nu ar strica cel puţin 1.000 dedolari pe care să-i foloseşti la întoarcere.Alegi tipul de card, completezi formula-rul, şi... degeaba. Un alt funcţionar, tot unzâmbet, îţi spune că are nevoie de un de-pozit pentru a-ţi elibera cardul. Nuînţelegi de ce dracu’ ţi-au mai spus să

revii după şase luni, îţi foloseşti toateresursele pentru a-ţi suprima nervii şipentru a nu-i crăpa câţiva dinţi zâm-băreţei din faţa ta, şi pleci înjurând sprecasă. Refuzi să foloseşti banii tăi ca şicum nu ar fi ai tăi.

Povesteşti în stânga şi îndreapta. Sfaturi? Să dai bani. Inaccep-tabil. Un sârbo-croat, născut în Bosnia,nouă ani de Canada, are răspunsul. Teduci acasă, intri pe net, aplici la toatebăncile din Canada. Mai mult ca sigur nuo să primeşti de la Visa nimic, dar Mas-terCard o să îţi dea. Dacă nu rezolvi niciaşa, dai o raită prin supermarketuri şiaplici acolo. Nu primeşti prea mult. Poate500 de dolari. Merge şi aşa. Sunt camnouă bănci, cam mult timp de completatla formulare, dar nimic nu primeşti fără„sudoare”.

Scrii toate datele cerute şi apoite pui pe aşteptat. De obicei într-o săp-tămână afli răspunsurile. Şi ele nu se lasăaşteptate. O bancă te refuză. A doua lafel. A treia mai cere nişte date supli-mentare. La fel şi a patra. Şi a cincea. Şitot aşa. Surpriza vine chiar de la banca lacare ai contul şi debitul. După patru zileai în cutia de scrisori cardul de credit cu1.500 de dolari pe care poţi să-i foloseştidupă bunul plac. Te înseninezi! Vei aveace cheltui la revenirea din vacanţă. Ieibani de acolo şi apoi vezi de unde naibafaci rost să-i pui la loc. Dar în acelaşitimp îţi aduci aminte că la bancă, când ţi-au văzut faţa, ai fost refuzat.

Înarmat cu cardul te duci pornitsă-i arăţi funcţionarei „jucăria”. Ca uncopil care a făcut rost de maşinuţa pe careşi-ar dori-o toţi ceilalţi. Naaanaaanaaanaaa, ia uite ce am eu chiar dacă tun-ai vrut să îmi dai. Din nou în faţa in-trării băncii. Din nou vezi zeci de figurizâmbitoare, calde, primitoare, suave.Scoţi cardul din buzunar. Şi pleci. N-arerost. Nu te-ai împrumutat pe banii tăi.

sorinion@accentmontreal.com

JJuurrnnaalluull aallttuuiieemmiiggrraanntt

Manta neagră aşezată prin grijaorganismului Placeromfest pe umerii sta-tuii poetului Eminescu din PiaţaRomâniei la Montreal va fi ridicată sâm-bătă, 24 ianuarie 2009, la orele 11:00.Timp de patruzeci de zile, doliul a mar-cat trecerea în nefiinţă a sculptoruluiVasile Gorduz, autorul statuii, cel care adăruit culturii româneşti „prima icoanăsculptată a lui Eminescu” (Sorin Du-mitrescu). În prezenţa unui sobor de pre-oţi, a ta cititorule şi a invitaţilorcanadieni, o scurtă ceremonie depomenire în onoarea memoriei maestru-lui Gorduz (1931-2008) va fi oficiată in-diferent de condiţiile meteo, în PiaţaRomâniei (situată între străzile Sewell şiClark, la 50 de m nord de Ave des Pins).

Apreciem gestul prezenţei fiecăruia cucâte o lumânare. O cană cu vin fiert va fiservită apoi la restaurantul din colţ.

CCee ssee mmaaii îînnttââmmppllăă îînn ccoommuunniittaattee

CCeerreemmoonniiee îînn oonnooaarreeaa mmaaeessttrruulluuii VVaassiillee GGoorrdduuzz

Cu ocazia Zilei Internaţionale aFemeii, Fundaţia Română din Montrealşi ziarul Tribuna Noastră vă invită la ceade-a 15-a ediţie a Balului de Primăvară,devenit o tradiţie în comunitatea română.

Evenimentul va avea loc pe data

de 7 martie 2009, începând cu orele19:00, în saloanele New York şi Madridde la Château Royal (3500 boul Sou-venir, Laval). Pentru informaţii şi re-zervări sunaţi la 514-937-4473 sau514-979- 6661.

PPrreemmiiii llaa UUnniivveerrssiittéé ddee MMoonnttrrééaallÎn cadrul Galei anuale a lau-

reaţilor premiilor pentru cercetare şti-inţifică în domeniul medicinii, care aavut loc pe 17 decembrie 2008, două dis-tincţii de înalt prestigiu au fost acordateunor persoane din comunitatea românăpentru munca depusă în laboratoarele decercetare ale Universităţii. Este vorba dedl. Daniel Constantin Manolescu (Mas-ter în Ştiinţe biologice, Doctorat în cursîn Nutriţie Biomoleculară) şi d-na Aure-lia Sima, Master în Nutriţie. Dl.Manolescu a obţinut statutul de dublulaureat pentru cele două secţiuni ale con-

cursului, şi anume în secţiunea Excelenţăîn cercetare şi rezultate şi în secţiuneaRezultate academice şi excelenţă în par-cursului universitar pe departamente.Sinteza cercetarilor sale a fost publicatăîn American Journal of Nutrition sub ti-tlul „Role of Vitamin A in DeterminingNephron Mass and Possible Relationshipto Hypertension”. Doamna Aurelia Simaa fost distinsă cu o bursă pentru Rezul-tate academice şi excelenţa parcursuluişcolar, pentru lucrarea „Caracterisationenzymatique de la Retinal Dehydroge-nase de type 4 recombinante de souris”.

BBaalluull ddee PPrriimmăăvvaarrăă

Vineri 23 ianuarie 2009Vineri 23 ianuarie 2009 ■■ PAG. 4PAG. 444 ŞTIRI & ANALIZE

VIOLENTA CONJUGALA ESTE INACCEPTABILA SI ADESEA CRIMINALANU PASTRATI TACEREA. CERETI AJUTOR.

In 2007, 17 343 de infractiuni au fost inregistrate de poli-tie pentru acte criminale comise in mediul conjugal.83% din victime erau femei, 17% barbati.

PARENAJULDaca in timpul procesului de parenare, persoana care pareneaza isischimba intentiile de paranere a sotului sau sotiei, partenerului saupartenerei (conjoint de fait) inaintea obtinerii cartii de rezidenta,exista recursuri de care victima violentei conjugale se poate prevala.

CE ESTEVIOLENTA CONJUGALA?Violenta conjugala apare intotdeauna in cadrul unei re-latii amoroase, trecute sau prezente. In general, ea se ca-racterizeaza printr-o serie de acte repetitive, de la loviturisuperficiale pana la rani grave, incluzand agresiunea se-xuala, violenta psihologica, amenintarile si dominarea inplan economic. Violenta conjugala nu rezulta dinpierderea controlului: din contra, aceasta forma de vio-lenta este o modalitate aleasa pentru a domina o per-soana si a afirma puterea exercitata asupra acesteia.Respectul integritatii fizice a adultilor si copiilor estegarantat de Carta drepturilor si libertatilor persoanei. Ast-fel, la serviciu, in familie si oriunde altundeva, fiecarelocuitor al Quebecului trebuie sa beneficieze de acestdrept fara discriminare, indiferent de rasa, sex, religie sauorigine etnica.

AVETI INCREDERE IN POLITIE,ESTE ACOLO PENTRU AVA PROTEJAIn caz de urgenta, cereti ajutorul politiei formand 9-1-1.PolitistIi sunt pregatiti pentru a proteja victimele vio-lentei conjugale; va vor asculta si va vor gasi un adapost,daca e nevoie.• Multiple servicii sunt oferite victimelor violenteiconjugale: interventie psihosociala, acompaniere,servicii de traducere, etc.• In Quebec, peste 100 de adaposturi ofera sprijinfemeilor victime ale violentei conjugale si copiilorlor.Daca decideti sa parasiti domiciliul conjugal pentru ascapa de violenta conjugala, nu va fie teama, nu vapierdeti niciun drept: din contra, legea va va proteja.Daca sunteti martorul unor acte criminale comise inmediul conjugal, serviciile politienesti vor trata marturi-ile dumneavoastra cu mare discretie.

RESURSE UTILEPENTRUVICTIMES.O.S. violenta conjugalain deplina confidentialitate: 1 800 363-9010PENTRU PARTENERII VIOLENTIÀ cœur d’homme: 1-418-660-7799PENTRUVICTIME, PARTENERII VIOLENTISI COPIII EXPUSICentrul de sanatate si servicii sociale(CSSS) din localitateadumneavoastra va ofera o vasta gama de servicii.www.msss.gouv.qc.ca/etablissements

VIOLENTEICONJUGALE

NUNU

Prinşi între fastul sărbătorilor şi ştirile negative cecontinuă să ne parvină dinspre sectorul economic,aproape uitasem că în prima zi a noului an se îm-plinesc 10 ani de la lansarea pe piaţă a monedeiEuro, prilej numai bun pentru a face o scurtă re-trospectivă despre apariţia şi evoluţia ei.

RAREŞ BURLACUAccent Montreal

În urmă cu 10 ani, în mare pompă, Uniunea Eu-ropeană lansa pe pieţele internaţionale Euro, conside-rată a fi prima monedă unică a continentului. Statisticilene arată că la momentul 0, un Euro reprezenta echiva-lentul a 1.17$ US. În următorii ani, noul etalon a suferito depreciere masivă, ajungând la un moment dat să va-loreze doar vreo 82 de cenţi, spre deliciul unor eu-rosceptici (din Marea Britanie dar şi din SUA) care nu

vedeau în bancnota verde decât o hârtie de aruncat lacolţ. Lucrurile s-au schimbat pe parcurs, acum un Eurose converteşte pe fluxurile internaţionale în jurul uneivalori de 1.40 de dolari americani, după ce cochetasevara trecută cu nivele de 1.60.

Nu puţine au fost vocile care clamau că Euro nuare nici o şansă, sau că, în cel mai bun caz, va fi o mo-nedă de mâna a doua. Totuşi, previziunile lor sumbre aufost dezminţite şi asta se datorează în primul rând uneigestiuni eficiente din partea celor care au asigurat ma-nagementul financiar prin pârghiile conferite de BancaCentral Europeană (BCE), cu sediul la Frankfurt, inimaeconomiei germane. Condusă potrivit principiilor careau stat la baza bunei funcţionari, odinioară, a monedeigermane (faimoasa marcă), BCE s-a inspirat din mo-delul Bundesbank (Banca Germaniei), devenind astfelun exemplu de rigurozitate, competenţă şi chiar verti-calitate (vezi desele ocazii când politica bancară nu s-apliat în faţa cererilor unor politicieni). Ba mai mult, în

unele cazuri a fost mai decisă în a lupta cu inflaţiadecât cum o făcea pe vremuri Banca Germaniei,ceea ce i-a conferit o aură de siguranţă şi încredereîn lumea tumultoasă a schimburilor financiare.Din punct de vedere al stabilităţii economice, alratei la care se pot accesa împrumuturi, al faci-lităţii schimburilor comerciale şi turistice, spe-cialiştii sunt de acord că apariţia Euro a fost unsucces. Pe de altă parte, există însă comentarii,justificate de altfel, care nu ezită să afirme că ar fifost necesară (şi dorită) o creştere economică maiaccentuată în ţările care au adoptat moneda unică.Ar fi fost necesară o mai mare liberalizare a pieţii,ceea ce ar fi dus la o creştere a competitivităţii însectoarele economice, şi implicit la o dezvoltareeconomică solidă, aducătoare de prosperitate şibunăstare. Or, lucrurile nu stau chiar aşa din mo-ment ce venitul pe persoană atinge doar 70% dinnivelul Statelor Unite.

În 1 ianuarie 1999, la apariţia monedeiEuro, 11 ţări au marşat rapid şi au utilizat-o în cir-cuitul pieţelor principale, pentru ca trei ani maitârziu să fie pusă in circulaţie în bancnote şi mo-

nede în Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Ir-landa, Luxemburg, Olanda, Portugalia şi Spania. Alteţări precum Cipru, Malta, Grecia şi Slovenia au aderatulterior la spaţiul Euro. De câteva zile, Slovacia a trecutşi ea la moneda unică.

În contextul actual de criză economică, Europare să se dovedească, cel puţin până acum, un refugiupentru plasamentele financiare şi asta în principal da-torită faptului că riscurile inflaţioniste au fost încă de laînceput sub o atentă supraveghere. Spre exemplu, dacă înanii ‘90 inflaţia în ţările din zona Euro atingea o mediede 3,5% (faţă de anii ’80 când era de 7,5%) acum inflaţiaeste de-abia 2%. Ţări prospere precum Islanda sau înplină efervescenţă economică precum Ungaria, dar carenu au adoptat încă Euro, au fost confruntate recent, peacest fond de criză, cu o prăbuşire a cursului monedeiproprii.

Cât despre România, se fac eforturi pentru a în-deplini cerinţele Băncii Central Europene în vedereaconvertirea leului în Euro, undeva la orizontul anilor2012-2013. Din păcate, întârzierea nepermisă a re-formelor structurale de care am fi avut nevoie în anii ‘90face ca obiectivul fixat să se tot îndepărteze şi să creezeprobleme serioase la nivelul stabilităţii leului. Mărturiestă recentul prag de devalorizare la care s-a ajuns.

raresburlacu@accentmontreal.com

EURO sărbătoreşte 10 anide existenţă

Jean-Claude Trichet, actualul preşedinte al BCE şi Wim Duisenberg,primul ei preşedinte (1998 - 2003).

Peste alţi 10 ani Euro va fi şi moneda României..,

Titlul acesta a devenit un leitmo-tiv al jurnalelor de ştiri de la începutul lui2009. Anul în care am intrat se anunţă,deja, a fi anul Rusiei. Întreruperealivrărilor de gaze către Ucraina nici nutrebuia să dureze mai mult de o săp-tămână. A început într-o joi, prima zi a a-nului, trebuia să se sfârşească tot joi, dupăconsultări secrete la Bruxelles întrereprezentanţii Gazprom şi Naftogaz. Înfine, Rusia a anunţat că este gata să reialivrările, în condiţiile permiterii unei mi-siuni de observatori în Ucraina. Ca dupărăzboi, observatori.

A fost război? Ucraina este osperietoare ideală, fiindcă aici vor avealoc alegeri în 2009, între un candidatprooccidental şi unul filorus. Cel care vafi ales preşedinte va trebui să apropie sausă îndepărteze decisiv Ucraina de NATO.Mai trebuia urgent descurajată singuravariantă de gazoduct ocolind Rusia aflatăîncă în picioare, Nabucco. Vladimir Putina şi spus-o: România are porţile deschisespre gazoductul South Stream.

Nu ştiu dacă Rusia şi-a atinstoate aceste scopuri. Ea este, oricum, ceacare a declanşat războiul, ca şi când ea arfi în anul electoral. Ambasadorul ameri-can la NATO, Kurt Volcker, a desluşit ast-fel jocul. „Este o demonstraţie de forţă,un mod pentru Rusia de a-şi arăta capa-citatea şi dorinţa de a avea o sferă de in-fluenţă, de a fi un interlocutor importantde care trebuie să se ţină cont”. Se iveşteîntrebarea: nu cumva Dmitri Medvedev îipregăteşte, într-adevăr, fotoliul luiVladimir Putin pentru un nou mandat?

Pentru a răspunde, trebuie să ne amintimcine a dispus încetarea totală a livrărilorde gaze către Ucraina: actualul premierVladimir Putin. Şi încă ceva: pe cine asunat recent pentru consultări preşedinteleRomâniei? Pe Vladimir Putin.

În ceea ce ne priveşte, oprirealivrărilor de gaze ruseşti a fost un primtest pentru guvernul instalat în decembrie.Un test pe care guvernul nu l-a trecut cubine. Ministrul Economiei face apeluri lacalm, dar proclamă starea de urgenţă. Omăsură pe care n-a luat-o nici măcar Bul-garia, dependentă 90 la sută de gazeleruseşti, a luat-o România, care îşi asigurădin import 40 la sută din necesarul degaze naturale. În aceeaşi zi ministrul arevenit explicând că „este o situaţie de ur-genţă”. „Oprirea integrală a gazelor dinimport creează o problemă serioasă, darnu imposibil de gestionat”, a mai spusAdriean Videanu. Ba este imposibil degestionat de către neprofesionişti.

Post Scriptum: Pe noi nici nu trebuie săne lovească ruşii pentru a ne distruge.Toată ziua de 8 ianuarie, 400 de blocuridin mai multe cartiere ale Bucureştiuluiau rămas fără căldură şi apă caldă, dincauza spargerii unor conducte vechi depeste 30 de ani. Directorul Regiei Au-tonome pentru Distribuirea Energiei Ter-mice (RADET), Virgil Ramba, a trebuitsă fie informat de ziarişti pe unde suntproblemele.

Rubrică realizată de TUDOR LAVRICtudorlavric@accentmontreal.com

Vineri 16 ianuarie 2009Vineri 16 ianuarie 2009 ■ PAG. 5PAG. 555 ŞTIRI & ANALIZE

Guvernul Boc nu a trecuttestul gazelor ruseşti

„De la ruşi vine frigul”

7070 Henri Julien(Marché Jean Talon)Montréal, H2K 1W5Tel: 514.279.8289

4524 Bélanger Est(Colţ 30-ième Ave)Tel: 514.374.6395

CĂUTĂM PARTENERI ŞI POTENŢIALI CUMPĂRĂTORI PENTRULOCAŢIILE EXISTENTE

514.524.3348; patisseriewawel@videotron.ca

Varietate de pâini de secară, ştrudele, prăjituri şi comenzi pentrutorturi de nuntă. Preţuri engros în toate cele 7 locaţii.

www.wawelpatisserie.com

1413 rue St-Marc(Ste-Catherine - Centru)

Montréal, H3H 2G4Tel: 514.938.8388

2543-A Ontario Est(Metrou Frontenac)Montréal, H2K 1W5Tel: 514.524.3348

7401 boul. Newman(exterior Centre Super C)

LasalleTel: 514.315.7793

5499 Sherbrooke O(colţ Girouard)

Montréal, H4A 1W1Tel: 514.483.1042

4301 Wellington(colţ Gordon)

Verdun, H4G 1W3Tel: 514.767.7716

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

OO nnoouuăă ffoorrţţăă aannttiitteerroo,, EElleennaaUUddrreeaa

Proaspăt instalată în fruntea min-isterului Turismului, Elena Udrea a căpă-tat şi alte atribuţiuni, cam bizare pentruacest minister. Printr-o hotărâre de guvern,ministrului Turismului i se va subordonaun serviciu de protecţie a informaţiilorclasificate ce va avea ca atribuţieobţinerea, protecţia şi posibil utilizareaacestora. O altă atribuţie este prevenirea şicombaterea terorismului, ceea ce denotăinstrumentarea informaţiilor obţinuteprobabil prin mijloace ,,turistice”. Maimenţionăm faptul că solicitării de infor-maţii de către Ministerul Turismului de laalte instituţii publice sau comerciale undestatul este acţionar majoritar, trebuie înmod obligatoriu să i se dea curs.

Ca justificare pentru implicareasa în lupta antiteroristă, Udrea a explicatcă „Ministerul Turismului face parte dincele 17 instituţii din cadrul SistemuluiNaţional de Prevenire şi Combatere aTerorismului (SNPCT) care funcţioneazăîn baza unui Protocol secret aprobat deCSAT.” Surse juridice din structurile deinformaţii susţin însă că „în forma în care

a funcţionat în perioada 2004-2008, Tu-rismul, ca agenţie guvernamentală, nu aintrat în SNPCT, deci nu avea competenţeîn materie de terorism, pentru a le intro-duce fiind necesară modificarea legii.” Curios este faptul că Ovidiu Silaghi, ul-

timul ministru pentru Întreprinderi Mici şiMijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii libe-rale spune că nu ştie să fi avut vreoatribuţie în combaterea terorismului, deşila despărţirea de ministerul IMM-urilor,cel al Turismului a moştenit o structură deinformaţii clasificate care în opinia dân-sului nu-şi avea rostul, fapt care a făcut caaceastă structură să dispară din schemă.Claudiu Săftoiu, fostul şef al SIE (Servi-ciul de Informaţii Externe), menţioneazăfaptul că prin acordarea de atribuţiiantitero celor de la turism se exagereazăşi se face o gravă greşeală.

NNooiiii mmiinniişşttrrii,, mmaaiibbooggaaţţii ccaa cceeiivveecchhii

Miniştrii PSD şi PDL care s-auinstalat la cârma ministerelor sunt multmai bogaţi decât cei din guvernulTăriceanu. Deşi în ultima perioada PSD şi

PDL au fost în opoziţie, totuşi conturiledemnitarilor din aceste partide nu aurămas goale. Conform declaraţiilor deavere, miniştrii lui Boc au de 6 ori maimulţi bani în euro decât precedenţii. Peprimul loc se află Radu Berceanu (PDL)cu 806.100 Euro, urmat de Radu Sârbu(PSD) cu 109.800 Euro. Şi la conturile înlei noii miniştri stau mai bine, însumândde 3 ori mai mulţi lei decât predecesoriilor. În acest clasament se remarcă IonBazac (PSD) cu o avere de 2,8 milioanelei.

Membrii noului executiv suntadepţii plasamentelor şi a altor investiţii,surclasând de aproape cinci ori guvernultrecut. Astfel, miniştrii PDL şi PSD adunăîn declaraţiile de avere 3,3 milioane de lei,spre deosebire de liberali şi UDMR-işticare figurau cu 624.000 de lei. În topul„întreprinzătorilor” conduce ministruleconomiei, Adriean Videanu, cu 1,1 mil-ioane. El este urmat de democrat-liberalulGabriel Sandu, de la Comunicaţii, cu800.000 de lei, menţionaţi însă în decla-raţia de interese, nu în cea de avere, dincare reiese că este unul dintre cei maisăraci miniştri. Pe locul al treilea în top seaflă un PSD-ist, Ion Bazac, care pre-cizează că are investiţii în valoare de672.000 de lei. Tot la acest capitol, darcând vine vorba de euro, se remarcă de-mocrat-liberalul Radu Berceanu, care aacordat împrumuturi de 350.000 de euro.De asemenea, el mai deţine acţiuni în va-loare de 425.000 de lei.

CCrriizzaa ddee ggaazzeennaattuurraallee îînn RRoommââ--nniiaa şşii EEuurrooppaa

Livrările de gaze naturale ruseşticătre România au fost sistate în 7 ianuariela ora 9:00. Factorii de răspundere au asi-gurat populaţia că nu se pune problema co-lapsului datorită faptului că unităţile CETdeţin stocuri pentru o perioada de 10 ziledupă care se poate trece la utilizareapăcurei şi cărbunelui. Vladimir Putin amenţionat faptul că România nu este ex-clusă de la proiectul South Stream, care

ocoleşte Ucraina, şi dacă doreşte poateparticipa. România nu a dat niciun semn înacest sens, susţinând proiectul Nabuccocare nu include Rusia şi care este sprijinitde UE şi SUA. Iată situaţia celorlalte ţărieuropene dependente de gazul rusesc:Croaţia - Livrările de gaze naturale dinRusia către Croaţia au fost întrerupte com-plet. Ministerul croat al Economiei aanunţat că va începe să opereze reduceripentru marii consumatori, asigurând toto-dată că în prezent gospodăriile nu suntafectate. Bulgaria a anunţat încetarea completă alivrărilor de gaze naturale ruseşti, guver-nul precizând că va asigura aprovizionareadin rezerve. Compania bulgară Bulgargaza cerut consumatorilor să utilizeze „oricecarburant alternativ posibil”. Bulgaria estesingurul stat balcanic care depinde aproapeexclusiv de livrările de gaz rusesc, careasigură 92 la sută din consum. Grecia - Livrările de gaze naturale cătreGrecia au fost întrerupte, această ţară im-portând aproximativ 75% din necesarul degaze naturale.Macedonia - Şi în această ţară livrările aufost întrerupte complet. Macedonia uti-lizează circa 170 de milioane de metri cubide gaze pe an, distribuite către 26 de com-panii consumatoare, în principal îndomeniile metalurgiei, industriei ali-mentare şi al încălzirii. Slovacia - Autorităţile de la Bratislava aupreconizat declararea stării de urgenţădupă ce livrările de gaze naturale ruseştiau scăzut cu 70 la sută.Turcia nu primeşte gaze naturale ruseştivia Balcani, însă este aprovizionată prinintermediul conductei Blue Stream, careasigură legătura directă din cele două ţări.

La închiderea acestei ediţii,Vladimir Putin a declarat că s-a ajuns la oînţelegere şi livrările de gaze către Europaau început dar nu cu dreptul cum seaştepta, ci cu stângul deoarece tensiunilepe această temă dintre Rusia şi Ucrainaîncă nu s-au stins, ele acuzându-se reciprocde boicot. Livrarea şi tranzitul spre ţărileeuropene va fi monitorizat de observatoridesemnaţi în acest scop.

Rubrică realizată de OCTAVIAN SECARĂoctaviansecara@accentmontreal.com

Vineri 16 ianuarie 2009 Vineri 16 ianuarie 2009 ■■ PAG. 6PAG. 666 PE GAURA CHEII

7632-15e Avenue, Montreal

GEORGE RUSUConsultant în imigraţieDiplomatAcreditat de Ordinul Societăţiicanadiane a consultanţelor înimigraţieTraducător agreat

Vineri 16 ianuarie 2009Vineri 16 ianuarie 2009 ■ PAG. 7PAG. 777 PE GAURA CHEII

Tel: (514) 722-0126 Fax: (514) 723-4222Cell: (514) 248-9598

immigration@mediatorcanada.ca www.mediatorcanada.com

În timp ce americaniicer miliarde dedolari pentru sex...

Editorul publicaţiei pen-tru adulţi Hustler, Larry Flynt, şidirectorul general al Girls GoneWild, Joe Francis, au anunţat căvor să ceară guvernului americanun ajutor similar celui cerut deproducătorii auto, pentru sal-varea industriei de divertismentpentru adulţi. Flynt şi Francis,liderii acestei industrii, susţin căcererea comună pe care vor să oînainteze Congresului este cât sepoate de serioasă, deşi în intervi-urile acordate tonul lor pare săspună altceva. Cele cinci mi-liarde de dolari de ajutor guver-namental ar fi „pentru a ne ajutasă răzbatem în vremuri dificile”,a spus Francis. „Congresul paredispus să susţină cea mai impor-tantă industrie a ţării, cea auto, şicredem că avem acelaşi drept. Înmomente economice grele, ame-ricanii recurg la divertismentpentru alinare. Din ce în ce maimult, tipul de divertisment pecare îl caută este cel pentruadulţi”, a adăugat el.

Flynt crede că rece-siunea a acţionat la nivel naţionalca un duş rece. „Oamenii suntprea deprimaţi pentru a mai fi ac-tivi sexual”, susţine el. „Acestlucru este foarte nesănătos pen-tru naţiune. Americanii se potdescurca fără maşini şi altebunuri, dar nu pot rezista fărăsex”, a mai spus Flynt.

Deşi nu a fost afectată lafel de grav ca băncile şi industria

auto, industria de divertismentpentru adulţi a resimţit din plinefectele crizei economice.

Vânzările şi închirierile de DVD-uri au scăzut cu 22% în 2008, iarpublicul apelează din ce în cemai des la internet. Jumătate dinutilizatorii de internet vizitează şisite-uri pentru adulţi. Numărulvizitatorilor unici pegirlsgonewild.com şi hustler.coma crescut la 75 milioane lunar.

„Din cauza mizeriei

economice, pentru că oamenii îşipierd toţi banii, ultimul lucru lacare se gândesc este sexul”, a

spus Flynt. „E momentul ca le-gislativul american să revita-lizeze apetitul sexual alamericanilor. Şi singurul modpentru realizarea acestui lucrueste susţinerea rapidă a industrieipentru adulţi”, a mai spus el.

Până în prezent, Con-gresul american nu a avut nicioreacţie vizavi de această cerere.

• Contabilitate informatizată, rapoartefinanciare, salarii, rapoarte TPS/TVQ;• Declaraţii de impozit particularişi companii;• Strategii fiscale: studiu de dosare şiplanificare fiscală;• Gestiune financiară: analiză derentabilitate, diagnostic de sănătatefinanciară;• Planuri de afaceri, constituire, încor-porare şi demarare de companii.

În lo-calitatea ita-liană Aulla,situată întreToscana şi Li-guria, locuiesc10.000 decetăţeni. Oa-meni foartecredincioşi şi

cu frica luiDumnezeu, eiau pus acestsemn de circu-laţie care sem-nifică faptul căîn aceastăzonă prosti-tuţia este in-terzisă.

Rubrică realizată de MIHAI ANTOCImihaiantoci@accentmontreal.com

...Italieniiinterzicprostituţia

Vineri 16 ianuarie 2009Vineri 16 ianuarie 2009 ■■ PAG. 8PAG. 888 COMENTARIU

Program PERSONALIZAT de intinerire a fetei,Program PERSONALIZAT de intinerire a fetei,gatului, decolteului si mainilorgatului, decolteului si mainilor* Fara chirurgie si fara injectii

Tehnologia ELOSTehnologia ELOS* Imperfectiuni cutanate datorate expunerii la soare* Pete de batranete* Cuperoza* Riduri

Program anticelulita pentru corp VELASHAPEProgram anticelulita pentru corp VELASHAPE* Fara chirurgie* Tehnologie ELOS* Regiunile care pot fi tratate sunt coapsele, fesele,„aripioarele”, abdomenul, bratele.

CONSULTATIE GRATUITACONSULTATIE GRATUITA

Îmi aduc aminte de bunicul meu - preot în satulCârcea de lângă Craiova - care a murit prin anii ’50 aştep-tând americanii. În fiecare duminică ne adunam cu toţii,copii şi nepoţi, la masă în curtea casei. Bunicul decretamustăcind:

„Lenuţo, aseară a spus la Vocea Americii că marţivin americanii.”

Necazul e că până marţi urma ziua de luni, cândperceptorul stârnea câinii la poartă cerându-ne să dăm dincoate pentru cote. Privind speriată pe gaura cheii, bunica îladmonesta:

„De, măi, Mitre, n-ai zis că vin americanii? Ietecă nu veniră nici acu’.” „ Marţea sânt trei ceasuri rele nuştii? Lasă că vin joi. Sigur vin.”

Au trecut anii şi atât bunicii, cât şi părinţii şiunchii mei au ajuns oale şi ulcele aşteptând americanii. Maiambiţios unchiul Jane i-a căutat chiar şi pe la vestitele lă-caşuri de smerenie Jilava şi Poarta Albă, dar tot în zadar.

Între Crăciun şi Anul Nou, primarul general al Bu-cureştiului, Sorin Oprescu, şi-a pus în minţi să-i scoată dinminţi pe americani aducându-le aminte nu numai căexistăm şi le suntem parteneri prin teatrele de război deaiurea, dar şi că prin faptele noastre merităm să ocupăm nuunul, ci chiar trei locuri în vestita Guinness Book editatăde americani. Aşa că la 21 decembrie 2008 a mobilizat numai puţin de 3939 de Moş Crăciuni şi Crăciuniţe să împartădaruri copiilor, intrând cu brio în celebra carte. Nu s-amulţumit cu atât şi la 27 decembrie a mai bătut un record,intrând în istorie cu deja vestitul cârnat al lui Opresculuuung de… 392 de metri. Iar în ziua următoare a trântit şicelebrul tort de 281 kg. Mai să cred că suntem pe drumulbun către economia de piaţă capitalistă.

Dar după Revelionul de la Romexpo (sau Vanghe-lion, cum i se mai spune), mergând agale pe Bd. Ferdinand

spre Restaurantul Burebista de pe Calea Moşilor, căutândcelebra zeamă de varză pentru a scăpa de mahmureala dedupă Sărbători, am revenit brusc la realitatea dură cea detoate zilele, văzând stele roşii.

Cred că până şi regele Ferdinand se răsuceşte îngroapă, căci la numărul 73, pe strada ce-i poartă numele, s-a deschis restaurantul cu numele de tristă amintire „LaScînteia”.

Pe stâlpul din stânga porţii (normal nu?) troneazăLenin anunţându-ne rânjind că e deschis de la ora 12 pânăla ultimul client conform cunoscutului şlagăr: „Noi de-aicea nu plecăm, nu plecăm acasă, până nu ne-om îmbătaşi-om cădea sub masă.“

Onorata famiglie… pardon, clientelă e atenţio-nată discret că luni musai tre’ să vie cu hrană rece de acasădeoarece bucătăreasa e închisă. Închisă fie, da vrem să ştimşi noi la Jilava sau la Rahova?

Ptiu drace! scuip în sân a pagubă. Au reînviat co-

muniştii? Care va să zică nu le-a ajuns că au invadatPreşedinţia, Parlamentul şi Guvernul, mai nou ne iau şi câr-ciumile? Măi, cine-i ţine pe-ăştia-n braţe? Dracu’ ştie! Aveadreptate fostul şef al SRI, Virgil Măgureanu, zis şarpele cuochelari, în cartea lansată toamna trecută la Târgul de carteGaudeamus de la Romexpo, susţinând teza loviturii de statîn decembrie 1989: „Kakaia Revaliuţia?”

Rubrică realizată de MIHAI ANTOCImihaiantoci@accentmontreal.com

America, păzea!

Vineri 16 ianuarie 2009Vineri 16 ianuarie 2009 ■■ PAG. 9PAG. 9POVEŞTI ADEVĂRATE

Ajunul Crăciunului. Cursa de Atena ajunge cu bine ladestinaţie. Întoarcerea devine însă lungul drum alTaromului 212 către casă. Ceaţa îi deturnează la Sofia.Plecând de acolo spre Bucureşti, vremea neprielnică îiurmăreşte. Ajung la Budapesta. Ca şi pasagerii, obosiţişi nerăbdători, membrii echipajului nu doresc altcevadecât să ajungă cât mai repede acasă. Să fie oare dorulde familie şi de bunătăţile de Crăciun motivul care îiface să vadă platouri de sarmale zburătoare?

NICK FURDIAccent Montreal

La acea vreme aerogara din Budapesta era cevamai mică decât cea de la Băneasa. Am începutnegocierile pentru cazarea pasagerilor şi aechipajului. Agenta MALEV era o fătucă bine

înfiptă, cu nişte ochi care se învârteau ca girofarul de poliţie.Din fericire „rupea” niţel româneşte deci ne puteamînţelege, căci cu engleza nu se prea descurca iar eu cumaghiara eram total afon. Toate hotelurile erau pline ochi şicu chiu cu vai am găsit 11 locuri pentru echipaj la un hotelpe dealul Ghelert din zona turistică a Budapestei. Pasageriiînsă au rămas în aeroport, trimiţând „urări” de bine Taro-mului. Până am ajuns la hotel trecuse de ora 2:00. Aveam 17ore de când eram în picioare. Am căzut în pat şi am adormitbuştean. Dimineaţa, coborând către oraş, am intrat într-oceaţă deasă de abia se vedea la 50 de metri.

„Ţâcă, am «pus-o» dacă şi la aeroport e la fel. Arfi culmea să fie bună vizibilitatea la Bucureşti şi să nu putemdecola de aici”, spuse căpitanul Nemo

„Căpitane muşcă-ţi limba şi scuipă-ţi în sân, să nucobeşti. Asta ne-ar mai trebui” se auzi ţâfnos navigatorulJurcovan.

La aeroport am observat cum toate avioanele erauacoperite cu un strat gros de chiciură, foarte dificil decurăţat. Necesita apă fiartă, minim 95 de grade, ca să poatăfi topită de pe întreg avionul. În anii ’50-’60 au fost omulţime de accidente datorate gheţii, zăpezii sau chiciuriicare nu fuseseră curăţate corespunzător.

După ce am vorbit cu cei de la asistenţă tehnicăam înţeles că noi vom fi ultimii la decolare. Aveau prioritateavioanele lor şi cele din vest. Erau mari şanse să pierdemfereastra de vreme bună de la Bucureşti, între orele 13:00-15:00. Căpitanul Nemo era ca un butoi de pulbere, gata săexplodeze, având gura plină de invective la adresa „bozgo-rilor”. Am încercat toţi să-l potolim. Oricum, după cum seuitau la noi, era clar că nu ne aveau la inimă, aşa că trebuiasă înghiţim şi să aşteptăm.

Încetul cu încetul, celelalte avioane au părăsit plat-forma astfel că ne-a venit şi nouă rândul să fim dejivraţi şiîncălziţi cu aer cald. Era deja 12:00 şi la Bucureşti vizibili-

tatea crescuse la valoarea bună pentru aterizare. În sfârşit, la12:45 rulam către capătul pistei şi raportam că suntem gatapentru decolare imediată.

„Tarom 212, ne pare rău dar planul vostru de zbora expirat. Trebuie să depuneţi alt plan”, veni răspunsul ca untrăsnet de la turnul de control.

Am simţit că va sări în aer ceva în cabina de pi-lotaj, după cum se uita comandantul la mine şi la navigator.Era clar rea credinţă din partea controlorului de trafic, căcinormal era să se autoactiveze planul de zbor dacă nu era an-ulat de către echipaj. Navigatorul a sărit în picioare şi a stri-gat la telegrafist:

„Spune-i tâmpitului că cerem să depunem plan dezbor prin radio fără să ne mai întoarcem la aerogară”.

„Tarom 212, opriţi rulajul şi aşteptaţi” răspunseturnul.

După câteva minute de tăcere şi aşteptare, coman-dantul a apăsat butonul staţiei de radio şi a început să turuiedespre situaţia noastră, cum am fost trataţi şi întârziaţi înmod intenţionat, că suntem în pericol de a nu mai prindeaeroportul deschis pentru aterizare şi că după cursă are săfacă un raport de protest la OACI (Organizaţia Internaţio-nală a Aviaţiei Civile). S-a făcut o linişte deplină, eram toţifără grai. Comandantul era roşu defurie, înjurând în surdină. Niciodatănu-l văzusem aşa de ambalat. Dupădouă minute am auzit o altă voce laradio:

„Tarom 212, sunteţi apro-bat pentru decolare către Otopeni.Vă urăm drum bun.”

„Confirmăm aprobarea şivă urăm vouă... ce ne doriţi voinouă!” răspunse comandantul, or-donând apoi mecanicului să acce-lereze motoarele la regimul maximde decolare. Era 13 şi 15 minute,deci oricum ajungeam la Bucureştidupă ora 15:00 când era prevăzutăscăderea de vizibilitate din cauzaceţii.

În momentul când avionuls-a desprins de pistă am putut auzidistinct aplauzele pasagerilor, fericiţică în sfârşit ne îndreptam către casă.Imediat cum am urcat mai sus de 500 de metri am ieşit dinplafonul de ceaţă şi ne-a izbit soarele puternic. Imaginea eraminunată, soarele agăţat pe cerul de un albastru palid fărăpic de nori iar sub noi un covor neted de un alb imaculatcare se unea cu cerul undeva departe în zare. Aveam vitezamaximă admisă încercând să reducem cât se poate timpul dezbor astfel încât să prindem aeroportul deschis pentru ateri-zare. Cu toţii doream să ajungem acasă la familiile noastre,doar era prima zi de Crăciun.

„Tarom 212 sunt Budapesta radar, vă informez căîn faţa voastră la 10 km aveţi o ţintă neidentificată. Nu am

informaţii despre înălţimea ei dezbor. Confirmaţi dacă o vedeţi.”

Toţi am început să scrutămspaţiul aerian din faţa avionului,sus, jos, dreapta, stânga. Naviga-torul a pornit radarul de bord. Dacăţinta era un avion este destul demare, putea fi astfel observată.Aparent nu vedeam nimic înapropierea noastră.

„Tarom 212, ţinta este drept înfaţa voastră la 8 km şi se pare căare aceeaşi viteză cu voi. Raportaţidacă o vedeţi.”

„Căpitane cred că l-am prins peradar, este la 7 km, parcă puţin maijos ca noi. Uită-te pe ecranul tău pescala de 50 km”, spuse navigatorul.

Am încercat să depistez traficulprelungind imaginar axul avionu-

lui şi da, l-am zărit... dar nu era avion! Era ceva care nu aveaaripi, nu avea coadă sau ampenaje. Dar nici balon, că aveaviteza egală cu a noastră. Ce să fac? Să le spun celorlalţi? Or

să zică că am vedenii. Dar apare pe radar, e clar la 7 km înfaţa noastră!

„Căpitane... cred că văd ceva, dar... nu preaseamănă a avion”, am spus eu cu voce nesigură. „E chiar înfaţă. E argintiu, rotund sau oval. Nu are aripi sau ampenaje,are ca un moţ care sclipeşte regulat.”

„Cred că-l văd şi eu”, spuse mecanicul de bord.„Băi, parcă e platoul lu’ nevastă-mea pe care pune sar-malele, numai că-i întors pe dos.”

„Hai că vă prostiţi! De foame şi de poftă de sar-male aveţi iluzii optice. Unde dracu vedeţi voi platourizburătoare?” întrebă amuzat comandantul.

„Căpitănaşule nu-i vrăjeală. Şi eu îl văd”, zisetelegrafistul. „Are ca un mic turn Eiffel cu stroboscop învârf. E chiar în botul nostru. Uite, acum se vede mai bine că-i verzuliu!”

„Tarom 212 vă apropiaţi de graniţă, schimbaţi cuArad control 123.9. Traficul se menţine la aceeaşi distanţăîn faţa voastră... Vă urăm Sărbători Fericite”.

„Hai că ăsta a fost politicos, urează-i şi din partea

noastră”, zise comandantul către telegrafist, făcându-i cuochiul. Uitându-se afară, a rămas însă cu gura căscată.Acum vedea şi el obiectul, care între timp devenise gris-bleu.

„Aradule, sunt Tarom 212, zburăm la nivel 240(7300 m) către Târgu Jiu. Cum mai este vizibilitatea la Bu-cureşti?”

„OK Tarom 212, vizibilitatea încă este 1500 m darse anunţă scădere rapidă la 800 şi chiar sub. Aveţi un traficîn faţa voastră la mai puţin de 10 km, aşa mi-a comunicatBudapesta.”

„Pare a fi un obiect fără aripi care are viteza noas-tră şi stă fix la 7 km în botul nostru”, spuse telegrafistul.

„Îl aveţi deci la vedere? Că la Giarmata (Ti-mişoara) militarii lansează o patrulă de vânătoare să-l in-tercepteze”, spuse agitat controlorul de trafic.

„Treaba lor dacă vor să se joace cu focul. S-au maipârlit şi alţii cu «mingi» de-astea. Eu le-aş recomanda săstea cuminţi”, interveni Nemo.

Deodată obiectul a început să se mişte către stângaapoi către dreapta schimbându-şi culoarea, parcă simţind căse întâmplă ceva. Noi ne apropiam de radiofarul de la Târ-gul Jiu şi am început pregătirile pentru coborâre. Intram subsupravegherea radar a zonei Bucureşti, care avea deja con-tact radar cu obiectul neidentificat. Am confirmat că aveamdin timp în timp obiectul la vedere dar că nu ne deranja cunimic. Am început să coborâm şi în timp ce părăseam 5000de metri am văzut formaţia de două MIG-uri 21 care se în-dreptau în plină viteză către obiectul ciudat care acum era deculoarea safirului.

În curând veţi putea citi ce s-a întâmplat mai de-parte cu noi şi cu maeştrii vânători cu sculele lor minunate.

nickfurdi@accentmontreal.com

Faţă-n faţă cu o ţintă neidentificată99

Vineri 16 ianuarie 2009Vineri 16 ianuarie 2009 ■■ PAG. 10PAG. 10

6555, boulevard Métropolitain EstBureau 403Saint-Léonard (Québec) H1P 3H3

Tél. : 514 324-3811, poste 226Sans frais : 1 866 324-3811Cell. : 514 660-0817Téléc. : 514 324-3314gelu.baciu@agc.inalco.com

www.inalco.com

P74

48G

Semipreparate şi specialităţi româneştimici •icre •sarmale •zacuscă •vinete •cârnăciori olteneşti •slănină

•tobă •debreceni •caltaboşi cârnaţi pentru BBQProdusele noastre sunt afumate natural!

TTRRAANNSSIILLVVAANNIIAADDEELLII

880066 CCuurréé--LLaabbeelllleeCChhoommeeddeeyy,, LLaavvaall,, HH77VV 22VV33

TTeell:: ((445500)) 668811--99555511

Contactaţi DANIEL tel 514-573-0092

BARDEUX D ASPHALTEMEMBRANE ELASTOMEREASPHALTE ET GRAVIERREPARATION RENOVATIONDENEIGEMENT DE TOITURES RESIDENTIELINDUSTRIEL COMMERCIAL

Acoperişuri TOITURE PERFECTION

ESTIMATION GRATUITE A DOMICILE

TRAVAILGARANTI

www.toituresperfection.com

R.B.Q. 8321-2928-56

1010

Ca să-mi dreg fiinţa de-atâta preaplin şi sărbătoaream căutat un alt Montreal, cel al mirării şi ciudăţeniilor. În-cepem cu Muzeul Pointe-à-Callière, care promite să reducăpreţurile biletelor de acces în week-end proporţional cunumărul gradelor sub zero de afară. Dacă sunt -20 de grade,v-aţi căptuşit cu o reducere de 20%. Cu litere mici se ex-plică şi condiţiile: pentru a stabili reducerea, muzeul va luatemperatura în fiecare sâmbătă la ora 10 dimineaţa, până lasfârşitul lui februarie; nu se combină cu factorul vânt. Pe sitscrie că nu se pot adăuga nici alte reduceri (boncăluitul cer-bilor şi numărul de baraje de castori, probabil).

Muzeul McCord pare să fi înţeles limitările ierniicanadiene şi nici măcar nu ne mai propune să ieşim dincasă. Expoziţiile (Montrealul în fotografii sepia realizatede Notman în secolul trecut) sunt deja direct pe situl inter-net, cu filmuleţe explicative, adică ghidul e gratis.

La Centrul Canadian de Arhi-tectură e expoziţia Actions: comments’approprier la ville (Acţiuni: ce sepoate face cu oraşul), cu „99 de acţiunice instigă la schimbări pozitive înoraşele din lume”. Printre acestea: Graf-fitti construieşte un balcon, unde autorulîşi vandalizează cu graffitti zidul exte-rior al locuinţei, cere şi obţine de la au-torităţi autorizaţia de construcţie a uneiplatforme pentru a curăţa graffitti-ul şitransformă platforma în balconul multdorit pentru care n-ar fi putut obţine au-torizaţia de construcţie. Pe autor îlcheamă Santiago Cirugeda şi, în calitatede arhitect în Sevilla, propune proiectulRecetas Urbanas, strategii semilegale deexploatare a vidului şi a ambiguităţilorlegislative în folosul cetăţeanului. Maisunt şi o serie de bănci, mese şi atenţie,aparat de taxat parcarea amplasate înspaţii virane pentru a atrage lumea.Lângă aparatul de taxat postat nicăirea au aparut brusc ungazon, doi copaci şi o bancă. La fel se întâmplă şi cu FalşiiCai plănuiesc Adevăratul Parc şi Berea plantează grădini,Iedera invadează Londra. Trebuie văzut ca să credeţi.

Danse Danse e un proiect care din 1998 ţine înviaţă dansul contemporan din Canada. Sunt deja la al un-sprezecelea sezon de spectacole şi sigur La La La HumanSteps şi Rubberbandance Group au trecut pe lângă voi prinMontreal fără să vă daţi seama măcar ce spectacole extra-ordinare dau aceşti oameni. În fine, în ianuarie 2009 auapărut cu In-I, un spectacol-exerciţiu, 70 de minute deasumarea riscului (prin dans) cu actriţa franceză renăscută

în dansatoare Juliette Binoche şi coregraful britanic cuveleităţi de actor Akram Khan. Acest eveniment se-ntâmplăîn oraş până în 17 ianuarie, aşa că dumneavoastră veţi aflaprobabil de el prea târziu. Sper să vă pară rău că l-aţi pier-dut şi vă urez călduros să nu vi se mai întâmple asta în2009. Wei Wei Dance au un show în aprilie, La La LaHuman Steps prezintă Amjad în mai, oraşul nostru e plinde surprize şi anul de-abia începe, e timpul să-ncepem şinoi să ne notam în calendarele-cadou.

Rubrică realizată de DIANA Ddianad@accentmontreal.com

Bizarerii prin MontrealARTĂ & CULTURĂ

Plimbare în şir indian pe Mont Royal, 1879, de WilliamNotman

Acţiuni: Testând rezistenţa - costum de alergări adaptat obstacolelor urbane

1111 AMERICANA Vineri 16 ianuarie 2009Vineri 16 ianuarie 2009 ■■ PAG. 11PAG. 11

Probabil că de la Nixon încoace, nicicând poporulamerican n-a fost mai uşurat să iasă din era uneipreşedinţii cum este cazul cu cea a lui George W. Bush.Visul lui era să devină baseball commissioner. „Candi-datul accidental”, cum îl numea Vanity Fair în timpulcampaniei prezidenţiale din 2000, a ajuns însă preşe-dinte la Casa Albă timp de două mandate, iarmoştenirea lui va fi mereu legată de un război pornitpe minciuni, extrem de costisitor, de ineficienţa inter-venţiei în timpul uraganului Katrina şi de actualacriză economică. Bush va fi ţinut minte nu numai princeea ce a făcut sau nu a făcut, ci şi prin personalitateasa, prin felul său de a fi: extrem de competitiv atuncicând se află în preajma eşecului, optimist chiar şiatunci când o ţară întreagă nu este, un texan care stâl-ceşte cuvintele dar lasă impresia că le vorbeşte oame-nilor pe şleau.

SIMONA POGONATAccent Montreal

Preşedintele Bush îşi termină cel de-al doilea man-dat într-o notă foarte joasă: pe tot parcursul ultimilor 4 ani,n-a reuşit niciodată să obţină o majoritate în sondajele deapreciere ale performanţei sale. Pare de necrezut că acelaşipreşedinte deţine recordul celui mai ridicat procentaj deaprobare din partea populaţiei, 92% în octombrie 2001,când SUA a început atacurile aeriene împotrivaAfganistanului. Răspunsul la atacurile teroriste din 11 sep-tembrie 2001 a constituit elementul definitoriu al primuluimandat Bush iar campania sa împotriva terorismului s-adovedit foarte populară.

Imensul rezervor de bună voinţă a secat însă întimpul celui de-al doilea mandat, în mod ironic exact dinaceleaşi motive care cu câţiva ani mai devreme l-au făcut peBush un preşedinte popular şi de succes. Războiul din Irak- prezentat ca o parte esenţială a campaniei împotriva tero-rismului - este un dezastru politic şi are un bilanţ militar

ambiguu. Americanii au ajuns la concluzia că au fost minţiţiatunci când li s-au prezentat motivele invadării Irakului, cădovezile au fost pur şi simplu fabricate, că strategia mili-tară a lipsit sau a fost defectuoasă, că acest război nu esteunul care merită luptat.

Ca şi cum un război impopular n-ar fi fost sufi-cient pentru pătarea imaginii sale, în 2005 uraganul Katrinaa arătat lumii întregi o Americă jalnică. Răspunsul federalhaotic şi inadecvat în faţa acestui dezastru a spulberat prac-tic încrederea în competenţele administrative ale lui Bush(care, culmea, este până acum singurul preşedinte cu unMBA) şi în capacităţile sale de lider puternic. În ochii po-pulaţiei, creşterea vertiginoasă a preţului petrolului care aurmat, încetinirea economiei şi criza financiară declanşatăanul trecut au făcut din cel de-al 43-lea preşedinte ameri-can mai degrabă un eşec economic decât un succes lanivelul campaniei împotriva terorismului.

Mulţi analişti compară cele două mandate ale lui

Bush cu cele ale lui Truman. Similarităţile sunt, într-adevăr,uşor de observat: ambii au beneficiat la început de coteînalte de popularitate, 87% pentru Truman când dupămoartea lui Roosevelt a devenit preşedinte, ambii au avut unal doilea termen marcat de război (cel din Coreea în cazullui Truman) şi de marasm economic. Cei doi îşi împart dealtfel locurile de frunte în clasamentul celor mai impopu-lari preşedinţi la sfârşit de mandat, 38% Truman, 39% Bush.

Totuşi, timpul pare a fi blând cu foştii preşedinţi,căci şi Jimmy Carter şi Bush seniorul sunt priviţi acum cumult mai multă simpatie decât atunci când au părăsit CasaAlbă, dublu aproape, în cazul lui Carter de la 34 % la 64 %şi de la 34 % înaintea alegerilor din 1992 la 60 % pentruGeorge H. Bush.

Există însă şi o altă latură a preşedintelui pe careapropiaţii şi consilierii săi încearcă în ultimul timp să oscoată la suprafaţă, deplângând faptul că publicul nu a avut

prea multe şanse să o cunoască. S-au scris cărţi şi s-au de-dicat numeroase situri web cu „bushismelor” lui, de la „nu-cular”, la „misunderestimated”. Ne vom aminti mult timp derăspunsul „So what?” atunci când reporterul de la ABC asubliniat faptul că Al Qaeda era inexistentă în Irak înainteainvaziei americane, nicidecum o bază a acesteia, aşa cumBush afirma pentru a justifica războiul. Invariabil însă, ceicare îl întâlnesc în privat - jurnalişti, scriitori, istorici, opo-nenţi politici - mărturisesc că impresia lor despre Bush estecea a unui gânditor meticulos.

Cei cu care a lucrat vorbesc de un om ordonat,rapid, mobilizat mereu nu de potenţialul victoriei, ci de per-spectiva eşecului. Terenul echipei de baseball TexasRangers, al cărui coproprietar a fost din 1989 până în 1998,a însemnat pentru George Bush, după spusele sale, „my ownpersonal field of dreams”. Ambiţiile politice nu i-au venitdecât atunci când postul de baseball commissioner i-a fostrefuzat. Spiritul competitiv, neacceptarea eşecului dar şi un

sens al datoriei faţă de tatăl său l-au făcut să-şi anunţe can-didatura pentru postul de guvernator al statului Texas. Cândi s-a spus că nu are nicio şansă în faţa foarte popularei de-mocrate Ann Richards, Bush a replicat: „Nu candidez îm-potriva ei, ci împotriva tipului de la Casa Albă” (BillClinton).

Jurnaliştii care au călătorit cu el în timpul cam-paniilor electorale prezidenţiale vorbesc de un om cu simţulumorului, care râde de propriile ticuri verbale şi pronunţărigreşite, capabil de autoironie. E deja binecunoscut felul încare s-a prezentat Reginei Angliei la o cină oficială pe vre-mea când Bush tatăl era preşedinte iar el primul fiu al ţării:„Eu sunt George, oaia neagră a familiei”.

Apoi este Bush optimistul, oricât de jos ar fi însondaje, Bush care nu se ia în serios, care le dansează re-porterilor la o conferinţă de presă, în aşteptarea lui John Mc-Cain, cel care dă porecle tuturora, de la ziarişti, la membrii

Cabinetului şi şefi de stat, cel care, incredibil, la întâlnireaG8 din Rusia, i-a masat spatele Angelei Merkel. Şi apoi estBush care în ciuda optimismului, lăcrimează de mână cufamiliile victimelor soldaţilor din Irak şi Afganistan.

Una din întâmplările lui favorite, care se pare că îiplace să o povestească ori de câte ori are ocazia, este legatăde vizita în România: apariţia acelui curcubeu spectaculosîn noiembrie 2002 în timp ce se adresa mulţimii din PiaţaRevoluţiei. La vremea bilanţului însă, preşedinţia sa cu greupoate fi zugrăvită în culori pastel de curcubeu. La ultimaconferinţă de presă ţinută în calitate de preşedinte al StatelorUnite, George Bush şi-a apărat cu tărie deciziile şi şi-a re-cunoscut şi câteva din greşeli. N-a lipsit umorul dar nici oundă de tristeţe şi nostalgie. Nu numai americanii sunt deza-măgiţi de liderul pe care l-au avut, însuşi preşedintele paredezamăgit. Altfel ar fi vrut să intre în istorie.

simonapogonat@accentmontreal.com

Moştenirea lui Bush

1212

Pe scurtGENA VINOVATĂ DE METASTAZĂ LA CANCERUL SE SÂN

Cercetătorii americani auidentificat gena careprovoacă apariţia metas-tazei în cazul canceruluide sân, crescând rezistenţatumorilor la chimioterapie,informează AFP, citată deNewsIn. Gena numită

„methaderin”, care este activă la aproape jumătate dintrepacientele bolnave de cancer, ajută tumorile maligne săreziste la tratamentele cu chimioterapie, folosite pentrudistrugerea celulelor canceroase. Potrivit cercetătorilor,identificarea mecanismului genetic care produce metas-tazele în cazul cancerului mamar poate deschide caleacătre un nou tratament împotriva acestei boli, care să fiecapabil să reducă mortalitatea. „Neutralizarea geneimethaderin la pacientele bolnave de cancer de sân per-mite atingerea simultană a două obiective importante: re-ducerea riscului de revenire a tumorii şi evitareametastazelor, cei mai importanţi factori care cauzeazădecesul pacientelor”, a subliniat Yibin Kang, profesor debiologie moleculară la Universitatea Princeton. Cancerulde sân este cea mai frecventă formă de cancer în rândulfemeilor.

LEVITAŢIECercetătorii americani augăsit o metodă de a face săleviteze obiecte mici,folosind forţe dinmecanica cuantică. Eisusţin că ar putea folosiaceastă descoperire pentrua construi maşinării na-

notehnice, anunţă Reuters. Experimentele se bazează peo forţă moleculară nou descoperită, care provine dindiferite combinaţii de molecule ce se resping între ele. Înacest fel, unele molecule levitează, creând o zonă fărăfrecare în micile aparate. Fizicienii de la UniversitateaHarvard, cei care au descoperit forţa, nu au făcut încăniciun obiect să leviteze, dar consideră că au găsitmodalitatea de a reuşi acest lucru în experimente vi-itoare. Având la bază principiile mecanicii cuantice, des-coperirea va putea fi folosită în chirurgie, industriaalimentară şi energetică, precum şi pentru creşterea ra-pidităţii computerelor. „Aceasta tehnologie nanome-canică are potenţialul de a îmbunătăţi medicina şi altedomenii”, a declarat medicul american Duane Alexander.

GĂURILE NEGREAstronomii au ajunsla concluzia căgăurile negre precedapariţia galaxiilor. Sepresupune că majori-tatea galaxiilor, in-clusiv Calea Lactee,au găuri negre încentrul lor. Între-barea este dacă

găurile negre au ajutat la formarea galaxiilor prinatragerea materiei sau dacă au apărut în mijlocul galaxi-ilor deja existente. Noile cercetări, care iau în calculprimele miliarde de ani din istoria universului, arată căprima ipoteza este mai aproape de adevăr. „Se pare căgăurile negre au apărut primele”, a spus Chris Carilli, dela Observatorul Radioastronomic Naţional din SUA. Ob-servaţiile radio-telescopice au relevat că galaxiile maitinere şi mai depărtate conţin găuri negre mult mai maricomparativ cu masa lor decât cele mai vechi şi maiapropiate. „Concluzia este că găurile negre au început săcrească primele”, a explicat cercetătorul german FabianWalter. Următoarea provocare pentru oamenii de ştiinţăeste să descopere cum afectează creşterea găurilor negredezvoltarea galaxiilor şi reciproca.

GENETICĂ

Tinereţe fără bătrâneţe

Traiul modern, cu tot cortegiul de abuzuri pe carele presupune - stresul impus de traiul în marile aglomerăriurbane, maladiile grave precum cancerul sau bolile cardio-vasculare - ne afectează multora dintre noi viaţa. Chiar şiaşa, date fiind noile progrese realizate de ştiinţă, tot maimulţi savanţi susţin că sunt pe cale să descopere moda-lităţile de prelungire a duratei de viaţă cu mult peste unsecol. „Campionul” acestui curent de opinie este geneti-cianul englez Dr. Aubrey de Grey, care crede că nu pestemult timp oamenii vor putea trăi o mie de ani!

În lucrarea sa, Ending Aging, devenită deja best-seller în Statele Unite, Aubrey de Grey expune progreseleremarcabile făcute în domeniul geneticii şi susţine că ştiinţane va permite să deţinem controlul total asupra degradăriibiologice a organismului şi să încetinim substanţial proce-sele de îmbătrânire. Savantul britanic este convins că a for-mulat teoria în baza căreia fiinţele umane ar putea trăi sutesau chiar mii de ani. În opinia sa, îmbătrânirea omului esteun proces similar degradării maşinilor, ca urmare adiferitelor tipuri de avarii. Dar, ca şi în cazul dispozitivelor,„avariile” biologice pot fi reparate, ducând la extindereaduratei de funcţionare a organismului.

De „nemurire” vor beneficia şi actualele generaţiiCel mai realist mod de a combate îmbătrânirea

este, consideră vizionarul de Grey, revigorarea corpului lanivel molecular şi celular, îndepărtarea defectelor acumu-late şi instaurarea unei condiţii biologice întinerite. Terapi-

ile de reîntinerire pot amâna aproape la nesfârşit fragilitateaşi bolile legate de îmbătrânire. „Adevărata problemă”,spune de Grey, „nu este care dintre procesele metabolice

provoacă «avarii» în organism, ci «avariile» înseşi.”Oamenii de 40 de ani au o stare de sănătate mai

precară decât cei de 20 din cauza diferenţelor din compo-ziţia moleculară şi celulară şi nu din pricina mecanismelorcare au generat aceste diferenţe. Se produc mutaţii la nivelcromozomial, care determină apariţia cancerului, apare îm-bătrânirea celulară, apar mutaţii mitocondriale care princreşterea stresului oxidativ par să afecteze biochimia celu-lară. O soluţie ar fi copierea ADN-ului mitocondrial, fărăcomponentele care generează radicalii liberi, astfel încâtorganismul uman să fie puţin sau deloc afectat de trecereatimpului. În prezent, circa o sută de mii de oameni mor zil-nic în lume din cauza maladiilor specifice bătrâneţii.

Dr. Aubrey de Grey a anunţat că acest proiect vafi perfect funcţional la cobai în mai puţin de zece ani şiprobabil vor mai trebui încă zece până ce va fi aplicat fiinţeiumane. Oricum, de avantajele lui vor beneficia oameniigeneraţiilor actuale, chiar şi cei care au deja 50-60 de ani.Graţie tehnologiei revoluţionare pe care cercetătorii de laCambridge, conduşi de dr. de Grey şi asistentul sau,Michael Rae, o pun la punct, omul se va putea menţinepractic tânăr la nesfârşit, nu va mai îmbătrâni, nu se va maiîmbolnăvi de maladiile care în prezent fac ravagii. „De-sigur, oamenii vor continua să moară, dar nu din cauzabătrâneţii sau a bolii”, explică de Grey, „ci fiindcă au fostmuscaţi de un şarpe veninos, au suferit un accident rutiersau au contactat un nou virus de gripă la care nu va exista,pe moment, antidot.”

Vineri 16 ianuarie 2009Vineri 16 ianuarie 2009 ■■ PAG. 12PAG. 12ŞTIINŢĂ & TEHNOLOGIE

INGINERIE

Maşina zburătoareSe poate transforma din automobil în avion în

doar 15 secunde, se numeşte Terrafugia Transition şi esteprimul aparat care este şi maşină, şi avion. Maşina-avioncu doar două locuri va intra în teste luna viitoare şi, dacă vatrece cu bine de primele examene, ar putea apărea în sa-loanele automobilistice internaţionale peste un an şi jumă-tate. Producătorii americani ai automobilului cu aripi spuncă acesta este uşor de întreţinut, din moment ce consumăcombustibil normal, care se găseşte la orice benzinărie, şiîncape lejer în orice garaj. Conceput de o echipa de ingineride la NASA, automobilul este propulsat de un motor de 100CP şi la sol, dar şi în aer. Terrafugia are o autonomie dezbor de 700-800 de kilometri cu un singur plin de benzinăla o viteză de 185 de kilometri pe oră. Până acum, aparatula fost testat doar pe şosele, la o viteză de 100 de kilo-metri/oră. Au fost primite deja 40 de cereri pentru un astfelde automobil. Preţul estimativ al aparatului este de 200.000de dolari. „Pentru un avion este un preţ rezonabil, dar pen-tru o maşina este cam mare”, au conchis producătorii. Maiexistă o problemă: doar în Alaska este permisă decolareade pe o şosea publică.

Rubrică realizată de DAN GEORGESCUdan@accentmontreal.com

Descoperiţi calitatea produselor noastre!

Marţi 8:00 - 18:00 • Miercuri 8:00 - 18:00Joi 8:00 - 20:00 • Vineri 8:00 - 20:00

Sâmbătă 8:00 - 17:00Produse din carne afumată, peşte şi delicioasele murăturifăcute după o reţetă proprie.Acceptăm cărţi de debit precum si cărţile de credit MasterCard şi Visa.

CHARCUTERIE

CRACOVIA

3291 Grande Allée, St-Hubert, QC J4T 2S8(450) 443-8492

Este 2009 şi ca la orice început de an pornimcu gânduri despre lucrurile pe care am vrea săle schimbăm, să le îmbunătăţim sau altele noipe care am vrea să le învăţam. În acelaşi timp,ne promitem să devenim cât mai disciplinaţi îna ne urma rezoluţia luată la întâmpinareanoului an. Iar dacă hotărârea dumneavoastrăpentru 2009 este de a arăta şi de a va simţi maisănătoşi, de a avea mai multă energie şi abili-tatea de a face mai bine ceea ce faceţi, atunciînseamnă că sunteţi la pagina corectă a acestuiziar! În acest număr vă voi prezenta Stevia, oplantă pe care o consider un miracol dulce şiadevărat. Şi nu, nu este vorba despre aceaplantă din grădina bunicii sau din spateleblocului pe care unii dintre noi o foloseam laînvelitul sarmalelor atunci când nu aveam su-ficiente foi de viţă sau frunze de varză. Estevorba de un arbust peren din familia Astera-ceae, nativ regiunilor nordice ale Americii deSud, ale cărui frunze sunt utilizate de sute deani de către paraguaieni şi brazilieni.

ALINA MOSCOVICIAccent Montreal

Un îndulcitor natural, netoxic,necancerigen

Cunoscută ca Iarbă Dulce (Kaa Hee) înlimba nativilor din Paraguay, Stevia este denumităştiinţific Stevia Rebaudiana, un nume explicat ast-fel: Stevia, dat de Dr. Peter James Esteve, unbotanist spaniol care a murit în 1566, şi Rebaudi-ana, dat de Dr. Rebaudi, chimist paraguaian şiprima persoană care a extras stevioside, compusulcare face frunzele şi tulpina acestei plante atât dedulci. Stevia Rebaudiana a fost pentru prima datădescrisă în 1899 de către Dr. M. S. Bertoni. El amenţionat beneficiile acestei plante în articolele pecare le-a publicat în 1905 şi 1918, în ultimul din-tre ele notând că „principala importanţă a planteiKaa Hee se datorează posibilităţii de a o utiliza înlocul zaharinei. Această plantă [n.a. compusul ste-vioside] prezintă mari avantaje în comparaţie cuzaharina: nu este toxic, dimpotrivă, este sănătos,aşa cum au arătat experienţele îndelungate şi studi-ile ale chimistului paraguaian Dr. Rebaudi; este unagent îndulcitor foarte potent; poate fi folosit di-rect în starea lui naturală (frunze pulverizate); estecu mult mai ieftin decât zaharina.”

Într-adevăr, Stevia este o sursă de stevio-side, o glucidă de 300 mai dulce decât sucrozaaflată în zahărul de masă provenit din trestia sausfecla de zahăr, fără a conţine nicio calorie. Ste-vioside este un compus inert nerecunoscut de cătremetabolismul corpului uman, nu modifică indiceleglicemic, părăsind corpul aşa cum a intrat. Acestecalităţi ale Steviei o fac un produs miraculos pen-tru diabetici, pentru cei care vor să dea câteva saumai multe kilograme jos sau pur şi simplu pentrucei care vor să mănânce dulciuri după pofta inimii.

Stevia aprobată pentru consumpe piaţa americană începând cudecembrie 2008

Cercetătorii japonezi au investigat SteviaRebaudiana încă din 1950, găsindu-i compoziţiachimică stabilă şi nenocivă pentru a fi utilizată îndiferite produse alimentare. În anii ’70, diferite ex-tracte ale acestei plante au fost aprobate pentruconsum de către guvern, moment din care Japoniaa început utilizarea pe scară largă a acestui produsnatural pentru a îndulci totul, de la sosul de soiapână la murături şi Diet Coca-Cola. În zilele noas-tre, se estimează că 40% din îndulcitorii aflaţi pepiaţa japoneză sunt derivaţi din Stevia. În paralel,în anii ’70-’80, Stevia a început să fie utilizatădrept înlocuitor de zahăr în China, Taiwan, Tai-landa, Coreea de Sud, Israel, Malaiezia, Brazilia şiParaguay în băuturi răcoritoare, îngheţată, gumăde mestecat, ceaiuri şi produse cosmetice.

Deşi Stevia a fost consumată pe larg înJaponia fără a fi înregistrată o creştere a cancerelorîn rândul populaţiei, Statele Unite au considerataceastă plantă nesănătoasă, fiind interzisă de cătreFDA (Food and Drug Administration - organizaţiaguvernamentală responsabilă cu aprobarea con-sumului de alimente şi medicamente pe piaţa ame-ricană). Extracte ale acestei plante au fost însăimportate sub categoria suplimentelor alimentare,o categorie neregularizată de către FDA. Explicaţiapentru care Stevia a fost doar „tolerată” ca supli-ment alimentar în Statele Unite în timp ce guver-nele altor ţări din Asia sau America de Sud auaprobat-o pentru consumul larg se pare că are de-a face cu interesele egoiste ale unor companiiamericane (i.e. Monsanto) care controlează indus-tria înlocuitorilor (artificiali) de zahăr. La urmaurmei, ce interes ar avea asemenea companii caStevia, un produs competitor minune - natural,non-caloric şi ieftin - să fie aprobat în alimentaţiede către FDA?

Studii suplimentare au fost conduse decătre companii precum Coca-Cola, Pepsi-Cola şiCargill, interesate în a prelua supremaţia noilorproduse derivate din Stevia. Aceste studii au con-cluzionat că Stevia este un îndulcitor cu totul na-tural, nefiind toxic sau carcinogen precumîndulcitorii artificiali ca aspartamul, găsit în pro-dusele Equal şi NutraSweet, zaharina din Sweet’NLow sau sucraloza din Splenda. În decembrie2008, câteva companii americane au anunţat că înprimăvara lui 2009 vom vedea pe piaţa nord-ame-ricană îndulcitori derivaţi din Stevia: Truvia pro-dusă de Cargill si Rebiana de către Coca-Cola.

Între timp, la Montreal, Stevia este vân-dută drept supliment alimentar şi poate fi găsităsub formă de pudră din frunze uscate, siropuri,esenţe sau pilule în magazinele naturiste (HealthTree, Teva, Tau, etc.), precum şi în secţiile cu pro-duse naturale de la Provigo, IGA Extra, Loblaw’sşi chiar Wal-Mart.

alinamoscovici@accentmontreal.com

NUTRIŢIE & SĂNĂTATE1313

5192 Gatineau, Montreal, H3T 1W9Telefon: 514-340-9664

restaurantemavi.itgo.com

Situat pe Côte-des-Neiges

Griluri portughezepreparate pe cărbuni de lemn

L-M 11:00 a.m. - 10 p.m.J-V 11:00 a.m. - 11 p.m.S 11.30 a.m. - 11 p.m.

Orar Maria Joao

Dr. Marius Damian D.M.D.CHIRURGIEN DENTISTE

Centre dentaire Papineau-Villeray

Tel: (514) 376 3371 Fax: (514) 376 3377

7715 Papineau, suite 100Montréal Quebéc H2E 2H4

Vineri 16 ianuarie 2009Vineri 16 ianuarie 2009 ■■ PAG. 13PAG. 13

Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

Simplu ghid de sănătate

Stevia va înlocuizahărul?

Dificultatea ritualurilor, ineficienţa trans-miterii mesajului esenţial şi necesitatea unor lo-caluri sofisticate au dus în epoca modernă laapariţia unor mişcări derivate din creştinism. Printr-un misionarism extrem de activ, prin alegerea cre-dincioşilor din rândul celor slăbiţi psihic şi fizic,acestea au reuşit să arate că sistemul creştin mergeşi fără artificii ritualistice. Omul modern fiind multmai educat decât acum 1000 de ani este mult maisensibil la proceduri sintetice, care îi permit o dez-voltare mai rapidă, adică integrarea învăţăturilor şiobservarea progresului în starea fizică şi psihică.

Evanghelismul este o mişcare liberală şidemocratică bazată pe învăţăturile creştine. Printr-o abordare directă, evanghelismul încearcă o câtmai mare apropiere de modalităţile în care apropovăduit Isus. Adunări în aer liber sau săli genhangar, miracole de vindecare, muzică, dans şi dis-cursuri libere şi improvizate, extrem de energice,implicarea audienţei în slujbă, fac din această miş-care un competitor serios la creştinismul clasic(catolicismul cu derivatele sale şi ortodoxismul)dar şi un înlocuitor agreabil. Orice individ carereuşeşte să adune credincioşi şi care a urmat câţivaani anumite cursuri poate fonda o mişcare evanghe-lică. Slujbele sunt extraordinar de vivace, se cântă

gospel, se dansează, se conectează cu divinul îm-preună cu alte mii de oameni. Bref, o atmosferă desărbătoare şi entuziasm, de neîntâlnit şi de necon-ceput în bisericile ortodoxe sau catolice

.

Anumite tehnici indicate subtil de apostolul Pavel- cum ar fi vorbirea în limbi (cuvinte care nu au co-respondent în realitatea imediată), punerea mâinilorvindecătoare (aducerea harului divin asupra cre-dinciosului), etc. - au efecte fenomenale. Nu e sigurcât este fizic şi cât psihic în aceste efecte, însă par-ticipanţii au fun şi sunt extrem de bucuroşi. Secreditează vindecări în masă de cancere, de depre-sii şi se anulează divorţuri. Esenţa ritualurilor enu-merate mai sus este aceeaşi: scoaterea individuluidin spaţiul fizico-corporal şi asocierea în spaţiul ex-terior cu noţiuni imaginate exaltat. De exemplu,imaginăm starea de sănătate în pastor şi imaginarîntindem mâinile să o culegem.

În România evanghelismul a luat avânt şieste agreat. Datorită tradiţionalismului şi extremeiorganizări a ortodoxiei este însă destul de greu decompetiţionat. Incredibil, dar şi astăzi preoţiiortodocşi consideră evangheliştii ca lucrare a„necuratului”. Competiţia nu-i uşor de dus când aifost obişnuit cu hegemonia.

LOCURI DE PRACTICĂMission Charismatique Internationale du Canada5685 Chauveau, Montreal, (514) 253-3303www.mci12.ca

Misiunea este ţinută de pastorul Carbone şi soţiasa. Atmosfera este foarte dinamică iar slujba se faceîn franceză şi spaniolă. Cel puţin 5000 de oameniparticipă în fiecare duminică.

Vineri 16 ianuarie 2009Vineri 16 ianuarie 2009 ■■ PAG. 14PAG. 141414 VOIAJ INTERIOR

Creştinismul modern:Evanghelismul

• NOI PRODUSE VENITE DIN ROMÂNIA:ceaiuri şi siropuri Plafar, Borş Magic cu legume,cu smântână şi cu tarhon, diferite supe şi ciorbeinstant, muştar obişnuit, iute şi cu hrean, esenţede rom şi de vanilie, prafuri Delikat, zahăr vanilatşi pudră, dropsuri cu diferite arome, gelatină ali-mentară, pastă de măceşe, miere de salcâm, so-cată, apă minerală Borsec şi Perla Harghitei.

• PESTE 25 DE FELURI de salate, ciorbe şi mân-căruri pregătite în bucătăria noastră, murături decasă, varză acră, borş de tărârţe şi leuştean.

• GAMÃ COMPLETÃ de prăjituri româneşti, cozo-naci, fursecuri şi saleuri. Colivă la comandă.

• LARGÃ VARIETATE de salamuri, muşchi ţigă-nesc, ceafă afumată, coaste, slănină, cârnaţi caba-nos, tobă de casă, lebăr, şuncă, ciolan afumat,toate preparate în afumătoarea noastră. Mititeiproaspeti.

• LARGÃ VARIETATE de brânzeturi, telemeade oaie, caşcaval, caş şi urdă proaspătă, brânzădulce de vacă.

MMAAGGAAZZIINNUULLBBUUCCUURREESSTTII

CEL MAI MARE MAGAZIN DE PRODUSEROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE DIN AMERICA

• peste 3000 de produse diferite •

Vindem ziare româneşti primite săptămânaldin România (vineri, după orele 16:00)

LLUUNNII--MMAARRŢŢII--MMIIEERRCCUURRII:: 77::0000 --1199::0000JJOOII--VVIINNEERRII:: 77::0000 --2200::0000

SSÂÂMMBBĂĂTTĂĂ:: 77::0000 --1188::0000DDUUMMIINNIICCĂĂ:: 77::3300 --1144::0000

(514) 481-4732 • 4670 Decarie(între Queen Mary şi Côte St Luc)

MormonismulMormonismul este o religie extrem de controversată, cu rădăcini

creştine dar care merge pe un drum separat. A fost fondată în Statele Uniteîn 1830 de John Smith. Titulatura folosită de mormoni pentru biserica loreste Biserica lui Cristos a Sfinţilor de pe urmă sau Church of Jesus Christof Latterday Saints. Din dorinţa de a sanctifica pământul Americii şi de a-ida valenţe similare cu Palestina, ţara sfântă, John (Joseph) Smith, un tip de24 de ani, afirma că Isus l-a vizitat, dăruindu-i un pachet de foiţe de aurcare conţineau o nouă biblie (Cartea lui Mormon) pe care i-a lăsat-o până aavut timp s-o copieze.

Cartea lui Mormon încearcă o sistematizare a creaţiei şi expunefoarte multe poveşti din care cititorul poate extrage înţelepciune. Mişcareaare sediul central în Utah şi este foarte bine organizată, cu un spirit de mi-sionarism foarte activ. Misionarii se numesc Elder (Bătrânul) sau Sister(Soră) şi îşi fac un titlu de onoare din a aduce în congregaţie noi credin-cioşi. Cu toate că am petrecut timp cu ei şi am încercat să extrag esenţa mis-a părut totul o aiureală care probabil urmăreşte confuzia totală a credin-ciosului, similar cu koanurile zen, acele ziceri folosite de călugării zen. Dacăiniţial era permisă poligamia, acum aceasta nu mai este încurajată. Expli-caţia mormonă pentru practicarea poligamiei în trecut este că un bărbatpoate avea grijă de mai multe femei şi de ce le-ar lăsa pe drumuri când poatesa le întreţină?

Cu toate ca mormonismul nu are sens pentru un observator nea-vizat, credincioşii reuşesc în urma unui ritual de iniţiere să suprapună pesterealitatea curentă acest sistem totuşi funcţional chiar dacă amuzant. În fond,dacă individul reuşeşte să funcţioneze din structuri cerebrale inteligente,minimizând amplitudinea emoţiilor, el rămâne bine ancorat în realitate. Amîntâlnit mormoni studenţi la medicină, drept şi ştiinţe politice, nu însă şi in-gineri, care, în principiu, au nevoie de o gândire carteziană. Templele suntimpunătoare şi accesul este permis numai celor iniţiaţi şi celor care vor săadere în timpul primei vizite. Neavând un interes major nu m-am iniţiat.

Extrem de dispuşi pentru a avea noi membri şi văzând în emigraţiachineză o sursă foarte motivată de a învăţa engleza şi de a se integra cu oricepreţ, tinerii misionari au învăţat chineza, spre bucuria nou veniţilor. Din dis-cuţii intime cu chinezi am înţeles că aceştia habar n-au despre ce se vor-beşte dar sunt mulţumiţi că pot să depăşească barierele lingvistice şi au niştetipi cool pentru conversaţie.

LOCURI DE PRACTICĂChurch of Jesus Christ of Latterday 4355 de l'Orphelinat, 514-488-2197

CĂRŢI RECOMANDATECartea lui Mormon

Rubrică realizată de DAN POROINEANUdanporoineanu@accentmontreal.com

Îngerul Moroni - Emblema mor-monismului, Îngerul Moroni este ofigură importantă în teologiamişcării Latter Day Saint. El esteîngerul care l-a vizitat pe JosephSmith şi gardianul plăcuţelor de aurce au constituit sursa de inspiraţiepentru Cartea lui Mormon.

MMaaşşiinnaa pprreeşşeeddiinn--tteelluuii OObbaammaa

Este cunoscut faptul că preocu-parea serviciilor de pază şi protecţie careau ca atribuţie printre altele şi paza şefilorde stat este tot mai activă. Având învedere noile tipuri de ameninţări la adresacelor pe care-i păzesc, serviciile respec-tive trebuie să găsească soluţii din ce înce mai ingenioase şi mai adecvate pentruîndeplinirea în cele mai bune condiţii amisiunii. Iată că pentru acest dezideratamericanii au creat pentru preşedinteleObama o nouă limuzină prezidenţialăcare este o combinaţie între o maşinăobişnuită, un camion şi un tanc. Maşinaare, printre altele, uşi cu o grosime de 20cm, sisteme de telecomunicaţii prin satelitultra performante, precum şi tot confortuldestinat unei persoane de rang înalt. Ceicare au fabricat-o spun că Obama se vasimţi în noua sa limuzină ca într-un„cocon” deoarece izolaţia maşinii face cazgomotele obişnuite să dispară cudesăvârşire, preşedintele fiind practic izo-lat în acest mediu protector. Obama se vaafla în noua lui limuzină şi va străbate cei4 km către Casa Albă în ziua inaugurării.

SSaallvvaaţţii ssiinnuucciiggaaşşiiii!!

Un fost poliţist japonez pe numeYukio Shige, acum ieşit la pensie, s-a gân-

dit să nu piardă timpul şi să facă cevafolositor atât pentru el cât şi pentru soci-etate. Locuind în orăşelul Tojinbo, re-cunoscut pentru faleza din apropiere undeau loc anual sinucideri, Shige patruleazăzilnic cei 2 km de faleză pentru ai depistape cei care vor să se sinucidă, încercândsă-i împiedice şi să-i convingă să nu facăacest gest. Poliţistul conduce persoanelerespective la o cafenea din apropiere şi leserveşte cu un bol de orez în timp ce dis-cută cu ei despre viaţa acestora. Ce-i carenu au locuinţă sunt ajutaţi tot de poliţistprintr-o asociaţie proprie de caritate. Prinaceste intervenţii Yukio Shige spune că areuşit să salveze circa 167 de persoane dela sinucidere.

CCăăssăăttoorriieerreeppeettaattăă ddee 6600 ddee oorrii

Doi octogenari din oraşul britanicWater Cooville, Margaret and John Beau-voisin, au efectuat ceremonia căsătoriei de60 de ori, în fiecare an începând cu 1950.Prima dată au spus DA în 1948 şi de atuncişi-au promis să reînnoiască anual acestlegământ. Doar în 1949 nu a fost posibilacest lucru, deoarece el era înrolat în Ar-mata Regală, dar din anul următor s-auţinut de promisiune. Minunatul cuplu care

se declară la fel de îndrăgostit ca în primazi, are 11 copii, 23 de nepoţi şi 13strănepoţi.

UUnn aaddoolleesscceenntt ddee550000 kkgg

Billy Robinson, un tânăr de 19ani din SUA, a reuşit să ajungă la greu-tatea de 500 kg. Acestă cifră incredibilăse datorează mamei sale, care pierzăndprimul copil la 19 luni din cauza unei tu-mori inoperabile, şi-a revărsat apoi toatădragostea asupra lui Billy, îndeplinindu-itoate poftele. Aceasta se pare că l-a hrănitcu un regim fast food de 8000 de caloriipe zi, aproape de 4 ori necesarul unuiadult.

Billy nu putea face nimic singurdecât să meargă la toaletă. În rest, în toateactivităţile trebuia ajutat. Medicii i-au ex-tirpat deja 30 de kg de grăsime de pe ab-domen şi au reuşit să-i micşorezecapacitatea stomacului pentru ca să poatăadopta o dietă de 1200 calorii pe zi. Ast-fel, el a reuşit să scape de aproape jumă-tate din cele 500 kg. Într-un final, Billy aajuns la o clinică de reabilitare, fiind des-părţit de mama sa care aproape l-a ucisdin prea multă dragoste.

IIgguuaannaa rroozz

În Insulele Galapagos a fost des-coperită o nouă specie de iguană care arepielea de culoarea roz. Rosada trăieşte izo-lată pe insula Isabela din arhipelagul Ocea-nului Pacific, mai precis pe versantulvulcanului Wolf. Neobservată de Darwin întimpul vizitei sale din 1835, ea pare a indicacea mai veche ruptură între speciile ani-malelor terestre din Galapagos. În bazastudiilor de ADN, cercetătorii au clasatRosada ca o specie diferită, ea separându-se de restul iguanelor acum circa 5,7 mi-lioane de ani. Rămâne de elucidat misterulfaptului că la aceea dată partea vestică aarhipelagului unde Rosada trăieşte exclusivnu exista.

ÎÎnnvviieerreeaa mmaammuuţţiilloorr

Oamenii de ştiinţă sunt tot maiaproape de a readuce la viaţă specii de ani-male demult dispărute, datorită progreselorînregistrate în domeniul ADN-ului. Prinurmare, ideea de Jurassic Park a regizoru-lui Steven Spielberg s-ar putea să nu fiechiar atât de îndepărtată. „Reînvierea” ani-malelor preistorice este o idee mai veche,întărită anul trecut de reuşita decodăriiaproape în întregime a unui genomaparţinând unui mamut lânos care a trăit înSiberia acum 60.000 de ani. Cercetătorii aureuşit deja să reînvie gene ale tigrului tas-manian şi sunt aproape să reuşească acestlucru şi cu mamuţii. Totuşi, nu există şansesă vedem dinozauri adevăraţi în vremurilenoastre, căci e puţin probabil ca informaţiagenetică să supravieţuiască mai mult de unmilion de ani, în orice mediu. Potrivit pu-blicaţiei New Scientist, ar exista cel puţin10 specii de animale care în viitorulapropiat ar putea fi readuse la viaţă, pre-cum şi omul de Neanderthal.

Rubrică realizată de OCTAVIAN SECARĂoctaviansecara@accentmontreal.com

Vineri 16 ianuarie 2009 Vineri 16 ianuarie 2009 ■■ PAG. 15PAG. 151515 FAPT DIVERS

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

Fiind la prima ediţie din acest an, primiţi urărilenoastre de bine: vă dorim să aveţi un an plin de clubbing &fun!

După primele evenimente deja derulate, putemspune că semne bune anul are. Ne aşteptăm la o agendăplină de producţii marcante, deşi suntem în plină criză fi-nanciară mondială, faţă de care montrealezii s-au exprimatîntr-un sondaj efectuat de Journal de Montréal că-şi vorajusta printre altele şi bugetul de entertainment. Adică maipuţine ieşiri la restaurante, baruri, cluburi, concerte şi spec-tacole. Cu siguranţă că evenimentele şi spectacolele oferitegratuit vor suferi ajustări - în desfăşurare, la nivel de spon-sori, la capitolul notorietate a artiştilor invitaţi. GM Canada,de exemplu, a anunţat că-şi retrage suportul financiar pen-tru ediţia din acest an a Festivalului de Jazz.

Considerând toate acestea, putem însă spune căaşteptările noastre au fost confirmate de prezenţa la Mon-treal în primele 2 săptămâni ale anului a doi dintre cei maicunoscuţi şi mai populari Dj-ii ai planetei. Primul a fostTiesto, la Centre Bell, imediat după trecerea în noul an, iaral doilea Bob Sinclair, la Club Opera, pe care am avutocazia să-l şi vedem la treabă.

„BOB SINCLAIR IS IN THE HOUSE!” - asta s-a auzit în repetate rânduri sâmbătă, 10 ianuarie, puţin dupămiezul nopţii în Club Opera. Evenimentul, vândut foartebine în avans şi la care preţul biletelor devenise prohibitivîn seara desfăşurării, a avut succesul scontat. Mai exact,starul a făcut ca atmosfera să fie una extrem de încinsă.Clubul a fost plin până la refuz cu fanii lui Bobby, obişnuiţiiclubului, VIP-urile de o noapte sau participanţii de con-junctură la un eveniment montrealez. Toţi aceştia au fostaduşi la un numitor comun de „Dj-ul cu chip de Jesus”, aşacum l-am numit eu văzându-l cum îşi pleacă uşor capulspre dreapta, unde-şi tine casca din care elaborează trece-rile de la o piesă la alta, hituri mai vechi sau mai noi. Bobbya uimit asistenţa, animând un public foarte variat. Evident,avea şi cu ce, dar e de semnalat şi cum i-a redus pe toţi latăcere şi introdus într-o zonă necunoscută, „jucându-se” însfera „pour les connaisseurs” cu genuri de muzică dez-voltate în laboratoarele Europei. Asta se întâmpla pe la 2:30a.m. şi a fost suficient timp ca apoi să revină la comercialulde dinainte. Niciuna dintre cele două atitudini muzicale nua fost de criticat şi apoi cine să o facă? În weekend-ul de laMontreal, Bob Sinclair a punctat această destinaţie pe hartanord-americană, unde multe dintre hiturile sale se audfrecvent în cluburi şi la radio. Nu au lipsit deci mixurile pe

Soundz of Freedom, Rock This Party, Together, Give a Lil’Love, pe un scurt fragment Calabria şi de asemenea peWorld Hold On.

Despre Club Opera se poate spune că este un clubpeste foarte multe la Montreal dar totuşi departe de ceea cese vrea un club de elită, chiar şi pentru America de Nord.

Decorul pare uşor perimat la nici 3 ani de la deschidere, iarîn serile cu evenimente speciale, cum a fost cel cu Bob Sin-clair, am întâlnit probleme grave de securitate, atât la ac-cesul în club, cât şi la ieşire. Experienţe neplăcute pentruclientelă, indiferent de exigenţele acesteia şi care nu faccinste clubului.

Vineri 16 ianuarie 2009Vineri 16 ianuarie 2009 ■ PAG. 16PAG. 161616 CLUBBING & FUN

Bob Sinclair in the house!

IDOL’S TOP 10CHOICES

de Dj Răzvan ISCUContinuăm şi în acest an tradiţia TOP-ului cu piese româneşti sau

străine care au contribuţie sau influenţă românească. Varianta electronică de pesite-ul nostru, www. idolconcerts.com, oferă posibilitatea de a asculta acestepiese. Iată cum se prezintă TOP-ul acestei ediţii:

1. Nick Kamarera & Deepside Deejays - Beautiful Days [Idol FirstChoice]

2. David Deejay feat. Dony - Nasty Dreams3. Inna - Hot4. Dj Andi feat Stella - Colours Of The Rainbow5. Allexinno - Sunrise 5 AM6. Dj Rynno & Sylvia - Fantasy of Love7. Voxis vs. Dj Andi - To The Moon8. Negru - Bate'n Lemn9. NTFO - Don't Cry [New Entry]10. Fish & Chips - Bouncing In Draut

Echipa IDOL CONCERTSclubconcertecanada@sympatico.cawww.idolconcerts.cominfo: 514- 991- IDOL (4365)

SPORT1717

Indiscutabil, Man U s-a dovedit cea mai puter-nică echipă de club a anului trecut, trecându-şi în pal-mares Liga Campionilor iar la sfârşitul anului FIFA ClubWorld Cup. Să încercam să aruncăm o privire la ce se în-tâmplă la acest club, pentru a descifra din secretele aces-tor reuşite. Se pare că un rol important îl deţine Sir AlexFerguson, care conduce echipa de mai bine de 20 de ani,dovedindu-se unul din cei mai buni manageri din toatetimpurile.

Manchester îşi permite să-l „enerveze” pe ta-lentatul atacant argentinian Carlos Tevez, 22 de ani, re-fuzând între timp să-i plătească 22 milioane de liresterline, sumă pentru care Tevez s-ar transfera perma-nent pe Old Trafford; actualmente, el se află pe un îm-prumut de 2 ani. Motivul principal ar fi acela că Tevez îşicam pierde locul de titular în dauna trioului CristianoRonaldo, Berbatov şi Wayne Rooney. Interesant este căManchester a investit numai în această iarnă 17 milioanede lire pentru a-i transfera pe sârbii Tosic şi Ljajic, tineretalente de la Partizan Belgrad. Sunt destule talente cres-

cute şi în pepiniera proprie, dintre care se remarcă DannyWelbeck, 17 ani, pe care Sir Alex Ferguson îşi propunesă-l promoveze la prima echipă. Deci stabilitatea pebanca tehnică şi concurenţa dură pentru un loc în echipăfac parte dintre ingredientele succesului.

Victoria clară cu 3-0 în faţa lui Chelsea în Pre-mier League nu face decât să confirme că Man U rămâneîn cărţi şi anul acesta. Antrenorul lui Chelsea, brazilianulScolari, a afirmat după meci că după cum joacă acum,echipa sa de pe Stamford Bridge nu poate câştiga niciocompetiţie. Nu putem decât să-i dăm dreptate versatuluitehnician, care a mai declarat că nu ştie exact ce săschimbe ca să-şi aducă echipa pe drumul cel bun, alar-mându-l pe proprietarul clubului, Roman Abramovich,şi aşa „şifonat” de pe urma crizei financiare.

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

Vineri 16 ianuarie 2009Vineri 16 ianuarie 2009 ■■ PAG. 17PAG. 17

Manchester United - numărul 1

Dacă turul campionatului a fost unul destul deslab, se pare că în retur fotbalul va fi în continuare însuferinţă, în special datorită crizei economice careloveşte fără milă.

La Rapid, haosul continuă. Copos şi Taher numai cooperează nici între ei şi nici cu clubul iar jucătoriinu şi-au văzut banii de câteva luni. Jose Peseiro, fostulantrenor, a depus plângere la UEFA pentru a-şi primisalariul, echipa se destramă, jucătorii străini vor să plece,iar 4 jucători români fac demersuri să devină liberi decontract. Pe scurt, nicio lumină la capătul tunelului pen-tru formaţia de sub podul Grant. De altfel, camerunezulPierre Boya sintetizează excelent starea de spirit de laechipă: „O să mai vin în România doar ca să-mi facbagajele! Nu am de ce să mai stau la Rapid, n-am mailuat bani de câteva luni. La echipă s-a creat o situaţie încare nu se poate face performanţă. Nu există bani, nuexistă respect şi nu se ştie cine conduce. Nu văd nici unviitor aici”.

Poli Timişoara i-a desfăcut contractul lui DusanUhrin Jr., în ciuda rezultatelor foarte bune din tur, Poliaflându-se pe locul 3, la distanţă de 6 puncte de Dinamo,exact cu cât a fost penalizată de FIFA. Este posibil căsalariul mare al tehnicianului să fie cauza despărţiriiacestuia de formaţia de pe Bega. În locul lui a fost in-stalat Gavrilă Balint, fosta glorie a Stelei, acum laProTV. Cariera de antrenor principal a lui Balint e destulde subţire şi pentru prima dată el se află în această cali-tate la o echipă din Liga întâi.

La Steaua, „Fiara” se transformă încet, încet în mieluşel.După ce patronul Gigi Becali, în stilul său caracteristic,l-a aruncat pe Dorinel Munteanu ca pe o măsea stricată,Marius Lăcătuş, supranumit „Fiara”, se întoarce pentrual doilea mandat în Ghencea, conştient că va fi din noula cheremul lui Gigi.

Campioana en-titre, CFR Cluj, s-a scuturat deTrombetta şi l-a adus pe Dusan Uhrin Jr., dar pe post deconsilier, reuşind astfel să dribleze regulamentul con-form căruia un antrenor nu poate conduce 2 echipe înacelaşi sezon. Oficial, noul antrenor este Ales Jindra,care a antrenat ultima data în liga a doua din Cehia.

Nu se poate vorbi cu adevărat de întăriri la nici-una dintre echipe. Deviza pare a fi „ăştia suntem, cu ăştialuptăm”. De exemplu, CFR-ul se întăreşte cu jucători dinliga a doua din Argentina, în timp ce Steaua se fortificăcu jucători de la Steluţa-Gloria Buzău.

Rubrică realizată de FLORIN MOSCOVICIflorin@accentmontreal.com

Va supravieţuifotbalul în retur?

Arshavin, aproapede Arsenal

Una dintre revelaţiile Euro 2008, rusul AndreiArshavin, 27 de ani, este foarte aproape de o mutare dela Zenit St. Petersburg în Premier League, la Arsenal. Separe că este un context favorabil pentru acest transfer,din moment ce 3 jucători de bază de la Arsenal - Fabre-gas, Van Persie şi Walcott - sunt cu toţii pe punctul de a-şi reînnoi contractele cu clubul, dar au şi oferte din afară,în special Fabregas, care se pare că se află în vizorulBarcelonei.

Gabi Balint, noul antrenor al Timişoarei

Sir Alex Ferguson

Carlos Tevez

FIFA Club World Cup - Manchester-Liga de Quito: 1-0

Andrei Arshavin

Vineri 16 ianuarie 2009Vineri 16 ianuarie 2009 ■ PAG. 18PAG. 181818

OFERTE DE MUNCĂ

Job opportunity! Canadian DiamondMarketing looking for people to work forbig commission. Call Margita,514-830-8906.

Caut şofer clasa 1, cu experienţă, pentruCalifornia în echipă (team).Tel: 450-975-7557; 514-972-6916

Caut bărbat cu permis de conducere pen-tru livrări de produse alimentare în vestulinsulei Montreal. Tel: 514-999-2780

Căutăm technician(ă) în arhitectură sauarchitect(ă) junior. Minimum 5 ani de ex-perienţă. Rak & Rak Architectes,514-731-0099; alex.rak@sympatico.ca.

CERERI DE MUNCĂ

Amenajări interioare/renovări. Pentru unserviciu de calitate şi un preţ foarte bun,contactaţi-mă. Dănuţ Bancu, tel: 450-627-3899.

Doamnă româncă, 52 de ani, îngrijesccopil la domiciliul meu (CDN) sau alcopilului. Informaţii la: 514-739-8348.

Şofer profesionist particular, disponibil7/7 pentru a efectua deplasări long dis-tance sau court distance. Preţul se negoci-ază în funcţie de cerinţă. Sunaţi la514-562-6172, Florin.

AUTO

Vând 4 jenţi noi de 17' pentru Mercedes.Tel: 514-731-7770.

Vând DODGE RAM 1500 4.7l, 212.000km, an 2002. Preţ 4750$, negociabil.Tel: 514-961-3855.

KIA MAGENTIS LX V6 2007(cumpărată în septembrie 2006), 2,7 l, 185cp, 25000 km, excelentă stare, proprietarnefumător, schimb ulei gratuit la conce-sionar transferabil noului proprietar, auto-matic 5 viteze. 15.000$. Motivul vânzării:mutare în Europa. Tel: 514-331-2175.

VÂNZĂRI

Următoarea apariţie:30 ianuarie

(data limită pentru datanunţuri:

25 ianuarie)

ÎNCHIRIERI

Condo de lux, 4 ½, 1000 pi2, Centre Ville(Crescent), la 100 m de staţia de metrouLucien L’Allier. Impecabil, frumos, şemi-neu, garaj, 1650$/lună. 514-937-7447.

Camere de închiriat la 3271 Van Horne,aproape de centru comercial, lângă staţiade metrou Plamondon, autobuz 161.Curat, mobilat, încălzirea şi electricitateaincluse. Tel: 514-733-9415.

ANUNŢURI

Biserica Sf. Apostol Andrei (Laval) vă in-vită la săvârşirea Sfintei Liturghii înfiecare duminică începând cu orele 11:30.635 boul. des Laurentides (colţ cu SaintLouis, Laval). Pr. Dan Nicolau: 514-487-6596.

Parohia Ortodoxă Sf. Gheorghe (RiveSud) invită credincioşii la următorul pro-gram de slujbe: duminica, 9:30-12:30,utrenia şi Sfânta Liturghie; miercuri, orele20:00, slujba Sfântului Maslu; sâmbăta,orele 16:00, slujba vecerniei. Adresa:2000 boul Marie, Longueuil (Saint-Hu-bert), J4T 2B1. www.sfgheorghe.com.

Biserica Penticostală Română Église deDieu Bethel Roumaine de Montréal, J.J.Joubain, QC, H7G 4J1. Tel: 450-697-9469; 514-241-7913. Program slujbe reli-gioase: joi, 18:00-20:00; duminică,9:00-12:00 şi 18:00-20:00.

Biserica Greco-Catolică Parohia NaştereaMaicii Domnului celebrează SfântaLiturghie în fiecare duminică la ora 10:30.2310 Denonville,Ville-Emard (Mtl), H4E1M8 (metrou Monk, autobuz 36 direcţianord, a 4-a staţie). Pr. Gheorghe Avram:514-745-7565;www.sfantamariamica.org

MICA PUBLICITATE

GRATUITĂ.Profitaţi!

514-690-8831

în este

Tânăr drăguţ, situaţie deosebită, caut re-laţie prietenie-căsătorie cu dom-nişoară/doamnă între 18 şi 38 de ani.Aştept mesajul dumneavoastră lageorgedragut@rocketmail.com

Divorţat, 35 de ani, fără obligaţii, dorescsă-mi întemeiez o familie alături de odoamnă sinceră, serioasă, maxim 30 deani, nefumătoare. m_mircea@ymail.com

Doamnă agreabilă, doresc să cunosc domnîntre 40-55 de ani, serios, stilat, iubitor decălătorii şi activităţi sportive în vedereaunei relaţii stabile. Contactactaţi-mă laramona.eu@gmail.com

VÂNZĂRI

Vând avantajos cartuşe de imprimantă lasercolor, timbre de colecţie şi accesorii erotice.Tel: 514-230-6945 sau rmail:patapat32@yahoo.ca.

Vând (lichidez) diverse obiecte electrocas-nice şi de mobilă (dormitor, ecran plat cal-culator, TV Philips, dezumidificator, aparataer condiţionat portabil, frigider, aragaz,etc.). Motivul vânzării: mutare în Europa.Tel: 514-331-2175.

O ocazie unică, condo disponibil în triplexnou, situat la 50 m de canalul Lachine, arhi-tectură stil european în cărămidă şi piatră,foarte spaţios, 1260 pi2, înălţime de 9 pi-cioare, recuperator de caldură şi aercondiţionat, 2 camere de dormit, 2 săli debaie, bucătarie din lemn importată din SUA,mare sufragerie şi salon, două mari bal-coane, sală de lavaj, un loc de parcare şi de-bara la subsol. Telefonaţi la Sandu:514-219-6562, Me-Ra Developpement Inc

www.accentmontreal.com

MATRIMONIALE

Cea mai mare colecţie de filme româneştidin Montreal. Peste 400 de filme istorice,comedii, de acţiune, pentru copii, docu-mentare, sportive. Tel: 514-944-1418.

Cum puteţi primi răspuns laorice întrebare personala?

Dragoste, destin, carieră, soluţiide iesire din impas, cauzele

problemelor actuale, totul poategăsi o cale cu ajutorul Tarotului

doar apelând la Catrinel.Rezultate garantate.(514) 618-5627

Vineri 16 ianuarie 2009Vineri 16 ianuarie 2009 ■ PAG. 19PAG. 191919 DIVERTISMENT

HHOORROOSSCCOOPPBERBEC (21 martie - 19 aprilie)Sănătate: Prezenţa lui Uranus înPeşti în casa a 12-a indică o sensi-bilitate a sistemului nervos şi

posibile accese de furie. Dragoste: Relaţia cupartenerul de viaţă va funcţiona din ce în ce maiprost şi veţi avea multe momente critice. Fi-nanciar: Situaţia se prezintă staţionar, nu se pro-duc tranzite semnificative care să influenţezestarea voastră financiară.

TAUR (20 aprilie - 20 mai)Sănătate: Poţi avea problemecauzate de funcţionarea rinichilorşi a zonei ochilor. Dragoste: Se

poate ca o legătură de amiciţie să alunece pepanta amorului. Financiar: Călătoriile de afa-ceri şi colaborările la distanţă sunt favorizate.

GEMENI (21 mai - 21 iunie)Sănătate: E posibil să con-tractezi o infecţie sau o gripă cete va izola, câteva zile, de restul

lumii. Dragoste: Pot apărea surprize în viaţasentimentală şi schimbări pozitive. Financiar:Banii sunt pe teren sigur, vin, pleacă, atât câtsă menţii un echilibru financiar perfect.

RAC (22 iunie - 22 iulie)Sănătate: Trebuie să-ţi impui unregim de viaţă mai echilibrat petermen lung. Dragoste: Planeta

roşie a dorinţei şi a conflictului este conturată ar-monios, aşa că situaţia nu are cum să degenerezeîn evenimente dramatice. Financiar: Este posi-bil să beneficiezi de venituri suplimentare sauperechea ta să aibă succes financiar.

LEU (23 iulie - 22 august)Sănătate: Poţi avea nopţi de in-somnie în care resimţi vagisimptome de depresie sau anxi-

etate. Dragoste: Recunoaşte adevărul în faţă şiia măsurile care se cuvin, cu cap, nu neapăratdoar cu suflet! Financiar: Ai ocazia să-ţi echili-brezi bugetul, dar nu trebuie să risipeşti.

FECIOARĂ (23 aug. - 22 sept.)Sănătate: Ceva se schimbă înstarea ta de sănătate. Dacă totul amers bine până acum, se in-

stalează boala. Dacă ai fost bolnav, vindecareapare să fie definitivă. Dragoste: În cuplu temulţumeşti cu o viaţă decentă în doi. Dacă eştisingur, apreciezi foarte mult liniştea. Financiar:Ar fi bine să fii prudent cu banii şi să-i cheltui cumare grijă.

BALANŢĂ (23 sept. - 22 oct.)Sănătate: Poţi avea unele pro-bleme cu sistemul nervos, dar nuva fi nimic grav. Dragoste: Pasi-

unea s-a mai stins, atracţia s-a mai destrămat, darasta nu înseamnă că nu formaţi încă un cuplustabil şi de invidiat. Financiar: A venit vremeasă-ţi achiţi nişte datorii mai vechi sau să intri înposesia unor bani pe care alţii ţi i-au promis cuceva vreme în urmă.

SCORPION (23 oct. - 21 noi.)Sănătate: Fii prudent şi evităpericolul îmbolnăvirii prin con-tractarea unei răceli sau gripe.

Dragoste: Noul intră în viaţa ta sentimentală, fieprintr-un suflu proaspăt care te entuziasmează,fie prin şansa unei noi iubiri. Financiar: Crizaeconomică te afectează şi pe tine şi pe cei dragi.Refrenul va fi cel mai adesea „n-am”.

SĂGETĂTOR (22 noi. - 21 dec.)Sănătate: Eşti în formă excelentă,ţi se citeşte sănătatea pe chip ca oaură luminoasă! Dragoste: Re-

laţia ar merge mult mai bine dacă v-aţi susţinereciproc. Financiar: Ai putea să începi să maipui un ban deoparte pentru că vei avea nevoiede un capital mai mare în viitor.

CAPRICORN (22 dec. - 19 ian.)Sănătate: Se menţine pericolul deaccidente indicat de Saturn dincasa a 8-a. Dragoste: Dacă stai şi

aştepţi doar de la partener iniţiative, pierzi timppreţios. Ca atare, dacă te atrage cineva anume,dacă vrei ceva anume, ia taurul de coarne şi făprimul pas. Financiar: Rezervele tale sunt sufi-ciente pentru a face faţă creşterii accelerate acheltuielilor.

VĂRSĂTOR (20 ian. - 18 feb.)Sănătate: Ar fi bine să te prote-jezi, temperatura de afară îţi poateafecta sănătatea. Dragoste: Pasi-

vitatea, aşteptarea unui miracol, răbdarea nu suntsuficiente pentru a aduce noul în viaţa ta senti-mentală. Nu cumva te-ai resemnat? Financiar:Fii chibzuit cu banii deoarece în perioada urmă-toare cheltuielile vor fi în creştere.

PEŞTI (19 februarie - 20 martie)Sănătate: Ai grijă la obiectelecare te-ar putea răni sau la situaţi-ile de risc. Dragoste: Răceala,

nepăsarea, distanţa se interpun între voi şi numai e ca altădată. Financiar: Cumpăra doar ceai nevoie şi nu investi în nimic major!

1. ABC este triunghi isoscel. Unghiul A are 18°. Ce valoare poate avea unghiul B?A) 163° B) 81° C) 83° D) 56° E) 73°

2. Lungimea totală a muchiilor unui paralelipiped dreptunghic este de 108 cm. Lungimea para-lelipipedului este de 12 cm, iar lăţimea de 8 cm. Care este înălţimea paralelipipedului?A) 7 cm B) 88 cm C) 34 cm D) 68 cm E) Nu se poate preciza

3.Pliind în 4 pe lungime şi în 3 pe lăţime o foaie de hârtie, se obţine un pătrat. Perimetrul foii nepli-ate este de 294 cm. Care este lăţimea foii?A) 84 cm B) 63 cm C) 168 cm D)126 cm E) 21 cm

Ne puteţi trimite răspunsurile voastre la adresa concurs@accentmontreal.com până pe data de 25ianuarie 2009 inclusiv. Câştigătorului sau câştigătoarei i se va oferi un certificat cadou la maga-zinul Renaud-Bray în valoare de 25$ din partea firmei RIK-LINX COMPUTERS.

Soluţiile concursului din numărul trecut1. E,16.2. E, 101.3. n = 8

Cuvântul ascuns al careului cu tema Revelion este CADOURI.

În urma tragerii la sorţi, câştigătorul este Paul George Dumitrescu.

CCOONNCCUURRSS

BBAANNCCUURRII☺O blondă se plimba prin pădure cu obrunetă. Deodată apare un urs şi amân-două se suie într-un copac înalt. Ursul în-cepe să scuture copacul.- Hai să sărim, propune blonda.- Nu ţi-e frică? întreabă bruneta. De laînălţimea asta poţi să te faci praf.- Eu pot să zbor, zice blonda.- Cum aşa? se minunează bruneta.- Simplu! Am tampon cu aripioare.

☺Două blonde mergeau pe stradă. Unadintre ele vede un câine şi zice:- Uită-te la câinele ăla cu un singur ochi!Cealaltă blondă îşi acoperă un ochi şi zice:- Unde?

☺Moare Iţic. Merge Ştrul să dea anunţ laziar. La agenţie, completează formularulşi scrie „Iţic a murit”.- Aveţi 5 cuvinte gratis, zice funcţionara.Se gândeşte Ştrul un pic şi adaugă: „Vândparchet.”

☺Bulă şi Bubulina se întorc acasă dupăun chef. Bubulina urcă scările iar Bulă seuită cu ochii mari la fundul ei, care acumi se pare imens.- Ai un fund cât o maşină de spălat, ziceBulă.Bubulina nu comentează şi se duce să seculce. Se urcă şi Bulă în pat şi începe s-omângâie cu subînţeles. La care Bubulinasupărată zice:- Lasă-mă în pace! Nu pornesc eu maşinadoar pentru o cârpă!

☺Un tip se trezeşte dimineaţa, ia ziarulde la uşă, se uită pe numerele de la loto şivede că i-au ieşit toate cele şase. Cum aveaun serviciu pe care nu-l suporta, intră înaudienţă la şef şi îl anunţă cu satisfacţie cădemisionează. Şeful spune că e alegerealui, îi mulţumeşte pentru cei peste 20 deani lucraţi în firmă şi îi dă un bonus dedespărţire de 200.000 de dolari. Omul,fericit nevoie mare, în drum spre loterieintră la reprezentanţa BMW şi cumpără celmai scump model. Când să dea banii, esteanunţat că deoarece este clientul cu nr.1,000,000 primeşte maşina gratis. „Cânde să ai noroc, ai noroc”, zice omul bucuroscă a rămas şi cu cei 200.000 de dolari şiare şi BMW nou nouţ. Trece pe la loto,ridică milioanele şi pleacă acasă. Stă peterasă, la o bere şi o vede pe soţia savenind acasă, cu bicicleta. Moment în caretrece pe stradă o betonieră şi o calcă. „Astae, zice omul, când e să ai noroc, ai norocpână la capăt!”

☺Femeia de serviciu, proaspăt violată, lainterogatoriu descrie cum s-a trezit faţă înfaţă cu făptaşul, pe holul şcolii.- Bine, se miră poliţistul, de ce nu ai încer-cat să fugi?- Păi unde să fug, maică? În stânga -perete, în dreapta - perete, în spate d-abiaspălasem.

☺Răspunsul clientului restant cătrebancă:Stimate domn, Am onoarea să vă confirm primireascrisorii dumneavoastră prin care îmicereţi, pentru a treia oară, returnarea ba-nilor pe care vi-i datorez. Aş vrea să ştiţi căeu nu contest această datorie şi am intenţia

s-o plătesc cât mai curand posibil. Pe dealtă parte, aş dori să vă informez că eu amnumeroşi alţi creditori, la fel de onorabilica dvs., cărora vreau să le înapoiez, deasemenea, sumele datorate. Deoarecesuma alocată de mine rambursărilor estelimitată, în fiecare lună desemnez printragere la sorţi unul dintre dvs. căruia îiînapoiez banii. Îndrăznesc să sper că nu-mele dvs. va ieşi cât mai curând. Vă rogsă acceptaţi, domnule, salutările mele, îm-preună cu întreaga mea consideraţie.

☺Ajunge Moş Crăciun în Somalia. Îlvede pe unu' slab rău de tot şi-l întreabă:- De ce eşti aşa de slab, fiul moşului? - Păi, nu am mâncat nimic de nu ştiu câteluni. - N-ai mâncat?!? Nici cadouri nu primeşti!

☺Ce-ar fi zis Arnold, în Terminator 2,dacă ar fi fost negru?- I’ll be black!

☺Bulişor merge la plajă pentru primadată.- Tată, unde e marea? întreabă Bulişor.- Uite aici, tată, răspunde Bulă, arătându-imarea.- Unde? întreabă Bulişor.- Uite, asta albastră e marea, zice Bulă.- Unde? tot nu înţelege Bulişor.Bulă se enervează şi-l aruncă pe Bulişor înapă.- Tată, ce e asta? întreabă speriat Bulişor.- Marea.- Unde?

☺Într-o dimineaţă vine Bulişor la şcoalăcu buza umflată şi fără dinţii din faţă.- Să nu-mi spui că iar te-ai bătut cu cineva,zice supărată profesoara.- Nu, doamnă, am fost cu tata la pescuit.- Şi?- Să vedeţi. Mâncam nişte struguri şi avenit o albină la mine.- Şi te-a pişcat albina?- Ei, nu, c-a omorât-o tata cu vâsla.

☺Bulă şi cu nevastă-sa urmează să-şi ser-beze nunta de argint.- Oare ar trebui să tăiem porcul? întreabăBubulina.- De ce? Porcul n-are nicio vină.

☺Un doctor citea în cabinetul lui. Intră oblondă şi începe să se dezbrace. Îşi ridicăun pic fusta şi se uită întrebător la doctor.- Mai sus, zice doctorul.Blonda mai ridică fusta încă un pic.- Mai sus, repetă doctorul.- Cât de sus? întreabă blonda.- Domnişoară, nu înţelegeţi. Ginecologuleste un etaj mai sus.

☺Napoleon, la Waterloo.- Înainte, soldaţi!Aghiotantul lui se uită lung la el, îşi facecruce şi spune:- Mon Dieu, vous parlez en Roumain?

☺Bulă era în armată şi nu mai veniseacasă de câteva luni. Într-o zi, maică-saprimeşte un pachet în care erau o grenadăşi un bilet.„Mamă, dacă scoţi cuiul ăsta, vin acasă şistau o săptămână.”

Communications Marketing ethnique Publicité (électronique, imprimée, audio et vidéo)

Design

graphique Conception de sites Web Études Études

ethnoculturelles et interculturelles www.crissaro.ca 961-9091 crissaro.communications@yahoo.ca (514) 690-8831 ■ crissaro@gmail.com