Copelta dC: AI,EXANDRU LINCU

C..\MILLE I.'[,AI,IMA1IION, La mort et

C.\NIILI,E b' L-{MM ARIO.\

StJIIITlJT HU fuIffiAR[ ffiIII$ffiETA

iri romAnegte de : Canrelia si Constautin tg,rjt

solt

EDTTUTIA MnnopnBucuresti, 1gg5r.s.ll.N. 973 - 5G447 -- 3 - 2

'- *r;-

Cap.itoltrl IINAINTE I}E }fOAIt'f,E

AR PUTEA TI OAITI' RT'ZOI,VATA iN TJIIT'ZI'IJTcEA MAI INTPORTANTA pn0t]LEitrA ,\ vrrir,rl.l

T-o llc or r.rot to be

'{ li s,tt a rtu Ii sllAlirrr-sp'AItx

M-am lrotirAt astiizi sir sultr,rn zrtcn(iti oarlerrilor car;1

portanta .problernir dezbdtutir in accst r_.seLr estc ccu ntaricomplet5 dintre toatt, pentllr r'i al trdcazd ltroblcm.tstructurii generale a univcrsului, d;1p i pe,, cr':L a fiil!ciutralle, microcosrnos in mrirelc tot. Acesle anariize IanesfArqit le faccrn clc obicei aturncri cAnd sunten-r tineri,pelttru cd totul ni se piLrs sir-nplu si ];entru cd averntoata via{a inaintea noastrl ; ialar cea nrai lunqdtrece ca un vis, cu bucuriile s rilc c'i. Singura. c1o-rinfd care ar trebui si ne cir 5 in cursill acesteicxistenle este de a fi contribuit cu ceva la progresul lentdar real aI Uruanititii, aceasti rasd ciuciatd, creduld siscepticd in acclasi timp, indifcrentir, dar cnriousd, buniEi rea, virtuoasd gi criminalir, dc fapt, luertd in ansartrbluincoerentf, si ignorantd, trltia icsitA clin fasclc cristaliclcianinralc.

Dupi publicar r c.ctifii aler cir'1ii nrc,k, ,,pltr-ralitatea lLrmilor B(j2-1904), o irrrr.tc a citito-rilor au ;rqteptat a aparent fireasr:i : ,,PlLrrali-tatea existenfelor sufletlJlui((. Dacd prina problerud o pu-

teru consiclcra rezoh,atir llrin itpaLiiia lucririlor mol':

iAsit;;,,t*a--populali, Plar-rcta l\{arte' Uratria' Stcrlla'

Visc ir-rstelate, tltc.) a clolta nll cstcl inc5' iar supraviclu-i'"u ."fl.t"tui, fic in spatiu, fic in altc lurli' fic prin

r:r..*.rittati tcrestrc, riclicii in fa{a noastr ir ccl mai for-

,lriclaUif sctnn de intrcbarc' Este' spiritul supcrior tuiitc-

;i;i?"e";; estc,-adevlrtrtat noastrir niiturir ? Cc viald ne

i',steapt5 clupd n.roalte ? Sun cft-'-

nrer:c cc strdltrccsc o clipl si p n-a /

fi a,nm nrari rcvccle'-i1 oare pe | (l intt-

irrtca ttoastr[ pe tlrAl-nu] de ? sttnt

,,orr., ','1';l'tict' ? Mtlarc totrtl r (rLl

,.,,a,,,, ,,] clt'r'ittc acc'st clt'tll llll) l

irnpr.'rct'lltibil clttl cot-i1tit'trt,pt,.ru,-tuiitotea nclastri:r p('rllr i .:1

?

irarc. ntultd lrctt-1c 7 \ra fi vclnic ?

A fi sau ;r rlu fi '/ At'olrst:r este tlrarcit' c'te'rua irltl'c-

barc ltusir clc filozctimPtrtile 1i clc toiLietc, o ttatlsfoltnate[r.ririi fiinl,ci ulnane

liilor r-nc-'todei cxpcrirrelrtalc't()i-rle l)l'ogrcsclt' realizltS t.ltj

in Iula ttristt'r't'ltlr tlllt'l ltllllllc t.lirc' r r pUtt'I11 t,j

? N-arr, llutca .13, observate. cbrcct lta

atetrtic, ar putea fi totu$i analizalc clir-L perspcctlva ,i't1i|-

lificd,si ircc'cptate co t"ni" clriar cle c'ci rlai servel'i critici ?

Nri mai t..-,-r-t uu,.' $i nici rnetafizicii' \''rc't.u faptc I Fapte I

PcntrLr c A cslr' t n,'f''u rlt' r iala lloastre' clc dt'stirrul rrus-

tru, ilc viitorul, dc cxistcrlf:t tloastri'Nu nutrreti ratiLlnea noastrl, spiritul trostrti t rea siL

ltic:, clar' li sentitrct-ttelc si inilnit noarslrd'

Este c:o1 si rrclitreli'lol clf'

(t(r scn.isa a Pr f cl clr

grerl sa o . ,: iti,rtt\l-lerrii unei r lli , ^ .- -,.--.-

fictlc, rri se par:e cf, prefafa cea rnai Jogicd ]l:l1ilt 5i::1.

;i;' "f ti pt.r*ntaiea cdton''it din nrltnerease-te scrlsol:l

r)

i)e care le-arn primit tintp dc o iurrdtate de r,cac, princare eral-D |ugat sd ofer o explica{ie :lcestui tlister.

Cei care n-au vlzut rrurind o fiinlir adoratJr ltu cLl-nosc durcrqa, adAnc'a disperarc,' ltu s-all lovit de u$aillchisal a mormAntulni. Ai vrea sd stii, dar un zicll dcnepdtruns se ridicd nemilos in fa{a sufletului insltiiitlAn-tat. Am prirnil sttter qlg rugdminli cdt'ora as fi r,'rut sd lt:pot rlspundc.

Trebuie sd fac cut-toscuts acestc sonficlentc ? Atn czi-tert nultd vrerle... Dar elc sunt atAt der nurlcroase. clcreprezintd atAt de sinccr dorinla arzirtoarc clc a gitsi unrispuns, incdt intcresul dovine gene.ral iaL' clatrtriiL nteacste clard. Acest<: scrisori constituitr intr-oduccrc.a fi-rcascl a acestei ]ucrdri ; cdci ole ur-alr clc'tc'rtlintrt siscrir.t.

irli cer scuzL', totu;i, cd rcltrocluc elt'cstr: ltagitti f irdsI rr-rodific nitlic, per-rtru cd, daci clr: 616'5.'.i., starca stt-fleteascl a fiin{clor sensibilc c:rre lc-ttu cctnceput, contir-rin acclerqi tirlp termcrti clogitl;i lit atdrusa 1rcel, iirr ])ll-blicarea lor ar putca sei pard o liltsir dc rrtoclcstie clittpartc'a r-nca. Estc volba de un atrtdnturt ncscr.t.urif ic;rlir ,

cu atAt r.nai rlult c'u cAt un astronollt, cltr('stic valoitroitunui atom rarpor-tat la univcrsul infinit ;i rresr-ric,, cstcinacc'esibil si inchis ermetic sctrtintt't-ttttlor de orgolirt.rnond'en ; este multd rtrcme der cAncl cci carc rrti cuno:;cau pr-rtut sir-si dea scarna dc acea.st:r] Totala trtca incli-ferenli la onorrlri a dovedit-o indea,]uns.

Sclisoalca urmdtoarc, reprodusS. tcxtr-ral, a fost scrisddc o rnanl innebunitd de durerc. Ester un bur.r cxcmltlua cAt ar fi de dorit sd incerciim r-nhcal sd alir-riir-rr suferinlaornenirii. Ar fi ccva nrai important c'hjar dcr:At n'rcclicit'riicorpr.tlui ; ar trebui cre'atd rnedicina sttfletului.

Marelni nostm Flamtrrarrion' Reinosa (Sparria) 30 rnartir, I t)07

I)orrnule.As vrea sd pot ingenunchi:r irr fa{a dun-tneavoustr[ si

s'i vd sdrut picioarerle rr-rgAndu-vd si rird ir-rfelegcfi si sdnu respingeli n-rgimintca ntea Nr,r qtiu cnn.t ltot sd rnirexprin, ag vrea sI vI trezcsc rnila ca sd participati ladurerea rnea, dar ar tr ebui pentry asta sd r-5 r.dd, sdvd descriu nefericirea, chinurile sufletulLri meu $i atrrnci

"lxobal)il ar f1 inr;rosi[ri] sii nu fili culrrir-Ls clc r> irnetrshcrolt-rl)asjunc. CAt trcbr-rie sir sufitr ltctltrtt it er.jttlrg(' slt irttlatAtar inclrizncalti pcntrtt a comite a('castd ir-rdiscrlc'tit-' cc

l)ilre al)r;a1rc o ncbttnic 1 9i pcntru a mir gAncli sir nrIaclrescz ilustluluj nostrrr lrl:rirrtttar-ion lrcnlru a-i cero sf,c'orrsolerzc o ne('unoscuti cltrc tttl arc rici uLr drept lar

bnndvoinla sa in arfarn ccliri dc a-i fi ctlupatrioatd ! $iasta penltr-t cr5 sufi:rr !

1'ocrrtaj n'ri-itu-r trierclttt bdiatr-rl, Ltnicutl nrr.Lt fiu. Sttrtr iiclrn,a si 1r-ir\eanr altd lrncttlic 1re lltt.ttc clecAt acr-'st biiatli o fatd" Dornr-iule Flattrntarir-rn, cil se rlilt putcfi inlclegtr,ar fi trc,lrr-rit sd-1 cttnotistcti pc ct.,pilLrl aclorrLt l)c c:arc l-alrpicrclut. .{r trcbrri sd vit 1rr-ir oste:ic ce'i tle:izeci qi trei dc:

ani ai cxistt:rt{r'i lt-ti si atuuci.., a{i iri!e1egc.

'\cc.sl lrriilt a fost c'ottd.rtntrat lit lArstiL clcr cinrri atri,dc cliagnostic'rtl clr: t'oxtLlgie, pus cltr lo(i tnitclic'ii c:clcltii deIa Nlardricl 5i l)aris, ia1 t'n si l;it'tlrl rrtcLl sot alrt sacrificato pozific stralucitiL lir Maclrid si ttc-atn intuot'ttlArttttt iulrrovincil' Pt'ntru ir srth'a atcost t'opil iclolatrizat I

Tinrlt ck'oltt trni ai fost ltolrritrr si a rdnras schic.rp. CAtinr:Iiujstc, cAtc gri ii si suferinte', cAtc nopli neclonnitc, pli-ne cle tcitnri si sacrificiu, este inrposibil dc descris irrcuvintc' I)err cdt cle drirgu! I Crcscut intr-un cdrucior, co.plcsit dc' nrAngAicli si shrutdli, crer copi]ul cc'l nrai ztdola-bil ciLrc se lrt.rattr visa. Oh ! colliidria:ista... As ttt-e'a s[ rraific la vAlsta aceca. l,l cloispretzccc ani nu-l tnai dttrcapicic.,rui dar nu putca rrcrge fiird cAr.ic. Ce durerc l)elttrtlmir-lc c'arrc l-ttr.n aclus Pc lutrte sdr-r5tcls ! Mai tArziu, lavAlsta clc suptcsl.rrczccc ani ntcrgeil cL1 o sinqllrd cAri5 siun Lrastotr.'Lar doudzcci clc ani cra cel ntai fl'tlnlos bdiat( arc poalo fi inraginat. Detci as indrizni, v-a-$ trinlite fo-togrufia Iui, 1'11 sd veclcli cir dragostea de maml nLr exage-rctrzd uinric. Torti llr.t-tc-'a cra irrcAlltiitit dc el; avea acelclar dc a l)131;q' car"q-' 1,., ltoatc fi explicelt sau clcfirrit. Iltlr-b:r{i, fcrrc,i, col)ii, f.ineri li birtrAtli er-aLl sul).iuga{i clc iicestnu stiu c(, ('ale etlttilttl din intlcaga sa fiin'{ir. Pri'tutindcnitttrdc nt.1 clttccaru inso!iti c1c c'l. pritlrtlanr fclic:itiri lletrtrttfrnnrrLsc{r.a si lruniitatcq 1r.ti. Cdci t'r-a tot atAt clc ltr-ttl pecAt t-.r'a clt. fnturos. 'fotul in sttllottrl hti crar rtob)cJc, gerli:-

rozitirtr.. lntc'ligcnt, spiritual, cu ul-t c'iu'acter (lollstallt si

bldnd, fdcea ca r iala ldttgi el si fic Ltlt vis ceresc, o ilr-cAntare continu5, $i care a fost vina lui dolntlttle, cd', la

B"

sirslta

r.1or-rizcci clc arri, sii lach o t'istitei. r\tlitrgAr.rclu-scr ltt'itlrcrilroli , acbastd cistita a fost inccprrlltl t-urci pet'ioaclo clc su-fcril{e cu care numai iadul ar ptitca fi rrotlparitt. NLr ltotsd infelcg curtt Dut'r.tttczcu, Crcarlclrr-rl nttitrr.t, l;rr;1fs 5i1

pcrniitd ca o fiirrti ur-nnnd sd fic 6s1.1irizatit ustfcl . N{:riirlcs cAncl ?lccst ntartiriu ii c'ste supLlsd a fiirlti nevitloviitisi irunti cr-lln cril fiul ucu. Tofi.ni:rrii sTrecialisti ilu fosidin rorr consultiLli, clar, vai ! nici unul Iru l-;1 putut virr-clcca. Ill tr trdit tiLnp de trcispt'czcc'e ani iutrc ',,'q'511' aIt-terrrtttivc clc mai bir-ic si clcr foa.rtp ritt, ltdstrAnclu-si chiarir-r nronrcntclc cle sufcr-irfa atroce calntul, blAttclc'!ea, l-ruud*latelr 1i chiar' lliurar dispozi!ic pcn'Lru ir l1ll ii intristn 1telcilalti. in ultirrii pah'u ani sufc'rin!:L al)rotr]le cii a dispS-rut, iar antrl tlec:ut s-a sirltit atAt cic biirc incAt it crc.zlltcA s-:r vindccat. Ilirrbatr.rl nlcu a r-rrur:it irL 1902. I)c lilr.rnci.fir.rl r-ncr.r a derrcr-rit c:irptrl nrictii rtolLstlc familii. IJcsi cratrtobligarfi sd r-t-runcin-i l)entru iL nc cdstigat existcn{a, liala nisc uirt'l atAt clc frtttloitsi... lfii<'a mca n-a vrut sd sor-niritc-. nicioclait5, lrortru a sc ('onsacra in intrcgirne fratc-lui sdu pe calcr il adora. Ti vcclearn pc copii trci ci sciube:ru si elaLr r.rtAt de ft'ric'iti, ir-rcAt nu md nni tcrrrcanrc[ voi rluri cu, qtiind cd ii voi lirsa pc lume nedespirrfiti,trdind un'trl pc'ntru altul. Si c'c sd vd mai spnn despre clriL-gostea fjului meu irentru lrrarna s:r ;i a mamei pcntrutilc('st fi,.1 ?

Cdutar{i in ccr, printlc ingeli, cirutati acol() slls lnacele lurlri unde Ttrivjlca clutrnc;tvoastre-: poatc se pirtrun-di ; ccrcc'taJ.i tot ('c lloatc fi tlai tandlu. mai dulce. lniriltun qi r'5 r;r'1 i facc o iclc'c vagi clt-s1tre clragostea filialir sidcsprg dragostca mattrrrir a a<:c!tor doud fiinte. Nici nuindriizncsc sI u.rir ,gdnclc'sc. Nici nu indrdznesc sir-rnj .

alt-nintcsc ochii sii, vo(jca si'I, atuhci cAnd imi spLrncer :

matmir scur.npd !...' Anul tlccut i s-atltropus sil rncargi sh vadd o ntjnd

(in ultinrLrl timp inccpuse s5-i plac:ir iicc.sl gen clcr afacorili sc ocul)iL rlo olc). A r,rut sd trd iit cu cl. Am 1-rlr'cat si,llr ur-r nrourent dat, ni s-a sltrrs c'ir pcntru a aiungc la ninStrobrria sli nrc'rgcnr r':ilale. Stiind ci i sc inlerziscscr cildriaclin cauza b(rlii c'arc. ii afcclrrse vczicar ur:iLrard, anr rc,fLr-.ztit ; arpoi fir.tl rrcu t.n-a asigurat cir r-a ;nrtca fac:e acestdlttru fdrii proltloute : ant czilot, lru cliscntat, al)oi an'rcedat. 4.

Olt... cle ce nu pntonr sir intoarccnr tinrpul ir-rapoi ?...Aceastd excursie l-a obosit pe fiul rr-rcu atAt clc n-rult incAts-a inrbolndvit de o febrd intcstinald. A fost tratat, vai !

de mcdicii ignoranli si stupizi care n-au realizart cal c crade fapt starea slndtdlii lui si luli intrcgi au declarat cdnu estc r-rimic, O tunroarc a cuprins ve'zic;1 Llrinard carc,ncputAnd susline greutartc'a, a plesnit.

Chinurile iadului sunt o nimiciL toatl fata clc suferin-lelc suportate de nefericitul rnou fiu. Arn chc'mat unchirulg ccrlebru dar n-a atiuns clcc'At dupit dcluzeci si douide ore dc la accidcnt. Bdiatul tneu era cleiel pc punctuldc et P:irdsi lut-tteta aceasta. A fost opcrat ditr am pierclutcurAnd ori('c spcranld. Neferit'itul 4 supravierluit opcrafieritirnp de treisprcze-.cc zilc'. Chirurgul ii dacltrsc clouzeci sipatlu clc olc. Totu$i, fiul ntcu, r'dzAncl clurerea ntantei sjia surorii salc a rezistat, luptAncl cu cr-rrirj, in ciuda tuturorsttfcrintclor, Ce au insemnnt accstc trcisltreze'cct zilc. dom-tlttlc ! Ele nc-iu-t ardtat Ce insciuttni cu adcr.,drat Lut suflctI1 I d l'('.

Nu sc gAndc-'a dccAt la noi, sc gAndca ltr crtnsecintclerr-rorfii salc ltentru cele douit fer-nei carc aveall si rimAnirsingure, fiirir spri jin, intr-o lard strdir-ia si carrc aveau saplAng5 vc'lnic' un fiu adorat, un frate. El inc'crca prin1s111s mijloacele' sd iridulccitscd accasti situafie ingt.t:tzi-toare ; cc-. ne-a sl;us erl in acerlc rromente grclc nu sutrt cu-vintele unui tAndr dc. tre-izeci si trei dc ani -ci ale unuisfAnt. ulc, urrui ,inger, ale unui sr-rllraom. Oh ! Aceastii fatdchinuitd l srrfe,rinfci ! Accsti ochi ce pArealt sd prirreascAdeiar lurnca dc dincolo... $i guru sa c'risp2115 de durcreCorc incerca totugi si surddA; rlAna sa carc o strAngea pea lrlea in tin-rp cc-n.ri splnea:Adio. scutnpir tnamd ! Te-antiubit atAt det rnult. Nu rld r-rita. Oh ! Dumnezeule atot-puternic, sltunea cl, tu nu i-ai dat atAta suferintd-nicifiului TIu si ntie cdrc. 1111 sunt decAtrun ltiet om mi-ai datdc zc.crc ori rlai nrulti suferinf5. Oh, moartea ! Moartea,fie-vir n-iilir, dacd nra iubifi, rugafi-l pc Dnmnezcu sd rnddca nror{ii !... $i asta tin,p clc' treisplczece z,llc Si chiar"nral nrult. O, Flamtnirrion ! Facefi-r-ti tnild dc rrine ! Innumr'lc mam('i dumneavoastrir. fie-rrir milii I Sunt nebr-rnddc clr-rrcrc'. Dc-. treizeci si doui de zilc'de cAtrd a nrurit,I'l-tr6.1 i116ljs a;q|".

In timpr,rJ nolrfii rdmAn treazi pAndnea{a si cAtrcl ntd clolloar5 oboseala nrd

10

la ora patlu dimi-a5ez imbrbcath pe

ltiil si inchid ochii, dal idcca lixi, nti"L urntdlcslc si intitnpr-rl acestui somn chinuit ; nu-mi pierd nlcmoria nicio c'1ip5, iar cAnd, dc.schid ochii rcvine obsesia clin tinrpulzilci ; estc atAt de -groaznic'f, sufcrinfa ir-rcAt rla inlrcbclacd infcrnul n-ar fi prcfcr:iltil liL c'ee.iL cc indur acull.Este posibil ca Dumnczcr-r sd fi creat fiinfe sortitc sd in-clurc astfe.l de chinuri '/ !

Duntneavoastrd, ;l5tlonorn si gAnditor, cale crAntirritistelele-si luminile, clunrneavoastrii carc pdtrundeli cu pri-virea in acclc sferc ntiste.rioasc rLndc ntinteii noastrti scrdtdccEtc., oh !, sltnneti-nri cli.rcii sufletelo sultravicluiesclundcva. Pot sd-mi 1>tistrcz sporanla dc it-nti i.evcclc:i fiul ?

El mA veclc. ? trxistij vl'elln niiloc pr,in <:are sd pot cornrrrt iciL t'u t'l 'J

Dut.tttteavoastrd care stifi atAtea 1uc:r'trri cle'splr- c'er,desltre sltirit, dctspre ntinuuilc'urriver*ulLri, vd rog, fie-v5nrild, spuneti-nri ccvu cure iir- putca fi u razd du st>elantiioricAt de n-rici pcntlu inilna n-rea 5f!513fi1, martirizatd I

Nr-r puteli inlelege cAt dc lnot:e c5fo durcrrer utea ! Asvrea si rltor, dar... fiicar rr-rca rr-rd in'rplord sI traicsc, sdn-o las singurd pe lune, astfct incAt ma vdd obligatA sitrdiesc qi. sd suf5r I Este groaznio ! Si cAtid ntd gAnclesccd intr-o clipii iis ltutera pr,rnc capdt suplicilrlni... Dacd arfi posibil sti cAntarint sau sd n-ritsurdm durerea, asa cummirsurati dunrneavoastrd lurr-rile, greulatea si intindercadure'rii Inele ar fi atAt dl nt;tri, jncAt ati fi ingrozit sriconstatali cii un suflert olleltesc poater,,fi tor.turat in asc-rrenea mdsurd : trebuie cI cxistd o ruAn5 infcr.nald carcin-ri dilijeazi viata ! Riiatul nreu, copilul nteu adorat ! ilvreau ! Vrcau sd-I vdd ! Nr-L-r-rri trcbuie r:tiul fard cl. Oh)Emanucl al n.rcu iLclornf ! Bucuria si fericirca vicfii nterlc:pierduti pentru totdeauna... Existii rin Dunttreieu? Per-mite c.I aceste orori pe pln-rAnt '?

Domr-rulc Flan-rntarion, vi irlplor in nutrrele cclor petcare ii ir-rbi{i si carc vai iubcsc', r'ru fifi insensibil la ccamai ntare clurerc cors s sfA;iat vreedate inima orncncascd,spunefi-n-ri ccva, dunrneavoastrd c'arer stdpAniti secretelcceruriJor,, dumnc.avoastrA carc stifi.

Noi, r'rtulitorii dc rAtrcl nu l)uteln sti, nici inleleger.Spune{i-mi dacd sufletcler continud s.i cxjste unclcva, clacdi;i mai arutiritesc, clarcd ir-rltesc incti pe cei liintltsi pet pd*nrent, clac'i nc v;1c1, clacd 1e 1.rr_rtc,m chema la noi.

11

F

r\h, clacti ;rs pultru sii vrr viicl si sai nr:r irr'uLrL la lrieiou*lelc clr.rntncat'oastri ! Ic..r'ta!i-rri accastl prlrtirrc r-reituneas-cii; s;unt ncl)ullir dc dLtrcrc, nu lrtai stir-r clacii t.ise..z saLrsur-it trcazi. Nu sinrt clecAt uu lucl'u : o clurerc ascutiti,corllparal)ilri doar cLl Lut ficr inrosit pus pe o rani clctscltisili.It:r'tare-., 1)oi.r'rr-Lr-r1c l'Ianmurit-rn, icrtarc ! Sorii dtLntrea-\/oastre, stclclc atAt de frunroasc, rtu suf('ril, nu siurt iri-ruic, clitl cu sintt o clLrr"c.t'e,. rrriti rnare clcc:At toate lunrinile:carc sc misc'd in spafiu. O ltrrrsoand at&t cie ncinset.nnntd.alAt clcr micd ,5i totusi simlirrcl o durcre dc nr.suportat !

Dc cc oiire ? l)c cc tot accst rlister'? () fii rrti lrteri rl,rr

slabii, ertAt clc liuritata, sj... atitu sufcrinlir t rItrcd o clirtd vit ct,r it.ltarr', Macstrc., in lutrcler t-r'ritntei

clumnear;rietstrii. Ir.,rta!i-nri"r si ;rlcti ntilir cle ncfelicita clr.iltlne at, t'rustld conrPirtliolrlA.

\rdchivtL N. llOl:'FAIfl)llcitro:;a (Sp;inia), ltrovincia Saltandc.r'

Plerifii 1l'ittrest: in ficcalc zi itrplorari de accst felllentrr-r cd sunt c(illsidcrlrti icprczeutanli ai lui Dunnczeuqi cd ar fi dotati 'cu ptrte'rc'i1 de a pittruncle cnigrneler su-l)ranatrtrallrlui. tri ritsputrd accst<.,r' sufcrinto- fiicAlcl arpella consolirrilc oferitc cle rcligir:. I)r'r:otnl lolbo$te in r-iu-rncle, crcciintei, al inlaldttrlilor ; ilal creclir-rlat nu se int-l)Lrr-io, ca nu cste nic'i r-niicar gr,:rrrtr;rl acltlisir trsiL crutrl s-arclcde; cll ('unsoc_ ltlc'o{i, c'1tisco1ti, c.rrrdinali oilre ltu elucrcdinfir, clar o prcdicir, consiclcrAnd-o ulild din punct clcvede'rc- social. Sunt pe pirn-rtint pcsle cjncizeci de roligiidifcritc, utile poate, clar inacc.c.ptaltile dirr punct dc ve-clers fiktzofic'. Lt fafa unor nrarrifestdr.i ca c€a prezcntatl rnai sus rcprezentantii rcligiei pot oare si-i convingdpc oanrr.ni c'ii lunrea c'ste condusit clo un l)umnezeu burr;i drt'pt ? (JrlLrl dt-. stiintu nlt-si are Iocul in corrfesionalnici in anlv()lr, asa cd ltu poate spunc clocAt cc ftie. trlcstc cinstit, dcschjs, indcpcndent si. inlinte cle toiLte, ra-lionul. l)atoriat lui ostc s:l studiczei s;i cercctczer. Noi cer-<retin-r in coniinuu qi nu cmitcrn pr.otcnfia cd arr gAsit,;i cu atAt n.rai putin cti ant fi prit-nit de Ia clirrir-iitate rcvc-1a{iii aclcr SntlLri. Estt: tot ce all prrtLrt si-i rdslluncl setnrnatttrci scrjs()Ifi, dAnclu-i [r-rtn1i sltcrln1;ir cd-1i vel tcvccleafiul c,lnclr-a, si sfAtrrincl-o sir pii-strezs legitr-rra spiritLralicu el. Ce. fericit a; fi fost si-i ofer o certituclilre care

72

linistensc'i sufletul I l)ar er"r nu lm prclentia, cr) Auguste,Saint S\iron silll Er-rfantin, cd sunt utrlele pleot al ut're)ireligii nr:I.

T otr-r5i, nLr cste rr ici c.i indoiirlir crd lerliqia univelsultja viitorului va averi siiinta drelrt punct cle ltlecar:c. ;i insltccial Astlonornia insoliti de cltuo;tinlcle dcspre psihi-clrI utnatn.

Piercierea Ltntti fiu a inspilrrt scrisoarca 1.rrc'ccclc.n1d.Pietclt:r'ea unei fete o inspir;i l)c unldtoal'e.r :

The il - sul'-\,tiutr.t c-.. n ci icnil-rr.ic 1 ij !) t)

i\{restre,Anr ottoalcit si vit (rllrt('sc' suficit,rt-tt cl!tr lr-rcrijrilc (hrnr

trea\,'oaslrl ltcrttrlr a s1i cir srrrilr'!i ltun si pe:rrtlrr a sllelir,clesi rrtr mir cunoastt,.1i, r,ii r,'cti accc.ltta si'r,n.ti c'iti!i rAnclu-rile clr indulgcrr!A li ca leti palticiPa r.nolal liL dulc-.r'cutnea, ofcrinclu-r.ni air,rtolul sltirituetl clc ciLt'c ant atAtal,pq oit'.

Po .l 9 s(.ptcnrbrio, tint fc,ist lovita c1c cuurplitar chucrcta picrdc'rii iLrcdntirtoarci ntclc copikr ; irt r irsta closirisprezercc arri si j umdtatc, fc.rtrlte intcligcnti, ltlinii cle.

sentirlentc ;11cse, ill frunroltsl, nu ntai spuri ! Cledeai cirtc afli in fala unci fiin{s imatcrjalc-., itrir-atAt corltul sirrr1-rur dc nirnfa $i fata ci angclicir craru de flur.t-roitsc. Drlgatrctr micufir, cu rltinullatii ei ochi albastri, atAt dc exprr,-sivi, cu gcnc si sprAnc'ene trrcr-titg cfu:licat. r-rastul putincaln lung, fin, cL'cpt, gura 1>u!in cernt 1t1it.rir, dau. exltri-nrAr-icl br-rndtertc, fa[a cr-r un oval atAt cle clu]cc si armo-t'tios, iar tcnul alb clc crin. O gropi{d dragaliis:i slibliniirfigura de obicei scrioasi. Pirul splc.ndid, ltloncl-.saten,rlndulat nartural, usor frizat, ca o spunrd de aur, impodo-bera frnntciL feciorehiicd, ; urcchilc r-nici, ust.unsc in spumtLfini a pil'r-rJui, mici cuiburi bune cle sirrut;rt pc care nlrnai pot si-mi agez buzele insr-'tatc clc tanch'ete... I'iicrunoa prca iultita nu t'nai este, octhii ntci nu 11ai pot sir se<tdihncetsci cu clragostc pc fala ei aclor.atir, ltu lttiti l)ot,de-.cAt sd pldng. AtAta pcrfcc{iune mornid si fizica clistntsitl.'rutal, stupid, crucl, silbatic. Moalteil nc'lttilo.rsd nri-rLIrrat totul. Pc irclorata tnea Ilcnic n-o ltrai itnt si (,Lt tre,llrric sd trAiesc... Viata... r'e iacl I

Oclata clr ea au clislt.irut"uticilc noilstre suol,c. clisrru-!iile intcre'santc clcs1tr.e celc nteri iibstlac:tc .sr.rbiccto,, cles.,

1DIJ

p.e vi.itA qi rroalte, clci fiica mea, deli tAnrirri, cla pr'()-fundd in gAnclire, cla o pricter-id a mea n€,rl)r'efuitd, crac:onficlentii lttclir, erii totul peL.rtru rr-rine, ercoastd floalefrr-unoasd ;i purd smulsli -inait'tte de a sc rlcsc'Jridc lte:dcpl i n.

$1 clc cc ? trstc inglozitor !...

I)r: atur-rc'i; nr-elln gAndit ade'sc:11 sI n-ri sinrtcicl car sdnri duc lArga ca... dar (cra oiirc rrn prcscntir.r'rcrnt aI sfAr-;itului'/; inaintea rnorlii, sarulAndu-r-ria, ca rni-a spuscu dragdlascuie : ,,Vlatr5, nu trebuic si te sinucizi, tre-buic. sA astep{i, nu-i aqa ? ,,Am fost profund tulburatd,;i n-am inleles decAt a cloua zi, cAnd, albd ca un crinn'rinunat a inchis ocrhii ei frurrroqi ltentru totdeauna iniir.np cc inri dddeu sarLrtul dc pe urnli. Ah, atcest ultirtrsftlttt... A pus in cl tttt rt'stul victii sale. Il voi sirnti r1)r,r(.u.Cc clipe... Ccl clrirruri ! Cc:rs sul.)rcnl clc ncuitlrt ! il rt'tr.ir-ic.sc in ficcalc clipii. Lni iubesc suiferintar. O r-evIcl lttrdraga rnoa rri('utd (rAlc' a l)rcsimlit, care rui-a ghicit clis-l).)filrL'a ; ca ii vrttt cir r,u ;5 lraicsc ltcrrtru a o ltlAr-rge.I)trrc't"ca mca r-.stc plina clc rogrc'ttr zardarnice, dc ckrccp{iiilrrarc, dc rcvolti inrpittrir:a er tot si s trtturor ; nti trc-zcs(' acuzAndu-l pc l)umnczeu insusi dc a-ni fj luat clco nrie cie oli lrai mult dccAt viata. De acum inainte nu-nreri anrintilcil oi mi r.nai line in via{d ; fata ntea este1r('r"eu plcrzc.ntir in nrintca rncar. ersle obicc'tui adoraticinr:le. As vroa sd incerc, clacA va fi 1-rosibi1, sii girsesc cr

alinare in spriritism, si"i-nri carrt in cl un refugiu al cl'c-din{ci, a1 speranlci si iubirii... Dtrr ari prea pu(ine cu-.trr.fin!1, in ltlt'st (loln,,l,itt.

Eu si solul nrc-.u aLm inccrcat sii facc'rn cxlterie'ntat cunritsar, clar rrai t 1o.; rcrzllltat, dc-.qi atl facut totul ltentr.rrru lrc'uli, snli asa lllt crczut noi, r'el pu!in. Atn asczat pcnretsi I'otogr:rfia s('uulpului t-rostrll copi1, o sur,iti dinl)itlu1 sdLt, o paginil scrisi cLe ntAna ei si ttpoi am chemat-ocu toatih putcrea r,oinlcti noastre. Di.Lr toat.:r dorinla noas-trd, toatc o\/ocdrilc) au fost in zrLdar. As vrcar sI continui,si ll('rs('v('rc'z si in acest scns vd implor sd ne aiutzrtich'rrgd ;i ilustrer Macstrc. Ilxistd ca incl ? Ea a cdreri viafi'rrL {ost sccerati atAt clc brutal inaintc dc nratur-it:rtc, c.ir

atAt cle l)Lllii, clu'c 11-i1 iLVUt tirrlt dccAt sr"r-1i ilrircasciLnlallra, urirtrtica ci, cuvinl rtht dc clulr'c in gtti'a ci clrirgii t

,,\h, crlr-n lrrt'a fericiltii !

I1

iVi ucicle clorintit cle a a\-ea clovezi ule sr-rllravietuiliisuflc'tultri iubitor al fiicei nlele adtlrtrte si mai alcs cle llsti darcA poate corturtica clr lrine. I)ac;l as Ll\retl ft'r-ieircaaceusta, ajutat;ir $i indrulratir clc'dttt't'ttlelavtlstt'a, sc'ttt-rlllrlMaestre, n-as gdsi cuvitttele l)ctltru I desc,'t'ic itcest Ilt'so-(jat izvof clo ('or]solitrc. D:rca as ptttca sd-i siil-tt prezentilalAturi de nrine'. dumneat'oastrir ali fi una (tu Dullll.r('zr-Llin rnir-itt'tL nrea.

Citincl aclnilabilelc dutntteavoiLstri luc'r'ari rn-anr gall-dit ci iis plttera se sller cd aveti prlsibi.litatea si:l nte aiutit{i;i c[ vc!i printi cuinfele'ge're rugirnin{ile] uneri bie'te' lrlal'nr.rcal'e ar vlea si-li regIseascd coltih,rl disparut, rcfincli,rttr rnort. Iri(i ur-r bitrefaciitor pct-ttt'tt accastA ttiatt'l.ti tri:;ti,ciirc nLr stie prca multc 1r-tcruri. I)umncetvoitstrii calcsrrnte{i iLtAt clc lutniirr:tt, lini;tili nra, ajutali-mi sir-nrtc.libelc.z suflcttrl c'lrinuit i c'st1' 611'u trtai lllal-c pot.uanii t'iLlcsr' poatc f..cc.

pelinfa t-nt':t ilc i,l etl)rofundir etc'cstc mistclc' nu cstttclete.rminartd cler o culiozitttte ltanalA; cstc t) r'rttvoit' DLl-tt'rt-ricd relli, urricir, dc c'arc r-rutttai tr-ioartoa nrd t'it 1>titeitc'ljbela. A;tt'pt rr"rspttnst-tl duttrttcavtli.tstri cu incrcdcrtl ciat$i cr-r ncrtibdale, si clacii consiclerali cir t,stc rtcc't'sar', voir-cni bncuroasir la PtLlis. slLu olirrncle consiclcrliLti r-ttrt'csar

Vi rog, clon.tnult' si ilustlu sitr attt, sA lrrilri!i n'rLLllrtnr:-lilt: r.rt'lc'lrntic'i1)lrtc'si cclt'nrai bLlne gArtcluri clc lir r-ttni.laclLrnr rrt'at oastri.

11. I)r'i rnrLrrlt (1)

.,\nr reDt'oclus ltrcastl surisoatrc textultl, fAra a c'lintin,tIr'rnrt'r-ri i cltlgiosi la aclrcsa uloit : (]ulrt anl irrirtilt si rlirisus, sc'trtinrc.ntele de {:o1)ildt'oase valritirtet irrri sunt n('('u-nosclltc si r.r-r-ur.r-r obiqnuit in ultimii cinc'izc't'i cle' lni crtcirlifir:alir-e cill'o t-lLl utA nrtti inrltrt'slt.rnt'rrzri.

s

l)in 1ti<'irtt:, lrrol-litaterr stiin{ilit'ii uc o1r1 igiL sri nrr sJrtt-rlenr do('At ('c('a cc stirn. Nu rr\'('nl \/oic si inqe'liLrn Der tri-

(1) Sclisorilc lr,ploduse aici sr-rnt pas;tr-atc. in closarul cercctirilornrele asuprir ft'nornerlor 1:siltilo, po ('itlc'l-itnr deschis irt lilirr{1.

(\,'. Necuno:icutLll, p. flll) .,\ccaslir poaIta trttnriiIul ll0!1. Pol. lipl'czclrtiltc or icdnrl oliginalelr'.

r)1c1rj, sul) lrici rln pfctext, ('u atdt l-nni putin llcntrll a lt)ofcli o bucttlie clc scultd dultLlii'.,. Nu atn putut s5-.i cllttritri c-r ;l5igurare bietci lral1-r(). Sr.rnt doutizcrci clc ani cle

atur-rci, iar clr arl cbittjtluirt lar'I iutl'c'r"l-tpcre ccrceti-tl'iler ittrLccst scns. Ail s<lris accasti cltr'l'o <la o l)r't'zr.)tltitt(l il coll-, lrrziilol Ilr , ltre iirrr ltjr111'..

in timpul lrrirnului riizbr-ri trrondial, care zi so('('rilt i1lfloalea vArstei cir-icisprezece u.iilioatlc clc tincri cc ilvcilrldlcptul lor uncot'i r:u

preiul u clc scrisori. Itrcle erau cia institu{iilorL1lt1Ane, cxllrjt't"rAnd regrctul cd ura impotriva rizboiului,snslinrrtf, clc atAtiL vrclllc dc'utr grul) clc llrictcni eti ontc'nirii, n-a fost ir-r1;t'lcasir cler gr-rrct'nc, si rcvolta ii'rlllotlivallti Durnnczerr cri pelrnitc acestc irlgr-ozitolrrc disilr"Lgt'r'ir.natcri:rlc si ut-nunc'.

Mari mult ca oricAr-rd, teribila Dloillentd a clcstirtr-tltti se

lidica in fa!a noitstr'5.- llstct irttr'- aclcviir o ltrolllctlri clc ttc-rczoh'itt ? Nu poatc fi oare riclir:alt r,'lLlul nic'i tt.iSoitt' rr

icllc ? x

J)in' pdcatc, nr,r I ll.cligiile , c,ltrc sutit toatc futrclittncn-tatc l)c it(tcilst€i trcl'tlict il 511f1ctclor rlt.li'tstlg 6lt-'tt c:ttngaste,pc drtrcrcit de a lc aflar in fala caclavrului utttli liirrtc iu-].ritc, u-ar-r rcuqit s;ls aclr-tcrir doi'ezile 1;rotrtistl. Chiar cclcrnai frnmouse clisertirlii tculogicc nu reltgcsc sd dolcdeascrtitrir.t-tic'. Ntt clc fr:aze goitle nvcnt rte\/oic', ci dc ltlpte r.cl'ifi-<riLlrilc'

Moartea este ce1 mai dczbritut subicct care il prcocullrtr.rrlenircu, problcma cclt rxeti irlpclr'latntir a tutttlor timpu-lilor si a tu'turor popoarclor. Etr estc punctul final catlecai'e nc indreptdm toli ; face lttirte 'din legea cxistctrlcir-roastrc la fel ca nasterea. ,Si una 5i ceali,rlttl reltrczir-rtinourcntc clc tranzilie in evoiufia generala, 5i tbtuqi, rnoul'-tcir, tot artAt de fircasca precrrlrrr narlterea, ni se pttrc iur-1lr,tr'lva firii.

Spelanlar in vesnicia viefii estc inniscutd in sufletult-rnrului; ea a existat clin toatc tinrpurile, la toatc llol)out'e-lc. 1'r-rlosirca t-r-ri.j1oacelor stiin{cj in aborclalct crcciinlt'ittrrir.crsulc cstc lipsitit clc scrr-rs, clcorrrccc liccasttr cstc for'-:uatir dirr clcclirrla 1i irslriltLliilc irrtirrrc lrlc f it.rcitle i l)et'solt-ne, rtcputAlcl tlcci fr r t-rif icrrli diri 1;r-rttclul cle r erclcre al

_tu

stiinlci cxpelir-r'rentale. AceastA constatarc nu estc lillsititclc importantd.

Sentirrentul nu este o cantitate r-rcglijabili egald cuzero, co€'ficientul ci stiintific.

Celc douA scrisori reproduse mai sus fac 1>artc dinseria pe care am incepttt-o de rnult timp, si pe care citi-torii mei o cunosc. Numlrul scrisorilor primite, acceptatc,Fi inscrisc in aceastd coleclie docutnen+"ar5, dc obscrvatii,cercctdri, dc ir-rtrebdri fondatc', se ridicii in registrul urenla cifra de 4106, cdrorx se aclaugd inc'a 500 pritrilc. in:,intr,clr' ittcclter,'a (cr( ('tarrilrrr, irr I[Jl]t).

Cititorii lucririlor nrelc nr-au ajutat mr-tlt in acesttrcerce.tiri, trinileinclu-mi ollscrvatiilc si sugr:stiile lor ciLrcdorerr-r sa drrcd 1a glisirr.':i unc.i solttfil .

-- \

In copilairia llea, lir olclc clc filozofie sarr cle ocltrcrafiereligioasS, ascultan-r aclc.sc.a ult cLu-s lteriodic c'aLe correnlritccster ltatru cur,intr. ,,Po1 1i.r ulrLrn est necessatt'iurrr((, adic'i,,IIn singur lurcrrr c'ste ncccsjar!i.'

-,\ce'st unic' lucru cra nt6ntr-rircit suflt'tulrli nostrlr. Votbitorul, profesorul, n(' vorboil ulunci cle rirzboaic.lc' ttrrrtatr.cle .z\lexitndnr lWace'clon, clc Cczur, clc' Napoleor-r si inchciedisculsul cu itttrebitrerit : ,,La <'e. ii serrvcst.c orlului sd cu-cerei'Lscd univcrsul d aci a jungc sti-qi ltirrrdi sufletul 'i,(

Ne. descria dc ascr-ncnea flircitrilc iaclului, nc, ir.rgrozc L ltrc-zentAndr.r-nc inragini inspdlrnAr-rtdtoare cu pdcdtosi trtrtu-rafi l:L infinit de dracii cr:rre-i prit.jedu, filrd sti-i carltoni,z.eta. inlr ulr frr: r,'5r,i,"

Esen!a citatului corrrentat isi pasi. llleu, iu-cliferent der crc'dintaL fic'cdruia. Estc inc, faptul c:isingurul luc:ru cu adc:vdrat inrportirnt ri cste clca sti cc. 11c' aste:rpta dupa cc tnLrrit.ri.

,,To bc or not to 1tc !i(,,,A fi sar-r a nu fi !,,. Scerra ci-mitirului clir-r I{AI{L.ET, so c'onsunrd in {iccrrc zi VialrgAnclitorului cstc o mc_'ditatie asupra tlorfii.

I)arcd existcnla urnand iru itr.r. nici o finalitutd. atrrnc.ice insear-nna toatii crorr-ic'clia astai ?

Fic ca o lcc'c'ptirtr, fic c'it nu, Mclartea estr_. evcninren-tul suPrcnr a[ \rictii. ,A r.r'ita si tc gAndc$ti la ca est,:r ocopilAric, pcr-r1r'u .d .ricLrr.r.r r;irrl se afla in fatl noastrir

2 - Sufletul llu uloale nicioclati 1nTI

qi, inevitabil, mai devreme sau l1ai tArziu, vo'r ciidea inel. A-ti spulte cI problerla este de ncrczolvat, ltentru c,;ioricum nu putenl Eti nimic, $i cd ar fi o pierdere de tirlpsd incercdm a afla mai mult, acestcer sunt scuzc dator.alccomodita{ii sau fricii nejr-rstficate. Aspectul funebru almorfii este determinat mai ales de atmosfera carc o in-conjoard, de doliul impus, clc ceremonia religioasd. dcDies irae, sau De pro clispe.a....celor dragi ar face loc curaiul sitcercetdrr-r mai profund ii terestre,aceastd transforr.nare caracteris-ticd cercetdrilor astronomicc sau psihologicc I Cinc stie,poate rugdciunile,. nur.ibunzilor ar putca fi urtn,atc de pace6i senind'tate, a$a culn curcubeul ur-mcazir fultunii.

Nu po{i sA nu iti doreqti un rdspuns la teribilul scmnde intrebare ce lte rnarcheazd vialar. cAnd este vorbzr clepropriul nostru destin si cAnd Moartca crudd ne-a l.drrito fiinfl scumpd. Nu poti sd nu te intrebi dacd o vei mai

$i natr-rra insisi ce estc de fapt ? Este clotatd cu voin-{4,, are o finalitate ? O fi existAnd nai rlulti n-iintc. clrep-tate, bundtate, inteligenfd in-clciercle noastre mici decAtin universul imc,ns ? Ce rnultc i.trebairi legerte clc aceastienigrnir !

Cd intr-o bund zi r,orpul nostlu r,,a it.tceta sI existe,este neindoielnic;el se va disocih iLr ntilioanr-. dc ntolccr_rie

_ carc gAt-rdcE'te, nn poats, in moltentele salede , si nu-;i ltr_rnd cu erlotir: it-itrel.rari clct accstgc va intAnrlrJa cu miuc ? Vcli tluli pt:ntrr_r tot-cle

1819

viefii. Ne reamintim cu amdrdciune ci in secoiele intole-rante ale Inchizitiei, acest gen de cercetdri intreprinse degAnditorii vremii i-au dus la esafod. Mii de o:rmeni aufost arqi de vii pentru opiniils lor : statuia lui GiordanoBruno de Ia Roma este o mdrturisile.

Putem oare sd trecem pe lAnga ea, sau pe lAngd ceaia lui Savonarola de 1a Florenfa, sau a lui Etienne Dolel,de la Paris fdrd sd incercdm Lln sentiment de oroare im.potriva intoreranfei religioasc ? '

$1 Vanini, ars pe rug la Toulousc ! $i Michel Scrvetcare a fost ars din ordinul lui Calrrin lrr Genevh ! Etc., ctc.

Erau suslinute idei erottate, iar ccrce'tdtorilor li s-aimpus tdcerea. Aceste lucr:uli au intArziat in cqa rnaimare rxdsurd progresul stiintelor psihice. Sigur, accstcrstrudii nu sunt indispensabile vielii de zi cu zi. in generraloamenii sunt mdrgini{i. Nu stiu dacd existd unul clintr'-crsutd care sd gAndeascd. Ei trdiesc pe PdmAnt fdrl sd gtieruude se afld si fArd si aibd mircar curiozitatea se-si llunaintrebarea. Sunt brqte carc mdnancS, beau. irriseaz5, screproduc, dorm, qi se preocupd n-rai ales sd cAqtige bani.Am avut rrrarea pldcere, ca, pe parcursul unei carierrc in-delungate, sd rdspdndesc printrb''diverse clase a1e intregiilumi, iu toate {drile gi in toate limbile, notiunile eserrtialoale c'unostinfelor erstronomice, si sunt in situatiir det aputea face o apreciere statisticii a fiir-rfelol caro se intcrc-seazi sd cunoascd lumea in care trdiesc $i vor sd-;i for-meze o idee-. rudirnentard dcsltrc minunile creafici. l)in-tr-un miliard'qi sase sute de nrii cle fiin{e umernc carepopuleazd planeta nclitstrd, sunt in jur cle uu rlilion ir-taceastA situatie. deci dintre cei care citcsc lucrdri cle as-tronomie 4111 sypiozitate sau altfel. Cdt dcsprr: cei carcstudiaza si se inifiazl personal pentru a fi la curernt cudescoperirile gtiintei, prin lecttxa anuarelor $i i.r revistc-lor de specialitate, numdrul lor poate fj evaluert la cincizc'cide mii pe tot Clobul, dintrc. care $ase mii in lrrantat,

S-ar putea trage deci concluzia cri un om clin o, nric:;ase sute Stie vag p13 ce plar)('td it,aflir si nurniri urrul c.lino sutA $aizeci dc mii arc o pregdtire mei serioasd

Ignoranfa generald este rezultatul bietului cgocentrisntEi al autosuficienfei omului. A trdi pentm a gAndi nu 1.c'--

prezintS. o nevoie ltentru nirneni sarl apl'oal)c nimeni.GAnditorii reprezinti excep!ia. T):rcd prir-r itce)stc s;turlii

20

rcugim sh ne dezvoltim inteligenta, si ne cultivdm ntin_tea, si a4lam care este rlenirea noastrd pe pdmAnt, putenrfi mu1!umi!i, caci ornenirea este intr-adevdr foar-te obtuzd.

Locuitorul PdrnAntului este inca atAt de lipsit de inte_Iigenf5, atAt de animal, incAt pAnd in prezent, peste totin, Lume For{a brutald este cea care a creat Dreptul Eiea este cea cal'e il men{ine ; primul-ministru al fiecdreinaliunl estct si ininistru de r5zboi ; tloue zecimi din resur-selc financiare ale popoarelor sunt destinate unor masacreinternafionale periodice.

$i Moartca continud, ca o stipAni absoluti, sd conducddestinul onrcnirii.

in realitatc., ci,L ersle stdpAna absolutd. l,{ai mult ca orir:6nd in accsti ultirni ani puterea sceptrului ei s-a manifes-t:rt cu o violentd sdlbatic5. ExtcrminAnd-milioanc cLe oa_rlcni pc r:Arnpul dc bdi;aie, ea a f.icut si apare milioane descmne de intrebare la adr"esa Destinului. Sd studieiraceastd finalitate suprentd, cdci este un subiect demn deiiton[ic,

s

Planul acestei lucrdri este trasat de scopul per care qi_lp1'opllrlc : cle a aduner probe si tldrturii despre supravie-!uire.' Nu vcfi girsi iiici nici djsertalii literare nici frazepoetice., nici teorii meri ntr-rlt sau rlai pr,rfin captivante,nici ipotczc. ci doar fapte constatate, si deductiile lorIogi cu.

N{urim oare pcntru totdeauna ? Iatd intrebarea. Ce mairarrAner c.lin r:roi ?

pcntnr a stii dacd srlfletr-r1 supravieluieste corpului,trebuie sd gtirn rlai intAi dacir existir, irlclependent cle or_gauismul fizic.

NouS ne revine sarcina dc a stabili aceas,ta pe bazeqtiintifice, ale observafiei experimentale si nu pe frunoa_se iit^guntentdri ontologice cu care teologiile, tuturor tim_purilor s-au mulfumit pAnd in prezent. Si, mai intAi detoate, trebuie sa fim constienli de ineficienta teoriilorfilozofice tradifionale general acceptate.

27

' Callitolttl II

- ]I{ATERIALISMUL,DOCTIiINA ERONATA INCOMPI,ETII

$I NESATISFACATOARE

Si nu tte lasim f Lrrati cle itpr'ret''lcr /COI'EITNiC

de ateism era totodate un om bun' Este destul de para-

doxal. La fel s-a intAmplat si cu Jules Soury' acest "-al-cbtor de preo!i((, intnormAntat de ei cu toatd ceremonla

(1) A murit Ia 2 iunie 1881.

22

de c'oarrttc qi sd lc co.^" l; l,r"rlurou ,u rca filozofig5 3 5fiintgi"" tt

.opiiot consacrot ,,fi psihicc" conline urmdtoarele

23

rilor, cdldurd fard o sursd de cdldur5, electricitate fdrdcorp electric, corlltatil;ilitatc fard substan!e cle combi-nat, via{q, ser-rsibiiitatea, gdndirea frird un c(rr[] virr calesirrte Ei gdndcste.

Am considerat lteccsar cat ir.r titlul accstei lucrdri safolosesc cuvAntul fiziologie. Puteram folosi chiar terme=nui.fiziologic cerebrali, dar acesta ar- fi depdsit subiectrrlabordat. Creierul are foarte multe functii pe carc nu alripreten{ia cd'lc-as putca abolda, dar md voi linrita la;,rcelea care au un intpact direct ii-r formarea imaginilordespre lnmea exterioard qi dc.s1>rc ,,eu!r.

De aceea, am ales Jocufiunea fiziologie psihicd, sau.mai scurt, psihofiziologier. Partea psihicd sc refcrd ia sen_timente Ei idei, iar fiziologia analizeazi moclul de formareqi combinare a arccstor se.ntimente Si idei in funclie destructura si funcl;iile creientlui. Nu atn pretenfia sd in-troduc o nouii dennmire in stiintd ; tot ce vreau ests psde o parte sA delimitez strict subicctul tratat si, pe dr:alti parte, vneau sd fie inleieasd bine ideea cd prezentareafcnomenelor psihice,, cu structura si legdtuirile dintre elefine de capitolul fiziologie, pentru cd studiazd funcfia siefectele sale. Cu cAt psihologia, cel pufin cea tributariscolii Locke, a fdcut progrese, eliminAnd icleile precon-cepute, cu atAt mai mult s-a apropiat dc fiziologie. CucAt fiziologia a realizat intilde1ea dopcniului sdu cle cer:-cctarc., a inceput sd sc tearnd din cc in ce tnai putin dedezaprobarea psihologiei care-i interzicea slteculafiilc. in-clrdznefe. ln prezent nu rnni cxisti nici o incloiali ci fe-nornenelc intelcctualg si rnorale sunt dcterminerte de exis-ten{a {esutului nervos ; fiirita urnaue nu este tclecAt overrigA a unui lanf c.are sc intindc. fird limitc bine sta-biiite, pAnd 1a ultimcle aninra-le ; si cd, indiferent cnm uiaborda problerna, f olosind bine_.in!erlets tnetoderle stiinf eiexperimentale, clc.vii fiziolog. Nu plt+, sd concep existenf:,rfiziologiei fdrd ca teoria sentimcnterlor qi a icleilor sAaiba locul cel mai ir-nportant((. (1)

Aceas'ta estc baz:r concepfiei materialiste a sufletului.il rog pe- cititor sd analizezl

"., rrlur" atenlie aceste cotl-

ceptii.

(1) LIl'TRit ; La science auP 306; La Philosophie

24

point de vue philosophique (paris 1{373)

positive,23 nars 1860.

Nu trebuic sA admitem existenfa suflctului pentru ci,,n[r exista calitAti fAra obicctul materia] care se Ie pre-supund, nu existd gravitalie fdri greutatc, cdlclurd fdralSUrsd de rd c cotnpa-tibilitate, nat, ilitatea,gAndirea c $i

Ori, n atT.rc rerc clcprincipiu,.bazati lle cuvantul proprietate.

A identifica gdndirea cu gravitalia. cdldura, efec'telelrtecanice, fizice. chimice ale corpr"rrilor rnateriale, inseann{sd confunzi cele doud lucruri despre care vorbiln: su-f lc.tul li nateria.

Voinfa unei fiin{e umane, chiar cea a uuni copil, c5te:personald, conqtienti, in timp cc gravita,lia, cdlclura, lu-rnlna, electricitatea, sunt impersonale, incon$tiente ; suntrezultatul anurnitor stlri ale materiei iminente, oarbe, inintregimc materialc ele insele. f)iferenfa intre celc, dou6obiecte ale cornperrirfici cste cea ca intre zi si noapte,

Mdrturisesc cd nu pot si inlerleg clur-t un olrr clo va-Ioarea lui Littrei, ca sef al Scoiii pozitiyisl€, s-a mr-rl{umitcu acest rafionament far.it sir-;i dca seama cd nu ertr decAto cerintd dc prir-rcipiu, aproapc nn -ioc de cuvinte. pentrr_rcii toatd ilrgumclttatia Lui sc- bazcazl pe cuv6ntul ,,pro-prietate((. Ccea ce ar fi trebuit sd dcrnonstrezer m:ri ir-rtAiexperimental era cd gAndul estc o proprietatc u substan_tci nervoase, cd incohstientr:l ltoate llrodlrce constient,cec'a cct in prir-rcipiu constituic o contradic{ier.

Itnportant este ca, incd de la inc ci disru-tii, sa nu nc lucim cu cuvintele. Cc_. a '? Este,in opinia generala, ceea ce percepem noastlc.,ceea ce set vede, sc atinge, se cAntareqte. tri, bine ! Tr-r pa-ginile urrndtoarc vorn arirta cd mai cxistd in onr si altcev,rdecdt cer se vedc, se simte, se cantArcstc ; c:r rnai existiin om un element independent de proprictdtilc rnateriale,ur,r principiu mental personal, care gAr.rdc$tc, care

'vrea,

cafc actioneaza, care se manifestd la clistantd. cars 1.s4sfdri ochi, dczvdluie viitorul incd ine.xislr'nt. si luc,uri

25

nestiute. A lrresupune cd acerst clcnc'nt psihic, intar-rgibil ,

invizibil. in-rponderabil cste o proprietate a creicrului,inseamnd a face o afinna!1c nefondatir, 11p rationamentcontradictoriu prin sit-te insusi, ca si cum ai spur-re ciidin sare se poate face zahir ;i ca pestii sunt nistc viefu*itoare alc uscatului. Ceea ce vretn sd ardtdm ajci estc cdobserva{ia directl si cxltelienfa dc.'vedcsc f;rlttul cd fiintaumand nu este doar un cor Dro-prietSti, dar cste si o fiintd Dr'o-prietdti diferite dc ccle ale

Spiritul dcpiscste corpu.l ; nu eitornii sunt cei cale st.i-pAnesc ; ci ei sunt stdpAnifi. Accst rafionan-rent poatc fiaplicat intregului nnivers, tuturor lumilor care gravitcaziin spatiu, vegetalclor, animalelor. Frunza unui c'opac esteorganizatS, un ou din care iese puiul csle organizat. Siaceastd organizare cstc cev:r, dc ordin intelerctual. Snirituluniversal ests gtxniprezent; el cr-rprii-tclc lnmca irrtreagisi asta fdrd un creier rnaterial. lti estc imposibil sd anali-zezi necanismul de ftrnclionarc al ochiului . arl vederii,al urechii $i auzului fard sa zrjun,gi la concluzia r:d suittconstrtiite dc o inteligcnla. Aceastd concluzie este si rnaievidentd cAnd zrnalizdm ltroc'esul fecunddrii 1a plante,animalc $i oamcni. Evolu{ia progrcsjvd er, ovululi-ri fncun-dat, rolul placentc.i, viata enrbrionului ;i ar fetusului, cre-area acestei mici fiin{e in pAnteccle nrat.nei, transfolnr;rreaorganicd a rnanei, formarea laptbltri, naslcrr:a copilplli,alSptarea, dezvoltarea fizicd si ltsihic:i a copilului, r:onstj .

tuie tot atAtea doverzi de nccontcstat ale existcnteri uLrciforte intcligente care stdpAnc;tc totul, organizAnd cclcmai rnici molecule lai fel de perfcct si oldonat ca sfurcleplanetare sau sideralc din irnensitatc'a ccrlrlui . $i accsispirit nu este ,func{ie a creierului

Daca lumea noastri cstc adnrirabil or:ganizati dinltunct do vederc fiziologic, ea este departe dc a fi per-fectl in cazul durerilor ce insofesc rlaternitatca. De ceatAta suferin!5 ? De cer acestc clureri atroce ale nasterii ?

'Bl'serica le considcrd o ltedcapsd a pdcatului Eve.i. ;Ceglumd ! Au cxistat Adarn si Ev:t ? Fc.melcle animalelot'nu suferd $i ele la fc1 ? Natura a avltt foarte putind grijdde aceste perioade dc chin p6ntru fcmeie $i de brut:rli-tatea nasterii ; ea este sigur lipsitd de sensibilitate ; bunutf)umnezeu nu este blAnd crl creatllrilc sale" n-are chiar

26

nimic uman ; pAna si surorile de caritate sunt mai buneca el. Grea ploblemd, in ciuda certitudinii existenlei spi-ritului in naturd. Nu-I putem inlelege pe Dnmnezeu :

asta-i clar. Si asta cc dovedeste ? Inferioritatear noastrispirituala.

Cd spiritul, intcligen{a, ordinea nentald, existd intoate, este un lucru de netdgdduit. Stiinfa experimentallse dovedegte insuficientd cdnd aratd cd toate fenomenelcuniversului se redllc de fapt la clualismul materie-rnigcare,sau chiar la monismul materie, proprietdfi ale materiei.Istoria naturald, botanica, fiziologia animald, antropolo-gia, studiazd toate un element distinct de.materie qi rniS-care : viafa. Nu ne-a arltat fiziologul Claude BernaLrd cdviala nu este un produs al rnoleculelor materiale ? Maimult, universul ni se arati ca ceva dinamic, cdci rrriqca-rea es'te inerentd sls6ilor insisi, iar acest clinatnism nucste de ordin material, pentru ca cstc organizLrt in fiinfeqi lucruri.

Teoria potrivit cdreia gAndirea cstc o funclie a creie-rului, sau care susfine paralelisntul, ecltivalen{a activitdfiiccrebrale cu cea a gAndirii, este, a;a curn arratd ti psi-irologul Bergson, cu tcltul ir-rsuficientS. Se sustine cdamintirile sunt acutlulate in creicr', pu!in modificate, iri-r-'primate in anunite elelnente anatontice : dacd elc disparclin r-nemorie insc-atnnd cir aceste clemcntc in carc au foststocate s-au alterat sau au nurit. Inrpresiile produse deobiecte cxtc'rioare ar fi imprirnate pe creier ca pc o placdfotosensibild sau pe un disc. Accstc comparatii sunt c'tr

adevdrat superficiale; dace rceastd rremt)ric vizuetla, a

unui obiect de exernplu, ar fi o imaginc Iisatd de acestaasupra creierului, ar trebui sd cxiste mii si milioane deinagini, cdci $i cel rnai silnplu seu stabil lucru isi schin-rbifclrma, dimensiunile, potrirrit punctultii din ca,rre cstc pri-lrit ; itnagini fdrd numdr, dcloc identice s-ar forma perctina dumneavoastrd si s-ar transmite creierului, cLlcondi{ia sd nu vd cohdamnafi lei un repaos absolut cAndii priviti, sau ca ochii dumneavoastri si rAmAnd nemis-cali in orbite. Ce se va intAmpla dacd va fi vorba de ima-ginea unei persoane a clrei fizionomie se schimbd. alec6rei haine sau anturaj sunt diferite de c'Ate ori il re-vedeti ? $i totugi este incontestabil cd in congtiinta noastrdsubzisti, cu foartc rnici diferenlc, o itnagins ttnicd, o

27

anrintire practic inrrariabild a obiectului sau a persoLlneirespective doveclind astfel cd este vorba aici de altcerradecAt o simpld inregistrate mecanicd. Putem face aceleaqiobservafii $i in cazul amintirii auditive. Acelaqi cuvantpronunla1 dc persoane diferite sau de aceeaqi persoandirl monente si in enunluri diferitc creeazd fonogratnec:arc nu coincid niciodata : currr ar putea fi comparatdainintirea cu o fonogramd ? Aceastd singuri consideratieeste suficienta pentru a facc suspectd teoria potrivit c5-reia bolile ce afercteazd ruemoria s-ar datora alterdrii sarrdistrugerii atnintirilor inlegstrate autorlat de cbtre scoartilcet-eJrral i

Dar sd vedbrn, potrivit aceluiagi autor,, in cq c'sns15zrceste boli. Atunci cAnd lcziuriea ccrebrald estc gravdSi rnemoria cuvintelor este afectata tlrciund, se intAmpldca o excitatic mai muLt sau mai prrlin puternici, o c'llto-tie de exemplu, sA rcaducf, l;rusc amintirea c€trc pdreapierduta pcntru totdeauna. Acr:st lucru este posibil daciinforma{ia a fost fixatd in materia cerebrali alteratd saudistr/usi ? Lucrurilc sc petrec mai dergrabA ca si cumcreierul ar servi la rearnintirea infolrnatiei si nu la sto-carea ei. Afazicul devine incapabil sa gdseascd cuvAntulcAnd are nevoie de el; eI parc ci se invArtc in iurul a-cestuia fird a putelt sA-I prindd ; in domeniul psihologiei,intr-adevdr indicele cxterior al nuterii este intotdeauna.precizia. Dar armintirca cuvAntului pare cd se afld peiitrroape ; ,li adesca, inlocuind prin pcrifraze cuvAntul pecarre l-a creztit uitat. afazicr-rl il vrL folosi intr-ulta dinaccrstea.' Se vcden c'e se intAr-upla in afazia progrr:siv5, adiciatunci cAncl numlrul cuvintclor uitate este din ce in cerrlai male. in general, in acest caz cuvintele clispar dinmemorie intr'-o anurlitir ordine. ca si cum boala ar stigramaticd ; subslant ivt'lt' proprl i dispar prirnehr. apoisubstantivele comunc, ap'oi ad,jectivele si in sfArsit ver-bele, aceste grupuri constituind tot atAtea straturi supra-pusc atinse de leziune unul dupa altul. Dar degi boalapoate avea cauze $i forme diverse, foarte diferite, deoa-recc, lezat fiind un pr-rrLct oarecar€ al scoarteicerebrale, boala se poate exlbinder in orice direclie ; to-tuqi ordinea uitArii cuvintelor lirndne aceeaEi. Ar fi oa-re posibil acest lllcru detcA boala ar afecta informatialnsarsr I

_10

DacI informatia nu a f ost inmagaziriatl jrr crcier',nnde se afld stocatd ?

Intrebarea ,,unde(( are oare sens cAnd este vorba dealtcEva decAt de un obiect ? Cliseele foto se pastreaz5intr-o cuti,e, rulourile fonografice in cutii speciale ; dece amintirile, care nr-r sunt obiecte materiale, ar aveauevoie de un recipient $i cum l-ar putea ob{ine ? Acesteamintiri se afla o'are in altd p'arte decAt in minte ? Ori,spiritul uman e'ste congtiin{a insasi, iar conptiinta in-seamnd. ul rAnd Noi pr-rtem addugaaicl cd petrece 6lrnrrl:,r fi nrt'' ci*implu spirit. i ,, '"u- .',u"ttr ;i;t ;motiv sd presupunc'm cd spiritul 9i corpul ar fi legateinseparabil unul de celaleilt.

Se -poate pune, chiar intrebarea 'cum ui-i gAnditor dc;talia iui Taine dci exemplu, care stia sd aprecieze justvaloarea continutul.ui, structurii, planului unei lr-rcrdri sicare a scris chiar o calte desp-re,,Inteligenta((a putlrtatribui crLrarea unei opere filozofice secrefiei unei com-binalii moleculare a pirliior materiale ce alcAtuiesc crc-ierul. Acfiunea spiritului perrsona] este atAt de evidentii,Ce necontcstat in elaborarc.a tr.nei lucrdri, incAt ar tre-bui si te autosugestionezi sistematic pentrr_r a face abstrac,-Lre 0e c'a.

este fara indoialZi rtrgatrlnlr nega. Dar, crontrar celorr ierul nu etste necesar iti it Andi.

Se, poat,e obiecta cii, itr gt-ncrrl gandirea are influ-cnlatd de st;irear creicrrului ;i cii sldbe;te odat c,u varsta,

ca Chevreul (178{i-1889) ; istorici (..r Thiers, Mignet,Ilenri Martin, care ;i-au pastrart pani la o vArsti foarteinair-rtata viriliiatea si tinsretea sufletului.

+ V Conferinte.: Viala si c.r'cclintd, in rnatelialisntu.l actrr.tl(I']aris, 1913).

29

Homo sapiens, oitlul care gAndeste : aaeasta este de-finilia pe care marii fiziologi au dat-o de multd vremespeciei umane. Oare simpla asociene a atromilor materialice' formeazd creiorul ar fi putut determir-ra aceastd de-finifie ?

Ar fi putut gAndi oire aceastir c,ombinafic cle mole-cule de hidrogen, ca,rbon, azot, oxigen ?

Biologia este o Etiinld noui. Biologia de'tenministleste o filozofie ce susfine cd fenomenele mentale gi psi-trice sunt ef€lctelc reactiilor fiziologice. Ori, aoeasta ex-pliealie fiziologica nu repr,ezintd, metaforiic, decAt orndrturisire a noputin!ei. Inventarea unui cuvAnt esteprir-itd ca o descop'crire, iar prezc,ntarea ipoteticd a unuifapt estre considerata o explica{ie.

Senzatia si pr-incipiui vital contiinul sa fie la fel clemisterioase ca in secolele tr.ecute, in ciuda descoperirilortnoderne asupra originii fizico-chimice a activita{ii mus-lulare. Nu putem sd nu r.ecunoitgtem ca in fiecare dintrenoi, a,lituri, sau mai presus decAt fenom,enele fiziologice,coexisti un ,,principiu inte,lectuai.(( activ, autonom, fdrdcle care nimic nu se explicd, cu care totul se ir-rfelege.

Vom ardta imediat, de altferl, ci mranifestdrile nor-rnale qi cunoscute alle sufletului, de care am vorbit, suntun exerrlplu palid fatd de ccle prezentate in capitrjleleLlrmdtoare.

Medicina ar trebui s[ tir-r5 cont de acostc cor-rsiderafiigi sa se preocuper nu numad de organismul fizic, dar Eide dinamismul intelectuail. Un numdr mare de boli rebelela tratamonte' farmaceutice an putea fi vindecate prinacfiunea tnentala. Putem da ca exemplu in acest sensvindecd.rile prin ltipnoz5, prin sugestie, apoi protinselenriracole ale ,credinfei religioase incepAnd din vremeatemp,Iului din Epidaur, a cultului lui Esculap, pAnA laminunile de la Lourdes ;i altdle.

Spiritul nu este Lllta cu corpuJ., nu e,.;te emanafiaacestuia, si se manifestl ca entitate distincti. Voin!a esteapreciatd de cltre, toatd lumea. Pcrsevor,enta, irL aeeastiivoinfA, bunb sau rea, spiritul dc sacrificiu, eroismul, dis-plefuirea durerii, ir-rscnsibilitatea orgar-ricd a nartirilorcare sfideaza .supliciile cctrc mai cumplite, abncgafia, de-votarrentul, virtutea si viriile, ntila ;i invidia, priebenia

30

'.li ula, nu sunt toi atitea" iiovezi ale-.independenlei su-Ilet,ului'fafd de croicrr ?

pdsdrele... fomeLa ingrijitri de viitorul tatd... hrana adus6

31

aici. Ei au mulit fdrA sir aspire la o viafd viitoare, dalsentimentele lor erau pufin diferite' La 25 4ugust 1892'

i Renau, carc se stingea Pe zL ce

c a moard o lund mai tArziu) : ,,Sii necresoitrd pt' copiii rloqiri ; este sin-

gura slrpravietuire probatd ;tiinlific. pe care o cunoa;-iem." Acest fel de a vorbi nu e>;prim5 o negare abso-lutir, ci raspunde fara indoialS unor probleme care ilpreocupau pc autorul . ,,Vielii lui Isus".

I a :20 iulie 1892,' Renan ii scrisese lr'ri Berthclot :

,..Eveni mai imPorttantr-r-roarte general arc locl

$co:tln carei teor-ic det(,:t of , afc, Cfed CU,

suprcm, avautaje deosebite."

,, i\ta ocuit atcum cu corectarea lui pentrltl lr-rr.nul prtru gi cinci clin ,,fsrael' oarte mults le rcvitd. Daca altcit-ieva I'e-ar I de lipririt,nu rli-as girsi lini.stea in. fundul iadului: totu;i nimetli,in ufttri:r' cle mine si Dumnezeu n'ar gti ce imbr-rnitir{irilrs vrca si le irduc, Facd-se voia Do]l'lnuh-ri I hi Lltrllm-que paratus." *

Filozoful, fostul teolog, cSt'e pregritit. Cledinl;a sa iLr

Dnmnezeu estc incd treatzS. Po{i sir tii anticiet'ical darcredincios (ca Voltaire). Renan nu era f()arte dellarte deideia r,rnei supravieluiri nedeterminate.

Potrivirl ginerelui s5u, domnul Psichar:i, care l-a ve-gheat c6nd era pe patul de ntoaLt'c:, Retlztt-t ar fi dccla-rat cA nu va supral'ielui nimic dullii el : ttinric, nimic,nimic. Aceasta a fost convinge rca ultirnei sale cli1e.Despre' netnttrirea sttfletului, o sutl de alte mirlli lu-rr-.rirate au fost la fcl de scepticr:. l)ar ele art fost 1-:reo-

cup:ite totugi de aceatstA problemal.

-,\ccerstii eititudine este susfinuti nurnari de faptul cir

ltirn plea putir-r. Pricllt,:meu nLl cl'edea sii existe ct:va mrjstupicl decit rota!ia PirmAntr,rlui'

Ce este gelndirea ? Ce este sufletuL ? Supt'atraturalt-Ll

nlr crxistii, i:rr su1'lctrtl clucd exisltil indivicluatl , este ia fel

t Clrtrespondr:nla (lirltl'(' I)'cllall si Bel'lhc'lotlatii der ISerthelot.

32

\

cle naluraL ciL 9i colptrL '\julgcn irr siArsit sii trdt.riiLetrr

"i',iiut"u dc for:qe qi unitatea de sulrstan!ir' 'i

'1'otul etie dinamisnl' Dinamisi-nuI guverneazl lumi-

1e. Irletvtor-r l-;ttcrpretare esteceaSLi forfd incici ele ar fi frra : mai exista in PIus s;i I

J"tlt-i"i viala fiinticlor :' la otnul evoluat' dinamism,ul

psihic este in permaLnenfa asociat ditlttmrsnulur vltar'

iLr rc:rlitate estc vorba de un singur dina''ism : estc spr-

ritr-rl naturii, ce sc maDifcstii surd si orll lala dc uoi

din ltunct de vedere imateliai sii chiar irr i.rrsiinctcle ani-

mirlelor; cl sc manifc'stit inconsticnt in majoritatea olre-

lelor omenesti, iar corlgtier-rt trumai in trttmiir redus'.Irebuic sa acceptam ideei-r : unlvcrstil e's'te diltrniisi.l-t

C)for'!ainvizillill,siintcli{clrtlrdirijillr::alLrnri]esialo-mji. ltilateria se supune.

Mitl.errialisrr-rr.-rl este o doctl'iLlii g11;ntit:-l 9i nesatisfaicii-

loilrc. cir.re nu t'euseslte sil l-re tnrrllut'tleascA pc deplitl'

:\ nu adntite c1,:cit erist,..n{a lnate'riei clolatir cl1 P].ollrjt-tiil;i iDscamnit a riustiLte o ii:lotr:zit cilrc Ir',1 rezistii nlirli '

,'n..',,Pozitiviqt.ii..scirllea.Iaprr;lurlcl.cx.isttiLLclc]-tilti.clovezi,,pczitiviste"c'tl1-cdemotlstrcazliciil)otc'zatnr-tc'rici cr: dirijeazi totr-rl prin prop-riett''itile <'i sc sittteazii

aliitr-rri cle aclevitr. Ei n-ilu clinantisrnr-ri jil tcliqer-rt carel

rrL-ri.ntit fjinteie ;i lticrurih'Ilat,rlrialismul,iititcler':ispiirndit,conqticrrtlitr'u1]11

in to;rte paturile sociale, nu cs;1;t' di:catI o tcorie tt ttpil-

rentclor, cste supraf ata lucrulilor tlc'apLclf undate'

ii von-r de'motlstra pirtile slabe chiar prin metocla ex-

p-i:rinicittali. Vorn ,scoi'ite la ltlnrirla {f i.)$eitla c'-qllnti ltl;i a

lltri,cri:-llisn'illlLli ciatsic. Toaii {i;liologiir 1l:ihici cliciallj

I'arjs 1898, pttbli-

:l --- SrrtlclLrl tltl lrttlitttl LticiorlaliLEQ

este eronati, contrarb realitdtii. Existh in om alteevadecAt molecule chimice dotate cu proprietdfi ; existd unelement irnaterial, un princip'iu spiritual. Studierea im-parliald a faptelorr are sd ni-I reveleze', $ iI vom ve-dea ac{ionAnd independent de sim$urile.fizice.

CapitoIul III

CE ESTE OMUL ? EXISTA SUFT,ET ?

Trebuie sd o cdutdtnIiberi spiritual, fdrdceputd.

adevdrul iiinrl f ciir t:nici,.-r idel-: pre(Jn-

DESC]\itN,.ES

inainte de a .incerca sd aflhm dacd sufletul supra-vieluiegte dezinttegrdrii corpului, trebuie sd gtim maiintAi de toate dacA eI exista. A vorbi despre perenitatear-rirui 1ucru care nu 'este inseamnd o p,ierdere de timpcopiidreasci. Daca gAndullle ar fi emanalii ale creierului,ele ar dispare qdatd cu el.

Cerc,etarea acestei nofiuni nu se poate face decAt prinnrEtoda qtiintei experimentaie Ei prin .observafia directd.Ori pAnd in prezent ps,ihologia s-a qCupab rnai degrab[Ce cuvinte, de meditafii teoretice, de iporteze.

Vom incerca Fd stabilirn natura 9i facultdfile sufle-tului prin observalii practice.

Cte este sufletul ? De unde vine acest cuvAntb qi ceirrseamnd ?

Credin{a in suflet s-a bazat pAnd ir-r p'rezent numaidisertafii metafizice sau pe pretinse revelalii divine ne-dovedite ; religia, credinfa teama, nu reprezintE dovezi.

Cum s-a ndscult ideea d,e suflet in mintea oamenilor ?

Cuvdntul l,suflet" qi echivaleniii lui din limbile mo-derne( spiirit de exemplu) sau din limbile vechi, caanima, animus (transcrierea latind a lui a u e pr, o e),sp'tritus, ,1, ', x q n e r, i,r, a, alima, suflct, cuvdntsans'crit analog cuvdntului d. \,o .e; abur), etc.,implicAnd toabe ideea de suflare ; farti indoiald, psiho-logii acelor timpuri de demult au asociat ideea suflet9i spirit (duh) ideii de respiratie. Psych6 chiar, vine dela ,,a respira". r

35

Acegti gdnditori ai ir-rce putur:iior, cilre cont'unclauesenfa vie{ii ;i a gAndirii corpulr-ri ornellesc, acceptauideea rcinvierii, sau a nemuririi :;uf:.tul'-li, si-au imagi-nat c.i respiralia, sufloLul, cluhul, este cevir carc. peiL'eL-

se;te corpul in momentul rrrortii Lretltt'Li a se clircc. trltnit-deva si-gi traiasca propria viala.

$i astazi spunem despre cel care a r.nurit c.i ;i-a dartr-rltima suflar:e, sau gi-a dat dr,ihul.

Dacd o parte a oamenilor crcdeau in continuitateaviefii sub o formd ir-ivizibilir, altii considelaru itceasiiiopinie ca o manifestarea sentimentelor, a regretuhli, afec-fiunii celor rdmagi in viati. incti Je la originca omcniriiqi-au disputat adevArul sustinancl doul ieorii dif e.ritc,ba chial opuse esen{ei viefii : spilitr-ralismul pc clc r-;

parl€i, maberialisnul pe cle alta Dar si unii gi altii jLr-ciecau superficial.

Sensul cttvintelor suflet, Cuh, spirit, tt''ebuie trrccli-ficat, discutat, analizat. Treburie sA stabilim uigte dis-tinclii e-'sen!iale intre elc deonrec,.- ;rropi:ietei{i1e oi'girn-nismului vitt qi elementele psihice sunt clou:i IuclLrritotal diferite.

A9a cum atrigcn ater-rlia regr ctatui trtcu prieic:irDurarnd de Gros, fizica ins5si ne ilrvata cii lllebrrie s:i rrcfoli tn de .rn;rrentt) chiar a'ruuci cinci t-i-ranif estiiriic sur-rl.foarte convingirtoare si evidente. $i lrclrtiie sii le veli-ficdm, si lc dcmonstrirn cu ccit m:ti r.uale rigoale.

C,e este oilre rnai evidert clccAt nrersul ,9oarelui ;ial Stelclor pe ce r, dcasupru noirs lrA '? .,\ceastil c'r"'ider-ilan-a fost ea suslinuta titnp do rnii de arri de toti olurlrj-nii pandntului ? Itrxistii oare uir r,xem1-,lu nr:.ri .iiustlirtiviti acest sens ? Si totugi nu es'ir. rler:lli o irLzie': ilstl,-l)omia a demonstlat-o.

CA1;i dir-rtre doctrinarii r-io;trl, jurl,:cir id numai dupriobservatii aparentc', .uu s-ilu cl.orreclil ir f i superf iciiil iprezentdnrlu-nc dr€rprt expc'rie'irtti si ri.lLlitiLlc cl,curonstratilo simplii obscrr,atie dilr.ctii ?

,,Soarelc este un disc lutni ll()s ('cLi'(. circuli 1;r,' <Jr'a-suI;ra noastlti, d,c la cst la vest, de car-rcl riisaic gi ltAnaapune," iati un iLcleviir biiz,rt 1ri.' obsr:r'vi,r!ic. .1i 1:,rocla-nrat tintp de mii de rrni.

Cum se face tortu$i ei ;tirrr!a inclrtiznesl,c rii a[ilnrercri ,,itccst adcviti stabiiit l.rr"itr .oltser'.,,alie" t lt'., o ct'r)lrr(l

36

111' llsqqrlltestat ? $i cllm se face cI toati lumea gtie as-

t irzi cii este ."'orba de o gregeer15 ?

Trehuie si fie bine infeles cri enut'r{area unei obser-r-;ifii rrcritabjle uu i.rc'buic si fie: ,,Soarele este un disc...i'l.c", ci ar tr ceva ca un,l.isc strilucito qi care imifr,rco jml-rresi:r etc"..

Ia.1ai in cc experimen-trlismirl concluzia ohservalici sale, dacd vret'i sd se men-!inir ir-r lirnitele stricte ale datelor expcrimc'ntale, adicdrL ccrtitrrditiii absolute.

Si chia.r'si ace'st disc es1[e o allarenfd, pentru cii Soa-lcle cste ( Ltn glob.

Xllr- sii cic-o llarte selz:rtiile si pcrcepliile; s'i

nrr le con cu t'eerltalLea, clci aceasta trebuie de-nrons;1-rirlir, Vicl. ut't fulger. trr,rcl zqomotul unui ltun. Innrod corr'r:t ar l.r'ebui sai gAndesc : .,arLl impresia cI am

Lrlotiunea cle obicct presupun€' existen{a ullei senza-

ti j, ;t '.rnei , mod de a concep!l1nt l,o,,ltc a fi atribut'e aleinsusi ? Nu ir o, ac€astA conceptlcsc faptul cii irt fata lucrului sirnliLt, perceput, conce-put. exist 6's1r11 s31'c simte. I concepe'

Pertru r fi 9i lnai t:xacti' ll sine ci sim{im'r-frr('rctllem, rteletctr.r. cot-istittticr lr esenlial, singurarorlitate oferitiir de obsc'r'va!izr dircctit.

IJste absoir.rt nccesar s;i iuirllr atitttcline impotriva

percep radialiile electrice sau undele lllagnetice, negu-,ros,,,rtu nott:i. Pentru acestel fiinte (care pot aparfinel ltor I unti) universul ar ariiter altfel cl'ecAt cel conceput

t)l

de canoanele noastre stiiulifice' Putem deci si gre;imIuiincl senzafiile noastre clrept reaiitatr', Natula reieLa

es'le alta, noi nu o cunoaqtem ; dar: spiritul trebuie sir

cercetezc.Singurul adevar inconte:stt.tbil este cir stim cai gAn-

clin'r si stim cd uu cunoastem alcievdratta realitat'e, tliciesenla lucrurilor gi a lumii c'rterioare ci nutlai aparen-{ele ace3leia transrnise de simlurile noastre.

Ih:zia constituie bttza nu prea trait'rici a ideilor,senza!iiJor, sentirnentelor 5i cr:edin!eior noastre. Prinasi cea tnai mare iluzie este irnobilitatea lrdmtir-rtuluiOrnul se simte fixat dc centlul Uniirersului si qi-a for-mat astf el o imagine in consecinla. In ciucla demons-tra{iilor astronomlice, degeaba cautam s5 aflam, sa

stabilim adevirul, pentru ci nu vom reugi. Si ne imagi-ndm o sc-ard frumoasi de vard : celul este senitr.atmosfera est'e calmd, gi in juruJ nostt'u este o liniqtledeplinir. Si totusi noi"ne afldm intr'-uir vehicul ce erleargd

Jlrin trnivors cu o vitczi vertiginoasitNoi.r'ru sirntim nimic din aceste miqciri forrnidabilc:

;rle plandtei pe care Iocuim E:l pt'rre stabilS, imobil5,cu directii fixe : sus, jos, stAnga, dreapta. ctc. Dar ea

ne poartil prin spaliu cu viteza der 107.000 kilometri pe

ord in jurul soarelui, care;i el, la riindttl s:iu, se migciin spaliul infinit. Asifci, traiectoria Pamintului nu esteo curba inchisir ci o spiral5 mercu cleschisa, ial' globulnostru rAtacitor nu a trecut, de cAnd cxista' de doud ori

li'.titudinea Parisului qi 465 n-retri pe secundii la ecuator:

noa:ltri.IJrecheer noastri p€rrcepc ceea ce noi llllmim sunete

numai irltre limitele de 32 de vibrafii pe secundd (sut-re-

tele celc mai joase) ;i 36.000 (acutele)'

3tt

De fapt, in r-raturi, in 'afara sim{urilor noastre' nucxisti niii lumind, nici sttnete, nici miros ; noi am

creat aceiste notiuni per-rtru a pulle:r defini impresiile

1i senza{iilcr troastre. Lun-rina este de fapt rezultatul miq-

carii, ca'gi cAldura, qi erista tot atAta ,,Iumin'i" in spafiusi la prAnz ca qi la miezul nopfii, adic5,, acelaqi nlrmercle vi

- sPatiul infinitO are r nrilcarii estc sutretul'

perce nervtll audltiv' Mirosurileprovi e in susplusie in aer, care

sunt tivi'Exista in iurul noJbru vibralii, rriqcari eterate .sau

aerienc, forfe, lucruri invizibile, pe care nu Ie putem

Dercelie. Aceasta este . afirmalie itrlct Etiingificd qi pro-Ilrlrd ratlOlfaIa.

pot sa existc in jurul nostru' numai lucruri' dar chiar

li fiinte invizibile, 'intalrgibile, cu -care

nu purLem intrai" .o"iu"t prin insu5irile- noerstre' N-am spus ci existS'

ci cd ar putea sd existe, aceastd afirmafie fiind corola-rul absolut stiintific ;i rationai aI constar,tarilor prece-

dc'nte.Apart'nfele nu ne dezviluie realitateaSingura realitate, de necontestat, pe care^ omul o

poate stisfine este ratiunea, puterea sa de a gdndi'

in ciuda,,idealismuluii', anti,,spiritui'rlismului" ;is;cepticismului sau, Hcnri Poincare a sciis pagina^Urma-toaie, in care prezenta ultirnii ani ai savantului flancezPotier, profesor 1a $coala Politehrlica :

Fiind paraliza't, tirnp de doispr'ezece ani a fost lin-tuit Ia pat, tou intr-un frttoLiu. avAnd adesea nigte

rJureri. groiiznice. Boerlet se adancea lent dar cclt'itinuu,j.ar crizele er€lu lle zi ce trece mai frecvente' Spre sfAr-

slt ,-t.t mai rdmisese nimic dilr corpul siiu il-r afard de

o.ni. S.tft.Lul siu, mai puternic ciecAt for{a oarbi a unul

ri.t, ", cecla. EI cerea si fie dus Ia tScoala Politehnicd

.;; la $coala Miuelor' Se interesai in continuarc' it.t

morilcntele cAr-rcl sufer:iilta sl5bea, de ceea cc-l pasionase

i'r"i"i". ln acest corp din ce in ce mai slirbit' inteligenla,:ilrin"" la fel de vie, asemenea unei for[e ale cdrei

ziduri se prabuqesc sub obuzele dtqmane dar pe . care

energia unli sef o face sei fie inci de temut' Cu cdteva

' ieprJt"a"i inainte de a muri imi cerea cdrli de mtrte-

3:)

mirticii penlru a cfectllii un studiu rou. P;na ii ultirnlc'linir el a f<.r:--rt o dov;idil vic a faptr-rlui r ti nintear omu-lui c:;te nai puternicir c.leciL moirliea,i.

Nu, r'rn un adept al spiritismuiui ri scr.is acestr: rtir-r*clLlri, c:i r.in erclept al rccpticisrnului. itrsii uL-t llrcru incon-'tcstiibil estc Adevirul sc impunc. singur si strdluce;rer.cFnic l--r'r'cum. Silius irt rroaptea itrstelata.

Trebuic. sir afirrn cratl.goric, uruul inseanrni in 1l'imulr in i[ o fiin!5 curc g.l ndcrste, r:hiar clacit este san nucorrst.ieL'it de acetrsll:r Nu avent no'i care to'r,i sentirnentulcir e r-:titfii ? {Jarc un copii pedepsit pentru o greEealacomi"'qri nu qtie ci a meritat-o, iar pedepsit pe ncdreptLu se revolt:i impotriv;r nedrcptirfii ? De unde rnostel]imaceast.i constiint;i morald ? OmuI a ilvut c;r strd5nogii rrirntrlelc. e pt.,cii sieoJogice tertiare, secundare si primare,6'r7qr|fi;sf3 trt'ptat de la r:eptile pini la maimule. Nucreienrl acestora a creat congiiinta moralS, gi mai alesaccst sirn! al dreptA{ii ir-rnascut la copii. Putern suslincc.-] p1 ovil'le cle la strimogi sar-t c.i a fost oblinut prirrcd',rc:zr!rc. Doar educa{ie. Dar educalia de unde am mo$-tcnit-o ? Toate acestea tin de patrtea spirituala a fiinle.inoastre. $i nu existir nici o leqirturer ir-rtr-,c acest domer-rirlintelectual. spirirtual, moral Si tnecanismele psiho-cl1i-r-nice ale scoarfei cerebra_le.

Voin{a este in mod sigur- o et'}cl-gie dc' ord.in inteiec-tual . Sa luAn'r unul din miilc de exempler in iLcest sens.LIlpoJeon vlea srl cucereascit lunrc'it si sacrificir totul1r':trtru :r-;i saiisfacc arnrbilir. -,\nalizati tc,Jte ac!.iunilcsitlc, chia1' c'clc mai llcinielnitatt., irrcepADcl de la carn-1::tniar Ilgiittului ltitrir la \\'ai.erloo Nici fiziologia, tricichit'n.ia, nici {izicl sau lnr,clrrlica tru \-of ilLitea expiicar.c.-'asti perscnalitate, aceasti conilinuitate a 'ideilor,acea.stii persevernld, ilcea tii incApi:itinarc. Viblerlii core -

l' ? Nu este s;trficient. Lt :rd:lncul nostru se aflii of gAnilitoare, oreie rr-rl ncfiiud deoAt ins,irumentulacesteti;l.

Vojnla omeneascii cste dc. ajuns pentru a dovediexistenla lumii psihice, a lumii g'Anditoare diferita dclumea n-rateriala vizibila, tangibiia.

Actiunea voin{ei se manifesti in tot ce facem. Pu-tem facc cxperien{c folrtc simple :

,+0

* 'Salanti si scriitori, It. 19fl

47

Slrnt asezat pc tu-t fotolir.r, cu mAinilc pe genr'rnchiCu malur drea;,tii, md Llmuz ridicirLrd unlrl cAtc ttnul

rk:eetcle tr:iinii stAngi; firegte, elc vor caclea la loc' cunil si normal.

.tJar dacr:, oti vreau si nu cildit, '/of ritnlitte ridica te.

Ce antLtne :Lclione:tzi asupra n-tuschilor ? Pr.rr qi sim-Ltiu voinla mea.

De:ci existii o for'fa mentald carc actioneaz5 asttprar.natcrriei. Ace esta forli1 are totdetrun:r leedturit cu cl'e-iclul meu. Dste o idee iar accasti idce aclioneazai!'jupr.t rnnteric,i. Calva iniliali r)u este creic'rul, alecarei vibr:atii nu reprezidtii decAt ef'ectui.

Omul care igi folosegte minlea qi voin{a este fattri-torull propriului siu destin.

Si privirn acum rnai iite'nt gAndirea unrani.lla constituie dentor-istra{ia perrnarnentir :i cxiSier-r!ei su-Ilctr-tlui Ciind mcditam, cAnd spunem pur ;i sirnplu,.g.indcsc" sttu ,,vreilu", cAncl r^ezolvirm o problemd, cAndfaccm abstractizAri sau gcleraliziri, noi afirmdrrr exis-tcnta spirituh,ri.

ClAndirea este ccl mai pre{ios, mai personal , inrtiildepc'ndenlt' Iucru pe celre il de{ine omul. Libertat,ea sa

este inatiicarbill. Puteli tortura corpul, il puteli bigain inchisoarc', il puteti forla prin mijloace materiale :

dur nu aveti nici o putere asllpra gAttdirii. Orice a{ifiLc,c, orice nli spr-rne, n-o veli schimbtr. Ea iqi rAde detot, disprerfr"riegbe tot, stiipAncqte tot. Dacti joaci teatrtttrn, sau daci ipoc'rizia tnonde'ni ori religioasA o obligis;r mintir, chiar daci errnbifiile politice sau f inntriciareii cla'.r o aparc'r'i!d ingelatoarc, rJrmAne ea insAgi si stiec(-) vrea. Nu este qi aceasta o clovaclai Cic necontestat a

eristentci SlAndirii, indp,endentl de creier ?

Dovczile existen{ei personalititii umane sunt nenlt-mnrate : ar fi necesar:l o lucrare specialii pentru a lecuprind-e. Dar oarc le-arm remarcdt fiecare dintre noi ?

C den-ronslratie fottrtc originalti a ,,existentei sufle-tului prin studierea efectelor cloroformului 9i a curareiasupra organismului a lost ficuta nu cu mult timp inurrnii de citrc ttn sarvllnL'L de renume pe carc l-am cuuos-cutr, donrnttl Ramor-r de la Sagra, mcmbl'u corespondetttal L'rstitrrtulr-ri Frerncez (Acadcmi:t de stiin!c morzrle qipolitjce) tnort in 1ti71 itr Cuba.

Prin inspirarea vaporilor cle eteL, satt cloroform se

anihileaza astlelnele aflate gicf, extfi supuse o le fAri \

Dar nu nu ezi-aI'i n

in timp asculite ingi'22'azi' ta.ie' tor'tureazd 9i nu numai ca rtimiLn total

insensibi mod nolmal ar smulge stri-

;;t; a; durere 9i r se intamplir adesea'. ci1 in

ii-puf acestui so sir aiba niqte senza{ii deo^

sebit de pldcute, chiar'

Ran-ron de la Sagrtr prezir-rtd acest fel'romet-r ca <l

iiustrare stiinlifici a existesuflerir.rl qi corPul nu suntele sunt in mod manifestatoterului sau clorofurrnultri.l;;";t t";arat, in ii-p ." corpu} este torturat de fier'CLi" ao.ta elemente oi" ugt"gutului un-ran sutlt aici se-

o"."t" de agentul aneste)ic'" Savantul spaniol a fost

irapat de .efecrtul Pe car'e Isofiei sale, care! Pe timPuldemonstrAnd astfel cd minteEa discuta liniEtirtd cu chiracesta tAia carnea 9i riervii

'

spus iotului ca salle eiau mai degraba pliicute'

dsle momentul ntim cd La scoala de la Nilncydurer-ea a fost llrin hiPnozir'

Disrlinclia dintre sutlet si corp, separareit. lor chiar'

poate Ii obs'ervtrti in multtr altc imprejurtrn' ln unetc

cazuri cle hipnozA, cle somntimbulism' de dedublare a

per!ottalitafii., etc.

Ipotezele fiziologice it ru a

t" H;;lf;;ia.i ot" incliv hice ii" "tg""it- sunt cu totul in Con ;ur"ptl ,ri"til 9i :r gAndirii este pe cale de a se destrdma'

Totul dovedelte c:r suflcrtul omenosc este o substanlA

dlstincti falA de corp- 'Contrar etimoloqiei sale' sufle-

tul nll este, '.respirafie..; estc o ctltitiilte intelectuirlii.

Vomstabiliaceastaperscinallttatelprir.rprezcntar.eafacultSiilor paranormale cEire n-tlu rlinlic comull ctl

plopt ie'iafile nriarteriale.

42

CalritoIul IV

F'ACULTATI PARANORMAI,E ALE SUFLETUI,Utr,NECUNOSCUTE SAU PUTIN STUDIATE,

CARE DOVEDESC EXISTENTA SAINf,JEPENDENTA DE ORGANISMUL MATERtrAI,

P r e s e u t i m e n t e' tt t".l'ifflr, oiirt "".Xt

"l ; "

" t * p r e mon i t o ri i"

Cdnd erarn copil, r'edean ca u'l c(rfril,gdndcarn ra u11 copil, judecarn u,r u.r j,t-pil ; dar cAucl arn devenit bdrba',, nr-iL:;r

dczbdrat cle tot ce apartinea copiljricl.SFANTUI, ]),\',;I]],

Iracultdtile normale ale sufletuiui, puterea cle inie -

legere, judecata, voin[a, care sunt obioct dc stucliu a]inr'5tl:-imintului clasic gi ale cirui manifestari sui-ll ,.rbis

tir.riter si permdnente, nu a putuf face dovads cerL;i a jn-clependenfei sufletului fafa dc' creier ;i a supraviclutit'ir,din ctire cauzd am. hotarAt sd aborddrn problema inlr oiturin.i nou5, depAsind cadrul clasic. Omul este inaintede torrte o fiinfd care gAnde;te. GAndirea este o lclriitatc-.I)ar, pe lAnga acast fapt primordial, nu putem ceftetadrlci unele facult6li al.e sufletului, necunoscute ;atr pulincerr'ete,te ar putrea sa ne ofere subier:te de investigatii ucirror analiz6, atenl6, sd ne ajute sa risipim ignorania in-del uugata, sd ldmurim problema constitrrfici nrrarstreatat de limitate ;i sd punem bazele unei Etiinle psrholo-glce acceptabile, care sd rdslpundd cu adevlrat aspira-{iilol rioastre, dupd ct: s-Lru purtat atdtear disculii sicrik..in julirl acdloraqi subiecte ? Cine Etie, poate cI fiintaralionald va fi in stare ntr-o bund zi sd-qi depdsei,rscacontli!iu,..

43

Voinla, dovacla speciilll a indiviclualitii;ii tpilitului,v:r Ii irnalizati ir-r capitolul Llrmdtor alaturi cie.' alte fa-ctrrlieili demonstrative. Dar mai intAi, aq vrea si prezini.itrlr.mitc f acultili rrai puf in cunoscute, insuficie nt stri-ctratc i:And in prezent, pe care domnul Gh. Pilj-rert le-acJenirmit cu o expresie foarte potrivita, fcnotnenc tneta-P--irlti ce. '

Dc exemplu, puterea minlii dc a percepe Lricrttrlric(rul-ioscute, sau mai precis, dc- a presimli.

Ce este presentinrentui ? Care este naturrr ai'esl-eiLnarrilerstiri a sufletului adesea atAt de sigurir ?

in a,cest studiu itrcs.put cu nrult timp in ur"lr)i ;llt'l:rdunrit, compartrt, discutat, sute de observalii,

Urrii din cititorii mei isi amintesc poette ci in 1399arrr {iic ut o anc}rcta lnaliiicd asupra arc:estor facultiii alt-.sufici,ttlui ;i a manifest-arilor lor iar primele lezlrit:itele-arri publir:at in lttcrarrea: ,,Necunoscutul si problc-tne]c 1-rsihice'(. Au trecut doudzeci de airi dc ani ck: atunci,iar eu arn continuat sl primesc Lllr mare numir Cc re-latlri ale unor c'vcnirrt'ntt' pe care nl-an-I simtit r-rbliqatsa le verific deoalrece, dc;i apar{incau unor maltori dcce-.a rnai bunir cre,dinti, amintirile se de{orme:izii incvi-tabii si uncori faptelc. par nevclosimiie.

N'rr trebuic sd dirn dovadir de oxces cle zcl iLr;lr:itet)-tarc.r acestor fapte. Dar nici in :r le re*pinge cle 1;r l.rnnincelrut, Adeviinrl se afl;r urtrle'vrr 1a n-rijloc si nu trebuie-si uilirnr c'i adeviml poate perca uneori nel'crosrmi!.

Ll'n exemplu fotrt'te irrloresantt,t'ozr.ni;-rl irr rr,l;rtallu tirtttatolrre :t- "hi '

Dc;innul Constans, rninistru dtal CoiLsiliului de minigtri, invitatimnrlrrri crr sol ir. la obscrvatorrrl,zestit ce i s-a intAmplat lui inSusi,

de presentimen i este

irrterne qi pt'-^seclinierlc ciire tuiirc l'r c ii'rirdin Juvisy, n,i.ir po-

Era in 1889, pe vrcrnca marilor diferendc cll flci'L*ra-lul Boulanger * ;i cu partidul accstuia asupra :tecer;itirliirevizuirii Constitu!iei franceze. Intr-o dimineaf d, cind

+ Pe care il cunoqtctrnr si crrlot, , lrlat' 1i in pulili, A.

-44

irstloLiotliLirr lc plar:e si crbservc

cra la tninister, i s-a adus, aliituri c1e coresponcl,:rrfa obi,s-riuitd, qi o carte. GrAbindu-se sd plecc la Consiliul deNTinistri a aruncat-o pe masi si a rugat-o. IJc] d()imnaConstans sa vada despre ce era vorba. Doamna Constans.careia in acel noment mcnajetra ii aranja pdrul, ir luatcatrtea p,e genunchi gi a vrut sd o deschida, crezAnd maiirttai ca este vorba de o carte de rugaciuni trimilir deveri$oara ei..Cu trei zile inainte primise, sustincir ea,.,niqte mizerii6' care au facut-o si fie mai atentd. Ciind.c1-l mare atenlie, a dcschis putin catrtca, i s-a p:irut cizrireste ,,o porcdrie((. Imc-diat ia dat-o menajerei:

- ,,Du asta in anticamerd ; este o alta scArbosenie,(.Abia iesise femeia din camerd cA doamnar Constans, clcspletitS, pc jurndtate dezbr,icat5, aleargai drrnii e,r gi ilstligA :

-- ,,N-o deschide, nu te' atinge de ea.(( (De ce l').Apoi 1-a chemat pe don-ir-rul Casscl, seful Sig,_rranfei

Genera,le Ei l-a rugiat sA exan-ii,neze obiectul, presinii.tinr:lirA ceva nu este in regula. Domnul Cassel, miscdnd ciir.-t.-a, a vdzut niste buc,dli alburii cirzAnd pe masi. l,i:-aciat, foc ;i arrc-stea s-a,u altrins Imodiat si-a dat seanrii d<:

llericol, a luat carLea si a plecat let Piefecturir, Ll Ili,ro.lutor. Dr-ipd o or5 si-a intors qi i-a spus doamnei Corls1 anscir in cartc' ser afla o cantitatro de dinamita sufici<:nt.liper-rtru a face si salli in aar toerta aripa clidirii mini;tc-nrlr-ii in care locuia familia Constans. Doarnna C. ir l.,.li-na.t gi timlt dc opt zile a fost bolnava.

Acc.asta c-'s'ue intiimplerrea pove'sti tir clc so!ii Consr:ur,rin fatar a circa douisitrezetcc llL\r oan{'.

Solia nti ui l ghicit! s:llr. n'lli ntult cltrril ,-,i51,ir sim{it cu iutcnsitate 1:l'r-icrolul ir.rr:it i.r alerqat 1tt:iumiLate cle ti:t pinii in antic;rrnr,r.a ntirristerrrlui1:.rc:ntru a-i oltri pe funr,tirlnarii carc vojLlu ser clesr,hidiicart c a

Nu c.stc oarc vorba tiici de un g€.n cle ve,clre inter.irru-ti ar.,. ilc altfel rru arc nici o lcqitlrrj c,r,l

? Am 1tu1c:r ir.c'c'rca sa c:irmp.rriipii cu simfr;i olfacti v ll cuinelui. Dar catti

45

i,iei, mi-a confirmat faptul cd a facut atunciac.:lei inclrcdtr-rri de dinamitd.

anilliza

La acelaqi dineu doamna Constans ne-a mai relata.i r.;

iritamplare in c':rre presentimentul pe care l-a evut estr.:Ia fel de ilustrativ. tridel principiilor mele de a verificirtotul, am obfinut confirm:rroa povestirii de la doctorulResseguet din Toulouse, medicul farrriliei Constnns,1;rintr-o scrisoiLre redatd textual ca Ei precedentele :

Toulouse. 16 maltie -l901

Dragd l\{aestre,

NIa simt dator si ri,spund lu intrcrbare\a dulrneavoets-tra cu plivire Ia presontimc'ntul dorimncri C. carre a ref,-r-zat sd ia un medicament trimis de f:rrmac:ist ; vd voi rednlirptele a;a cum s-ilu derulat.

Doamna C. ave'a douAzeci ;i trei de ani ; ea locuia 1a

Joulouse; la un moment dart s-a imbolruivit de difterie.,rr fost chemat doctorul R care si in prezent profesearziIa Toulouser. El a prescris badijonarea gAtului cu acidclorhiclric. Mama doamneri C. i a dat sticluta cu .rsa-2:isula,lid clorhidric ; dar bolnavil, degi forte slabitf,, refuzittratamentul protinzAnd cd va fi astfel omorAtd... cA ercelartu este acid clorhidric. Dupit cAteva incercAri zadanrice,cloctorul vre:r sA-i dovedeasci bolnavei cd medicamen-tr-tl este bun ; el pune ult ba! de chibrit in sticlufa, iar.irc'esta sc carbonizEazd irnediat ; e'ra acid sulfuric.

Iata ce imi miLi amintesc. Nu mai refin aimdnutrtele,clar n-arn uitat ca atunci a fost vorJla cle o greEealiigrar-5 a farmacistului care a incurcat una din rt-'teteletnele ;i ci"r doamna C., avdnd ur-r prcsentiment puternic,a refuzat,tratanaentul.

:\m incercat sd caut ;i alte detalii in cannelelelc meleclin acea vreltte dar degaaba ; stiu nuntai'cd era vorbacle difterie. Re{eta mea prescria doui flacoanc, unulpentrr-r caiutcrizarc, .iltul ca pofiune, iar greqeraXn farma-cistului ir oonstnl in schimbaroa etichetelor : pot sri afirrnrd imi amintesc foricitul presentiment al doamnct C.,('i1fc a salvat-o de ofrtc'tcle groiizni<te ale ilrgcrdrii uneisr-thst,ante caustir:e.

Permitetri-mi si vi splln acunt draga Maestre, ci far:;,arter dintre aceia pe carc savantelc dumneavoastr.i stu-dii asupra pluralitS{ii Iunrilor: i-ir'-r intreres;rt si erlotionat

46

"i cii sunt de rnultil rr.o,hr., adc.pturl teologiei giiinfilice(rafe nc salveazi de matt:rialisrnul aspira!iilor religioaseirlc omenirii.

Vir rog sd primi{i. . etc.B. RESSEGUET(Sscrisoarea 980) *

ht ce,lc doud exemple de mai sus este vorba de ob-servarca incontestabilS a manifi:stiirii presentimentelor,fenomene cirora fiziologia materit'rlistd nu le poate g5sinic'i o explicatie. $i a; putc-a si adaug sute Ce astJel delbservaf ii care dovcrdcsc existenf a unor faculid[i necu-r-roSCllt€, deu- car,e nr trebui studiate pentru a 5ti mai biner ir-rc si ce suntern ca indivizi.

Nu este vorbn in ai--est catz nj,li dc ltute're de judecata,nici de transmitere a gtlndurilor, nici de tc.lepatie. Estetun fcl de preverstire.

An aratat undcv:r i:i I)eLtunay, Directorul Obser-vatorului din Paris, presimfea cir marca ii va fi fatalasi clt ac'eea a refuzitt ntL'rc,u si faca vreo cd.lAtorie cu va-portrl Dar, in august '1t372, o rudd a sa, domnul Mitaud,a insist.at sii-gi ia o saptS,mainl dc vailanla si au plecatirnpreunir la Cherbourg. in timp ce sc intorceau la {drmch-rpi cc au vizitat rada, vaporul pe care se atflau s-a scu-fr-rndat din cauzit tr:tui viLnl 1;utornic ilrr eti alr tnuritantandoi inecefii.

-tjresentirnentele, avcrtiziriie de arcest gen sunt foartel-lume'roa-(c pcntru i,r fi ir-rtamplAtoare,, si nu trebuie s2i nesurprindi faptr,rl cA lrrnti.r irjc't.in,a sI gasoascA o expli-ca!ie.

Relatarcar urmdtoare a fost fdcr-rti cle un otn foarteechilibrat, re aflandu-se in vizitii la niEte ltrieteni (laclou.iizq:c:i d kilometri distanl5), irr casa cd,t.ora trebuias.i-si petreaicri noaptea, pre-s.imtc iminentar unui pericol

* Ilepct ceea ( e ant spus rnai sus, r,d numer.ele date scrisorilor

.Ll

si se hothr5.;te sil so

sa jucAnd carli, aPoiSpre diminea![ e,a iire, chiar in momenttintr-o cam'erd situatd in csalalta p'arte a casei'

Este vorba aici dc doud manifestdri distinct'e :

1. - perccperea l:r distanla a unei nenorociri

rentc ;i nePrevazutd;2. -

aparilia din vis care anun{a moartear'

1a1a scrisoarea :

Dragd Mac'stre,

cine su- in (1899) am treizcci;i cinci de ani' sut-tt

perfect , n arr4 av nt . niciodatii 1l:t"t1']1!t]...i.1,, "l:iost in a sccpti'c falir de povcr;ttJe ( 11 vectcl-Ill sl

48

totuqi in acc'eaqi "s-eari' Pe drum m-am sim[it rdu : m:r

obscdar scntimctrtul unei nenorociri imilrerlte' M-am mai

lini;tit cAnd am a sii 9i am giisit-o pe mima jtt-cind carfi cu triste-

Marla sufelea dureri groaznice de cap (mi-

grene), dair: atuuci, intrcb6:nd-o cum se simte, mr-a spus

li o 'dour* pulin capul' inainte de a md retrage i-am

urat "a de obicei nodpte buni' apoi m-am dus in came-

ra mea ;i am adorrrit imediat'Casa este destul de mare, iar camera rnamei destul

de parte de a mea. . ''dorr" zi (20 aprilie) m am trezit scdldat intr-o su-

cloare reoe qi tremurAnd datorita visului groaznic .pe

""." -f-"-

avut. Sau, mai bine zis nu a fost un vis ci o

,ririn"". Cdnd erarn po punctul de a rnd trezi' la ora q.apte

;i t,reizeci - 3gsa,5l3 ora ora, deoarece m-am ult'at rme-

diat la ceas - arn viant-o p-b malna cii se apropie de pat'

md siruti pe frunte si imi spune I

- ,,Adio, mor, mor l((

MA pnegS.team si mA scol qi sa n-rd' duc in camera

mamei, ctin"d a'm e;uzlt mare agitalie in casi. oameni care

alergau. Menajera a livdlit piAngAnd 9i lipAnd' in r:a-

-eti m*" : Domnulc., Doamna a murit 1...

Potrivit spu,se}or servi;borilor, 'ss .)pare cd mama s-aqi .s-a dus it-t camera

s-a intors in camera eior ca de obicei Pentru

mineati. in momentul cAndtneu. Moartea a fost cauz'ald'

cle o rupturd de anevrism : congestic fulgerdtoare'

Ei, biite ! Moartca a survcnit exact la ora 7,30, ora

viziunii mclo.p(: care nr-am sim

tit Dzrc i dorifi sA-mt

adr grabi sa vd rdsPundin 't'slrA cerrcetari atdtde documentate.Mi se p:lre cle altfel ci v-am scris des-

tul' ALEXIS ARBUZ.'I(oIm, Gubernia Pskov

Rusia(Scrisoarea 814)

.l - Sufletul nu moal'e nicioclata

49

Delrtru ailcheta noastrA.' Indif..*nt cle' stilr-rl redilctirii -- intermeni pot varia in ra1:ort de mrmoriaindiferet-ti c1c' ortografia numelcr strilinc,

Sunt prezentate mai sus douh farnte foarte interesante

cerre anumiliautorului -- 9ifaptele in sinc

irrarului avut Ce s-a intamPittn ('Lllfl dc

lui, il fi J

InIIuen uncl

cloiala. ui (

are nu cste necesard' Darrtr-adevir fiului sdu anun-aptul incontestabil in fa!a

Prisos.onat areastd malrA asupra

Psihit'ti :r creiorttlui s-a tra-

dus prin imaglnea sa'

SA ne continuim observaliile'ti- rpf"*r" eveninrentnl urn'iitor in ca-

t n-I""i[l"i:-it'gice'? Esti: oricum unu] din

I ante'miile de tcnomene psihicc de acest fel'

tr:ebuie doar' sa u'log"ltt car sit ilustritm ""11t:i!?--ll:.:t".;imti tlte omutui lncA raecunoscute si pentru Ll lncerrril

si rczolv5m acestc enigme'latA un exelmpLu d"cstul de rocent care mi-a fost lldus

fa cuiiorstint;r chiar dc persoanar implicatS'l)oamna Malrlchal, care ]ocutestlt' ltt Ptr'ris (strada

Custine nr'. 20, arondisment

si fiici'r me'a ? i;i sPutrea ea'

I tl posibil."--"':-- Niui unul, risput-tsct ca cl'

-- rrebuie sa aiegi, o.:, 1i:illJi3 ,"tJllll"$!moal' as

azci, zbatc. ir-i f ird sA' se

Ncbu ere nu ac ir 'rasPunclS'

de n lot'trrra ' Ilste ulor

E-t

50

de ghicit. Solul ei, in vArstd de 46 de ani era acolo,Iingd ea, per"fect sdnirtos ;i dormea linis;tit. Fiica s&,

care 'a inso! venit sd-mi povesteascstranie halu acum (iunie r91B), o

moasd de s ani. Groaza, doarnneieste lesne de infeJ.es pentru ci ii iubea la fel pe amdndoi.

in sfarqit, invinsa de o voin!5 n,ai decdta ei, care in.sista sd primeasci un rdspun pAna

la urml in sinea, ei c5. dragostea mat ie sd

ocupe primul loc Ei ca igi va sa'crifica mai degrabi so{ul

i ziLe, arichd, caruia a avut grijAs'teasc ------ 9i care nu fusese ni-v -,

de ia birou (lucra Ia ,,Ca-bluri submarine'() obosit qi s-a bagat in pat' Mediculchemat miercuri n-a constatat nimic deosebit spundndci este vorba de o ea bolnavuluis-a inrdutdlit. SAmba murit. Diag-nosticul pus de medi de;i nu exis-tase niciodatd vreun cardiace.

chal trebuia sd moard atunci, fdrA sd bdnuiascd el insuqiadevdrarta stare a sdr-rdtlii sale. CAnd murim, nu estevorba de multe ori decat de punctul culminant aI uneistdri maladive pe care o ignoram. Te crezi sdndtos tun,dar un rlu necunoscut te slabeqte treptat. Subconqtientulsoliei, foarte sensibil5, a perceput lpoato incongtient a.ceastd stare a sanatafii si sfarsitul iminent at domnuluiMarichal. PersonalitatEa r-ioastrd este dotatd cu facultd'fiincd prea pulin analizate. 1 .

Este o ipotezd au:cep,tabil5, dar nu oste decAt o

ipoteza.Dacd o acceptdrn, ar'trebui, pentru a o compJ.eta, si

descoperim mocanismul prin care aceastA intuifie a c5-pltat forma unei aparilii prevestitoare.

AIta ilpotoza :

Nu cumva lumea invizibilA, in mijlocul cdreia trdim,este populata de fiinle invizibile ca forlele ra guverne?zd

zicem aga, doamne tragd cartea care. i se

impuneal' Toli am igitatori care ne invitdsi tragem ,,lai intd te dintr-un ipachet. Orinoi alegem iritotdeauna cartea pe care o vrea el (excep-tdnd substituirilc).

Spiritul pe care noi l-am imaginat a ;tiut, a vdzutpoate, cd domnul Marichal era condamnat sd noardpeste pulin timp qi .1-a sugerat so[iei sd-l desemneze ea

insaEi.Totu;i, in exemplul prozentat, prima ipoteza mi se

qi de faptuloriza, poatediferitd decu noi asa

cum se intAmpla in vis, de exemplu. Ori in cazul Fne-,'l?ntat este vorba mai intAi de un vis obiqnuit, care spretrezire s-a transformat in halucinalie.

Am la dispozilie suficiente, relatS.ri Ei foarte diverse.pc care adiugAndu-le la cele procedente si vd pot oferio imagine asllpra irltinderii acestui dom,eniu neeunoscutpe care vrom s5-l ce,rcetAm.

Am ales urmdtoarea scrisoarc'care -prezintd o intAm-plare diferiti de cea prccecletrta, dar nu .mai pulin cu-rioasS. Ea mi-a fost trimlsir din Constantinopol, La datade 22 septembrie 1900 :

Dotnnule Profesor,

Pentru studiul stiinlific experimental ciruia ii de-dicati atAtea ore de cercetare md simt dator sE vI semna-lez doud cazuri la care am fost eru insumi martor :

intr-o dimineafa, in jurul orei 11,00 a venit ia mineuir prieten care mi-a spus : ,,Nu gtiu de ce, dar de cAndm-am tr.ezit md obsedeazd ideea c5 m,StuEa mea de la

5.3

A clcua zi iirsit I -.i irlti'cil.rt ci' c.ii'' ('r I r':' ''r -- ' J

. .. ., ; i.l ' ^., ^ l'" ('ir I'i' I ir

avut, clar ,-.1 i-.r i-.tr'l-rnns car ll ii 1o1;'1- 1'1';ll:i tlc r.rr =], js.a prontiu!it1. iri:estr.r t l-tvilltc- illL-ii

"ircle ce.

De lu feigstlllc .r.1.ll:l(1..r i s(l

i-a spus so{iei sa-ie: ,,Ctrir nli:LItalici ntt at murit estc ci to:tLtlgurile inaliate,"

'r t, 1.t.,r,.r11_ 1i c.t !nstrlii clovadii q5 4rgclrt{' illn port a\, stt,ir_

Dr-tpi, o orii, scr riitit t;ll 1e';earstrit li r c'cle, rr." cllrt,ir.iceasti'r cii tcatc \/irsr:lc'au- iirlrorat clt-itlrclr'Iq in

t'1rcr.uai .

Ntirat cle aceastii scititllbare se duce sit - ceara inP,rrrr-rirl,ii

AqtcptAnd un r sti-mi iert;11;ncala de a nta I t voir5fl;"1 ftiii

lil?T,il-1ii"''".,:'i . si vii rog

''x

Dr. L. iUOUGIIRIil,te dii' psilriatru ia Spitalul rsp.,1 ilul r;rrr

Str. Cabi i\trrr 20, Cunstrrnl;f^ "r(Scrisrrirrca 1)43)

--' 'rtJ 1Y'

Dupi cunr s,: vcdc, aici estc vorba deanaloqo clc t,elilpaiic" cleli lrtttinpcrcclttrtir in stlrc' dl veqhc deIa Consta'.rtino1tol let Cicnot'a ; 2

54

n'.\,,:lI : .,

1 . --'-'{1or

lt,,,,

"' n';'.':llli: I'c\r)o

]l''iu 'r''

clou\ cazrrr'l

Cescoperite, detrei'trrin:rl'c qi explica'ie'Nu este un lucru u9or. Reiatarca tlrmitoarc mi-a fost

Lrimisi clin 1912. fia faptului c irat ciurcl

diul presei, aducir Ia

intcresul st pte de a

1i-a spart capul murind Pe Loc.

Constemat, naucit si inci sull .implesia co;maruluirrril, <rcclcrm ci lc;irt-. .. Asiisilliifgiq'

t,tl{,11il

55

Ceea ce va povestesc este purul adevar, ltentrr-r <'i ilrespect gi iI admir prea mult pe marelc savant Fl,amrna-rion pentru a vd relater alt'reva clc:cAt O.l.r1 adevir,"

LOUIS PERIERtr'unclionar la primaria din Ct'itc

(Scrisoarea 2220)

Cum sa interpreiant :rc::sti viziune ?

Spiritul povestitorului a vizut oare accider-rtttl ll dis-tanfd, sau priete'nul i s-a prezcnta't in vis ?

An avut un nlrmar atAt de mare de e:ienrpl: de ve-dere la distanta incAt prima expJicalie mi sc palc trrainlauzibilii.

'Iotu,<i, expediiorul scrisot'ii nu a vlzrtt accidentul,el l-a vdzut pc priutenul sau, carc. (u cr'rul spart;i hor-ciind ii spunee adio.

Pe de altd partc, dlca ntot-lLtlneu, putem presupuno cd itr aceadit la prietenul siu ?

Putin probabil, dar posibii indoar cu trei ore mni devreme.

Vedcm.dec'i cAt dc complieate

Abcrdarea analitic'a expcrim'entzild a facultaf ilor sufletului, trebuie sA ia locul vechilor concep(ii metafizice;i a termeniLor folo:;iti de acostea. A;a-zisa cunoa;tere:a suflc-tului se rezturi intr-adevir lzL cuvillte. ln afaraar.:r-.stor speculafii metafizice care, .au fost consideratedrept bune timp de secole, nu exist5 nimic real, nu cxistdr-iici un adevd,r demonstrat. De acum inaiilte se impunefolosi4ea alte'i meicde. Aceasta ne va ajuta sd clemon-strtirn viabilitatea analizei experimenta,le in descoperi-rea facultirtilo-r sulletului gi in ;sub'linierea existen{eirnor fenomene paradoxale in,cd foarte contestate, ca delxemplu :

-- Exercitarea vointei far5 stimuli verbali .r'i la distan!5 ;

- Transmiterea ullor gAnduri sau stariLelepatie ;* Vederea pr-in spirit, fdri

_ preyedere,at viitorului ;

*- Manife,stirri aLe deceda!ilor-- :1i dupd.

i-l (l

a su(-'ornbet instanta-tragi.:a clipd sa gan-

fond ; sc clespdr[i-reri

snut aceste probletne.

psihice ;

-'i"+^-"1 ^^hi l^r .q.luLvr ur

in momentul ,morfii

O si vinsa e

qi sd e cd utr ele c

activ rie' Ior matin generla lumea nu indrdzne;te sd priveascd adevd-

rul n fa!a, sa e direct gi sa analizoze necunoscu-tul ; suntem t a credem ch ;tim totul (l)'.gi cd

ceea ce este i cadrului stiintific nu meriti cer-1e.tat.

D:rr ce p.utern sp..lne acum clesprc persoatlele -foartesensibile ? Ele sunt lnli nlrmeroilse decat putem bdnui'Goethe Ei Schumann constitttie doua exemp'le remarca-bile in acest sens. Votn cliscuta mai tArziu clespre Goethesi ! s gcun.r iatd ilustrarecle su ild, telePat ionatd de

Sch -o clin 1B3B ra Wiek :

,,Trebuie sa-ti vorbesc despre un presentirnent carem-a crbseclat, din 24 pAni ,pe 27 tnart\e, in timp,ce erampreocupat de noile mele compozilii.

era imposibil sd gascrsc un motiv pentru aceastd tristele'Atunci a sosit scriloalrea d"r la Therdse ;1 mi-am pututcxlplica t,otulr(. lCumndt:l sa il atrur-rfa ci fratele lui,L)douard, toctnai a n'Illrit.

Schumann a intitulat ,,Narchtstitckc'r (.,Ncicturnd"):uita ps care ini!ial voiil sd o llllmL)irsca ,;Leichenphan-t a51e".

Presentimoutele 1:ot Iuai clivcrse iorrne. Examirrarea

tuturor ar necesit:r o muncd dnormi *'r.

. * Schutnan, viala ;i opera sa -- de Louis Schneider si Marcel

gdsim rttention e t ele lui Da-

"l .o." in vizi mii Presirn{ireair prietend de 6 Londra, caz

lui aJ Pti:rlesci car

57

Voi prezenta in continllare r,tn alt caz foarte intere-sant pe care lady Ecardeley i l-a povestit domnului Myers'

' ,,Cand eram tAndra, avAncl in iur de qaisprezeco- ani,m-an'r imbolnd,vit de rujeolS. Locuiam la bunici. DLtpd

doua-trei zile de stat La pat, i-tli s-a spus cd pot face o

baie caldd. lncAntatA ;i sinrfindu'ma mult mai bitre,m-am dus in ba,ie, am in':uiat u;;r qi m-am dezbrdcat ;

clar, chial ittair-rtc- de a intra ill apa, am auzit o voce

mir prepitteatm rsi intru in cacld am lesinat si am cazut tnma Dregzapd cu fculata in jos. Din fericire inainte si-mi p;crd cu-

no5tinfa am mai putut sd apuc cordonul soneriei care

atArna de pcrctele itlaturat' Scn'itoarea a vcmit ;i m-a

gAsit, spune ea, cu capul sub aipd M-a trds afard si do-

rind sa mi scoatel din canera cle baie m-a lovit' cu capuJ

dc' ug6, ceea ce m-a facut sA-mi revin imodiat' Dacd uga

ar fi fost ir-rcuiatA m-a1 [i inolal in mod sigur'"

Ce bizaretrie I A cui era vocea atsta ? Probabil a ti-nerei insdli care a prelsim{il o posibilti stare de leqin'

CAt de vaiiate sunt toate itcesr.t' avortismente de nein-

teles ! Da, sufletul omenesc are trisatuti neculloscr-rte dc

stiinla actuali. Elc au inccput si fie studiate prin meto-

cle experimentale ; ;i trebuie sd recunoaEtem' cI in acest

dolneniu nu Putem aProaPe

ci rrumai si observim, ceca

pul de acliune. Iar condi{iileatat de grosolane, incAt ne

deloc sd facem exPerienle,ce reduce considerabil cam-

vielii orgdnice terestreputem comPara cu o

sunt'npT -r_'

intr-osoane care vrea sA facir observalii astronomice

tard uncle cerul c:Ste apfoilJle tot timpul acoperit

5B

vom prczenta it-r callitolele urmSt'care cazuTi incon-testabilc' dc' r'cdere prin puterea minlii, de preziceri ale

unor evenimente viitoare, ca ;i de clovezi evidente ale

firc'trlLaliior trattscendente.Problcrnelei care tneriti toatd atenfia suut atAt de nu-

Irero:rse qi profunde incAt nr-t putem pretinde vrecdatac--a am reu;it s! le abordirn pe deplin cici curiozitateanohstri este l-nereu treaza.

Ban:rlitafiic viefii de zi cu zi t-ru pot satisface fiinlelerntelectuale, .-'dti, pL'ntru Cle via{a inseamnl a trdi 9i inalt plan, supcrior, iu planu{ gAndirii, al spiritului' Darsi continuinr stitdir,Ll rrostru comp'lrattv :

Un inv5fator'r itu o vastd culturd domnul Savelli, dinorasul corsican Costa, imi scria in 19r2 :

,,Este eviclent ca aicestc chcstiuni ii intereseazi incdl mai inalt gra.d pc cititori ;i am convlngerea ca vol[i in escntintentttl lor daci vd rog si v5 continuati acest

studiu.Problcma naturii timplrlui este foarte greu de rezol-

vat. Un n-ratematician cdruia i sla pus o problemd a rds-

truns : .,FIa,i sa vorbim despro lrltceval(. Totusi' md simtdator la vA fac cunoscute cAttlva cazuri tulburdtoare,carcr nu pot fi Puse Ia iirdoiald.

1 -= intr-o sear5, pe la ora unsprezece, tatd'I meu,

intorcAndu-se acasA inso[it dc un prieten, a fost surprinssa auclA sbrigate dcr deznddcjdc'' Se auzeau femei care.plAngeau si qiparr. tri s-au gAndit cd poate s-a intAmplatir n:rnolocirc, rli poate' a fost omorAt cineva : s-au oprit:,ii se uite lar casa de uncle se auziseril aceste lamentafii'c.lar nu s-a m:ri aruzit r-rimic. A doua zi seara, Ia aceea;iori, treca.nd prin dlcptul acdlei cilsc, tatdl meu a auzitilcelcasi plAnicte. Dlrr de clata iiccasta' erau'reale. LTr-l

conil. care nu avoe nimic cu o zi inainte, s-a lmboln5vitcliminea{ir de cru,p (popular se 11. gu$ter - N.T.) qi pAnd

seara a murit. Asta s-a intdmplat la Villc-de-Pataso, o

cotnund vecind celeti unde etl 'sunt invd{dtor.2 -

Dolnnul Neipoieoni, sergent pensionar, mi-a po-vc.stit urmatoarerlc : Cand ne intorccam inir-o seard spremiezul nopfii, am trecut pe lAngd doud case izolate,cufundate intr-o liniste cleplina. Dintr'-odati a n auzitniqte bubuituri repetatc lll itrterva,lc regulati. crre vttl'art

in ticerc'l rtoplii. Ilrau ca tri;tt: 1ovi1.r'rli de ciocan intr-o

59

br-rcati dc 1emn, a:;a ni s-a Parutmie mi s-a facut Pdrul n-raciuca

foarte tulburat d-e' ar:est fenomenzr\e area a fdcut sa trecmd rd acele zgomote qi

acu mPLaruI satului car'e

rului MalasPina*

l,ru.Petttru a ne

ne ocupa decimai intiii cd auviitoarc iiu fcstaI doilea rAnd,libeml arbitru

Pentru ci timPul nu oxistA ca

toare, fiind mdsurart ,qi P"i::l"l

+ Premr-rnitiicerea viitorului

ri0

noui. Mirturise'sc cisi' m-am irrtors a':asainexplicabil. DuPA doudiarasi Prin locul undele-am auzit din nou :

inchidea sicriul cioba'

(Scrisoarea 2230)

entitate cle sine statA-clc sim[urile noastrc,

nului trrort cu o zi mai inaiute'3 -- in ziua in care banda Mas'soni I-a ucis pe d9c-

torut lttai"spina' din C'osta, unchiul lxeu Costa Miche-

langello, care mai trhiieqte' ittla Liceul din Bastia, a avutstrAnsoare invizibild care-inica unchiului rlcu cliu Pa

i;ii;i#; """ti-""t"ror estu ."1 " pt"1:""1.:T:ilT'

iar faptul ci ptltem vedea clinainte ce se va intAmplia nr-r

ne impieclicd sb aclionim daci vrem'

Voi incheia acest capitol printr-o scrisoare primitl

chiar in momer-rtu'l cAnd c]asam manuscrisele acestei lu-

Alte exernplc sunt incluse in capitolul tl : Frezr-

Scrisoarea :

GUVERNUL MAROCANLucrdri Publice

Inginer ;ef

sd porneasca

Tanqer, 6 iulie 1918

PORCI]E BANES

Dragd Donrnule,

tate fdrd sd se fi oPrit vreodatd'

!

I

I

psihicd. (

Iatd a doua intAmplare metr{ionatl in scrisoare :

se afla Ia bord.

'Nu qtiu daci aceste clouiiinteresante, dar vi asigut' t iivh spun, p,o d-e :rlti Part't' ca

ci imi analizez tozrte senza{iiIeDacd admitem Probabilitatea

gi cu atAt mai mult a'mrbele sii

vom gisi infil-rit de midii.

sunt un adePt

c'il unul dirr art'stt'falltt'ti avut loc infAmPlator, o

PORC}itr BANES(S:risoarea 4041)

1:ovestioare, visunt absoLut

se-Tor pareareale. Pot siaI $tiintei Si

Al doile.4 caz anl putea incerca sii-l erpliclm prilr

cxi.ten1a.l.rdcto. ctEr:ico, clespre care \/olr vol'bl in ca-

szh ndmitenr, c';te cir stiirita viitoruluie'xplicafia fa,:r.rltir{ilor psitri'-:e incd ne-

r stLrtli:tte ptirrti ir"r Drczent'

62

II{i*,t

,l

Capitolul V

ACT4UNEA SPIRITULUI ASUPIIA CORPT]LUI

N{AGNETISM, I{trPNOTISN{, SUGESTTE MENTALA,AUTOSUGESTIE, STIGMATE

Stiinta estc obiigatA de-'etr:rna lege ilono:r'ci sa a:ba ctit'ajrrl cle a aborcl:r ttriccproblc'ma care ii aparc itr calc'

Sir: \VIL] IA\'I TIlON'ISON

Printre mr-rltiplele manifestiri atle spiritului nostruuna din cele mai remarcabile este exercitarea voinlet,chiar Ia distanla, fdrd stimrlli erterni, materiali.

actiona asllpra crejerului altei persoarle prinpu tii. Dacd vd aflata Ia cafiva metri de ea, in-ir- sau la teatru, o puteli determina sd se iu-toarod fdrir s5-sl dea seama cii arli infh-renlat-o prin pre-zenta dumneavoastrd. Acest gen de experienle -au ^..iorclesiul de cles, nunArui 1or, exceptAnd coincidenfele, fiindcorr-siderabil.

Pentru ca cele cinci sinrfuri, itnzul, mirosul' gustul'veclerea, pipiritul sa poata funcliona, migcarea vibratoriese transmite din afard cdtre creier, prin intermediul ner-viior v, tactil . ca vointasa fie dis in inte dirii, miE-carea e t cie la Iumea ex-terioarA. Acolo, in interiorul creierr-rltti este cauza care

actineezr'r spirilul.Vom constata, prin cazurile ol;scrvatc cu mare atenfie,

cic. sugestie, cle ordine transt-llise pritl intermediul gdn-

diri i, {ard cLlvinte sau gesturi, ci lrttnrai prin voinla, cipersonarlitateri umand se nlanifestA for,rte pregnant'

OJ

Experienfele l-.ine c'.tnoscute ale doctortrlui Ochoro-r';icz ii vor permite citjtomlui si jrrdece sinqur, in cttnostintri de cattzii.

Doctorul ii acord:r ingrijire r-redica Llnei doamnebolnava de histero-epilepsie, a cirei s re s-a agravat;lrin aparilia unor tentative de sinuciderc.

Aoeastd femeie in vArsta de patruzeci si srapte dc :rni,puternica qi bine facuta diidea in-rpresia unei sanatitrperfecte. Avea un temperament activ -qi v,eEel, insotit deo mare sensibilitate morald interioarA. Er"a un caracterdrept prin exelenfd, de o bunirtate 'profundd si tendinlaspre sacrificiu. De o inteliqenta remarcabild, talentati)in mai multe drlmertii, cu un dcosebit sim! al observa-!iei, cAteodatd lipsita de voinla, era uneori ingrozitor cie

. nehotarAtd,'ca, alteori sii dea dovadi de o hotdrAre ex-cepfionala ; cea mai micii oboseali. rnorala, o impresiL'neagteptata, flri importanlai, p,lacuta sau dezagreabilS,ii infJuenfau sistemlrl vaso-motor incet; pe negAndite qi

atraqea dupd sine un atac', un acces nervos sa'u un leqirr.,,intr-o zt, sau i,nai dcqrab;i tntr-o lloallte, scria dor -

torul Ochorowicz, dtrpi terminarea crizei (inciu,civ fazadelirului), bolnava a,doarme lnistitti. T'rezindu-se bruscqi v5zAr-rcfu-ne, pe prie pe. mine lAngd ea, neroagA sa plbcdtn, sd nu inuim pentru ea degea-ba. A insistat atAt de pentru ar evitet o notta

. r'rizA, am plecat.Etr cobor ini:et scttra (locuia lar etajul cinci) qi mii

opresc de cAteva ori ascr-rltAnd cu atenlie, tulburat de unprresentln-.nt neplAcut (se ranise de mai t.ttulte ori cucAteva zile inainte)" Ajunsesem in culte si inca nu eraruhotirAt dacai trebuie si plec satr sd mai stau. Deodatit,fereastra, se deschise cu zgomot ;i zdresc corpul bolna-vei a se brusc ii-r afar5. Mi reped spre loculunde cada si, niaqinal, farii si-mi dau seams'imi c vointa petrtru a o oblisa sii se opund cI"derii. Era lipsit dd sens, nu. cat s'a--i in'rlt pt'jucatorii de biliard care Jlre at'ea unei lovituri,

r irrcearci sd opreasca bila p sau cUvinte.opregte :qi se retra-

ile ePetA de cinci orila ar fi ob'osit, ramil*rre mar:ginea ferestreiino5. deschise,

ri-t

o adorn.Odarta,,adormitii sub hipnozi, prin-rele ei cuvinte all

fos are l"'ae voia ctl orice Pre'! si se arunce

]le ecare clati cAnd incer'ca se sirrlea

irnpinsir de jos in sus-.- Clutrt a1a ?

- NLt ;tilr...

IaLi o

,,Calr lrvit si sii

o las intr i!e' DuPi

(Priverdm bolnava pri ntre clergctc'k' mairrii stingi cllr-'are iini sprijineam caPul).

1 rninut : acliune 7'er0.

2 minute : miEcare a miinii drcpte'

3 rninute : miscateta se intensilicir, boltrava iilct'r-ilrtir,sprinc'enele qi riciicA mana drealltii'

Nllrturisesc cit it,:'easti expcrien!ti xil*a euo{i(rnat ct:'l

mai mr;lt.

5 - Sufletul r1ll 1lloilr.c nicioclat:i

Arrl conlinuat :

2. _- SX se ridice ;i sd vini la mino.O condrrc inapoi la locr.il slu fari si spuuEa se incr.untd, se agiti, sr: riclica si vine la

nrlnIcIn rne cu

rnina lntir-rsi{.Acliuire zer.o.3. -- Sd-gi scoatd brXfara de la mAna stingl si si

mi-o dea"

se aseze aldturi dc noi.Ea se incrLrntir, se rirlic,ir qi vine tre niine.,,lfr:cl:uie sit n-rai fac.::ever,,, sptrrCauta... utinge taburc.:tul, intping un lttrhar cu cc.ari...

T'oate aceste ordine au fost date ment:rl, fjrrrir nici r.utgcst, f5ra nici un cuvAnt.

Aceste experien!e de sr,rgestio ntentlrl! :ru fost studiateie foarte multit vrente, incepdnd cu Ll[esrler si c]riarinajnteer lui, cu Vi.rn I{eimont. Iata, printre altele, o ex-perien{a remarcabila prezentata de un martor serios,s;,tvanl"ul Seifert, care, la inceput, il consider:r pe Mes-rncr sarlatln da'lr care pir-ri la urrtr.ir, tr-rai ales sub influ-cr-ita-ttnor fapte ca cele ce urrleazii, u ajLrns sl-i ;Ldtlitiite,oriile.

Scenr se petrc.ce iu 1775 in Unguria, intr-un vechicastel, ll baronului Horetcky cle Hor-ka. lVlc.smer il tlatalle bilron prin magnetism, inqriiind in acelasi tirnp qialti bolnavi care veneau sa-1 consr,rlte. Seifert r.lonsicler-utoltte astea drept o glumi.

Intr-o zi i s-au adus ziarelc; intr-unul din ele ngilsit o r-elatare desple Meslmer, care ur li reugit, se parc,ilscuns iutr-o camer.i alSturati, sii pfovoaoe convulsj i

urlor epileptici r-ruurai plirnband un deget, in clirecti:ritolnavilor'. ,Seifert ajunge la castel cu ziarul in manir qi

il rlirseste pe Mesrner inccniurat de mai rru)fi domni. iil

66

intrea1:it dacir este etdevirlat ce s-a scris despre el in ziar,iar Mesmer confirhnii relatare€I.

Atunci, destul de nervos, pretinde, sau ceva pe aproa-pe, sa vaclA o experienta cu aceastzi putere de actiuneprin zicl.

Mcsrher stirteri in picioare, la trei metri de zid, iarSeifert pe post de observator, s-a aqezal ir-r aga fel incit,prin uqa intredeschisd, si-i poati vedea simultan qi peLr;rgnetiz'ator gi pe' subiect.

Mesmer a f5cut mai intAi cAteva rnigclri iiniare, deIa dreapta la stdnga cu arAtdtorul indleptat spre locnlunde presupllnea cd se afla bolnavul Acesta a inceputimediat sd se rraiete si sir se {ina de fnijloc pdrAnd cisrrfcrrt. )

,,Ce avefi ?" l-:r itrtrebat Sc.ifert. ,.Mi sinrt r.ilr",spuse e1. Nefiind nullunrit cle rirsltuns, Seifert ccrc ocJescrir:re ntai clarir a ceea c'e resimte...Sirlt. i s-a riis-punri, cil Si cum totlrl s-ar utisca in bnine cle Ia c,'lreliptaLir . stiinga".

Seilert i-a cerut sit descr.ie ceea ce simte fi'ir:a a rniiii,stepta sir fie lntrebat. Dupri c'Atetrra minrrte lv{esrner itfitcut cu deqetul rligctiri ovale : ,,Ac-um, a spus bolnltvrrl,totul se invArte in jurul meu intr-un cerc,'.

Mesl:ner inceteazi m aproalle l-navul declarit cai nu mai ric. Si asa c,'foate aceste declar'alii eau perle aicul nornentelc de acliune sau pauzd, dar gi cu genul deseL-rzalii pe care Mesmer voia sd le provoace.

Ce este sugestin mentala ?

I{ipnotizatorii cred c5, voin{a lor conc'entreazd ,,flu-idul" ca pe o dozi de opium, dupd care il proiecteazaintr-o clirectie aproxir-r-rativA. Acest ,,fluid" este atAt dcinteligent qj at:it de aurtabil, i4cilt aletrrga cAt poate cle.

repede si-si giseasci drunul, trecAnd peste ziduri silrjunge la subicct, il cuplinde, iirr dr.rpi ce subiectul estrrsaturat, somnul se declanselzii i:r c1 istilnlir suu de aproLrpe.Estc o explica{ie tot atAt de clarir ca cea data in trecutpentru erc!iunea o1;,iunlrlui. Potrivit acesteia, opiurnuladoarme ,,pentru ci eI are o calitrtte arlort-nitoarc", s6)u-nei,r Molidre.o Nun--rai cir ,,pentlu a fi proiectat., trel:uie. si doveclirurrai intii cir existJr acest,fluid, :r1>oi crii ;tiiL si."-qi gfrscasci)clrunrul gi cir, sfirqit, e1 sc opreqte exact in sistetnul ner-

67

v Lil -.r-r'bicctr-tlni", scria doctorul Ochorowioz legat de.r us1l.Mi se piire c,ir e mai prlrdent si rinAnem la termenul

ric ,,fortI psihic,ii", pe citr.e l-atm lansat in:iinte cle 1B6b *.Aciiune:i psihir:a a unui spirit asupra altuiu nu poatc

Ii pttsa la iridoield, indiferent de forma in care se tians

:;t.ste un rr-rediu potrivit si toate conditiile necesnre ureitrilir:tlorirdri leversibile. Llnda porneqte de la voin!;r A;r-,n creier B indcplineste zrceste concli[ii: gAndul res]lec-tiv ctii.rneazi asupra lui si cli,rca hiltnotiziitonrl i.o iere,0l ii oarnle

Pcntru lr explic:r transrrriterelr gAndurilor s;i sugestirtrentlla s-:r enis si iproteza unei. transmiteri ppin incluc-tie, :uralogir cele.i zr unui curcnt clectric aclidnrind asLlpr:laltttiil, firra vreun contact lmaterial, sau ipoteza transmi.-tcrii prin uncle herlienet ca in telegrafia fira fir.

A<'!inne..r rner talir 1a clistanlti poate fi corr:tienth slLriltcr115li, 1i1-,.

Clr:eir ce adeplii psil-iisnrului pr.opuneau cu timiclitatcoi rrtn trcizeci de ani, c'rl pe niste obserr'atii cliscutabile.l)c c:-tre nu pulini secptici le ltrivr':ru cu dispref, nu 11tiliprrirte Ii 1rr-rs in disctitie in prezent, ciici asisti,m la traris-misii aniilogr: fr-rcute prin telegrafia fitrii 'fir, inventatjiintle timp.

ntit va r-nai face multe alte descoperiri care ne vr.rl.ii conceltliile. Un lucru este sigur, $i anulne, cilmar'c gregeali dacti negiult ceeir ce nu putent ex-

Chiar'derr-i arrt fa tie de i fizicii( lttctnl)nt'i.rne tol trr-r rttta <,a v SC nta-r festn )a clistanta, d ne astlel I Si cjare drept instn-lment c.reiertrl.

" J.'or tt,le liillnt rl..' necunoscutc, edi!ia 1865, il. 13r:; edilia190?, p J1.

6B

Pentru cA, pe de aitA partr', stim ca transuitereagdndurilor intre doui persoane a fost dovecliti expcri-mental.

Din obserrzatiile telepatice n.rai qtirn ;i c.ii spiritul unuinuribund care isi dir duhul lir distar-rLi de un subiect,aclioneazl asupra creierurlui acestuia (u o risa intensi-tate incAt nu nuJ-nai cir se face auzit, dar ii apare qi vi-zual, uneori inso{it de zgomote formiclabile.

Un exemplu de imp,unere melit:t)ti ai voinlei uri-a .[ostoferit de prietenul qi colegul nleu N'I. Schrtrol I cilre i'r

fdcut experienta cu solia sa :

,,In ziua ile 9 iulie 1887. r're,tm(-.a et:a calduloasd sivestea apropier.ear {urtr-rnii. Eu imi ficearn siesta legS-nandu-mi intr-un hamarc atarnat in sufragcrie qi citinrJc; broqurd a domnulul Edm. Gurne1,. Erer olil trei dr-rpiamiazS. Ldngd n-rir-re, intr-un fotoliu, solia lmea dormeaadtinc. VeizAnd-o astfel, mi-i,r venit ideea sir-i imputttnental, ordinul de a se trezi. An-r privit-o dc'ci fix;i cbn-cen-trandu-mi aten{ia asupra utrtri ordin clar i-am strigatin trninte: ,,Trezeste-te ! Vreau sa te trezeqti !" Au trecuitrei sau p,atru lninuie fAri:r sir fi oblinut.vreun rezultat-

s liniltitrr ci amt ars fi at' derc;i

. lncercat clar totrr t sa citer curAnd

r-ritasem cu totrll de itrcercarea mea nereuqitS.

DupS circa zece minttte, solia lnea se trezeste brusc,se freac[ Ia ochi, apoi in-ri spune ,nrirata ;i oarecum euer-vatd : ,.Ce ai cu mine'/ De ce rni trezcsti'?".

-- Eu'? Dar nu {i-ett-n sp,us nimic_- Ba da ! M-ai sAcait ca si mir scol.-- Glu,rneqti ! Nici n-anr desc-'his gurer.

- Se fi visat oare ? Zise ea mai putin sigurir. I)a.z(ja e, imi arnintesc acum ; pur si simplu arn vjsat astar

, - $i de fapt, iaL spttne, ce ari visat ? Poate cir e ceva

interesant, arn rispuns eu zAmbirrd.._ Am avul- un vis foart.e urAt, conlinui ca..' Parc:5

erarn la Rond-Point de Courberroi.e. Batea r,antul iarvremea gra inchisS. Deodatl am rri.rut o formii t)n-Iel1eas-

cd (b5rbat sau felrteie. nu ;tiu infS;urata itrtr-un cear

69

ceaf alb, cetre se rostogolea pe pantii. l,'orma incerc-a za-clarnic si se ridice ; eli voiam si-i vir-r ir-r ajutor, dar misit'rrlearr-r ti.nutA de cevar, p,e c,are nu-I prrteam defini Iait-tccput, dar pana la urntd mi-aJr.. drt seanra cii tr-r voiilic:u orice pre! sii mir scofi din visul meu. Tu irni strigai cutoati ptrterea: ,,I{ai, trezeste-te !" f)ar eu lezistam sicrarn foarte constienta cir nrii luptnn-r cll succes if'npotrivaclorin[ei tale Ce a mit trezi lotusi, cAnd m-anr trezitilcunl, nt,, i ,,1'.',,- in<tit i1 ltrcchi 6rclirrr-rl ttiu: ,.Ilai, tre-zcstc t(' :"

So.1ia lmca a fost foaltc rnirati'r sii a-tle cil eu ii orclo-Dasem electiv in gAncl, sd se trezeirsc.ri. Ea nu Etia ce cartccitcsc, iar pr:oblemele psihice n-eru interesat-o niciodatriprea mult. N-a lost niciodati hipnotizatit, nici dc t.r-rine,

nici clc altcineva".A. Schmoll

, naris, str. Fotrcroy 6

Am prin dclcunrentafia mea, tnai I'nuite observatii deacelaEi fel. Ci nu totul se poate expl'lca este cert. De ceil fost nevoie de rdstimpul de zece ninute intre ordingi rezultat ? Domnul Schmoll este obiqnuit cu metodeleqtiinfifice. 1i dator5Yn excelente 'observalii asupra Soa-relui; n-ri-ar fost colaborator la infiinlarea Societifii Astronomicc Franceze in I BB7. Faiptul relatat nu poate fipus la indoiali qi nici nu poate fi atribuit unei coinciden{eintAmplitoare.

A vedea gAndurile cu ajutorul minlii este un lucruobisnLlit Ia sorlndbuli, aqa cum rezultir din lucriirile luiDeleuze, I)upotet, l,afontir,ine, Charpignon. Ultimul estefoarte sigur de ace.ste fenotrtene:

Noi alm creat adesea in mintea noastrii imagini fic-Livc, iar sornnambulii pe care ii chestionam vecleau acesteimiigini. Ar-r.r obtinltt ad'esea riispttnsuri prin c:uvinte,qersturi, acliuni, Ia intrebS'ii mentale. Alli cercetatori.are au adresat somnarnirttlilor intreb:lri ir-r li'mbi stririnc,nccnsoscute arcestora, ar.r olt{inr-rt rirspttnsuri cat'e vddeal.tr-LLr irurnai crttnoa.iterca ljmbii t'eslrer:tive dar qi laptu] c:iarr intele s intrebirilc, cit ci cltrc ii cercctatortel u: ti emis

rrn gancl Jipsit de st:ns! somrlambulu_l tr-trr ll fost in stare

sa-l perceapd Ei si-i riisPundd,

70

Acliunea cle o ctdornri la distall!5 un subiectrsi de a-isugera acliuni pe (iafe acesta Ie indepline;te Ia fel- d':

biie ca si cr,{m ar priuri o srlgestie verbalit a lost cxpc-rin-renttrti de loitrte multe ori clt succes'

In creca cc tlir priveste, anl aclltnat dovezi incontesta-bile alc inlelegerii de ci-"rtre par:ienli aflerli srrir hipnoz;i a

rrnor limbi necunoscute 1or.

. Actiunea spiritului asLrll,r.r trrateriei, si:udiata cle mult:ivreme, este pursd in evidenla cel lmai bir-re prin efecteleautosugestiei asupra circul afiei sangtrine , ca de exem-plu : petele roqii pe piele, congestia cr-rtarnata, vezicaliile,hemoragiile, stigrnateie sangerande, ctc. .Nutniirul qi di-versitatea exemplclor in ace st seus este :iteit de rtlarcincAt nu rnai putem sir punelm Ia indoialii cr-r stifletul estealtceva dec4t fiin{.r nrateriald pc care o couduce, ci spi-ritul aclioneazir asupra nateriei, cir intelectul, ideea cearnai subtild produce efecte n1-aterj ali', ci puterea minlitpoate ln anumite conditii sit vindece sau si imbolniveascd organe a1e corpului. Printre ttceste exr,l,nple, foattc'interesantd este aparilia pe piele ar stigmatelor siingerAn-de deterninate de pttterea credinlei, tt unei idei, ir con-vingerii. Asa s-a intArlplat cu sfitntul FrtLncisc dinAssisi, sufllet rhistic', extraordirtar de t'redincios. lll a re-nun{at la Iurnea mirteriali, s-a retras intr-o piidttrc'pentrua se rLlga qi, stringAnd pe lArtgi eI ciitiva oart'uc'ni p,ioqi pe carr:i-a numit Frati mai lmicl lcelugirrii franciscanii s-i.r dussd pr.e{ice in Siria qi in }igipt. Apoi it revenit in ltaliaunde, ca urmare it unei vieli tlt' ascet si :i unor postltridur'je a inceput si aiba viziuni in cerc, printre altele, ii

nger ctl .\ i

a i-a in-rP sti iAinile si Prar coelsta ca t

stripuns de o lance. Stigmatele au persistat.In caztrl de tnai sus este vorba firi:r indoiala de acti-

unetr psihicului asupra organisrnttlui, ac{iune atAt de iln-portantd din punctul de- ved,ere al fiziologiei nraterialis-te, incdt a fost neqatd pt- firld' Este ciitalogatir drept le-gendd religioasa. ,,Este ctxttgerat, nu poate fi adevirat"S-a spr-ts. Cum accste luc:rtLri se intdlmlllau in jurul airu-

tui 1220, erau puse pe scama credtllitSlii Evului &Iediu'

71

Ce martori au v;izut " miracolul i' s-a pl-ls ir-rtrebarca :

cblugAri Ei cneclinciosi cetre accel:{ar-t totul r''i-r ochii irl-chisi.

Dar cxeurpiul c1e c'ar.roniz6re a Sfan tului ll'ranc'isc'caruin i se atriburie gi altc'nliracolc', t'lll (rste sinqr'rrul de

gerrlrl acesta. !

, Iatir une'le dintie e1c:

O iAniira, ndscutii lir 6 octomblic' I812 1a l{altorl 1Tirol, in apropiere de T3otzen), pe ntilme Marria Marl, erade un misticisn ca,al celui arl Sl"Antttlui Francisc clinAssisi. Era foarte adnriraJii in satul siLr-t, irlcat a primil,prima conrnniunc la vir-rsta cle zece ani. Biograful sdnscria ci o aqtepta cu atAtat ardotlr ,,imediat ce t!

primit impirrtAqania, inunclati de vin )mai presr.ts

<le orice for'la naturali, ii cirzurt fir in bralele nla-mei sale si a lesinat". Credinfa sa'a devenit mai prutet-nicd pe an ce trecea, i;i petrecea timpul irr rugaciuni,aclorairi, ir-npirtAgilnii +i pastrilnd iurimdntul de castitate.

Chierr la Kalton existS. o man5stire a SfAntului Fran-cis,c, cu calugdri inul trr:i (fdra regilm de mAnis-tirej Ia care ea is sub numele de Tl'rereza, inonoarea sfintei Avea 18 ani, corpul o durea,

Cri stos.

lin c'itz arrerlog dc stiglnate a fclst. r'tmstitt tt'rt in Tiroi,l;r Maria l]ominica I'a'zz,at:i, nAscutd 1:r 16 r rtie lB15 inlocalitatea Capriatra Ine' o extaticicr.rprinsi adesea de De la 19 ani e:t

a ir-rcepLtt sh simtd ari plH irilor pc

72

lies viuerea. *

CercetAncl ticestc celzrrrj cle antoslrgestie ne clAm sea-

ma cii nr-rmeirul lor este cn ntuLt urali ttirrc clecAt se cre-

deiL.

Roh-tl inraginatiei rezuitd f oatrte clar in stigmateleCatherinei Ernmelich Este imposibil sA nu vezi cii idecaer lost ceit care a act.ionat asllpra lmateriei-

Flalrnske, )AngI ora;ul Coesfeld, in Westfaiia, 1a B sep-

tembrie 1774..'E:r a fost extrem de credincioasS inc.i dinfragedA copilirie.

(Co imagina{ic P'recoce l)

Iatii ce ea clespre ntul apariliei vi-zir.rnilor sal patrr.r ani i cle a se cdlugari,clec'i prin I ;vea douilz pertru cle ani' in

+ Ihterzi;rier drn I{altern,sirlin Cirgn,'s. lnarlot' ocular, Lvon

stjgmatizatele, rle abatele Nicolas1B+ 3.

73

nta,apafilie a tionatir de nevinovata lJerna_clettr', o ctopil are l.r vi.rsta de paisprezeceani priirea cle are fiu qtia nici sa sciie nicisir citeascir, iar de rrorbit nu vorbea decAt dialectul clinPirinei) a tivut loc la 11 lebnrarie 1858. Pentru eii lega_tur-a arnoroersi dintre doiLtrrna P. si locotenentul G. erarc:unoscut:l in nicul orlgeJ, nu estI)oamnei din Grotri :r fost asociaP. Prieterrul meu, comandantulcrLnoscu.t pe: loqttenentut G. (care in n-iorlentul c6.nd anr.rrit era qef de bataljon 1a Tonkin) si considerl aceastaas()cicre a firptclor.(.ll L'c\/A siqur.

Dar aso<:icrea nLl este nici dovediti, tiici necesarA.Poate ci vedeniile micii t:trincu{c au fost total subiec_tivF. *

Dar ca si acrjnniten cd manra lui Isr-rs-Cristos a foslacolo... cste chiar mai pu{in pr:obabil clecat venirea fru_moasei doaru'e incri'tinate. \rindecirile cte la Lourdes

abiler qi esne ca t:fee_rice , lB gioa-qi la rr' pe farn-gatoare n sll ilor.

,,Miracolele" de Ia Lourdes sunt o ilustrare curioasddar evidentii a for{ei mentale, a exaltarii, a credinfei,Trebuie sa admitern existen{a ,,for{elor noastre psihicenecunoscute('.

Sei continuh-n studierea vointe_i.

75

relletat aceasta experientd. Nu o voi mai repeta niciodatd

76

sot.ir c'are rrr*a vizut prirnit, c,And arn sositimboln5vit serios rlupi aceea ,fi" "uiiz" :;u.ii..

J,M. Russel

Capitolul

TELEPATIASI TR,{NSMISIILE PSIHICE I,A DISTANTA

, tnDERI SI AUDTTII TELEPATICn

Nu rrorbe ! l-apte

Draga Maestre,

Marti B octor.lrrie sc'rirLr.r ra bir:oul r-reu clin stracrlFaydea' nr. B, trn a'ticol clespre tinira ,tu,on*".ro".tri

7B

; : ,,Asta nu trebuie sir se.anr anrintit cii rlnmar tre_rrs, aqa cA va rezolva e.irlin umeri, traversAnd hellulti r-t.r.-r-u.n agezat la lnasaIrflu qi o Jampti.

rpa anriazd. Sunt sigur cleI acea seari am expediat)omni;oara "Klumpkb, dinpurtAnd clata de B octot.n-ci en vir datoreazii initi_lucrirrile clumneavoastr:r

rtind, sirptinAnrl nrmhtoit_risoare prin pastai, in, carelre vrl le,_arl povestit maina din prietenele noastre.

Nerv york. Scrisoareala Netv york, iar plicul

:i iu aceeai;i zi. Deci scrr_

l,furna mi-a scris pe 11 octornl_rrie, vi neri, spunAnrlcii pr. do,rnnai Coffin a viizut_o-rr-,iu."r.u,l trecutd, decipe f) Clrrios cste faptul cir incer-c,ancl. se1 mi_,r vildar lil of:r1":rl1,l1 ar,,riaiir, ora New \.orlruhri, er a virzr,rt nLr cc

* Carc apoi s_a cjsaltorjt cu astron(lntul cngJetz Isaac Roberts.

79

t'ijc'eain in htorriontul acela, ci ce ea Lre flur fiicttt ctt o zin-rai inainte, la rlret 2" p.ttt" ora Paristtli.ri.. Din scrisoare verti vedea cir l)oar.rina Cflin incepe prin

lt clescrie apartamentul. I):rr c'a nn ltrLiea si <.r,rnoarst:iir'lis;tr,rnerea accrstuia de'olire<'e nu a fost n ic.jodat;i lotr-grafiat, iar D-na Clolfin l vdzlrt-o lrc tn-timir printa oar:-iclr.rpii intoarcerea acesteia clin IlrrroDa, cu cAtev:r nro-ntente inainte de a dcscrie i,l('est interior. I'enomenn.l s-ll1;rrtclt expliciL lrrin sugestic. deourc'r'c rflirlrlit se l)ri( ep(,,'rpulin 1a :ista ; dar mam:r, carc errc obiceir-rri de franlu-zoaicS, nu s-ar gAndi sii numeasci alttol decAt etaiulpRtru, un etaj situat cu patru etaje pest.e un lmezanin qiun parter, in timp ce un nerv-5r6tft62, cal'e nu cunoaqt€notir-rnea c1c'mezanin. iar plrrterului ii spulre etnjr-rl I,atcesta ar fi etljurl ;ase, asa .cr-tnt cloi'Lt.tttla Ccr[Iin ]-a nrt-mit. Judecand uumai clttpa atcest faitt'se pare cir dolttnlrrCollin a vitzut cu adevitrat apltrtamentul. Pe cle altii llarte,estc'pentru prilma dutl cind mi t-e intiimplii sir r.r.ra iutc.,rt:arasir la acea,stii orii, CAt despre exactitatctr l)e ('are ( l

are doatrrn a Coff ir-r in vederea 1a cl istelrrl.i este strf icientsii an.rintesc uimirea acesteia c'irrd a obserrrat it-r apartr.'nrent soba de ltorlelan, obiect care in, Anlerit'a este ne-cttnoscut.

De mulfi ani cle cind iamilia liree o cunoitste pt' doatr.t-na Cof [in, ne-ur-r] amuzat ailesett ceranclu-i sii ,,rradit" cese intampla cu llersoilnc' cal'e ne ittteresitLt, ori si rij,r-punclai la intrebiiri pe cetre noi le sctli am 1te o lttrcaticir r.[r:

irArtie irrdoita qi Jipsitir, pe care ea o linea in nlAnii fili"ra o -pt'ivi. Itaspunsttrile sale au fost intotcleauni.t clilrt:5i ciLnd au putut li verific'ate, intotdeiiuna exacte.

Binevoiti a acce1.tta... etc.FRANCIS WARINGTON DA\\'SO:''1

, (Scrlsoarea 1003)

Scrisoarea erceasta ern insotita cle cea a lrltantei dolll-nulr.rj Dawson, datatr:t ia Nerv Yorl< (11 octombric) 9i cartte

descri:r cu exactiteLte, la clictitre'a doittlrnci Coffin, aparta-meirtul din Parris, situat ,,la etajul qase", vizita domnulLtiDawson in acest apartarlent, supt:trarel sa pentt'u absen -ta servitclarci, punerc'a piltrriei pe o masi, caut,area hAr-tiilor', dispunereil biroului, tlLoinentLrl c:Ancl s-tl a4ezat s.ii

sc'rie. intr-utt cuviut tolrtc cletaliile as'upra a ceee rt ela firr'ut ltr Paris

u0

Act'arstii veclct'e la _ctistanfii, loarte ltLecisi:r, este absolut spontar-rir qi incontestabilir. Dar, lucr.u mai extraordi-nar incir, este cir vizir-rnea sa se refc.rir l.r ziuar pr.eceden-tE, nicidec'll.n lil ziutr si momcntul respectiv, astfel c.ravem aici de-a face cu un c'l ublu {ertomen de telenatiein sp;rliu si in tirnp.

Comunicdrile telepatice intre persoane in viati nlrsunt atiit de rare pe cAt presuliun neavizatii. De exem-plu, cea descrisi nai jos meritA toati atenlia.

Cornarndantul T.Ws Avlesltury, care locuiegte in Su-ttcln, cornitatu.l Sui:rey (Anglia), scria in decehblie. 1382:

I"a virr'st:r de 13 ani. cancl valtorul f)e c'rrre mir aflanr;r etjuns lAngir insula ilali,, 1u est cie Java, aLtl cizut din-tr-o b:ircJt;i eram pe punctr-rl sii n-ri inec. Dupi ce m-iin)scufundir,t de rn:ri muit,e ori, rerzeriinr'l la suprafalir amirrcercat sit o strig pc m:lnra, ceea ce i*a arnuzat teribilpe c'ei din echipaj, c':rl'e apol rr-r-urr ironizat in repe.tttteranduri.

CAteva luni mai tarziu, la inupoierea in Anglia, i-ampovestit mamei ptelc aceasti intAntltlare, adiurgdnd : ,,intimp ce eram sub ;Lpir, v-aln verzlrt 1-,e tolte stAr-rcl inaoeelstd camer5 si lucrind la cevtr alb. Pe toate v,amvaizut : l\ilerma, Emiiia, Eliza si Ellen".

C)ri 'mama a c-'onfirmal ('elL, slluse dc' el adir-rgind :

,,Am artrzit cd me"i strigll 1i arn trimis-o pe Entilir si:t scLrite pe fereastrel".

Jinand corrt de dilerenta de longitudinc., ora coreslti.trldca cn ora la care a fost lri-rzitir voceii.

O alta scrisoerre a cl-lui A1'Lesbnrv conrpleteazr'i in"tamplarqa :

,,Am vtizut trirstiturile ntalltei ;i ale surorilor,.c:rt-rrent,rncltilierutr qi inai ales jaluzelele venstier-re' de lnodir vc-che. Sora mea r-nai miire stitea lAngiL ntirlna.

CA,t despre oi'a ^accidentului, aceastu se intiimpla di-n"rineata devrene. hni aimintesc c:i in ajun o barca serispur-nase si fusese inrpinsi spre coasti. Ofi{erul ne-ac1at. orclin sit merger-n sti o ciruta"ln-r si sir o adr-rcern ina-1toi, dar L-ru pot si-nti al nirrtesc ora exactir. Pozitia er:tteribila iiir varlurile se spirrgc.au rostogcilindu-se cu furic.

6 - Suf lotul nu nroiilo,niciodaLii B.l

lJ;rrc;L noarstra a fost risturnatir ; niciodatA nu mi-ant1r;l2s,i sl'frrsitul atit de aproape. degi miti tlecusef prin::iluati i clificile ; iar aoest incident rn-a impresionat ;Ltatde nLill incit nn ltcrt uitrt rici uu ittriitrunt;i nici glt-t-mc'le llarinarilcjr' : ,,Bdiete, de ce o strigai pc trtaua tr I

Crede,i'ti ci ea ar fi putut si te scoatir din giearele dia-volr-rlui ?" ...$i alte erpresii pet c'etre nu pot sA le reprc.cluc aicir".

ln plus ar-r-r prinrit o scrisoale ;i de 1a sora domnulLriAylesbury : ,,Lni amintesc cu precizie incidentul, scrieca, aeeasta a produs asupra mea o irnpresie atAt de pti-ternici incrAt ntr-l voi ulta niciodatd. 'Intr-o searl stdtearrlre scalrne si lucreinr in liniqte. Mai intii am auzit Lllls'ir-igab ,,Mamzi !". Abia am.terntilrat cle vorbit ci vocers-a auzib din nou striganC de douar ori: ,,Matnd I Ma:rrii !'

f ri oazit., ri0r1 clicat - t]a

este 'i tncd uitat 1l

nigter si lrlr st' vedea r-rimeni; era o seard frttnloaszl, njcivantul nu aditr. Muii\lra a fost pro{uncl tulburatir de aclclls-

ti iutamplarre -.

De ln doarmne creclincioase, dar vizibil influenl:rtc cleduhovnicii lor, am prin'rit scrisori dure in care .iuri rcf)f i;-q;euzir cii nll cred in dogrlelc creEtine ;i ca admit nitsco ,

cirilt' r-idiccle ille telepatiei, viziunile la distanti qi ntesrr-jcle de la morti. Remar-c chiar in acest moment o scri-s;.rar-c trinrisir de o doamni din Salins, aproaltre injurioasl,:rositiL in acelagi tirnp cu o' alta (scrisorile 913 gi 914 dincolectia mea) ; cele doui:r se cor.itrazic ;i se completeazae.i:lraordir-ritr una pe cealaJt:i.

Scrisoarc.a 913 declar:i ci\ totul este lals in telepatie,qi ca eu sunt cle neiertat cir iau uceste porreqti in serios"Idi-a fost in-rposibiJ sir continui lectura cirfii dumnel-vo:rstri,,Necqnosctrtul", ertit estc dc: riclicoi:r. li.gtc c1l

adevirrat grotesc".Scrisoare:r 914 spune ur-mirtoarele :

...Clonsicler o clatorie si]mi ndr-rc contliiru!iit ]lcrsonaLii!a .;t"rrcliul l)e cru-e I-ati intrepirins in lliclililc" ,,Ncci-L'

82

'r, Ii.iLucinatii tolopatice, p. 365.

B3

nLrsci-rt,Lrl" ;i,,Pro1llerrc 1;sitricc', iuc'riri cultitrlt pentr-u11 iin!i,r viitoare.

1n larnir anuh-li 1B7B toi,uian-r la Ar_rrillac. pe sotia siIiice lrea le lirsasern 1a S...lint-servirn (iile-c:t-Vilaine).

Pc 22 dccernbric., fiind la cafene:r, in jurul orei 8,30searir atr fost cuprins dc d nelirriste teribila, suferinlal'iir-rd aqa de ntare incit an ie-,sit qi m-arim inapoiat acasi,undc i.-1,-rtr- scris so{iei o scrisoare celre inccpea astfel :

l)urrinicl 22 decernbrie, oril 9,00. I

Eram la cafenea cu cornesenii n-iei obisnr-rifi c6nd im-anraln l-r t,oatemAn. it o L

tu te la \r-richiar ir. Ccr

Llsti in peritlol ? Ctr ! sp..rne-mi ce ai elvut la ora rc,.ee.ii I

1-1;i rcpr:t, ernr verlit ncrasir fcar-tc insp;iirnAntat, J'oarte tr-rl-[,urlt, aqt simtit o chemaro 1.:resantS : an-r sii'ntit nevoi:tsi iiu singur si sii-ti scrriu pentlu a-{i impirrtlsi irqri,ii,.,.ri_tfoi,i lneal.

Continuar:ear scrisorii ('ste I'iirii sefnnilicatic.Primind aoeasti s;crisoar.e pe 24t dimineata, soiirr rncr,

.i riimas stupcfiatir ; ea ft rrotat irL susul p'aginii : ,,ziuarriciclentuluri copilului".

Iatir ce se intantplase :

Pe 22 Ia oi:.t 8,,00 seara, .fiica mea, de $ase supti-irani a fost culcatA, si i-arn spus o sticlE, cu ap:i calcl:l 1:r

picic;are lVlarla ei s-it ctr!crrt putin dr-rpi ir('eea. CAtcv;rrninute linai tarziu, c'opilrri lt inc:epr-rt si 1;ipe cle durclo,penlru ci'l i4ra din sticlti s-il scurs qi i.-a opZrrit 1:iciolri-seie, iar r.iricutu se zl:iitel de durere. So{ia meu er'a inne -

irurrit:h gi nu si-a r-evcnit clcc'it rlupir sosilca rlot'torului,1:e.;te o ori.

Coincideit{n fi,rptelor si concord;rnta lor pel"f'ecti portcii stitbilitir glai!icr lCnoiilii 11c pe sc:r-isolrle: 22 clec. oru9,t)0 1.,a cafenea cinasem ca de olticei intre ola 7,00 :.:i

r-rra'ti,00, apoi am facut o par:tidir de car{i : timpul ina-teriari pentru a mi inapoia de la c'atencana situatir la tr50rle rnetri si a lmir aseza la mlL:lu de scris, ir-rdicir faptul cilLrn:ruzit chenrarea sotiei cel nrai <lcvrenre Jle la ora 8,i10.

Copil,ul fusese culcat le ora 8,00 iar ar<'liunear :rpeiiiertc nr,r a putut sii sr: proc]ucir mai larzi'-i clc 8,ii0 circri

s.i'-:rr 11 rticit ;i rr-iir ii putttt ltrorrocir arsLtr.a instantant 0ciii'e s,l consttrtet. iiofia nu isi rnai antinteste ciac jr intirnpul itcelei spo-l;ne gAnclurile ei s-:lu indreptat. citrcLr.rinc gi riir:i cl:rczj r.n-;r chcmat Elr este tonrrinsJr clc iLceasta,cliLr :,'rLr isi poilte i.,n'iin ti precis, Prezentllrea f aptelor iitscr:isoale:u rrei,t clin 22 clecen-rl:rie nti se pafe foartr_.exaetn.

.t\Iai .ilrlarug cih prin fire:i ii oi:in natura ocrr_rpatiiloi

lrclc rrrint inclinat l,r:ri clegrabii spre stucl iercu reatit,iliiltiinlifi.l ciccat spr.e manifestirile mi:itc,rioas;e u1e rrni_nr-rirr.-r,;lri..ii psihic Nic:ic.rliitll nu n-,i s-a inai iirtiimplatil lal i'cr,'tt.

subiriten,:lntt de pi.iirra r,1a:s:rGICION

Liii i-'a.z cu tr-rtul rit-oreLrit cls t.*nsrr-ritcre ii ga'c1uril.r,er rlc cci piezcntat c.ltt IJr'. Quint:ir"cl l.L ,ciol,ictiitca cle NIc_ciil'.n:-i r,iin Angers *.

Ui-r ccpil a.u-ancl rmtri F,ii de s.Lpte a^i , [_uclovic, e.lr'r:zcs.trrrt cu c:up;icitirti ilririrre c,eror uIc cc]eLn_rir,rii.,,iur-li "'. 'i':Llil co1;,il'lui a rematrcat Lt un not'ent d:rtc-i : 1 --..pih-rl'u lrscurtiL decAt foarte pu{i. intrebir.ilc

rLibii irrtLriclc.aLtnil in fata s:r ori i:r rlancl r.iirspunsul c,orec,t.i)e rrici i-'1 a dedr-rs c'ir fi'r siru n'-r curcrrla, ci r-';ri bine zi-;i;Jiir-c'l (.c'-eii ce manra sa ii trrini'rnite l sau garrclea, Iucrrrll:r r'tire r-il l-totar.at sI-l vcrilice. l. ct,nse<:infa, ir rugat cr

1ri: so{itr sa si"1 ij6's(_-hida rrn dictiitn:tr Si s:r-l intrcltc- ltcrtaiat r,l*luru1 ilaginii din flta ei. Coltiiul a Li*spnn,;rrl1cdiiri: ,,Estc per.girrar 4I6',, ceet:r (,e eril L,liacrt. I)e zr:c,:or-i a rcpetiit e.rpericnia si de zece ori t-ezrLltattrl .r 1,i:t..xact.

Erii su[icient cu mama sir cileirscir in EAncl o lraziiiricat cie hrng-ir, r,-.entrlr c.rr baiattrl, intre,lrlrt chiirr. clc urlrre:cLlnoscut, sir lepi'te I'r'uza.

t .\nalcli.,Stiinlelor" psihic,e, rilr-rt-urr.i tralsfornt:iri p ,0.1

*F ('.az pe (iitre 1-am prezctnti,t lils-n llspdnclit in lrrilea it-rtlelga,

84

trll( )l\I( )'1', I':;iir c'lcigiii

lSBtt si l r iilui fainLil

l9t+; -.\

Palis in

'foirte aceste obse'nralii ne ik_irreclesc cit gatrdurile potii transrnise la distantil. _.

.Era pe la iumiltatea lunii nojembric 1BDg. Avcam lrjani, virstd la care rlir culcrnt si ;rdormoartr inrediat.Nu ;tiu de cat tin , clzrr cle i

i-r vizirrne ciudata ; l- c tatiLl itror"bindu-r-r-ri din cirsa iLflati 1a etri di de lrribourg : ,,Dr:rgir Joseph, ili spr_rn unluct:Ll trist ; biata ,JoseDh jne, sorir ta, este pc mo-ar-.[: Iu

Aceasta viziune nt r trezit, iar er.r r.r,ri*arn zis : ^,Alt,rste un vis-1" Si t.n-t,!r c,ulcat ijin ,nor-r.Ilttr viziurrca nit '1a -[c] cle tristti, spr-rnAncl cu_vintele : ,,Dragri , etc..., cl:rr rnarna tn n_a aflei

ittr:A aceasti dur ve'ste,,.

mafila ta r.ru st:rsearii la ora 10sp.un incA nilmic11,00. ...irrcearcamea nll i'ri pot incleplini aceas.tit dureroi-Lsii inrlatorire.:r;a cir din picatrt va trel:r-ri sii o faci tu !,,.

lielatarea- este ir-rsotita cle o certific'are erlirttrratii, senr-rrata de prrvestitor.

** r. ,{m puhlic; t-o in Alalele ptlnf elor psrhrce _ octombrre 1910.

8ii

.,subsenutatr-tl in deplina cunostint:i declar cd intdm-

'Domdicii,er, 1B aprilie .19itI. .Jos. Doutaz, Irreot

, (scr-isoarr:ar 2050)

' Nu rareori cotidianele plirtresc ecouri ale observalii-lor de acest fel ,,The Dailv Terlg,graph" din 23 august1906 a pubiicat intre altele relatiLfea ,unei cititoare refc-ritoare la fiica sa in vArstd cle trei alni, I{icurltr iqi spit*nea in fie,care seard rtlgticliunea, clar', intr-o sear:i a refu-zht sii se ltrrati uoage ca cle obicei pentru sfirqitr-il fericltaI c;llirtoriei bunicii'stlle, t'are plecase din Rusia cirtrr:Anglla : ,,NtJ, in seaLa tru trri voi rnai ruga llentrttca-Lunica si) ajungi ri, repeta e'a, clir:i bttltica it

njuns".,,Cr' .,lrtti ?"

--- ,,f)o, anr var-zlit vaporul in 1:ort. qi ca cstcr loartcbi.e"'

arj,rl,-rgir cA i,r retin't cli.rt.;i cArrcl i:l

mama sa, a afLat cd. ar:easta intr-ac1-'virrrrdzus,: fc'tifa ei in vis in aiunuL zilci

sd-si mai faci ru-giciunea obi;nuita. Ea

ct1.nd r,r citit ziarele.Vecler.rr cAt de rraniate sutlt irceste povestiri siml:1el,

sincer.e si iiutetrtice. Ele vin si intlreuscir faptul oi rea-litatea rfu se limiteazi 1a sitnpla abordare anatotllict--i'

cilpiti une0rlfor a inceP'ut' Ampri un vis Pe carti-a m de Paris :

,,in noaptea de 29 spr-c 30 auplust 1892 a'n-r te

tuLburatir de utt vis. Aveanl o tAniril pric't'eni ticle cit-tci ani cu un func{ionar. Taniira p'creche la

copiii 1o cle un an qi cevacrrteriti, at'unr intr-o starc

, xjstAnd P !e r-le insiindtolire'

86

Mintea \nea era deci oareculx preocupartir de starearnicu[uiui care pAnzi ]a ulmd, datorit,ii ingrijirilor a r-enlpitsd sr,rpraviefuiasci iar astizi este un bdielel fermecitor'.

Acestea fiind spuse iatd visul meu :

NI5 aflam in cantera tinerei mele prietene! care, in1:icioare, imbracata intr-un neglijeu, cu parul rlespletit.r:u lacrir.nile curgandu-i siroaie. intreaga ei fiinta parencuprinsA de disperarre. finea in brafer un copil, cn corpulslabit qi cu fala sprri\inita de utmarr-rl ei. Acest copil sco-tea scAncete de sufe.rintd. Deodati am vizut intrAnd doioameni care aduceau Lrn obiect mare pe care l-:ru asezi,rtin mijlocul camerei. La inceput acest obiect nri s-a pir:uta fi un c,osciug de copil iar en eranl foarte tulburatiigandindu-rn5 ca de fapt copilul bolnrv era inci viu sise afla in br:rtelc nralmei sale. Dupir cAtva timp. nu alputea spune, cAt, mi s-a p:irut cit acea cutie funebrir ilrccpesi se h-rngeascl incti;or, devenind s'riicient de mare casi cuprirrdri un corp de otr mittur. Apoi cei cloi oalireniau asezat in eI un cadavru lung, infit;r-tr:rt itri.r-un cear-ceia'f dlb.

TAniira feureie a inceput sir p'lAngir meri tare, cr-r hohotosfAqitoarte qi sa rcsp,ingi cu mAna libera pe cei careincercau in zadar sir o indepirteze de la zrcest spectacoitrist. Refuza cu indarjire : pentrrr ea nu lmai exista ninic,nici familie, nici copil, in afara de moltul iubit pe carevoiau sd i-.1 ia gi pe care nimic in lume nu ar ii pututsd-l inloclriasci, spur-iea ea.

Ca in orice vis, imaginea s-a trrllturat devenind con-fuzd, astfel cd m:"arr tiezit numai cu cAteva amintirineplScute din scena principal5, dupet care i-:rhn spusjservitoarrei cd ceva trrebuie sit se fi int:implat prietenilornogtri, pe care ea ii cunoqtea. NTa qandeam cir tAnirramea prieteni care era ierr insArcinati, va naste al treiieacopiJ inainte de termen.

A treia zi de diminea(ir, pe I septertrbrie, sotul meuintra in carnerd tulburat, tinand in ntdnir o scrisoare dedoiiu, ;i nu-i venea si-gi creadd ochilor , mi-a cititinvitalia la funeraliile prietenului nostru pe 30, august1t192 la veirsilar de treizeci si qase de ani. Nefericitul er

murit in floarea vArstei, in urma unei epidemii de hole-r5. ctire a atins, mai multc comune situate la .vest

dr'Paris, in vara anului. 1892. ln timpul celor cAtcva ore ck:

B7

incerclri dispertr'te' pentru salvarea l-toinavului,L,.ri so{ie (qj eu am simlit aceitstir dorinfii a ei) s-ar

ca poaltc-. solultmeu, cat'e este rlledic qi llrieten alli ptrtut gisi un mijloc de a-l saltra.

Cine poate exp)ica aceasti atr:tc!ie tristerioasA ?

tr'aprt ss1. gA er,r an-t vitzrrt in vis nrornentuL aqezdrii incoqciug a prietenului rrosiru qi ci:r t-otttl s-a intAmplat a;.tcum anr povestit. Deoesul survenind intre orel.e 1ti,00--17,00, ca rrrdsura de saiubritate corllttl iL fost asezat inr'oQciuq in seara aceleriaqi zile, pe 30 atlgust. deqi se

fitcilse deia no;i'te' ,,\. F,er'n

l)ttn sur*r\urc-rrr, 6 iunie 1BB9(Scrisoarea 671)

Aceste viziuni J;r distanta, ac,cste ti'ansnisii telepatice,nu se produc nutnai in vis ci qi in timpul cAt alipim.deci ne arfldnr intr-o stare de somnolenti. Pentru exetrl-plllic'irrr: sir,citim observatia rrrutiitoare, pe care avocalulSearle ar tr:jjmis*o Societatii de Cercetiri Psihice, Ia dat:rde 2 noiembrie 1BB3 :

Intr-o dupa amiaz5, aqez-qt la biroul meu din Temple,redactam un memoriu. Iliroul se afla intre o lereastrisi semineu ; ferezrstra are vederc' chiar spre Temple. De-odat,j ,lmi dau searna ci, privind prin geamul de jossituat cam la nivelul ochilor, vAd fala qi capul sofieimcle i era culcatd pe spate, cu ochii'incl-ri;i, cu fala palidica $i cum ar fi fost moartd. M-ar- scuturatr am incercats5-mi vin in fire, apoi trl-am ridicitt qi dm privit pefereastrii : n-am vizul decAt casele din fa!-r. Am aiuns laconcluzia cii am atipit si apoi am aclornit, aqa cI !m-amplimbat ltrin cat-erir c:r sA rril trezesc complet, dup6 caream continttat lmunca uitAnd de inciCent.

M-arn inapoiat acasA la orat obiqr.ruiti. La nrasa deseard solia ml-a spus c:i ea a clcjttnat la o prietenit carelocuia in Glouce,ster Gardens, ttrtde a'Iuat-o qi pe ne-proata ei, care locuia la nc,i. irr timpul ntrtsei sau irnediatdr.rpd aceda letita a ceizut. s-a tiriat Ja fald ;i i-a curssArrge. Sola a leginat cAnC'a virzr-tl sAngele.

' Mi-arn alnrintit ceeer c{r t'izusem elt pe fereastril ;i amintrebat-'o' Ia ce ori s-au.intAinplat t,oalte aslea. Ea mi-apispuns : la ora douh ;i cAteva minute, lJr:a chiar n-to-

88

tAnar;.rginditlor, a;'

monreLrtul in cure am v:lzut sccna.."Trebuie sA lnr:ri adaugti este singr-rra datd cand solia mea a leqinat. Atunci amllovestit mai nnltor prieteni aceasti intan-rplare. '

" RICFIARD SEARLE

Criltnunicdrilc psihice, mentale, intre vii, iau uneorilorrlar:ruditivir, dupir cunt am vdzut deja. Se aude o voce,un striqit insistent ;i acest apel corespunde unei dorinte.unei interrlii, unui proiect, unui fel de ordin indcpirrtatcairuia este bine si te supui. Iata Lln (.az cu totul deose-bit care i s-a intdnrplat cloctorului Nicolas, contc de Go-r'renr.vs! din Corfu *.

In 1869 eram m acti. prirrordin al ministrului la garni,zoana din insular Zan cle iirsuliiuncle trebuia sit-n.ri irca dou5

auditivA. Nu mi,r deterntrnase nimic sd md gAndesc lanurnele de Voitelra pe citr.e nici micar nu il cun<lstean-r1x:rson:rl cu toate ca il yAzusem o clati, cu zece ani ir-rurlmi. Am incercat sd-m\ astup lrr.echile, sI discut cLlceilal{i calirtori, dar degeaba : auzeam in continuare acervoce. Dupi ce am ac<tstat am n-lers direct 1a hotel undeam inceput si-mi despachetez bagaje'le, dar vocea con-tinua si n-rii har{uiascd. Pu{in mai tArziu a venit un sjer-vitor care m-a anunf,at cit un ddntn vrea s5-rni vorbeas-cii nfgcnt. ,,Cine este ?" -- I--atrl intrebat : ,,Domnu1Volterra"

- mi-a rispuns el.

Acesta a intrat plAngir-id cu disperare gi m_a rugatsd-l unnez itentr-u a-l vedea pc. fiul -qdu care era boh-rav.

L-am gasit pe tinir pradir ncbuniei si delirului. ciez_bricat, intr*o canteri goerld, gi pe care nu mai void sd_lvada nici un lmedic din Zante. Aspectul sdu hidos deve-nca si n-iai in-gr in_solite de fluieri deanirnal.e. Uneori eorit'adca irr qenurrc ori

r llalucirafii telepaticc, B. 2911.

Bg

I

vorbea 5i se certa cu fiinfe imirginare. crizele'violenteerau Lineorl unnate cie sincope prelungite .li ,conrplt'te'CAnd arr deschis Llsa camerei ,q-a repezlt Ia lmrne . "lJfurie, clar eu am rdmas nemiscat ;i l-.am apucat de mAnd

fix. Dupd cAterra c'lipe p'rivirea sa a inceputi din intensitate, apoi 'a'inceput sa tl:enlurepirnAnt, cu ochii inchisi' Alm efectuat asup

lui n-rai ,o.rlt" pase nagneti'ce iar dupd o jumirtate. de

;;; ";; ir-r tranqd de somnambulism' Tratamentul a durat

a"ra l".i ;i jrrlrnatate, timp in care am obser:vat la el mai

nulie simptonie interesante. Dupi rrindecare' boala nu

a mai recidivat".O scrisoare a D-1ui Volterra, adrr:sati crlr.rtelr-ri Cio-

nemys, clatatl 7 igrnie 1885. a colrlirrrat pc deplin re-la-;

tarea doctorulr-ri lJicolas.

Auditia lar distan!5 prezclrl.atir in cot'itinuerre cstc de

conceput claci nu admitem c:i sp'iritul, sufletul, entitatcanoastr:i psihicii (sau oricare ar fi de4utrirea pe care o

folosim) acfioneazA indiferer-rt de cr:rp 1i de influcnta sim-tnrilor D-l Rod FrYer scrie +

:' Ianuarie 1883. ln toatirna anttlr.ri 1879, a avut loc un

eveniment ciudat. Unul dintre fralii mei lipsca de acasd,

cAncl, ir-rtr-o dupd-ami:rz6 pe la ora 5'30 am fost surprinssA mir aud strigat pe nLrnl.e' Am recunoscut atAt de clorvocea fratelui meu incAt I'lin inceput s5*1 caut prin toakicasa. Neglsindu-l, 9j qtiindu-1 la 40 de mile (60 de kilo-rnetri) distantA, am creztrt pind La urmd cir am avut o

iiuzie qi nLl rn-am mai gandit la aceasta-'DupI qaze zile, cind fratele hneu s-a inapoiat,

- mi-a

povestit cd a fost pe punctul de a arzea un accident foarteserios. La coborArea din tren i-a alunec:at piciorul si el

a cizut pe p,eqon... ,"Ceea ce este curios ci atunc'i cAnd

am sirlitii ci voi cddea te-am sl-riqat"' Pe nloment acest

lucru t-tu 'ioi'rat, -aintamplat mi-er de

exact cu l-atmChestionat, D-l Johr-r I at

scris cele ( c urlneazA :

Nervbridge Road, 16 nov 1885' In 1879 fdceam c

cd torie in "tirlrpul clreia a trebuit si n.rir ollresc ia Glou-

cc er. La col,oierea din tren am c5z't iar un iuncliorral'cle la calea fcrat;i m-a .iiutat si mi ridig' El nr-a intre-

9091

[1[ 6];rca ain pirlit cevar ;i dtica lmai sunt cu cineva ; i-an-r

r:ispllns negatir. ia intrebari qi l-am intrebat cle ce se

interesFazii atAt. EI mi*ar riisput-ts : ',Pentru cit lli pro'n11ltat nutttele de Rod".

La sosirea acasi am pbvestit incidentul iar fratelemer-r m-a intrebat ora qi ziua. Mi-it sltt-ts apoi cil in acelrnonrent m-a zruzrit strigAndu-l, cii ela vocea mc'a ;i cdm.a ciiutat prin toatl casa.

Toate acestea reprezintii fenonrcne de te'Iepratie, trans-nrisii psihice, incontestabile, care evidentiazl facultAliletranscenclerrte ale sufletuiui, diferite de ceea ce ne inva-tI la psihologia fiziolologicit ciasicd : sunt viziuni si au-clilii la distanla prin uncie psihice.

Transmiterea gi.ndurilor qste tot artit de siguri ca si

llsl5sriterea cildurii, a lr-rminii. a elec:trictti{ii, e magne-iiiJ,ntrlui solar.

Viziurrea telcpatica se produce fird ajuton-rl ochilor.I)istarrrla sniu o,bstacolele m4teriale nu o pot impiedica...\deseori pi timpul qi sprliul sunt la fel cie indiferer-rt.Poate fi vdzut un eveniment prezent, trecut, sau viitor.,Aceastir funclie psihologicii dovedegte existenla unei fa-cultiifi a spiritului indepenta de organismul nostru ma-ter:jal. Nu esto vorbet de nici de retir-r:i, nici de nervul op-tic. rrici de centrul nelvos din creier. Toate funcliile pro-qibile (rle unei substetnte cerebrale oarecare nu. pot citisdndurile, nu pqt .(lare se petrece laintipozit sau o sce cxistS.

ficeste transmis oare pritr eter ? Dacicle sunt asinriilatc' transn.riterii lulminii, ca fenomelr vi-

" e1e totu ttceea a scade incl-r clis ln tinl dr-rl Perre sii

nsmi ral, eaqi inistir mit ProPi f avorizeazi

traugmisier ?

feoria moder:nir a undclor eiterice a fost derrnor-istratd ;

clar vechea toorie netvtoniand ar en.risiilor a fost in intrc-gime elnulatir ? Nu cltlrva tlnele enrisiuni se productotugt I

Vom exanrina in capitolul urmitor dovezi de necon-testert cic vedere f5t'ir ochi, prirr spirit, altele decat trais-r-rrisiilc telepatice ; clar estc foi'Lrtc gru destal.rilit in unele

ctrir4unicarea gAndr-rri1or, este

ceastii vedere let clistarn!5' Printest fel, jalti unul (o vedere ,

A l a tiin i l a cli ntre cele cloua c1

nreui i.Autorul scrisorii de niai jos relateazi cum el a vhzut

in vis uoartca tat.ilui sau : d

Lc's i\{out"iers, <lctombrie 1!l I 1

De se '"'i-l 9e'mnalez un Iapt a::jo-

',tnanato ceior pe cral'e le relatati in lu-crdrile iiq f i recunosc'tltor dacA nl-l

rni-a!i publica nutllele.in tbOg eram nottrr lai Saint-Mirr|in-des-No-vcr's (Ven-

nr-ar1r dus la a

ii mei, cit sli e

i-ar:r lasat bi e

it vesi,i de lir a

se silnleau birlc.In r-roaptea de 30 spre 31 ianttarie ilm visat c5' vin ]a

pirinlii mci. in salon. vid oame-ni ap'lecati asupra untii

l\ doua zi artr aflat ca it-r seara precedonta Ia ora 11,00'

taita nu s-a sim{it bine, izrr dimineala Ia ora 5,30, a murit,exact in t-ttotnerntttl itl cale ell aveaim coqmarul' A fostaqezat in salon, pe tln pat Ltsemdnitor celui pe care l*at-t.l

vazut in vis.(Scrisoarea 2764)

t.Ce rol a tia ilr ar:e,asti vederre la distanli?

L)ocumeutafi acc'st clot-lreniu esi.e foarte boga-tii. Noua qti lte ratnul'i si fiecare uecesit5 un

oi credenr ci c'ercetarea drilori clin ePoca noastrl ; este a' Delucrare tiPariti in 1752 ( _- de

92

Langlet l)ufresnciy, r'-ol. 2. partea 2-a, p. BB) se pr_rate citiurmiitoarea fraz1 : ,,In vis, obiectele vin la noi clin lo .

c'uri depirtate, ca urlrare a afinitdtii spiritr-rlui cu aerulexterior. Persoane aflate la sufe cle leghe distan{i auaflat de moartoa prietenilor kir chiar in momentul incare aceslia au decedat.

'e sunt ilsclrnse, disirnulate, acoperite, cri ;i cun arv:r rr-rsinos. Este urmarea lrnei llroaste educafii 9i ;r

ter-uerj imaqir.liirc.

ai'c'.sti lucrare. Astfel se explicir pcrfcct f;rptr-rl c6 unelepersoan€r dornice de a afla aclcr,;irul au zrlcs calen stu-cl iiJor !oziti e pe curr' ;i n.i le irtreprl.clem iric.i zl:silnrm itlt.jle r ales dnlnrrl religiei.

Czri:,itolr.rl 7

\/EDEREA FARA OCHIINDEI"ENDTINTA DB TRANSMISII{,E TF]I-EP,&1]ICE

CLARVIZIUNEA

CRTPTOSCOPIE

,Sulll nrai u.tik: Ia'Jtolr-' cilt e cttntrlzic

ii;]i:" ('riist.ntc 110r at 'c ele citIe Ie con-

Sir }iunrpirry Davy

^{.cest dotr-renitt deosebi! este pl itt el insuli art0t clc

boeat si atit de docunentat, incilt aln ajLlns sa-i cot-t-sircl'rl o lucritre scparati pc cal'e n-am publicat-o incit.:\m ak's aici cAtcva cxemple scmnificative, altele deciittransrrisiile tt'lepatice pe carc' tocmai lc-am studiat qi

cu care pot fi confundate uneori. Este vorba de o cil-le.qorie mai c'iudata de fapte care' trebuie studiate.

-T)acilr anr ciruta o asocielc dc cuvinte crtre s:i-l f ac'i

J)(r. un om dc ttiintir sli urle de indignare, cea mtLi po-tr:ii'itii air fi c siqurar-rtd : vsderoa fird ochi, aclicii ve-dcre cu atjutorul [r urechi]or, a llelll'illchiJor, sattprirrtr-o viziune it-r , plin corpuri opace qi I:tmar-i clistanle. Cc ie inacceptabild gi in acelaEitimlt cc paradox I

Dr.Lr [runtca, stomacul, miiirtile, picioarele 9i genull-chii nefiind oigitne ale' vedc'rii, aceasta nu pc.rate_ .fi re-zultatul actiunii 1or, ci al spiritului, el este cel cal:e

vcde.L-, ceea cc mti privcqte, ani cie zile arr-r v11l 5;l nli

ocup nlii indelLproape dc acestc subi ill ciltdit tco-iiilor sus!irtr-tte cle pridtenii mei psil li sau a celorcitite in lu,crirrile nlagnetizatorilor.

94

^ in- urrna studiului pe crfcnorn'cnelor psil-rice am fo

Lrele nudoua vrrofur.rdtastere

,

cuuse rreclr,rij noarstre. cuvrir ;*".:t;i,.:-:i_]""i potrivit penrrlr a accstx?vnroa, asclrns ; 8xoxer,v, ygd

..Prirna obser-va{ic pozitivri a acestui curios fenomc.r_rpsitric a fost relati

'r, ).r s;r E, bicr.ped i" ""- "r"l T'i.,'Ji, 1, T,;1:1"i3,

t; iii-virtul,.so.r;raml,rrisr-r-r". Au1.c'lticitatea por.estirii esteconfirmalii de un manloi: pe care srrntc.m snrprirrsi sA

95

il girsim aici : arhiepiscopul cle Bordeaux, Iatd chiirr rc,-latareer enciclopedistnlui :

Acest prelat mi-er povestirt ci:1, stt-rcr,ent f iinil la se-minarul teologic, a curroscut un tAniir preot care erlrsomnambul. C,urios sA ;rfle mai rnult dcsple nntura a-cestei boli, ir-r fiecare sear5, cum adormca tinirul, pre-la't.r-rl sc ducea 1a el in camer:i si obser-va ce sc intdrr:rplA.

Preotul sc scula, lua hArtie si, cu ochii incl'riqi, scri;rpredici. CAnd termina o pagini, ei citea (dacir se poatenumi citit actiunea aceasta ficutd fdra aiutorul ochilor)cu voce taire ce a scris; dacd ii dispJicea ceva din ceeace scris,r'se, r'l tiia si scr"ia eract de:rsupra cuvAntulc,t)'ect.

Au viizut inccputul unt'ia din acc'ste predici, ceapcntru Critciun. iVi s-it pirut ar {i dcstul cle bine fdcut:i1i corect scrisi,r. D..tr avea o corectare surpr:inzitoale :

fiind scris inttr-un krc ,,acest divin copil", cind a cititdin nou a considerat cI trebuic sir irrlocuiasci cuvAntul,,diviu" cr,r ,,adorabil" ; pentrrr ac'e'asta a' stetls prtimulcuvant si l-a scris pe celSlalt exact deasupra lui.'

Maltorul ocular al acestor fapte, pentru u sc asigLl-ru cj somnambulul ltu scr folosea de ochj, a Dus uncir.rton sub irirbia acestuia astferl cn sil nLr mari poertzivt,dc-u hariia de pe masit : somnambr.Llul ar contitluat si:r

sclie fArir sd oJrserve cartonul.

Am ales ace'st exemplu binecunoscuil focnrai 1>entlua atrage cititorilor mei atenlia asupra nurxeroaselor ca-zttri constatate incd din ercea c'pocel, dc vcclere la clistern-tii, independc,nta de organul vizu:rl, de citrc stibiecti instare cle somnambulism. Observalia a fost fircutir in 177t1,irtl eu am citit-o deia in I856.

Sd mai rtimAnem incd Ia secolul XVIII.Stiin!ai progreseazi,i intr-ad'evrir incet.In 1785, pe timput lui Mesmer, marchizul dc: Puy-

s6rlur a cfectuat cAteva experiente interesturte si minu-!ioase ilsupra somnamllrlismului. produs artificial prinmaqnctism. Iata una dintre ele care an,eiL drcpt subiectur-r tAnir de 14 ani, pe nume Am6 :

,.IntlebtiLrdu-1 clespre naturn bolii salc, nri-a povestitcI, in ulrrir cu un an a ciralt nigtc picire sprijinindu-se

96

:Fe_ ; efb pr sta a incol imfd, pro ii starei cd ce ? l_arn*",'^I. ll", mi_a rispurts el, luAnd _md derrrilna; la ora palru sj jtrmatate dup o-l"ravoi fi

,,,,"io "l.iltf"i?T"":l .t';:X ;ril T;,r'):::sr jum oald ;i inci o clatu in ziua urmitoare-. 1l durea capul foarte rdu. L_am intreJtat de unde

L rAspuns: ,,Ile la stomac,,.'c si)e ece I

ieu lui:el.l el I" ,,Dc.ci ti.ebujc sii te atiltpirt ri"rttl ?', ,,Da,,.

-s' 'doua zj tAnirul dat ur-rele armtirtunte clesL.re br.o_priet.i|i1errlltgtreticciCdegetelor.c]e]a-0'.;,'.Si"r-1 ascultirm in continuare pe puysdgur.

.I1-, uirnit peste mrisuri crrea ce biiatul mi_a leie_'ur uesprc .tiumrtc. lrroprietif, ,1" flngetelor de llr mAnlli. depistarea unei bori.- Si . dr u"tt-.er ficuse afirmatiia^semindtoare, dar in mod sigur: bdiatrl '"_ulo* ;i";;;ll?l prc ele. Numai conparAnd dectara_rrrrc putem avea cerTitr_rdinea , cir accst.i'c tt ot

!L I

Cilt despre viziunea somlamlrlrlilor ea ,variazd foartedeedea_,

fostrit.

ii facd stil ..: ^r..1 sa sa stie multe, folosip-,, si nu de ,,a avea,. sau,, L ucru. Si sa lu uitdm totusicA cei r:are vorbesc aici sunt ,.i.tu jlror.li. Clind am avutot irzi r si"r

scanc in isllltrcren pJ ca{ie

a cxprirr f;::;7 - ,ljufletut 16 lloitrc rrrgoilaf ;j

gti", sau ,,a f[ foarte siguri de ceea ce imi spun", fdraa putea sa gdseascf, cuviute desful cle semniflcative pen-tru a reda ideile lor.

Cred cA analizAnd modul cum se realizeazd vedereaobignuita, ne-am putea forma o pdrere gi despre acestetipur-i de senzalii denumirte de oameni simpli prin ter-menul generic de ,,a vedea". Vederea nu este altceva de-cAt o senza{ie pe carc ne-o transmit obiectele exterioareprin internrediul nervilor ; dintre tofi ace;tia numainervul opliic, prin organizarrea qi structura sa, p,oate sdne ofere senzafia de vedere. Obiecttde exterioare strntpercepute prin intermc.diul celorlalti nervi, dar numaiprin contact dir-ect. Prin urmare, in starea de somnam-bulism lucrurile se patrec altfel. DacA somnambulul areochii inchigi ermetic, merge, ocolegte obstacolele aJlatein calea sa, citegte, scrie, in fine face atAtea lucruri gichiar mai multe de-'cAt in starea de veghe, inseamnd cAel totugi vede cumva, dar n-o face prin nervul optic pen-tru ca acesta cnte acoperit, ci prin alfi nervi care dobdn-desc a"semonea putere inc€t pot tran"smite intelectuluicl s,enzalie absolut analogd cu pc:rcepfia vizuald. Cum seproduce acea"std vedere fArA ochi ? Care sunt nervii careparticipa la acest fenomen deosebit ? Nu ma pot hazar-da sI trag o concluzie, dar in mod cert fcnomenul existS;pentru ca altfel .rsotnnambulii nr-r ar putea vedea.

Iar eu ,consicler cd nimeni nu poate si le conteste a-ceastA calitate.t(* '

Este relatarc.a lui Puysegur, prietenr-rl 1ui Mesmer.Vorn vedea tnai departe cA acea"stri identificare a ve-

derii cu pipaitr-rl v:r fi reluata ;i de alli experimentatori,care se pare, n-alr cuno.scr-tt observafiile precedente. Ince md priveqte; deocamda,t5 nu voi incerca si caut expli-catii, ci ma voi mullumi si deblar ria Newton : Hypothe-ses non fingo. Si prezentdm mai intai fapte, aceste fapte('are sunt atat de cliscutate astazi.

O doamna ela trattatA de sotul sau, colonel. de cava-lerie, prin maqnetism. Pe parcursul tratamentu'lui, colo-nef,.ul s-a imbolndvit u;or, fiind obligat sd c'earA unuiofifer din regiment s.i I aiute. Acc'sta a veuit doar oprtsau zece ziJe. Dupi cdtva tiimp, in cursul unei ;edinte de

t PUYSEGUR, Nlemoriinarea Magnetismului animal

98

magnetism trte cAnd sofialism, colonelul i-a cerut

sa sra in stare de somnambu-sd-i spund ce vede in legdturicu ofiferul despre care nu mai avea nici o

"ertel ,,at'

Numeroasele experienfe, foarte d.iverse care s-au in_m.u[]t clin perioada.-lui iVlesmer pAni in prezent pot aon-stitui o adev*ratd biblioteci.Dar, in ciuda tuturor neg2irilor, a tuturor rezervelor,

a .tuturor discufiiior, a tutuior cade_rnnie de nre'dicrnd din tcate {drii suntinstructive. Eu le urminesc r:u i db ojumiitate de secol.Voi c.oirtinua accastdPe Ia douEzeci de an

.'a lutnea c a noastrd sitere, imi plilcea foarte -mullde _,ciudat, striitorul Fl,crnry Delaage, g0nditor mistic,ocultist. i'itiat de srctir lui Saint-Mi.tir, ,,fitoroful necu-noscut", nepotul lui

- Chapt:rl. ministrul lui Napoleon ;conversa{ia era intotdcauna i.iteresantl 9i instiuctivd.El studia de multA vreme ;i cu multd atenfie f;;;r"-

nele magnetismului.Ddaage a notat " intAmplarea cle ryai jos, petrecutd

il vdd, se aflS la X, vrea sd serepede, du-te repede... CoIo-

dar cAnd a ajuns acolo, ofife-

de Saint-Mars, unde Alexis,'un clar.jilcca vrerrc lr ftrst rrragnetizat dc Mar_

la determi-95-107.

acasa la vicontesavazator celebru lacillet.

* I{enfipentru a servi istOriei

-- Paris, 1786 si 1809, l\Iisterele magnetismului, p. f14.

4 99,

100101

Marcillet 1-a' intre-bat im;^cliaf pe Victor llugo daci'este adeviratt, iar poetul s a grirbit sd confirme de-claraliile clarvdzdtorului. De atunci Victor Tlugo ader,'enit unul din cri nrrLi i] ugtri erpiritori ai qtiar-

vdzdtorilor.(t^ Delaage iEi contintl6 cartea- cu relatarea urntitoare,care aduce in scena pe Alphonse Karr, cunoscut in toaHEuropa pentru subtilitatea rafionamentolor si,rle fiinddeci foarte pufin probabil sd poatl fi in;elat, si ex1,re-rienla ficutd de acesta .cu omnaimbulul Atrexi"s :

,,Am venit la intAlnirca cu Alexls impretind cu maimulli prieteni dupa c€, i1-I pr:e;tlabil, cinascm la unul din-tre ei. Inainte sa pler:am cle acolo, clt illTl rllllf r) rzuttttt'lide azaiee cu flori allturii lle clte itln p'.rs-o inbr-o sticldde gampanie goalI.

Acela la care sc ciriase' ii spttse sriLrina'tltlulului : -Vre[i si vA duce{i la mine acilsi ? --- Da. - Ce vedeti iusa1Onul 1ng11 ?

- g cilt.e rii

qi pahirre. -

Dar st' tniti i;'lca sii-l vede{i du ri. IncVdd o sticlS, spuse Alexis. $i r.rn foc... nu, nu estc ft)c',dar este ca focul... Sticla estc gonlit, derr estc ceva carestrSluceqte, riu este un dop, este mult mai mic la capA-tul care intrd in sticla dccit la, celalalt t:aplt... Este ltllrca o hrlrtie... aqa. . Si ei cinscnal o st-lclir cu o ra-murI cle

azalee,'apoi striga : Ah, r:stc t: {loi,lre, iLl-r .buchet

cle ltrori ;

ce flori frumoase...t'Nu putem sii ne indoitn de f;rptr.il ci in aceste clottii

cazuri somnambttl'.rl a vizut la distanfd fird ochi, ori acitit irr mintea lui Victor llugo 5i ,\lphonse l{ttrr, sattaltcuryrva. Si mai continuiim 1,-utin lecltula ciirlii lui I)c'-1J.;1gg, cart: constituie aproape u n l)rr ,ces-ve'rba1 trl aces -

tei cpoci interesante. Va proplln si rctinem cloal o1;-scrvaliile in sine, fdrii partc:r teoreticir.

.,Ziaru1 La Presse dirr I7 octon'lblie IB47 confine-,ur-r lung articol desple o sedintir de magne'llsrl in timpuicireia somnambulul Ale.xis a citit ;:agini nu nurnai dii-rcarii inchisc, dar si din scrisori sigilate. intr-un crrvil.:,1el a clemor-rstrat ci fli-lidul n'ragnetic lnzr:strand cu o p':r'tere, de a vcdea supranaturalii sr-rbiectut rna$nctiz:rt, per-niitea spirituiui siu sii pi:itrundi plin corDulilc ccle mliopacee cu o u;urinlir care l:tsiir irt rirnri tr.rt r'e l)rj-i,,111in-regiirat despre putr:r'ea n-urqioi.

,,Aceastii relatare purta senrndtura lui AlexandreDunr;rs, seclinta avirrrcl loc la (.asa accstuia de la tard,|r 1l*'zt'r'ria 'nor oainc'i cql s ;1s confirmat rearitateal iillleJot" rltt-r-un ltloces_verbal pe care l_au semnat.

.,Ljimirea era gLineralA. Dumas, curios sE producd elitrsusi fe'omc.ne c:a ccl la care fusese martor, u tort oon-vins de noi s5-l magnelizeze chiarr c,l pre 4isxls. faien_tul sonnambuh,ri a fost la inaltime jrtunci cAnd, urt_ti.ndu-i-se un inel, i_a faicut istor-icul, spun6nd ora .sipersoanci respcctive. Apoi,r, sp,iritul lui, Alexis, pur-irrc, a dcscris. cu o admi_

s si im rimile sale, desi,orrrl nu nimic. Deci spa_

fiul 1i tirnpuJ au fost invinse. Un numdr de zi'areall Drcluat aceste relatiri. altele le_au respins. Nepu_tilnd ata,ca dircc't depoziliile acesJtor persoane onorablie.(r;lre all partici at dirrect si aru vSzut cu ochii to. "."-rt-"mirruni- public tiile au incer:cat sd re fidiculizeze pre-

ztrntiindu-lc ca pe nigte prsoane de treabl dar de a'cd_ror naivitatc s-a profilat. ziariqLii au decla'at cd si Ro-trcrt Houdin, prin niste proccdee abile prezinti, ii_r fie_ca.re seari acest gen de minuni la sala ehais_Royal. Dinnefericire pentru ei, pufin mai inainte ilustrui presti_cUgitiit,r ii s'crisesc marchizului de Mirvi[" ; :r#;;;;;ir.r clrl'e erl rccunostea nepnt-inta arrtei sarc de a creaascrnerleil r-ninuni si prin care garanta sub cuvdnt deOll C:jco ati ,ills,1:T,.o,',:lH:;J"" nici o

ti c la n,Iar:cilllt s_a iitt.ln_rplatltt-tiriii()r'111 farpt, spune Ilo,din

,,.\m desfdcut un pachet c1c clirli adus cle mine, pecare il ir-*;emnascm ca sii r-ru poatd fi schimbat.. arirds-1ec ciirtilc.. Este.rAndul meu sd le i'rp,art. O fac cu toatdatenfia unui om exer,sat in subtiliitdtil,e artei sale. Inu_tila precautie. Alexis md opregte ardtAndu_mi o cartepc care -tocmai o agezdsem pe masd : ,,Am regeie,,, imispuse. ,,Nu aveti nimic, pcntru ci nu ant,,Vc{i vedea, imi rispunse. ,Contirruati,,. Iam in,to,rs opt de caro, iar a lui era rege1-ida a continuat destul de bizar, cdci el imi spunea cir_tile pe care trebuia sei le joc, deqi er: lirreanr .artile sub

mas5, strdnse in mdnd. I-a fiecare carte datd de mine,el punea una din pachetul siu fard a o irrtoaree $i i1-tctdeauna se potrivea cu cea jucati de mine. M-am in,.tors de la aceastd Eedinla cat se poate de incAntat ca'irltdmplarea sau indemAnarea nu pot produce asemenellminurii. Primiti, etc.,.

Paris, 15 mai 1847 Robert Houdin

Celebrul prestidigitator alrdra astfeJ magnetisr:rul deataicurile a cltor lintd continud era. DeclarAncl publiccd arta sa nu era in stare sd producd asemensa minuni,eI Ei-a exprirnat public aaeste convingeri, ascu-ItAnd vo-cea,con.Stiinfei sale.

Astazi iru mai folosim limbajul acelei epoci (1847-1867), nu lle mai servim de cuvinte ca : ,,fluid magne-tic", ,.diiF:yg1", ,,suflet purtat pe aripite unei voin{estrAine",,,preziceri supranatnrale", expr-esii perimerte ;

dar strrdiem acelda-si problerne.ln ,,scrisori despre magndtism si sotnnambulism",

publicate in 1840, doctorul Frapart scria unui prietenurrnitoarele :

,,V-am spus cd DI M. Ricard mi-a promis c'5 ill-a aduce pentru un timp 1a mine pe cel mai bunsomnambul aI s5u, il va adorni in fala invitatilormei ;i il va pune si joace cdrli cu ochii legafi ;

apoi, dacd va fi intr-<-r buni dispozitie. il va deter-mina s,5 facd alte experien{e de neinteles, dar rri-nunate.

Ieri, deci, a avlrt lclc 5gd1tr9. promisir in prezen-[a a Eaizeci de persoane, toate sceptice, cu' exce]l-{ia doctorului Teste. Dar sit vd povestesc ce s-aintdmpiat :

Dupd ce Calyste a fost adormit, sau pdrea cieste adorrnilt - cdci nu cunosc t-rici un indiciu ab-solut sigu,r pentru starea de somn - doi necunos-cu{i i-au a,ooperit ochii cu vatd, iar pestie aceastaau pus un ful'ar mare ale cdrui capete au fost in-nodate in dreptul nasului. Apoi au verificait dacdIegdtura este bine strAnsS, bine fixatS, astfel incdtla marginea inferioar5 mdsurd. de precautieesenfiald - vata sd formeze o pernild cu rolul deobstacol de netrecut pentru vedere. Au fost aduse

702

8 pachete noi de cdrfi, nefolosite; a fost luat unulIa. intdmplare, a fost desfdcut qi a incput jocul. DlRicard nu gi-a atins deloc .o-rr"*b,rlut, nu i_avorbitt .qi..l-a a_Eezat astfel incdt era irnposibil sdvadd cirr{ile celui 5ye j-uca, Dtrpd acesre pregdtiritotul a decurs ca intre ctoi jucritori abili $i p":"f";it:"ji.t pe_ parcurs qlui somnambului ',.rr_"0cdrtile lui, dar qi

Aeestea suntc._rte aoug- p;il" t: jJffi:fca prin fata sa au trecu sutd decdrfi, pe unele numindu-le cu voce tur". au.. t"lali1l

jn mod sigur. pe toate pentru cd juca intot_oeaurfa c€)ea ce trebuia sd io,ace. Este aceastd ex_perienfd rezultatul vreunei j'onglerii ?

t pe ochi de cei doi, asis_

::t $ .se poati vedea ,r".."1,t0** i"*Tt3"ffltl tlatngd_ bumbacr-rl uq*rut dirrect p o.f,i, pe sub Ic_gdtura s-a inrtrodus alt bumbac car.e foil" ;-f;_nitd.Au fost trucate.

9-qrt1le, ? Nrr, cdci toare pache_tele purta.u incd sigiliuJ fabricii -*--

*,, t:flTllf r:l

_reiunostea. crirlile prin aringer.e?ryu, cacl el Ie ltumea pe celc alc adversarului" sdufdrd a )e atinge.lVlagnetizaltorul avea vreo posibilitate de a co_

a_i spunc- cdrtile?rru se rniqca. nu

cartile.ut ca cineva cumva, sd_i;ale si pe cele ale adver_

aqteptare plind de "",t"1H;:':":"5:"t:Ht'"#;-;de uimire gi admirafie.. Deci putem fi sigur-i cd nu am fos,t inln ce te k.qdtura lzi ochi. nil,iit O , nici- rnagnetizorul-' ,uu

103

,,in Iuner august 1B'19 unul ditl fut-t trarii meia dispirut luAnd cu eI o surnit importa de bani'

le f acute de cdtle pclilie n-au avutr-ric ultat, cAucl, unul dintre prieteriii mei'Dl , jurisconstult, s-il adresirt lui l\Iexis'ferri ca eu si 9tiu.

Suma furat5, i-a spus somnambulul, este con-siclerabila ; ea i" ridici la aproap'e 200 000' de

franci.Era exact. Alexis a continttat sputtAncl ci func-

llonarul necinstit sc nr,imeqtc I)ubois, cI .ei iI vcdela tsruxe1lcs, unde a tras ia ll6tcl de Princes'

Linstar-rt Ajuns aici

Dpbois a de Princcs'a pArAsit r n.,r_

in aceeagidar la BruxelIititilor admiasa cd. atunc

nf!"it d""lari1 atuncr ctr rl vede pe Dubois lacazinoul din' Spar, ci pierde n-rult qi ci la aresta-

rea sa nu va mai, avea nici un ban'

ndrasise localitatea de cAtcva zile,- Intors la Paris el se adleseazd din nouAlexis.. ,,N-afi avut rdbdare, mi-a spus cl ; cici intr-a-

d,er,irr, tir-r-rp cle cAteva zile Dubois a fost plccat 1;r

104 105

dar

.a;ix-la-Chapelle, a cont,inuat sd joace 5i 51 :pierdutenorm ; acun a revetrit 1a Spa unde igi va pierdela joc si putinii bani pe care ii mai are".

Arn scris imediat autor-itafilor de la Bruxelles Eide Ia Spa iar dupd cdteva zile Dubois a fost ar,es-'uat la Spa. Pierduse la joc toli banii. *

a allace* aprezentatr du'in l,ee, la Brigh-c iculafe, avAndu-l cac

La filcare ;edinta acesta a'iucat carfi cu ochii le-r;a!i, r-rurnind adesea carlile adversarului, dar gi pe alesale ; n citit mai multe bilete scrise dc vizitatori qi in-troduse in plicuri, a cittit din diverse cirli rAndurilecare i. s.a cerut i.aflate la B saru 10 pagini distanti dcr',r,oirrr 1;r nro nr'fg1 ,'ra deschisir; a descris conthrutulr"t .':'.' '*unrii r-r'.rmdr d,e cutii si alte recipiente.

Doctorul Lee sc rcferii ;i la expelicn!a celebruli-riRr-rlrert llouclin care a jucat ci.rti cu Alexis, adAugdndurmal'toarele :

I-Ioudin a scos o cerrte din l-ruzunar qi dcschizAnd-bi-a cerirt lui r\lcxis sir citc.ascii uir riind dintr-un anurn*itpasaj, cu opt pagini mai, departe. Clilrvazitorul' a in-fipt un ac pc.ntru a inscr-ntra rir:Ldul -si a citit patru cu-,rzifite, carc apoi au fost gisitc pe riir-rdul corespnnzitorpestc uouri pagini.

llc.rrldin a spus : ,,U1uitor 1,,, iar- a cloua zi t scrisrrrm5to:rrah declera{ie : ,,Nu mi pot abline sd alilm cr:r

faptele relatate aici sunt exiictr: ; cu cAt rnei gAndesc maitnult, cu ertAt gisesc .cii este imposibil c:r ele sir fie cate-gori-*ite drept .trr-rcuri, cEl ccle ce constituie obiectulpiofesiei mele."

Ri,rs;sel Wallace semnaleazd ;i alLe viziuni artestate cle

doctorul Gregory in, lucrar,ea ,,scrisoare despre magne-tism". De exemplu, unele persoetne care veneau lq qe-

t Alphonse Primot - Psihologia unei schirlbAri de la poziti-visnr Ja spiritualisrri, p. 152.** I{orala si spir.iiualisurul modern, p. 95.

din!5 pentru a vedea ferromenul, au curnpArat dintr-unmagazin oarecare, la intAmplare, cAteva duzini de devizetipdrite, pe car"e le-au inchis. in coji de nuci alipite ;acestea au fosrt pu-se iutr-un sac iar clarvazaitorul. a trasuna gi a citit textul inchis. Nuca a fost spartd si exa-nlinati ; zeci de dtevize au fo.st astfel cjtit" .oruct. Unudintre aceste devize continea gB de cuvinte.' Aceste experiente aru fost fdcute de sute cle ori. in-,tre 1820-1860. Este suficient' sa citarn lucrdrile docto-rului Eertrand, (tatdl lui Joseph Bertrand, celebrul se-cretar al Academiei de $tiin!e), ale lui P6tetin, ale qe-neralului Noizet, ale lui Lafontaine, aie doctomlui eo-met. ale numeroEilol experimenltatori ai acestei epocipentm a fi convinEi de valoarrea lor gi de absoluta lor

,,Ciit despre noul subiect al ntagnetismului desprecare imi vorbili - sslis el -

qi carre ilr fi destinat inopinia dumneavoastra si ajute la convertirea m€a, eunu r€fuz deloc si asist la aceastd minune.. Totugi, dac5,dupd ce l-am vdzut am si va rdspr.rnd prin aaea culos:cutd doctrind a unui filozof - cred pentru cd l-afi vi-zut dunrneavoastrA

- dar chiar dacS as vedea tot nu

as crede, ce mi-ali pukra rcproqa ? Exper.ien{a Ia caremI invitali nu ar putea dovedi o imposibilita.te fizicd,precum vcderea fir:i ajutorul ochilor, dar aEa cum amclcciarat gi la Academie, cAnd este vorba cle asemeneafapte, trcbuie sA procedim in maniera Academiei de$tiinte, cAnd i se anunti ci a fost descoperiti cvadra-lura cercului."

Nre ddm seerma ce efect a avut aceastd frazdlui Frapart, c.u caradterul sdu loial si agresiv :

daci a; vedea tot nu as crede, pentru cd'este c-r

bilitate fizicd." De aceea i-a r{spuns firi preamenajamente eruditului profesor. care ii declaridul sdu :

r0o

asupra,,chiar

imposl-multe

Ia r6n-

,,Iatd ultimul meu cuvAnt : nu cred - qi nu voi cre_de nicjodatd __ ci se poate vedea far.I ajutorul ochilor.4.ceasta nu se pxtate, deoarece, aga cum spuneli ;i dum_neavoastrS, este un lucru extraordinar pc) eare nu ilcred ;i nu il voi crede niciodatii, pentru cA este cevasupra'atur*l gi chiar mai mult decit at€t, este co'tranaturii. Dimpotrivi, eu cred iu multe fapte extrarrrdi_nare. Iar dacd nu cred, aceasta llu s,e clitoreazd delocfaptului cri nu le inleleg, ci pentru ci iLr mod evideniele sunt, fiziologic, imposibile.;.

La aceste argum,ente Frapart riispunde in 1B3g asacum orice om de bun simf ar rdspunde astdzi :

,,Nu are nimeni drreptul, oricine ar fi, chiar gi celntai mare geniu, sa stabileascd limitele posibiluiui, pen-tru c.i posibilul este infinit ca spafiul Ei tinrpul 9i "r,toate ci noi am limitat posibilul, ca sit spunem a;a, 1ateoriile noastre, el deptigeste tot timpul aceste limite rd_zAndu-;i de noi. De altfel, llu ne invafa experienfa cacegq ce

^pare imposibil astlzi, s_ar putea ca njeine .d. fi"evidert ? Oare, descoperirea Americii, pralul ae puqcd,

circulatia sdagelui, pila galvanic5, busola, tipogratia,paratrdznetul, aerostatele, vaccipurile, multitudinEa demedicamenlt,e etc., ctc., etc., - si loqica nu ne arati cAntr este neapirat fals ceea ce este contraclictoriu, nuestc' adev;lrat ceea cet pare evident ?

-,\stfel putem sj,pune ci e.ste absolut imposibil sir exis_tc un triunghi car,e nu are tr-ei unghiuri, szru un bastonfara doud capete, deoarece faptelJ sunt contradictorii.Dar nu putem afirnla cd este imposibil sd existe unom care cite.lte un altul care aude prin epi_gastrlr, un al 'tl vede I:r o suta de lcghe dis_tanf5, tur al pat prezice viitorul, un il cinci_lea eare este in durere, up al ;aselea caredescriecare poiLr fi oin m<-lcl

dreptul ticta posibilului : ,,Tu merginumlri pAnd, aici',.Aceste fenomene intr-aclerzdr sunt extpasldinar.s .

dar, oare, sunt ele mai uirnitoare, mai m,inunate, ntai

ta7

inexplic;ibih: cleciit c:clr.. pe carc le olis.rvitn ir-r fiec;rrezi ? Nr-r-este tottll rtristcL si ntir-rr.utc ir.t nartu::ii ? Ilar exis-'rii minuni pc carcl lc intijlniin la tot pasrrl 1i altele pu-f 1n obilnuite. [)e primekt credcn.r. cii 1e in!e1cge]rr lren_irir,cii l(r \/ed^l']r tot tintpul, pc r-Lrntiitoareic lo negrirnilrrjttru c;j le. vec'!em f.arte ra,r ; si toirrgi rtr-r lc p,ii".,t,cxpJica nici pc unele r-iici pe celcl:.rlte; 1e corrst:rtarr sietat. "

ll.a!ionan,c'rtul dor,,rorr,rlui lrt-;l,par.t, nein{clcs zrtutrr_.i,e,t'a cvident superirrr incai:.Stiiniirii .l ipsita de oricc disl('cfnii,miint a doctorului llouill:lucl, in ciucla superioritirtiioficialc' a acestuia fata dc mocicrstui siu confratc. Aca_clemia dc MedjcinS, ale ciirei iclei Dr. Ilor.rillaucl je inr-pArt5.lca, se nre'nlir.rt,i,r cu oi-rciinir{ic alaluri de aclbvir.

ticqr.i-irtul 'tcu ltrieten, cloct.i'ul Lllacario, scl-iir i'

1857. c'ii ,,r'eclerca prin c:oi-1:i.rr.i oliitcc si la clista'tc nrari.{,are nu c:;Le accoptati cLr.,:tiitrr. sar.van{i;tentru cii esteiirexplirabilii si contr:rli lurlillrtr fiziologic.o cunosr:ntc,pat.o il li i,tr-r;i iLclr..virafi ;\di\,rigit ilDoi cxei.nplelc rrr-lrlatrlltr-c':

,,DoctorLrl Bcllenqcr s a conl,iLrs clc aceasta itriu cx-pe'ientc^ repctatr:. in rnrri .r rrrlt. r.LnciLr.i; r,t u s.ris ,r..r-'i,5jirgur, fairi tnartori, nstun: cle olicru privire, o frazi oa_fccare 1tc o {o:.ric dt.hirtic t)c (arc a pliert_o si repliat_o,irrtrodu.arcl-rr trPo_i ir cl'uir sau trc'i plicuii i'cl-ri.se cuqrlja, llr'so|rrlrnbnlul a putut :;i criteasr:d prin foilc o-1-littre fra7i1 din intr.rjor si si rr scrit, pe ptic,

A':est fc'^oilclr . fost .r'stalt.t ir-rci clir-r 1g3r clc catrcConrisia Ac'lcft'mici clr,' NIcilic,inir. in rapor,,ul acesieia selroatc citi : -I)ornnul Ribes, rnernbrn ai Acaclcr-n;ei, ple_zirrli un catalog pe c'.r(' ir sco:rte din buzuna. snr.,r-rl*-btrlul (cra Dl Petit din Athis. maqnelizat de Dl. a*F"t"ifcluPaIoartesi cunlat€lchii;i, pe (,ar-e crl l-a recunoscut5i Ja r uir birbat.; p1quportri"fost ini,cuit cu un pcrmis dr' por'r-,nrrir, care d.opd ,,ur.,,

a ,"*; sornu, r,isc. sl solrti.urlb.Lllisnr, p. 1g5.

',i 0ll

(ta\

;;. :r cu un dirr i_aa nescrisir. a pututslr a aesteo eh6rtic('umi*r. Dupi cAtcv oil

"'r,,'L"t"Ji j":?;ii :iJ.llccsie cuvintc : iitr i, iar in stAnga, e.""rf. J"port arrni,. Lso ar i o iilt;l scrisozrrci- cieschisa ; el-qDulre cd nu noater _si o citcascah cleo:rrcco nu stic, limbac*ghza Era i'tr,i,c.le,,.rir. o ,;,:i.;;; s.ris;h i' linrbrr ei,-o1 ovi

'foerte lceste cxpr.r.ir.r-rttDi !,ei;it ; ir fo:,t lijsill. .ra s,ilr.r cl'r ii ltlarcr fit.ll.tc lnuro ltr.rrtidii. Linul ilii.i ir.r- ar_.i:;'1or ltl l-iirirrer,;iritIe. zi {iic:iitrr !r;efLlut. iit ;:lclll il tj1i,i,t.ti,'i"_'iirrcltL i :,t.tlr sr.iiiitrbir-rr_1tr _i r,;ir.iik:

LIndq p,t "J,:i;ll ':il;;:,';t' i ';, l"iii;;i,',,

Irn i:ilchet nro]it c'a ir ooe. prrrt . ii,:lr, i_rsul cl sie crarro.

\Lc r; lal,c inir._un i_ilpori i,ri Cornjsjcj"\t li|i ctrt di' r,ijti..i, ijl'T j,,.,,*,.,.r, poa.tii gi.rl_jl_ ___,_,,t iii. Ir: rr.j r.n,:ii rint (;lz r ar. lrrrtcir

10ir

sllstine ce sonrnambulii au citit aceste fraze in mi,nteaexperimentatorilor, oeea co este adevdrat pentru uneledin experien{ele acadernice. Dar aceastd explica}ie numai poate fi aplircatd faptelor de mai jos, deoar.ece aicitilci experimentatorii inEiEi nu eunogteau fraza pe carei-au cerut somndmbuiului sd o cil"easci '

,,Recont, unul dintne prietenii mei, DI N. care innrod sigur hu vrea si se impund in acest domeniu, seafla la o seratS, la care participau mai rnulli artisti qiciuneni de litEre. Tofi cei prezenti se cunosteau intreei. Printre invita{i .se afla gi Alexis. celebrul somn:trnbul"

Dl Marrillat l-a magnetizat ;i iatd ce s-a intdrnplat :

prietenul meu, docboru'l N. s-a dus intr-o camerd alEtu-ral,d s5. caute o crute ale cdrei foi,irci nu fixeseri td-iate, apoi, firA sA o deschidd il rirga pe somnarnbul s6ciieascd rAndul cutare la pQgina cutelire. Somnambulul ac'zitat un morn,ant, pdrAnd cd face eforturi, apoi a cerutun creion qi a transcrls rdndul indicat ; au fost tdia,teimediat foile cl'!ii, s-a cS.utat rAndul de Ia pryina res-pectivl ;i tofi cei prezen{i au constatat cu uirnire cdL.xperi€nta a reuEit ; mai mult, in ,carte fraza *a su:isdin limba englezd iar somnarnbulul, transcriind-o, a tra-dus-o in francezS. $i, lucru ciudat. acelaqi somnmabulnu a putnt, cirteva minute mai tiirziu. sd cileasr:d cu-vAr-riul Paris, scris cu litere mar.i pc o hArtie pliata in1l:ttru.55

In a,cest c&z uu se poatc iur.oc:a citirea gdndurilor de-oarece nimeni nu cleschisese aceastd carte cu foile ne_tiiate incir.

eroasele exp ftu€ ipot sI ne ajutela roblemei pe n abordat-o aici, voicit cle curioasd, i. dc doctorul Gibier- fost internist la, spitalele clin Paris

- intr-una dinIucrdrile sale *.

Ea a avut loc in aprilie 'i885 si o ad-eseain fa{a unor nrartori per carc ii si astd lec-turl indepcndenti de organele vederii, a fqst obtinutd

110

* r\naliza lucrurilor (Paris si philadetphia, 1890), p. 13?

111

In acest sens votl1 l.lrezenia aici * experientele lui Sir\\zilliam Crokes, de cltire a frazetror necunoscute nici decitre el nici de mcdium. Acest medium (o doamnd) fa-cea comunic{ri cu ajutorul unei plangote de care eriLlegat un creion cu care scria pc hartic.

,,As fi vrut, scria Croke, sir ,pot demonstra cd ceeace scria nu ora efetctul actiunii incongtiente a creieruluisdu. Plan;eta, ca intotdeauna imi fdcea cunosqut cA eramanevratd de mAna ;i brafuJ, acestei doarlne ; dar inte-ligenla care o condu.cea apartinea unei fiinfe invizibilecare se folosea de creierul ei ca de un instrument.mu-zical, fdcAnd astfel muschii sa actioneze.' Atunci i-am vorbit acestei inteligenle : ,,Vede!i ce seafld in aceaste camerd ? - Da, a scris plangeta.

- Ve-

clefi acest ziar, putefi sii-l cititi ? am addugat pundnddegetul pe un numdr din Times caie se afla pe masa din.spatele meu, fdrl sa-l privesc.

- Da, mi-a raspuns plan-

;eta. - Bine. Dacd puteli sd-l vedeli scrieli cuvAntul pe

care eu l-am acoperit cu degetul ;i vd voi crede.6( PIan-;eta a inceput sd se mi;te incet gi cu'oareclrre dificultatea scris cuvdntul ,,howcvsr((. M-am intors li am vizut cda,cest cuvant era acoperit de dcgetul meu.

,,CAnd iim facut aceasti experienla .intenlionat amcvit:rt sd privesc ziarul, iar doamnei i-ar fi fost imposi-bil, oricAt ar fi incercat, sd vadd un singur cuvAnt tipi-rit, deoarece era as-ezati la nrasi, ziarul se afla pe altamasd in spatele rrieu, iar corpul meu il ascundea vede-rii sale.u'

Accste lucruri 1;rin mt,diuur pilr si indiec actiuneaturor inteligenfe exterioare. Dar si nu lte grabinr cu coll-cLuziile.

O vedere paranormali i-a, fost prezentatd D-Lui Mar.l'-wel, docrtor in medicini, avocat gcneral pe iingd Curteade Apel din llordeanx. de cittre nn subiect foarte .s'ensi-

"bil, D-na Agullarra, pe care a magnetizat-o.e1 insu;i pen-tlur cxpclietltc. '**

,,Doar lana pretinciea cil poate iegi,tea, din rugatlo si se ducir sa vadAunul din nii mei, M.R., pe care ee il

* tr'ortele natufale necunoscute, p. 4.17t* F"erronrcnele, psihir:e, p 19S.

7r2o

t+

3 - Suflc"tul nu ntoare nicioclati 113

prer.re elu. llotaTotugi noi rc

particularitdti in Memoriile lor''presenttnrentc spuncln ca rat'ele exc'rnp]c dcr

excopfii ". tt'e'buie privitc' cloitr cJ niste

Se simte ca Gralien cle Scmur a publicat aceastd po.voitirc fdra prca .inoer.Am pt' masa -'=;;;.

numdr dc observafiianalogc, dar trc,"-r'i-""iJ"J.*t". I ffi"?:y:E:'?;,iilffn;";

Dar ritul s5tr.

'ederii 'iT """1'r.S,11i,:'i""Hfiili:

eneraiizat5 qi in nicl un chzr aici.ernpiu una din cunostintelee tArum stiintific Estc vorbainstruiti gi 'clistinsa,- d;#;linare, membrd o So"iutJfii

facultitiintunericsi-a scrisra sa fie

gAndurilorspir.itul defafa divi-care n_au

+ Erori si prejudicii, p. 137.

115

experientele citate.

nici cea mai micd legdturd cu domenjul material., nusunt grindite cle fiinla riman,i decAt cu ajutorul creieru-lui. Dar r:reierul nu este ardtorul gAndirii, ci cloar instru-mentul ei. Dacd eu vreall sA ridic bralul, dacd vreau sA

fac o ruglciune, dltcd vresu .ci iau o i-rotdrdre, cel careacticineazi este spiritltl meu. El rerprezintl cauza acfiunii;i nr-l sistemul nervos sau mLlscular care i se supune au-tomat.

Spiritul nostru cste- ce1 care gitncleste, care vrea, careiube;te, cire cautll, ca.re hotdrirste, qi nu molclrlclc' scrlarr-

{ei cerebrale.' Vederea fdrl ochi se realizeazd prin spirit, pr,in su-

flet. F acultatea care actioneazd la acest nivel este incdnecunoscutd. l,a inceput am presrtpus cI cel care gene-reazi toate aceste fenomene ar fi creierul ceire ar emiteunde invizibile qi transmisbile la distan!5 9i ca acestefenomene nu ar dovedi exist,enta de sine stdtEtodre a in-telectu.lui nostru. IJar ace,astd ipotezd s-a dovedit a fitotal insuficientd, cdci acliunea spiritului ca entitate desine stirtitoare a fost pusd in evidanli foarire clar dc

b Ia ochi, partide pe care lertunci cdnd urmdneEt,e ho{ulp,a.

pretindepe tine

qi devizaa interni

sau trei mii de ani..ura suflefiriui eastait sc pare ;i s poli_

.rald. Ce sunt e deonstrentni, .subcpn;tientul Si

r dar incontestabil de veder:enrare humdr de martori, ale

-rng comentate, ne este oferitea sa ,,Via{a luicu Isus Crirstos.terea minfii, asa-

omenL :

: philosbrate. Apollonius se'curi clin E{es ;i vorbea in'c mariie probleme a,le filo_

mentul cand ril djnzLrt c.d Apoll pierdr-rlel sij fi avut dar se

AEa cum atrn constatat, mul{i experimeutatori 9i nudintre cei comuni, atribuie aceastd facuitate supran.ormal5,d,e a citi un text rnascat, unui spirit strain care air co-munica prin intermediul clarvdzdton-rlui. Nu este exclus.Dar asth presupune sf, mergem mai departe cu rafiona-mentul i sd rie lovim clc altc obstacole. Pentru c5, firesr:,s-ar na e aItI intrcl.iarc : dar'natul'a celuilalt spirit, nc-c'unoscut care l-ste ?

Pentru a g5,si o explicatie acestor fenomene, ser parenumai spiritul nos-iotuqi cd nu este suficient sd c'vocin:

tru, atat cAt ;tlm despre' el, dsoelrc'ce nu trebuie si exclu-dem existenfa unor forfe oeulte.

Frank Podomore, autor lpsiltist foarte cunoscut ostcconvins cd toate rnanifestirile, inclusiv fantomele, suntrezultatnl transmiterii 'gAndurilor ;i explicd totul prinacoasta. Mdrturiscsc c5, in ce'ea ,ce md priveqte nu vidvrec.r tr&ttsmitcre ir grindirii cr.riva in acliunea senlinaris-tuiui clin Ilorcleialrx care i;i sr:rie preclica iu irltunerictuti,l si avilnd ca irrl rc oclli))u l)ot sa concel) a lransmitla Ak:xis care cit ile cle joc

116 117

ceva perlcuApollonius,n'r qtiu incdmii'de cetdintregului PoPor. Vestea vanu md ct'edeti, Pand tlt-t vt se

""ti fra"; atunci si51itf9i1e are..]lebuie sd le oferiNi

zeilor cu acest pt:rtel . C-:et :e .tilitte, n-rd duc sd lcmulfutnesc pentru cecr ce am .. ltt'-'"-'ni"ti""ii

au continuart si rantarrA sceptici; dar in cu-

rdncl au velril me:taqeri care' tlu an"tntat vestea Dullri'

"f"nt-a"a astfc'l prczicerea lui Apollonir'rs ; r:dci m-oattea

tiranului la ora ia care a avut liic' la 1lr;inz $i celelalte

cie?,alii se potriveau periect r::-lor pe care zeii i Ie-au

re.relat in timpul disc'ursului sdu'"

:rebui:i rnai mult PenLru ca

ttn setnizelr" La {el s-a in-Pius V carc a fost col-rsideratlrit acela;i gen de ,'n"liraco-1tt :

Iaticanului bitdha de Ia L'e-

panto la 7 octombre 15?1 1i a exclamat in fata celor care

il insoleau : ,,Sa mcrqem la aLtar q -si-i multumim ]1ib.r-',"r".r, caci armaia noal:;tr. a ob[inut o mare v1c-

torie",--- Ganclurjle c5latoresc prin spatiu' Cum ? Plin etnisie

de urrde ? De la soare la ParnAnt circula partlcrrle ^elec-

i.i"" "*l.u de astrul central. care cl'ete'rmin5 aici feno-

menele magrreti,re, aurorele boreale, pertrrrbatiile telc-

fonice. Acestc'a sunt emisii. Un proiectil lansat duce ctt

el o onergie, Tr:rnsnrisiile undc'loi sonore prin atmosferd

satt ale r.rnclelor luminoiise in eter. undc care nu sunt de

Iapt, in sine, nici sonore n 1l'I

strisl cle energie. Care este rg

se transmite f orta de qra. ?

iorti este fanta,sticd : €'a su P

('arc s 5 990 'cpti d'' ki'Ioqramc : Jr'rpiter'

care trei ori mai Soarelt:' cere este oe

300.0 ri mzri qrcrt stel'dle' fiecale. di'ntre

acestea fiind un siour:". De la cel mai mare pflnd Ia cel

trrrr j mr(' ;lceste rjorDl.ll'l actioneazi si reactirrnazl , uneltl

u,r,itrru cc'lorlatlte ; chiar 1i -<irius' aflat Ia 83'000 de mi-

I18

exercitd influen{a sa in-tre, Care este natura a-std unde ale gravitaliei.aibd nimic in comun cu

Nu avem dec6t de ales clintre a,lAtea constatdri pe cAtde variate, pe atAt de incontestabile.

Sd vedem _ce spune Dr. Ostlz despre unele fapte re_ccnt studiate de el :

Totusi nimic nu era mai sigur declit accas,ti revela_tie sub stare de hipnoZi". :i,

,.D:rt:,o luna. pe 19 martie 1g14, a ciispirrut Dl An_cl'e irrraLlt, portar la castelul din Bours,ault. A fosrt cr_-Jtr**ldtor, procesul a avut loc ir-r ziua cdnd eu corectamaceastd lucrare .- 29 octombrie 1919.

119

,1iitt!ckltal: u rale

1

' psiliic't', aprilit: 191 '1,

irut'ut1O s cutu,

120

ne su.t obs,erviit€. de Iclarte mult timp, cle secole, darnu li s-a dai-atentie.E,xisten[a suflctu]r-ri ca entitate i'depenclenti a fostsuslinutq. pentru prima cl.lta mai scrios in lglg de cd-tre ai-.atele Faria, care bazAndu_se pe obser.vaqii ;;l"1;_Ee, a p'.rblicat o lncrare asupr.a ,,Ciuzei ,"_;;i"i"hi;_notic" Iar 'oi a\iern in'rpresia c.i icum crescoperim toate

acrestea I

Capitolul 8

VEI]EREA EVENIMEhITELOR VIITOAREVIITORUL iIU PRBZTXT

SENZATIA DE CEVA DEJA CUNOSCUT

Scepticismul arogant, carc rcspingr: Iaptelefdrd a iucerca sd vadi daci sunl r"calc, esteuneori mai condamnabil decdt credulitateairationald.

A. de IILII\,IBOLD'I'

rar

ex-de

La fel cum sufletul vede' prin spafiu, el vede $i intirnn.

Dar noi trebuie sd abordan-I erceastd probleme deose-bitd nu prin consicleratii metafizice, ci prin metoda ex_perirnentalA.

Am inceput sd dau o mai mare atentie acestor feno:metleaparent i n aanu_lui 1870, dato t eti jos sipe Care am foarteinstruite gi re re EmmaCarolath, o foartc bund prieternd a Frantei, cars pe atuncivenea in fiecare an la Paris rii cdreia ii pldcea sd discutecu mine despre aceste mari problemc. Rizboiul declansatin mod neaqteptat intre Franta si Germania a zclruncinatsensibilitatea deosebitd a acestei femei, care a supravie_tuit. cu greu acestui dezastru internafional, (prefafa qa_taclisr-nului cle la 1914)

Scrisoarera de rrai jos este una clintre urtirrere pc crarele-am prirnit de la ea ierr acest rris prevestitor ]te core

r22

l-a avut este deosebit explicit. De fapt eu l_am mairelatat ln lucr,area ,,Ne oscutul... Iat5-l pe scurt :

EMMA, printesa CAROLz\TIIWiesiraden, 5 rnartie 1870

123

Iatd de exemplu, cl siscrisd de un preot din *i,nier, vechi prclfesor la no scend_ de genul celor pe care ne estepun,em la indoiald.

v) l,angres, rrncle eu mi.arn fdc,ut studiile rle Iatitrd intre Il14 ani. (v. Nlemorii).

124

,,1n anul 1846 erant in anul doi la selxinarul mare.lntr-o noapte, in somn. cildtorearn in vis. U"r-r.ri.oocare tnergeam era alb, uniform, rndrginit de pomi desfuide rari, pdrea sd coboare in panti domfald a" p"

"" ;;;;;;i se pierdea apoi intr-o cAmpis nemarginite $;;il;;_

1c 4 sau 5 dupl amiazd,c cAnrpia cu nuante lnaiis. Deodati rt_am onritr.n, intr_un joe unde un

rotusi nimic cleosebit carc. sJ ff.f;J",,,fri,,1tj"T;.iliuiliacolo., drept ca o statuie; conternplAnd

-.osebirtr, nr,r cine stie oe lucru,' ci odintre aceleq pe care le intAlnesti la

Observ cd in'stAnga, drumul care il intretaie ne alm m And construit pe margine nn ziclln pe pcntru a susfine pirnAntul.ul d erau pl.-rntafi trei copaci gi.osicare fdceau o nmbrd cleasd.

de necontesfatcanonicul Gar:-

care vom vedeaimposibil sd le

La trreo treizeci cle bineniv_elata, chiar lAnga I clecocheti datA cu vnr si -'r_1'care da ,prn .t..r,-,,.'o,]' :1?tea o femeie, care eraculoriie vii-'otut^irlt

"e lii sale .o..U.tFlcap avea o bonetd albd stofir a e usoard,de o formd pe care nll o. ogteam. eie pireasd aibd in jur de treizeciIn fa{a ei, in picioar

care am crezut cd este fiicea, invdtAncios ; un bdihi qi le ara_i distra.

ltr rn fa!a r.clui nrai lnare I)eCclc doutl fcmei ,.,,i-uLr aru,l_'ztu V5.znt, d:rr nu s-lu miscat.ldtor.i trecdnd.

Am. observat de 456,n1gne

"si un

ver"zir.ilor.in car

1oS pC carc l_am contorr_rrrl:ta dispdrut apoi l2 f"f

"uui'lrerrr nimic asemdndtor si nic,irezlrt uitat pentrr_r totclcauno..r a rc.inviat idmdnAncl nen_or:ia fi imaginalia mea.

s1

72r.t

Mai v6d si astiizi acest colt de {arA aqa culll vdd turlabiscricii din sat.

ir-r 1849 impreund cu doi prieteni an-i fdcut o cdlatoriein Italia. Am coborAt la Marsilia, etpoi la Genova, ne-amoprit la Livorno, Siena, Florenfa, apoi am a'iuns destul_derepede la Roma. Traversam un catun dir-r Apenini. Unbun legnp a prim noas Cinci caiputernici poartd care ; il vet-iurino,. vizitiul no at m un arle'chin, pocneqte din bicia proape tot timpul, fdcAnd sa iasA,in stradd curioEii cdrora le arati destoinicia sa. Nu preaau cAnd sd ne admire pe noi, caci tra:rura nu merge, cizboar6.. Dar la iesirea din localitate infldcdrarea dispare,devine de un calm plat, aiungetn in vArful muutelui. Neoprim pentru cinci minute, timp in care patru bidivii iiinlocuiesc pe ceilalti. Urueazd din nou pocnitttri di'rbici si inc'epem sa coborAm ca un uragar-r incredinfdndr-r-nesufletul lui Dumnezeu. Nu cstc o e'xageritre pentru cdnici nu stiu c'um am mai ajur-rs intregi dupd aceastdcursd neburrr,ascd.

ln fine, vehiculul nostru incepe sd meargd norn'rirl qiaiurrge la staliar de schimb fard nici o tivarie.

In timpul acestei opriri m-am uitat pc fererastri sideodati m-a apucat transpiralia iar inima a inceput sd-rnibatd nebuneste ; mi-arn dus mAna la fatd ca $i curn a$ fivrut sa lidic urr val care rr-ril impiedica sd vid bine, mi-arlfrecat nasul, ochii, asemenea cuiva care atunci se trczeqtcdin vis. Credeam cd r,isez, de-si avean ochii deschisi sivroiam si md asigur cd nu suut nebun, ori victima uneiiluzii deosebite. Aveam ir-r fata ochilor rr-ricutul peisa.l pecare l-am vizut r:Andva. Nirnic nu se schimbasc !

Pritnul gAnd care ni-a venit dupd cc mi-a trecut tul-burarea tr fost acesta : nu qtiu cand, dar sunt sigur cd arnmai vdzut asta, $i totugi nu am fost niciodatl arici, pentrucd vin pentru prima data in Italia. Cutn c posibil asaceva ?

Iart;i cele douii drumuri care se intretaie, micul ziclcare susfine pSmAntul sir nu cadI, pomii, casa alb5. fe-reastra deschisir, mttmii carer tricoteaz5, fiica sa care oprivegte, cei trei copii care se joaci cu cAinele, cei treimuncitori care bcau si ioac6, mAnzul co.r'e va primi o pal-mti pentrr-l indrdzneaia lui, cei doi cari, oile. nimic nu s-a

726

schimbat ; personajele sunt exact celezut, asir cut-tr le-am vd,zut, fdcdnclacee-a.gi_postura si cu aceleaqi gesturi,posibil ?

pe care le-arn v5-aceleagi lucruri, irretc. Cum este oare

Nu pot sd-mi dau deloc searna.Fapt este cd de 50 de ani imi purr aceastri intrebare,.

Este un mister. Ceea ce am vdzut in vis, am vdzut qi inrealitate dupd trei arni(..Abiitolo GARNIER, Ch.

(Scrisoarea g0l)

- Aceasita este povestirea textuala pe care am redat_c;integral deoarece ficcare detaliu este interesant.

127

Dupi $ase luni am plecat in conceditr ; ajunsi Ia des-tina!.ie apr fclst

",lrrdusd intr-un rnic pavilic-rr-r. Cu toate ci

nU-l rnai V ,,reCUnoSCUt.{ C

tinat mie. exact in ace,lamerei ca adus aminte

AIMEE ROGE

nopfii a fost trezit de un zgomot puternico grindd groasd a cdzut i-p""i_,a .u nn,

-ipiar in locul unclr: nrai inainte ,u nff"

dar.r t lucrarcar aceastir, cAndde ca o colrtinuoro o ir".,isant e o purtasen.r n-rai ina_inte. UrmAncl princiPiul gener adoptat, arn cerut expe-clitoruh-ri sd-gi ilsofetrsci-i pr-rl tjrea cle clovezi care sI

72',d

ilteste ante'ioritaea visurui asupril inta*rplirii 'eale.,

Iatirisplrnsul sil_r :

Iraris, 9 septembrie lglL)

_A5lr curr-i v-?rl irrtrmis, eo clatd cu lt,ovestirea visulunranifestat d,;;,t"';"';li"; itJ'lrc'castd erxperien{d atAt c1e p sa

..\. SAUI{IiJ-

ln 191 md aflam rei5ffl:ii t'::":?fi i;ill:.11:'ir. iumirtate rciit"';'l jo,irru,"

crc va,rtu.i]lluli groase, in.rbirr.anitc der

Ziclurile eral strdiuitc clcltrcit inalte. prin fata cldcliriitru pAr.liaq zglobiu dir-r cerre 'r

luprir-rcleau focuri nu cleparte,clrrri. Acesti oameni'Durtau r-ristc unifor.mc blcu cleschisllc ca1'e nu le cunostcam, cdstile aveellr o forntir r.r,r." ,iiis-a pdrut stranie.

^.,Sc fdcea cd si eu eratn irnbrlcat intr-cl uniformii dcofifcr qi dddeam ordine cle c,rn uare.

Printr-unul din acele ^ferromcnc

pe care r_nr_rlti alfiiIc-a. si'fit in vis, md-gAncleu,r.,'i.-,,b" situalic, ciuclatirJ)c r:e sunt eu aici si inrbi,acat irr-.,rr'it:u.rr.a aceasta ?!6.Dupd ce rl-atr] .trezit, visul ni-a rdmas iu rlinte clarsi pr:ecis. Arl continuat sd fiu preocupat clc. detaliii,,-in_cocrcntc si rt'dicole car-e ne insolesc ,,,I"s"u ,,rirrr"f -*i ^.f"

accaistii aparentd Jogicd si arnronie in otrru.a- _'";.i',;rjse pirrea absurdi aceasti conditie o ,r*o Ae oflterlrtr-oar-ruatd necuuoscutd.in_ cursul zilei le-iirl por,-esti1 cllnosclrfilor. visul nretr

il,;]jirrl"ttt irnbrricafi in l,teu. Ap,,i.';r,; ln-anr rnai sAnclit

. Ori rdzboiul, c_.arc a clistrus atAtea existentc, a feicut clin'dc .alte avartaruri, .r,, io"&"r.""t'Jr.rcgrrrentul trcl.t campase in spateleru ii concl-rcearn intr*acolo pe .""r.itii

9 - Suflr:tLrl nu l-nozu,€,,nrctoclatli t29

Di11 76vf i J;atarlionul sc pusese in migcare. Cdldura caref dcca sri se ofileascir lanurile de secariL ii coplcsca pr)ltic!ii recrufi imlrrica{i irr unifortnh bleu. Nu plrteamsir-r.r'ri clau seanla uncler ne afl5nr clin 6.i1117,, ItraflrlLli ridi-cut de ntiile clc piciarc oltosite. Am primit ordiri pritrflllier, sd facerl popas sult ziclurile,,ciistehllLtig car"e seglsera la doui sute de metri in clreapta.

Dupd cer am datt instn-rcfiuni sefilor de formerfiuni amplecat la cornandantul de batalion. Dupd cAteva nrir-iute:mi-am a.juns colcgii la cotitura unei :rlei cLr p16pi careascultdeau vederii castelul. Dupd ce am trecut cle ultirnulplop arn fost socat de peisaiul pe care l-am vdzut. Erapaji;tea care uroa in pantd usoard, plind de florilelui iunie ; zidurile ;i turnr,rrile castelului erau exaql c;1

cele pe care le vdzusem cu sapte ani rnai inainte in I'is.Lipseau totusi pArAul zgomotos $i poarta monumt'ntald.

in tirnp ce constatan acearstd cliferen!i intrc vis silg2litate, adiutatntul a venit sd md intrebe de unde pu-teau soldalii s[ ia apd. ,,De ia pArdu((, i-an rdspuns ellr:AzAr-rd. Sub'ofiferul ur-a privit mirat iar eu arn addugat :

,,Da, Nu se afla pc partea aceasta dar in nod sigur st:afld pe partea cealalti a constructiei. Vino cu mine({.

DupA ce am ocolit laitura dinspre nord, am vdzut fAlisir md mire, pArAul vesel curgAnd printre pietrele acope-rite de muqchi,, ial la nrijlocul zidului, poarta cea

'1al^e)cu stAlpii din cirdrnidd veche, aidona celei din vis.Cele doud forrn:rfii din frurite rezolvaserd deia pro*

blenra apei, arrnele erau sprijir-rite de zidurile la unrbracitrora nrulli dintlc oarucnii r-nei se odihneau.

Tabloul acesta era cel cliu r.isul pe care l-arn nvut in.1 91.l. Niniic deosebit nL1 avca sd sc intAmple acolo; r'isr,r1lllelt nu c a decAt o vizitt'e cla.a itt r-iitor. ttrincare 11ri s- t viitorul meu stntut 6ts crfi!c,r, (,rt1.1r'1,1-.1

imlrosibil c it in l9l1(.A. SATJRT]],

(Scliso;Llea 41 {)(i)

Acest vis prevestitor cstct derosebit cle precis. Dl Sa-urel a vazut in 1911 g1 episod al rrizboiul-ri din 1914--1918la cal'e el a lttat paftc ca militar. ln accst caz, ca si intoate cclelate analoge se pulle iutrebalea : I)aca a fostr,5zr,rt:r'cu r-ln an, ctt si,rpte, sau cu tr.ei ani rnai inaint.e,ca in cazul altatelui Garnicr, o scet-id care trebuia trd_

130

are de fapt a .si avut loc, a decimocl necesar si asta inse iber.r.eli nu existl iar siugnra reaj:jeste fatalisrnul absolut ?

Lrrr lj ,.Ilot: cliscutatd in capitolul

cd jli.:i,l:'fi".1,t::1:''i,..ij;;l;l;pfi d antinomii in aparentd atAt clc

Sc poate realiza : presupunandun factor carc poate ir-rfluenfa

presultunAnd cd se intArlpJti

:.j_::_d"- pur. qi sin.rpru ".{t","t'1)i

t'l;;jl.'1l]i:,' adnritdnJ

gandrrea este trirnscendenti ; ea suprima iimir liiipropliu-zis netnaiexistiucl ca entitatc dc sine ,"Astfel, trccutul si viitorul pot ,,i-"o"xiste intr_,,,, 1ri_zent vesr-iicDatoritd tulburdlii pe care nc_ ilceobservalii, ciutdm tot_felul cle ipo puti

a faptclor. .De exentplu, expri crcvu ,,de.ja vlizut((, se c.irsupta retinei de cdtre un peisaj san o scr:nii

oarecare este inrcgistratd si'ruit.n in nlernorie ri i.conqtiin{d ; dal datoritl unei intArzieri chiar foartc rnrt,i(o sccun zinarea in rnemolieir.r pliei . a faptetor.--i,i ;;;ce iei fiir cu o fracliune cle si^aintea celui vizual, se c,rede "a s"ena prezentatii a ,,liitvizut-o de.ja cu rrrult tinrp inaintc, cdci'o zecimc J" ;;-curdi nu'-iai, ar putea sd dea irnpresia

'nui tirrrp f,artclung, aqa cum cqnstatdm (cd se iirtArnplay in vis.-d",iiiiipoterzd sus{inc cit perceplia,nei scene pe care.i s€_,pl1l.Llr,'-atrt ntai cot.nparatd

",, f"r.o'',"rr"1",ji;il;itl duhlci ce ca aceiasi inragine pri,i,,"iut,,pc doud f sllc sii ser lefli:ct.e in clouir pla..nuri difcrturtii a aua p.urectie i,i Ti"i"i'::;:lii',

t',i,,]]fl.,L,l"l,li]:ment snfletul nostru :rr r.eclea dublu.

eTpl e, clc iruaginatie, clar peere ck:lrtc si cleci r5ntAn rlcrInitg c nu iit,c nir:i ltii fi:l r,ririntif pr rf r: f a1_rtcf u iri -""1,,-

tt1t,) I

Tlcbr-ric t leci si r iulirur al1ctcvr.Profc'sorttl Ilib6l 4,, la Institrrtul }i'ralcetz a tratat r.c-est

:'ttl-,iect in subsicliar', iti lucrarr:a sir ,,lloljle nlclttorieti6(.,,Se intir.nytlii cAncl rrt_. allirn intr-un t jnr-rt necunoscllt,

sclie cl, ca llr cotitut'a bnls(ir a unc:i caliri sau a nnni r.0nsi fin puli Llnol 1;xiyq'listi pc cale ni sele-am tnni v dva. Aflati pcntru prinra clatlizcn{a unci i persoane, avent irnpresia cdlim rrai \-lizut-o. Citind intr-o carte idci noi, ni se parer'I noi insinc lc-ar-r.r ai'rrt in rninte tnai irtaintcr..

i\uto.ul c.r,rsiclc'r'i:1 <'ii ar'c;rstd ilu,zie se explicir prin ur-rrritoaletr iylotoza :

l)lcazat:

r32

rienfS. Starca halucirrirtorirparc- trai r-cceutd dcc6t ac:c,

No"q, care .juclecirrtr din afecare s_a I,eccpfior.rcare. ,judcc,d ctupdtlaginca a fost rccrptutctul Jni {g 1,6,

,^-_l-., .'a oRi1.a_ci .accste, rtii,, itlc slvaltLrlLii prr;_lesor nLt c'xplici nin.ticr,.d o,,",r,.ln.n fog" a,,,"'to.-nolllcllc ltsihicc foartc: clif l.,1"-,t.1,:rltglr.. si la curcrt-tu rr lllrtcii fi altlicatii .lcc(,ils le.

.,,t,i]., abordiit.n ;r(,Llln ilt Dlin lrrobl*ltil (.ultr)itlter:ii r,.iito_

CaPitr:luI 9

C{JNOA$TEREA VIITORULUI F'ATALISMUL,DETERMINISMUL $I I,IBERUL ARBITRU

PROBLEMA TIMPULUI $I SPATIULUI

Voilla cstc forld cSlduzitoare a desti-

nulni nostru.\rcrsttrilc de aur ale lui I'YTIIAGORA

Obsclvatiile.anterioare rcferitoare Ia senzatia de ceva

,,deja virzut" rcprezintil introducerea fileascd la ceva ce

vir i,.lIIlta.

D-l Frederic Passy, respeciabilul membru arl Institu-tului Francez, a cSrui lung6 cariere a fost pusi in slujbasus:[inerii pacifismului contra imbecilitilii spiritului raz-boinic aI omenirii, a venit la mine intr-o zi de i'anuarie::i antl,lui 1911 urcAnd curaios celc cinci etaje ale casei,

in ciuda celor 89 de ani ai siri. A fost una din uLtimelesale vizite, d:rr relaterrea pe Carg lri-a adus-o merit;rnce-st efort.

Tr-rqkov i-a relatat urmittoarea irrtAtnplare :

,.Cu vreo trei luni inaintea intrhrii francezilor inliusia. ca -si sotul sdu, qeneralpl, se aflau la proprietatena, ca -si solul sdu, generalpl, se aflilu la proprietate;tllusia, ca -si solul sau, generall,tl, se arliiu la propneraret:llor din Tula. Intr-o noapte a vi'sat cA lo'cuia Ia hotel'intr-un orilq ne(rurlosrlr-rt. In caurerir a intrat tatal conte-

:ei tiri,zrndu""l de rr-riini pe cclpilul eri ;i i-a sptis clar :siti-- ,,Fericirea ta s-a sfArqit, solttl

134

la Borodino". Ea s-a trezit speriatS, dar vizAndu-l pesolul situ dldturi si-a dart secilrta cd a visat qi ,s-a culcatla loc. Dar a visat din nou acelasi lucru,, insotit de unsentiment de tristele atAt de intens incAt ;i-a revenit cugreu. S-a culqat gi pentru a treia oerri visul s-a repetat.Atunci, ingrozitS, l-a trezit pe soful slu qi la intrebat :

- Unde se afld Borodino ?

Nu qtia. Dimineafa, contesa insr,rqi intpreund cu sofulqi tatdl saiu, au cdutat aceastl loc:rlitarte pe hart5, dar nuau gdsit-o. Pe vremea aceea era un sat total necunoscut,dar avea sd devina celebru prin lrdterlia singeroasd carea avnt loc in apropiere.

Totusi contesa a fost foeLrtc intpresionatd de vis si afost cuprinsd de o rlare,neliniste... ilr acel moment tea-tr:ul de rdzboi era clepartc dar. el avea srl se apropie incurAnd.

lnainte ca errmata francezi sir irrtre in N[oscova. ge-neralul Tuskov a fost numit cromandirntul arnratei derezervd, i:rr familia sa l-a rtrn-iat. intr-o dimineatS. tatalcontesci a intrat in camera hotelulr-ri urrde locuiau linAn-du-l .de rnAni pe fiul sdu gi trist, aga cunl il vllzuse inVlS, l-,a tSpLhS ;

- A murit, a murit la Bdrodino.Ea Ei-a dat seama atunci ca se afld in ace.ee4i canret-A,

inconjuratd de aqeleasi obiercte pe care tre vdzuse in vis.Sotui siu fusese una dintre nrrmeroasele victirne ale bd_taliei sAnge,roase care s-a dat in apropiere cle rAul Boro-.dino, care a dat numele sdu ur-iui sat".'

""SBB,F,lJ'ff'3.ii'Acest vis prevestitor, traeic de precis, este in lnocl

sigur unul dintre cele mai daracteristice.Se poate presupune oare cd el a fost indu,s in tniirtea

povestitoarei ? Nu, pentru cd visul i_a provocat o emotiede neuitat, iar cu trei luni inainte a idutat localitateape harta Rusiei.

Cazu\ prezintd toate olementele autenticit,alii. Daratunci, fie-mi penlis sd pun intrebarea/:

?Te moartea- generalului Ia Borodino (bltalia pentru Moscova) a fost vdzut;j cu cdteva luni mai inainte,inseamni oare cd aceasti moarte fi aceastd bdtilie ;;;;'inevitabile, erau predestinate ? Sj, in acest caz ce seuamurit,Amurit

135

intAmplS cu liberul arbitru ? Asta irrseamuJ cri Napoleofrtrebuia in utocl fatal si facir aceastir campanie in Rusia

;i cleci c'i el nu mai cLstc respor-rsabil pentru ea ? Liber-iateil qi responsabilitatea uman.i su't oare numaj o iluzie?

\ron analiza ill cqntinuare aceste selnne de intrebarecaLe in rnocl sigur au darul de a ne tulbura' Unde este

adevarul '/ Preclestinarea intri in contradiclie cu toateprogralmele nealizate dc tlmatlitate' Dar este greqit sa

i'r'edem cii fatalismul $i cleternrinismul surrt aceleaqi ltLcrtt.ln r.rr:a clin domni-

ljoara Ku lur 1917 o

scriso jnii sa s a cAte'latraze cle el'Iol outesta-

adeverit recenffI-am riisp,ut-rs cii fatitlislmul si detcrtlrinisnul sur-rt clouli

ca elenrent activ, fiind dl insu;i cauz:i a arcfiunii' Nu vc-dem ce ..trebuie" sd ser intAmple' ci ceea ce se va intAm-pla. $i intotdeauna se intAmpl5 ceva' Este acel ceva pecare il vedem, firi a fi necesar, obligatoriu. Adevdrat,dcosebiretr este extrem de subtila. Dirr ant fost convinscd acest suflet pur, dc saptesllrezecc ani, in care nu Di-auI'ircut inci loc ideile llrecollcepllte qj care, aga cum re-zulta din scriso:rrc, mi s-a pirut a fi extretn de delicat,va sesiza aceasti cliferenli. TrT acelaqi timp o rugaursd-nri povesteascii episodul referitor Ia preziccrea crt'cs-a adevcrit qi a tulburat-o atiit. I:rtti scrisoarea redatiitcrtual l

Dragi Maestle,Arr fost foarte fericitii cilncl am primit st:ri-soarea clunt-

rrear,oastrJr, citr€, vil asigur. a fost de cloud ori bineveni-ti ; nrai intfri pentru ciii a.i avllt almabilitat.ea si-mi r;is-punde!i ;i in al cloilea pentru cd ea a artttrcat ptt!ina

136

Iurninir in noi:rnul cle iclei care nrii pleocrt-tpa- Am meditatindelung asllprn scrisorii Dvs. qi an-r inleles perfectr cen-li-a!i explicat : evenimentele viitc"rare pot fi,vizute dina-inte dar nu este necesar, obligatoriu ca cle sI aib5 loc.Acreastij constatare n-a iini;tit in irnare misurS, cicisimtearrn cd innebunesc la gAndul cd nu mai suntem std-1:irni pe absolut nimic, nici mricar pe .gaindurile noaStre.

Vreli sii stiti, draga rnaestre, care a fost evcni'menttriin urma ciiruia am ajuns sd cred in predestinare.

irni voi da ostcneala si-l povestesc. Era in primiivaralrrrultri 1910, dcti ac'um 7 ani. l,it o dou,mri cliir Gc,rmrr-rria, pe nume Helene Schrnjd. Era ur.r necliulr-n cu o nu_terc extraordinari, qi, curn pe mama o intr,rese.rzJ njult;edinlele de spiritisn-r, a rugat-o intr_o zi si {inli o ase-rncrnca se-din!5.

_- Eu n-am asistat 1a cra, pcntru ci atlLnci D-avcitlt-lclecAt 10 ani si eram la scoali, clar marna si bonit mi_auitor,'estit ardesea aceastd scen5.

In rtromentul cAnd s-a pus mana pe masir, aceasta s_aqi cli,tinat foarte violent. Cunoasteti nraestre felul incare se comunicA cu spiritele,

- dacd acestea existl. CAnrllnasa ivii e incAtar fi ('u d lrovl_tr,rrile ritr.r simtitdpreze se a rirs_pllns : Anton. Mediumui nu cunostea acest nume si nir:inu stia despr1- cine este vorba. Precizez ci .este .vorba rle

Lrner matusl, soracLr Adolphe Ries-

r.'.i apropiat. rudir a mirtusii, mama ffHr',J*h iijtrcrbe cc.va in legirturi ,.:u viitorul acesteia- Prima intre-bare a fost urrnirtoarea : ,,Riesbeck isi va pdstra avereilpentru totdetruna ? Spiritul a rdsprlns clar : Nu.

- Pc-.ste cAt tirnp o va pierde ? Masa a britut douilovituri : ,,Doi ani".

Manta a intrebat apoi : ,,Va ntai triji mlrltce i;i va fi p.ierdnt averea ?". \

Rispuns crlar gi precis : ,,Cinci ani,'.Atunci nta[la a vrut sii stie cuhr va rtruri

dar spiritul a afirmat doar cir r_rnchiul nteu va

tinrp riupS

Riesbesck :

muri subit

137

La intrebarile daci va muri de boal:i, acciclent, sinuci_dere, naufragiu, crimd, raspunsul a fost mereu ,,.ru*. -

A fost imposibil sa afle de cc moarte va muri,'nimenilu sg gA1$ea pe atunci la un rAzboi, de aceea

"" f_".,intrebat. Unicul iucru pe care au putut si_l mai afli:apoi de la Anton Fiedler a fost rispunsul la intrebarea :

,,Ce v6.rsti va avea fiul lui Riesbeck cdnd acesta vanuri ? ,,17 ani',. Apoi totui a incetat.Dragd Maestre, nu imi el decorlentariu ; v-am povestit Mamanu i-a cdmunicat imediat

de tearm'd ", """u.tu si nu-i jiiili:ea nici nu credea in aqa cevlt ce s_aprezis s-a adeverit cu o precizie inspdin-rdntdtoare ; i;primivara lui 1912, deci Ii doi ani clupa prote.qie,' urr-chiul meu qi-a pierdut a\.erea intr_o speculalie

'indrtz_neafa la Bursd ; la c:itva tirnp mama i_s llovsstit soreinrele, care se afla si se aftd la Geneva, prirna parte aprezicerii nem{oaicei, dupl care i-a spus ii partea a clou:r.

lMdtuqa i-a rdspults, c'e ar fi riispuns oricine altcinevain locul sdu, cd acestea sunt prostii si cir nu trebuie siicredem in ele.

_ Totusi, qi a doua parte a profefiei s_a realizat ; elrdjscutam adesea cu mama : ,,Dacir spiritul a spus adevi_rul, la inceputul anului l91Z

'.chiul rneu vi trebui _srimoard".

Iar Adolphe Risebecl< e trtrrit pe flont la 12 februarie1917 de rroarte subitd, rtr.imjncl un glonte in cap, exactcAnd vdrul meu Mario fi,cea 17 ani ! Aceasti moarte ,nectrre spiritul nu a putut s:i o precizeze, 'si care rru

"iunici boa15, nici acciclent, r.rici .iimi, njci una din rnortilecunoscutc, era moartea in rhzboi la care ninteni nu s(,gAndea pe atunci.

Vir trinit alituri, dragd naestre, un fragment dinscrisoarea pe care biata mdtqd ne-a trimis_"o cAnd amurit so{ul s5u. Este_ scrisd in gerntand, dar mi se .par:eca in{elegeli aceastd limbi, ;i, in plus, am s_o rog perrama sd contrasemneze acest fragment.

Sper ca relatarea acestei ciudate preziceri va aducettn ntodc.st aport cercet;irilor Dvs. Arn sj, citerc ctu marep-idcere cartea. pe c.tre ali pronris cA o I'e!i publica clupirrazboi,,IrreviziLrni cleslrrc \riitor".

138

Sunt fericiti, dlaga NII si stiu cd nu totul estel-iecesal:. Pentru cI m-a gAnch,rl ci moartcascumpului meu unchi era ti cti mult inainte caglontul care avea si-l ornoare sd fie fabricat.

zt"buzez de timpul Dvs. ertAt cle prelios.vul cal-e mil reline sii vij scrir-r mai des,Dar rr-am bucr-rrat cir la rAndul meu aur

putut .rdspurde cererii durnneavoastri. Tot ce am scriseste absoh-rt adevdrat.

Vi sah.rt nta.estre, cLr resllect si crr drag.A dumneavoastrd

VERA KUNZLER ]

Existd oarc incrompatiLriLitate absoluti intre previzi-unea viitorului si liberui :rrbitru ? Acest lucru L fost

veche a] ,,Ontul r Du.tnezeu dis_pune". este in xacti. Dumnezeusau D ursita cu latinii, ne IasEputinl

Proverbul biblic, corrtrar celui precedent _ orice

Acca,st:i liberterte nu este absolutir, oricat ant dori,este rellrtivir. Planr,rrilc no:rs1rc sirleril rrereu schimbari.Sunt zilc in calre ninrir. nn ncj lnerge; Nu cste cine at-trcbui sa lic, n<:cst scnt inrcn t r:s1e ot-]-rer1t: sc Ei r.ru aven-t

139

clreptul sir-l suprirnAm pentru a-l inlocui cu o ipotezi.Este crl.rr c'a lllmirla zilei. Se poate'sus!ine,,Este o,apa-ren{.i" : cla, este o aparenfi prect-lltt soarele, un peisaj,LlLn ll,orr, un fotolir-r, o cas5, lucruri p,e c:lre noi Ic cunoa$-tcm pr-ln imaginile pe care ni le trimit, dar aceastd apa-rcnlii se confundir cu realitatea.

Ol-r, bineinlc.les, foarte adesea rirmiinenr pasivi qi nrrluirn-r nici o decizie radicald. Si ni se obiecteazd cI atlrncrcind discutiim cn noi insine, (dr-ipd o maturei chibzuinfA).irc l-rotiiran-i, o [acem tot determinati din afar5. sub in.fluentar cauzc.i printc, astfel incAt pretinsa noastrd liber-tate se poate compelra cll o balanli la care unul din pla-touri coboard dit't cttLrzi\ grcutitii ci.rro sc pune pe cl .

Nu cr.,ntcstaru, clupii ce aln ganclit la rece $i am crint,Sritar61ut'nc.ntele pro qi crontra, ne. hotdram pentru ( el cat'etri se plrre preferabil. Ori tocnrai air:i actioneazi gAndi*rea noastr:i $i trici o altri specuJatie filozoficl nu nepoerte zdrLrncina aceast;i convingere. Aver-n chiar irr-r1tre-siu c.i, clacti arn face altfel, am fi nesocoti{i. iar, atttr-rc'it'iLncl iriungern sill aclioniim contrr{r rationamentclor nozis.tre, sirrrtind cir suntern oareclllll in-rpinsi din atar5.

Liberul arbitru absolut ? Nu l-iber arbitru relativ.Incontestabil libc.rtrteta loastrd este mult mai limi-

tati clc.ciLt cred nrir-itile superficiale. \{ersul cosmic alunirrerstth-ri ne conduce 'fririm sub influen!a conditiilorastronoarice. meteorologice, a cltldurii, a frigului, a cli-mei, a electricitatii, a lumir"rii, a mediului inconjurdtor,a moqtcl"ritorilor arnc'estrali . a educatiei , a temperalrien-tultti, a siniitatii, ar pr,iterii vointei noastre. Libertateanoarstr5 se poate coml)ar.r cu acee.a a unui pasage,r pe unvapor care-l transporti din Europa in America. Traseulsriit estc statbilit de mai inainte. Libeltatea sa se irrtir-rclepAn:i la parapetul vaporului. El. p,oate sI se plimbe pev.rslrl plutitor, sI c'liscute. stir citeitsci, sd funreze, sicloan.r-rI, si joace cir!i etc. cierr nn poate sd pdrdserrscirva.porul .

Daca, (la Lln moment clat) suntem n-iai atcnti la celenrai mici nnliir.runte ale rrietii zilnice, vom constata cilibortatea noastril este foarte lirnitatir. Ceea cc ne-amproplls La sculare stiL realizirm, in cursul zilei, va fi st6n-ienit cle o r.r'iie cle motirre, dar piirr;i la urm5, scopul pro-pu)j va li trlin:: in oarecarc nriisr.rrlt, clovcdind cd liberta-tea de a alege a ac{ionatr..

140

Ac'e.st lucru este valal_ril si 1..rc.ntrLr cvonimentele irn.portante .ale vietii. IlotirrAri clc,cisjve snnt detertninatein egala mirsurd de voin!a noastri_-1, clar si de irnprejrrriri

Pr-rtent accepta c'a reale Iacultlriilc plernonitor-ii f iilia rleqa, irnplicjt, principiul liherului iill:itrr-r si a1 rcs-ponsabiliti:Lfii un-rane. Prezentul nu srt opreqte nic'ic.rciata .

el cor-itinud neabatut 6,if1g viitor. lntotdearrnil se intinrpla ceva :

a) avAnd ir-r vedere cir i joacir un irriuruitro1, in sau, la inlin{r-rirer cii accasta voin?ise bucllrar de o libertate o nu este o concliti,:absolut _obligator.ie, ceea 1's sa hotirrAste devine real, da).ea ar fi putnt foarte bine si:r nll se clecick'r. \riitorul c.stetli'mrre a trecutulr-ri, cleci a vedca cc va fi rrr_r clifc.rir, inc'scn!:i, de a vedea r,e a fost trecutul. I)lr asta nu ni\

verselor cauze determinatr., i.rr-ltrsiv libertatc.a de rL alegt:.Viitorul nu reprezintii un r-nai nt:rre mister aec.ut

sioare care a avut loc la perpigr-ian la 8 iulie 1942. lnuonrentul acestei eclipse din 1842, cetebri drLtoritir olt-

lor fAcutc de Arago in oragtrl sAr_r nitttrl, eu erilntt.i de patru :lni gi 11 7ile, in tirupr-rl celc.i" c,lin 1l1999, eu voi fi 11i61f 6lemult; clar arc,easta nu sr-(.

nir,'i o inrport ce arstAzi constituie vii rrul pen'tlu ttline, ca Dvs. carc trliti acun-r, a fi prer-zentul pentru poi va devcui tlecut.

S-ar putea obiect;r s1:1 61sip-rileirea fenonrenelrtr astro-r-ron-r,ice ac{iunilor ulttiute e'ste fortilta, cllt Iiincl cir jnmiscarea astre or uu existil nici ur-r fcl c1e liltertarte si cii

't A1tTt

inevita absolut. Dar se poate r:ispundeliberul ste cauza cleter.ininantl, acestaintplir.i

determlnat cle , inclusiv cleinch_rsiv c,le re anin_ral bAtrrt

e n-rii de itlte i care nr.l ne

Penonalitatea unta'i fac,e ltartc clintr.e cauzele cle,t.rminate alc clcsfirsurir.ii eveirimcnteror terestre. raii,

742

cd, daciva avea

soJr-r!ia 1;r'rrbJer rr,,i lrLt\eLa.plar.,. si altii.

de. Cicero, sfintrrltri Arrqustirr,

lo

Ar li de I'ircrr-Lt lici o c.lperrtru lr nu c.onllinda inlinrcntelor utrinte cu fatalisr_reste obligatoriu, cu toate ccauzc.'Jor. In mijloc.ul unei r

sc tru intArllrla. Accasra nu erIn listror-romie, oAncl calc,ulir

-eil noilctri"r itr viitup asLllJl,ll-ecisa decirt daci !in,,m c|nitatoare.rzir. asupra c.veniutentelor..ri inrportantrj dec.rt p,,rt.ir.l_rtrcitri'i clct o oiir.ecare indr:_

143

I)esi rlr cstc iirrposibil cn sentii'e'tul nostru cle ri-bcrtate si 'se irnpace cu cllnoastereat pr-enronitorie a eve-rri ure,ntelor viitorrre.

prinlui povestirilor, Alex oS, nc_iltura 1ui Joseph Balsamo si acestcia,Reginei. ParculgAnd lista n r lucrari

ale acestui scr remarcat de Charny.Ei bine, f:irii s t acest ult i sir fi stiutc'ine poate fi contesi. ul XII clirrCoiierul Reginei" iri crirc Matria ,,\ntoar.eta ii prezjr-rtaj,ri Andree de Taverney, palidir si emotionut:1. ialitirtile

,.UotreruI Heprner" iri carc _LVlatrii^lui Andree de 'I'avclncv. rtalidtt si emc.rtionattiL, calitirtile

clonnului de Chary, nu a{i fi ghicit dintr-odatii ca Donr-lrisoara de Taverney, it.rclrAgostitri, va cleveni contesa clc['harny ? Nu ati fi ghicit viitoru] ?

Urrii ar putera sii rcmul'ce cir pelsonlrjelc lui -\1. Du-I as itu suttt decAt nistte m'r'o1ete pe cale cl le mhnu-i 1te cun vrca, cotnparalia este lipsitit de valoare, clr--oarcce ar putea fi interpretatiir ltentru tr dentonstrar cou-tlaliul tezei rnclc si pcntru a traqe concluzia cir cleplr-tc de a fi indivizi liberi, sub condeiul autc.rruiui, lrijr-lrirtii si femcile n-ar fi decAt niste marionete.

Aciastti obiec{ie nu ar fi prea solida. Construindu_sir'orniruele in felul slu, Alexandre Dumls n ftlcut evidcrrl

Dir accst ar.rsarmblu dc corrsidcrcnte sc- pa.e cei 1:r-rtemsii traqern o concluzie incliscutabilir. I,.aptelc cl,c'iziuitc

1+4

spont;iuii i.L c'venir:rerrtelor viitoiirer sLrLrt atat clc. numc,-roase si de o asemenea precizje incit ipotezti coinciden-telo. i'tiLmpid'toare dcvirie o ipotez. ripitir o" o.i." v"l-krarc, care trebui re sublimina_lii nr-t este indoielticient pro)rlema. t-t studi:tt su-

tie re o exPlictt-

rdat o'i acelLstiPro contut :^"jl $r am Pu-previzir,rnii viitorurui in truouf,"l" libertdli,i.

ttfirt",rtf t:'lghicit cd cele dourir-rulcazii reciproc. s.cerast. l egaturei i' -1-]ruir., nu putern si r-regdrl rE-

ne fruireze si sdaceastl-r af in-r-ralieinc;i si (iare vir

serii cle mici ciiuze consecu_

vcstitoare ci si in unele stdrfinit. IJnul din,tre exemplelele cur-rosc, privitor la aieast

: cruditul coleg de la Insti=ey, a.ie cirui lucrriri suntt5-l aici texfual (A fost pu_\nalele stiiritclor. psihice_oc_

,,Pe 27 itrnie 1894, Ja ora g diminea{er, doctorul Cial_ict, pe atunci student la mcdir:in:i, la Lyt.,n, lucla incamcra sa, imprcuni cu un coleg de facll,tate, Dl Va_ny, in prezent dugl9" iit Alrnecy. Gallet "., ,,..rprt; !iyrreocupat de prc'gitirea unui examen. nprc.rpiat ; pt.imulexar.rcr-r de doctorat 9i nu s€ gAndea irr artieva dccdt rriiicest cxanten.

lfJ - SuftetLrl nr.r uroat,e niciodalir 745

rr€^Lr in nrinte o frazii atAt de nearyteptatd inclt nu s-aputut abfine sA nu scrie pe un caiet de noti{e, ,,doln;irr-rl Casimire-Pet"ier este ales preqedinte al Republiciicu 451 de vcltttri".

Itepet, se irltArnplil inaintea reuniunii Con-glresului. rcat totuqi un lucru cLtrios, fraza' deiare doct et igi aminteqte perfect, era scrisA laprezent ;i nu la viitor.

SLupefiat, Gallet i-a atras aternlia colegului sAu Va-ray, ardtAndu-i hArtia p€ care scrisese.

Varay a citit Ei a ridicat din umeri 9i, cum prietenulsau insistA, declarAnd cd cI crede in premonilie, l-a ru-gat sd-l lase si lucrreze.

I)upA masa de priinz, Gallet a plecat sd asiste la uncurs la facultalte. Pe drum s-a inttilnit cu doi studenli,domnul (Flaute-silvoic) Ia Tho-non. EI fi alesc'Lr 451 olegi cla conLinuat sd repete convingerea sa. La venirea de iaf acultaie cei patru prieteni s-au inttihrit ir-r drum sis;-eru dus si bea ceva pc terasa unei cafenele.

Chiar atunci au apairut vAnzatorii de ziare anunfdndalegerea pregedintelui gi strigAnd:

- Domnul Casirnire-Perier a fost ales cll 451 det'otufi".

Desiqlrr, a:r putea si-I credetn pe doctorul Gallet1re cuvenrt. Dar el a linut sa adauge povestirii sale siconfirrnarea irecuziLbili a martorilor :

1. Atesttrrea doctorulr,ri Varay, internist'eiin i,yon ;

2. Atcstarea domnului Deborne, farmacist11. Atestarea dodtorului Bouchet, medic la

Nimeni utt poate contesta acest fapt.Unr-rl dintre eiemplcle cele mai stupefiante, de ve-

clc.re precisa a viitorului, pe care iI qtiu cu, unul dinltrc-cele mai ciudate si mai caracteristice, datorat luciditd-fii magr-retice, este cel prezentat de doctorul Alphonsel"este in ,,Manualul practic al magnetismului univernal",publicat in 1841. Iatii acest exemplu farttastic:

.,V.ineri, B marttie anul culent, ami magnetizat-o pecloarnna l{ortense M. Jr-r ziua aceea cloamna era de o lu-'ciditate remarcabilii. Eram €u, ea si solul s5u, iar ea

I .1ti

la spitahrl

la Thonorl;Cruseilles.

lriirea preocupata mqi ales de viitoml ei. Intrc alte lu_cru'i neasteptate ne-a spi.rs urmdtoarele ; sunt insdlci-natA in 15 zile, dar voi nagte inainte de termen si simto tristele adAnci. Mar{ea viitoare pe 12, rnir voi temedL' ceva, voi crdea si din aceasfr ci'2. voi p-iercre sar.-cina".

Marturisesc cd, in ciuda a tot ce am v:azul pAnaacum, ceva din aceastd profefie md revolta.

rr€Dat-o eu cu interes.

- Nu qtiu nirnic._- Dar unde se va intAmpla ? Unde veti circlea ?-- Nu pot vi vi spun, nu stir,r.

- Exista vreun mijloc de a .evita situaliii i.rccastrr ?_^ Nici unuf

- Dacd totusi nu vd vom pirasi ? .

- Nu ajuti la nimic.

- $i vefi fi bolnavir ?

- Da, tin-rp de ,trei zile.

- .Stiti exact c,e rri se va intAmpla ?

- Marti la ora 3,30, imediat dup{ spaima vr.ri sinttio slibiciune care va dura opt minute. Apoi vor incepcdureri violente de m.ijloc, care vor dura lot restul ziieisi vor continua ;i noaptea. l[iercuri dimineata voi in_cepe sd pierd sdnge. Aceastd pierdere se va intensificatapid gi va deveni abundenta. Totugi nu este un motivde nelinigte pentru cd nu voi muri, Joi dimineata mivoi simfi mult mai bine si sd ma riclicdin pat, dar seara, 1a o1a

. S, oua pierderc

carc va fi urmdtd de delir. spre vinerivar fi bun5, dar vineri seara imi voi pierde cuno$tinta,,.

I)oamna Ilor.tensc lM. nu nrai voibea iar,,ni ,,.,,,,,atlit de socafi irrcdt n-am mai cortinuat i.trebirirr-'. To-tuqi, so{ul siu, foarte emo{ionat, a intrel;lrt, ,, cu ncli_niqte daca va rirmArie mult timp nebunt-r.

a a ea cu un calm perfect. Aooi

'oi u n#i:, ?,1,,f , ?:T1T[.;r,#ta tot.Doamna Hortense a,fost trc.zitil si, cllln sc intiitrr_p1a itr^mod obignuit, nu mai stia trjrric clirr ce se peti

"-cuse. Cllnd am riimas singur cu s()tul sitrr, i_i_ril r.cr,(,lItirn_

r47

iie,t c.xpi'c.; sit p,irstr:'ezo secretrrl, rnai ales fald de solie,i,!ill)l'ir iiccstor cvenitnentc, citre, deqi poate doar inchi*i.ilritc, ,:rt' ;.rtitcli s;.-r o ufccteze intr-ttn mod ne1:lacut dacaiLr iiirllL. De alLIel, jlrr intcrcsul ttiintei era important sirrLu stic. Ilomnlil 11. rni-a pi'onris-o. ii cunclsc destul clel;inc' c:rnictcrul pentru a fi sigur cd qi-a tinut promisiu-nea Clt dcspre rnine , mi-arnl notat cu grija tot ce aprr":uis i;tl ar dorre zi irm avut ocazia si-i povestesc doc-tcrr-rlr-ri Anreclee Liitor-rr.

-,\ s,osrit rnartca f:-rtrlai, clarr pe mine md preocupa doartcan'tr 1:entru cloamna J-Iortense. Ciind am ajuns la ea,sefvciir llasi,i crr sotr-tl silu ;i mi s-a pdrul in cea maiirrrnit clist;ozitic.

-- PrieLcrTi, 1r'-am qpus, clac:l nrrmir-i cu rroi piLni:r discari.

-- Fiti biuoverrit, mi-a risprrnsditr ctl <'r-rrtditia si:l t,rLl rte yOrbi{i preitrr r. ti sr-n

cleranjeazti,

-- Lloi,rmnii n..am sii vi vorbe.sc deloc despre asta,,',',,, u,'tc'pitr[i sii dor-miti nur-tui zece minntc ]let-ttru mine.

A acce ptat si la p-lrti n timp clupii clejun anr adornit-o,-- Cunrra simtiti, cloarrr-ra ?

doitnrna I{ortense,mult despre mag-

irorrrtc' birre, domuLrle, dar t'ru pr-ll1lLru n'rult timpCutn us;lt ?

r:epctat frazit sitr'raLlcr-rtlld de vinc'ri :

- Intrc olelc trci si ttatrlr nr;h voi terne dc:\ro:: t'i:iclea ; voi avca o ltie'rdere iibundenti cle

- , Circ vir va slte'l'iu ?

-- NLr gl iu.---'l'otusi incerciiti...-- Nu stiu r-rintic'-- Uncle sc allir obiectul ('al'(r vil va sperirr ?

--- Nu stiu.- - Nr.r cxistir rri, i rrn mi]loc clc ir vir sustragc ucestei

litllllrliltr I

-- Xtrici i-rnul.

- Diseari, cloiuntrzi, voi fi in mirsurd sii vii-- Diseara, doctore, veti fi frlartc ncliuistit

siruatSlii nrele. cdci voi fi foarte bolnavir.,Pt'ntru mornetrt nll mai :rveirt-lt nimic dr:

'I'r'cbuia si asti1tt,,irr1 si an-i altc1-ltat.DupA .cc an'r trezit-o pe cloirmnn l Iortclnse, nu ;i-a

arnirrtit nimic, fatat sa intr-tnccatir cle viziunile din srimn

148

cevitsAngt:.

con trazi c.clirt cauzer

rdspuns,

-- Undrt vreti si plc.cati, doiulnii ? anr zis cu o uejj_nist(' gr('U tr.(.trr.rsii.-- Ei, cloanrne, clar t,c Irr t,ti ? Crcclc{i t .i vrcuLr .,ti

nril sinucid ?

- Nu doamnd, dar...

- I)ar ce ?

- Cum ce ? Stiu cir fiar incliscret, clar ntd iirler.e.seazd sindtatea clurnneavoarstrl

- In c,azul a,lc,ster, mi a raspul cil rAz6nd, avefi rrlnrotiv in ltlus sij mi ld;sa{i sa ies.An intr-:lc.rs.

Doamna e_a ltrivit pe rAncl ;i a rimas in_mdrmuritii. 6crptat, r-a iutrt pc solul saiu Jcbrat si :ru icSi dar utr preseritiment rirfflon1e

atAt cl it qca_sla md preocuuii

$i arn JH, dit '*i'i l'r)\'iri in saloi-)

I4t)

Deodat ' Iars-a auzit Amfugd. La lineasotia care

Ls-a L.

avea curajul, ca dupl asenlenea fapte, addugd

rj.o , si pttt-tA lirnirte posibilului 9i sa defineascE

via{a otueneitscd ?

Ntt se atea autorului' El

insuqiaf clarvizjunestuPe'fjant:h. A Pla destul de des'

inse ai-r-LnA

***'

O veclere premonitrorie' cu" totul remarc-abild, a unuieveniment viitor mi-a fost se,mnalatd de cdtre un obser-

vator atent al acestor fenomene.

voa,strd.Dc curAncl, intr-un salon in care .se discutau proble-

n'rcle psihice asupra cirora faccfi un studiu atAt de do-('umreiltat,. o doaml-ri din antur:rjul nostru ne-a povestitr.irmdtoarele :

ir'c:;te citeva zile copilul meu, ln vArstd cle patru atli' vacaclea de pe scarii 4i va muri pe loc"'

150

pe podeaurcat inin brale

Iatd ce am auzit cu urechile mele de Ia o femeie indoliu, aflatd incA sub impresia ar ceea c'c i sc intAmplzuse.Aici nu este vorba nici despr:e o gre;ea1a, nici despre o

farsi sau o impostoare.((P. Drevet

Iocotenent in rcgimentul 14 vAndtorila Grc'noble

(scrisoarea 985)

In lucrarea sa atAt de judicios ganclitd qi bogat d,o-curnentata, ,,Lqciditat,e s1i intuifie(, doctorul Eugene Ostya semnalat, la randul sdu, urmitorul fapt de autorelcpl;icintuitivd :

,,Doamna D. , un subiect lucicl cu scriere automatd,se mira, intr-o anumitd perioadir a vielil sa1c, sh vaddcum, in unele mornente, mdna ei scria in mod spontancur.Antul ,,R((, nume pe care nu il auzise niciodatd sicare pentru ea nu avea nici o semnificatie. l,uni de zile,in timpul rpreocupdrilor strle cotidienc, cAnd isi spriji-rlea mana pe ma"sd sau in moncntul in care se ageza sdscrie acelagi cuvAlit. PAnd la urtn5. ca si-a spus cai aceastdmigcare involuntarl sste un tic ;i nu i-a mai dat aten{ie.

intr-o seard, sotul sdu a anuutat-o cd, pe neagteptate,a semnat un angajamcnt ca inqiner la R., o miculd loca-litate din provinciar Oran.

Mai tArziu, mAna .sa a inceput sd scrie iunie. Atuncidoamna D. s-a strlduit, ca pii,t scriere automatici, sdafl o explicalie a acestdi date. Singurul rd,spuns la in-trebdrile sale, a fo.st mereu acelasi iunie. A venit lunaiunie. A venit luna iuni,e gi doarnna D. a avut nefericireasd vadd cd sotul sdu moare.

La pu{in timp dupd aoeea mana sa trasd cu incd-pafdnare o altd dat5, martie. Vd dafi seama ce groazd. acuprins-o pe aceasti biatd intuitivS, care se intreba celoviturd a soartei o mai aqtepta. CrezAnd cd mdna cuscrisul ei automat era sclava vreunui spiriti-a adresat acestei entitSli oculte ceie mai fiminfi, rugAnd-o s-o ,scuteascd de nelinisteirninflri misterioase. Drept r5.spuns, mdna ei scria acelasisingur cuvAnt, martic.

A sosit si momentul atAt cle temut. ln ;1itEs35l 1un5doamna D. ;i a pierdut ;i fiica gi mama...

'151

Aceastd intimplarc misterioiisAtele, pe care, clir-r IipsA dc spaliu,Se explicel oarc uneler prin alte'lcr;tic.ntu1 ? tr'or{a psihicl ? SpiritulCe cttvintc tu' trcblli sir folosim ir-i ignorerirlar noastrl ?

Din Rqrublit'ar Arge\ntina am primit relatareer visuluiprevcstitor de mai jos, care este deoscbit de prcc,is :

Rosirrio clc Sant:L I'e, 15 soptembric-. 1889,,Consicler cler datclria mea, ilustre maestre, sai vir sem-

rralez f aptul c,le rnai ios, care s a intlilnplat in f antil iat-rtea, dc'c'i il ciuui ccrtitud inc este dc. nec,ontc'stat, citroar l)utrrir si rri scrvcusci pc.ntru desluqirea unor lucrur:ipc calcr apoi lc vefi rirspiutdi in lume.

Una din n"Llttlrlilc t-ncle cra cut-roscuti pctrtru l)reselt-tirrrtntclc-. si vederca sa mc.ntal5.

In 18tilJ ctr a vizul ir-r vis scrcna nrlui intcrior careconstituic o lidt'viiratS doscctltc.rirr' : ca reprezenta ul.l

t in c teni a rnrratoliu, semincu ardegiiia u carc-l ti bratetoitrt'a lltetcrr' focu

povestit visul mai trultor lJersoane fiird ca vreuna sd-ifi dart o atc'nfic dcosebitii, stiut fiind cii cloamna B. , mamda unei numerourse familii, trc.cuti de 40 dt, ani. nu maiavuscso copil de sapte ani si nu p5,rea s6 dea semne civu meti avea altii. Totusi, ceea ce :Ltunci p5rea imposibils-a realizat dr-rpir un an. CAnd, intr-o scrri, bunir.a s-adus in vizitai la lauzil sd o felicite pe'ntru nasterca ultj-mului copil. ea a vezut in realitatc sc'ff1a clin visul, :rn-terior. Ap rtul, obiectclor, a -prins. srlrv prLu) usuce sc,ut f atafocului. To a.liilo rau rclprodll Re-velatia s-a t in t

Rosalio clc Santa Fe (Repubiica Argcntina),t\ii rog sri plitniti omagiile mcrlc

(Scrisourea 799)

Lin lr,lt lnnt :

Relatarea cle mal jrs am l,rrimit-o i'r rura clcc,crr-rbriei 3iJ9 di, Suecii;r clc. la n' nri'istru f,:tr{o cn'oscut :

,.in acest nromcnt lre loc: ct vizittr :r ltiscttpilor. Un;,di.tre pcrso;lnL'Ie c'alc.'! siiPl.arn.r'a trc,t tii, trclrtrilr sii

152

serirmind nult cu al-r-ru Ic conserlnim aici.? Actioncarzir subcon -

extcrior ? Dei;tinu[ ?

1-nrtici nirc.a dinlparohiaL Sju e,clelpacl(vizita, r trebuier'sa inieapii ernb;ic):r visa ita precedentit ci cs tei.efonde un praot dir-r Mcdclpad, carb s-a prczcntat, si carei-u spus ci nn va mai avea loc nici o intalnire in ziua{lxata pentr:u cd tocmai a mur.it cine.uja. Dar ccl care i-atclefonat din lumca viselor nu i-a spLls numcle celuintort, Pcrso:'rna gi-a amintit foarte bine tol,ul.cllnd s-it ti)tit. -a fost rnilarctr ci,ltcl, la prAnz,i s-a <'orr runica lefon, c,i so{in cpisc,opului amrrlit subit in acccaEi climineala, 1i cii vizita nu va puteaiitzea loc, cpiscopul fiind in doliu l((

(Sc'risoarea 8i4)Carc, it fost agent,.ri in erccst fenomcn ltsihir: ?

N{oarta ? Putin probabil.

tenfa facultS!ilor ttalnscendente, alc sufletului. Un altc.'^z l1 fel d. e'otiorarrt, ilc prc'nr.nitic.

' fost inregistratirr 190;l, irr Republr.ir Sr rn M;rrirr,, :

hr timp (.e se clcsfasllr ter a lata ochi_lor lui Tonelli a arphrut o cle re," in iu_rrina lunii, i s-;l pirut. a a 5a t;iniu.ului

153

a creiscut cAnd i-:r_auzit vocea si cAncl s a simfit sirutatdc^.bdtr:ina ca'e plAngea, il intreba dacd ,.-u 'iort-.aoligi ii povestea :

Maria Tonelli a inoeput sd seora la care se intorcea de obicei

trecuse atunci cind a 'hotirdt si

1s4

de ord dlrpd viziuue, asllcl ci nrirua a avut tlnU) silparcllrge pe jos ct'i patru kilometri dilltre casa Tonelllii locul numit ,,Coste di Borgo'('

5. - Domnul Tonelli isi amintelte darca s-a gAnditla mama sa in momcntul acciclcntului ?

- Rdspuns : Afirrni cir s'a gandit la ea cu multitafer:[iune. ca ;i la ceilal{i mc:rnbri ai farniliei, dar maiales Ia mama s'a.

6. - S-a mai intAmpli,rt vrcodatii doatrnei Tonelli qi

fiului siru ceva anormal ?

._ RdsPuns : Nu.

Acearstd coufrtttrtttrc' f S,cutti cle prof esc-'rul l'ratrcisci con-f irry5 autenticitatea f aptelor' Aceastd veclere a unuiaccident. inainte ca el sd aibd lcl,c, a fost deterrrrinatd de

ar!iunea spiritulrri ttranrei.'Erempic de prelizir.rni au t:xistrt in toate timpurile;clar n-au fost niciodatei interpreterte corect, cer manife,sthritrle f acnlti{ilor tr-ansc:endente aIe sufletului omellesc'

Doctorr.rl E Osty, url foalLe cclrllpetent cercetltr'rr inclomeniul viziunilor, a linut ir-i n-rartie 1919, Ia Institu-tul de Psihologie Gencrald, o cor-rferinfd pe aceaste'tr-'ma. Din ea vom cita urmdtoml caz care i s-a int'dm-platt lui personarl :

,,ln 1912, spune e1, un pacient vizionar', pc care-l fo-Ioseam pentm prima oar5, imi doscrie astfel viafa meade atunci :

,,..l,ocuifi intr-un orisel din centrul ]-ran!ei-.' vidcasa Dvs. intr-o micd piati... dar nu ilcolo vi desfiqu-rerfi activitatea... desfiquletti activi,tertea intr-o casti undeaveti Lrn birou... acolo folosifi multe hArtii... Ce multefoi de hArtie folositi !".. Vi se aduc dintr-un birou ald*turat, unde inai multe percoane lucreazA... esltc un con-tinuu dute-vino intrc camer:a lor si a Dvs... vir uitati lafoile d.e hdrtie adnsc si le dati inapoi... vin qi persoanedin afarl pentru a vi aduce documentc.,. Ie privili, SCri.cli, le d:r!i inapoi... ciite foi de hilrtic manevra{i !...

'fotr-rl er':r fals. Existenfa mea de atunci era ocupatdcu placticarcii medicinei tradilionare, si, in timpul Ii-bcr, fiiceatr sttrclii cle psihologic. Dnr totul s-lr adeveritiirc'ef,2l1rcl din artqLrst I914. Ca gef aI spitalului diu Vier-zrrn, rn jrrinrii cloi ani ai rijzboiulni, vizir-tnea fragmen-

155

tilrd tL subicctuh-ri a clevenit reali,tate, si o caracteristi-cii a vit,fii mcle cotidiene, peqtru cir eram sufocat cle omul!irnc de htirtoage administrative".

.{ceasta vedqre in viitor L-t'a prcuis:l, cra o fereastracieschisi spl'r\ o sceni carc va urma. Esto inleresant derem.arctrt cir accste vizi uni ind-ividuale sunt de stul dellrecvcntc, in tin-rp ce evcnimerrtcle genelale, cllm afttst de cxc'mplu iLtgrozitoarerr caterstiofir sociali pe carea reJlrczcl-l'tat-o prir-uuI riizboi mondiul n-a fost obicctulnici urnei ltreviziuni de acest fel. S-ar ptireaL cir este lor-lta numai dc comunicarc cle la suflct la suflct.

Cerlebrul preot din Ars, parr-intelc Viarrncy (1T86--1tl5SJ) a Lrl'erit rnrLi nrulte exctnple carre ilustrau puterileiui de a prevedea viitorul.

Iatii rm excmplu e>dtras din biopraf ia sa, :

,,Sora Maric Victoire, fondatoarea unei orgat-rizaf iicilrituti.rc' frlrmatii din tinerc fete,, ver.rise la Ars, inso-tita dc doua dintre rle Intr-,' cljmineatti, inaintca ple-cirrii, r.er-rise sii ascul'te sluiblr de dimineata dar domnulVjannev s.ar aplopiitt clc cle si i-a spus sorei l\{arie Vic-l.oiler : Trebtric sir plecati rept,de !

-- Dar domnulr', i-a ri-tspuns cu surprinderc., dD\-rc:r ntaii intai sri ascllltalm sluil;a I

- NIu, fiica mea, plecati imediat, circi una dintrevoi se va imbolnitvi. Derca lrai intrirziati, vetis;l rirnt;ine!i aici, nu rreti mai pul_ca plerca,,. ilil micir distanlri de casA, una clintr.e

"1", c,,a

ve' Mer e, s-zt simtit arliit cle riiu,incdtccl inso fost oltliqirte si o clucir pe ltra_!e cas nceputui urnei boli feirri nici un

:t" reve

*

to

r,i

-,\rirr coltviltget'ea ca cei care au cifit c,u atr€ntic a_c.'asti'l carte nu mari poi, s;i se ircloiascti cre cxistenia su-fletului qi i,r facultA{ilor pur psihice ale sale.

iirrirrte ck'a Ii clescoperitr'i telepatia, in secr-rlele tre-cLl1.c, acc:s1e lrorrestiri ii presentimente erau puse pe

156

si roi zan-rbim ia cele din trectlt. Dilr r-.'ricc s-al'sl)unt"llutentic'itatea viselor llretnonitorii' a prezicerii vlitoruluiprin dirrerse metode, ar f ost corlf irmat:j dc cercetdri Le

incl r"elatate de astrolromi celebri, persnitne dc cali Ittte.mcrituoitsc

David FiLbricius, pastor lrrot('stttnt, nilscr-tt 1ai Esscnin 1564, tnort la Resterhaft, in i617, ersrf rotlr)n cit'uiai se dr.toreazi,-i descclpcrire:r lMirei Ceti, .,Mit-lutratit", steilvariabiiii ciir-r constel:r!iiL Bal:r-rei, colaborator al lrti Ty-cho Brahc si l{epler, se ocupa 1i de astrologiel, ir.r carede altfel crcilea El a cellculat pcrsorlal, poutrivit miscai-rii trstrclor, cii ziuat de 7 m:ri 1617 ii va fi fatalA. In tt-cc.a zi ,si-a luat to:rte mitsurile prlsibile pentrtt a pr-eveniorice fel de accident. In slirr;it, lil ot'lt zecc-' seara, dulliio zi d+: t'nur-rcit extc'trrtantii, a cot-rsiderat cir se poatc'duceLLn monrcnt in cttrtoa pre'zbiteriului sii se aeriseascl. Cur-u

a atjuns al'arir, ut.t ldran ttumit Je'itrl Hoycr, cirr.ria i s-apirrr,tt cir este lrumit l-rot intr-o predicai a 1ui Fabricius,a ir.5it dintr-un col{, urtde se tlscl-lusese ;i, cu o lovittrrthdc' l'urcr'-r, i-er sperrt capul neletricittr]ui pastor, ctlrc ll lll1.1-r:it in rcecergi noapte.

Se povesteqte ci qi prietc'nul si:ru Tych BrlLhe a ci-'tit in nsltrc ci ,, al,rmiti zi ii vtt .li [r,rrl ta irr zttdalsi-u luat toate mt'rsurile de' precaulie preLltru c:ir a fostalac'itt ln aceat zi cle r.ru ch-tgmtttr, pe r-Lrtmt' .IlalLrderupPiirslrcrg, cnre i-a rupt o bucatir clin nlts, ilustrul as'tro-

lD/

nom fiind obligat si poarte nas cle argint. tntr.adevdr,in toate portretele sale i se vede nasul barat de o ci_cirrtrice oblica.

158

u $ti la cl Aceste manifestlri sutltpLlr eazir clt'rlt de organismul ma-teria fizic odovadiia existenleisniritului.

In. timpul existettfei terestre' sufletul este asociatunui creiclr adapriat s:i-i preia ful-rcfiile. l\'Ierls sana iucorporc sarlo.

Daca suflctuL nu este un produs a1 creiemlui, dacAeste indepettderrt de sistemul nervos celeblospinal, daciie'xist5 prin sine insugi, atu-nci nu existir nici un motivcn eI sd se dezintegr.eze dupd moarte.

Anumite fenomene, ca putorea de at citi textul unuibile't inchis fdrd ca sA-I priveqti direct, sunt dovada exis-tcnlei unui spirit inzestiat cu facultaili deosebite'. ln a-

cest caz nu avelrl nici un motiv sau dovadS. sd credemcd este intervenfia unui spirit 5f1[iu de cel a] subiectuluiPre-supuntincl ca spiritul continui sa existe dupi moartc,el se afIS undeva, si daci el poate sii descopere in tirlpulvielii ceva ascuns, dc ce ;i-ttr pierdc areasti llutere dupirce corpul nu mai existA ?

AcceptAnd ideea cri aceste fenomene sunt c.nanal,tiale spiritului, trebuie' sI admitem gi posibilitatca ca clesi se manifeste ultcrior. ln felul acesta apare posibilitatcaexistenlei spiritelor exterioare noud.

Se pare dcci ci avem de-a face cu doud ipoteze: ceaa propriilor noastre rnaniferstdri metafizice ;i cea a afec-nii spiritelor invizibilc. Nu trcbuier sd fim exclusiviqti.

Plutim in plin mister, ca-rre este o provocare a dorin{einoitsire de t'unoasti'rc.

A nu admite deciit ccca crc putcm explica prin niveluli,lctual dc cunoqtir-rtc estc o greleal-r grosoland. Dircl nuputer.n explica, un fenotncn, asta nu inseamni ci el nucxi sta.

Un 'fapt, chiar de nerin{ele's, rfunAne un fzrpt ; dar oc.xplicatie clc nein{c'1cs nu este o explicalie. Facultifilertrcntale, a cdror marnifcstarc a.trr studidt-o, dovodesc cIexistd. in fiin{a umand un element psihic distinct deorganismul fizic.

Studiem alici nivc'lul sufletului, pe care uu ne maie pcrmis si-l ignorilm.

Pentru a rozolva mist,elul Mortii, pontru a dcmcrnstracl:r sufletul supravietirielte uor'!ii, trebuio rnai intAi sIne convingem ci suflertul eristd ca entitate separat5.

159

Exister[u lui estc clcnronstrati de ,manifestrrile creose-

sunt ce nu apartin ftzio-u au n cu senzaliile o omti_vada este o entitate prin

srne rnsdgi.Sper cd aceitsti:r de.monstratie ar f ost destul de cort -

vinq-itoeirc.Arn ajuns aici e'Ie care tir-r cle 1:robleniaMortii si de ceea ultimeii clipe ar vietii. A-

cei..st5 sintczd, ce domeniul spiritului, esterdin ucced logic: ,.lnaintc." ;i moarte'(. care conpun14r ri, si ,.Dupal moill{te.(,

titlu

.i.iparuI executot ,. t"?;;?:";::

i;Bl;:eond"