Spun din start cã îi condamn pecei care condiþioneazã un actmedical, indiferent de forma în

care o fac: cã sînt inabordabili,cã amînã gestul terapeutic saucer ceva direct. Pentru acest tip

de medic nu folosesc cuvîntulcoleg. Consider însã cã societateanu apreciazã corect volumul demuncã ºi efortul unui medic,responsabilitatea ºi conºtiinþa,timpul dãruit din viaþa ta celuicare suferã. ªi atunci, sã pri-meºti ceva de la cineva cãruia i-ai salvat viaþa ºi care îþi dã cevaexclusiv ca sã-þi mulþumeascã eo compensare fãcutã de bunulsimþ al românului ºi e un gestcare se opune lipsei de bun simþa guvernului, de exemplu, sau asocietãþii în ansamblu.

by CONSTANTIN CIUCE

ANCA GEORGESCUgeorgescu@ftr.ro

Cînd era ºi el tînãr, mi-crochirurgia era un fel de cuvîntstrãin iar sã iei un deget de la pi-cior ca sã refaci o mînã era unfapt aproape senzaþional. “Tînã-rul“ termina facultatea de medi-cinã în 1981 iar în 1983 era înfi-inþat la Cluj primul laborator demicrochirurgie experimentalãdin România. Primii pacienþi:ºobolani ºi cîini. Pînã în 1987,cînd Constantin Ciuce face laCluj primul transfer liber de þe-

suturi. De aici ºi pînã la volumul“Microchirurgie reconstructivãîn imagini”, drumul e curat ºi ecuprins în dedicaþia cãrþii: men-torii ºi familia. Constantin Ciu-ce îºi aminteºte un mare adevãrspus de un mare chirurg:“Soþiile de chirurgi sînt vãduvecu soþi în viaþã.”; spune simplucã nu ar fi reuºit ab-so-lut nimicfãrã sprijinul soþiei. ªi fãrã maice? Fãrã muncã. Nu orice fel demuncã, ci una specialã, dupãprincipiul “niciodatã atît, întot-deauna mai mult”. Explicã me-canismul la fel de simplu: “Sînt

veºnic nemulþumit de mine. Da,fac bine, dar ce fac bine pun deo-parte ºi revin numai dacã mai eceva de îmbunãtaþit. Altfel, mãbucur cã s-a întîmplat tot ce existã ºi mã concentrez pe cepoate sã existe de acum înainte.Dacã te mulþumeºti cu ce ai,intri într-o rutinã care e fru-moasã dar plictisitoare, ce e azie ºi mîine ºi atunci ce-þi mairãmîne de fãcut cu adevãrat?”

Te-ai aºtepta la o oarecareîngîmfare, mãcar un pic, degust. Ar fi de ce, ConstantinCiuce a reconstruit Clinica deChirurgie I pe care a gãsit-oîntr-o stare despre care nuvorbeºte mult. De altfel, toatãdiscuþia e presãratã cu fraza:“Asta vã rog sã nu scrieþi, nu ecazul, n-are rost”. Nimic rãu n-are rost. Ce are rost e cã decînd a preluat conducerea cli-nicii, în 2004, s-a ajuns de la2500 de operaþii pe an, laaproape 5000 în 2006. Mai are

rost cã terapia intensivã de laChirurgie I e una din cele maimoderne din Cluj. Au rost ºicele ºase sãli de operaþie noi, re-structurarea clinicii, reamena-jarea camerei de gardã pentrurezidenþi ºi medici primari. Caºi amenajarea aleii din jurulclinicii, pentru accesul mai uºorºi mai igienic în amfiteatru.Mare brînzã, o alee! Dar e sin-gura amenajare de care docto-rul Ciuce vorbeºte mai aprins.Nu putem decît sã presupunemcã are un motiv înduioºãtor:aleea e afarã. Doctorul pare sãtînjeascã dupã afarã, stã înãun-tru 10, 14, 16 ore pe zi.

NU ªTIE DACÃ A AJUNSSÃ FIE ªI EL UN MENTOR /Totuºi a observat, oare ce-o fiînsemnînd, cã medicii tinerifolosesc ºi ei aceleaºi cifre: 10,14, 16 ore pe zi. Evitã sã spunãce îi motiveazã pe medicii tinerisã facã asta. Evitã pentru cã seteme de vorbe mari, aºa cãvorbeºte despre lucrurile mici: “Spaþiul, inclusiv prin aspect, ede multe ori deprimant. Pînã la40 de ani, cînd eºti consideratun chirurg format, trebuie sãciteºti, sã mergi la alþii ca sãvezi cum fac ei, sã munceºtimult, sã oferi familiei un timpnesemnificativ, sã muncesti iarºi între timp, sã fii odihnit, bine

hrãnit, sã ai casã ºi sã-þi cum-peri cãrþi. Dacã pornesc dinstart cu neajunsuri, unde sãajungã? În mod clar, în Ro-mânia, societatea nu cunoaºteºi nu apreciazã just viaþa ºiefortul unui medic adevãrat”.Ce sã fie medicul adevãrat? Celcare lucreazã în condiþiile pecare le descrie doctorul Ciuce.ªi dupã ce lucreazã, mer-ge acasã, urmãrit de spi-tal, e veºnic absent înfamilie ºi de-abia aºteap-tã sã se întoarcã la spital.Unde nu sînt multe defacut, doar douã lucruri:sã fii om ºi sã vrei maimult. Pentru cine ºi de ce?Bãtrînul doctor Ciuce gra-seiazã elegant vorbe cu par-fum de alte vremuri: “ Pentrupacienþi, ca sã-i duci din de-zastru înapoi în fami-liile lor. Din re-spect pentru cole-gi ºi pentru camedicii tineri sã

fie mîndri ºi mulþumiþi cã sîntmedici în România: “Îi respectpe oameni ºi asta e cel mai im-portant. Cîteodata îmi pare ne-spus de rãu cã nu mai am sufi-cient timp sã vorbesc cu pacienþiimei ºi sã mã uit în ochii lor. Îi vãdseara cînd ies, dar evit sã-i tre-zesc, dorm demult cînd plec eu.”

14 TERAPIE INTENSIVÃ ANUL 2 NR. 15 8 MARTIE 2007 FOAIA TRANSILVANÃ

CîndConstantin

Ciuce a venitla Chirurgie I,aparatele de

anestezie eraudin 1968.

Astãzi, mîn-dria cliniciisînt blocul operator ºi

terapia intensivã

În anul 2002 doctorul Constantin Ciuce s-a plictisit detraversat strada Clinicilor de la Chirurgie II laChirurgie I, aºa cã într-o zi a rãmas la Chirurgie I.Printre altele, probabil pentru cã traversarea strãziiClinicilor cere cîteva secunde bune, care se iroseau.Doctorul Ciuce nu are timp de pierdut pentru cã e în-grozit de cîte mai are de fãcut. Cînd spune cã are 53 deani þi se taie picioarele. Aratã de cel mult 40 ºi spune decîteva ori “cînd eram ºi eu tînãr”.

Microportret de macrochirurg

1. Denumirea, adresa, numãrul de fax, adresa de e-mail ale autoritãþii contractante ºi alebiroului de la care se pot obþine, dupã caz, informaþii suplimentare:

Consiliul Judeþean Cluj în parteneriat cu Consiliul Local Cluj în calitate de asociat principal reprezentat legal prin Regia Autonomã de Administrare a Domeniului Public ºi Privat al Judeþului Cluj, str. Aviator Bãdescu, nr. 3-5 Cluj-Napoca, cod 400082, telefon/fax: 0264-594262

2. Investiþia se va realiza în cadrul unui parteneriat încheiat între cele douã pãrþi pe de oparte ºi un investitor selectat (asociatul investitor) în urma unei licitaþii internaþionale pede altã parte

3. a) Natura ºi dimensiunile lucrãrilor: Construirea unui stadion la standarde internaþionalerespectând normele UEFA ºi FIFAb) Amplasamentul lucrãrii: pe amplasamentul stadionului “Ion Moina” ºi a zonei afe-rente, Cluj-Napoca, str. Parcului, f.n.

4. Datele aproximative stabilite pentru iniþierea procedurii/procedurilor de atribuire: martie– mai

5. Procedura de asociere se va realiza prin licitaþie internaþionalã

6. Perioada de asociere: 49 de ani

7. Dupã caz, se precizeazã dacã urmeazã sã fie încheiat un acord-cadru: nu este cazul

«Valoarea medicinei clujene înseamnã sã nu fugi laBucureºti, nici la Budapesta sau la Paris ca sã-þi salveziviaþa. Mirajul cã trebuie sã mergi în altã parte ca sã tefaci bine, existã încã, dar e cert cã în România existã pro-fesioniºti ºi muncã la standarde europene. Din pãcateexistã ºi probleme atît de mari în dotare ºi în func-þionarea sistemului, încît se ajunge de multe ori la situaþiiîn care fie nu se mai face nimic, fie se face cu eforturi in-dividuale imense.»

«Chirurgia nu e medicinã în care pacientulvine, îi faci ceva ºi se vindecã. Trebuie sã în-drãzneºti de fiecare datã mai mult ºi cu cîtîndrãzneºti mai mult cu atît riscul compli-caþiilor creºte. Existã trei posibilitãþi: ori îþiasumi îndrãzneala ºi riscul imens, ori te li-mitezi la lucruri simple ºi atunci nu mai eºtichirurg sau eºti unul slab, ori eºti pur ºi sim-plu doborît.»

ªtiþi ce a spus Blaga? Cã de dimineaþa pînã seara ni-mic nu e uºor pe Pãmînt. Chiar ºi roua de dimineaþãe sudoarea privighetorilor care au obosit toatãnoaptea cîntînd.

Constantin Ciuce«

Linii de portretMedic primar specialist

în chirurgie generalã ºi vascularã perifericã

Profesor de chirurgie la Universitatea de Medicinã ºi Farmacie “Iuliu Haþieganu” Cluj

ªeful Clinicii de Chirurgie I

Organizator ºi preºedinte al celuide-al VIII-lea Congres al FederaþiilorEuropene de Microchirurgie - Cluj 2006

Prorector la UMF Cluj cu prorectoratul “Evaluare academicã ºi Integrare Europeanã”

Fondator ºi editor-ºef al “Romanian Journal of Hand and Reconstructive Microsurgery

ANUNÞ DE INTENÞIE:

La Cluj, prof. Aurel Kaufmann înfiinþeazã în 1983 primul La-borator de microchirurgie experimentalã din þarã. Sînt efectuateprimele replantãri ºi revascularizãri de antebraþ ºi de mânã. (Dr. I.Giurgea, Dr. C. Ciuce, Dr. A. Andercou, Dr. A. Mironiuc). La Cluj,dr. Constantin Ciuce, rezident în chirurgia generalã, efectueazãîn 1985 un transfer liber de lambou McGregor care eºueazã.Urmeazã doi ani de activitate experimentalã intensã în caretransplanteazã, ajutat de studenþi, muºchi striat, epiploon, testi-col, jejun ºi fibulã la câine ºi rinichi la ºobolan. În colaborare cuprof. Kaufmann, începe microchirurgia limfaticã. Debutul clinic întransferul liber de þesuturi începe la Cluj în 1987. La 11 iunie1987 dr. C. Ciuce reuºeºte un transfer liber digital pentru recon-strucþia unui deget lung al mâinii.

www.rjhrm.ro

PUBLICITATE