Feodor Mihailovici Dostoievski

FRATIIKARAMAZOV t

ITladucere din limba rusi de

Ovidiu Constanrinescu

Isabella Dumbravi

AEDITURAAFI]T

:\

CupnrNs

DINPARTEAAUTORULUI

PARTEA iNrAl

cenrre iNtAr. ISTORICUL UNEI FAMILII OARECARE . . . . - UI. Feodor Pavlovici Karamazov. ... . . . . .... --llIl.FeodorPavlovicisedescocorosegtedeprimulsiufiu...... ......-.l{III.Ceade-adouacisitoriegiodraslelerespective ........ .......---17IV. Celde-slJreileafiu,Aliota........1... ........-73V.Staregii........ ........-31

I. Sosirealaministire . . ...........41IlBdtranul miscdrici 1....... .......$Ill.Muierilecredincioase .........5tIV. O cucoanimaipugin credincioasi ......62V.AminlAmin! . ,........7l,VL De ce mai face umbripimAncului omul acesta! . . . . . . ...i9VII. Un seminarist carierist . . . .. ....89Vlll.Scandalul ...... ......Y7

cARTEAATRETe.SENZUALII ..... ..........107I.inodiileslugilor.. ....107Il.LizavetaSmerdia;ciaia ........112III.Spovedaniauneiinimiarzitoare,inversuri..IV.Spovedaniauneiinimiariitoare.Anecdotici. .........125V. Spovedania unei inimi arziroare.,,Rivigita" .. ..132Vl.Smerdiakov......: .....14OVll.Ocontroversi... ....,,,.145Vllllaunpfiireldeconiac. ......150

IX, Senzualii .. . .. . . .

X. Amindouiimpreuni....157....162

XL incl o reputafie pierduti ...173

PARTEA A DOUA

CARTEAApATne.DEZLANTUIRIISTERICE .......183I. Pirintele Ferapont . .. . . .. ..t. . . .183

Il.AcasilaFeodorPavlovici..... .......,..193

IV.AcasiladoamnaHohlakova.... ........202V.Ocrizideisterie insalon.. ....208VL O alti crizi de isterie, intr-o izbl . . . . . .219

Wl.$ilaaercurat... .....227

cARrEAACrNcrI.PRO$ICONTRA .......238I. Legimantui .. .....238II. Smerdiakovcuchitara .........248lII. Fragii au prilejul si se cunoasci mai indeaproape . . . . . . .254

V.Marele inchizitor. ..;...........276Vl.Uncapitolcaredeocamdatinueprealimpede. ........297VlL,,Eopliceresistaidevorbicuunomdegtept" ........307

cARTEAA $ASre. CATUcARUL RUS .......315I.PirinteleZosimagioaspegiilui... .,....315II. intimpliri din viaga ieromonahului sareq Zosima riposat intru Domnul,

poyestite de el insugi;i scrise de Aleksei Feodorovici Karamazov. . . . . . . .319

III. Din vorbele rostite de starequl Zosima qi din lnvigiturile sale . . . .349

I

cARTEA iNrArISTORICUL UNEI FAMILII OARECARE

I. FEODOR PAVLOUCI KARAMAZOV

Aleksei Feodorovici Karamazov era cer de-ar treirea fiu ar lui FeodorPavlovici Kar amazoy,un mogier de la noi din judet, a clrui morrr. orgr.a ,rrr-veniti in imprejuriri misterioase exact acum treisprezece ani - dar dJ.pre asrao sr am prilejul sL vorbesc mai pe rarg ceva mai incolo - srarnise ra u, io-.rr.dar oarecare valvr in jurul numerui J,, (ag" ,. gi exprici fapt,rr .l l,r-." i9i -"iaducea gi acum aminte de el). Deocamdatl mivoi molgo-i ,a ul ,p.r, do", .nacest ,,mosier" (cum i se zicea,_degi, in toatr viata lui, aproape ce n-a'locuit la el,la mogie) era un personaj ciudat; totusi, ca tip omenesc, nu consrituia deroc ocxcepgie: Feodor Pavlovici nu era numai o ."n"li" si un desfran",, d"r, in ace-Iagi dmp, si un om absurd; trebuie si adaug insi ,e. frrra part dir, ,.., .",.go_rie de ingi care, oricAt de absurzi

". fi, ,=. pricep d...ri.r,rrr. ,e_9irr"rry.r.

atacerile patrimoniale, singurur lucro prr.-r.^r" ."re se pricep cu adevrrat. Asa,bunioari, Feodor Pavlovici igi incepuse cariera flri si aiba mai "i-i., aira.emosia lui era destul de siraci: ,. doce" pe ra mesere altora, mancin d, azi aici,miine dincolo, ajungand sr trliasci pelpinarea unor boieri mai cu dare demini; ca dupi moartea lui sr iasi lalveJi cr hsase o avere ."r. ,. ,ldi." l"aproape o suti de mii de rubre bani ghe agr. $i cind te gindqti ci toatl viaga luifusese cel mai absurd gi mai aiurit de ra noi'din ludegiRepet, ,,., .r." r,orb" d.prosrie - majoricatea celor in genur siu sunt oameni destul de intelieenti sim:i 411, ps deasupr4 gi o anumiti giretenie -, ci de o .o-porr"r. ;;#;::;;;are un caracter specific, as spune chiar nagional.

Feodor Pavlovici fusese insurat de doui ori gi avea trei fii: cer mai mare,Dmitri Feodorovici' de la sotia dintai, iar ceiraigi - Ivan gi ar"r.*i - ai" "doua crsitorie. prima lui sogie era dinr-o famirie de boieri, lurior.u, o",,,.rri

cu srare 9i bine vizagilanoi in judeg. cum se fxcea rorusi .u . arn ar-"*icu zesrre gi pe deasupra interigentr, dezghegatr - ca atiteafete din g.n.."gi"noasrrl, dar care se intAmpla si mai apa"ri pe ici, pe colo gi i, t.".ot-_ fur.r.in srare sr se mirite cu un ,,terch."-t...i."", cum era considerat Feodor

lt

Pavlovici pe atunci, asra n-as mai purea si vi spun. Am cunoscut cindva o

domnigoaii din generaqia,,romanticl" de altidati, care, dupi cigiva ani de tai-

nici iubire penr; un domn - cu care de altfel s-ar fi puut mirita oricAnd in

modul cel mai linigtit -, a slbrgit totugi prin a niscoci fel de fel de piedici de

netrecut gi, tntr-o noapte vijelioasl, 9i-a frcut seama, aruncAndu-se de pe un

mal inalt ca o srenci, in apele destul de adAnci gi repezi ale unui rau; ;i s-a ine-

cat doar dinff -o fartezie, numai 9i numai ca s-o imite pe Ofelia lui Shakespeare;

imi vine chiar sI cred ci lucrurile s-ar ft schimbat daci acea stenci - pe care

mai demult o avusese in vedere gi o indrigise - n-ar fi fost atAt de poetici 9i

daci in locul ei s-ar ff aflat un mal neted 9i foarrc prozaic, Poate c[ atunci fata

nu s-ar mai ff sinucis. Faptul este perfect autentic 9i sunt convins ci in ultimele

doui-rrei generagii canxileacesrea au fost destul de frecvente in istoria popo-

rului nostiu. Tot aga gi cu Adelaida Ivanovna Miusova; miritigul ei fusese, flridoar gi poate, efectul unor influenge strline, rezultatul ,,frimintirilor unui

suflet captiv"r. Poate ci voise sl-gi affrme astfel independe nga feminini, sI pro-

resteze impotriva condigiilor sociale, impotriva despotismului familiei ;i al

rudelor, in timp ce, pe de alti parte, imaginagia ei indulgentl reugise s-o con-

vingl - degi numai pentru o clipl * ci Feodor Pavlovici, pe care toati lumea ilstia ca pe un linge-blide, ar fi in realitate unul dintre cei mai curajogi 9i mai

ascugigi la limbl oameni ai epocii aceleia de tranzigie spre alte vremuri mai

bune, cAnd de fapt individul nu era decAt un biet misclrici rlutlcios, atata tot.

Ceea ce o incAntase mai ales pe Adelaida Ivanovna fusese latura aventuroasi a

miritigului ei, adicl ripirea. ir, .eea ce-l privegte pe Feodor Pavlovici, prin

insIgi pozigia pe care o avea in societate, era omul cel mai potrivit pentnr ase-

menea lovituri de teatru, fiindcl dorea din tot sufletul gi cu orice preq si par-

vini; iar ca si intri intr-o familie buni gi si mai iei gi zestre pe deasupra era,

desigur, un lucru foarte ispititor. Cit despre dragoste reciprocl, ea nu exista -p"rJ-r" - deloc, nici din Partea miresei, nici din partea lui, degi Adelaida-I.r".o,rr"

era o fatl intr-adevir frumoasi. A fost, cred, in felul s[u, unicul caz

in viaga lui Feodor Pavlovici - un birbat altfel foarte senzual, gata oricAnd si se

aprindi de cum vedea o fusti. Adelaida lvandvna era, agadar, excepgia, fiind

singura femeie care nu-i spunea nimic.

Aprorp. imediat dupi ce fugise cu dAnsul, Adelaida Ivanovna deschisese

ochii asupra blrbatului ei;igi diduse seama ci nu simte nimic altceva pentru

el decAt dispreg. Lucrurile stAnd astfel, urmirile cisitoriei nu intArziari sI se

arate. $i cu toate ci familia miresei se resemnase destul de repede, ba chiar

1 Expresie imprumutati dinrr-o poezie a lui Lermontov (Nu crede, nu te-ncrede-n

tine, uisi.torule iln,;r - 1839).

tz

acceptase si-i incredingeze fugarei zestrea cuveniti, cei doi sogi duseserl dinprimele zlle o viagb, a$tatl., de certuri interminabile. Se spune c[, in ciuda

neingelegerilor, tAnlra cisitoriti diduse totdeauna dovadi de noblege gi fru-musege de caracter, aritAndu-se cu mult superioarl sogului siu; acesta, dupictrm s-a aflat acum, pur gi simplu pusese mAna pe toati averea Adelaidei -aproape doulzeci gi cinci de mii de ruble - chiar din momentul cAnd ea o

capitase, bani gheaqi, care s-au 9i dus pe apa Simbetei. in foaia de zestre mai

erau trecute un citun gi o casl destul de aritoasi la ora;, pe care, bineingeles,

Feodor Pavlovici incercase in fel gi chip si gi le insugeascl printr-un act legali-

zat si cine gtie daci nu gi-ar fi ajuns scopul numai ;i numai fiindcl solia sa,

scarbitl pAni in adAncul sufletului gi situli pini-n git cind il vedea cum iicersegte banii gi incearcl s-o ;antajeze cu atata cinism, se simgea prea istovitica si-i mai ginipiept gi ar fi dat orice numai s-o lase in pace. Din fericire, fami-

lia intervenise la timp, retezind ghearele jecminitorului. Se gtie, de asemenea,

ci de multe ori sogii ajungeau chiar la bitaie 9i ci in astfel de ocazii nu Feodor

Pavlovici, ci Adelaida Ivanovna se dovedea mai iute de mAni. Era o femeiugcl

bruneti, impulsivl, aprigi la mAnie, indrizneagl gi pe deasupra inzestratl cu

o putere fizic|la care nu te-ai fi agteptat. PAni la urmi, ea igi luase lumea in

cap ;i plecase cu un seminarist, un amlrAt de invigitor slrac lipit pimAntului,ixand in seama lui Feodor Pavlovici un copil de trei ani - Mitea. VizAndu-se

singur, Feodor Pavlovici nu gisise altceva mai bun de ficut decAt sl-gi trans-

rbrme imediat casa intr-un fel de harem 9i s-o ginl numai in chefuri zSomo-

roase, iar cAnd se situra de begii, si colinde gubernia in lung gi-n lat, povestind

.-u lacrimi in ochi origicui voia sI-l asculte despre infamia Adelaidei Ivanovna;

iamentS.rile lui cuprindeau mai totdeauna o serie de aminunte din viaga con-

iugali, pe care orice so! tare s-ar rugina sI le dea in vileag fagi de nigte striini.\[ai mult, s-ar fi zis ci rolul de so! incornorat pe care-l jucain ochii lumii ca gi

roate detaliile intime nu numai ci-i frceau plicere, ci chiar il gi mlguleau. ,,Te

i.auzi de parc-ai fi fost avansat in grad, de parcl nici n-ai fi dat de necaz", iispuneau unii mucaligi. Algii susgineau ci omul se simte pur gi simplu fericitci, in sfArgit, avea prilejul sI facl pe clovnul, preftcAndu-se intr-adins, ca

iumea sl ridi si mai cu pofti, ci nu observi ridicolul acestei situagii' Cine;tie,poate cI totugi nu era decit o naivitate din partea lui. Dupi cAtva timp,Feodor Pavlovici izbutise si dea de urma fugarei. Saricuga se afla la Petersburg,

-rnde se refugiase cu seminaristul ei, apucAndpe calea celei mai depline eman-

;ipiri. Feodor Pavlovici incepu si se friminte gi-;i puse in gAnd si plece la

Petersburg. Pentru ce? Nici el probabil n-ar fi gtiut si spuni. $i ar fi gi plecat,

,iesigur, dac[, luAnd aceastl hotlrire, nu s-ar fi simgit indreptftit s[ tragi mai

t3

inainte un chef zdravin ca si prindi curaj. Tocmai atunci insi, familia

nevesri-sii fusese instiingati ci biata de ea murise la Petersburg. Murise subit,

intr-o mansardn, dupi unii, de febrl tifoidi, dupi algii, ripusl de foame. inmomentul c|nd Feodor Pavlovici aflase vestea, era beat turte; se zice c'at fiiegit val vArtej in stradl, strigAnd de bucurie, cu bragele ridicate la cer:

,,slobozegte acum pe robui tiu!" Unii susgin totusi ci plAngea cu hohote, ca

un copilag, incAt gi se rupea inima auzindu-I, oricAt qi s-ar fi pirut de respingl-

tor. $i poate si fi avut dreptate si unii, gi algii, adici sI fi fost fericit, pentru cise vizuse in sfArsit liber ;i si fi ;i plAns moartea celei care-i daruise libertatea.

Oamenii, cit ar fi ei de rii, sunt adeseori mai naivi decAt s-ar putea crede ;i au

o candoare pe care nimeni nu le-ar binui-o. Ca oricare dintre noi de altfel.

Ir. FEODOR PAVLOVICI SE DESCOTOROSE$TEDE PRIMUL SAU FIU

Nu e greu sI ne inchipuim ce fel de tati putea si iasi dintr-un om ca

Feodor Pavlovici qi ce educagie putea el si dea unui copil. Procedase, deci,

exacr asa cum era de aqteptat, pirlsindu-gi cu deslvArgire gi definitiv odrasla

zimislitl cu Adelaida Ivanovna, gi nu din uri sau dintr-un sentiment de mAn-

drie conjugali rinitl, ci pentru ci uitase pur gi simplu ci avea un fiu. A;a se

face ci in vreme ce el impuia capul tuturor cu tanguirile lui hcrimoase,

facAnd din casa lui un adevirat locag de desfrAu, biieqagul, Mitea, care abia

implinise trei anigori, ajunsese si fie ocrotit de Grigori, o slugi credincioasi.

Daci acesta n-ar fi avut atunci griji de bietul copil, in toati casa nu s-ar fi gisit

cineva care si-i primeneasci micar cimiguga. Rudele din partea mamei

pireau ci nici nu se sinchisesc de existenga lui, mai ales in primul an.

Bunicu-slu, domnul Miusov, tatll Adelaidei Ivanovna, incetase din viagi;

bunica, riminAnd vlduvi, se mutase la Moscova, unde cizuse bolnavl la pat,

iar cit privegte surorile maici-sii, se miritaseri intre timp, aga incAt aProape

un an de zileMitea rimlsese in izba lui Grigori. De altfel, chiar daci taici-siu

gi-ar fi amintit de el (oricum, nu se putea si nu gtie ci are un copil), l-ar fitinur ror aga surghiunit in izba lui Grigori, ffindcl - orice s-ar zice - bliatul ar

fi fost totusi o piedici pentru viaga lui dezmigati. Tocmai atunci intAmplarea

lbcuse si se intoarci in gari un vlr de-al riposatei, anume PiotrAleksandrovici

Miusov, care fusese pini atunci la Paris gi care mai apoi avea si plece din nou,

pentru mulgi ani, in striinitate. Pe vremea la care ne referim insl, Miusov era

14

Feodor Mihailovici Dostoievski

FRATIIKARAMAZOV

IITiaducere din limba rusi de

Ovidiu Constantinescu

Isabella Dumbravi

AEDITURAAFIT

ki

CupnrNs

PARTEA A TREIA

cARTEAA$AIrEA. ALIO$A ...........7I. Duhulputreziciunii... ............7II. O clipi.... ............ 19

Ill.Unfirdeceapi.. ........25IV.CanaGalileii.... .........42

cARTEAA opre. MITEA ......47I. KuzmaSamsonov. . .... ..47II. Copoiu .......57

i}#il**,l:t r,V. OhotirAreneasteptati. .........81Vl.Sosesceu! .... .......,.,,96Vll.Dreptulprimuluivenit .......103VIII. Co;marul ..... ........120

cARTEAANoUA.ANCHETA ........132I.Cumsi-ainceputcarierafunctionarulPerhotin ........ .........132II. Hiitagii .. . . .. .138

III. Trecerea unui suflet omenesc prin vimile vizduhului. Primul caJvar. . .144

IVAldoileacalvar... ....153V.Altreileacalvar..... .....160Vl.Procurorulreusestesi.-lincuiepeMitea...... .:..... .......,.I71VII. Thina cea mare a lui Mitea. Protagonistul nu are nici un succes. . . . . . . , .179

Vlll.Declaragiilemartorilor.,,Copchilagul" .......190IX.PlecarealuiMitea. ...........199

... PARTEA A PATRA

CARTEAAZECEA.$TRENGARII .. ..........-MI.KoleaKrasotkin... ......7fr5

IIL $colarul. ..... -Zl5

\{I.Uncopilprecoce. ........24tY["Iliuqa, .... .....252

cARTEAAuNspREzECEA. FRAIELEIYAI{ FEODOROVICL. .......2%I.AcasilaGrugenka. ........25Il.Piciorqulbolnav.. ......-261Ill.Dricugorul...... .....271IY. Un imn de slavi gi un secret . . . . . -?fiV. Nu egti tu... nu egti tu...! . . .. ...ZrlVl.PrimaintrevederecuSmerdiakov. .......2U,

',t'VIL Cea di-a doua inuevedere cu Smerdiakov . . . . .3(}l

Vlll.AtreiagiultimaintrevederecuSmerdiakov.. .........317IX.YedenialuilvanFeodorovici.Diavolul. ........3}.2X.,,Agaaspusel!".... .. .... .......3t2

cARTEAADeuispREzECEA.OEROA.REJUDICIAR{ ......-357l"Zisa{atalit . . ......317Il.Martoriprimejdiogi. :...... .....:. -....-#Ill..Expertizam€4icaligitmfuntdealune ........T77IVNbroculiisurAdeluiMitca..... ......-..37t

VL RechiziroriuLC*raetenziri . -. . .3trYll.Orecapitularecronologicl...... ........ffiYIII. Disertagie asupralui Smerdiakov. . "...411IX. Psihologie in doi drnpi gi trei migciri. Tiroica in zbor. Concluziile . .. . . ..48X.Pledoaria.ObAticudouicapete .i..... .......-.4rtXI.Baniin-aufosrfuragi,ftindcin-auexistat... .....4DXIL$idecinupoatefivorbadeunasasinat ......-44,

EPILO G

I. PlanuripentruevadarealuiMitea ......; ......469II. Pentru o clipiminciunadevine adevir. ........474III. inmormintarea Iui Iliu;ecika. Cuvintele rostite iengl piatra din

margineadrumului.... ......481

CARTEA A $APTEA

ALIOSA

I. DUHUL PUTREZICIUNII

tupul plrintelui ieromonah Zosima, riposat intru Domnul, fu - aqa

cum am spus - pregitit pentru ingroplciune dupi rAnduiala minlstireasci.

Precum se grie, nici schimnicii, nici cilugirii nu sunt spilagi dupl moarte.

,Cind un monah se slvAr;egte intru Domnul - sti scris in evhologhion -monahul care e anume rA,nduit pentru aceasta ii gterge trupul cu un burete

inmuiat in api incropitl, ficAnd mai intAi cu buretele cruce pe fruntea mortu-

lui, pe piept, pe mAinile, picioarele gi pe genunchii lui, atAta totl' Datina cuve-

niri o implini pirintele Paisie cu mAna lui. $i dupl ce gterse trupul cu apl

incropiti, il imbrici in straie monahale giJ infigurl in rasa cilugireasci;

d..pt."re - iarfui dupl cum spune tipicul - despicl pugin rasa, ca trupul saffe

invlscut in cruce. Pe cap ii puse apoi camilafca impodobitl cu o'cruce in opt

colguri. Camilafca i-o hsi descoperiti, iar faga i-o acoperi cu invelitoarea cea

neagri a potirului. in sfirgit, ii impreunl miinile peste icoana MAntuitorului.

Dimineaga, astfel dichisir, bltrAnul fu agezat in sicriu (care de mult fusese pre-

gitit), urmand si rimAni toatl ziua in chllie (adlcn in odaia cea mare, unde igi

primea de obicei oaspegii, fie clluglri, fie mireni). Deoarece riposatul era

ieroschimonah, rAnduiala cerea ca la cipltAiul lui sI citeascl pe rind ieromo-

nahii 9i ierodiaconii de la mAnistire gi nu psaltirea, ci stAlpii. Priveghiul fu

inceput indati dupl molitvl de pirintele Iosif; pirintele Paisie, care igi mirtu-

risise doringa de a citi la cipltAiul morrului toatl, zia gi peste noaPte, era

foarte prins deocamdatl cu tot felul de treburi gi in acelagi timp ingrijorat, ca

gi pirintele starer: cu cir trecea timpul, printre cilugirii de la schit 9i in mulgi

mea mirenilor ce soseau mereu, cu grlmada, dinspre arhondaricul mAnlstirii 9i

de la orag, se manifesta din ce in ce mai vidit o stare de spirit cAt se poate de

curioasi, o agitagie neobignuiti, a9 zice chiar ,,necuviincioasi", o a$tePtare

infrigurati. $i egumenul, si pirintele Paisie se striduiau pe cAt le stitea ln

pudnqi si potoleasci lumea care, cu roati osteneala lor, se frimAnta parci gi

mai avan. CAnd se luminase de ziui si dinspre orag - ca;i cum abia *r fi a;teptat

sr inchidi ochii preacuviosul - lncepuseri si curgi credinciosii venigi cu fel defel de bolnavi, mai cu seami copii, pasimite in nldejdea ci trupul neinsufletitva dobAndi firizilbaviharul de a timidui betesugurile, har ce, dupi credingalor, avea si iasl indati in vileag. Abia atunci ne-am putut da seama cAt de adAncse inridS"cinase in multime convingerea ci riposatul staret era inci din timpulvietii, cu drepr cuvAnt 9i fhri tigadl, un sfAnt dintre cei mai luminad. Si nu s-arff putut spune c5. printre vi zitatorii care se imbulzeau in incinra manistirii eraunumai oameni din popor. in ochii pirintelui Paisie aceasti nemisurati spe-rantl, mirturisiti de dreptcredinciogi cu atAta grabi si atAt de fitig, nu eradecAt o diavoleasci ispiti; el blnuise de mult ci aga o si se intAmple, in nici uncaz insi nu s-ar fi asteptat ca lucrurile s5. ia o asemenea amploare. DAnd ochiicu unul sau altul dintre ciluglrii mai nelinigdgi, cuviosul cluta sX-l lumineze:,,Nu-i sade bine, fiule, unui monah si se pripeasci nidijduind ft.r5" de soco-teali intr-o arLtare peste fire, asa ceva nu poare fi iertat decat unui mireanl'Cucernicii insi il ascultau si nu prea, ceea ce sporea ingrijorarea pirinteluiPaisie, cu toare cr el insugi (daci ar fi si ne amintim cum s-au desfisurat lucru-rile), degi indignat de infrigurarea mulgimii, osAndind-o ca pe o necumpltatidegerticiune, in adAncul sufletului siu nurrea intr-ascuns aceleagi sperange 9iera tot atAt de neribditor, fapt pe care nu se purea si nu-l recunoasci in sinealui. Simtea mai ales o strangere de inimr cand ii iegeau in cale anumite chipuricare, datoritl unei tainice presimgiri, ii trezeau supirltoare binuieli. Aga,bunloari, in mukimea ce se imbulzea in chilie ii observi cu o infiorare descArbl (fapt pentru care isi aduse singur mustriri) pe Rakitin si pe cllugiruldin indeplrtatul schit din Obdorsk, care ror nu se indurase si plrlseascimAnistirea. Nu gtia nici el de ce, dar prezenra lor ii bitu numaidecAt la ochi,cu toate cI gi vederea ahora ar fi putut tot atAt de bine si-l punl pe gAnduri.Cilugirul din Obdorsk mai ales nu-si gisea locul o clipi; ori incotro te-ai fidus, dldeai peste el: ba descosAndu-i in fel gi chip pe unii, ba trigAnd cu ure-chea la vorbele schimbate de algii, ba susotind misterios cu cate cineva. ii citeaipe fagi neribdarea, parea chiar suplrat ci sperantele lui intArziau si se adeve-reasci. CAr despre Rakitin, acesra, cum avea {i reiasl mai rirziu, sosisedis-de-dimineagi la mi"nistire, rrimis anume acolo de doamna Hohlakova.Femeie de treabi altminteri, dar slabi de inger, doamna Hohlakova, neavAndingiduinga si pS.trundi in schit, din clipa cAnd aflase yesre a, stlrea ca pe ghimpi,mistuitl de o curiozitate atAt de aprigi, incAt nu sriuse cum si faci si-l expedi-eze mai curAnd la fata locului, dindu-i in griji si nu scape nimic din vedere 9isi-i raporteze in scris, cam din jumitate in jumitate de orl, tot ce se va intAm-pla. Avea o pirere buni despre Rakitin, care in ochii sii era cel mai credincios

si mai cucernic dintre togi tinerii din cercul ei - atat de bine se pricepea Rakitinsi intre pe sub pielea unuia sau altuia, luAnd infhgigarea pe care acela ar fi dorits-o aibl, bineinteles atunci cAnd era convins c-o sI tragi. vreun folos. Erao ziseninl, scildatl in soare; credinciogii se preumblau grupuri-grupuri printremormintele ce se insirau unul lingi altul in preajma bisericii sau sriteau risipiEiici si colo prin curtea schitului. DAnd ocol schitului, pl"rintele Paisie isi aduseaminte deodati ci nu-l mai vizuse pe Alioga din timpul nopgii. Tocmai inmomentul cAnd se gAndea la el,ilziri intr-un colg mai ferit al schitului, lAngiuluci, stAnd pe piatra de mormAnt a unui ciluglr de muk riposat, vestit prinsfintenia viegii sale. TAnIrul gedea intors cu spatele spre schit si cu fapa citreuluci, ca;i cum s-ar fi ascuns dupi cruce. Apropiindu-se de el, monahul bIgI deseami ci Aliosa igi ginea faga ingropati in palme si plAngea amarnic, zguduit desuspine inlbugite. Rimase deci citeva clipe locului, uitindu-se la el in ticere.

- Linistegte-te, fiule, linisreste-te, dragi prietene, rosri el in cele din urmi.,cu un ffemur in glas. Ce faci ? Se cade, oare, si plAngi cAnd ar trebui si te bucuri ?

Au nu gdi tu ci aceasra esre cea mai sllvita zialui? GAndeste-te numai unde se

afli in clipa asta!

Alioga iqi descoperi obrazul buhlit de plans, ca al unui copil mic, si-i arunclo privire, apoi, ftri si scoatl o vorbi, se intoarse si-si ingropi iarigi fata in palme.

- Poate ci ai dreptate, adlugi ingAndurat plrintele Paisie. PlAngi, ffule.Lacrimile astea Hristos ti le-a trimis. $i se depirta cugetAnd cu duiosie: ,,La-crimile tale intristate lgi vor aduce pacea suflereasci si-gi vor insenina inima racea bun5.l' Se grlbise de altfel s[ plece de acolo, de teami si nu-l podideasci;ipe el plAnsul in faga suspinelor lui Alioga. Timpul trecea si moliwele se rineaulang. Plrintele Paisie se duse de lul locul pirintelui Iosif la cipitiiul mortului,pentru a citi mai departe din Evanghelie. Dupl-amiaziinsb,, cu puEin inaintede ora trei, se petrecu acel lucru ciudat despre care am pomenit la sfArsitul pre-cedentei,clrgi, un lucru Ia care in nici un caz nu ne-am asteptat si care contrazi-cea atAt de categoric roare sperantele {burite intre timp, incAt, precum am maispus, pinl in ziaa de azi, atit la noi in ora;, cAt gi in imprejurimi, acest eveni-ment este comentat cu aceeasi insufletire gi cu o risipl de aminunte. in ce miprivegte, vi mirturisesc ci m[ simt aproape ingretosat de cAte ori trebuie sivorbesc despre aceasti intAmplare cu totul nesemnificativi si care in ochii meinu este decAt un prilej de ispirl - in fond, e un lucru foarte firesc si {bri nici unfel de importangi - gi vi rog si mi credeti ci a9 fi ciutat s-o trec sub ticere incele ce urmeazl dacl. n-ar fi avut o influent5. hotirAtoare si foarte clari asupralui Alioga, principalul - degi abia de aici inainte - erou al povestirii mele, pro-vocAndu-i o adevlrari c rizl. de consriinti si aducAnd o rransformare radicali in

sufletul lui, o crizi ca4e, ce-i drept, i-a zguduit cugetul, dar in acelagi timp i-aotelit caracterul, dAndu-i un gel precis in viagi.

Dar s[ ne intoarcem la istorisirea noastri. in zorii zilei, inainte chiar de a

se fi luminat afari, cum am spus, rlmigiEele pimAntegti ale staregului fuseseriasezate in sicriu 9i depuse in prima incipere, unde igi primea el de obicei oas-

pefii; in momentul acela cineva intrebase daci trebuie sau nu si deschidiferestrele. Pusi in treaclt;i mai mult intr-o doarl, intrebarea trecuse aproape

neobservatl, fhri si primeasci vreun rlspuns. Cel mult daci vreunii dinre ce ide fagl se vor fi gandit cum poate ff cineva atAt de absurd (dacl nu chiar ridi-col), incAt si-i treacl prin minte cI trupul pirintelui Zosima ar putea sI intre inputrefactie, viciind aerul! Merit5. intr-adevir si-i plAngi de mili c[-i atAt de

zeyzec 9i lipsit de credingl cAnd sumedenie de oameni agteapti si se intAmple

tocmai pe dos. indatl dupi miezul zilei insl se petrecu un lucru pe care la ince -

put cei care se foiau pe uga chiliei il observari pe tlcute, cu vIditl teami de a-gi

mlrturisi cu glas tare blnuiala ce abia se inftripase in cugerul lor. Citre orele

trei dupi-amiazl lucrul acesta deveni atAt de evident, incit nu mai putea slincapi nici o indoiah;i intr-o clipi gtirea trecu din guri in guriprintre credin-ciogii care impAnzeau schitul, iar de acolo se rlspAndi in mlnisdre, spre con-sternarea tuturor, ca pini la sfArgit, in foarte scurr rimp, si ajungi in orag,

fIcAnd mare vAlyi nu numai in rAndurile dreptcredinciogilor, dar gi printrenecredinciosi. Acegtia din urml nu-si ascundeau satisfacgia, dar mai incimtagi

decAt ei se arltau unii credinciosi, adeverind cuvintele rostite cAndva de ripo-satul stare!: ,,Mult se mai bucurl muritorii de ruginea omului neprihinit care-a

clnttinpicat!" incetul cu incetul, dar tot mai insinuant cu cAt trecea timpul,o miasmi, ca de stirv, incepu sI se rlspindeascl din sicriu. $i duhoarea aceasta

se accentua din ce in ce, pentru ca pe la orele trei s[ strice tot aerul din incipere.

De ani de zile nu se pomenise, ba nici chiar de cAnd luase ffinqi mlnlstirea, nuse gtia si se fi iscat vreodati asemenea zarvl degingati - in alte imprejurlri nicinu i-ar fi putut trece prin minte cuiva cI s-ar putea petrece una ca asta - cum se

stArni de astl datl in chip atAt de niprasnic in rAndurile clluglrilor, fhcAndu-ipe cei mai mulgi dintre ei si cadl in ispitl. Amintindu-;i mai apoi, dupl ani gi

ani, de atetea gi atAtea intAmpliri din ziuaaceea,unii cilugiri mai cu scaun lacap inci se mai minunau in sinea lor, gAndindu-se cu groazi cAt de departeajunseserS. atunci lucrurile. ArAgia algii dintre ei, doar, oameni cucernici gi cufrica lui Dum nezen, monahi smeriti in sufletul lor, care duseseri o viaqi sfAntl

;i fbri prihanl, rlposaseri intru Domnul gi trupurile lor neinsuflegite rispAn-diseri tot asa, de la o vreme, un miros greu, de putreziciune, ca orice mort. $itotqi nimeni nu se tulburase din pricina asta, nici nu se lisase dus in ispiti.

l0