:1 :]

r*L.

Wh,

,t'

;&

Isb

J

{

FRATELE L CANABISUGHTDUL ESENTTAL PENTRU CUNOSCAT0RId.n )tnunnt (2 O tt

Withnia

t

/-,

.R'ti

PRINS CU6 SL rNrRoDucERE'i

\T

L

v

'rr

r-{

r V tsronncunuRRuBorAt'lcE $7 rilroRMATl 3o

t?,

fF

\r,f{\

VV

cumvAREA 60IEHl{rct, t1'tsIRUt{Et[IE $tootcEtunl

ItE cAt'tABts $P ,,c0r'n{AtssEuRil" 104 V TNFoRMATn DEsPREcANABts 144

Y.

V V V

GmsAR r5o BrBuoGRAnE ts4 rNDEttlso

V iluquilrnnoo

T \IINTRO D CERE Uanabisul parte cultura face din universal; cel pulin1O000 de ani,de oind de plantei inceput fie folosite pentru fibrele tulpina din au s; te$turi.A fostfolosit pentru gi fabricarea pentru provocarea hainelor a hartiei, alimentalie, medicind, in in gi cel pentru fi high, transelor religioase, maiadesea, a vand,cui,euforic, etc. dus peste in lume, la gr;dinile Astdzl cultivat este panS tot de hidroponice Olanda din in munfii Columbia din Britanic5, p5durile sequoia districtului din de ale californian Humboldt pana plajele Florida. fumeaz; Swaziland pe din Se in New gi Guinee. ;i Elvelia, York Noua gi Este consumat cStre de analfabeti si intelectuali, indieni soldali mistici afgani, jamaide gi canii cartierelecocioabemilionarii din de calculatoarelor dinSilicon Valley. denumit Este pakalbloin ln dagga Altica Sud9i motain Mexic, de Hawaii ciocohftin Spania, ise Fi gi ,,copaci" hip-hoperi. spune de faniireggae de ,,iarbA" cdtre pictur; muzica, Consumatorii de marijuana produs avizi au multd literaturS, gi mai ales ultimii in 170deani.incercaJi sdvAimaginali doar muzica secolului farA XX Louis jurd Armstrong, Beatles Bobl\4arleyl care folosesc scopuri gi the il in Cei medicale ca-i ajutd suporte bine sd mai scleroza multipla, si cronice. SIDA durerile Cercetdri recente la au scos iveal; existenta slstem canabinoizi unui de naturali creierul in uman, a fdrd outea stabili orecizie lor. cu rolul Totu;i,canabisul fostinvinuit secole fiindcauza a de ca actelor subversive a si perversiunilor sexuale, gi violenlei lenei iralionale, ciuda in toleranlei oficiale cateva din in cu nicaieri este nu pedeapsa complet $icelpulin larisuslin legal, trei ldri, frunte Olanda, pentru cu moadea traficul canabis. de Avand vedere iarba este d;undtoare in cd nu mai prohibitieijustificare dec6t alcoolul, greu gdsim este sA-i o rationalS. Adev;ratul motiv probabil, este, r5zboiul cultural. cartea The in sa Botany Desire, of Michael Pollan scrie: gicapitalismulprobabil au dreptate detesteplantS este s5 o cum canabisul". ,,Cregtinlsmul

gi de totald de beatitudine El susline prinefectele c5, euforlce, implinire a simlur;lor, ideologia conform cireia,,fericirea" odatA viata apoi arveni canabisul submjneazi cu de de frenetic bunuri servlcii. aga Sau, cumglumea sauarfi condjlionatd consumul de 9i pentru Bruce, cauzici singurul motiv care fumezl iarbe comediantul Lenny din este o acela ,,A-l de slujipediavol Placereal". de alt6parte, mullime cregtini Pe de devin profitabilS pentru de foarte hEh, canabisul o posibilitate relaxare fiind unii,stimuland gi precum livrerile pizza. gi de de asemenea venzarile CD-uri filme, de Legile obligatorii. numai In cinci sunt ani,intre1998$i 2003,circa milioane 3 de ci canabis. Legile antldrog reprezentat americani fost au arestati pentru delineau doar au pentru gi unor rasiale a un mijloc convenabil condamnarea 9i intemnitarea minorltdli pe indivizilor caresocietateaconsidera il devianli. gi Dece n-arputea oamenii meargd magazin $ aleag;intreo satlya se la dulcegi picante suava acelaFi in care gi in fel bdutoril vin potalege inill5toare o mdlca de un $i sau californian? ce nu potoamenii meargd De Beaujolais franluzesc un Cabernet sd la cum mergla bar,atatatimp cat sunt fel de legalla o cafenea undese vindecanabis gi magina Actualii suficient maturi nu conduc de dupi ce l-auconsumat? conducitori privilegiile lupE pentru menline americanilor bogali a conduce ai Statelor Unite a de gi,in timp,poart; un,,rdzboidrogurilof al impotriva mongtri superpoluanfi acelagi unui pacient care-9i un vlaguit SIDA de aprinde jointamdrat. prima am lV-am int6lnit datecu canabisul 1969,cAnd cumpirat pungulA in o de plimberi in iarMde calitate dubioasa numai dolari, timpulunei cu 5 dintr-o samb,ta il ?n Village, NewYork.De atunci, gdsesc dupa-amiaza Greenweech in cand amuzant unele in momente, folositor altele daunator 9i prostegte ln exces. folosit sau Mi-af;cut plecere scriu sd este gtiinla botanica gi ierbii9i sper aceaste expedjlie istoria, in gi captivanta informativ;. sAvi se pari interesanta, s; sdturat fiutratat sd Siincdimi place fiu hEh 9i m-am ca un criminal. Steven Wishnia, ianuarie 2OO4 b

a

I

te" , ilu

'::'

ISTO CU RALA RIA LTUDrahestdtu ln camera tntr-o transd sa ,,Russell hipnoticd,frrd sd;tie cdpdienjmiSulpricinuit\

t

deplanta pe carernArnA i-o didusedz Pa;teii scdparc sa desub control.Stda acolodepimat, apatic,frrd ulagd, Si- celmai tragicpentnt o minte alburatd de drograra taroa.Lenny ;ce, stampHelp out, 1960

h*!

le acest narcotic ,,Persoanecareconsumd fumeazdfunzelz uscate plantei, careau efecul dz a-i innebuni ale complEt...Cadpradd acestui drog,iar sub influenyalui. . . deain maniaci dzmenpi, capabili sd ucidd sausdseimplice in oice formd dz uiolenyd asupra ahorperoane, folnsind.u-se de ceh mai silbaticecruzirni de frrd nici un simg rdspundzre rnorah,'gful politiei LosAngeles, din Chades Jones, A. lntr-o scrisoare judecatorul catre canadian Emily MuDhy, 1922

rrl

{

i,

Ii-

nu .Oamenii Kcarali,, Stiuceai dzgnnd,"8l6ckSabbath, ,SweetLeaf, l97l

I

f RA I LLt UC A i l A B t S l l l t lt

IARBA VENTRABILA ITATE LINANTICH CANABISUpentruprimadatdin istorie Taiwan, in Canabisul atestat este in urmi cu aproximativ 8000 de ani i.Hr.,fiind descoperite de decorate impletituri fibrede c6nep5. cu fragmente ceramice folosirea canabisului Primamenliune scrisi, careconsemneazi de dreptmedicament, dateazidin Chinaanului2737 ?.Hr., pe vremea impdratului ShenNungn S"ren Nung, gu', legendar; f I rrparatului 5 scitti * ln secaluli.Ht., I ,storia s-a candbi5Jlui. atribLit canabis I oentru adedu ,,boboc;..de ginsengului, efedrei a in cortuiinchise inhatau 9i descoperirea 9i ti runut Ghidul prinlumea sau ceaiului cofeinizat. consurnate rnodexcesiv fac s, ,,vezl in te demofi"sausd,,comunici spiritele". cu principala Canabisul constituia materie prirna pentru productia fibredin China de

ierburilor, transmis a lungul de veacurilor, $i a fostfolosit pentru primei fabricarea (ma)pentru recomanda canabisul constF colide hartie secolul i.Hr.Ceva in I mai patie, crampe menstruale reumatism, in secolul d.Hr., tarziu, ll chirurgul chine: 9i lnt-o ullerioamenimai,.drstrati". editie ca oar; se menlioneaza semintele HuaT'ofolosea dreptalesle/ic liertur; o de hagilcu vin. in Inoia, r canabisul folosea med se pentru iltra in rranse . r, Fi religioase a Textul sacru despre,,gtiinla farmecelor", Atha\a Veda,scrisintreanii 2000 ti 1400i.Hr.,descria canabisul pe una ca diltre pla.ltele care,,ne e|bereaza nell de nigte". Indienii cunoiteau canabisul sub trei lorme- bna4e. baulJr;lacuta o dil lapte, iarbe. zahS'. ti mirooeniiiEant nucirr| statuetd din brcnz inlSlifendu.lpe Shiva Nalataja. zeul hindutilor, considerct descope ritotu I

din ,,bobocii" frunzele veri;9i chalas, $i r69ina hasisul care sau suntfolosite 9l aziin viatareligioasi sociala. gi Legenda spune zeulhindusilor, ca Shiva,,,St;panul bhangului",descoperit a canabisul ir gi muntiiHirralaya I-aadus India. in

I

ti !ir i l l rtLruP :Li

In mileniul dinaintea nagierii Crislui tos,canabisul r;spandise AsiaCense in ra l a si : n E ur ooa.c r r :i , n ri b ' a rb o i 1 .c S u

mormantul fetede 14 anicare unei se presupune a muritla nagtere, jurul ca in

a n u l u3 9 0 i .H r. i (la In EvulMediu. nomad insetat sange propriu) haiisul resoandit s-a de care 9i musulmana, probabil fjind adus a lr; Lpel;rmLrire no'dice Mari Neg.e. in lumea ale deosebire alcool, de priflii inhalatori canabis din India. Spre canasunt de atestali documentar. jurulanului in 440 i.Hr., grec istoricul Herodot scria dupe c;, inmormant sciliiridicau cortmic ri, un if;untrulc;ruiaeraun cercde pietre inrogite foc. ,,Ace9tia seminle in iau de canepa, strecoara cort 9i arunc, in se peste pietrele seminlele incinse. Seminteleincep indaHsAfumege, emanand un abJ'oe carenu-lpoate intrece o baie nici de aburi Grecia. din Scitilor place le atat de mult,incaturlA placere." de Aceasta o.actici, impreuni alleritualuri cu srristre de inmormantare regal;, s-auconfirmatin 7929, candun arheolog sovietic a gesitseminle intr-unmormant. carbonizate Probabil sciliiardeau ce de ,,bobocii" cairepA, pe urmalor ramanand de doar semintele. Vecinii tracii, lor, ardeau canabis focurile tabdra. in de practica Pelange inha16rii, au scilii :at lumiiii cuvantul S-a ,,canabis". preqenell suplsca vechiul cuvant evreiesc in saokanehbosm, tradus Biblie drept calamus trcstiede zahdt,at ti de sau Exisugi argumente contra, 'aptcanabisul. :'rest L. Abel,in catlea Maijuana.Primii :2 000 de anl,susline fiinddescris cA qeneh :. Jn condiment dulce, arfi mai r.grabe zaherul. 1993,in lsrael, in s-au pentru prima ::scoperit dat; intr-un sit :'-:o ogicurmeconservate hagig de in bisulnu este explicit interzis Coran. in Se spune Haidar, cA fondatorui sectei islamice a sufililor, descoperit 1155mancand l-a in din frunzele ,,plante unei dansatoare". in orice caz,cu rnaibinede un secol inainte, numitlbnWahshiyah un medic avertrz; grosolan, perico pe exagerand asupra elor planH. Egiptul le aceasti in care aduce segr;dina colului Xlll-lea, al Cafour Cairo din eralocul favorit consumatorilor al de hagis.tn tr e a n l lz5 l st 1l 16 s-a tncercat de

* Miniatur; indiane din secolul al XVlll-lea infe!$6nd lachii carc prepad gania si b;ututa din canabis nunitd bhang.

1I

T KA I L Ll Ll tUUA I{A B IJUL l

drog, fiindaplitreiori suprimarea acestui pedepse cum ar fi execulia cate drastice, gi celorcareo cultivau scoaterea dintilor celorcarre consumau. Toateau eguat.

in Egipt. 1971 au fostdescoperite Etio in pia narghilele utilizate, caredateaziaprodin ximativ 1320.in secolul XVll-lea, al hotentolii, bogimanii zululiidin Africa d ii Sudfumaudag",uneori pipefAcute din

Exista un trecut inv;luitin legenda al li consumului hagig: de legenda,,hagiginilor", mu9uroaie pdmant. din de Populatia conbashilangedevenit, rezboinica. adeplii ucigagi conducitorului ai razboinic golezE a din dar Hasan-lbn-Sabah. mairasp6nditi, Cea versiune aceea este ti maispectaculoase al in careHasan folosea hatli, fecioare dinsecolul XIX-lea, se de biitinagii bashilange pana vinovati crimi erauobligal sAfumeze ingropaF de imbrdcate sumar figuranli ii p6na la gatin nisipstropit sange jur-?mpre- canabis cu de candleginau. jur, pentru induce viitorilor viziuin Europa, romanGalen a adepfi medicul pentruugurarea gi Conform recomanda canabisul neaparadrsuluia datoriei eroice. gl legende, hagig etimologia dd cwandurerii limitarea llatulenlei. Romanii, acestei vikingii9i galiicultivau care fi canepi pentru tului ,,asasin", poate insi derivat $i din cuventul arabhassas ,,aucide"Hagiapare, asemenea, multedintre de in lul povesjile 1001de nopli -,,Nuti-e din* Hooka[ naratrilea tndilionald turceasci. in EvulMediu,hatitut s-afispSnditln lumea

pacifiste dupi ce a inceputsA idolatrizeze german riamba.Contotm unui explorator

produclia haineli de frenghie, in de iar EvulMediu,in ltaliaa inceputproductia la scari largea librelordin cSnepi.in oricecaz,existeputinereferinte istoria in europeane despre folosirea in cenepii alte decatobtinerea fibre.Se pare scopuri de totugicAvrejitoarelefoloseau ritualur. o in dreptpentru carePapaInocenliu Vlll-le? al a declarat-o fiind sataniciln 1484. ca pengi din Polonia Rusia foloseau o TAranii tru calmarea durerilor dintigi a dureride lor nagterii. secolul XVI-lea, docts in al un de cabinet evreu, Da Garcia Orta,care practica portugheza medicina colonia in Goa,descria gi efectele bfiangulul notac: eralolositaii de coloniiti.in 1680, cepilanul englez vasThomas de Bowrey a!* Nu exis5 nici o dovadd

de sa ruiinetie,mancatorule ha9i9, dormi gol pl9ca$i cu scula leapani?" gi Tot in EvulMediucanabisul ajunge pe coa*a de est a Africii,adusfie din India,de c;tre negustorii anbi, fie din

cd rcmanii funau canabis, inse iI cuftivau pentu oblinerea de fibft textile ,i-l foloseau ln medicini.

l Sl 0RI l U l T l J ]]]l tAi l

povestit au bautbhargin India. cum Unul dintre marinarii gi-atinutcapul lui intrun palru ore,in timpce alt., borcan timp de inchipuiau suntimpdrali". ce ,,i9i Dupd cucerirea LumiiNoide c;tre spap nioli,in secolul XVI-lea, teritoriile ocu al

in din Virginia fosttrimisd labricile a de pentru vasedin NewEngland. ThosfoarA masJeffersonsprijinit a cultivarea iar ei, lui Washinginsemn;rile jurnalul George djn seminatd la ton din 1765-,,canepa groapa gi noroioasi lenga mlagtin;", apoi

pate inceput se canepa a aproape irnediat cultivarea cripticul apucat separe ,,s-au in de camprea canabisului. cultivati Chile, 1545, masculine ceafeminini... Era in pentruproductia franghie velaturi de 9i necesare armatei marinei spaniole din 9i poate fi fostadusA Mexic in colonii, se s, ii tarziu" facparte dejadin folclorul fumaWashington cultiva torilorr snse,,George milta,ftatel".insa esteputin probabil,s* Cultivatorut de cAnepa eeoqe WashinEton. Notaliile din jumalul lui WashinEton desprc sepa a ma scuIi lor cle rate de notalii despte innuieEa tulpinilot in tu, ardend ce o cultiva pentru fibre.

pr n 1530,de unuldintre nici conchistado'ii deoarece exisHaproape o dovadi nu pentru pe canabis lul Hernan Codez, numele Pedro lui ci vestici; consumau care rut In a li high at'li fost preamulli inaintede uuaoraoo. 135u,conlorm Ernest guvernatorul in Abel, Mexicului ordonal i-a 1800. Acest fapt se va schimba cateva l-i Cuadrado partenerului sb reducd decenii. sau li produclia, incepusera deoarece,,bagtinalii plantele pentrualtceva s; foloseascA 9i decetpentrusfoar;".Altii speculeazA ca odate c ooiceiul a fumaiarbd venit de a de maurb a fuma de spaniolii, la tradilia kif in stilulnordafrican. Exista dovezi sclaviiimportali ca din Angola adus in Allii au canabisul Brazilia. argumenteaz; estemai probabil porca ca pentru fibre9i tughezji fi adusplanta s; africani fi inceput furneze. ar s-o ca sclavii maconha Orasul de Janeiro inlerzis Rio a in 1830,pedepsindu-j treizilede cu pringi fumeaza. pe sclavii inchisoare ca Ljnite, in Statele canepa textila culera putin de tlvata Virginia 1611,la mai in in pfimei ageziri :rlc an de la intemeierea lost nevoie trermanente Jamestown. la A a autoritile cevamunca convingere de nu :llorbritanice, deoarece erala fel de r.ofitabila o productie tutun.Cea ca de de r ma'epadedin produclia c6neoa

..)

iRilI t i] t l l

1i8r5ti

I,ESTUL HIGH AJUNGEa Egiptul exista nu nici un fel de Dali vina pe Napoleon! 1798 c6ndNapoleon invadat In pentru localde a fumaha9i9. Napoleon alcool soldalii agac; acegtia preluat sii, au obiceiul a de a incercat si-l interziciin 1800,insi cu acelagi succes li altetentative prohibilie ca niscaiva hasis ierbii.Treioameni $tiint; ataiatiarmatei franceze aduscu ei in Franta au de pentruexperimente. se facece prin 1830 hagigul egiptean bucura o popularitate se de A;a fumau,,pentru distractie". cresc6ndi 16ndul in care-l tinerilor portulMarsiliei, dinparadisartiBaudelaire scriain Les peste lumeca tcleis: ,,ha9igul intinde se d;rdpA o glazuri fermecata", ,,Provincii perspective nate,orizonturi indepertate, a urbane albitede lividitatea sc6rboas; de unei Juduni luminate c,ldura sau la incheia densS soarelui apus."Totugi, a paradisul putea gesitnunai fi el, daca ar intr-olingure gelatin, de verde, nimeni n-armaimunci, atuncj trdiacea am 9i

francez I n anii 1840,psihologul I fAcea I Jacques-Joseph Moreau cercetiri pe in despre efectele carele aveahagigul psivindecarea depresiei 1nstrmularea si holei.Dr. Moreau intemeiat asema de nea,,club Hashischins", grupde des un scriitori lunarintr-un carese intalneau din hotel,cendva elegant, acumdecAzut pentru cona Cartrerul al Parisului, Latrn* Soldaliilui Napoleon

suma pasuverde haiil numita din o

in Eurcpa dupdinvazia Egiptuluidin 1798.

DiminealA Dupi". de dawamesk. Grupul organizat Theophile ,,groaznica de pe Gerard Nerval, in Marea Britanie Sta Dup; 1940, Gautier includea ii de 9i din erau Alexandre Dumas, teleUnitepreparatele canabis folosite in medicina clasic6, in cea Si li utilizdri erauamuBaudelaire experimental;. Unele Charles gi Honor6 zante.Scriitorul american Hugh Fitz de Victor Hugo, Balzac, Balzac degi prefera obicei de doars, observe. NIaitarziu,poetul Ludlow, autorulcaiii The Hasheesh marfadintr-odrogherie. Eater, procura igi Asemeni Baudelaire, lui a experimentat Pe atatextazul, li cogmarul. la 1880 cat in de selnfiinlasere ,,saloanele hagig"

Arthur Rimbaud va pentru NewYork alteoraledin Stalele le Ul si folosi hagigul panze pe violet drapen viziunile decorate exotic cu a cEuta 9i din carele provoca ornamentale m;rgele. in a simGanjajarnaicane fost introdusa ,,dereglarea lurilor". indieni contractat State catremuncitorii de

r i , L i ,i ,

,- , i

C[,,tr"/ 1.1;,1 p.,;o L Ji,,Dup; ce a mancatun degetde past5de hasi9,Thophile GaLrtier avea haJucinalil de paietestralucitoare $i 'amestecuri carpe murdare,de iiguri umane ii anicu fiale", lnse ,,doarumorll bln le dezvau a ghearele asculitesi dinfii iaio$i...ca se'mi mormeiein urechezeflemelede ca nu-mi mai aduc aminte, care insa atuncl mi se pAreau foartespirituale".

talacultufala Americii culoare, fost a de a epicentrul curentuluilazz jive al anilol & '30. Exista intreag; o retea a9a-zise de anerede cear". apartamente lJmi']a cu ,,r colorate difuz5, unde - denu,,viperele" 9i mirerezultate guieratul se auzea din ce atunci candtrageau joint ascultau din muzic;la patefon. jazzului, Totii fanii indiferent culoade reapielii, agreau egala in n'rAsura marijuana. Pentru tenar munci un pe tor evreu carec6gtiga dolari 8 sSpt;mane timpull\y'arii in \

sclaviei 1838.in Mexic, in --3, abolirea din --:; revolutia 7910,La Cuca?cha -'a . a .,La ya cucaracha, cucaracha, no la porque tiene, porque : -:le caminar, no (Gandacul que ': ia, rnarijuana fumar." -- :!ate merge pentru nu aremarica nnul armatei tArani lui Pancho de a

Depresii, amintegte igi ,,vipera" Bernie Brightrnan cartea in lui LarrySlotman ReefetMadness, o minunatd sear; de sambat;costa pentr!biletul 10 centi de metrou,20 centiintrarea de in

. t*

\:4 i

Savoy Ballroom Harlem drn si I jur ,: . a ef um at . ) in ulan u l u 1 9 0 0 , i 25 de cenlipentru jointuri. trei { , , . i ulde masiv Statele in Ulite pri'l La petrecerile Brighton din : ::'-:di!l imigranlilor mexicani Texas Beach, in Brooklyn, spunea el, , : -arinarilor aducmarijuana care din de ,,cincizeci tipi isi pasau : s America Centrali. 1916a fost jointuri... in Puteati vA s5 -' p fl . i r-' aot ur a s oldali i o rl o ri c ad rn imaglnali scen;ca c o :'.-."a i L ) m ar m ar ijuan la .rb a p ri n s a a astain 19397" :: : - l: portul Neworleans, unde a':' _ _ :ti )-.l a mr'n .i t^ri i ' a ft^ tt naor i < i dA i n e rn :no e5te u)oara ma i -di ngdo . rodra.u mi c e I A \e D l dnl .l e. ul l

vate slstem in hidroponic rnairepede, cresc in$ exsU r scu cagredlni sAfiedeci e-al e,dod di , d /d u e gre\ol ,a LJne

erorl tehnice. LU ILE I!'IIN Dld'1te canab care e de s crescn n-er'or . np/oia o Lmrnd I drrprop posio d6 I rar ata de umina ar;. Becurie so lncandescente obignuite suntbune, nu deoarece degaj, prea nr!lUcAld!r,pentru cantltatea mlc; pe de uriin; utiizabie care produc. oCultivarea sol estenai in sinple, insdcretterca

llajoritatea !mirilorI uorescente de sunt, prea aseTnenea, slabe, totls une sunt e potrlvite pentru gr;dinde rn;rimea unu p fo d. lap. -ate d lreipalru anle B.c ' l e dama' ei ' rensi tate raogen5d.L. c. Sodiu presiune - suntcele a mare rnai pentru tLrri de lnterior. bune cu e Becuri cu e . l-dog.i prod mdin - la l- ninair||-ao la, pe insaun i cutivatorl prefer; celecu le sodu pentru st rnllainforirea, a deoarece l u a or a. Jn .pa l u,o.ro.al (. md ap'op d. lLmind rodmla. dl d" ALe) be(uri e prodlc ta c; dur6, rnu avand nevo devene tllate, i -ti potarde ochidaca Lriti te direct pot a e e, deasemenea exploda sunt dac; stropite apecAt mpsunt clr t incaincinse. Aceste beclritrebuie f e p asate se caj posibil, sa e rnal apfoape plante de fbra arda plantele agezate 1,2 rneti distanta la

din de becvorprimimaiputinde o zecime pecare primesc anp o cantitatea lumiM de teleasezate 30 de centimetri la distanta. folosesc mate fie Majontatea cultivatorilor perelii fie incenalereflectorizante,vopsesc periiin alb sauii acopera plastic in cu alb, pe gridinile majmari,becurile a$ezate sunt rarnpe mobile, incattoateplantele astfel primesc aceeagi cantitate lumind. de O regul,empiricA citat, de Jorge Cer-

pntru pe9ti. Preamult liliacii mancare Fertilizarea ingr;Fmantva ardeplantele. printre noexces o gregeale este obignulta cu vjci.Canabisul crescut ingri$mante 1ns; naturale un gust are maibun, pellruculturile inrerior. lucru dificil de acest e

B()LII.E Printre animalele diunbtoare obignuite numara se dpugele, afidele, tripgii puricii de 9i (Aleyrodidelae). plante

vantes,autorulcetii lndoorMarijuanaHorar llculturc, esteaceea o gr6drn; trebLi cb jumitate degramde inflorescenti Acestia fi evitaliprin pot si produci pentru in fiecare de lumin,lafiecare de watt 30 mentinerea curdteniei zile,decio cantitate luminA 1 000 de de de pentru watiar trebui* fie sufrcienta aproap jumitate kilogram lun6. pe de VEGETAIIV SIAI)IUT perioada timp caresescurge Este de intre de stadiul plantuli9i perioada inflorire, de produce frunze. plantA candplanta 0 $netoa$ creitecu unupan; la cincicm pezi. Stadiul poate duratre pdn; vegetativ la patru la soiurile satlva luni de cultivate in aerliber, insaestemultmaiscurtla celede in lndlcacultivate interior. plantele in timpulstadiilor vegetative, de de azot, fosfor au nevoie nutrienlii baze: (de N-P-K), abreviate in 9i potasiu obicei primul randazot.Deasemenea, nevoie au de cantit;limaimicide calciu, 9i magsulf fier,mangan, neziu ugoare urme zinc, de 9i Plantele mai cresc oor, cupru molibden. si repede au marmult,luminA, mai insa dac, masacru. rnult 18 orepeziinseamn; de pot de Fertilizatorii fi orice, la produse pentru gridinipani la guano de comerciale

de sporita camera culturA atenlie 9i la tot ceea vinedin afar,. Plantele de ce canabis, alessoiurile lndicacu mai de de inflorescenle dense, suntvulnerabile putregaiul gi asemenea la cenugiu mucegaiul cenugiu.

I

STADIUL

VEGETATIV

produc este in Stadiul vegetativ perioada careplantele frunze$i * cresc indltime poate in durade la trei la cinciluni. Lunina ajutdplantele se creascd rcpede mai vegetattu, nu insd exaCetali!

I.'a fRAI[tfitucataB sL]t

DETERMINAREA

SEXULUI

pinten verde asculit varf,pecandla la femele perechi pistiluri albe. apar de

plantei esentialS, sexului este deoarcce cultivatorii {p Determinarea carcvorsd obtinis/rsemll/a trebubsedeDisteze$ elimine masculii. si

iNFt"oRtREAl\,4ajoritatea soiurilor tivate,maialescele cu de indica, nevoie 12 orepezi de au de lnluneric neintrcruptpentru inflori.in aer a liber, acest fenomen intempl,la ceteva se ziledupa echinoctiul toamnA. interior, de in este determinat iluminatul de artificial, infoputand fodata. rirea fi odat inceputiinflorirea, dureaz; intreFase $ptimani jumetate ce majorititii 9i zecepanA inflorescenlele varieulilor ajungla maturitate. Pentru evita unui a insinuarea gust de chimicale 'ecare in fuminl-alat, c-ltivator i gi opresc fertilizarea inceps; udeplantele dinabundenta cu doud cam saptamani inainte 'ecoltare maialesn cazul de siste9i melor hidroponice. dinbelgug Apa ajuti la e iminarea natural6fedilizatorului. a

CAND RECOLTEZI SA Plantele trebuie recoltate atunci cand au -Fi aju'rs maxinul potent;. la de C-ltivatorii dauseama acest de stadiu plantei al uscand l)ETERMII{AREA SEXUTUI gi o probe cuptor fumand-o obseryand in sau Atunci candplaniele cresc seminte, din pistilurile la baza momentul care in de inflopentru este $ masculii a esential elimini rescenlei coloreaza marocu o viteza se in obtine snseml//a, catsunt cu indemaimare decat aparilia unora sauultannoi, partali mairepede, atetscad cu du-se glandele rd9ina trihomii cu un la cu ganse ca femelele fie polenizate. e sA microscop miregte 30 de orl.Tricare de tind mai Femelele se creasc; com- hor:i t'eo-ie f e total de,/voltali. inca oar sa pacte, masculii lungi, majoiar mai insi gi transparentiavand culoare g;lbuie. o ugor ritatea cultivatorilor c; ceamai spun in aerliber,recoltarea adesea este inbundmetod;de a-i deosebi cu este ajutorul bobocilor, apar o care cu sAptemanA doua inainte inceperea de sauing ,,Boboci" ji,tiin cultun de case,fisplata penlru un

Cultivatorul trebuie fo oseasca nu sb niciun fel de pesticid poate care ajunge in pl;raniicelor cate lumeaza recolta . dir lL

infloririi. Plantele mascule floricare fac seaman; nigte minusculi de cu ciorchini banane. inceput ca un singur La apar

pot fluenlata vreme. de Ploile abundente poate d;unaplantelor, umiditatea iar favotizaapati,lia rnucegaiului, ales cazul mai in vatieleliiindica. Este mai binesatai p antele decat le sA smulgr.

0uUt;i :i

srcuRAI{TA sr,,cuLTURtLt DtGHERTLi'CULESUTtrebuie culese curelate, apoi 9i 9f Atuncic6ndflorilese maturizead, pentru produce ialb6de calitate o supedoare. uscate atenfie cu a

(gi Deoarece canabisul ilegal este linti este o ispititoare oentru holi),cultivatorii trebure sa persoanele fiefoarte atenli niciodati ca grddinile De nepotrivite nu afledespre $ lor. fapt,ideal sa nu itie nimeni! este Dad este cultura interior, o de mirosul o poate degol9i orice da indiciu poate care da de b,nuittrebuie ascuns griii de musafirii cu nepoftili. DacA o cultura aerliber,treeste in pentru in locurile buiealesun locizolat ea. plantall marijua.a in care cauta de c,,politia elicopterele", cultivatorii nevoili sunt sa sacrifice lumina solard iolosul in camufl6rii. S, c-Tperi bec 600dewa!,o nasa Lr de pentrL si re'lu)( 100de pacrcte vate flux de si mineral; cartea credit sbcerisA-fi cu de 9i fie livrate adresa la Jnde cJlt;va vei canabis nu este gest prostie fel deflagrant un de la pe cume acela a-tirulajointuri treptele de cl,dirijpoliliei ora9, las6 urmi din insS o destul evidenta de dsspre intentiile tale. USCAREA SIPISTRAREA pentru prepara iarbi de Suntesenliale a o calitate. surt de c,,Bobocii" curilati frunze foadece ca pentru mici manichiuri. Ace$tia grij,,penhu nu manipulati mare trebuie cu a glandele regin,. deteriora cu Apoisunt ag,tafi coditi, de intr-un intunecos, loc uscat, cald9i bine ventilat, nu cumva muceca se giiasc;.0 temperaturi ridicate ajuta mai va piard,ungruphidroxil canabinoizii sa acizi si s5seiransforme THC, in insi prea multa dldur; poate degrada THC-ul CBD. in Cand tulpinitele suficient uscate sunt de incat$ trosneasci atunci candle rupi- in modnormal dupacincisaugapte - ,,bozile suntnumai bocii" bunidefumat. acest in moTenl.sunt depoz'tali borcare sticla ir de sapentru pistrarea frigider. in pungi plastic de in

tD Pentru a fi gata de rccoltarc, inflotescenlele tebuie se aibi ti honi depli n dezvoltafi.

] l

I

sunt a, ,,Bobocii" puji la uscatpentru de 5-7 zile tnainte a

,r fR(li-l,llil [ri]iB,5Llt

SEMINTE SIINSELATORII,rt

joac; un rol important cultivarea Companiile seminle de in canabisului, * e mai alesin cultivarea propriile Avandu-si originea din case. in Amsterdamul anilor'80, reteaua cultivatori aprovizionau in de care cafenelele olandeze, au fost remarcate publicabiala inceputul ele de a ni l or '9 0 .stazi, rnairnL-rlte de compan pro zeci i pentru fiind dLrc seminle vanzare, ,l e localizarep incipan Amsterdan n ! Columbia Britanid. Printre acestea se numAr; H. Seeds, Flying Dutchmen, T. Mighty [,4ite Homegrown Fantaseeds 9i Sunt distrlbuiie magaz prlncornand; in ne, pogta;gi prininternet site-Lrri nume pe cu:,k O duzind de seninte de canabis de cea nai bune calitatepoatecosta nai mult decetgapteopt

s

l\larc ocupe magnaiului canadian Emery primele pagini revistei 12 ale Carnabls Culture, Iunizand585 de soiuripentru 37 pachetele pentru Prefurile decompanli. con!nend numal deseminte 10 cornandate prinpo9t,variaza la 15 $ pentru de o mafacon.na pana 300 $ pentrla soiu'i renumite NYC ca Diesel Jack sau Herer. Lainceput, cornpaniile urrnarit au cu pote-traldiverselo .l arentre varietE!iLd ri qau dp raLLe isticile cregtere interior de de gi s\terior, sezonu inflorire producUvitatea. de lvulliau incFput preluri 3-5 S pes5 cu de ma-tJ. iotu:iunele soruri cosLa l5 $. oot lG provenite la Seminlele de ,,feminizate" hermafrodite, feme polenizate plante e de alecerorurmagi suntaproape totalitate in feme merltz premiu. sitewebcare e un Un cvindp 46 $ - oacher 10 5eminle de dc Sl,unk | rere80 $ pent seminlele'em # u nizate. in este discreta toat; lumea" ,,Livrare site-ului World Wide Seeds sloganuLAlbd), Web. White Widow (Vdduva de un hibrid brazlliano-indian satlva

ul*?"

lanlezisle, NaturalMystic,Heaven's Stairca wa, sauexplicite, The ca Amsterdam Seed Co.(in Vancouver). CataLogu seminie de al

weI

Ii.ll.

in serelor cuhdlcaoblinut cafenelele dinAmsterdam mandregte ,,forse cu marea intensa cfistale" i faces, de care

Seed Read & distribuie seminte in doar Europa. seminle canabis de doarca ,,Vindem suveriruri" jusrificarea ceapare este tipic; pe un sitebritanic doarcu cateva renduri jos dup; ce susline detine mai ce se,,doar minlede la vanetati verificate marijuanade pecarele livreaz, promptitudinein si ,,cu secret" oriunde lume.,,Minunatele in seminte canabis pecare Fl de le'u'nizAm noi arate ,,0planu verde ca crescutd ln provocand euiorie pute'nice -insoare" ..0 . Perioada inflorire acestui de a hibrid trebuie in cultivate t ri rafionale, undeconsumul legal, arfi in Olanda, este cum Belgia*

tr

.qi* in Marea Bitaniesunt

sauElveliaspune altsitebritanic. un senintele canabis, de ,,Daca legale a6ta tinp cetnu le cultivi. dureaza s;ptamani, stadiul 10 iar vegetatrv traiegti l\y'area in Britanie, putem ili vindela in Statete Llnite, pene sesi doar sSptimani gradinile 2 in hidroponice. un prelfoarte pentru marenistemomealA Un pachet 12 seminle de coste 105 $, 94,50euro 66 . Un pachet 16 sau de seminie Jack de Herer banca din de seminte Sensi Amsterdam vindecu din se 154 $. Acest combind dintre soi cele ,,trei maiputernice varietali cunoscuie om" de insepedigriul rimane seu secret, 9i ,,carafAf, ^Anh ' ^^.r-.^1."

pescuit hran; pentru pesari, nu sau insA trebuie niciun cazsi le cultivi." in Cum sunt ascunse semintele r;mane un secret breslei. al s; s6-ti ,,Trebuie {ii capabil g;selti bunurile interiorul pachet" in acestui enungun siteolandez.

ninlele lolositeca mencarc pentrupesd suntilegale dacdnu suntsteilizate.

l

\.'

problemele Pnntre obignuite numira se semintele sezdrobesctimp.rl care in tra-sportului, seminlele sedovedescfi de care a calitate inferioarA carenu germineazA, sau pur ori dealerii p,sireaza 9i simplu care banii clienfilor, difl ndcinste, dinincomfie fie petenle crasd. Majoritatea vanz;torilor de pe seminte bazeazi reputalia unii se lor; insaar putea scoate banibunidoardin pentru activitatea urm;rire de desf,gurarea in buneconditii acestor a transporturi. in Statele Unite atatlegile statale, si cet posesia importul celelederale interzic sau de seminle canabis de viabile. Unele companii, cumsuntSensi Seed Bank British 9i

I

TEHNICI, INSTRUMENTE

sr0BrcErlJRlamintiri sunt atent analizate dimineata. Sunt conuins ,,Aceste

cd existdniaelui depercepgie autentice frapante, accesibile fi pin intermediul canabisului, deuin... de negdsit lQsalui.' care inCarJSagai, pseudonimul X,"1970 sLrb ,,[4r.

UTILIZAREA canabisului inseamnd maimultdecat mult inhalarea fumului. Existi de mii pentru fumStor instrumente;i tehnici, obiceiuri. Figesturile Chiar instinctive un experimentat, prin cumarfi rularea joint, dob6ndesc exerciliu. unui se Starea mental; a fi ,,pierdutmoment", de in cuprins nuanle de senzitive libere Siasocieri poate interesante, fl o bineveniH alternativAobligaliile la lumegti, aregi consecinte insa cumar fi s5 n-aichefori $ nu potisafacifaleacestor obligalii atunci cAnd foarte esti problema personaj povestea /uat.Probabil maibinea descrls cel un din luiTerry Southern Red-Dirt Marijuana, a definit cand programului diferenta ,,marijuana timpul dintre din de gi lucru" ,,marijuanaduminicd": existA deintoarcere marfa - te nAucesfe. de cale cu tare .. ,,Nu trebuie teasiguri nimeni si-gibage sA cd n-o nasul treburile inainte intri trans5." ?n tale sd in DupA cumspunea raperul Aceyalone, trebuie inveli,,si-list;panesti se euforia". pe pe situalie vial5, sa-icalci oameni nervi de o dac6 egoist esti sau 9i, cain orice necioDlit. I

It' FR A T tit,tt t l c a u a s ] ] L ] E

I UTILIZAREA LU CANABISUprezervativului, a inv;la Si fumezimariiuana la fel de ugorca ti folosirea insi e cum si apreciezi si controlezi intretimp, starea euforie mult mai complicat. de e 9i ingeniosi ndscocit multitudine metode a 9i-ointroduce corp. in consumatorii au o de deF U MA T U T jointul, Metoda este tigara marl cu clasic; juanarulatd man6. de Este simplu tacut, der* Un boncdeptastic in stilulanilot '7O,o pipa cu apdinaltdti tubulad de oiEine thailandeze.

a l;r; 0 metodi pentru fumahagig prpa doutculite s6 strieste incingr s, 9i vegtihaliiul intreele,apoi$ inspari fumul carese degaje. metodiestesd lipelti Alt; o bucificide ha9i9 un ac saude un de punand varfde culit,pecareo aprinzi deaa supraun borcan gurain jos pentru cu

nu estenevoie alteaccesorii afar; de in de hartie, esteuior de transportat la fel de 9i ulor se scapi ea,9i nu sare ochi.Cea de in

maiobi5nuitd varietate spiiff-ul,un este jointmarmare, jamaicanr, colecta fumulpecare apoi tragi tine. il in conic, origine de gi foaie Trihomii uleiul ha$ig de suntcele b/urt-ul, jointrulat un intr-o de ii in tutundintr-un trabuc locde hartie. Pnntre mai se creatiile exotice numiri jointurile de inn;dite ,,laleaua", ghem un 9i

produse canabis. mai puternice din TripipS homir fumeazi maibine dink-o se cel joint.Cu rnice, inse potfi rulatiii intFun

ganlade mariffea unuibec.fumatprintr-un uleiulde hagig pot unge se toitede rulat, pip; de paisauo leavade pix. Pentru intr-o astae nesau,maieficient, pune se de voie o mare de cantitate iarbi ti e greu sticl; gi seincilzegte dedesubt. de sAo fuci si ardi uniform. principale fumat metoda de CealaltA VAPORIZAREA pipa. implice incelzirea controlat6 a canabis Este economica, Procesul maa este pentru se pierde mai putinfum 9i ierbiiti apoiinspirarea vaporilor candse cE pentru,,bobocii" ajunge temperatura doritr. Se bazeazd maibune la este ioartelipiciogi, caresuntgreude jointii pots, nu a.de rulat intr-un indeajuns. cu bongu Pipele ap;, inclusiv pot $ filtreze rile,ricescfumul9i unele foarte toxine, din bong iar tragio doze mare fum. de pe principiul THC-ul evapor;la o c; se (1800-2000C) temperatura micA mai vegetalS decdtaceea careardemateria la (230"-235"C), astfelpe utiliscutindu-l zator maiinhaleze s; toxinele fum, din Acest mai aspect esteimportant alespen-

frecvent, scop in Deobicei, americanii fumeaza haligul tru ce-icare-lutilizeaz; igi mai Totugi, tragi se J;ra$ simli din pipe. Europenii ruleazd degrabS medical. fumulesteciudatpentru mullifumitori. un sp/lff de ha9i9 tutun. ii

Il | ll l r 1] l i l ST R U l i i ti lS r J Bi l fl l l R l Ii

.1ascule, nu sunt s. 'runzele plartele carp prea puternrce s.rnt dace lurate,insa tot contincevaTHC. Deoarece THC-ul este nu hidrosolubil, trebuie combinat alcool grAsime cu sau pentru fi absorbit organism. a de Refetele (negrese) alie clasice suntbrotyrles 9i orSiitJrere, canabisJl ilse poare g;tit if aproape fel. orice Dureaze putrn orAdouepene cel o ce canabisul ingurgitat faceefectul, poate iSi chiar daca trei stomacul plin.Consumae toriitrebuie fieatenti sindromul s; la ,,NL sirnt mare lucru, decimaimananc una". pentru Tehnologia vaporizatoare este inc, in dezvoltare. [,4odelele comerciale maiieftine aproape sunt universal conside gunoaie. oameni avutrezulrate Unii au cu tatemaibune improvizatii implic; ce pistoale lipitli alteunelte de asem6nStoare. Cele maibune modele comerciale prezent afigaj pentru din au digital temperatur; costecel pulin200$. ii in afari de cost,dezavantajele sunt: de dozamare vapori, aproape un bong, cAt gi consumul electricitate gradulprea de marede difacultate utiliz;riide cetre al oameni foarte,,luati". MA CA I UL S; m;nanci canabis de asemenea este gi maiszn;tosdecats;-l fumezi te poate faceh/ghpentru perioadilungi de timp. o Este maibun; cale a luao doz; cea de mareii esterecomandat, alespentrmai in medical, nceice-lfolosesc scop daca au nevoie ins; de etectinrediat. Este de asemenea bunametod,pentru folosi o a:* Pfijhutite de case

Mute caienele Amsterdam incetai din au sa maivanda spatiale" dupi ce ,,pr,jituri prea multiturigti pragtie. f6cut s-au

sunt cea nai obitnuitd cale de a nenca maijuana.

I

I5

:* Attep6rile consunatoruui ti necliul nturajuI I la in careseaf6 suntprincipalii lacto carc

fumezi perechea cu intr-un budoar lula minalumanarilor, avea vei foarteprobabil un hlgh erotic.Daca tumezi oameni cu carecrezica ,,liar infigecutitulpe la paranoic. spate", mariganse devii ai sd Dac;staiintins o pipa cu dupA ai fuce mat iatbe12 ore,suntslabe speranle sa te trezegti intr-oor;. poate Ljtilizarea regulatisauintensa crearezistenl;. binese ai rezistenle E

ASTEPTARILE ce doui fumuri de $I AMBIEI{TUL pentru nu te doboar; pentru este foarte iarbibun;,e rautotodata Canabisul undrog c; pe subiectiv. utilizatori l\4ulti neex- reduce nuantele uimire infiorare de 9iperimentati trebuie,,sA invele" cum si fie h/gh,se recunoasc; e ceea simt.in timpce L.rne ce varietiti s; stirnuleze tind unele sEri- amuzament, oboseal;, paranoia, senzualitatepersonalita la care simleai inceput o simpl; le la ameleal;. Dac;eFti complet,,luat", cel prietenos, maibine safii intr un cadru e tolerant dac, nu cumvaprospera arta in de a te comporta nebunegte de a fi 9i incoerent public. in

teafiec;ruia, fiziologia creierului, Maimultnu inseamnA intotdeauna a$epurile ambientul esenliale maimut. Dacd in Amsterdam, sunt egti este ii jointintro cafenea pentru gi din efectu Chiar ui. maibine fumezi calitatea s, un cauza alcoolului, drog un care necesit, o cantitate mare, mai oamenii devinfericitisaumorocanogi, mai iubitori mairei,iara desface sau o gampanie n!nt; nu este fel cu la la a-tiineca amarul intr-un dupd bar o desp;4ire. Prinurmare, iarbaeste cu multmaiprobabil intriintFo sa de dace stare frenezie extaz ti intr-un esta clubin care auzi chitare stridente ritmuri 9i de tobeii bas9i traiegti mai degrabe high inteun RISCURI PEl{TRU SAI{ATATE Nimeni, n-a niciodat, muritde supradoz; pe de canabis. Efectele termen lungale fumatului canabis sLntbinecunosde n, cute.Conline cam aceleagi substanle canpe gi cerigene carele gesim in fumulde ca 9i apoisdte ducila muzeu safii hipnotizat artalui VanGogh, de decatsd fumezi nou;9is; nu maifii in stare zrcl s; altceva decat CalaoisJl trebui ar sa ,,1-'e". te fac; setr;ie9ti viata maiintens, s; nu devin; viala ta.

sau vegetal5 apringligare alti materie policicand filosofie benzen hidrocarburi lectual disculi aromatice 9i Tntr-un siudiu carte. de Dacb clice. Donald Dr. Tashkin la University de

rtI rct. lyRu]\tiltTt st0Btcfl|lRt frli

ol California LosAngeles gasitanodin a precanceroase pulmonar rnalii in lesutul al fumitorilor iarba, special aceia de in la fumeazi tutun, orjce care in caz,pene $i in 2002 nu s-ainregistrat un cazde nici pulmonar ceicefumeaz6 la cancer numai canabis, conform Ethan Russo dr, din Montana, specialist marijuana ln medicinala. Majoritatea fumitorilor iarb; sunt de putin expugi multmai riscului cancer, de chiar dace lumulin plamini tin maimult. pulini Foarte oameni lumeaz; care singuri pe 20 dejointuri zi. Un studiu 1997, din pentru efectuat organizatia de menlirerea pe Kaiser sSnAtilii Permanente 65 000 de pacienti peste12 ani din zonaSan de Francisco a descoperit {umdtorii Bay, ce probleme de iarbd aveau murre mai respiratorir decat nelumatorii, rah mortainsa litrliiin rendul nu este lor maimare. psihice Oamenii careau probleme ca schizofrenia depresia sau trebuie fie se foalteatenticu marijuana, deoarece le poate o starede depersonalizare da sau irealitate. asemenea, ii facepe De iarba nervoti paranoici de uniioameni sau acegtia renunta maifumeze. obicei s-o c0 D US UL A $t Nt l M de Consumul canabis influenteazd nu condusul de multca alcoolul. multe aia Mai studii, dintre care mainotabil unul cel este pentru guvernul efectuat in britanic 2000 pentru testaperformanlele a oamenilor la drogafi simulatoare, indicat fum;au ca torii de iarbesuntconltienli timpullor ci pnn de reaclie estealterat compenseaze si condusul incet.Totuii nu stereco, mai mandat conduci se candegtihigh. Nu vrei pe p;truns sa te plimbivesel autostradA, de la stopuri, vreun cand dobitoc arogant intro masina sportiti taiecaleagi franeaza brusc.

* Canabisul conline nulte din aceleasi toxine ca si funul de ligad, ins, pulini oameni fumeazi 20 de

deamefealede raulrubicond luminilor * al Si

Nu exisB nici o dovade cd Fidel Casto (in pin plan) sau candidatul denocmt la yegedinlie in 1972, George Mccoven Gtenga),ar ti fumat weodati iarbe. De asemenea,nu trebuie sd fumezi cend conduci.

I

,]86 I NA I ! I T, I I U A N A B I S UL I C

CANABISU LSICREIERU L,

Degicanabisul esteal doilea mai folositdrogrecreativ lume,abiarecent cel din s-adescoperit modulin careinfluenleaza gi creierul se gtieinci foarteputin.THC-ul din marijuana fumati ajunge creieraproape la instant.

de trece apoiin /\ bsorbit pl,mAni, l-\ sdnge traversea/a si foarteusorbariera gi dintre sange creier. creier, in se leag; receptoni de canabrnoizi AcesCB1. tia suntlocalizali princioal cortexul in in gendirea, frontal, carecontroleaz; in* Cantitatea THC de

gi de William Devane ,,anandamidi" cetre Raphael l\,4echoulam, cercet,torul israe pentru prima liancarea identificat dat; prodLce asemenea THC-ul. Creierul de si un alt canabinoid numit2-arachjdonygly (2-AG). cerol Efectele canabinoizilor endogeni similare acelea sunt cu ale THC-ului; sunt$i altemamifere mai care

nevoie pentru a fi high este de nai putin de I 10O de nicrcgnme.

hapocampus,centru memoriei, un al in cerebel ganglionii barali, carecoordoii

neaza mrgcarea,ir sistemul limbic. ce au canabinoizi creier. in ti influenteaza Aceste emotiile. locatii coresIn cadrul sistemului neryos, neuropundariilor pulernic cerebrale prinsinapse, vasculari- transmii;torii circulA leg, zatela oamenii Pentru fi h/gh, drogati. a estenevoie doar20 pan; la 80 mg ca de THCs, ajung;la creier, conlorm farmacistului britanic Leslie lversen in turilemicroscopice neuroni, djntre fie stimulandu-i trimitA se semnale, fie inhibandu-i. Receptorii suntpresiCB1 naptici, localizali inaintea chiar sinapsei, gi anandamida, spune neurochimistul t

l

DaleDeutsch, funclioneaza un meca,,ca pentru incetini transmil;torilor estenoradrenalina. nismde feedback cum a actiSistemul recepiori de CB1a fost descoperit inceputul la anilor'90. Descoperirea a inspirat cdutarea substanlelof chimice endogene (carese formeazd natural) se ce potrivesc acestor receptori, cum a9a endorfinele potrivesc receptorii se cu opioizi organjsmului.1992,a fost ai in izolat canabinoid un endogen numit vitatea', inhiband impulsurile neuronilor, in agafel incatsa nu devin; supraexcitali. Creieru sintetizeaza endocanabinoizi atunci candcelulele nervoase stisunt (mediatori mulatede neurotransmilatori chimici) gi cumsuntglutamatul norepipoate asemenea nefrina; anandamida de sa suprime eliberarea neurotransmitatorilorinhibitori.

TheScience Matijuana, cantitate of o relatav comparabil; nivelul cu neuro-

ETECTELE SISIEMUTU I CATIAB IIIOIO fi Astfel,sa fii high poate pentru muzician in general, etectele sistemului canabinoid minunat un suntsubtile, conform Deutsch, lui fostul careinterpreteaz; improvio Cannabinoid Research zaliecu o tenurehipnotic, dub-reggae de 9efal International penEsteimplicat reglarea Society. in apeti h douacorzigi poate un dezastru fi peristaltismulu tru cineva tului,presiunii sangvine, careinvatao pieseclasici gi gi intestinal, senzaliilor durere probabil avand de numeroase masuri schimb;ri de Afecteazi asemenea vederil, de starea sufleteascAnimeninu stieinc; exact cum- Fi se crede alute ce sistemul ner vossAcontroleze stresul cA aclioneazi si ca un filtru pentrumemorie deci poate selecta anumes; refinecreierul, loc ce in si lie inundat un fluxde informalii de O senzitive. ata teoriesuslineca ajuti creierul uiteexperienjele s; traumatice, cumeste durerea intense timpulnas. din terii. Alcoolul opioidele stimuleaze de 9i parte asemenea sistemul canabinoid, a pentrucareproduc plicere. motivului AtuncicAndoamenii consumicana. bis,spuneDeutsch, THC-ul ,,coplege9te sistemul" receptorilor Stimuleazii CB1. apetitul, scadepresiunea intraoculari ii afecteaz, filirul nemorieiprovocand LnL. dintre celemaicunoscute efecte utiliale pierderea pe zariicanabisului, memoriei termen scurt. Acesta fenomenul este de aee,cevoiam zic? canduili la ce te sd -, gandeai cateva cu momente inainte.Projerbiiasupra babilestecauzat etectul de cortexului frontal,carese credece este p memoriei termen scurt ,,administratorul" hjpocampusului, convertegte care 9i asupra pe impresiile imediate memorie termen in mai lung.Oamenii drogali descurc6 se mai greuin general testele memorare la de a gi unorsecvenle numere cuvinte. de cheie. orice in caz,se pare marijuana cd nu gterge amintiridejaintipArite. THC-ul canabinoizii endogeni sunt 9i metabolizali diferite de sisteme: THCeste absorbit ficat,in timp ce anandamida de de este descompus; o enzim;numiti FAAH. din liniile cercetaremediUna de a pe camentelor bazdde canabinoizi este gisireauneisubstanle cares; inhibe paralela acliunea FAAH-ulrelativ cu inhibitoare Prozacului a asupra reabsorbliei serotoninei, bazafi pe alte mecainsa nisme pentru cregle nivelul anande a damidedin corp.Aceste medicamente ar puteafi folosite versiuni ca netoxice ale pentru marijuanei medicinale, reducerea * stresului stimularea sau apetjtului. cale O opusA estedezvoltarea antagonigti de aiAcliunea FAAH-ului, enzima carcdescompune la nivelulcrcieruluicanabinoiziilntro celulA neurode blastomd.

It

f\cahabinoizi, substanle chi micecarese leagS receptorii de CB1, ins, le blocheazA acliunea. Unuldintre e i , n !mi t SR 1 4 0 7 1 6 A, presupune se ca pentru va fi dezvoltat medicament ca sciderea apetitului pentru sau stim!larea

CREEAZA CAI{AEISUL DEPENDENTA?Cas cocaina. rerorna drfetamrla, 5i TFC-Ll activeaza e,bera'ea oopa^.in; de p,ce e" a c'eierLlui ils, ea ,,ca sp.e poate provocat man acelaFi efect fi de

care9l sex.Utilizarea repetate regulatA si -emoriei, toate Deutsclcu ca avert,leaze ducela tolerant;, mecanisrnul insa este ca oamenii vorlua,,pot foarte fi recunos, dr pulea provocat 5c; care-l I de -l: pot lrascibili". THC-ul CBD-ul ajutala derea numarului receptori in de CB1 9i reducerea provocate accidaunelor de anumite zone creierului. pare ale Se ca prin dente cerebrale, protejarea feuronilor exst; si un sildro^]de sevraj lecompll de efectul produs hipe supraexcitalr de cat la canabis, multmaislabdecer insA secretia glutamat. de la opioide. orice in caz,deoarece este Principalele efecte intoxicatiei ale cu pste1c , arabis dispar pdlruore9i nL i1 o dovade ar ramane ci reziduuri THC de in creier. oticecaz,celeva ln studii in au dicatfaptul persoanele colsLme La cafe-l pe prob intens termen lungpotavea eme uloare functiile cu cognitive, alescu eli mai minarea informatiilor relevante, astie incat* Spre deosebrrede pot oaneni, $obolanii s; moafi de suptadazd de IHC - insa esrcnevaiede o

nevoie siptem;'r pentru IHC J sa de ca fie eliminat totaldin organism, acest sinprin dromtrebule inlaturat artificial, adml nistrarea canabinoid cumeste unui opus sR 140716A . Spre deosebire oploide, de alcool 9i pe-r'ucalabrlo,z a te drogLri depresive. suntpulinirecepiori tr!nchiu cerein

pe sa se poat, concentra sarcinj complexe. bral,regiunea controleaza care respi .Jnt neSljablle insaaceste eme prob oaca rati a b;l ;i l e i ni ri i . D ' - dca" t ^]otv 9i le compardm acelea provocate con- nu se poate un om sa moare cu de ca de s u rn us l m i l ad e a l c o o . r (Existi supradoz, canabis. de o dozbetale THCla sobolani, de , care creierul putln au mai complicat maivulnerabil, pen gi dar tru ca un om sUajungd o doze la comparabil; trebui fumeze ar s; ceteva kilograrne slnsem///a cateva de if minute). EUIOR IA Princlpalele e emente care determlnA puforiei asteplanle. calitated sult altJra jul 9i doza. Dozele suntin acelasi micl gi timp relaxante stimulative, doze iar e mar amplific, senzatiie, avand tendinta

$

r sTRUr Itl]rltcr Ertsl08rc8L]Rr a..r

Ajunge la cteiet in c,teva

provoaci $ fie sedative, ocazional insA paranoia. Timpul esteperceput distorsionat,p;rand general lungdecat in mai in realilate. Perceptiile senzitive intensunt sificate atenuate totodatS, ,,ghiveci un 9i pe careil transforme utilizator intr-un gi savant inspirat juc;ui sauintr-un mototolmut9i greoi. Consumul canabis de ta\otizeaza asemenea de somnulprofund, insi tinde suprime sb visele faptconfirmati; de m;surarea undelor cerebrale 9i de relatarile oamenilor. lversen numegte unul din aspectele prosteascA"un constariihigh ,,euforie ceptcarear trebui fie familiar sA-i oricui a fostvreodate la ,,b5tut cap" de cineva pAlivragelte line predici care despre 9i cevace credec, estefoarteamuzant sau profund. oricecaz,multe extrem de in pe din lucrurile cafeoamenii gandesc le gi le imagineaza simtcandsunth/gi sau rdman valabile lumina in sobrietelii a de douazi dimineati. Multe efectele din canabisului r;men

THC-ul clin fun este absotbit din pEneni in sAnge.

Ritnul carcJiac crctte c6nderti hizh.

I

ln mdduva spinaii enstj

feri explicalie. exemplu, De nimeni nu gtieinci exactde ce iarbaii facepe oameni rad5,sA intrein sA uansape muztca sa stmlaca au sau orgasme intense. multeaspecte mai Ca aleminlii,acestea rim6nincaascunse in gi misterioasa leg;turddintreganduri

* Matiiuana afecteaze mai multe Nry ale orEanismului, inte ftbuie sd fii indedibil de drcEat ca se uezi cd-li poli vedeaprcpiile n'tuntaie, oreane ,i oaseddlucind ca in aceasg scanarecu rezonanlSmaEnetc:l.

procesele neurochimice.

ACCESO RIINu polisi fumezi canabis f5r5instrumentele necesare. Chiar si vechii scili,careinhalau de canabis fum in corturi, secole cu inainte inventarea de hirtiei,aveau vase careardeau in ,,bobocii".

n

ile ccesor pp'L

dnabr\- pipe, oile auoe\ enilo ino- . -

pungile chetatb pungi guno,deoafece in de cuferrnoar rare. sunt F O IT E D ER U T TE LA pentrLr fumatcanaCelmaisimp[]accesoriu de bi b s, foilele r! at suntdispon e in rnii in anii'60,fumebrul b6rbos de devarieuli. peamba foltelof Zig-Zagdevenit a ernajul de marijuana. alt tln b emaconsumatorilor BambL-r, a devenit termenul brand celebru, gener pentrLr in NewYork anli'70 c foite in al Bambu?" iarRlzla , t '80 ,,He, niste oc!pa ocs rniarin N4area un Britanie. ndustr a explodat anii'70,cand in a puteai gEsest imprimate steagul sa loite cu sau de sau SUA cu bancnota 100dedolari foilerozcu arom6 toxic; capguni de sau galbene afom;de banana. Rubln, Buft cu pentr! accesoriilor canabis, a magnatul pe dLrble, numite scos pia!;foite m6rin're de adresandu-se fumetorilor care E Z Wider, rua! cate dou;fote lipite. urmat Au foile de merime intermed lrlz st l\l+ arA gi Cheech Chong realizat album au un

/-\ d e r-la t s ate e lprle

rlo al.o eo ora r i- c ep; ' 0. . a i

'70, in c udafaptului eraula llrnta eg d incepAnd 1980, vanzarea pipein cu de StateleUnite a fost sustinutalegalde ideea fictva ca vanzbtoru habarn,avea clneva ce le-arputeautiliza fumeze sa iarbb, egile iar federale interz bonguri au s e. lvlulte accesori pe carevesticil din le le idL de a gaLd s--t ,ndioon.bi" in alre!a i. garla se vl|de impaDe exemplu, Jamajca in

,.'

I* Puten alege dintr-o nare vaietate de foile. Cele cu arcne de banane(in stanEa jos) eQu popularc in anii '70. Au lost scoasede pe piaF abia rccent, cAndau apdrut arcme nontaxice,

Bambu, dupi loitele Bambu

(Unii intfeaba ceiim, se daca plicati bamboo" inseamni in itiaud ,,big vorbirea mare"). iamaican,,,penis ln l\4area Britanie, m;rimea sp/lff-!lui estedeterminata numarul foilefolode de sile, exemplu de..crnd de unul forte", chraf dacape piat; existA de 10 cm pentru foile spliff-uti. In tvl2, o asoctate Latfiornra otn numiti Amorphia vindea Acapulco foile Gold facute canep;, ideea a strange in din de banipentru nereu9ita o initiativa legalide pentru * zare marijL-ranei. a in timpumiicAriiO |isnifi pentru iarb|, loade H pentruasl6u rena,,bobocilipiciosi. i"

!

!,

\

I I lllLl u

l }i i l I l L tl

canepd anii'90 a renescut din interesul pentru foilele c6nepb, ast;zi din iar sunt disponibile m!ltemerci. mai Cum spunea un produc,tor in canadian 1996,,,este foarte amuzant verioamenii lumeara se ca odata iarba". cu 9itulpinile P IPE L E Pipele reprezinE maiveche metod,de cea fumat. prima Amerindienii, auidcut care pip;cunoscuta lume, urmi cu 4 700 din in pipe deaniin vestllCanadei, sculptat au e aborate piatr:pentru din tutun alte li frunze. Arabii fo osit,ookah, au narghile e pentru gi cufudlrn lung, atat hasis, c6t pe-tru tL,lL,'. din I 600. iarfum;tor Lan i degan./b India din foloseau chliiumuri, pipedin lut modelate form, conicA, pe in care tarziu mai le-au adus Jamaica. in pentru Pipele vandute special canabis, pentru nu inhala care o sitemetalice au a

cenu96 aprinse, aparut alr odate headcu shop--rile, slarsitul lor'60.Principala anu leleproduse p'pele dir bronz mici erau saolpl, formate segmente din insurubate. frau ieftine, deveneau ins6 deranjant fierbinti. de Unele aveau formemaiexotice, exemplu de pipele de cranii de penisuri. recente sau l\,4ai britanice Raswell seam;n;cu o fadu.ie zbugalvanizat.folosesc r,toare aluminiu din Se piatra lemn!1. gi de asemenea, ceramica, O altecategorie pioe de sJntaia numiteleore ,llter'(sau,,bate"), tub sublire un pentru incapea cu suficient spaliu capat la a iarb:catpentru fumsaudou;.O variun pictau ant; obignlitA ceadinmetal, este s; semene o ligari cu fi tru, pentru cu a-i peceicelurreazb public nufre ir ajuta s, depistali, trmp nrmenr obsery6 at;ta nu cat cd ,,ligara" seconsum6. pipe,,canu Alte ruflate" arata niltestilouri, ca tuburi rul de saupagere. pipele Cand ai nirnic indemani, nu la potfi improvizate giurirea prin unorobiecte din cas, cutiide bere de suc,prefe sa! pentru rate fiindtuburile carton de aplicat ta-ooane !i fabricarea sitedinfolie ure (in dealumrnru ra.esearde in iarba. genepentru ral,folosirea tuburilor aplicat tampoane un ritual este exclusiv feminin, din pentru cauza fobieibSrbatilor orice de tine menstrualie). Sticla borosilicat acumun material este popurar prpe mana penku de sLrflate forma in de bate, linguri, variet;fi marinumite sau rnai hammer she ock.Suntcaracterizate sau prindesene psihedelice, intricate gi spirale mL.rlticolore. Avandu-9i originea produs ca deadizanat hippie, vandute turneul la

* hei pipe, una din sticld mafi, ur cvasichillum dl, lenn 9i una din piatd.

I:

I

l-

l

IIl l IIIC ]l l S TR U MTlOB ]C II|l9:I S Il TE R

pipele sticldau irupeiGrateful Dead, de la anilor aiuns afacere o importanti sfarlitul '90. Oragul Eugene Oregon Mecca din era de suflitorilor sticl;. RI BOI{GU Respectat lum,toriide marijuana de 9i ridiculizat necunoscdtori, de bongul o este pipS apd, cu dintr-un vas9i un mic compus panaaproape diagonal de tub lungintrodus in capat, unde afl; apa.i9i areoriginea se Thailanda. esteEcut din bambus, a unde 9i aiuns Statele in Unitela inceputul anilor popular, imediat datorita devenind '70, maricarepoate tras6 fi dintr-un fum. dozei Rafturile headshop-urilor plinecu erau de bongurile acril, din uneori o indltime cu 90-120cm. chiar Apadin bong, carepoate mirosi frecdezgustator nu este daca schimbate varcatd c6ndvreun vent,esteinevitabil ataxic peste de vas.Un bongbritanic drogat cu fundulrotund numesje Wobbla" se ,,Ja triplu,legat nude careesteun calambur pentru Dumnezeu, numele melerastaJarian

fdre Solutia este fumate sd-liazi degetele. pentru Acesta a clegtiEorul tinutmucuri. cu evoluat la agrafe cleslisorii dintiai de ii in electricienilor, lolosite anii'50 si unelte gi de de '60. Suporturile jointuri ,,pietrele aceluiagi fun'at"(smoking stones) serveau un scop.LasJaDitul anilor'70a aperut din plastic un rezervor, cu numit dispozitiv pentru Hitter", careareun suport ,,Power jointatagat interiorul in oiesei oentu gurd. pe aps,i dispozitiv, acesta trimite in Cand plemani bun; cantitate fum. de o recenuloarte util, esterasO inventie nitapentru iarbe, recipient formdde un in priiiturica, prevezut tepiin interior. cu Cand jumatitisuntrotite sensuri in celedoua spiniiferamiiarba interior. din Este opuse, practic pentru putea sinsemilla tula foarte a proaspatd, deobicei prea lipicioasa care este pentru putea liramatacu degetele. a li.* Ctegtitotii penttu nucuri ltn jointul atunci cend este Preamic ca sd-l mai fumei fd6 se-! ani degetele.

* Natud moard; onehillet cle stic/j, maryele colorate ti o Evolulionad insignd vintaCecu mari-

t

:

reggae Wobble;i basistului influenle cu Jah fumatului exces. in efectele

1tII

i

Bongurile cel maispectaculos sunt gi exemplu artei al sticlarilor. maimari Cele pentru cu maielaborate, decorate pasaje gogogi, incastrati in dragoni aerin form;de gi dep;marmura altele genul de acesta, gesc 300 de dolari.

I{ ,

IUCURTAITErE PH{TRU crE$n$0Rr $lgreul, fum;toriicareau cunoscut Pentru pentr,j fi suntpreaorelioase a mucuale micjpentru fi a aruncate insi suntprea

I

t;i:,.. !r i, tiltL

CUM RULEZI SA

lJN 0Bt$NUtT J0rNTPAni candiarbava fi legali 9i o s;-l poli rugape barman s5-tiresuceasca o tigar;, trebuie !i-o rulezisingur, si Jointurile dejarulate au locullor i9i in istoria canabisului aga-numitele din ,,mezzroll" ,,panatella" anii '30, 5i pachetele tig;ri vandute de soldatilor americani timpulr;zboiului in din Vietnam ,,cuiele" NewYorkul din anilor'70 - insi suntin general rare. 9i Sd rulezi esterelativugor,dar e nevoie totuside ligiri bunecu marijuana cevaindem6nare. oameni si o fac; doarcu o m6ni intr-ocabini Unii Dot telefonici v6nt;allii nu inva!; niciodatd. oricealtceva, in Ca devine mai ugor daci exersezi. existd pipeisaua aparatului rulat. Si oric6nd alternativa deI I

a

ca sd 9p Pentru jointurile ardi bine,,,bobocii" trebuie f;6ma!i bine.Nu hebuie fie ca o pudr6, $ insAbuc6lile trebuie fie mai s5 micidec6tcapulunuichibrit.Dac; amestecul ialb6estepreaingrede midit, iointulseva stinge, fi va amposibil fumatsauva ardeca de pe o,,canoe" inegal, o parte, dar (Daca umenu si pe cealalE. se putinpartea zeste careardemai repede poatecorectaprcblema). se Este ironic insi ceamai bundiarb6 prealipicioasS estede obicei pen, tru a fi f;r6mat6uior Foarte uule esteo mid ratnit;.

I

O Senin.tele tutpinilete fi Yor ti inlSturcte. Senintele tosnesc, fie tie nu ad, iar tulpinile sunttai ti pot penon hedia,,i in plus nici unadinte elenu te lace hiEh.

#

Ide $t Foitele rulatsevandin mai mulb mA mi- normale, 11/4, pe l1/2,duble iiXL. l\4;imea careo folosetti unii lipesc dou; foiteimpreune depinde cet de de marevreis6facijointulsi cat de binete pricepi rulezl. s, Este mai usors; rulezi mai multa cu hartie, insenimeni n-arvrease fumeze cartea telefoane, deO Poli se fotosettio loild sau doue (cend folosescdou6, tundtotii line lipiciul de pe cea de jos ti o a$eazd pe cea neunezita cleasupra), lungme, can Ia un sfert sau jundtate din distanta p6n5 la narCinea f'd lipici-

cel $f Estepunctut mai amportant. Dacd ligaraestepreaslab rulatS, va desface se sauva ardeca o canoe, ins6daci estepreaskans5nu poli sAtragidin ea.

!

O Av'nd dunga de lipici c|t nai depane, se pliaze foita in fome de V. tun'nd apoi iarba in el.

lO Foilaesterulat, inainte$i inapoi intrc degelul narc si adtZtoL pani cend iaha se distribuie unitorn. (E mai bine si faci asta deasupma ceta care sa colecteze iaha c,zu6,)

Q, Apoi

asta e partea cea mai

Crea- naryinea fid lipici tebuie rulate in jos Si bdga6 dedesubt pentu a funa un cilindru.

O Maqinea cu tipici este tinse, apoi jointul este rulat cu presiune nodeta6 (nici prea slab, nici ptea sfrrrs) tt se /,pette.

O Dacdjointut este pdstratpenttu mai tetziu, i se r'sucesc capetele. Dacd nu, i se lasd o deschiz,tud ta cap,tul de la carc tnEi.

9', fRiltrt[1ttJ cailABlslll

CUM RULEZI SA BLUNT UNDaci vreisi te,,inalti"in stil hip-hop, preferat de esteb/unf-ul un joint rulat intr-ofoaiede trabuc.Se numelteastfelde la mircilede trabucuri ,,blunt" alefirmelor Phillies WhiteOwl,carese parecd-giau originea obiceiul gi in ocazional rastafarian a amesteca de iarb5si tutun.Au apirut pentruprima dati in cartierul Bedford-Stuyvesant Brooklyn, inceputul din la anilor'80. P6ni la inceputul anilor'90, rapperii celebrau melodii Howto Roll le cu ca a Blunta lui Redman, tricourile logo-ul iar cu Phillies Blunterauomniprezente.Prepararea pentru ierbiipentfuun blunt estesimilaricu pregitirea un ioint,cu diferenla trebuie cantitate mare. ci o mai

Phillies White $t Trabucurile li Owl suntclasicele. Fiecare dintre eleili are propriifanj. ,,Phillies suntbune, inseard mult mai repede", centarapperul Gurude la Brooklyn's cangstarr 1992. Allii in folosesc leaves", frunze de ,,fronta tutunpenhutrabucv6ndute

separat, uneori aromate mierc, cu fructe,coniac amaretto. sau lar proaspete alliifolosesc frunze de pot tutun.Acestea aveaun gust chiarplecutii pot fi cel mai ulor de tolerat oamenii de cdrora le nu placetutunul.

rf|]lr lll\rRl]f,lUrT| URt ct s 0RC q

O Dupece Uabucut lostumezit, a tebuieUiatpejundtatecu mate Etijd,cu ajutotulunei lane saucu idealin locul in carcse degetele,

O Tutunul este scosu$ot, Esind numai fuunzacarc-l invelelte. Ftunza de la exteiot poate li decoji6 $i folositd la rulat doar cea inbme.

O At tebui sd fie suficientd iafu6 incetse fimznd can 1 cm din pe frunze ntu lnch idete.

tIca JP Esteacela;iprocedeu la joint, numaica tfebuielucratcu mai multa atenliepenhua nu rupefrunza,mai alesdacaestefolositun trabuc pentru estef;r6micios. d

I

IO Poateti umezit 9i pe alad dacZ este nevoie sd-l inchizi bine, iar aryi uscat rapid si unifom cu o bti-

O flte nai binesd indoi frunza lntrun cilindru ti apoi sE rulezi, decit sd rulezi inainte si inapoi ca

O Dacd linei narcinileti Ie apegi concomitdtt trebuisl fie suticient ar cetse ,tindtabucul lipit indeaiuns timppentu a fi funat. ,,Trcbuie lins ca 9i cumai facedagostecu el', sfdtuiEteun web-si'3, inseun ve's al lui Rednan spune in ,,nuJineca salive'. Potli de ajutotde asenenea nierea saulichiorul.

Ili] f R A T LlLfIl l c a l t a E t s ut

ETICHETA SIOBICEIURI LA CONSUMATORII DE CANABISManierele ce priveste in consumul marijuana mai multde moralitate de tin decat ritualuri. de jointulsprestanga alte Da,suntuniioameni carespunci trebuie pasezi gi si intotdeauna asemenea pentru tipicuri, ins; strictelile genul,,furculila de desert fie a;ezat6 loculei" la si pe tind si sedisipeze m;surace oamenii politetea devinmaidrogati. Drepturmare, se reduce trei reguli bazS: fi prost la de nu crescut; impirtigegte allii 9i de la altii- nu fi cu profitor; si nu facisausi spuicevacarepoate ducela arestarea se cuiva. ii

th.L"t.1. Nufi ncioplit. 2. impirGte te cu algi ti de la aqii. 3. 55 nu taci fi $ nu spuicevacarcpoab sA duci la arestarea iva.

FU MATULFumatul posti:obiceiurile lin de la ce jointului pasarea difera la un loc la de a l tu l d e l a u n c e rc o c i alla a l tul . n S ta , s i teleUnite, o petrecere alt evenila sau mentsocial, de agteptat oameni este ca sa gi impart,jointurile pipele cei sau cu din imediata De apropiere. fapt,dacaegti la cineva acas;lmpreun; altepatru cu saucincipersoane nu impati cu ei, !i egticonsiderat egoist necioplit. chiar ii :n Nu ace lLcru :nrAmpla Marea agi se Brtanie sauJamaica. Dac;te afliin locul care in

repede la inapoi persoana a aprins-o, care dac, nu a spusca n-ointereseazi. Deoarece canabisui ilegal adeeste 9i nu seagreu procurai, este de chiarnecivilizat cericuiva fum din jointul un se-i lui agacumar fi * i ceriunuinecunoscutin barsa iei o gur; de bere. insi permisivitatea oarnenilor variaza foarte mult, in funcfie situafie. multmaiaccep de Este privata la un tabilla o petrecere sau evefiment cultural hipiot, o intalnire ca pentru fumatiarb;,un festival un sau concert Iam.Este de maipulinprobabi in La aceasta cerere freacceptata pu sa

se intefsectez; grupuri dou; de blic,maialesdaceexistb vreourrna de parazitism intimdare atitudinea oameni cineva paseaz; iti un sau in ta. 9i jointsauo pipa, permisiunea Cheia reprezintA cere-i o abilitatea social;9i grup. inainte o pasezi s celuilalt Ai grijasa ajunga mai cat intuilia; estemai probabil cineva ca care stala o jumatate metru tlne$-ti de de ofere fum decat un cineva carest; intr-un colt retras. DacA cineva invitd fumezi, te si nu-l gi uitamaitarziu cend aprinzi tu un ili

rri . I

ti :i i i . :r i t j

l t i r ti

I\

joint.DacA cineva oferd iti iarbd regulat, incearcd oferi9i tu din timpin timp, s,-i gi chiar dacbesteun cultivator nu-ifaci marerisip6. Dac;-icericuivaun focsau o toitdde rulatestepoliticos oferi s,-i unfum. Americanii de obicei trag unulsau dou; fumuri inainte paseze demai s, pade.Europenii preier; deseori sau trei patru, mafocanii iar fumbtori klf de de de obicei termina singuri incbrcatur; o sebsi. l\y'axima doua lumuri9i d, ,,trage mai maidepade" flexibllA, ales este pentru nouvenat un carenu e a9ade highca ceilalli, insi nu fi nesdtul, mai alesdac6nu e iarba ta. Nu te pierde monolog interintr-un jointlrl consum; minabil timp ce in seNarghilelele sunt ttadilionale in Otientul Mijlociu. hind folositea6t pentu tutun, cet $i penlru haJit.

I

incet9i altiiagteapte rand.D;-l mai la departel pe Nu-tjlbsasaliva jointsaupipa.lar daca aptinzi pip;, inceardse lagidea o putinb pentru supra iarba urneaprinsA m;torul, locsd arzitot bolul. in alezaStilul hippie tradilional implica reatuturor cercgi pasarea la unulla in de altul.Ceicefumeaza motive din spirituale saureligioase ducrnena inima i9i la 9i in apoila frunte dupace tragdin pipA, penkuJahi care de sernn laud, gi respect a binecuventat Atingerea iarba. inirnii estepentru energia iublrii atingerea 9i fruntii impLicb rugaciune mentali de o pentru rnultumire iarbi. '' ge1era,, marbile sa pacalJeste iesiin sensul darniciei dec6t zgarceal nlei.Si rnaipresus orlce, vArsa de nu apa dif bongl

Ilir.l:. : r,

MA RI M E O I I ' I T U L U I JA

T U T U N UT

Exista stereotipuri regionale legatura in Cuexceptia fumatorilot bluntui, de joint uri l oC a l i fo rn i e n i l o r, arnericanii amestec; r. cu gr os im ea nu aproape caretreiesc statu cu ceamai mare in n c i o d a t t utunul i arba. e cu Jamai producfie iarbA, place de le s,-ii ruleze canii e amesteca ocazional; unii Texanii, carorstat al Iigaributuc;noase. esteinundat arbSmexicana de ieftina dar slab;,i9i ruleaz; asemenea de jointuri grAsane. de grarne costa ,,30 55$, insetrebuie rulez!n jointcat o sa pulpd porcdac6vreau fiu hieh", de se spune fum;tortexan. in NewYork un lar City,undeiarbaesteaproape fel de la scum pa ur nes t e h i ri aj,o i n tu re s u n t c c adesea anorexicede undezicala: ,,Poli sAte scobeFti dinticu un jointdln intre NewYork". rastafarieni d tutunul iarba cred Fi secornpleteaz; reciproc, modu in yin si yang. [/]arocanii amestece tutunsi ki/. In lVarea Britanie Europa si continental;, marijuana rar, era plantatille inainte de olandeze d i na r,i 'i 80. H aFi i L.rl , pfi n adus contrabandA Nepal, din Pakistan si Afganlstan prlnSiram sau toarea Gibraltar l\y'aroc, din era rnut rnair,spandit. c; rnetoda Aia obignuit; fumateraun de amestec hasis de cu tutuncunoscut nusub mel e de,,j oi nt european" . BillClinton fostsin n-a guru arrencan a care trasdiftr un jointeuroscuipe Pean erasa-si 9i pl amani(D upa i. unel e zvonuri, viitorupregepiept dlnteN-am-Tras-in apoi 9i-adezvoltat o pas unepenlru negresele cu hagii hashbrowrles). Chiar dac; iarba este peste acurn disponiblla totBillClinton n.a putut se he, in piept funul de la jointurile britanice de tutun cu hasis.lnsenineni nul ai ntrebatvrcodab dacda nzncal canabis,,,

Texaniiau tendinta sd ruleze jointu Efisane, deoarcce in Texas gdseste plin iarbA se din

It|ll{tct, lllsrRUl,lttirt r a-1 sr0BrcfluR

in Europa, mullioameni inc; o fumeaza cu iutun.Ljnii fac pen'iru tutunul o cA laceca spliff-ul arddmaidomol, sa iar $ senraallii pentrJ le place adauge ci la canabisului. Allil liile nicotinei euforia preferA mixtura iutun,chiardaca cu este ^'rai greu ilhalezi protuno, penlru ce sa menline un nivelsocial euforie, la de decat sa stea nrutlt canapea exraz. oe In r CUMPiRAREA fie Nu spune nimic sc'etla telefon, cA ind sau este,,Aicevade fumat?" un codnefericitca de exemplu cosid aiA.. 10, ,,Cat g'a-1e :r,a...ci'ete?". divJlga nici de, Nu identitatea deauneipersoane necunoscute lerului gi nu aduce clienti pertdu noi fdrd misiunea DacA lui. cineva facerostde iti marf;sauifi facelegelJra dealerul cu lui profit fie il maialesdacan-areniciun facihlgh,fie ii dai nigte iarbadin punga. HEADS HO P - URI LE tELE flltAGAZ 0EACCES0RI) in Statele magazinele vand care Unite, pipeFifoilede rulatfunclioneaza sub acoperirea legalA nimenj folosegte cA nu produse pentru fumamarijuala. acele a un de Da,poate fie expus bong un si psihedelice, rneiru, colorat spirale cu a9ecare zatin fata unuiposter BobMarley cu arein men; un sp/iffuriag, inszsemnul de pe perete spune,,Toate accesoriile pentru fumatse adreseazb consudoar mu l u d e T UT UN" . i peniru primaregul;este: Drept care, ghilea" OK.Dac;ceriLrn esle saL ,,bong" itj hagig" magazinul vinde ,,opipbpentru Si numesle dcesi lucru,,ve11are una,legea pe.rt'u de accesorii corsumul drogLri de . Celma:bineeste i.dici9i s; spLi,,Pot sb decat intrebi s; s5-lvadpe-ala mic?", un De ,,Aveti ore-hltter'?". asernenea, daca-l bagi gura,fai cump;rat. in (MA GA G R ()WS H OP -U R ILE ZIIIE LT CUPR(}DUSEGRADII{ARIT) DE reguli. Dace-l aceleagi 9i aicise aplic6 pe intrebi un vanz;tor dinir-un magazin cu produse gradina/it fel de sisterr de ,,Ce hidroponic merge maibinepentru cel m a ri j u a n as " l au.,C are n;e 4 ai bun; l Jmi pentr!stadiul inflorire, halogen de sau mare?" inseamn; ii ci sodiu presiune la ceris; fie complice ceea legiefedela ce pentru ralenumesc,,conspiralie produ* cand ili cunperi prcduse de e6dine L rirt se fii dat afad din nagazin clacd voheiti

controlate". cereauneisubstanle pe se F; cercetare cont propriu, disfii Sanu facinimjccarepoate deranjeze acoperire d. DacA o,,nar- cret9i p;tegtecu banigheat;. lega ceri aceast;

RII" N NAISSEU ,,CO D CANABIS EJqui, Jeronimo. fume esta! ponemuy loco!" iTe (Jlcl 1erry.Fumeazd asta!O sd te innebuneascd!')mo(ican mariiuana de adGsandu-i-se scriitorului-contrabandist Jerry Kamstra, 1968 Uncultivator

din in oamenii cumperau era orice disponibil, CANABISUL a parcurs lung zllele care drum vietnamezi gunoi mexicani calitate de decentd, iarbe spectaculoasa sau fieci eraiarbd sunt dedicate clasei ..connaisseuri" de de inmuiat zahdr. in AstAzi maimultefestivaluri Bowl, Tokers fiecare sponsorizate canabis, la Amsterdam de Cannabis 9iVancouver Cup clandestine Olanda, - din rivale la locale demagazine demaiijuana,evenimente - adesea gi Quebec California. pentru gust, ca fac miros aspect, gi pentru gi produciie terie Cultivatorii combinalii $i pentru soiurile renumite, pasionalii iarb5 disputd iar de le ridicate. Exista clasamente cu fervoare gi enofilii. ca calitelile aceeagi..tt

te 7 \ -7

mulli, nu fumitorilor iarbe de nord-americani, rarsd ajung Totugi, daca majoritatea recoltelor Humboldt din vadavarieteli renumite s5 guste roadele sau din County. Este mexicane sinsemilla sd soiuri comerciale marijuana de sau multmaiprobabil intelneasc: fel baxuri BudweiserMolson, de canadian:, acelagi in care in magazinul collvinde din 9i proaspatS tocmai scoasd butoaiele din minibeririilor exotice. potvisa. insi 9i nu bere special, saaprecieze. stiu cand daupeste ceva 9i atunci

T

MINUNEA SEMINTE FARA POVESTEA SINSEMILLA DESPRESinsemilla inseamnd spanioli in special cultivat6 ,,fariseminte" estemarijuana $i pentrua cre$te firi semin!e. femele Motivulpentruacestlucruesteacelaci plantele produc rasinice contine granulele polen masculilor. o THCpentru capta a de ale

ll

n

i.l data ce 5-rt fertr.zate,femelele

loaleenergia p'odLcl spre a \,/ orr.eaza de semlnle. dacaplantele insa mascule sJrt inoeoartaie ru nai eslealli sJrsS li plantalia, de polen femecare afecteze s; lelecontinua inflorescente s;-gi dezvolte mai mai mari9i sa secrete multArdgin;, rezultend finalo iarbemult mai potent. in Tehnica fost dezvoltatA India, a ln botaundeva inaintede 1800, conformdin * Munlii oaxaca Me c, unul dinte pimele l@ui ln carecultivaoa de sins,.milla devenit a obifluitt.

foarte in era scumpe; 1961,candiarba pentru kilogramul, 8$ el vanduti l\4exic in pletea 250 de grame de 80$ pentru iarba oase". Pand la ,,sinueso", ,,far; sfargitul anilor'609j inceputul anilor'70, nord-ameodatace fumitorii de canabis ricanideveneau mai cunosc,tori, tot slngi oaxaca lnceput semilladin Michoacan a pe sa apara Unite, ocazional pialaStatelor impreunicu legende despre cum este crescute doarde femeiin munliilnalti din Oaxaca. Mariuana thallandeze de era

nistului Robert Connell Clarke, a ajuns ti prin 1960. Un fost traficant in lvlexic ii

spunea PaulKrassner srnci asemenea seminle. fari scriitorului in acelgi foarte Expertul cultivare in Jorge Cervantes, se/rll/a mexican, era timp puternicigi stimulentA, de asemenea carea tumatpentruprimadatdsmseml//a insi

nin lvexic 1975-,,PopoBlue", in carese presupune eracultivat; mlastinile c; in din vulcanul Popocatepetl numilo a gi dar ,,revelafia",,un de la Dumnezeu". problemi, ad;ugat a lost Singura a e, aceea c6,,mexicanii dat seama si-au c5 r abiaavea s"iicienl;pe-r'uei :i 'areor au malscos-o iara". din ins, acest fapts-aschlmbat rapid. Cultivatorii California din Nord din Vest 9i pa'; au "vAtat tehlicapentru sl,'rsemr//a la jum;tatea anilor'70, in scurt si tirnp peste In aceasta a imp;rnantenit s tot. pentru cantat imnuri slnsern///a, este curn A4t Undet Sen, a lu Bar.rglol Levy, rar in 1987,IVCul britanic PatoBanton a 'intre traslinia marijuana embematlcul $i (cocaina), versurile prin drogal deceniului do sin,,1 notsniffthe coke,I onlysmoke pe str;zile semilla". Dealeril de NewYor kuluile $uierau tredtorilor: sinse" ,,sinse, Astazi, exceplia cu ierbii c!ltivate speciapentrL se.l.nte. maio'itdtea Lovargitoare marijuanei a in lurnea cultlvate I v e s c 5 s i p a c r,.I oal e J ILri l e i l reror t de

sunts/rsem///a. Cultivatorii plancare Hurnboldt County, cultivatorii,,eliminau leal; clo.le'olosesc planle femele doar masculii fervoarea lesbiene cu unor futL riste", cum scriaSteve Chapple Ouflaws in vorbind adesea elecu termenii de ,,doam(TrebJie sa irsd nele" sau,,fetele'rele". fie atentila plantele carese dovedesc fi a hermafrodite). Aceasta esteo problem;de logica a economiei. Cumpdratorii iarbd vor de nu s; pl;leasca350$ pentru30 de grame gi din carejum,tates; fie seminle s; piardA timpul alegandu-le. daci cultr larb

in Babylon.Introduse in Olanda jurul in anului1979,slnseml//a ajuns a acolo camin acelagi timpin carecultura local; oe taroa tn expansruae.lytsu, tom era In Alexander, cupludin Oregon un 9i Nancy carea deschis magazin produse un cu de gradinarit pentru dupi ce au fost arestali cultivare, fondatrevista au Sirsemi//a

vatoriifac toatatreaba9i-li asumi riscuTips,careva ajunge cunoscuta ,,revista rile cultivirii ilegale, se fie recompensati ca vor pre!,cei mai mari,,boboci" comerciala industriei a domestice de cu cel mai bun jamaicani marijuana". gi cel maitarefum. Arti$tiireggae au

I, f R , l l t t ti l r l l c , l l A 8 t5 l] L

DULCELE MIROS DE SCONCSskunkesteunadin varietilile legendare dezvoltate california sfargitul in la anilor'70,care a ajunsrenumite momentul carea devenit termen din in generic pentru un iarbade ceamai bun; calitate Marea in Britanie. Estemarcatide mirosul puternic, o versiune nepldcut, ca mai slab; a duhoriiputernice careo imprigtiesconcgii pe pentrua tine prid;torii la distanti.

a de esle n glum:r fumatorilor canabis \v/ ca recunosti consumator un inrait daceatunci pe candmerge o po4iune dett

a'fgan', 25% Acapulco Goldmexican ii 50% Gold columbian. Terpenoizii din varietatea afgan;i-audat mirosul de sconcs toateca le lipsegte cu versiunilor olandeze actuale. cu ,,lnflorescenle bogrogi, cdror bocllungr, a culoare variazi de la verde deschis auriu. la Foarte multe floriraportat numarul frunze", la de se mandregte catalogul seminle Dutch de the Passlon. varietate servegte ca ,,Aceasta etalon fat6 de caresunt evaluate ce'lelalte." Skunk a fostcreat perioada #l in in carecultivatorii California Nord-Vest djn 9i incrucigau varieuli de satiyasud-americane asiatice soiuride lndlaa gj cu pentru produce afgane plante a care sa creasc; binein interior in climatul gi nordic perioada care,,s-aniscut in planta modernA marijuana de american.", scriel\richael Pollan TheBotany h of Deslre. astazi hibrizii sa, de ,,Chiar li liva cu indicacrealiin aceasta perioadeinclusiv Northern Lights, Skunk #1, Big

drumcareamintegte un mirospartide (pipi,n.t.),exclam;: cular mjroase ,,Hei, a iarb; bunel". Soiul cunoscut Skunk esteun ca #1 hibrid ciasic sat/ya-i4 dica,75q" sativa si 25"/"indica,stabilizat jur de 1978. in lnjlial erao incrucigare 25"/. iathe de

!* Unele vaietdli de iahd pot nhosi a sconcs,ins; nici chiar ata de inlepibr!

l l 0i l i l !S l Ll l R i0t 0A i l {8 l I

' l'

I

S kunk a avutgi rurl urmagi , #1 de priftrecareSkunk (un 18.5,Super Skunk hibrld Skunk de olandez canabis si afgan). lsland Sweet Skunl,ReoSkuak gl Special Skunk UltraSkunk, incrucio sare intreCanadian Bud9i Skunk. Big A fostincrucisat reincrucigat Northern cu 9i LighIS. Paze, canaois afga1. hawa )i ian cu altevarietali Bubblegum, ca Silver Haze, FiJackHerer. lce Shiva Skunk este o mixtura Skunk de bogat /rdlcasi in Northern Lights ln timp de lvlaster #5, Kush esteun hibrid Skunl/canabis afgan pentru prima cultivat dat, intrun b oc din Amsterdam juruianului1990.iason in,,Baboci"de Skunk alandez. Cultivatorii di n A mste an i -au perpetuat rd geneledupd ce seninlele ariginale au fast alluse llin

Budsi California orange suntprivili ca etaloane selecliei ale moderne maride juana; raman principa liniigenetice." ei ele In oncecaz,ar r pulutsa nu supra v i e tu i a s ca ' ,l ' p u l u ll i n m i L i l en t rpa i raidurilor antidrog California din anilor '80 oacanu eraJadu5F Arrsteroam in conform legendelor, crtreun cultivator de arnerican poreclit bizar Skunk N,4an". Eddy, ,,The cultivatorul la compania de de seminte Flying the Dutchrnen o cultivaintr-oserain 1984, iar ,,rezulta teleau fosta$ade uimitoare, incetEddy c, viitorul 9i-adatseama descoperise ierbil olandeze", Ed Rosenthal scrie in TheBiEBaokof Buds.,,Combinatia de gene la soiuri pLrs de afgane satlva a 9i irnpreun; eramaibuf din ambele ce umi".Maispecific, Skunk dedea #1 gi euforia clara, cerebralauneisallva a inforearapid, o indica. ca

King lhe Cannabible in numegte varie tatea Skunk ,,coloana #1 vertebral; a cultiv;rii moderne canabisului". aI

:*

Skunk #1, ,,coloana veftebnla a cultve i

canabisutui".

b,:.:."

I

TRIHOMIIglandele produc multi riline ce conline Vazuli ochiul cu THC simplu, care mai trihomii, decatoricealti partea plantei, albepe ,,boboci", un prafde ca aparca ni$tecristale zahAr. Suntevident rogiiconsiderali adesea semn un mai mici dec6ipistilurile peritorii de sinsem DUternica. i lla

\,, for^lade bJ b, glande tateses.e cap (caoitare tulprra). srglarderrdciucate cu celemaimari.Uliimele cele sunt din trei responsabilesecrelia rb$inA. de de glandele V;zutela microscop, capitate pa4ial vizibile o mArire 26 de la de ori 9i totalvizibile o amplilicare 6C la de

plande de r^\ unttreitiouri trihomi: in \

de ori- aparca nigte sfere transparente pe la agezate nigte tulpini fel de transparente. mesur; planta matuPe ce se la rizeaz;, seinchid ei treptat culoare, devin ar;miiii apoimaro. pot prin Trihomii fi colectati marun intr-o fina, !irea,,bobocilor" sitafoarte unei deasupra buc;tide gearr.Particdlele de d mens uneaJnu v;rf de ac vorda o si mare tariefurnulul. Chiar cultivatorii maisnobi, cafenumesc batjocuri in pe iarba ,,schwag" care propulseaza un consurnator obignuit dincolo celegapte de o inele lulSaturn, ale considere trihomii Poate excep[ia cu celuimai bine delicatesA. rdlinat de hasit, u,ei rnhoni surt ceama' posibil; THC-u pur. forma apropiata de:: Rouepsihedelicd: inaEine nA E de aceastA 60 de ori inrsli$eazd un aizont nicrcscopic de tihoni transparcnli.

ai. Pietdut in junEla vede: a inaeine nd t; a tti homi lot se tra nsforn e intra lantezie vezufi prin

. ti l t l ;sl |l l i tI_ct t;I i l E I| i ,

g(

ftihoni uscali, colectali de pe inflorcscenle pe o oglindd, gata sd fie puti intra pip1 ti funali.

I

I

',.:: Un lan de vise: trihonii inpoclobesc nicii luje ai unui ,,baboc" verde,apnrape

T

APRECIEREA CANABISU LU ISuntdoui feluride fum;toride canabis, spune expertul KyleKushman. Primiisuntfumitorii obignuili, vordoarsafie hrgh9i speri ca iarbalor sa aibi gustbun.A douacategorie care estereprezentata cei pe care-i de numelte care ore despre ,,canabifili", pot petrece discutand gustului aleeuforiei. nuantele si faniide muzici Diferenta asemen;toare aceea este cu dintre plinsi audiofilii obignuili cdrora placeun bass le la carepot auziun sunetde 3 decibeli o frecventa 62 Hz. deprimare estetice suntmrrol- lementele F l- su s. gLslul. Cultivatorul canabis de DJSl-o4,r (artea Ed Rosentl^al lui lhe Big Book Buds,identific,patrugrupe of principale arome pentru marijuana: de.';, O colecliede ,,iahi si olandeze" hasisdintro cafeneadin Amsterlan

numai un unora estepusA valoare ln cu Mariiuana lipicioase mai arde vaporizator. maiugor intr-opipa. Ceamai importanta calitatea este pe euforiei. vei ,,Nu-i auziniciodate nconnaisseurii" vin discutand de despre starea Kushman. Adevdratul de betie", noteazA facediferenta canabjfil, spune poate e,

dulce, carecuprinde florale de aromele ii pinsi salvie: picanr. arome fructei cu de de mosc, la mirosul de de pamant celde la

indica;i Cannabis sativa, dinte Cannabis sconcs; chimic/astrin- dintremai multefeluride satlva9i poate $i gent, careincudemirosul si distinga iarba,,de dimineala", seara" ,,de de terpentina amoniac 9i (existi varietate o numita Piss"). ,,Cat Gustul esteafectat de de asemenea metoda de fumat. TheCannaln Jason King blble,autorul noteaz; unele ca soiuri au gustmaibunintr-un joint,pecandaltele sunt maibineapreciate intr-o pipesaubong, aroma iar