fracturile la copil final 2011

5/16/2018 Fracturile La Copil Final 2011 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/fracturile-la-copil-final-2011 1/20

11/14/2011

1

FRACTURILE LA COPIL

Departamentul de Ortopedie Pediatricã,

Disciplina de

Chirurgie şi Ortopedie Pediatricã

a UMF Cluj-Napoca

Generalităţi

• frecvenţa - creşte odată cu vârsta copilului

•20% traumatismele suferite de copii produc leziuni ortopedice:

contuzii, fracturi, entorse, luxatii – prin lipsa de experienta si de prudenţa

Fractura – discontinuitate produsã de o încărcare deformantă osoasace depăşeşte elasticitatea sau abilitatea osului de a dispersa forţa

aplicată.

• fortele actioneazã asupra osului prin mecanism direct si indirect

Tipuri de forte - compresiune, tensiune , forţă rotatorie

Caracteristicile osului copilului• cartilagiul de crestere – punctul cel mai slab al osului→< luxatii

traumatice puţine la copil

- el amortizeazã o parte din socul traumatic

=

leziune ligamentarã

la adult

fracturã prin fizã

la copil



11/14/2011

2

•periostul - gros, rezistent,

- funcţional ==> puternic osteogenic →

determina formarea mai repede a calusului

- → neconsolidarea fracturii este o raritate

• osul este elastic – prin conţinut mare in tesut

car ag nos

• redorile articulare post imobilizare –

sunt de scurtã duratã

• hipotrofia musculară post imobilizare → slab

reprezentata şi se amelioreazã repede

• Autocorecţia osoasă- este capacitate de remodelare osoasã spontană a

deformărilor reziduale post fractură

Conditiile de producere a autocorectiei:

• cartilagiul de crestere să mai aibă cel puţin 2 ani de

• fractura sã fie localizatã cât mai aproape de cartilagiul decrestere, în sau aproape de metafiză

• deformarea să fie localizată în axul principal de mişcare a

articulaţiei învecinate

Autocorecţie

2 ani



11/14/2011

3

Defect osos Defect cu t.osos nou

după

1 an

• autocorecţia ~ varsta pacientului

• fractura diafizarã se autocorecteazã mai

greu

• pr n au ocorec e se corec eaza ma o r a ea

deplasarilor; nu se autocorecteazã rotaţia

• devierile restante post fracturã în var şi valg se

corectează, uneori, prin creştere

Clasificãrile fracturilor

- 1 după localizarea - anatomică a fracturii

- 2 după traseul liniei de fractură :



11/14/2011

4

3.Dupa gradul de interesare a struct.osoase :

• fracturi complecte

• fracturi incomplecte- fracturile specifice copilului

• A. Fractura prin tasare – compresiune

B. Fractură în lemn verde:

deformare

plastică

C. Deformarea plastică

Fractura in lemn verde pe radius

Deformare plastica pe ulna



11/14/2011

5

4. Fracturi prin cartilagiul de crestere = fiza

- aceste fracturi sunt prezente numai la copil

5. După comunicarea cu mediul extern

Fracturi închise -

oasele nu comunica cu exter.-cele mai frecvente la copil

Fracturi deschise – când

oasele comunică cu exteriorul

-rare la copil ;

-mai frecvente în accidentele

mari;

Clasificarea fracturilor deschise

Gustilo – în funcţie de profunzimea şi gravitatea

leziunilor de ţ. moi

Grd. I• plaga sub 1cm, f ără striviri de

parţi moi

Grd II

• plaga mai extinsă în lungime şi profuzime,

dar f ără devitalizări

• secundar unui traumatism de energie mare



11/14/2011

6

Grd. III• contaminare extinsa; fracturi cominutive

• leziuni arteriale si/sau neuromusculare

Simptomatologia clinică a fracturilor:

• depinde de tipul fracturii si de gravitatea leziunilor din

partile moi

• durere – locală si la mobilizare

• tumefierea locală +/- scurtare

• deformarea regiunii – modificarea axului segmentului de

membru→ pătrunderea de părţi moi între fragmentele

osase

• → impotenţă funcţionalã

→ leziuni neurologice

Leziuni nervoase şi vasculare posibile:



11/14/2011

7

Cauzele fracturilor la copii: la joc

Accidente

la sport



11/14/2011

8

Accidente de circulaţie

Decolarile epifizare = fracturi prin fiza

• reprezinta peste 25% din fracturile copilului; mai

frecvente la varsta mica

• nutriţia pricipală a fizei se realizează prin sistemul

vascular epifizar şi secundar prin cel metafizar

• fiza este punctul slab al rezistentei osoase, la copil

Clasificarea : Salter –Harrris (1963 )

• este bazată pe relaţia dintre linia de fractură şi

fiză

Clasificarea Salter-Harris1. prognostic bun

2. reducere ortopedica

• frecventa la copii > 10

ani

• prognostic bun

3. fractur ã rar ã;

• intraarticulara

• tratament chirurgical

pt. stabilirea congruentei artic.

4. necesita reducere perfecta, - intraarticulara – tram. chirurgical

• apar tulburări de creştere

5. distrugere a cartilagiului de crestere; fracturi rare – situate in

special la tibie, la nivelul gleznei



11/14/2011

9

Salter- Harris

1

3 4

Principiile tratamentului fracturilor prin fizã

• tratament ortopedic grd. 1,2,5 uneori 3

• manevre blande şi cat mai repede după traumatis

•tratament chirurgical 4, uneori 3

• durata imobilizarii mai mică ;

ma unga a t p .

Complicaţiile fracturilor prin fiză• tulburări de creştere cu scurtri

• devieri in ax

• necroze aseptice

• osteite, etc

Diagnosticul imagistic al fracturilor

• radiografia convetionala din cel putin doua incidenţe; laoasele lungi sa cuprinda cel putin o articulatie,

• in fracturile incomplete sunt necesare radiografii

comparative

• g.- p strate pana a nc e erea tratamentu u

• Atentie la recunoasterea Rdg. in functie de varsta-

nucleii epifizari, cartilagiul de crestere, etc.

Alte posibilitati imagistice

• ecografia la varsta de sugar mic

• artrografia –



11/14/2011

10

Artrografia:

• redoarea de cot si-a gasit explicatia numai

dupa artrografie

• CT – la nivelul bazinului

• RMN – mai ales in fracturile coloanei vertebrale- anteroliza C5-C6



11/14/2011

11

Tratamentul fracturilor la copii - ortopedic

1. Reducerea fracturii – corectarea deplasarilor

A. Reducere extemporanee : se efectueaza sub

anestezie- locala sau generala

B. Reducere prin tractiune continua – sistem

de tractiune pe o periada mai lunga de timp

pentru reducere fracturii

2. Fixarea reducerii

A Prin imobilizare: gipsata



11/14/2011

12

B. FIXARE chirurgicala = tip de osteosinteza

Fixarea reducerii – cu brose trecute

transcutan, pe focar inchis

Tratament chirurgical = osteosinteza pe focar

inchis sau deschis

- operatii minim invazive si fixare cu: brose,

suruburi, tije elastice, placi introduse prin metode

minim invaziv, fixator extern

Alte mijloace de

osteosinteza:



11/14/2011

13

Imobilizarea gipsată post operatorie -

variabilă

Depinde de : - locul fracturii si grupul muscular din jurulfracturii

- vârsta pacientului,

- de calitatea osteosintezei

- robleme sociale de su rave here etc.

Timpul necesar consolidării:

- tipul fracturii si al fixarii,

al osteosintezei

- vârsta pacientului

- dimens. osului si calitatea lui

Atribuţiile părinţilor si al personalului din

ambulator• păstrarea aparatului curat si uscat

• urmarirea aparitiei eventualelor crapaturi sau

deteriorari ale aparatului gipsat

•

calmarea pruritului; se va folosi: uscator de par sau alte

aparate ce introduc aer răcoros sub imobilizare

• se interzice introducerea de loţiuni sau pudre sub gips

• acoperirea aparatului gipsat pe perioada alimentaţiei

• se interzice utilizarea barei de abducţie pt ridicarea copil



11/14/2011

14

Tratamentul fracturilor deschise:

In urgenta – imobilizare, pansament provizoriu

In sala de operatie: toaleta corecta a plagii, debridarea t.devitalizate

• montarea mijloacelor de fixare a fracturii

• profilaxia tetanica; -antibioterapie

Complicatiile fracturilor la copil:• exceptional - intarziere sau lipsa de consolidare

• consolidari in pozitii vicioase

• osteite – mai ales dupa tratam chirurgical sau fracturi

deschise

• redori articulare , atrofii musculare – minime la copil

• tulburari de crestere, scurtari +/- dezaxari de membre

• necroze aseptice

• complicatii neurologice si/sau vasculare

Sindromul Volkmann = sindrom de

compartiment= sindr. de retractie a flexorilor

- apare numai la copii si tineri

Lo a anterioara a antebratului - inextensibila



11/14/2011

15

Cauzele Sindr. Volkmann:

a) Cauze intrinseci – edeme, hematoame ( reduceri

repetate)

• coagulopatii, hemofilii, implante metalice voluminoase,

• fracturi , contuzii de la nivelul paletei→ radio-carp

b) Cauze extrinseci

• bandaje prea stranse

• alte presiuni externe

Presiune crescuta

Hipoxie ( anoxie )

Elib. de enzime histamin-like

Stimularea presoreceptorilorvasculari

Vasoconstrictie

Hipoxie ( anoxie )

•fenomenul se instaleaza la 4-8 ore de hipoxie

Simptomatologie clinicã :

1. Faza de alarma : - durere de intensitate crescanda ,

permanenta si spontana

- este mai exprimata la extinderea degetelor; extensia

degetelor se face doar pasiv

•cianoza sau paloarea degetelor = manifestari vasculare

Obs: prezenta pulsatiilor la a. radiala nu exclude

instalarea sindromului

• manifestari neurologice: - parestezii pe n. median ,

senzatia de arsura, furnicaturi, usturime la nivelul mainii.



11/14/2011

16

2. Faza de stare – apar pozitiile vicioase

• cotul flectat

• semipronatia sau pronatia antebratului• flexia din radio-carp

• prin suferinta m. lombricali si interososi→ pozitia

–

falange si flexia ultimei

3. Faza sechelara – practic mana

nefunctionala

- se instaleaza in 2 ani de la debut

Faza de stare – imagini clinice

Extensie metacarpo-falangiana

Flexie radio-carpiana

Adductia policelui

Faza sechelara

clinic – la o flexie fortata din radio-carp degetele

se indreapta



11/14/2011

17

Tratament

• cel mai eficient –cel preventiv

• in faza de alarma - fasciotomia

• in faza sechelara- operatia Scaglietti = dezinsertia musculaturii de

pe condilii humerali si membrana interosoasa

Fracturi obsetricale:- Dgn. Clinic si Ecografic rar Rdg.

- clavicula – cea mai frecventa

" pseudoparalizia" de plex brahial

-fracturi de humerus

- fractura de femur

Fractura Montegia-Stanciulescu

• fractura ulnei cu luxatia capului radial

• apare la tineri şi copiii mai mari – laxitatea

ligamentară



11/14/2011

18

Aprecierea radiologică a luxatiei de radius

Pronatia dureroasa de cot- subluxatia , in plina grosime a

ligamentului inelar a capului radial

• apare la minim traumatism de tractiune si pronatie→ 3 ani, la cei

cu hiperlaxitate pana la 5-6 ani

• necesita prezenta hiperlaxitatii articulare

Diagnostic - clinic

-semiflexie din cot f. dureroasa lamobilizare

- pronatie

Tratament – reducere, cu sau

fara imobilizare

Muschii mai puternici

decat

apofizele

Tendoanele mai

puternice decat

fizele



11/14/2011

19

Copil abuzat fizic- Sindr.Silverman

Sindromul copilului bătut

(abuzat fizic)

14 zile



11/14/2011

20

fracturile la copil final 2011

Documents