àwd al LXXXIX-lea a-1 109 NUMĂRUL 2 L a F»f®v Miem uri 20 Octomvrie 1926.4í*BnMMttaSSE3SE5ESSSBinSEMIMI MHMMHHBBHaHHHMBIMHBMBHBSBSSSSBSBBMMi

c9i&gţiâ | 1 A d m in is tr a ^KAŢA UBERTAŢEI BRAŞOV

Telefon 226Abonament uneai 360 ld Pentru strdiiltet* 809 lef Anunţuri* reeiame, isfâ tart£

Foudaîâ la ü li de fe tig e lariţiiiApare de trei ori pe săptămână

Prin tine tnsuţi, cetâfene, şi pentru tine» la libertate, legalitate şi cinste*

I I

C e t ă ţ e n i ,Congresele Partidelor National şi Ţărănesc» în*

bun'te la Bucureşti în zuta de 10 Octombrie a. c.f au hotărît contooirea lor într’un singur partid —Partida! laflsial*ţAriiesc

Fuziunea ceior două partide democratice nu-şi are obârşia atât în voinja oamenilor cât şi în po­runca vremurilor. Ea nu es* ̂ un act. impus de vre un eveniment politic trecător şi realizat între organizaţii politice, fără afinităţi între ele şi conduse de opor­tunitatea momentului.

Fuziunea Partidelor National şi Ţărănesc este un fapt cuprins în desvoitarea firească a vieţii noastre do Stal» este încheerea unui şir întreg de împrejurări, care eu creiai o comunitate de prin­cipii şi de teluri politice programatice.

Cetăţeni,Partidele National şi Ţărănesc au dat Ţării

primul guvern parlamentar constitutional care în scurta sa vieţuire de trei luni a creat sentimentul că Ţara se guvernează în sfârşit prin ea însuşi. Acest guvern a fost chemat să repare greşelile d-Iui I. I* G Brătianu deia conferinţa de îpace din Paris, cari ne lăsase fără frontiere recunoscute şi ne aruncase în fata unui ultimat ai tuturor aliat lor noştri din tim­pul războiului* In tfarâ de îndreptarea imediată a acestei situaţii internationale periculoase, guvernul Vaida a dat tării şi recunoaşterea de către aliaţi a unirii Basarabie?*

Acest guvern care ar fi putut să dea o nouă îndrumare vieţii noastre de Stat, aşezând-o pe te­meliile ordinei de drept, printr’o constituţie isvorâtă din consensul liber al tuturor provinciilor noui, a fost insă sugrumat*

Partidele Ţărănesc si National, puse în fata unui nou guvern personal, întemeiat pe specularea politică a unei glorii nvlitare, după ce au luptat in alegerile dm 1920 au format împreună o forjă pu­ternică de opoztie, care nu sa limitat numai la co­laborarea efectivă zi de zi la opera legislativă, ci a controlat întreaga activitate nefastă a guvernului Avereacu din 1920—21 şi a întreprins o aprigă cam­panie împotriva corupţiei guvernamentale şi parla­mentare, unica în analele vieţii noastre publice.

Doborând prin lupte în alegerile partiale şi în parlament guvernul Averescu, Partidele National şi Ţărănesc, de şi formau cea mai însemnată grupare parlamentară, au fost îndepărtate delà succesiune, iar la cârma Ţării a fost adus martidul liberal.

Guvernul Brătianu, conştient de marea sa im­popularitate, ca să*şi asigure majorităţi parlamen­tare a întrebuinţat toate mijloacele de violentare şi fraudare a al-genlor, dând în acest scop roluri o* dioase unor elemente din jandarmerie, armată şi chiar magistratură.

Dându*şî seama de consecinţele nenorocite pentru normala desvcltare a Statului, ale acestei ac­ţiuni de violentare şi falsificare a voinţei nationale, grupurile parlamentare Nationale şi Ţărăniste au re­fuzat colaborarea parlamentară normală cu majori­tăţile liberale. ,

întrunite în blocul opoziţiei unite Partidele Na­tional şi Ţărănesc au dus o aprigă luptă împotriva impunerei de către acel guvern şi acel parlament ilegal a anei constituţii, menite să nimicească drep­turile şi libertătde cetăţeneşti şi să asigure dominaţia politică a unei coterii de interese restrânse* In tot timpul guvernării liberale ele s au ridicat cu tărie :

împotriva regimului de arbitrar şi fărădelegi;împotriva risipirii şi împărţirii avuţiei Statului,

în special a terenurilor petrolifere favoriţilor politici precum fi împotriva acaparării lor cu ajutorul pute­rii politice;

împotriva politicii economice, ruinătoare pentru clasele producătoare şi muncitoare, în special pentru Agricultorii Ţării şi de favorizare a speculatorilor şi paraziţilor politici*

împotriva unei politici financiare care a între­ţinut desorganizerea instituţiilor publice, mizeria şi demoralizarea corpului funcţionăresc, şi a contribuit la slăbirea forţelor de apărare naţională;

Şi împotriva unei politici externe, care prin a- limentarea conflictelor cu creditorii streini a în de­părtat simpatii şi a creat situaţii defavorabile.

Cetăţeni,Fn tot timpul guvemărei de patru ani a partidului

liberal ori de câte ori şi ori unde s’au prezentat candidaţi ai Partidelor National şi Ţărănesc im«3 preună, in alegeri partiale, comunale sau profesio­nale, biruinţa a fost de partea lor — corpul elec­toral el votului universal ca şi corpul electoral pro fesional, manifestându-se hotărît şi continuu pentru o guvernare National-Ţârănească.

Preferinţa acearta a voiniii nationale 'pentru noi era justificată prin faptul, că masele producă’ toare şi muncitoare, care au suferit de pe urma po­liticii de arbitrar, violenta, acaparare şi ispolia- tiune, cunoşteau din luptele noastre parlamentare şi telurile noastre programatice şi oamenii chemaţi să le realizeze.

Cu toate acestea, pentru a doua oară înti’un scurt răstimp, s’et călcat în picioare voinţa naţio nală, şi s’a format un guvern de locotenenţi, de?i se cunoştea de mai înainte, că în 1 psa de cadre şi de orice urmă de popularitate, guvernul Ave­rescu, va fi silit să practice aceiaşi sistem de vio­lentare şi de falsificare a alegerilor.

De fapt guvernul Averescu, cu ţoale că avea la îndemână o lege electorelă unică, care acorda o imensă primă majorităţilor guvernamentale, ca să nu cedă în alegeri, a trecut Ţara prin sabie şi foc» făcând uz de concursul vinovat el unor elemente din armată, jandarmerie, şi magistratură, cu preţul anarhizării întregului aparat de Stat.

Dar cu toate majorităţile parlamentare extra­ordinare guvernul Averescu, în cele şease luni de existentă, a dovedit că este cu desăvârşire incapa­bil să dea Ţărei îndrumarea de care are nevoie pentru că este lipsit de sprijinul moral al opiniei publice, n are omogenitatea necesară, n are nici o directivă proprie şi mai ales nu are mâinile 1 bere fiind o unealtă oarbă şi docilă a patronilor săi — liberalii.

Cetăţeni,Ţara are însă nevoie urgentă de guverne ca­

pabile puternice şi independente şi nu le poate aş­tepta decât dela acele organizaţii politice, care ţâş­nesc din nevoile şi aspiraţiile forţelor ei sociale, iar nu dela fracţiuni, formate în jurul unor personalităţi sau dela coterii de interese de tarabă*

O asemenea organizaţie politică oferă tării Par4 tidul National Ţărănesc.

Prin contopirea Partidului National fi a Parti­dului Ţărănesc intr’un singur organism politic nu s*a creat de fapt un partid nou, prin combinaţii artifici­ale ci s’au adunat în aceiaşi albie curgând către acelaşi ţel, două forte politice, aducând cu sine tra­diţia lor isvorâtă din aceleaşi necesităţi istorice şi din năzuinţele aceleiaşi pături sociale. Partidul Na­tional născut pe Câmpia Libertăţii din frământările nationale revoluţionare de la 1848» se înfrăţeşte ast­fel în chip firesc cu Partidul Ţărănesc, răsărit din frământările răsboiului pentru unitatea naţională şi din năzuinţele de emancipare economică, politică fi naţională ale ţărănimii luptătoare din vechiul regat, Basarabia şi Bucovina.

Partidul National-Ţărănesc, credincios acestei obârşii şi tradiţiilor sale, răzimat pe solidaritatea cla­selor producătoare şi muncitoare cu ţărănimea care intr’un stat agrar este cea mai însemnată realitate socială — şi susţinut prin concursul cărturarilor cres­cuţi !a şcoala idealismului social fi naţional, puşi in

slujba intereselor şi espirafiilor poporului, oferă ţări instrumentul politic cel mai însemnat.

Partidul National-Ţărănesc este menit să pună capăt regimului de dictatură bizantin, corupător şi spoliator, care paralizează orice avânt de organizare a iniţiativelor şi energiilor producătoare ale naţiunei.

Partidul National-Ţărănesc este chemat să a- şeze statul român pe temeliile unei ordine de drept, punând capăt guvernelor de dictatură şi celor de locotenentă şi să inaugureze era unor guvernări le­gale, reprezentante ale voinţei naţionale, manifestată prin sufragiul universal în chip liber şi realizată cu concursul specialiştilor competenţi şi al organizaţii­lor autonome ale forţelor productive ale naţiunei.

Partidul National-Ţărănesc este gata să înceapă opera de reconstrucţie naţională, întârziată !prin gu­vernările coteriilor şi fracţiunilor, luptând înainte de toate pentru:

încetarea anarhiei administrative şi a regimului de arbitrar care a adus la compromiterea ideii de autoritate, fără de care nu este posibilă viaţa normalăde st*?;

Ridicarea ţării din mizeria economică în care se află prin încurajarea şi stimularea producţiei na­ţionale, refacerea urgentă a căilor -ferate, prin orga­nizarea lor într‘o regie comercială autonomă, che­marea la colaborare a capitalurilor străine, stabiliza­rea monetară şi întocmirea unui buget real şi echi­librat, care sâ facă cu putinţă retribuţia omenească a funcţionarilor statului şi întreţinerea şi desvoitarea instituţiilor publice;

Urmarea unei politice externe astfel îndrumată, încât să se recâştige încrederea străinătăţii şi să se dobândească concursul ei în opera de consolidare a unităţii naţionale.

Partidul National Ţărănesc înţelege să* şi con­sacre întreaga sa activitate pentru valorificarea o- perii de unitate naţională a statului, înfăptuită pen­tru desăvârşirea naţională, socială şi culturală a po­porului nostru şi menită să contribue la realizarea păcii între popoare.

Cetăţeni,Este timpul să înceteze era guvernărilor dicta­

toriale şi a celor interimare IŢara nu mai poate suporta prelungirea ei. Ţa­

ra are astăzi sub ochi spectacolul unei asemenea guvernări, incapabile de orice acţiune de interes ob­ştesc* Prorogarea parlamentului este o nouă dovadă* Guvernul Averescu, în loc să deschidă parlamentul la termenul legal, la amânat pentru o lună, pentru că n‘a fost fn stare după şease luni de existentă să’şi fixeze un program de lucru şi să întocmească bugetul şi legile necesare, fiind împedecat în miş­cările sale de angajamentele luate fată de patronii săi liberali, şi neavând în mijlocul său oameni ca­pabili şi independenţi*

Ţara trebue scutită de repetarea unor aseme­nea încercări pentru a oferi de convulsiuni şi sgu- duiri.

Partidul National-Ţărănesc are tocmai această menire istorică 1

Forţa Iui stă în spriiinui vostru !Partidul National-Ţărănesc vă cere acest spri­

jin şi vă cheamă sub steagul său.

Preşedinte : iULIU M ANIUVicepreşedinţi: I . M I H & L A C H E ,A L E X - VAIDA-V0EV0D, Dr. V .

L U P U , P . B H A T A Ş A N U .[Secretar General: VIRG IL H A D G EA R U .

*̂CÎU8 Zi ffe, w - î m

OmiDizarea creditalni \wmde ăr. Tistir J lif i .

IV.Creditul şoricel.

O alţi categorie a creditalni (ărineac e creditai agricol deo* aebit de ce) fanciar iprlo scopul aia economie, prin instituţii?« care-1 slajeic de (oigaie şi prin caracteral săa juridic.

Creditai egrlcol e menit a pro* cnra fâranuiai fondările nece­sare activării producţiei, pro ca* rării ;i tmbio£tă|irti taventaruls! agricol atât animai cât şi meca* ale. Agricultorul trebue si faci mersa avansuri ca scadenţă mei apropiată decât a creditelor fni- ciare. ipotecare fi pe termfae mal lungi decât creditele co­rn erei* le şi iadastriata; ia gene­ral ciclu! economiei agricola fi­ind de an as vor fi şi terme­nele impramstărilor. Neloaobfii- zâada-se capitaiarile pe timp Indeioagat, sosietXţile de credit agricol pot ca folos sprijini atât comerfal cât şi mica iadastrie dela (ari, Alter serss ««voilor de credit a! »g lectorilor, ca* merctaniiior şi micilor iidastriaşi asigură societăţilor operaţiei! conţinea de plasare şi primire de capitaluri. Primăvara ş! J a Incepatal verii Ităraail cer baai, iar toamna achită impramatarila aia depnn spre fructificare; co­mercianţii toamna fac campiriri, la fel şi micii industriaş), pro* curâada ş̂i materii prime, deci aa nevoie de tmpramsturl.

Iată, pe scurt, evolsfla eredi- tulai agricol 2a Romiaia. Dapă reforma agraiâ dela 1864 şi mal ca seamă dapă cea dla 1889, tirgnel român «liberat" şl ată pân absolut pe bucata sa ds pământ a simţit lipsa de credit atât pentre trebninţde coasamy* lai cât şi pentru acelea ale pro* dacţief. Legea din 1889 a Impăr- iii pământ ia 105.845 ţărani. Lpsa de bani era aşa de mare că din 79 783 ţărani eamai 25.751 s’&a stabilit In satele aide an fost împroprietăriţi deoarece cel mai malţi n'sa avat mijloace băneşti penîra a«şi face o casă şi a*şi forma o gospodărie. Lip* aind iastltnteie de credit cam&ta făcea ravagii, dobtoda anaali ridlcânds-ae până ta 320"/« ts fvdatai Mehedinţi.

Era imperioasă necesitatea or* ganlzăril credltnlui agricol popo­ral, iniţiativa privată an interve­ni şl no mai putea întârzia ia*

tsrventia statalii. Miaisteril Bră- tiacn voti Ia 1881 prima lsga asupra sreditulci poporal prin această l#ga s’ai creat atitea tastitste câte erau jadetele ţării cu capitalei subscris in part« ds stat, tar tsstsl de particulari. Au fost învinuite f aceste credite că avâsd asţtaslle nominative şi aefiisd o burai comună, traus miterua lor era grea; ci an asi­milat credite! agricol cu ce! co* merciai fteacordâud împrumuturi mai mult decât peste 9 luni ce. râid formalităţi multe şi cosii* eitosre, cari adesea ridicau do* bâida până la 20%; neiimitâu- du-ae situa ce să se dea ansi singure persoane ca Împrumut, armarea a fost că tot creditul a fost «pileai de câţiva indiviii şi că marea majoritate a tirani­lor, pentru cari s’an întemeiat Institateie, a’au fost cn nimic ajutaţi.

Aceste greşeli să ta cunoască, lă le priceapă şi să is «vite toţi acel caii îicearcă organizarea creditului ţăriuesc.

Is 1882 kgaa sta modificat. Ia locul băncilor judeţene s’a

Primim spre publicare urmă­toarea invitare ia şedinţa Qonsb liului de administraţie al Came­rei de somért şi de Industrie Braşov, care va avea ioc Mior cori tn 20 Ootomorle 1926, ora 4 d, m. In sala de şedinţe a Sfatului vechi (Piaţa Libertăţii) cu următoarea ordine de zi :

1. Comunicări prezidiul«.2. Propunere pentru trecerea

d-lul V. Bediţeanu, membru ai Camerei noastre în listele de ale­gători ale Cameril noastre din din categoria Vil a comerţului mi« In categoria ). a comerţului alimentar.

3. Cooptarea unui membru In Consiliul de administraţie al Ca­merei,

4. Raportul Comisiei de clă­dire asupra chestiune! zidirei io. calului Camerei.

5. Memoriu asupra chestiona­rului U. dunei Camerelor in pri­vinţa politice! noastre comer­ciale,

6. Proect de regulament pen*

eraat a elngarl banei centralăla Bacareşti şi ca sacnrsaie tn oraşele cele mai importante. S’a preferat o iastttntie de stat, deoarece, cam aice i raportorii ligii .aninai statal poate paae iatnreeele morale viitoare dea* sapra celor materiale momea* taae*.

Noal Credit agricol a deefă* şaraft o activitate vastă; ca toată această activitate s'a dovedit Io oepstiaţă de a sprijini real ţă­rănimea făcâsd-o să proapereze. Această iostitnţie, Credita! agri­col, observă d. Q. Jooascs — Staeştl în cartea ca «Politica a- grară* p. 159,—era prea departe şi prea streină ţăranilor spre a le putea aduce in mare foloi; formalităţile erau multe şt com­plicate, se fipierdea mult timp sstfsl că ţăranii na resargeaa la ea decât Ia cazuri extreme.

L*g«a din 30 Martie .1908 a hotărât ca treptat Creditai agr)* coi să rest âagă şi aă lichideze împrsmaturiie ţăranilor, tinzând ai ie substitae cu tmpranuturi li bâiclle poporale, cari arau In piinâ desvoitare. Această diepo* aiţie a iesemaat desfiinţarea Creditalni agricol. S:atol şi Ie i * Utnţiiie orăşeneşti s'aa dovedit incapabile de a sprijini ps ţăraal.

(Sfârşitul în numărul viitor).

rru Comitetul de direcţie el Ca* merei.

7. Revizuirea tarifului de taxe al Camerei peatru certificate, acte etc,

8. Cererea secţiei locale din Mediaş* a Uniune! industriaşilor transilvăneni privind înfiinţarea unei filiale a Băncii Naţionale în Mediaş.

9. Propunere referitor Ia lega* tul Ciurcu.

10. Cererea Eforiei căminului de stat pentru ucenicii industriali şi comerciali precum şl a Aso- daţluni! meseriaşilor din Braşov pentru o subvenţie şi propunere pentru scoaterea sumei de Lei 110.000 din titlul „Fond de ere. djte* şi treceraa acestei sume ia titlul „Cămlnurl de ucenici".

11. Atitudinea faţă de art. 22 din^Legea pentru perceperea ţi urmărirea veniturilor publice.

12. Memoriu privind acorda­rea de furnituri d n partea stătu* lui pentru micii meseriaşi.

13. Memoriu privind reglemen­tarea comerţului ambulant.

Braşov, la 13 Oct. 19Z6.Preşedintele Camerei,

Sportive.( n W i n i Caitrili i t III*

t i » Bienrşştl a haiârăi «o ia anul acesta Campionatul Ne- tfoael de Maraton s i se dl«* pute tn Braşov te aiua de 24 Oftam. 1926 ora 14 pe distanţa de 40.200 metrii.

Primilor 3 elasaţi li se vor da medaliile F. S. S R. pentru Campionat. In afarl de aaeasta eel «e vor termina pareursul în mal puţin de 3 ore 40 mi­nute vo? primi «ăta un frumos premiu de onoare, Iar Ciobul eere posedă pe câştigător va prim! eupa oferită de Căpitanul Crietactu Vintiiă.

inserierile st primesc sâni tn ziua eonsuriu ul ta Căpi­tanul Crtatastu şeoaia de subofiţeri Braşov. T*xi de ta* scriere este de tai 40 de per­soană.

Preşedintele sub-somicluasi Atktlse Braşov

Căpitan Ssârnecl.m

Feot băiiDuminecă 17 X 926.

Bucureşti:Chinezul —Juventus 5:3 (3:2) Us!.*TfieoIsr.O y tipia 3:0 (1:0)C.A.B.—C F.R. 4:1 (3.0)

Petroşani:Coiţee BraşovCAMP 5:2 (3:2) Puternica echipă * Căita«* din

Braşov, «’a deplasat la Petro­şani pentru a juca un matth a- micei eu echipa CÂMP, «are numiră printre jusăioriâ sil, pe cunoscuta! iniernaficiigl Ouga.

Rezultatul vădeşte eoatUţiiie de formg «e intrunţşte «Colţ?*.*

Braşov :Braşovîe—CFR Br. 4:1 (3:1)

Braşovm deşi lipsit! ds satiti- fiie lui Gelter şi Tolh, a reuşit totuşi să câştige saest metah de campion«t.

O’ylmpta*—BMTE 6:2 (1:2) Deşi îa prima repriză, mus«

d tarii au condus eu 2:1, tn cea de a doua au trebuit aă cedeze In fsţa unui jos m&i bun.

timişoara ;CAT—Udo 4:0 (2:0)Banetal—Repfd 0;0TMTE-U.D.R. Reşiţa 2:1 (1:1)

Cluj :Higgtbor—Victorii 31 (1:0) RMS-K.A.C. 3:1 (2:0)Măeetaiii* Comercianţii 2:1 (1:0)

Oradea Mare :N A.6 .—*înţelegerea 3:0 (2.0)

Ared :ÀÀC-ÀHTI 8:3 (3;1)

Tg, Mureş :M u-eş-W .SI. 2:0 (1:0)

Smlaaia Mare :To.îkvfs—W5I 4:2 (2:0)

M . /. S.

SELAJSTRrA apărut câltiiiril , Altfel“

|l 8IBl 1927 cu un bogat ma­terial literar, muzical, economic şi cultural şi cu iiustratiuni. Ca* l-n laiul, fiind menit a aduce servicii frumoase propagandei culturale pe sate, trebuie răs­pândii cât mai mult în mijlocul poporului nostru. Aceasta e în primul lând datoria intelectua­lilor noştri.

Călindaiul costă lei 15 şi se află de vânzare Ia mediul «As* trei", Sibiu, Strada Şaguna No. 6 sau ia principalele librării din tară.

Materialul trimis pentru ca* lendar a fost atât de bogat în­cât a mai rămas şi pentru un număr din «Biblioteca poporală* a „ Asociatiunii" (Nr. 135—5 Le ). întitulat, «Ol /lltit Şl făt* lâsdit". Material bun pentru şe* zâiodle noastre culturale. Prof. O Vâlsae szîîc «Ce Înseamnă a ji românm, istoricul nostru T. V. Pâcâleanu povesteşte des­pre «Trei soiuri de femei", prof* T, Naş explică soiurile de pă­mânt. Secr. Horia Petra*Petres* cu povesteşte despre un «suflet curat", o călugăriţe, adevărată mamă a rănilor români din F? aga. secr* secţiilor dl Olimpiu Baiioşt scrie despre frumseţea poeziilor lui Gh. Coşbue şi c i­tează poezii de samă din Coş- buc; prof Emil Pop serie des­pre foloasele ce ie educe bon- da>ui trifoiului, iar profesorul Dimitrie Eomşs dă sfaturi prac­tice, gospodăreşti, despre soboli, melci« pomi tineri, săpun, asi­gurări, păuni, vin, covoare, vite de prăsiiă, ouă, păduri. După cum vedem sfaturi practice din multe domenii pentru ţărănimea noastră* Urmează numai ca po* veiele acestea să fie cetite de ţărani şi duse în îndeplinire.

fn viitorul apropiat apare în „Biblioteca poporală" o piesă teatrală, în 2 acte, pentru co­pii : „VflŞ Cfiştalll" de B Soo> rea, cu o ilustraţie de Oet, Smfr galsch

Dela Camera ie comerţ

FOILETONUL „GAZETEÍ TRANSILVANIEI"

Conştiinţa umanăde Aeon Eghi&sarlan

Traducere de C- N.— Urmare —

Mişcătorul apel si d-lul Cle* meuce&u este chemare aâage* râadă a poporului armean, c i ­fre to|i «emisii $î aliaţii* sil de Iert, «irora şi*a amestecat fârl nit! o preeupefire, soarta sa tn timpul marelui rizboiu.

D-l Clemene&au, adresând chemarea sa d-lul preşedinte Coolige, s’a gândit vre’un mo­ment, «I massele poporului Sta* felor Unite ale Amerleel, spre care, după spusele sale propri, «neliniştea Franţei se găseşte dirijaţi prînelpai" a putut păs­tra acesteia din urmi, un amar neoez, produsul unei lormida* bile deeeptiuni, pentru atitudinea sa In Umpui Conferinţe! dela LauBane, cum, pe de altă parte, pentru toate acţiunile contra poporului armean din Turcie, şi moi alns, din Cliieia.

Mulţi dintre supravieţuitorii Legiunei armene din Cilicia, 8’an tn&poiat la eămînuriie lor din Ameriaa, şl s’au pus îa le- gltură eu massele poporului a* nttriceD; apoi, in chiar armata

I Statelor Unite, eu fost mal multe mii de ofiţeri şi soldaţi armeni din America: Statele Unite so­cotesc mai mult de 150.000 populaţie armeană, a căreia muncă, cinste, lealitate şl inte­ligenţi fas admiraţia generosu­lui popor amerisan. — Poporul amerisan, popor creştin şl de sea mei înaltă moralitate, in- beşte pe poporul martir armean, care alături de aliaţii săi, dintre eere şi Statei® Urnite ale Ame- rtaei, n’a făcut decât să lupte lea), peatru credinţa şi liberta­tea se! — Armenia, pentru vic­toria aliaţilor săi, a dat tot oe avea. — Dacă sunt printre aliaţi aceştia, de acel cart au putut să calce In picioare lucruri de Gea mai elementară moralitate, poporul american le-a păstrat in toată frumseţea lor. — A» cestui nobil şi generos popor din America, zecimi de mii de ar­meni li dfttore88 vie ţa lor, exis­tenţa lor; fără ajutorul poporu­lui amerisan, Armenia ar fi pierit pe vede. — Ajutoarele şl îneu- rajlrlie venind din Statele Unite

Inie Americef, şl din foste cla­sele poputafiunei seie, Armecia p.imeşSe şl fn zilele nosiire, ‘fi pe Ameriea îşi buzează poporul martir, toata eperenele pentru repararea nedreplltai lame, a căror consaeraţîe so* Iernai, a fost Traista! dela La- usane. — «Este o operă de bi­nefacere..." nf'&’a spus, ,«um vroiţi aa infr’o conferinţă de oameni serioşi, să se osupe ci neva de astfel de lucruri? şi tratatul dela Sâvres, devenii de atunai... «petec pe hârtie" a fost rupt In bualţi.

In atei momeai eram la La- usame, ■— 6 ianuar 1923 I Nu voi uita nici odată acea dată — şi era grozav să auzi acest® cuvinte,... Turcii, ş!,., de aseme­nea, ne batjocoreau, pe noi, sărmani armeni, de aci înainte, fără apărare«,. Strigătele unu! milion şi jumătate de victime armene chemau răzbunarea; Armenie, demnă, a rămas liniş­tită şi tăcută; ea aştepta ora justiţiei de nelnllturat. Flăcările care fâşnesa din mormintele sfinte ale acestor vistime nemu­ritoare, vor orbi iatr’o bună z! pe tiranii şi pe «,protectorii“ poporului armean, minţile lor răuvoitoare vor ii rătăcita — Răbdare 1«.

Da, tratatul da la Sevres pecare preşedinta!® Wilson îi de­

semnase pentru a trage fronti­erele Mere! Armenie, a fost în­lăturat. E j z!e: Preşedintele Witaoa! această nobilă ş! ge­neroasă llgm'â ®are reprezenta la Conferinţe de pase, pe a «se­ta ş tiiuîo popor al Statelor Uni­te ale Amerlsel de azi, şl ds@- pre «are d-l Ci®i,nencea!i îşi îngăduia, m Ironia ce l*se ştie, să4 trateze drept „nciv", „îa* «bţpuit* sau «idealist". Aceasta era îa anui de grafi® 1919, la Pari?.

iu anul 1926; aşteptând ca d i Preşedinte Coolidge să bl- nevata3nă a răspunde !a scri­soarea d Iui Ciemenaem?, iată că d. senator Bcrah, un om politic american de primul plan, care ti întoarce misita sale e- pliate, m mai puţin ironice, şi esie rândul d iui senator Borah ca să trateze pe d i Ciemen- ceeu de naiv şi ideoiog.

Vorbind de spiritul scrisorii d-lui Ctameuceau, senatorul a- mericaa scrie.- „E t̂e arad de înşelătoare... hotărât nedreaptă., „suprem de patetică., se apro- „pie de absurd. Nu se pot ex- „plică, îudreptiţ! sau ierta ase- „menea lucruri, — zice d-l se- „aaior Borah — decât airîhuin* „da le unei dragoste adânci de „patrie, care tace pe d i Cle* «menceau s i uite brice senti- „ment de recunoftinţi — Mal

«departe; «Dacă se doreşte a-„nulsrea daiorlifor, — adaogă „ecaaîoruî Bareh, — s i se cu- prlidl ia aaeastâ măsură, toate „d«lodIî3 ş1 toile rap^raţlualle „şi s ! s@ arata eă beneficiul a- «uulă?ei va tieee umsnitîţei şl „că va eoniiIb ii la uşurarea „sositei mmeîor, în Europa.

«Aeuzaţta de nedreptate şl «de eămilărie ce se adu se goh- «stant contra Siateior Uliţe, an „numai au esie fondată de fapt,— xiee taratluăad d l Borata — «d r̂ este lucru necinstit săfor- «mulezi o astfel de acuzaţie*,

«Beneficiul să treacă ama• nttăf&iL.* Auziţi d-la Ciemen- eeau ?

Desigur, personalitatea Pre­şedintelui Wilson şi aeea a iul— Tache Ionescu, vor rămâne In litorie, ea figuri din cele mai mari, cele mal nobile şi cele mai iluminate de mureiui răa- boiu mondiali... Conştiinţa uma­nă se va inspira din aceasta!.

— Va urma —

PabiicaţiineIn oraşul Braşov se va finea

în anul 1925 tâigul de (ară precum urmează : a) Târgul de vite la 25, 26 O t̂omvrie 1926. b) Târgui de marfă: la 28 Oc- tomvrie 1926.812 2—2 Consiliul orăşenesc.

F v. 109—W76 QMTO tRAimWiJwyi s

(Director dr. ilexaidri DOressi)Report ştiinţific pc anul 1925 de dt. Mire • a Suelu-Sibtann, med,

secţiei de ochi, nas, gât şi nreehi.

De’» 1 Itnnaris 1925—31 De­cembrie 1925 ,’s’âfl dit la total 194T coasniteţlnal fi ta«««: 775 pentru bonis de ochl fl «- oexeie »»le, 545 psetrs boals de n&s $1 ale sinisnrjlor feţei, 201 pentru boa!« d* gtt fi la sftr- fit 426 eoRSfllUţlaai peitra boais de nreehi.

S’ai făcut (a total 83 opéra* liant firi ca aatnral midis fi frecventele iaterv^aţinai păstra corpi itrilai corecţii »ai ia a> reche extractul« de ceraaen, eiectrolisa cillllor daviaţi san caiterisarsa nicsraior strplci*

, cosse corneea« aia paacteie ds ' fos !a lariage al fis aaaairate latre aceste operativa!.

Oihl.Cele ■&! frcqinte boaie ds

ochi aa fost afscţlniile cors cei, diferite ui-c-ere ecte«f.«toise aia dramatice 'mat departe defecteds ?effn:ţ î , j & : ceştii venind finiri prescripţie de ochaieri fi spot corpi streini corieaai, fer siEtţi msi ca seamă ds Incîâtori ceferişti —- di« ssszts aşor ex- pticab.Ie, D*şi exiitâ la Brsfo/ ti no mare sistai oftalmologia, ava» m aaatir relativ da t,ui< *siia|îaai ds ochi, ci ci om aces­tor coasnUaţinst 2 - 3 1/; dnpi masă şl centrai oraşiiai («pita* lai găsind* se ia Ş;h*1) convine foarte omit acelora cari {salate de mată an osnpaţîani dsia care grea pot lipsi (gospodara, sol­dai), elevi de şcoală),

Gr»tie d ia! dr. A. Dobressa directorii Auabslatorslni policli* nic, care şl a tdat malt« ailiatl d»a avea bate secUlie complet Idiialste fl tu deosebirea d*lnf dr. 1. Bordes care ca director ginerii al Sarvielslai Sanitar a

1 ficat tatt’an an atâta pentrn Braşov, cit sa s’a ficat la 15 ani din arai, sistem înzestraţi ca fot ee e' necesar fl pentra aceste «oasaitafiaai de ochi. Oeasemsara fi psatrn fratamen ̂tal imbaUnt al soajocttvltei g a aaioase a’sa adeverit st foarte oecesirv acssts ceasa tafieal la plin csntrn ds oraş şi msi ca ssatnă peitra exsmeanl periodic ocalsr al ssrritoareior şi anat bnenros csreetst« fi de beliavli Irachomatoşi cn «oaapiicsflnii de trlchiasi — fiind singsrsi Institut la stare de-s aplice fa acest« catni distrsgsre? cili’lor deviaţi pria eiectrosisl. Aci e focal dsjt si amintim grsnt&tsi ce am avat o eu capitalizarea cazărilor, sire na patsan fi ops« rats !& mod tabulant. Natcral,. aceasta na atât peatrn boalele de ochi, căci Lsqmtcie opera* ţtsnil de orgecl şi ş&laslon ss pot face foarte aşor ambulant precum el mici pliaţii conjans- tivaie şi palpebrale — fără ce* ielaits optraflnn) oculare, extlr*

, păţi» sacaini lacrimii (4A ta* mori retroba'bare (2), cataracta {V care necesitau argreşit o ospitilisars a bolnavilor am pn* tot-o face i i calitatea mea de msdic şl ci spitalului de ochi foarte mor. Na tot aşi lasă, cn cazările de ni») gât şi urech», se aecea,tt& o iattrnire (sx. irepour pa mastoidîiQâ) jps care cu mar« gentile ie patern is* terna In spitalal sivii fi care a* poi a dois san a treia zi 11 e e- raa noua trimişi spra iatcrn&re — deş ia «?:tiial de ochi cos* forjs regaiamental-jt tiu ss pot primi decât para ;»»zari ocu’ara.

Ar fi ne»pârit necesar pe vi* itor câ ^îciii chtrnrgiciiâ mărită a aoaiil spital sâ a.oâ m vede­re câteva joaari psatrn cszsrile de nas, gât şi sreshî, ce vin deia Ambilitoral Policlinic a căror operaţlnni na se pot exe cuta in mod amoniant. Adresez pe «ceaată cale an ciidaros apel d-ini Inspector general dr.

I. Bordei şât şi d-Inl Doisit dr. Cîmpsaaa directornl spiţa* lalai civil, sprs a avea Ia ve* dere aetst dssiderat al aostrn de na iatsrss pablis — rspst (aci odată posibilitatea de a pa tea ospitaliss şi optra cazurile mai grave de sas, gât şi srsshl. San din caisă ci fl c#|îa?ţ? co­legi coadicltori ai secţiilor chi­rurgie mici, maternitate, copii, chiar şi intens d dentişti câ an simţit «asorl necesitatea ansi iatsraări de câteva zile a bol* ■avaini — »'«r pstea găsi so* iaţia ds a se ameaijs 4—6 pa* tari sprs acest scop îstPo ca* mori a Aabalatoreia] dic stf. Nssgră 44 dani cam am virat aţa rsalisat la nade ambalatoril dla Ger «sala şl spre o mai mare nfirlaţâ aceste patari «raa trscate la sfsctjvsl aeitmlai spitalicesc din apropisrt. Idsla sab această formă an mi pate de loc g*as dt rs«lîzat.

(Sfltrşitsl în n-rul viitsr).

Opera vieiiezăDfB l lâ l . SubUliilfile ds sen­

timent şl de gândire ale muz!«!! Iu! Mozart îa speslal şl ale dr«* mei, en Inteiesnl eiu proinsd spiritual ş! mlstio, an eoneiltuit de sigur pentru ec!&ri o dlfieilM problemă ertisileă. de sare Ia general vorbind, dau ashlfti în mod satisfâdltor. D ne Anny Kelab'SarthlmS (Donaa Anna) e o erilaifi «c un bogat mate* rial vosa! de sopran, bine cul­tivat şi impunător. Floria Bolko (Don&s Etvi?») n don« victimă a lui Don luau a s i se eiapiez« en ufuriajâ ?©!aîui şl Smpreuei eu Alice iran (Z*rh ne) au avut bune prestaţiuni.04. Taubet ae*@ redat rolul ti- ţiului su obişnuita i tale»!, ee 1 asigură succesele. D i &or»tna* (Comturui), ralsl«rlos, g*ar, ră sunător, tefiorător, perfect «a atitudine. 0*1 Bjndkr, ala «shl- tel eompiest şi integral ds difi­cilul său ro! (Leporetlo), atâtea voce, aâi şl ea fos.

Dirlgiatele şi orshastra ore. şuiul, eompie stată eu «Iţi*va membri ai soe. fii. au avut fi ei o lăudabilă parte de eostributie.

LilIâCll (Fitdsrmsns), *’a jn eat ds assmensa fa atmosfera nani frumos sscces artistic, toţi âisticfit artişti, prsen^ şi noul diriginte Paul Liegsr, £di?iâa* dn*ss perfsct reinrlior ş) crsând astfel e i bogst şl asittr bichst d» efect artistic.

iBfia dil Slffiil opsră comică in 3 ects ds Mozart, ca aiml* rabila ti mu zici ssbtiiă şl mis* ficâ ia*a dat dia nou ocsz a sâ admhim taaita şcoală fi prefio* sul sopris ii d nel Qiara Musti, precum şi prssta|iunila perras* meat bsne ale cdoriilti: Alice Irauj A, Pfeuss, K, Fă bl. Cor o ’nus; jocai vioiu şl gpiead dttl râsiiătorni bss al d tal Corvl* nas (Oirnin), precam şi partsa d@ ccaifibspe a celorlaiţi a fost anblistvt ca meritata «planşa. 0*1 Fuhrmann (Seiimbip) a fost ireproşabil.

Atragem atenţia publicului ro­mânise asupra ultimelor rapre* zeataţif. Fuga din Sarail astăzi, Nunta lut Fîgaro (Mereari şl Jo») şi Rigohtio (VioerA i

Se aduce la cunoştinţa pu­blicului amator, că în ziua de 20 Ocîomvne a. c., se vor vin­de prin licitaţie publică la ma* gazia st* Braşov diferite mărfuri prisos, mărfuri în suferinţă şi o* biecie găsite.

informatiuni mai detailate se pot primi în fiecare zi, deia Bi* roul suscitatei magazii. '

Direcţiunea XiV, Exploatarea 824 2—2 CFR,

Ffialfii iM liă lila l Dfaşif.Nr. 20954/1926.J

!n atsnţiunea ofiţerilor de rezervă

Având ta vedere eă major!* tstea ofiţerilor de rez. provenit! din fosta armată ausfro-uagsră şl «ari au îaaistat acte pentru recunoaşterea gradului ce au avut, dar până ta prezent nu ştia deci Ii recunoscui gr a*dul seu nu şi avâad la vedere, @S o parte dia ei sunt recunoe* cuf! prin I. D. Regal, fără ca el s l o ştie şi aici cercul au*! are Înscrişi la controalele ea ofi­ţeri de rezervă.

Peatfu s remedia In parte . &&*si rău ie aduse la cusoş* I tlstă următoarelor «alegorii de oameni de pe raza de activitate administrativă a primăriei Muni­cipiului Braşov epre a Ui » eu* noştinti de Monitoarele oficiale notate mai fos adecă:

1») Ofiţerii de rez. din fosta armată ş{ cari cu înaintat acte pentru recunoaşterea gradului.

2 ) Stegarii şl Elevii plat. cari au dat exsmese Ia diferite şcoli militare pentru gradul da ofi­ţeri de rez.

3.) T. T. Redus A?t. 52 cariau frecventat curente şacale* lor militare d- ofiţer! da rez, până 1» anul 1926

Monitoarele oficiale sunt ur* mâtoareie :

No. i i i dla 21 August 1920m 117 d!n 30 August 1922„ 18 din 26 Aprilie 1923m 176 dia 6 Novero, 1923v 1 din 1 Isn. 1924* 1 5 din 23 Ian. 1924„ 55 dia 42 Mirtifi 1924„ 84 din 16 Aprilie 1924* 85 din 17 Aprilie 1924. 90 dia 23 Aprllia 1924» 92 dl» 25 Aprilie 1924„ 145 d;n 6 bile 1924„ 275 dia 14 Dec. 1924» 285 dia 30 Dec. 1924„ 67 dla 24 Mfftîs 1925, 146 dia 10 Iulie 1925„ 228 dia 16 Oai. 1925, 93 din 27 Aprilie 1926

Cari din ei se vor găsi tre~ cu/î în M Of. şi nu posedă nici un act de la Cercai d eR em cruta.ro câ ar fi ofiţer de rez. sau recunoscut ofiţer de rez. sa se prezinte în persoană la Cerc pentru a fî tnssrişi îa con­trol«1 Mi. G definitiv eoaform ari. 7 din L P. O, Riz^rvă.

Braşov, la 13 Ostombrle 1926. 831/1—1 P/imer

România.Prefectura fudetniul Braşov

Servi «jiul AdmlflMrg.Mv.

No. 9251/1926.

Publicaţfune ds licitaţiaPeniru asigiirefres ImprlmKref '

Gezeiei Ofidaie a judeţului Bra­şov, pe timpul deia 1, Ianuarie până ia 31 Decemvrie 1927 se publici licltuţle, oare m .va ţi­nea conform disuozittaaU o cu­prinse îa ari. 7 2 -8 4 ale legii Cont^bllitltli publice ia ziua de 15. Noemvde 1926. ora 10. a. m. le Prefectura judiţulul Bra­şov, !n cambra 10* etaj. I.

Gazeta Oficiată a judeţului apare de 2 ori lunar in 250. txempinre tu formalul 23 1/2 X 32 1/2 sm.

RefleetshlU sunt Invitaţi aşi Inaintâ ofertele in scris până ia data de msâ îa prefectura Judeţului,

V&diu 10% el prafului ofesît.Co^ditiuaiie detailate de Moi*

tâţie şi de contra«! se pot prim! ziînis în orele oficiale ia Pre* lectură judeţului.

Braşov, 13 Oitomvrle 1926.Prefect:

(ss) Dr, loan Laţlsu833/1-1

Q$tifi ş. răspândiţi ; „ S tz e tg

Fandatfa Calfarală „Pri-iaaipnia Cai»al“

Sala Te atruiyi N a ţ i o n a l R a « |)i — ApolisSâmbătă, 30 Diî«abfl« 192S, «ra 9 leira

Dn singur mare ConcertConsacrat cânţecHo? m o utere şi iftnrgiee srenent. — Dit de maestru! armean: L éo n E g h 'n ia p la n «bs. al ConservatorululNational de muzlsâ şi desbmtf^ dis Paris, Cu Qonsuraul oorului 8 0 1 . wBres#o' Mapyir Dslâ*da*. sub conducerea Maestrului

Lém Eghias^rian.Solişti: D-na lilzi iiM âU l eopra» d au! Jliflî Filial flaute.

Le $!«$»: Mveetrui dr. W ller Idâlf

Preţurile locurilor: Loje mare: (7 locuri) Lei 850; Loje mică: (7 locuri) Lei 700; Balcon: Lei l ’îOţ Rezervat: Lei I tO; Stal I.: Lei 90; Stal II.: 65; Ga­

leria I.: Lei 45 şi Galeria II.: Lei 25. Inclusiv taxele legale.Bilete se găsesc la : Firma Iftrăly, Str Principele Oarol, la eassa Teatralul

Najional şi la administraţia ziarului „Gazeta Transilvaniei“.

I M C U R Â N D

TINSSE Ia BraşovLoss! de ptăwâlle de Imchirïst

Localul de prăvălie din casa Teatrului Naţional (Âpolio), spre Str. Lungă, împreună cu local de birou şi pivn ţe, se închi* riază pe cale de licilaţiune pu«blică cu oferte închise.

Reparaţiile de hpsă la local ie va face chiriaşul, prezentând deodată cu oferta şl deviz spe­cificat de reparaţiile ce le vaface.

Ofertele se vor prezenta ia Secretariatul Asocleţiunii (bi­roul Eforiei şcolare. Liceul »A §aguna“) până în 22 1. c-, orab p. m*

Comitelui îşi rezervă dreptul de a închiria prăvălia oricărui oferent, fără considerare la suma oferită, ori a nu accepta nici unul din ofer lele intrate

•RepSMtiS 6$0ffif9l8l Teatrului

Naţionai (âpolio) d.n Braşovse dă In antrepriză pe cale de iicitatiurie cu oferte închise. 0- fertele ae vor înainta la Secre­tariat (Biroul Eforiei şcolare, Liceul „Andrei Şaguna*) până în 22 1. o , ora b p. m.

Braşov, 13 Oct. 1926. Despărţământul

Central Jad• * Astru* Braşov.

Os Umm din mână li* berâ una ca­

să eon stătătoare din 6 odăi, grădină şi dependinţe. Strada Pe tocile No. î. Positie bună. irformeţiuni la : loan (• Avri* geanu Braşov* Strada Prundului No* 7. 2—6

LIBRĂRIA

Complect asonati, oferi mâr- furi de papetărie, de cea mai buni calitate şi to tfe - lal de cărţi didactice şi li­terare, din cele mai repa- tate, cn preţurile «ele mai conrenabile-724 n —50 lin lib tra ţli.I4444444444

4 4 I 4 4

i 4 4 4K

A tenţiune! jNe*au sosit cele mai noui jj

şi origrnalele modele pa* F risiene şi vieoeze, pentru P toamnă şi iarnă de: ţ

Paltoane blănite, de J piele, de postav, b ai-1 ne şi Paltoane d e »

copii. âDeia cele mai simple până

la cele mai fine.

Fenyvesi şi Samuel•*1 mai mar« magazin d« hai-

n« iemeeşti din România.

781 7 -1 0

»IV»

IQftf» a n CâBtiprl. eorenpon- y U b i ÛII* romiai, «sa-g:h!srèt vorbind şî geTmsnr., m

-.absolvent @1 ^î®ăeaii«î — nan şeoalsi -r de comerţ pentra i- mediată a&g.ijafe, Etste pânl 26 anh Ofertele sa va? adresa la admmîilratla ziarului sub HfIroia ®oadiiaîă*. 832/1—1

◄

<<

◄<

<<

<◄I-4

Benzină u şo a răgarantat 7 3 0 —735°

vindem numai cu L e i '/ * 5 0 de litru

Autogarajul

. L E O N I D A “H o . 2 , S t r a d a G « r i i N o . 2 .

835 (ta> d o sill P o şta i> - # 1—3

Pafíata"'*, GAZETA TKANSlLffÆlifl Nr. 109—IfW

Sugrumarea libertăţii de presă.

Din CLWJ ni se scrie:“In zlflg de 16 Octomvrte, Sl-

garazţs din Gt j prímled ordin dele Slgeraeţa "generală din Be* carcşti sft confiate zisrsl „Che­marea* orgonái* tinerilor niţio nalifti dia Ardea*, a trimis ia tipografia „Ntţîoffaîi”» tudta a@ tipăreşte ziar*1, pe agatei Pasta futftrcteat co txscataren cíds* üfllaf.

Redactor i zareiol „Chemarea* tlnstîraeî romá»e, fr\ Pávai Pa- wel şi Stver Sióim* esni se Is* torcea a chtar e-tU of tatai po-U\ din localitate, esde an cerat re* ]«{}«■! tsepra anal ordin dtt de direqifcea P. T. T. pentru eii> tarea expediţiei zlaraiai In ches- tiane, îacasoăiiinţiţi fiiad de caeace >e petrace, a’aa 'prezen­tat 2a tipografie şj au refuzat In mod energic şi categoric să ee ««pană acestei ordin ilegal.

Invitat: fiind ia S garanta din localitate do sabşenii de servi­ciu, d-3ii Pivei Psve! *1 S m r Stoica s'aa prezentat >d-iai Aarei Vlad. şefa! Sgaraeţei, îisoţîţi de d-l dr. E. pop şi aa protcs tat vehemeet împotriva Pisari* lor da şlcaaare sie mlnistereiel de interne, InfieiAnd in «cilii timp laşitatea d-ki Octivim Qoga, care trântiră in faţa ră- •anetolol pe c*re ii «re „Cha- marea iimJraei române" 2a o pieia pebMcâ dii A'actl.

Şefut de sigarsfeţS pimându« *e in coat&ct cu Direcţiunea Generali a siguranţei din Bu* | ew«şii, a ceru! lămuriri asupra ordinului de confiscare, primind la orele 2 p. m. următorul rSa- pune;

aS e va proceda conform or- dîmilai No 60494 adică se oor confisca t0?tö numerele ce oor apărea ale ziarului mChemarea* conform ordinului ministerului de interne“.

In faţa acestui fapt. d*nîl Pa* vei Pavei şi Sever Stoiea eu consimt t sa prédán 90 exem- piere dfa nsmtrli 24 şi 25 a* părufi, luând îa acela« timp mă-

suri pentru tipărirea «I expe­diţia gnzt\fi, spre sfidarea mi­sir ierului de Interne.

Org&afzeţta Hâtrilor ardeleni naţionalişti, a hotărât sâ lupte fia torte m?j;oit««le posibile pentru apirerea drepturilor lor aăteate In pl^oere. Insepufui se v̂ fa*« prin dorea statului în judecată.

•înregistrând comunicarea

de mai sos, nu găsim des- | tuia cuvinte ca să protes­tăm în centra măsurilor extraordinare pe care mi­nistrul de interne Goga, însuşi z'ari st şi membru al Sindicatelor de presă, le ia faţă de presa românească.

Se vede că d-sa a uitat cele ©speriate cbiar de d-sa în trecut, când încă nu o- cupa fotoliul ministerial, că toamai sugrumarea libertăţii presei a produs întotdeauna efectul contrar intenţiunilor ceezarei.

Unde rămânem însă cu respectarea libertăţi presei garantată prin Constituţie, când chiar un minstra o calcă în picioarelî

Sindicattle presei române din ţară au datoria sfântă de-a readuce pe ministrul autocrat la realitate. Altfel aceste sindicate n’ar avea nici un rost, dacă nu şi-ar spune cuvântul hotărât şi energie în faţa acestei pro­ceduri nemaipomeiite.

L o c a l a

Fortuite leatlHOi. Deşt nu nis’&u seir.nafot e.u şt astăzi furturi de cătrl Prefecturi poliţiei, aflăm ci erf şi azi noapte s'au făcut diverse încercări de furturi, rtst* fel noaptea trecută hoţi rămaşi necunoscuţi, au încercat să fure pe Curmătură la restaurantul Oprea. Trăgând i oca tarif cu re­volverele, hoţii au dispărut. Azi 1 noapte s’au făcut încercări de-a fiura şi prin Schefu, Ni se spune că locuitorii, car! veghiazâ noap­tea, au deţinut pe un Individ îm­brăcat în uniformă de plutonier de jandarmi, care a fost depus la Prefectura poliţiei.

*

Ceiiertil ■ilistrilgl Bgkiin-rtan, care are ioc ia 30 Oct. a,c. va fl onorat, precum suntem rugaţi a comunica — şt de d-1 ministru Tranc udaşi.

•f f l l f m l t i . Subsemnata preş©,

dinţa, in numele comitetului Reu­niune! femeilor române pentru ajutorarea văduvelor sărace Bra­şov-Săceie, are onoare a es* prima d-lui loan G, Eremje cele mai vii şl călduroase mulţumite pentru donaţiunea de 1000 iei, făcută cu ocazia parastasului de şase săptămâni, în amintirea scum pei sais consoarte Parasehfva Eremte, fostă membră a Reuniu­ne! 25 ani. Dumnezeu s‘o odih­nească în pace. Braşov 11 Os* tomvrte }9Z6. Eieaa Soba- deana, preşedintă.

S M U , Â, M K il f ik M J £

ExpozazsţII români — premiaţiSâmbăta şi Dumtne«« trecută 9 ©flit la Braşov — precum am enunţai — expoziţia de animale mici domertise. A fost o foarte reuşită «I bine certe tată expc* ziţîe, ta «ere au fost expuse îs total 1162 animale de sasă si anume: 557 gâfâi, 42 gâşte, 32 raţe, 76 cur«?, 195 porumbi, 54 Iepuri de ansă, 93 cemti, 46 porci, rasa Jo/ketare şi 12 pi­tici cresatt.

Cu acest prlkj sau distribuit numeroase premii, medalii şi di­plome expozanţilor. intre ^ i premiaţi găsim pe următorii ex pozen|i români: Medalia de bronz a statului a’a acordat d iul Aurel Puiu din Braşov pentru curci albe, d-k*î Alexandra Mi* hali pentru găini Orpistgton şi iocot. loan Oprea pentru porum­bel. Medalie de sur s’a atee- dat d-iuî loan Pasca peotn o eolerţio de canari, Aurei Puiu pertru un porumb poşta!. O medalie de argint a mei obţinut d-l locoî. /. Oprea pentru «ă nele d*sale „Le y".V

iB lţin ili. D i dr. V. Giâlaru a conat pentru căminul Sindi­catului pressei române din Ar- de«l suma de 500 Ie!, pentr»care Sindicatul ii aduce mulţu­miri si re cale* aceasta.C ău tâm pentru mina noastră

fÜ? «tobtü de si, fRonAifi CiFboniferi Milele CăpeBl SarèCit. Câşi g delà 180— 500 lei pesfru munci ds 8 ore,

834_________________ 1—5 *

Starea sănătăţii Mitropolitului Blajului.

Organul Mitropoliei gr. est.- din Blaj , Unirea* ne aduce îmbucu» rlioar^a veste, că ştirile ultimei săptămâni continuă a 6 din cds mal bune, aşa că — fără vre-o nouă complicaţie — 1, P. S. Sa Părintele Mitropolit Va sile se va putea întoarce după cit«va săp­tămâni din nou la reşedinţă.

In acelaş număr ziarul .Uni­rea* pune Ia punct diferitele versiuni fanteziste publicate de unele ziare privitor la o even­tuali înlocu re a Mitropolitului Vas!le, dând următoarea lămu­rire :

.Ştirea tendenţioasă şl supă­rătoare despre „Un nou mitro­polit ai Blajului“ nu are nici un temeiu, fiindcă, în cazul cel mal rău, lucrul se poate aranja foarte bine prin numirea unui ceadjutor epjscopesc, care — din cauza dispoziţiilor în vigoare referitoare ia alegerea de mitropolit - - fi­reşte că n‘ar putea avea nicide­cum şi atributul care se chiamă: cum îure succesionls. Cât priveşte apoi persoana unui atare epis­cop, alegerea lu! cade în corn• petenta exclusivă a mitropolitu* lui şt nu se aranjează decât singur eu Scaunul apostolic al Romet. Ingerinţe politice sunt aici cu totul escluse. N’ar strica deci, ca oamenii sâ fle mal pru­denţi şi mai delicaţi în lansarea, dela „Braşov*, a unor ştiri ca aceasta 1*

Dorim şl no! ca coresponden­tul din Braşov ai „Bkulnţei“ şl ziarul „Carpaţif — căci pe aceş­tia îi vizează Unirea* — sft ia act de aceste lămuriri.

Cine poartă vina— In itcgtla P. T. T —

Prlroîm la redeefie o suisoa- re dela un *bonal al nostru d?n Tftşead (Jud, Sălaj), cere se plânge de luai de zile flu mal primeşte ziarul.

Cercetând cazul la cdralsSe* traţia ziarului, am constatat, e i întra-cdtvir &boa»tui respectiv nu msi primea „Gszeia“, deşi pi&tise i boBîsmeaiui pe întregul ca !a gur».

Dar am eonsietaft şi motivul, pentru care se sistase trimiterea ziarului la acea adresă:

Iacă în luna Aprilie numerlle trimise ia adresa din shestie, ni se retrlmeteau eu indiaeţla (seriei eu creion roşu): Retur draşoo.

Era nalursi os în urma aees- tui fapt s i Suim măsuri în eon- sesinţi şi să nu mei trimefem zedarnie ziarul. S-e sistat ded trimiterea.

Astăzi abonatul ne ssrie întrealtele:

„Eu nit! eând n am refuzai nici un număr, dar niei nu am puiul fe«e aeeaste, «A«l am sol­vit întreg abonamentul înainte. Aisl, la mlljos este sau o gre­şeală sau reavotnftt din partea poştei şi pe numărul respeetîv numai ia pofti o putut scrie: Retur-Braşov*.

C o fi greşalS sau reavoinţi nu ştim ntd noi.

Atragem însă atesţla Inspee- loralului P.T.T. asupra acestui fapt, care nu sumai e i păgu­beşte şi xfsrul şt p© abonaţi, dar eeilfisi tot odăii servi ai ui postai întf’un mod ©are numai einste nu-l fese.

Dcosemdetâ alţii.

C IN EM A A P 0 L L 0Oetomvrle 19—20

IA D U L OiN B O R B A LODramă în 7 acte- In ro?ni prin­cipal : Grit Haid, Dr. M. Maitcf.

Oticmvrie 2 1 -2 2 -2 3

In ajunul nnniDin satele judeţului nostru

primim veşii, «I de sâteva slp- tSmâsi echipe de „domsi" d a Braşov au dessias şi descind ta mijlotul poporului fişând o propagandă esilnsă In vederea urnit „congres liberal* care s’ar tine la 24 Oetomvrle la Braşov. In aeelaş timp sătenii «unt învh t fi «u Insistentă ea să semne­ze oeţil pentru ob*nsft libfraiă „esoaomică”, cere a luat fiinţă le Braşov şt din sare — spun ei — se va revărsa cea m&i mare binecuvântare asupra po­porului nostru dela ţari, primind împrumt t iri ieftine îo zilele a- se»te de gr^a srizi finsndară.

Pentru ea poporul să fie câş­tigai, ©genţii liberali te mal spun, vă guvernul e pe dueă şi în cu­rând va ajunge din nou la câr­mă „marele* partid liberai, iar ea să ere a stă apel tul pop ore- silo? eredull, li se pune In vedere pământ, o diurni pentru ziua congresului, ier după congres o mare ciorbă liberală într’unui din restaurantele Braşovului

Paralel cu aseastă reclami !a sete, caracatiţa liberală recru­tează In oraş noui membrii din sânul eomersaoţilor, funcţiona- ri or, rr.Ujjor industriaşi şi me­se rlcşi din Braşov, puaându-ie I» vedere «redite nelimitate ia besea „ag-ieoll* şi alte fa?o- rurl,

lnregiitrlm aeeet ̂ şltri nu fi« indeă ne*om alarma de ele cipe motiv e i sătenii noştri, să­tuli până în gât de guvernăr i© liberale, ne eomunicâ impresta d«testabi â c<~ o fac mijloacele folo«ite de lib i în vedereao-g nlzlri! partidului lor.

Săten?| noştri ştiu una şi buni: dragostea nu se câştigă cu sâla şi nici chiar cu bani şi aorbe. C ne vrea să câştige sufletul poporului nostru cinstit, ou se raaî poate apropia do ei eu promisiuni ieftine şi eu bani: ochiul dracului. Şi mr4 eu sesroă nu ee poate apropia asum, eând satele nosstis J u eă şi-a dtt mâna frftfeeecă în­treaga ţărănime din întreaga Românie, unindu-se eu folii în merele Partid NsţlonahŢIrănese.

Cel «â|lva ţărani, cari s’au dat tn fie-sare sote Inel de pe timpul guvernării liberale pe partea liberalilor tnfrugiâsdu-se din caştavaîiii ior, să rămână unde s’au asiult. Cu timpul se vor deştepta şt ei din buimft- alsll. Se ştie doar e i pădure fără ustăiură nu există.

Masele poporului nostru resping Insă cu toată ho­tărârea pe liberali, căci ele s au coum s că Partidul Naţional-Ţârăuesp nu e le­gat nici prin bănci şi nici prin îndrăgostirea faţă de un om. Acest Partid are la temelia sa puterea vie a ţărănimei, muncitorimei şi în genere a păturilor pro­ducătoare, diu care îşi trage necurmat puterea |de viaţă, şi nù clicile bancare. In fruntea lui se găsesc a- ceiaşi bărbaţi patrioţi, cari au dovedit dragostea de neam şi naţionalismul lor jertfmdu-se în vremurîgrele pentru binele poporului.

Aşa fiind — şi acesta este eresul neclintit al po­porului nostru dela sate — cea mai n oiă ciorbă

Când iubeşte o prinţesăIa rolul priadpai : 4 Norma Tal-___________ ggrdge, ______

liberală ti lasă rece. Ţă­ranii noştri, cuviincioşi din fire, tac, dau din cap şi

mn tambolău* "W

îşi v ă i de jtreabâ. Daca câte-un nălrăgar mai slab de înger se lasă prins în mreje’e caracatiţei liberale — să-i fie de bine.

Apa trece, pietrele rămâa^

Organizaţia Braşov a P . Naţional-Ţârâiiesff

Comitetele organizaţiei locale şi judeţene ale Partidului Na-

| ţionel Jârănesc din oraşul şt fudiful Braşov sunt convocate ta o şedinţă care a?e /o3 Vineri22 Ost. ora 121/* la a mia zi inlocalul Clubului dm Piaţa Li* bertdţti.

La ordinea zilei: Raportul de* kgatilo' asupra congresului dela bucureşti şi pregătirea unei mari întruniri la Braşov

Membrii comitetelor, bărbaţii dn încredere din oraş şi d&le• gaf ii satelor sunt ta vita fi a sr prezenta tn număr comolect.

Biioii P. N. Ţ.

infORiiTroMi0 catastrofă marină. Telegra­

ma d»n Sundi y anunţă că va* porni chsnez Kuang Kurg, iran* sportând trupe şl muniţiuni pen­tru Sun Huang Fang, guverna­torul din Shangai, a esxplodaf în portul Kur k ang. O mite două sute persoane 2au fost ucise.Numărul răniţilor este foarte mare •

Foştilor reangajaţi din fostei® ârmote austro^uogare ş: ruse, aparţloăiori judeţelor Braşov şl Treisnause, ii se aduc© la cu*

I 3oşli©tă că în vederea congre- i sulul dela Alba-iujla, Vi evea

loo Duminecă tn 24 Oat. ora 4 d, a. Is reslaurautul „Gewar ̂berereln“ (Bulevardul Fer dlnan d) o coasiătulre pentru alegerea delegaţilor la acest congres, Toţi «ei Sa drept sunt Invitaţi a îfciii parte.

*Cmmnie. Valeria V. Branisce

şi Dr. N. Călimări căsătoriţi.Lugoj — Braşov 16 Octomvne1926. — Felicitări.•

Arheologice. Cu prilejul unor săpături tăcut© in oraşul Chişi- neu, s’au gâs t ia o adâncime de 9 metri, mai multe oase aparţi­nând unui mamut din epoca ier' ţiară.

Recolta In Jsgoslavin. Dupădatele seniioflciaie, recolta iugo­slavă din anul asista est© mult m«l bună decât s’a aşteptat ?n urma marilor revărsări ce s’au abătut asupra Jugoslaviel. O foarte bună recoltă a fost în spe* cin! In regiunii© Batfka fi Şrem. Recolta grâului nu se prezintă insă aşa de mulţumitoare cum s’a sperat. Grâul se prezintă însă frumos în ce priveşte calitatea. Recordul ba ajuns recolta po­rumbului. Se afteaptâ că anul acesta se va desvoita în .iugo­slavia fnţr’o mare măsură co» marţul porumbului,

*Dl Dr. loanlontonv, unicul tra­

ducător şi interpret autorizat pentru limbile română, germa­nă şi maghiară, având dreptul să facă şi legalizări de tradu­ceri, taxele fiind mai mici ca ale notarilor publici, şi-a mutat biroul în Strada Porţii No. 44, în cancelaria dîui adv. Dr. Wi-tirg. 1—0*

Medicale. Dl Docent Univer* sitar Liviu Gâmpeanu me­dic şef al Spitalului Civil Bra­şov s’a mutat cu locuinţa în strada Aţei No. 7 etajul I, unde dă şi consultaţii de ia ora 3—6 p. rn. 706 2 - 7

itodiseBor r«»jp©Sï*sbiil i 1QAN SKQTfift