le d ic ţia şi Adinmistratiaţ» PIAŢA LIBERTAŢEI BRAŞOV. -

TELEFON 226. Abonament armai 860 le!.¥mtrn strelnălate 800 lei. Araiţari, reclame, după tarif.

Fondată la 1838 de George BariţluApar® de trei ori pe săptăm ână

Prin tine însuţi, cetăţene, şi pentru

tine, la libertate, legalitate şi cinste.

Congresiştii presei Latine în CapitalăSărbătorirea congresiştilor de cătră pri­măria Capitalei. Primirea la Academie.

In ziua de 6 Octombrie orele 11 sosesc în localitate cu au« tomobilele din spre Dârsfe re* prezentantii presei latine. Vă rog să daţi ioc în coloanele ziarului D-v. apelului nostru că­tră publicul oraşului Braşov în special celor din Str. Dârste, Fântânei, Gării, pe cari îi rugăm

să arboreze drapele naţionale curate, nouă, după posibilitate şi culorile ţărilor latine ca:Franţa, Italia, Spania etc.

Primiţi asigurările stimei noas­tre.

Braşov, 1® 3 Oct, 1927,

Prefectura Politiei.

Vineri s’au inaugurat festivi­tăţile în cinstea reprezentanţilor presei latine printr’un banchet dat de Primăria Capitalei, la care congresiştii au kfost salu- tafi de primarul du Costinpscu printr’un avântat discurs de bine- ventare, la care au răspuns d-nli C. Bacalbaşa, Rivera Ro- vida şi Pome.

Terminându-se banchetul, con­gresiştii au vizitat expoziţia de

pictură şi sculptură aranjată în sala de expoziţie dela Şosea. Oe aici congresiştii au plecat la Academie. ,

P rim irea la Academie.In sala de şedinţe, congre­

siştii au fost întâmpiraţi de membrii Academiei, în numele cărora le*a vorbit d-nii prof. dr. Gh. Marinescu, vicepreşe- dinte şi I. Bianu.

Iatnă nu pcate tine cont de a- semenea obstacole şi dacă na* tura ne a separat prin f.ontiere, noi vom rămâne totdeauna u nîti prin simpatia, ce învinge orice frontieră şi orice obstacol.

Gratie perfecţiorăm continue a lucrului, presa progresează cu viteza unei locomotive. Vie* tor Hugo a considerat presa ca locomotiva gândului ome* nesc; în momentul de fată ea traversează spaţiul cu iuţeala fulgeruîu', gratie undelor electro­magnetice şi vă permite să răs* pândiţi prin toate ţările lumei impres:unile, ce adunaţi în Ro­mánra care este avant-garda la­tinităţii în Europa.

In sentimentul acesta de ad­miraţie, afecţiune şi devotament pentru reprezentanţii Presei la­tine, \â urez bun-venitîntre zi­durile no? síre şi vă rog să a* cordaţi bine voi'oarea D-voas­tră atenţiune expozţiei z'arelor româneşţ?, ce vă poate da o idee asupra evoluţiei presei ro mâneşii în timp de un secol şi jumătate.V izitarea M ormântului E ro­

ului şi a Muzeului, militar.Terminându-se recepţia dela

Academie, congresiştii au vizitat Mormântul Eroului necunoscut, Ia care d l Maurice de Waleffe, a depus o admirabilă jerbă de flori.

După acest act pios, congre­siştii au vizitat Muzeul militar, unde au fost salutaţi de d-1 ge­neral Radu Roseti.D esch iderea C ongresului.Sâmbătă la ore 10 a. m. a a*

vut loc în sala Fundaţiei Carol I. şedinţa de deschidere a Con­gresului, la care au asistat mem­brii guvernului în frunte cu d*l I. Brătianu, miniştrii Franţei, Italiei, Bdlgiei şi Elveţiei pre­cum şi numeroşi fruntaşi poli­tici, între cari d-nii Al. Vaida Voevod, fost prim*ministru, d-1 dep. Madgearu etc. etc.

Congresul a fost deschis prin- tr’un discurs cetit de d-1 I. C. Brătianu, în care a insistat a- supra importanţei pressei în viaţa popoarelor. D-1 I. C. Bră­tianu a spus între altele:

Aduceţi cu dv. doamnelor şi domnilor, isvorâf din istoria no­bilelor dv. ţări, mărturisirea stră­lucită a chemării latine în viaţa omenirei, dar nu veţi găsi ni- căeri mai mult decât în Româ­nia, proba de netăgăduit a trăi- niciei caracterului rasei. împre­jurări nenorocite care au pus poporul nostru la răspântia nă­vălirilor şi cari păreau menite să-l sdrobească, n’au isbutit decât să-i întărească conştiinţa şi să-i facă cu atât mai scumpe obârşia şi naţionalitatea sa.

Intr’o jalnică izolare, în mij­locul unor frământări neîncetate, abea cu un suspin în accent. Românul a afirmat vreme de 18 veacuri „Sum Român*.

Ne sosesc fraţii iubiţi!Membrii congresului presei latine vor fi Joi oaspeţii oraşului

nostru. Braşovul va avea deci fericirea să se bucure de vizita pe care i-o face purtătorii cuvântului, sentimentului şi civilizaţiei latine.

Oaspefl scumpi, fraţi dragi IFranţa, Italia, Spania, Portugalia şi toate statele Americei de

sud, ai căror cetăţeni sunt urmaşii neamului care stăpânea odată lumea întreagă, au venit să facă vizită, să-şi cunoască fraţii pe cari legiunile lui Traian i-au lăsat ca păzitori ai culturei latine în Orientul, din care pornea puhoiul atâtor popoare barbare.

Zi m are pen tru o raşu l nostru , zi sfântă şi de fră ţească serbătoare .

Cine nu cunoaşte povestea fiilor lui Roşu împărat, cari sor­tiţi au fost să se despartă şi să domnească în meleaguri streine şi depărtate de olaltă ? Ei ştiau unul de altul numai din auzite, dar năcazurile ţărilor lor nu-i lăsau să se întâlnească. Muriau de dorul de a se vedea. . . Şi mare ie-a fost bucuria şi mai mare serbătoarea, când după ani mulţi de dor şi aşteptare au putut să-şi strângă mâna frăţeşte.

Iată povestea neamului gintei laline INe-au venit fraţii să ne vadă, să ne cunoască. Să le

ieşim în întâm pinare şi să-i prim im cu drag. A şa cum se prim esc fraţii, cari se iubesc ş i se doresc. E o datorie m are şi sfântă, care ne d ictează să ne prim im fraţii aşa, ca atunci când ei se vor înapoia în ţările lor, să poată povesti cu d rag şi cu m ândre că că inimile în cari svâc- n eşte sânge rom an, sun t ace leaşi ş i sunt pă trunse de a- celeaşi sentim ente în toate părţile păm ântului.

Ne îndreptăm cuvântul către toate reuniunile şi so cie ­tăţile rom âneşti ale Braşovului, rugându-le să-şi facă da­toria, să se p rezin te şi să nu treacă cu vederea nimic, din ceea ce a r pu tea da o înfăţişare m ai înă lţă toare acelei zile, ca re pen tru o raşu l n o stru este o se rb ă to rire a gin­tei latine.

»G azeta T ra n silv a n ie i“ .

Apeul Vuirciplufiii Braşov.Cetăţeni!

Congresul presei latine s ’a întrunit la Bucureşti, Par­ticipă peste 100 oaspeţi, reprezentanţi ai marilor ziare din toate ţările latine din Europa şi America.

Joi în 6 Octomvrie la ora II în trecere spre Bran, Câmpulung, el vor face un scurt popas şi în Braşov.

Cetăţenii oraşului Braşov — Români, sau neromâni, sunt datori să-şi arate simţul lor de ospitalitate printr’o călduroasă primire şi tot atât de călduroasă manifesta­ţie faţă de cei mai genuini reprezentanţi ai rasei latine.

Pentru Români, aceasta este o datorie a conştiinţei lor româneşti, pentru neromâni o datorie faţă de ţara în care trăesc, un obligament faţă de cetăţenii lor ro­mâni — şi o delicată atenţiune faţă de oaspeţii noştri.

Fac un călduros apel la toţi cetăţenii acestui oraş, ca în dimineaţa zilei de 6 Octomvrie să arboreze s eagul naţional sau şl alte steaguri ale popoarelor latine şi să pavoazaze ferestnle şi balcoanele caselor lor.

De asemeni să participe în număr cât mai mare Ia primire pe Strada Fântânii, Bulevardul Regele Ferdinand şi pe Strada Lungă.

In fine atrag atenţiunea cetăţenilor, că steagurile murdare, decolorate, fâşii de hârtie, etc., formează o di­rectă sfidare a intenţiunilor noastre de bună primire, şi că astfel de steaguri vor trebui înlocuite.

Braşov, la 3 Octomvrie 1927.Primar: Dr. Moga.

Apelul Prefectura! Poliţiei.

un scurt istoric al presei româneC uvântarea

d*lui dr. M arinescu.

Doamnelor şi Domnilor!Academia Română m’a însăr­

cinat să vă primesc în această incintă şi să vă exprim urările de bun-venit înaintea vizitării expoziţiei retrospective a presei române, organizată de d l I. Bianu, secretarul Academiei.

In toate lucrările mari ale gân­dului omenesc, în toate dome­niile Adevărului, Frumosului şi Binelui, geniul latin a exercitat o acţiune fericită, nu numai în timpul antichităţii, ci şi în epoca modernă. De altfel, renaşterea artelor, ştiinţelor şi literelor a pornit din Italia şi Franţa şi a- cela, care a făcut să apară pri­mul ziar în anul 1631, este un francez, doctorul Theophraste Renaudot, şi un alt francez, Emile de Girantin, a dat presei un impuls nou, făcând-o accesi­bilă marelui public, la un preţ modest.

Dar şi în Italia, Franţa, Spa­nia, Portugalia şi în America latina, evoluţia presei a fost întrucâtva normală, şi a realizat progresie enorme.N’a fost însă tot aşa în România, unde creatorii presei au fost în acelaş timp apostoli şi martiri, cari au tre­buit să suporte surghiunul pen­tru crima de a fi exprimat ideile lor prin intermediul presei.

In România, creatorii presei au fost promotorii culturei ro­mâneşti.

Astfel, Heh’ade a fondat la Bucureşti, în anul 1829, »Cu­rierul Român* şi în acelaş timp Assaki a editat ta laşi * Albina*. Heliade a suferit mult din pri­cina dragostei sale pentru li­bertatea presei. Dânsul a fost acela, care â pronunţat fraza lapidară : »Urăsc tirania şi mă tem de anarhie*.

Acesta este şi motivul, pen­tru care ziarul lui a fost supri­mat in 1840.

Un alt apostol al Presei ro­mâneşti, Cogălniceanu, a creiat în anul 1840 revista „Dacia Li- terarâ* şi »Arhiva Română* şi a făcut să apară mai târziu îm­preună cu 3 scriitori eminenţi, I. Ghika, V. Alexandri şi A. Ne- gruzzi, „Steaua Dunării**.

La rândul lui, Alexandri a fondat »România Literară* şi E-

minescu, marele poet, a cola­borat la ziarul „Timpul“.

Mai reţineţi vă rog că Helia­de, Cogălniceanu, I. Ghica, A- lexandri, Hajdeu şi Maiorescu au fost membri ai Academiei Române, Heliade a fost chiar preşedintele acestei instituţîuni şi Eminescu n’a fost numai unul din cei mai mari poeţi din Ro­mânia, ci ar fi putut face cinste literaturei oricărei ţări. Toţi a- ceşti eroi ai gândului latin au fost ziarişti. Chiar ceva mai mult: Vasile Alexandri a fost procla­mat bardul latinităţii, după ce a obţinut cu poezia Ginta latino, cupa delà Montpellier.

Presa contimporană şi-a luat începutul cu »Gazeta Transil­vaniei*, Şi apoi au apărui „L’In­dépendance Roumanie*, „Uni­versul*, „Adevărul*, „Dimineaţa*, „Neamul Românesc*, „Lupta*, „România“, „Politica“, „Cuvân­tul*, etc. etc.

In această expoziţie vă veţi da seamă, că în România-Mare, presa minoritară beneficiază nu numai de toată libertatea, ci se impune, după cum este cazul presei ungureşti, şi printr’un mare număr de publicaţiuni. Aceasta este cea mai bună dovadă că această presă cunoaşte liber­tatea, de care Românii nu s’au bucurat sub dominaţia străină.

Al şeaselea Congres al Pre­sei latine constituie o probă evi­dentă a solidarităţii popoarelor latine, solidaritate, ce cunoaşte un substrat biologic, marcat prin temperamentul naţional, prin dragoste pentru dreptate, şi mai ales prin caracteristicile limbii.

Deschideţi, cum spune d-nul Maurice de Waleffe, [un journal francez, un giornale italian, un diaro spaniol, un diario por­tughez şi veţi fi frapaţi prin .afinităţile limbei, cari vă vor permite să înţelegeţi multe lu­cruri şi să ghiciţi restul. De altfel, ştiţi bine, că Edgar Qui- net a spus despre poporul ro­mân că limba Iui este titlul său de nobkt& fn mijlocul barba* rilou

Doamnelor şi Domnilor,

Aţi trecut multe frontiere na turale ca să sosji în România, frontiere reprezentate prin munţi, fluvii şi chiar prin imenstatea Oceanului, fiindcă solidaritatea

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIE! Nr. 102- î 92?

Acest popor a realizat în sfârşit unitatea naţională după atâtea vicisitudini, în care vreme n’a încetat să lupte şi să sufere pe acest hotar, in spatele căruia civilizaţia Europei se păstra şi se desvolta.

Astăzi, stăpân pe destinele lui, va putea la rândul său să ia parte activă la progresul aces­tei civilizaţiuni şi să îndepli* nească în răsăritul Europei des­tinul determinat de însuşirile rasei sale şi aşezarea sa geo­grafică.

Pentru îndeplinirea acestei chemări, are nevoe de pacea pe care i-o asigură în interior ordinea şi dreptatea socială şi pe care respectul tratatelor şi desvoltarea rapoartelor amicale internaţionale trebue să cheză- şuiască liniştea generală.

Pentru această operă de 'ar­monie socială şi de pace între

Prim a şedinţă.Sâmbătă după amiază a avut

loc în sala Sindicatului Ziariş­tilor din Bucureşti, prima şe­dinţă a desbaterilor congresului presei latine. Şedinţa s’a des­chis în prezenta tuturor delegai ţilor streini, a ziariştilor român- şi a unui mare număr de per­sonalităţi româneşti din diverse domenii.i Biroul era compus din d-nii: Stelian Popescu, ministrul jus­tiţiei, preşedinte, având ca mem­brii pe d-nii: M. Alphaud (Franţa) Augusto de Castro (Portugalia), Croci (Italia), Ribera Rovira (Spania), Fabela (America spa­niolă), Gladstone Drumond (Bra­zilia) şi ca secretar general pe d l Maurice De Waleffe (Franţa) şi subsecretar pe d-1 Eugen Ţiteanu (România).

Întâia chestiune pusă la or­dinea de zi a fost chestiunea: privilegiul dublei naţionalităţi aco rdat unui latin în ţările latine.

D-1 De Waleffe, luând pri­mul cuvânt, spune că această chestiune nu este, cum s’ar pă­rea un simplu" deziderat de or­din platonic. Latinitatea trebue să-şi afirme coeziunea sa prin toate mijloacele.

Noi, care suntem şi trebue să rămânem ca fraţi-—a spusd-sa — nu putem admite monstru-

popoare, nimeni nu poate con­tribui mai rodnic decât presa pe care o reprezentaţi. Fac urări călduroase ’pentru ca ea să-şi poată îndeplini misiunea pentru binele omenirii şi al ci­vilizaţiei sale.

Sunteţi presa* presa latină — noblesse oblige.

A luat apoi cuvântul secre­tarul general al presei latine, d-1 M. W aleffe, care într’un discurs avântat a arătat rostul presei latine. Terminând oratorul, a fost proclamat preşedinte al congresului directorul ziarului »Universul“ ministrul Stelian Po­pescu şi s’a ales biroul

Cu acestea şedinţa de deschi­dere a luat sfârşit, oaspeţii tre­când la restaurantul Athenee Palace, unde au luat masa. După masă congresiştii au vizitat pa­latul justiţiei.

ozitatea ca un spaniol în Italia, un român în Spania, sau un portughez în Franţa să fie con­sideraţi ca orişice japonez sau indian, ca orişice strein din lu­mea largă. O diferenţiere, spi­ritul latinităţii o impune. Dacă organizaţia presei latine nu cere guvernelor respective drepturi politice sau alte drepturi, un tratament mai favorabil pentru reprezentanţii latinităţii poate să-l ceară, şi presa latină, re­prezentată la acest congres o va face cu toată puterea de care dispune.

După o discuţie mai lungă, la care iau parte d-nii Orsini Roto, Viyeux, Fidel, Russo, Ageorges, Almanda Negreiros şi d i Eu­gen Tileanu, propunerea se ad­mite cu unanimitate.

Urmează la ordinea zilei ches­tiunea c reării unei agenţii Datitie pen tru ştiri in te rn a ­ţionale. Toţi oratorii în frunte cu d-l prof. N. larga, au fost pentru înfăptuirea acestei idei, însă cu anumite rezerve. D I E. Fagure a |inut să releveze fap­tul, că pe când toate ziarele mari germane, engleze şi ame­ricane au corespondenţii lor în România, ziarele latine se de- sinteresează. A rămas ca ches­tiunea să fie studiată ca să se poată lua o hotărîre, care să nu întâmpine prea mari greutăţi

şi care să poată aduce servicii reale chestiuniei latinităţii.

D l prof. Iorga fiind rugat a lua cuvântul în chestiunea schim ­bului de studenţi a spus că actualmente schimbul de stu­denţi se face în mod anarhic. Trebue intervenit ca guvernul să nu mai trimită decât studenţi cari cunosc bine atât ţara lor cât şi ţara unde sunt trimişi şi să aleagă profesori care vor şti să îndrumeze pe aceşti studenţi în misiunea lor.

D-1 de Waleffe, luând cuvântul spune că spiritul latin nu se poate afirma decât prin energii tinere, debarasate de lesturile trecutului.

E nevoie de şcoli speciale şi de Universităţi, unde studenţii să cunoască instituţiile şi dreptul ţărilor latine.

Prin studii serioase vom a- junge ca latinul să nu se mai simtă străin în ţară latină, fie că s‘ar găsi la Coimbra sau la Roma, la Paris sau la Bucureşti.

După ce mai vorbeşte în a- ceeaş chestiune şi d-l Busuio- ceanu, fost student la Roma, congresul ia în desbatere p re ­ferinţa foiletonului şi filmului latin D l M. Mor a (Universul) dă citire unui raport în această chestiune, în care vorbeşte, în special de însemnata importanţă

; a filmului cinematografic în pro­paganda latină. D-l Pamfil Şei- caru, vorbeşte în acelaş sens.

Cu aceasta şedinţa primă a Juat sfârşit.

Seara a urmat rep rezen ta ţia de gală la Teatrul Naţional,Ia care venise să asiste. O lume imensă. Toate doamnele în toaletă de seară cum şi în splendide costume naţionale împodobeau lojile şi fotoliile.

S'a executat următorul pro­gram: un oct din »Apus de soare“, dramă de Delavrancea, în care au apărut majoritatea artiştilor noştri în costume vechi româneşti. In partea 2-a a pro­gramului d-1 George Vraca dela Teatrul Naţional a spus cu a- vânt şi o impecabilă dicţiune cântecul Gintei Latine. A urmat un concert religios executat de corul societăţii »Cântarea Ro­mâniei“, dirijat de d-1 Marcel Botez, apoi d 1 G. Folescu, dela Opera Română a cântat arii populare româneşti, care au stârnit entuziasmul întregei săli. Festivalul s'a încheiat cu câteva

Lucrările Congresului.

bucăţi executate de orchestra »Filarmonicii“. A produs mult entuziasm simfonia primă, opera maestrului francez Pnul Fons, care a fost dirijată de însuşi autorul sosit în ţară cu prilejul acestui congres.

Şedinţa a doua.A doua şedinţă a congresului

presei latine s’a deschis Dumi- t necă la 10 ore a. m. în sala de ) şedinţe a sindicatului ziariştilor. 1 S’au cetit telegramale de salu- | ţări şi adeziune a diferiţi zi- I arişti şi personalităţi din ţările J latine. Secretarul d-1 W aleffe J aduce la cunoştinţă că Acade* [ mia română roagă pe ziariştii, cari se vor ocupa de lucrările congresului, să i trimită câte două exemplare din articolele ce se vor publica.

S’au făcut apoi din partea congresiştilor diferite comunicări referitoare Ia expansiunea legă­turilor dintre naţiunile latine, propaganda prin cărţi, prin zi­are, relaţiuni politice, economice şi sociale între aceste state etc.

Ataşatul comercial ai Colum­biei d-1 W aldem aras a propus înfiinţarea unui premiu de 5000 fr. francezi, pentru ziaristul, care va fi contribuit mai mult la strân­gerea relaţiunilor dintre ţările latine şi la cunoaşterda ţării sale în celelalte ţări latine.

D 1 E. Titeanu, dela „Înde- pendace Roumaine" a anunţat că acest ziar acordă pe timp de 4 ani un premiu de 33000 Lei anual ziaristului, care va reuşi să facă mai cunoscută ţara sa în celelalte ţări latine.

D-l A georges (Belgia) cere să se alcătuiască un manual complect asupra civilizaţiei, ar­telor, ştiinţei şi literaturii din ţările latine, care manual să fie evanghelie a tineretului ţărilor latine pentru întărirea spiritului de solidaritate a rasei latine.

Dupăce mai mulţi membri ai congresului au vorbit asupra solidarităţii interlatine, secretarul M. de Waleffe a adresat o căl­duroasă alocaţiune studenţilor mulţumindu'le pentru entuziasta manifestaţie pe care au făcut-o congresiştilor Sâmbătă la Teatrul Naţional.

Şedinţa s-a ridicat la orele 12.Seara a avut loc la Cercul

militar un banchet dat de mi­nisterul de externe.

Şedinţa a treia.JlS-a deschis Luni Ia orele 10.

D-I Waleffe comunică că va apare în curând o carte cu des- baterile congresului. Se fac apoi diferite comunicări şi propuneri, între cari şi propunerea pentru înfiinţarea unui comitet econo­mic, care se servească la apro­pierea economică între ţările latine. Această propunere a fost primită.

D-l M. de Maleife dă citire tuturor rezoluţiunilor adoptate de congres în cele trei zile. Se admite ca societăţile de Presă să între în asociaţiile Presei la­tine. Se admite să se intensi­fice legăturile directe între Presa latină şi asociaţiile de Presă din ţările latine. Congresul cere suprimarea vizei consulare în­tre ţările latine. Se admite de- asemenea baterea unei medalii comemorative de bronz.

La ora 12 s-a ridicat şedinţa, declarându-se congresul închis.

La ora 1 a avut loc banche- 1 tul oferit de »Universul* la Boulevard. Seara la 10 ore con­gresiştii au participat la recepţia organizată de ministerul de ex­terne, iar la ora 1 noaptea au părăsit Capitala, plecând cu un tren special spre Brăila.

în scrierea firm elor com er­ciale s tră ine în România. Printr’o decizie a ministerului de industrie şi comerţ, publicată în »Monitorul Oficial“ se dis­pun următoarele:

Toate cererile supuşilor streint sau ale societăţilor cu capital strein pentru înscrierea firmelor la tribunalele din întregul ţinut al României-Mari, se vor re­zolva potrivit dispoziţiunilor art- 4, alin. 5 din legea pentru reor* ganizarea Camerelor de co­merţ şi de industrie.

Petiţionarii vor adresa cere­rile lor ministerului industriei şi comerţului, direcţiunea gene- raia a comerţului, care va da autorizarea după ce va lua a- vizul camerei de comerţ şi in­dustrie respectivă şi examina actele doveditoare posibilităţii exercitării profesiunii lor de co­mercianţi. |

Aceste autorizări sunt scutite Jde brevetul de industrie. \

FOILErgNUL, GAZETEI TRANSILVANIEI**

De-acum zece ani

de V aleriu C rişan, preot

— Urmare. —

C răciunul.25/XII 1917. Azi umblă copii

»cu colinda“. Ei pornesc la co­lindat pela ora 12 din zi. Colin­dă numai ruseşte. Colindele moldoveneşti s’au pierdut cu totul... Bătrânii mai ştiu colinda: »Ia sculaţi voi boeri mari“, care am găsit-o şi în colecţia lui Va-

( sile Alexandri. Copii aici nu um- ' blă cu steaua, ca pe la noi. Co­lindătorilor le dau covrigi şi ca­peici. Ţi-e drag să-i vezi cum cţuc în spate covrigii înşiraţi pe aţă. Ei îi primesc pe toţi colin­dătorii, de aceea coc covrigi şi colăcei foarte mulţi. In săptă­mâna Crăciunului în fie-care zi coc colaci pentru sărbători.

Azi la Liturgie, a spus »oţiet* (părintele) Pa vel sătenilor, că pe seară vor umbla coriştii ro­mâni la colindat şi oamenii să-i primească pe ei cu drag. Corul nostru a cântai „Heruvicul“ ru­seşte şi sătenii ie-au zis, că era mai bine de cântau moldove neşte, căci pe „Ije Heruvimi taîno obranduşte“ l’au auzit des­tul 1... In cep a îndrăgi sărmanii I Moldoveni tui mai mult cânte­

cele noastre româneşti. După terminarea sfintei Liturgii corul nostru a colindat: »O ce veste minunată“.

Seara au umblat feciorii Ia co­lindat. Ei se împărţesc în cete şi umblă fie-care prin câte o parte de sat. Ei capătă la fie­care casă câte doi colaci şi îi pun în unele locuri şi la masă. Cplacii adunaţi' îi vând şi banii îi dau bisericii. Aşa e obiceiul în acest sat. »Bejenţiior* (refu­giaţilor) noştri însă — contrar obiceiului — le-a promis preo­tul Pavel, ca să le rămâie lor colacii şi banii, ce îi vor căpăta. Ai noştri au colindat astă-sCară la preotul rus, la »precedatele* (primăriul), care e Român şi la care coriştii noştri au petrecut clipe neuitate. Ii chemau din casă în casă. In multe lo­curi, căsenii plângeau, atât de mult îi înduioşau colindele noas­tre româneşti.

Azi se cercetează unii pe alţii rudeniile mai deaproape, copii pe părinţi, fraţii pe surori etc. Când merg în »hoschie* (vizită)

| unul la altul duc cu ei doi co­laci, îi dă când întră în casă

celui pe care îl cercetează şi sărutându-i colacii zic: »Poftim nyitale chită şi sare*. Acela îi primeşte sărutându-i, iar la ple­care îi dă căseamil alţi doi co­laci, sărutându-i şi zicând ace­leaşi cuvinte.

Concert românesc.A doua zi de Crăciun la ora

2 d. a. corul nostru a dat un concert în localul şcoalei »Zem* sca* de aici. Public mult, dar numai intelectuali, ţărani însă foarte puţini. Să vede, că stau mai bine de »hulesc* (beau ra­chiu), decât să vie la acest con­cert, pentru a se delecta în cân- • tecele noastre româneşti. Ob­serv, că Evreii din sat, au fost cu mic cu mare. Programul a fost următorul: 1) Două colinde a) »O ce veste minunată“, b) »Trei păstori*. 2) Trei cântece poporale a) »Tot ţi-am zis mân- dro mă duc“, b) »Foaie verde de trifoi“, c) »De-ar fi mândra-’n deal Ia cruce“. 3) »Sună buciu­mul“. 4) Declamăjiuni a) Vesna (Primăvara) de G. Ivănova şi »Mioriţa* de Vasile Alexandri, spuse de d-şoarâ Maria Ivan fica adoptivă a d-lui înv. Ivan din Să- cele. D-şoara Ivan şi-a însuşit binişor limba rusă, de pe când era în laŞi la un spital rus ca soră de caritate. A declamat bi­ne ambele poezii. Fetiţa de 8 ani Ştefania Liuba Morgunovs- chi, fica unui negustor evreu de aici, a declamat ruseşte poezia ,Pri dievucichi Cotare naşlasvoi mişchi* Despre fetiţa care şi-a găsit ursuleţul* (jucăria) şi încă

o poezie hazlie. 5) Două cân­tece poporale ucrainiene: a) »Trio ză horam, Oi puscuia“, b) »Pro Baidu“.. 6) »Mdrarul“. 7) »Peal nostru steag“. 8) Deda- maţiuni: a) »Voinie“ (Războiul) de G. Ivanova, spusă de Ioan Piteiu, student în litere. D 1 Pi- teiu, care e bucovinean de ori­gine, vorbeşte bine limba ucrai- niană şi aşa a declamat bine poezia aceasta patriotică, b) »La icoană“ de Al. Vlahuţă, spusă de Aurel Ştefanovici. D-l Ştefa- novici a mai declamat cu multă vervă şi cu mult sentiment poe­ziile : »Lună ori soare“ de T. Speranţiă şi »Pocăinţa beţivului“, cari au plăcut foarte mult şi a fost îndelung aplaudat. 9) Trei cânteice pentru cor mixt a) »Stru­gurel“, b) »Dorul meu“... c) Neică, Neiculiţa“. 10) »La arme*.

Corul şi* a dat toată silinţa, pentru a reuşi acest concert cât se poate de bine. Mi se părea, că sunt la o petrecere în satele noastre româneşti din Ardeal... Notele au fost compuse de pă­rintele Vichente Popa din Sâm­băta de sus, jud. Făgăraş, aşa cum îşi mai aducea aminte de ele de acasă. A făcut deci ca Robinson Crusoe, care în ori*ce lipsă se afla, tot găsea o mo­dalitate, spre a se putea ajutora isingur. La reuşita acestui con­cert au contribuit şi d-şoarele învăţătoare de aid Alexandra Vasilievna şi Sofia Haralampina, cea de a doua e Româncă din Basarabia. S’a încasat cam două sute de ruble. Taxa de intrare a fost 1 rublă 20 capeici locul

prim şi 60 capeici stalul. Venii tul a fost destinat jumătate şcoli- de aici, iar jumătate coriştilor. Regretăm însă faptul, că sătenii au arătat puţin interes faţă de acest concert. Dacă vom pleca noi de aici, cine ştie, când vor mai auzi ei cântece mol­doveneşti I....

Astă-seară au fost coriştii' Ia mine de au colindat. Iam tratat cu ce am avut şi eu din sără­cia mea: ceaiu, colac, cozonaci şi ţigări. Nu voiu uita seara a- ceea, când răsunau colindele noastre româneşti în casele a- cestor moldoveni. Ca un cântec în surdină, un cântec dulce pier­dut între , codrii de brad, răsu­nau melodiile plăcute ale frate­lui Druga înv. în Ludişor, a pă­rintelui Dumitru Soiu din Vâl­cele şi a părintelui Petru Leucă din Săcele, un om glumeţ şi deosebit de afabil. Proprietarul meu, Niculae Hârjeu.un omvial, întră deodată în casă cântând: »Ardealul, Ardealul, Ardealul v’aş- teaptă“.... un cântec ostăşesc, pe care îl învăţase dela mine. Au petrecut coriştii o seară plăcută în casa acestui Moldovean, care plângea de bucurie, când auzea cântecele noastre româneşti. Oare când va răsări şi pentru ei soarele culturii româneşti?!...

— Va urma —

Abonamente ia ziar se1 pot tace pe timpmai îndelungat sau lunar.

I

N r . 102—19:7, »OAETA TRANSILVANIEI P afta i £

3 Scrisori din Maramurăş.

Procesul „optanţilor unguri”Norocul orb ne-a ajutat şi de

data aceasta, cum ne-a scos şi din 1914 încoace din toate buclucurile. Nu numai, căn 'am informat streînăîatee, ci chiar ai noştri au fost s^eb informaţi In chestiunea dela ordinea zi­lei, iar dl Titulescu n-a invocat cel mai eficace argument: A r gumental »ad hominem“, că în­suşi guvernul contelui Kă o'y a iniţiat Reforma Agrafă iar contele şi*a împărţit o moş:ecu lăutar , ca prin d e m ag o g ică impedece desmembrarea Ungă riei şi unirea Ardealului cu Ro mânia boerilor latifundiari.

Demagogia ungureesă se ră* zimese pe ipoteza falsă, că reac­ţionarii noştri vor împedeca în­făptuirea dreptăţii sociale. Dar ei au recunoscut adevărul: că al cui e pământul, a aceluia este tara*. Apponyi marele taitor el maghiaiizărei, urmărea dease- menea pentru sabotarea trata- tului dela Trianon planurile sale perfide î enorma corupţie ridicaă de politicianismul ne f st liberal Ia rangul de dogmă oentru guvernarea iă ii ş5 s’ă b rea democrat ei naţionale. Toa* tă nedejdea Ungariei s 3 razimă pe răsturnarea noastră prin co* rupte*

Pericolul nostru extern ss ba­zează pe specularea corupt ei, din care cauză suntem consi­deraţi ca un stat intrat în des­compunere« Spărtura făcută o- dată în tratatul dela Tiianor, şi cu ajutorul baccililor constan* fînismului, sub presmnea esternă oligarhii unguri soeră a sabota şi împedeca dreptatea socială în România — a o târgui ş* a readuce pământul furat dela ţărani în patrimoniul iredent'ş iilor. Oligarhiei maghiare nu i convine dreptatea socia'ă din vecini şi de aici furia campa­niei, contilor la* fund ari şi pa­razitari.

Presa democratică d n Apus j— de dragul aurului unguresc— a lipsit dela datorie, cu mici esceptii onorab le, Democraţia Apusului nu ş -a pus umărul ca să susţină teza democraţiei româneşti, ci a împins carul pintenatilor. Mai ales presa ger­mană la care primează idea de revanşă, a făcut cauză co mună, cu ol garhia feudală ma­ghiară şi a susţinut feudalismul arch şovinist pentru sabotarea tratatelor de pace. Ba chiar şi o anumită parte a presei fran­ceze s’a lăsat impresionată de minciunile inter erate şi a sus­ţinut teza »franctirorilor* din Bu­dapesta.

Asfel printi’o propagandă bi­ne susţinută fals ficatorii de franci din Budapesta s‘au eri­ja t la Geneva în moral şti şi cu

% toată monstruozitatea fondului juridic al procesului, ne*au fă­cut procesul democrat)ei româ­ne şi a principalei realizări so­ciale, care în Ungaria nici peste «decenii nu va ajunge la reali­zare.

Presa minoritară ungară .dela noi a stat şi de data aceasta in solda Ungariei şi a comis pe fată trădare de tară. Sâ ni notăm aceasta. Trebue să-şi re­vizuiască conştiinţa politician» <lela putere şi mai ales în ce priveşte zona deîa frontieră. In judeţele dela graniţă operaţiile Reformei Agrare să lichide-

.. ze mConstantiniSmul"; să se o- pereze strict aplicarea legei şi şă întărească graniţa prin Ro mâni bine situaţi şi mulţumiţi, prin colonizări şi înfăptuirea in* tegrală a dreptăţii sociale.

Ungurii au împroprietărit o singură categorie, în vederea răsb aiului vitejii; noi să ne întărim foştii şi viitorii doro­banţi. In B hor, Sătmar şi mai

> ales în Maramurăş, nedreptă­

ţile esproprierilor prin scutiri i- legale sunt strigătoare ia cer. Va îndrăzni dl Argetoianu să tragă concluziile logice ale si­tuaţiei!?

Vecini’or trebue să Ie răs­pundem. In Maramurăş latifun* diih de munte sunt 106,000 jug cad. şi aici neamul nostru s’ă- bfşte din lipsa de păşuni şl pădu i comunale* Renegat» şi coadele de topor tizsaiste s ’au făcut liberali numai ca să sca­pe de Reforma Agrară. Depo* ziterii moralei lui Vizanti şi per sccutorii Iui Eminescu se vor de sminti oare?

Cor.

C on g res in ternaţional turistic la Belgrad.

Zilele acestea s-a deschis la Belgrad congresul internaţional pentru propagarea turisticei, la care participă reprezentanţii Bel­giei, Cehoslovaciei, Danemarcei, Greciei, Olandei, Italiei, Unga­riei, Germaniei, Norvegiei, Polo­niei, Austriei, României, Suediei, Elveţiei şi Angliei. După vizita­rea celor mai frumoase regiuni turistice din Iugoslavia, delegaţii s-au întrunit la Belgrad, pentru a rezolvi diferitele chestiuni ale turisticei internaţionale. O aten­ţie specială congresul acordă propagandei ţărilor europene în America. In program se mai află şi chestiunea vizelor pentru că­lătoriile turistice. In această di­recţie s-a propus la congres de a se adresa diverselor state ca viza să fie desfiinţată în baza reciprocităţii.

Un vulcan în mijlocul unui lac.

Din Neapole se anunţă: De câteva zile Lago Fusano, care se află în regiunea vulcanică din Neapole şi care este renu­mit prin gustoasele sale stridii, prezintă un tablou extraordinar. In mijlocul lacului se ridică co­loane înalte de fum sulfuros şi geyseri de apă minerală şi co­lorată. Se presupune, că acest fenomen a fost provocat de e- rupţia unui vulcan, care se află în mijlocul lacului Fusaro. Tem­peratura ridicată a gaizerilor a pricinuit o mare mortalitate prin­tre peşti.

Un enorm m eteor în Siberia.De curând s-a întors la Le­

ningrad a doua expediţie tri­misă de Academia de ştiin|ă în gubernia Eniseisk, unde a cer­cetat colosalul meteor căzut în această regiune în anul 1908. Expediţia a fost condusă de cu­noscutul geolog prof. Kulik şi a constatat că meteorul cântăreşte aproximativ 480 milioane kg. şi conţine pe lângă fier, mici can­tităţi de platină.

C o lon izarea reg iunilor arctice.

Nu de mult a ţinut în faţa so­cietăţii britanice pentru progres dr. Braun o conferinţă despre posibilitatea colonizării ţinuturi­lor polare. După conferenţiar, problema colonizării regiuni­lor arctice nu e departe de re­zolvare. Ţinuturile dela polul sud nu sunt prielnice colonizării din cauza furtunilor puternice şi dese cari bântue, in schimb regiunile arctice se bucură de patru luni de vară, în timpul cărora flora şi fauna este foarte intensivă. Omul de esemenea se poate acomoda condiţiunilor de viaţă din apropierea polului nordic.

Un an pierdut pentru ^staţiu­nile balneare şi climaterice. Fr;g, ploaie şi umezială, o ploaie ce nu mai sfârşeşte, aşa după cum, cu atâta dreptate şi cu o neîntrecută frumuseje poe­tică, spunea marele nostru poet Alexandru Macedonski: .-vss&M

Plouă, Plouă, plouă,Plouă cât poate sâ plouă.

La munte ca şi la şes, In Nord ca şi în Sud, cerul, cu o dărnicie regretabilă, varsă to­rente de apă asupra nenoroci­ţilor muritori. Negustorii din staţiunile climaterice şi bal­neare constată, cu desnădejde, dezastrul actualei stagiuni şi speră, cum, ,‘sperăm cu toţii, într’un anotimp mai prielnic.

Cu toate acestea nu se poate spune că lumea ar fi deşertat cu desăvârşire localităţile, în cari, de obiceiu, îşi petrecea vacanţele. Cum, însă, otelierii îşi alcătuia planurile lor în ve­derea unei mai mari afluenţe, câştigurile realizate se traduc, din cauza pregătirilor, prin pier­deri destul de însemnate.

Din vizitatorii localităţilor de vară, cei cari lipsesc sânt mai ales Englezii, pe cari scăderea livrei i-a reţinut în bună parte la ei în ţară. Britanicii, atât de entuziaşti de frumuseţile Franţei, când moneta franceză era în continuă scădere, au văzut că- zându-le tot elanul de îndată ce programul d-lui Poincare, a dat o lovitură serioasă monetelor prea urcate. Dar reducerea nu­mărului turiştilor englezi, ca şi

S criso ri din F ranţa.

imlol tnriţtilaraceea a Americanilor este com­pensată prin urcarea numă­rului călătorilor germani. Deşi în număr mai restrâns ca brita­nicii, ei aduc un aport consi­derabil în stafiunile de turism. Şi atunci se naşte întrebarea : Plecarea Englezilor şi Ameri­canilor, înlocuită cu venirea Germanilor, nu este ea un rău mai dăunător decât invazia anglo- saxonă ?

Oricare ar fi interpretarea a- cestei schimbări, trebue să con* | satăm că, comparativ cu anul 1 trecut, vizitatorii, fără să ne j preocupăm de naţionalitatea lor, sânt, anul acesta mai puţin nu­meroşi; — că această scădere a numărului lor este rezultatul urcărei francului; — că în­seamnă, incontestabil, o îndru­mare spre vremuri normale.

Comercianţii francezi, pe cari acest fapt îi atinge în primul rând, vor fi vindecaţi în decep­ţiile lor văzând că afacerile vor relua, pe o scară mai restrânsă dar mai sigură şt statornică de­cât aceea impusă vremelnic de fluctuaţiile nesănătoase ale cur­sului monetelor.

Anul acesta, pe care, la în­ceputul acestui articol, îl arătam pierdut, din cauza pioilor, pen­tru industria staţiunilor bal­neare şi climaterice, îşi dato- reşte, deci lipsa de afaceri şi însănătoşirei francului. Ori cum ar fi, nu prevesteşte şi nici nu constitue vre-un element de în­grijorare; — dimpotrivă.

Paris, Sept. 1927. Nicky.

E X E R T -CONTABILP r a c tic ă în d elu n g a tă

cau tă p o s t d e în cred ere» A î s in form a ia z ia r .817 2 - 3

la Adm- Zarului- 831 J—3Cameră pentru 2 domni­

şoare ori eleve- Inf.

F O R DAutomobile de}

Tractoare FORDSOM au sosit toate accesoriile*

Automobile şi tractoareR I G L E RBRAŞOV, Colţ Str. Fântânii

şi Merilor.816 2— 10

On p a n t ă 0 dom nşoarăca* OU v u l i l u re să cunoască meşina de scris precum şi co­respondenţi în limba română şi germană Informaţiuni la ziar. 834 1 - 0

Cinema „Astra“ (Apollo)Azi Marii 4 Octomvrie

Ultima zi va rula filmul excelent

D A G F I N

Societatea Ortodoxă naţională a femeilor române, secţia Cluj, adresează următorul apel cătră creştinii generoşi:EţfSocietatea Femeilor ortodoxe române din Cluj, însufleţită de dragoste către sfânta noastră bi­serică strămoşască naţională, a luat asupra sa marea îndatorire de a împodobi cu obiecte de artă în sculptură, ornamente şi lucruri de mână femeiască. bi­serica catedrală, ce se ridică în inima Clujului, întru pomenirea zilei de 15 August 1916, praz­nicul Adormirei Maişii Domnu­lui, când oştirile române au tre­cut Carpaţii, să îndeplinească unitatea naţională şi desrobirea noastră de sub cătuşile jugului strein apăsător.

Urmând pilda evlavioaselor Domniţe române din trecui cari aduceau toate jertfele pentru îm­podobirea locaşurilor de închi­nare, ne străduim şi noi din răsputeri să împodobim sfântul aşezământ care, prin stăruinţa înţeleptului nostru Arhiereu, s e ‘ înalfă, falnic, aici în Clujul tu­turor umilirilor şi suferinţelor din trecut, şî care e menit să fie nu numai un monument im­portant de arhitectură şi artă ci şi unul de solidaritate na­ţională, în conformitate cu tra­diţia neamului nostru.

Biserica a fost în trecutul du­rerilor noastre de neam sub­jugat, ceiatea de rezistenţă unde sufletul iubitor de D-zeu ai nea­mului nostru se pregătea în taină pentru ziua sfântă a li­bertăţii, iar pentru fraţii noştri liberi, a fost scutul ,de apărare în vremuri de greu sbucium şi vijelie, şi astăzi, ea este semn ai biruintii şi pavăza viitorului nostru.

Dându-ne seama că în trecut toate monumentele mari naţio­nale s’au ridicat din jertfa tutu­ror, adresăm un apel călduros către toate surorile noastre din întreg cuprinsul României Mari şi ie rugăm fierbinte să ne a-

jute să putem realiza scopul ce urmărim, de a împodobi acest sfânt Altor după asemănarea celui dela Curtea de Argeş, — a cărei Evanghelie este lucrată de însăşi mâna primei Regină a României, Regina Elisabeta — a bisericilor Trei Ierarhi şi sfântul Nicolae din Iaşi, şi a bisericii Domniţa Bălaşa din Bucureşti, pentru a dovedi lumii creştine că din sufletul femeii române nu s’a stins flacăra sfântă a credinţei strămoşeşti.

Să ne grupăm în jurul Arhie­reului nostru, care munceşte din straja dimineţii până în seară şi să i dăm mână de a- jutor, ca să nu cadă în în luptă sub povara greutăţilor.

Dacă Dumnezeu e cu noi, cine e împotriva noastră 1

Ckj, din şedinţa Comitetului Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor române, ţinută în Fe­bruarie 1927.

Preşedintă; Secretară: E lena V oiteşti Sofia Şt. M eteş.

P. S. Numele tuturor donato­rilor vor fi înscrise cu recunolş* iin|ă în Cartea de Aur a Cate­dralei spre pomenire.

Donaţiunile pot fi: obiecte de artă, lucruri de mână şi orice sume de bani.

Lucrurile de mână (perdele, perne, covoare etc.) vor trebui să formeze un tot armonios cu interiorul Catedralei de acela ne rugăm ca, în privinţa aceasta să se ceară lămuriri Comitetu­lui Societăţii Ortodoxe a Femeilor Române Filiala Cluj. Obiectele ne rugăm să se trimită la adre­sa Dnei Preşedintă: Eiena Voi­teşti Cluj, Strada Elisabeta Nr. 12.

Sumele de bani ne rugăm să se trimită la banca „Albina* din Cluj, pe numele Societăţii, pen* tru fondul Catedralei.

H a i r i n T a i t a parcela din U i v â n z ă r i i str. Laterală No. 7. (320 m2). Informaţi uni tot acolo. 739 3—6

In rolul principal: Paul Wege­ner, Paul Richter, Marcella Al*

bini.5—6—7 Octomvrie

FANTOMA(Peruca)

Cu celebrul artist : Olto Gebhiir«

PablicatianeComuna Homorod judeţul

Târnava-Mar *, arendează Ia 6 Noemvrie 1926 la ora 1 p. m., în localul Primăriei cârciuma comunală No 38, situată în cen­trul comunei, pe timpul dela 1 Ianuarie 1928 până la 31 De- cemvrie 1930.

Preţul de strigare 5000 Lei.Până la începerea licitaţiei se

primesc şi oferte înch se. Con- d flunile de licitaţie se pot ve­dea în cancelaria comunală.

Homorod, la 21 Septemvrie 1927.

Prim ar: Notar:Ioan Aldea. Binder loart832 1—1

Publicaţie de licitaţie.Subsemnatul avocat publică

că din încredinţarea erezilor legali, — pentru eşirea din in* diviziune — se vinde prin lici­taţie voluntară ce se va (ine Ia 11 Octombrie 1927 orele 4 p. m. în biroul său Breşov Str. Principele Caro! No, 12 , — In­travilanul situat în Breşov Str« Pe Tocile No. 102 constâtător din casă» curte şi g ădină, Pre­ţul de strigare 80,000 lei.

CondiţiunJe de licitaţie se pot vedea zilnic în amintitul b-rou între orele oficioase.

Braşov. 30 Sept. 1927.Dr• Ernest Kovăcsy

833 1—1 avocat«

BibliografieAu apărut în editura: »Car*

tea Românească“.Biblioteca Miner va No« 12%

129 a) Suflete Desnădăjduite de Maxim Gorki. Preţul lei 9«

De vânzare la principalele Ii? biării din ţ ră.

GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 102—1927Pagina 4,

Doamnele şi Domnişoarele române sunt rugate a lua parte la primirea reprezentanţilor pressi iatine> care vor sosi la Braşov.

Joi în 6 Octomvrie a. c*Locul de întâlnire va fi pe promenadă în fa{a Prefecturei

la ora IO1/* a. m.Vom purta costumul naţional

îngfnumeîe Comifehiui de primire;Haifa B. Balalaica.

Penlin primirea ira ţlk i latini s- fac cele mai întinse pregă» tiii. In scopul ec<sta primăria a luat contact cu societăţile româ­neşti iar insrecţoratul ş o’ar a iuat dispczitiuni, ca elevii şcolilor secundare şi primare să fie îrşuaţi dea'ungul străzilor, pe unde va trece ^cortegiul-

Lb între rea pe teri'orul oraşului corgresiştii vor fi pr?m'ţi Joi la ora 10 dim. de un impozant banderiu de Juni*călări Pe piaţa din fata Tr bunelului se va ridica o poartă de triumf, unde va avea loc biineventerea oaspeţilor, Cari vor fi apoi conduşi la Res teurantul »Trensilvenia* unde la ora II a. m. va avea loc ban­chetul oferit de primăria oraşului şi prefectura judeţului.

In feţa restaurantului se vor aranja dansuri nepcnele. Doamnele şi d-şoarele sunt rugate a se prezenta in costume na­ţionale în număr cât mai mare.

După emiezi pe la ora 3oespetiivor pă ăsi Braşovul luând drumul spre Bran. Până la capătul Breşovului-vechiu vor fi pe» trecu ti de Juni.

Românii din Braşov sunt ruga ti să şi arboreze casele cu drapele şi coroene şi să se preznte în nimăr rât mai mare la

1 prinvrea oespeţ’or şi la manifestata netionaiă din feta restauran­tului »Trarsi!v<înia*.

LocaleaBBgaaLJLW'ja___ 1 — ---------------

A ccident de tren. Duminecă seara s-a întâmplat un grav ac­cident în gara Braşov. Femeia Ana Racz din Braşov, voind să treacă peste şine, a fost sur­prinsă de-o locomotivă, care trântindu-o la pământ, i-a tăiat un picior. In stare gravă a fost dusă la spitale.——- - • ~ —

Rectificare. In publicatiunea comunei Feliceni, apărută în n rul 97 al ziarului nostru, s-a imprimat eronat numele d*nului notar. Are să se cetească în loc de I. Mânu notar — SilvestruO. Nonv.

A dunarea generală ex tra­o rd in ară a restauratorilor, bo- degarilor şi cârciumarilor din Braşov şi jur se va tine Vineri în 7 1. c. la 4 ore d. a. în lo­calul Coroana Veche (Ghifa Zachiu). Adunarea se va tine fără considerare de numărul membrilor prezenţi.

Traduceri şt legalizări de traduceit din orice domeniu se e- xecută exact şi u gent în brio* ul din Strada Porţii 44 t l d-lui Dr. loan Lemeny« traducător şi interpret au 'orzat pe lângă in­stanţele judecătoreşti Braşov.

Un gest urât.Manifestaţia antliatlnă a ziaru lu i, Kr. Zeitung“.

Una din însuşirile poporului românesc este şi toleranta. Vor­bim îndeosebi de toleranta po­porului românesc din Ardeal, căci cazul de care ne ocupăm s’a întâmplat aici sub ochii noş­tri, în Braşov.

In numărul de Duminecă (Nr. 222 din 2 Oct. 1927) al ziarului concetăţenilor noştri saşi „Kron* Städter Zeitung* ne-a fost dat să cetim spre stupefacţia noas­tră următoarele rânduri:

„ D e r l a t e i n i s c h e K o n g i-e s .Wie es heisst, werden die Teil­

nehmer an dem lateinischen Press­kongress, der heute in Bukarest eröffnet wivd, auch Kronstadt mit ihrem Besuch beehren. Unter ihnen sind die |Mitarbeiter jener Pariser Blätter, die tagtäglich das deu­tsche Volk beschimpfen, sowie fas­zistisch-italienische Journalisten, die gegen das Deutschtum in Südtirol hetzen. U. a. nimmt der — nach „Uni­versul“ — „grosse französische Schrift­steller Louis Dumuru teil, der die deu­tschfeindlichen Schundromane „Nach Paris“ und „Der Schlächter von Ver­dun“ geschriben hat — Wir erwähnen dies für den Fall, als gelegent­lich des Besuches dieser Herrschaften gewohnheits- gemäss die Polizei auch sächsischen Hausbesitzern zomnten sollte, zn beflag­gen“.

Pe româneşte :„Precum se spune, parii

cipanţii la Congresul?£presei la­tine, care se deschide azi la Bucureşti, vor ^onora cu vizita lor şi Braşovul. Intre aceştia se găsesc colaboratorii acelor ziare parisiene, cari înjură zilnic po­porul german» precum şi jurna­lişti fascişti italieni, cari inşii- gează în contra germanismului. Intre alţii ia parte — precum anunţă »Universul* — »marele scriitor francez Louis Dumur*, care a scris romanele antiger- mane de bulevard* »Spre Paris" şi Casapul dela Verdun. Amin­tim acestea pen tru cazul când, c u prilejui vizitei acesto r dom nişori, poliţia ca de obi- c e iu a r p resupune şi desp re p ro p rie ta rii de case saşi, că v o r a rb o ra drapele*.!

Cu alte cuvinte zis, gentilii noştri confraţi — In aceeaşi zi, In care noi am salutat print’o

ediţie specială a ziarului nostru, cu toată dragostea şi entuzias­mul cuvenit, sosirea solilor ţă­rilor latine pe pământul Româ­niei latine, — fac un apel pe faţă proprietarilor saşi de case din Braşov, să nu cuteze cumva să arboreze drapelul ţării, când aceşti soli ar îndrăsni, în dru­mul lor, să calce şi pământul oraşului nostru de veche cul­tură şi tradiţie românească!....

Am zis la începutul acestui articol că poporul românesc din Ardeal este tolerant şi am şi dovedit aceasta.

Ani de ani vin în tara noastră zeci de profesori, artişti şi alte personalităţi din G erm ania, ţi­nând conferinţe şi manifestând în deplină libertate, fără ca ci­neva să-i împiedice sau fără ca noi să ne fi permis a-i întâm­pine cu duşmănie sau |a-i iro- | niza. Noi, Românii din Ardeal, | am considerat şi considerăm pe savanţii, scriitorii şi artiştii germanii ca oaspeţi ai ţării noastre întâmpinându-i fără nici un sentiment de duşmănie, cu toate că unii dintre ei au manifestat prin scris şi graiu viu atât în decursul răz­boiului, ca şi după războiu, în contra ţării româneşti. Ne-am impus întotdeauna b anumtă re­zerva, aruncând vălul uitării a*

! supra trecutului — tocmai fiind- | că suntem din fire toleranţi.

In „Kronstădter Zeitung“ ca şi în alte foi minoritare cetim zilnic lucruri, cari trezesc în noi adeseori un resentiment justi­ficat dar — fiind-că suntem toleranţi <— le trecem cu ve­derea.

Câteva cazuri mai recente:Acţiunea lordului Rotherm e-

re, prin care se atentează di­rect la distrugerea tratatului dela Trianon, prin care sau stabilit actualele graniţe ale ţârii noas­tre, formează viua preocupare a presei minoritare. Cetind cu a- tenfiune cele ce se scriu în »Kronstădter Zeitung* ca şi în alte ziare minoritare în jurul a- cestei ac|iuni, câştigi impresia că aceste ziare lasă să se deştepte în cetăţenii lor credin­ţe, că actualele graniţe ale sta­telor succesorale pot să fie în timp apropiat schimbate. Nici o j

TIPOGRAFIA A. MUREŞiAbUt BRANISCE & COMP. BRAŞOV

revoltă, nici o apărare a punctu­lui de vedere românesc în contra tentativei lordului filomaghiar, cu toate-că puteam aştepta şi dela cetăţenii români minoritari să ia o atitudine mai patriotică, pre­cum au făcut aceasta popoarele minoritare din Cehoslovacia prin adunări impunătoare de protes­tare î 1

De câte-ori e vorba de F ran ţa marea aliată a tării româneşti, — „Kronstâtder Zeitung“ o de- < nigrează pe faţă, fie prin aluzii duşmănoase, fie prin ironizare, infiltrând în cetitorii minoritari zilnic o tot mai mare aversiune în contra poporului francez.

Pentru ce?! Dacă e vorba de pregătirea unei revanşe, să se lase aceasta în sarcina d-lor j Hindenburg şi Stresemann. Ori, ne am permis noi cumva, prin scrisul nostru, aceleaşi împun­sături şi agitaţiuni duşmănoase zilnice în contra Germaniei?! Să ni se arate un singur rând scris de noi, deşi ne-am fi putut per­mite aceasta în contra cutropi- torilor teutoni, din timpul războ­iului, a elementului românesc.

Zilele acestea preşedintele re* publicei germane H indenburg a împlinit 80 ani ăi vieţii sale. Presa minoritară germană în frunte cu „Kronstădter Zeitung* a scris articole ditirambice Ia adresa octogenarului preşedinte al republicei germane, iar ce­tăţenii germani cu cetăţenii ro­mâni — saşi l*au sărbătorit prin banchete la Braşov, Sibiiu şi în alte centre ale României.

O manifestaţie frumoasă de veneraţie şi simpatie faţă de capul statului, din care îşi trage obârşia şi elementul săsesc din Ardeal, manifestaţie care nu ne-a supărat şi căreia nu s’a pus nici cea mai mică piedică!

Când astfel stau lucrurile, — pentru ce îşi permite ziarul »Kronstădter Zeitung* acest gest urât faţă de solii latinităţii, cari, întrunindu-se în congres la Bu­cureşti, vin să viziteze Braşovul?! Dar mai cu seamă cum de îşi permite »Kronstădter Zeitung* această eşire sfidătoare faţă de elementul românesc din Ardeal şi faţă de statul român, ai cărui oaspeţi oficiali sunt reprezen­tanţii latinităţii din două Conti­nente ?!

Nu voim să calificăm cu ter- minul cuvenit această provocare sfidătoare, care, sperăm, că nu poate sa aibă asentimentul po­porului săsesc din Ardeal.

Ultime ştirirecita a irenMor ungare

Ziarele din Ungaria ca şi cele minoritare dela noi au făcut zilele aceste un mare făraboiu în jurul unei pretinse propuneri de rectificare de graniţa, făcută în anul 1920 guvernului maghiar de cătră ministrul de externe de pe atunci al Franţei, M. Pa- leologue.

O telegramă din Budapesta anunţă acuma, că ziarul „Reggel*, publică o declaraţie a d-lui Paleologue, fostul secretar general al ministerului de externe francez, despre care s’a afirmat în ultimul timp că el este autorul notei privitoare la rectificarea frontierelor ungare.

D-l Paleo logue d ecla ră că n ’a trim is nici o notă în acest sen s guvernului ungar, la 1920, şi că totul nu este: decât o m istificare.

INFO RM A TIUIT IUn fost prefect a resta t. Pre­

fectura poliţiei Capitalei a pri­mit Sâmbătă după amiază o te­legramă din partea prefecturii poliţiei PIoeşti, prin care îi ce­rea concursul să aresteze de urgenţă pe maior Clonaru, fost prefect al poliţiei PIoeşti, sub îrecutul regim averescan. Co­misarul Borcea din Siguranţa Capitalei l-a arestat pe maior ClonaTU şi noaptea a fost trimis sub pază la PIoeşti. Arestarea s’a făcut în urma constatării de falş în acte publice, fraude, etc., în gestiunea fostului prefect de poliţie dela PIoeşti.

*O organizaţie de spionaj

descoperită în Capitală. InCapitală, datorită unui denunţ, a fost descoperită' o organizaţie de spionaj, care lucra pentru centrala din Praga. Spionajul era făcut în favoarea Sovie­telor.

In legătură cu această afa­cere au fost arestaţi: denunţă­torul dr. Tkenowsky, inginerul Pavel Şor şi d na Loebel mem­bră a baroului de Ilfov şi soţie a nunui căpitan medic cu sediulîn garnizoana Rădăuţi.• - - - - -

D-l Iuliu Maniu n ’a fost j e ­fuit. Unele ziare din Capitală, orientându-se după presa ma­ghiară din Ardeal, au anunţat că d-l Iuliu Maniu ar fi fost je­fuit în apropriere de Sovata. Zi­arului „ Dimineaţa* interesându-se la loc competent i s’a răspuns că ştirea aceasta nu corespunde adevărului, întrucât d-l Maniu nu a fost victima nici unor rău­făcători.

ATEBŢ1DNB I

Uniforme Şcolarecu mare reducere de preţ pen* tru elevi se gfses^ la

rosTiviBii ueuziDepozit de Fabrice

Braşov, Şirul Florildr 16.

La a legerea de sen a to r a colegiului un iversitar d in Bucureşti, care a avut loc Sâmbătă, a reuşit d-l N. Titu- lescu, ministru de externe, în­trunind 61 voturi. D-l prof. N*. Iorga a întrunit 22 voturi, d-I S. Mândresc u 6 voturi iar un vot a fost anulat.

După cum anunţă „Neamal Românesc", d-l prof. univ. G. Taşcă a depus înainte de în­cheierea procesului verbal a l alegerii, o contestaţie sprijinită, de texte categorice de lege.

•Un nou ziar al P. N. Ţ*

Ziarul „România* anunţă, că la 15 Oct. va apare »Dreptatea*, ziarul de dimineaţă al Partidului Naţional-Ţărănesc.

•C ea m ai căldu roasă zi în

America. Ziua de 1 Octombrie a fost dela 1881 până acum, cea mai călduroasă zi cunos- ^ cută în America. Termometrul a înregistrat la New-York 85 grai?- de, Fehrenheit, la umbră.

Comunicări delaprefectură

P ed eap să de m ustrare..

D-l prefect al judeţului Bra­şov având în vedere reclamaţia serviciului sanitar jud. văzând procesul verbal de anchetă, în baza Art. 52 din legea pentru statutul funcţionarilor publici şi Art. 96 din Regul. acestei legi, cu decizia adusă sub No. 3494 din 21 Septembrie a. c. a de­clarat de vinovat pe d-l Aurel Dogariu notar în comuna Teliu» pentru neglijenţa nejustificată săvârşită în îndeplinirea func­ţiunii şi atribuţiunilor de notar, a pedepsit amintitul cu mus­trare şi pierderea salariului pe | 10 zile în favoarea Cassei Ge­nerale de pensiuni.

O rele de lucru ale m inis­terelo r. Conform dispoziţiunilor luate de consiliul de miniştrii, ministerele au primit înştiinţarea că dela 1 Octombrie, orele de serviciu la toate departamentele vor fi: dela 8—13, iar Marţea şi Vinerea vor fi şi ore după a- miază: dela 16—19.

•Medicale. Medicul primar

Dr. Alfréd Jekelius consultă dela orele 10 -1 2 a. m., şi 2—4 p. m., pentru cazuri de chirurgie, boli interne şi de femei în Strada Fur­culiţei No. 2 (Vila Peteu). Tot acolo laboratoriu Rönt­gen şi heliotherapie. 810 2 3

Cetiţi şi răspândiţi

Fântâna din com una Smeeni».

Cum ne înştiinţează Prefec­tura judeţului Buzău, Consiliul de higienă a acestui judeţ în şedinţa dela 21 Septembrie 1927, luând în desbatere cazul fântânei dela Smeeni, în vedere că, din analizele făcute, re­zultă că apa şi noroiul de acolo nu au nici un efect terapeutic (vindecător) şi că, după cum s’a constatat la Institutul »Pro* fesor Cantacuzino* din Bucu­reşti, apa nu este nici măcar bună de băut, conţinând foarte mulţi germeni de boale, a ho­tărât în unanimitate să se în­chidă fântâna.

Se aduce aceasta Ia cunoş­tinţa publicului, spre a nu mai face cheltueli zadarnice prin venirea la Smeeni, unde accesu la fântână este oprit.

«Bazeta Transilvaniei,Redactor responsabil : VICTOR BRANISCE,