Anul IV А 1 Ш ) MBTlfiüRf U\24 IUNIE 1900 M r . I I I REDACŢIA

M, «trăda Aulich Kr. 1

ABONAMENTUL tatra Anstro-Ungaria : (iun an 20 cer. pe Va • 10 cor.; pe 1 /* de an (cor.; pe 1 lună 2 COT. HI de Duminecă pe an

- 4 coroane. — Piatra Komânia şi irUs&tate pe an :

40 franci. lurascripte nu senapoiaza

ADMINISTRAŢIA: Arad, strada Aulich Nr. 1

INSERŢIUMLE Î

de nn şir garmond: prima dată 14 bani; a dona oară 12 bani; a treia oară 8 b., şi timbru de 60 bani de

flecare pnblicaţiune.

Atât abonamentele cât si inserţiunile sunt a se pluti

înainte în Arad. Scrisori nefrancate nn se

primesc.

ROSTUL INTRIGILOR. ш.

(vg.) Poporul român este blând ţi bun delà fire, iubitor de ordine, tom nu se mal află un al doilea po­por la marginile orientale ale . Euro­pei. Mal vlrtos este însă conservativ, ere tine cu tărie de fier la ale sale. Pe cât este însă de blând în împre-pur&rl normale, pe atât este de ne-locotit, dacă sufletul sëu a ajuns

de durerile inimeî. Aceste însuşiri cardinale ale ca­

ntorului românesc determină în chip tottrtt, şi felul cum t rebue purtată fapta politică a Românilor. „Nu voiu încerca să asupresc pe nimenea, dar ' nici nu voiu suferi să ne asuprească nimenea,"

Politica noastră nu poate fi agre-BTÄ, pentru-că firea poporului nostru iiaeste agresivă. Ne aperăm serăcia ţi nevoile şi neamul. Dar' suntem lodelung-răbdătorî şi nimic pe lumea aceasta nu ne poate face să ne lá­tóm legea şi limba. In ofensivă suntem ilibl, îu defensivă suntem tari, suntem »proape fără păreche între popoare,

nu ni-'i perdem. Dar' dacă-'l m, atunci e reu, e foarte réu.

Pentru aceea adevératiï polideianî români nu vor înceta nici odată a-'I juiui pe Români : fiţi сЫЬгиітД, nu vë perdeţî cumpetul. Pentru-că duşmanii noştri atâta aşteaptă, sâ ne perdem cumpetul, să ne lăsăm stăpâniţi de mânia durerilor, ca să sevlrşim acte nesocotite. Las ' apoi pe dînşiî, sunt meşteri e l in ponegrire.

Dar' Românii nu-'şi pierd cum­petul. Că au deplină nădejde în viitor. Causa lor e dreaptă, e imposibil să nu învingă.

Nu vom suferi să ne asuprească nimenea. Dacă ne Impedecă lupta pe o cale, noi vom afla căi noue pentru înaintare. Dacă ne disolvă partidul prin ordinaţiunl ministeriale, noi vom cbibzul afirmarea noastră prin mij­loace, pe cari ministrul nu le poate opri. Ne-om duce poporul în lupta electorală, dacă aşa vom afla că e bine. Vom candida în toate cercurile, unde se află alegëtorï români şi can didaţil noştri vor spune lumii şi ţoril păsurile noastre. Apërarea noastră trebue să fie bărbătească.

Prin nefericiri de tot soiul Mo narchul nostru In anul 1867 a fost suit să cedeze pretensiunilor maghiare. Mal ales că Maghiarii II asiguraseră despre intenţiunile lor de a mulţumi toate popoarele din regatul ungar In scopul acesta li-s'a dat Croaţilor „charta bianca", eară pentru naţio nalităţile Ungariei proprii s'a făcut legea despre „egala îndreptăţire" naţionalităţilor, îndeosebi Românilor orientali, Monarchul a îngrijit să l i s e dea autonomie bisericească şi şco­lara. [

Dar legea de naţionalităţi Un­gurii au facut-o cu gândul să nu o ţină. Peste tot, legea aceasta era o clasică tragere pe sfoară atât a Monarchulul, cat şi a Naţionalităţilor. Cu atât mal mult naţionalităţile Ungariei prin luptă, bărbătească] t rebue să arate dinastiei

şi acelora, cari au interes ca monar­chia austro-ungară să se întărească împlinindu-şi rolul de scut al tuturor popoarelor dintr'Insa, că Ungurii, prin şovinismul lor, primejduesc această în­tărire a monarchie!. In fruntea naţio­nalităţilor t rebue să fie Românii. Acea­sta o pretinde numërul lor şi deose­bita însemnătate, ce o au dînşiî prin împregiurarea, că nemulţumirea lor poate să conturbe bunele disposiţiunl ale Regatulul-Român faţă de monar­chia noastră, ceea-ce ar fi o neferi­cire atât pentru România, cât şi pen­tru monarchia austro-ungară.

Drept aceea, în vederea marilor interese, cari cer aplanarea perfectă a nenînţelegerilor naţionale din mon­archie, lupta celor asupriţi t rebue să rie cât se poate mal hotărîtă şi mal energică, pentru-ca atenţiunea celor chemaţi să se întoarcă mal cu­rônd asupra stărilor de nesuportat din Ungaria. Ar fi o grozavă nefericire, dacă atacul de la nord ne-ar afla In situaţiunea învrăjbită, în care suntem. Pentru aceea avem datoria patriotică şi naţională, ca prin o luptă serioasă să-I trezim la cap pe cel ameţiţi de grandomania privilegiilor de rassă.

Dar este lucru firesc, că lupta între Români şi Maghiari nu este o luptă pe vieaţă şi pe moarte. Intere­sele acestor douö popoare sunt în mare parte atât de omogene, încât recunoaşterea acestei omogenităţi din-tr 'o parte şi dia alta nu poate să fie, de cât o cesti;.me de timp. Pentru aceea noi purtăm lupta cu gândul împăcării şi o spunem asta pe faţă. Scopul nostru nu este rësboiul, ci mal vlrtos pacea. Pent ru aceea bu­curos întindem mâna acelora, cari prin concesiuni de valoare ar putè cel puţin pentru un timp oare-care să producă liniştea între popoarele terii. Intransigenţii cu capul a mână, precum şi dacoromânii iredentist!, de-or fi între no! iredentist!, ne sunt tot aşa de mari duşmani, ca şi Un­gurii, car! nisuiesc spre unificarea naţională a statului ungar. Politica e ştiinţa exigenţelor, cum se zice, eară viaţă omenească întreagă e un lanţ de compromise. B lucru firesc, că nu vom puté ajunge la resultatul nostru final deodată. Pas de pas trebue să înaintam şi după vremuri va trebui să ajungem la oare-care înţelegere cu guvernanţi! noştri. Bine înţeles numa! atunci, dacă prin bărbăţia lup­tei noastre am putut stoarce de la dînşiî concesiuni de valoare pentru întărirea noastră naţională.

Aceasta este politica românea­scă. Aşa ni-o impune jurământul delà Blaj. Aceasta este politica tradiţională a poporului românesc din monarchia Habsburgilor.

Din timpuri străvechi poporul românesc a stat neclintit pe temeiul aceste! politic! tradiţionale. Au fost însă totdeauna oameni In sinul acestui popor, car! fie din nepricepere, fie din interese streine de binele obştesc, la diferite ocasiunl au cercat să abată politica românească din ogaşele ei istorice.

înainte de toate loialitatea noa stră necondiţionată faţă de Habsburg! unii politician! ar vre să o micşoreze

„Există o direcţiune politică — aşa vorbeşte Dr. dl Alexandru Mocsonyi — care zice, să-şl ia Românii spe­ranţa delà Coroană pentru totdeauna, pentru-că deacolo n 'au ce să aştepte nimic şi să-şl întoarcă faţa altundeva. Unde ? Nu ştiu nici eu. Noi vom gra­vita spre Viena, dacă vedem, că punc­tul de gravitaţiune este acolo; no! vom gravita spre Budapesta, dacă ve­dem, că evenimentele se desvoaltă Intr*acolo; dar vom gravita şi spre un al treilea loc , nu la Viena, nici la Budapesta, dacă va fi trebuinţă." Care să fie însă acest al treilea loc, dl dr. Alexandru Mocsonyi nu o spune. Române aşadară constatat, că dl dr Mocsonyi a voit să abată politica ro­mânească din alvia ei tradiţională şi să ne ducă pe căi necunoscute. Ce căi? „Nu ştiu nici euli — rëspunde d. Mocsonyi.

Dar ' secretarul politic al d-lui dr. Alexandru Mocsonyi, venerabilul domn Vichentie Babeş „iisdem tem-poribus" pe deoparte propaga ideea dualismului româno-maghiar, pe de altă parte sfătuia pe politicianil noştri să sparie dinastia şi împerăţia cu o dosă de „rusofilism." Se pare deci, că bëtrânul cam mirosia locul al treilea: Petersburgul . Numa! cât poporul ro­mânesc n'a întrat pe căile necunos­cute ale dlui Mocsonyi, ci a rëmas pe lângă politica sa tradiţională.

Alţi bărbaţi eşiţî din sinul popo­rului român sunt de părere , că Ro­mâni! nu sunt In drept a cere delà monarchia austro-ungară egală îndrep­tăţire naţională, ei | că cei din Un­garia şi Ardeal t rebue să recunoască eghemonia naţionalităţii maghiare şi scopul suprem al politice! româneşti să fie executarea legii de naţionalităţi.

In acelaşi timp, când Românii credincioşi politicei noastre tradiţio­nale isbutiseră să întărească binişor partidul naţional român, aderenţii legii de naţioalităţ! înfiinţară „Viitorul" la Budapesta şi 'şi dădeau toate silinţele să zădărnicească acţiunea naţionalişti­lor. Pie-iertatul metropolit Miron şi dl losif Gali erau stîlpiî acestei In treprinderl, ear ' cel maî puternic spriginitor al încercări! era episcopul de atunci al Aradului, părintele Ioan Meţianu. Şi în acelaşi timp cel cu „locul al trei lea", représentât! de astădată prin dl Partenie Cosma, pu seseră mâna pe „Telegraful Român" Astfel lucrarea celor cu „locul al t rei lea" şi „ legea de naţionalităţi" mergea paralel şi spriginindu-se re­ciproc. Căcî între aceste doue direcţiuni era şi ceva absolut comun, nisuinţa de a face imposibilă politica tradiţională românească.

Dar' toate opintirile acestor doue curente au rëmas zadarnice. Politica tradiţională a Românilor 'şi-a urmat calea şi a sosit la procesul Memo rândului. Aci era ocasiunea bine venită de a face popaz şi a primi rodul ostenelilor de până acum, întărind astfel poporul românesc pentru luptele viitoare. Era evident, că o continuare a lupte! în chipul de până aci nu mal corespundea cu forţele reale ale poporului nostru şi avea să producă inevitabil desilusionarea păturilor larg! ale poporului. Politician! consumaţi

fără îndoială ar fi fâcut aci com­promisul potrivit situaţiunil politice, In care ne aflam. Luptele noastre de până aci ar fi dat rodul, pe care-'l aşteptam şi întăriţi tn puterile morale şi materiale peste câţiva ani am fi putut începe noul a tac pentru mergerea cu un pas înainte. Ne­fericirea noastră Insă a voit, ca tocmai atunci frônele conducerii să ajungă în manile diu! Iuliu Coroianu. Astfel s'a făcut, — ce s'a făcut.

Urmările au fost triste de tot.

Connnia prinţului moştenitor. Ziarele din Budapesta aduc ştirea, eă archiducele Francise Ferdinand va face Joui declaraţie solemnă, înaintea M. Sale, a miniştrilor şi a consilierilor intimi, în ceea-ce priveşte căsă­toria sa cu contesa Chotek. Afacerea va veni apoi şi în discuţia Dietei.

Din amănuntele ce sosesc delà Viena cu privire la această afacere, résulta că în­surătoarea archiducelul moştenitor va fi con­siderată ca morganatică. Archiducele prime­şte toate consecuenţele căsătoriei morganatice : abzice anume de dreptul—copiilor, dacà va avea; soţia sa nu va purta titlul de împorăteasa şi regină, ci .soţia M. Sale imperiale şi regale*.

Contesa Choteh se află acum la rudele sale din Priesen. Cununia se va face în ca­pela delà Reichstadt, ear după aceea tinera pereche va locui în castelul Belvedere (Viena), care a şi fost restaurat deja pentru acest scop.

M. Sa a convocat erl pe toţi archiducil şi archiducesele şi li-a comunicat că 'şl dă învoiala ca archiducele moştenitor să ia în căsătorie morganatică pe contesa ChoteJc.

CEHII ÎMPOTRIVA LEGII PENTRU LIMBI.

Se anunţă, că Dumineca t recută s'a ţinut un mare meeting ceh pe muntele Mujchil.

A luat parte o lume imensă : vr 'o 60.000 de oameni ! Au vorbit ora­tor! de-a! Cehilor bëtrânï şi tineri, dintre agrarii radicali şi din partidul socialist-naţional ceh.

Ca résultat al adunării monstre a fost : un proiect de resoluţiune, pri­mit de toţi, în contra proiectelor de lege ale guvernului privitoare la folosirea lim­bilor în Boemia şi Moravia.

S'a accentuat, că dacă aceste proiecte vor fi octroate ca lege din partea stăpânirii, poporul ceh se va opune împotriva lor cu cea mal mare energie.

Altfel meetingul a decurs In li­nişte şi s'a terminat fără incidente neplăcute.

CAVALERI ORI BANDIŢI ?

Bătaie crâncenă între Români şi Unguri. — Focuri de revolver. —

In sala de vară a marelui otel şi re­staurant .Crucea albă", locul de întâlnire a elitei societăţii aradane, s'au Întâmplat Duminecă seara urmôtoarele : Pe când pe­treceau mal senin la o masă d-na şi dl Ioan Moldovan, avênd In societatea lor pe

2

à nil Arjoca şi Pavloviéi., ss pomenesc de-o dată eă alela masa vecină se asvêrle între eî un pahar (din eare se beuse şampanie). Foarte contrariat de această neaşteptată şi nemo­tivată agresiune, dl Moldovan ae duce şi în­treabă : cine şi cu ce scop comite astfel de lucru ? Se scoală atunci tine-rul Magyari, fiul fabricantului de mnşine şi cu un ton ce nu lăsa nici o îndoială asupra caracterului sgre-shmeï, rëspumie, căe! . Familia Magyari avea o mare societate la masă.

„Ne vom răfui", observă dl Moldovan şi cu aceastu a'a întors spre raam sa. Abia se întoarce însă, dl Moldovan se pomeneşte lovit pe la spate. 8e întoarce atunci repede şi în prima mânie rade agresorului doue palme. încât îl culcă la păment. Cel delà masa familiei Magyari, câţi-va tineri, inter-vin, dar intervin şi d-nii Arjoca şi Pavlovid să-'şi apere amicul. Destul că se încinge o bătao foare cumplită . . . MP se şi scaune sunt resturnate în luptă, piept la piept. Pa­harele şi farfuriile fac un agomot infernal, întrecut nutnaî de ţipetele combatanţilor ; tinërul Magysri parvine să poată, scoate din buzunar revolverul şi t rage un foc ; glonţul a trecut aproape de capul d-lul Arjoca şi Moldovan.

Dintre cel сѳ erau în restaurant, parte fugiseră de groază, parte priviau înmărmuriţi la cele ce se petrec. Numai puţini au ln-drăsnit să se apropie de cel IncăieraţI şi să încerce a-'I despărţi.

Acestea sunt faptele. Résulta din ele :

1. O paclnică societate românească se pomeneşte atacată, numai pentru-că vorbeşte româneşte;

2 Atentatorul, pretins cavaler, aruncă cu paharul asupra ШІѲІ mese, în fruntea căreia sta o damă;

3. Când agresorul e somat, atacă pe la spate, ear' când adversarul îl striveşte CM mâna goală, cavalerul scoate revolverul.

Eată roadele şcoaleî şovinismului!

Mat zilele trecute fusese, la un «lt restaurant, atacată o faţă bisericească din societatea românească. Agresorul a im ploraî îusă a doua zi iertare.

Nu vrem-să aruncăm aeeste ticăloşii în socoteala întregel societăţi maghiare din loc. Constatăm Insă, că fapte de acestea numai necinste aduc asupra societăţii, şi ori ce om cult se Întreabă: dacă cel din elita maghiară punt capabili de asemeni vitejii, <.:nm ce sunt eapabill să facă cel din socie­tatea mal inferioară? Şi unde pot să ne ducă asemeni sentimente? Să umblăm în-armaţi şi să tragem cu revolverele prin

localurile de distragere ? Să repetăm scenele delà 1892 şi 1898?

Incumbă mal alea înaltei societăţi maghiare datoria. sf< caute a Іесл asemeni ticăloase apucături, cavalerismul care a cat fiinţă la tipuri ca d'alde Papp Béla. Tolerând îa sînul el asemeni „eroi*, se ne-cinsteşta pe sine şi ţeara întreaga, şi ia nici v.n eus n'are să intimideze pe nici un Român /

In această selbătecie de moravuri are partea leului ziaristica maghiară, care ajunsă рэ mâna unor băieţandri, 'şi-a ţinut de a sa datorie patriotică să întărite spiritele la agresiuni contra toi ce cutează a rësufla altfel decum este comanda tiraniei sociale ce o exercită asupra vulgului.

Şi acum, în loc de a se spăimenta de consecinţele triste ale agitaţiunilor sale, cari duc la rësboiu civil, сѳ face? Ia no­tiţă, că în grădina delà Crucea albă ьп tinër maghiar golîn \ paharul more patrio îl aruncă peato amerl cătră societatea ro­mână, ceea-ce aceasta o ia do insultă şi se înscenează o păruială, tn focul păruelel so descarcă şi un flover revolver în buzu­narul tinëruhil maghiar. Atâta e tot.

Ca va să zică această menagiare a domnilor colegi delà „Arad éa Vidéke" şi „Aradi Közlöny?*

D i r i R o m a s ia.

Doliul. Consiliul de miniştri a înaintat îa Sig­

maringen următoarea telegramă : „M. S. Regelui României, „Moartea Augustei Voastre Mume ente

un doliu pentru întreaga Românie. Inter­preţi fideli al sentimentului unanim al între­gel ţerl, ne permitem să Vë preaentăm respectuos în această zi de tristeţe, expre­siunea sinceră a viei părţi pe caro toţIRo mâaiî o iau la marea durere a Majestăţil Voastre şi a devotamentului nostru fără margini".

Presa şi conferinţa interparlamentară

Dl Vasilie A. Urechiă a trimis urmă­toarea adreaă dlul Curcu, preş'dintele sin­dicatului ziariştilor :

După propunerea dluï coûta Ap: ьу,, consiliul conferinţei interparlamentare a ad­mis, ca pe lângă es ва existe şi o alianţă a diferitelor ziare politice diu ţerile repre­sentate în conferinţă.

„Deja asemenea alianţă a presei, pe principiul spriginirel tesel urmărită de uni­unea interparlamentară: arbitragiul pentru stabilirea pSceï, s'a reálisat în unele ţerl.

Iau libertatea de a më adresa la sin­dicatul presei, rugând» '1, ca foarte de ur­genţă, să convoace jurnalele politice, pen-tru-<?a ele să constitue o asemenea alianţă, compunând un comitet; special din un pre­şedinte, mal mulţi vicepreşedinţi şi secre­tari.

Este foarte mare urgenţă, ca la Paris, la conferinţa interparlamentară, să fie de faţă cât mal mulţi jurnalişti români, ca eă mal potoleescă, prin discuţiune şi propa­gandă onestă, prea aprinsele pofte ale pre­sei neamice Românilor.

Mî-aduc aminte cum, la conferinţa delà Haga şi Bruxella, présenta a doi jurnalişti ro­mâni de peste munţi (Russu Siriana şi Dr. St C. Pop) a foet de cel mal т агв ajutor grupu­lui român, punônd la locul lor pe mulţi uoamicl al neamului românesc.

„Si vis pacem, para bellum 1" Nclvom merge la conferinţa delà Paris hotărîţl amici al păcef, ca sinceri membri aï uni unei inter parlamentare, dar' pentru-că voim pacea, ne vom pregăti s'o aperăm.

Şi să nu s;.- zică că nu pot merge jur­naliştii români la Paris din causa speselor de drum, căci, după stăruinţa ce sub sem natul a pus prin dl Dr. Gobat, şi pentra d-nil ziarişti, Franţa a acortat reduceri pe căile sule ferate, ca şi pentru d-nil membri al conferinţei interparlamentare.

Această conferinţă se va ţine în 31 Iulie (18 al nostru), la 10 ore dimineaţa în palatul Senatului delà Luxenbourg".

Rësboiul din China. Cu data 25 Iunie n. se vesteşte

din Londra, că oficiul amiralităţii de-acolo a primit de la şeful flotei en­gleze din Taku o telegramă de da ţ i 23 1. c , în care se zice, că amiralii puUrilor procedează în deplină înţelegeri cu vice-amiralul rusesc, ca cel mal vêrstnic în rang.

In 22 1. o. au debarcat la Taku 200 oameni din regimentul chinez de Ia Vei-hai-vei. Din Tientsin In timp de 5 zile numai un curier a sosit aici cu ştirea despre nimicirea aproape cu desevîrşire a coloniei străini­lor şi despre lupta desperată a ace­stora.

La Vashingfcon cu data 25 1. c , ami­ralul Kempf tologrufează din Cifu:

In iupta din 21 1. c. lângă Tien-cin au căzut morţi comandantul Wah­lert şi 4 oameni, ear 7 inşi au fost răniţi. In 25 1. c. au plecat 2000 de oameni pentru liberarea Tientsinului. Long, ministrul marinei, a însărcinat pe amiralul Remey, ca să plece cu va­sul „Brooklyn" la Taku şi să stea în

Gunkel, cum zisei, a rëmas isolât cu teoriile sale. Oricât ar fi de savante, or icât de mult şi preţios material ar fi adunat, n'a putut şi nimeni nu va puté şterge din Apo­calips şi din acest mit câteva trăsături con­crete, cari numai istoriceşte se pot esplica.

Şi astfel rëmâne ca punct de vedere ştiinţific, cel urmat da Bousaet, singurul care e clar şi temeinic.

Aceste premise, voiu trece la un ma­nuscris românesc, care se ocupă de acest mit şi care rai-a servit ca îndemn la reflexiu-nile de până aci, — reflexiunl, cari n'au altă pretenţie, decât de-a pune pe cetitori în curent cu o chestiune destul de impor tantă. Voiu reveni, poate, cu altă ocasie cu un studiu complet, pentru care am adu­nat material bogat.

*

Manuscrisul, care ţin să fie cunoscut, este un tractat complet despre Antichrist, nu despre forma tradiţiunel populare, ci despre tradiţia bisericească sau biblică.

Exempiarul meu a fost scris în Răşi­nari, cunoscuta comună românească de lângă Sibilu, şi anume prin Popa Sava Po povici Eată o notiţă delà sfîrşitul manu scrisului co desluşiri ne dă Iu privinţa scrii-toriulul :

„De mult necaz şi strtnsoare a lumii „am scris voue, prin mvlte ІосгішІ, nu ca „să vë mântuiţi, ci ca să cunoaşteţi dra-„gostea, carea am îndeBtul cătră voi.

„Acestea toate le încredinţez socotelii „cel dumnezseştl socoritoare a sfintei pra-

1) Am ajuns în posesia manuscrisului prin bunăvoinţa părintelui Iosif Goga.

ajutorul ge >eraiului Mac-Arthur la tram-1 porte rea trupelor. I

Cu data 25 1. c. 'i-se raportează diu I Washington ziarului „New-YorkHerald':

Pute rea armată a Statelor-Unite în China se compune din 4500 oameni şi o baterie de artilerie, pornită din insulele Pilipine, apoi din mal multe diferile vase de rösboiu şi 500 mari­nari. Comandantul acestor trupe este amiralul Kempf.

Ziarul „Nordl" primeşte şute» din Hongkong (din isvor chinez), câ Seymour a ocupat partea tătărească a ora­şului Peking.

Cu aceeaşi dată se telegrafează din Petersburg, că Ţarul a dat următorul ordin de z i :

„Ţinend lucru necesar, casă moli-lisăm trupele districtului militar din Amurf însărcinez pe ministrul derësboiu, ca să ia mësurile cuvenite şi ordona totodată, ca un numër necesar de rem-viştl din districtele militare siberiane si din Amur să fie chiemaţi sub arme*.

Cu data 25 1. c. se telegrafează din Paris «motoarele :

Evenimentele din China preocupa foarte mult atât cercurile politice, cat şi comerciale. Ministrul de externe Delcassé n caractérisât situaţia prin următoarele cuvinte : „Aş da bucuros 600 000 franci, da ă numai o ştire au­tentică aş putè să primes*: de la repre-sentantul nostru din Peking".

Marele duce Alexis al Rusiei a plecat din Paris la Touloi, ca si îm­barci şi să plece ia China, unde să ta însuşi în persoană comanda asupra trupelor.

Din Londra cu data 25 1. c. se tele­grafează următoarele :

Un Chinez fugit din Peking spune, că prinţul Thiny a fost măce­lărit de Boxeri şi că s'a dat foc tuturor palatelor ambasadorilor străini. Partea vestică şi nordică a Pakingului, împreună cu partea locuită de străini, se află in flăcări.

Curieri chinezi vestesc, că o mică trupă europeană — probabil a lui Seymour — de zile întregi se luptă pe moarte şi vieaţă la distanţă de 40 chilometri de la Tiencin şi e aproape să piară cu totul în luptă cu re­voluţionarii.

„voslavno catoliceştil a resăritulul Biserici, „din gata a îndrepta ori ce vei găsi greşit. „Şi am scris popa Sava Popovici de la Ră­şinari. 1773 Martie : 4*

Preotul Sava Popovicl a fost bunicul lui Sava Popovicl-Barcianu, autorul .Dic­ţionarului 1 şi al u Gramaticei Germane* —, deci strămoşul actualului profesor şi publi­cist din Sibilu, Dr. D. P. Barcianu. Bl a fost unul dintre bărbaţii noştri cu carte de la sfirşitul veacului trecut şi a stat tn strtnse legături cu bărbaţii noştri erudiţi : cu Budai şi cu ceilalţi de la Episcopia ortodoxă.

După informaţiile ce le-am putut lua1), o mulţime de manuscripte au rëms după dtnsul, parte originale, parte copiate. Unul dn t re acestea, o „pedagogie" tn 2 tonuri,se găseşte astăzi tn proprietatea d lui Weigand din Lipsea. Altele: hronografe, Minunile Maicii Domnului, Fabule de Esop ş. a se gâses". împrăştiate prin familie şi prin sat.

Di.to din viaţa lui Sava Popovicl nu cunosc. In ngistrul lui Ghedeon Nichiticl îl găsea? a a n iii ca fiind preot în funcţie pe la anul 1788 2 ) .

llarie Chendi.

(Va urma.)

1) Tot de la On. domn I. Gogja.

2) Dr. II. Puecariu, Documente de limbă, I p. 151. Y

!

KO:'; í'H.1 Ci

ANTICHRIST. -— Un manuscris vechiu din Reşinari. —

(Continuare). Cum ке împacă ştiinţa şi cercetările

de aatazl cu aceat mit ? Ştiinţa nu se poate folo&i de el ca de o

armă de agitaţie în potriva unul neam sau co; fesiuni, nici ca mijloc de satisfacere a r.ştoptărilor eshatologiee creştine. Ceea-ce fa;:a ea. este o tendinţă de-a вгаЫІі isvoa-гаіз primordiale ale acestor probleme.

Remarcăm trei curente de proceduri ştiinţifice.

Procedura istorică are de scop de-a reduse mitul îa evenimente istorice, la fapte reaie, cari sunt expuse In Apocalips tn mod '•imbolic, Aceasta este urmată de cătră Er-!:est Renan *). In o serie de escursil isto­ric , Renan ne arată persecuţiile colosale îndurate de creştini în împerăţia Romanilor; arderea Romei la anul 64 ; măcelărirea creşti nilor In acelaş a n ; orgiile lui Nero i ; cruci­ficarea lui Petru şi decapitarea lui Pavel. To ite acestea au trebuit aă lase urme adânci în fantasia poporululul şi era natura!, ca ele ча se şi reoglintieze to o scriere ca Apoca­lipsul, a cărei origine Renan o pune în a nul 69. In consecinţă Renan şi aderenţii sel jusiflcă pe deplin părerile ".color comenta­tori, cari vëd tn Antichrist figura Iul Neron

1) .Der Antichrist." Leipzig 1873. Ediţia fran­ceza a apărut tn aoelaşî an la Paris.

redivivus, fiara cu numërul 666, acel Latei-nos, cuvent ominös, ale cărui litere nume­ral* compun suma de 666 sau „marca" lui Antichrist.1)

Al îoilea procedeu ştiinţific, ace^a care a dat resultate mal positive si are adarenţî mal mulţi, este cel filologic. El este condus de numitul profesor din Göttingen Bousset, care prin cercetările sale preţioase din cartea ce-am citat, a demonstrat existenţa tn acest mit a mal multor urme de veche tradiţie semită, crâmpeie de legende, ce există şi în cânturile s i b i l i n e . In acelaşi timp tnsă Bousset admite şi câteva urme istorice mal ales referitoare la Roma şi la Neron. Cu teoriile lui Bousset *e ocupă tn o scriere recentă reputatul filolos: Oeffchen, care cer­cetând flîologiceşte întreaga chestiune, dă perfectă dreptate lui Bousset 2 ) .

Al treilea metod este cel mitologic. Aici avem un cas singular, dar interesant prin coloealu' aparat, r-u care se conduce.

Hem.an Gunhel, profesor de teologie din Berlin, vria să denpge acestui mit ori­ce influent?* aestină şi să-'l transpună ori­ginea în vechile legende egiptiee 8). Savan­tul asiriolog se foloseşte de cele mal cute­zate sofisteril şi iooteze, pentru a dovedi, cu întreg mitul şi în special capitolele XII şi XIII se pot explica din ciclul de mtur l despre balauri, cum au existat în tradiţia asiriană.

ÍTCfTRenan, p. 330. 2) I. Oeffchen, Studien zur älteren Nerosage.

Göttingen 1899. In anuarul societăţii lit. de acolo, pag. 460.

3) H. (íunkel : Schöpfung und Chaos in Ur­zeit und Endzeit. Mit Beitrügen von H. Zimmern. Güttingen 1895.

3 Trupele ruseşti au suferit perderi

nori înaintea Pekingulul. E teamă, ti o să erumpă revoluţia şi în Port-Artur.

Ziarul „Times" raportează din Sanghai, ca situaţia din zi în zi e mal ţimejuioasă. Trupele chimze, înarmate europeneşte, spriginesc pe faţă rës-coala Boxerilor ; ear'oficianţii chinezi f faţă spriginesc pe Europeni, şi în ascuns pe revoluţionari.

Doue vase engleze, unul japonez şi Ш american, sunt împresur,-te de vase äneze. Sunt expuse deci unul pericol foarte serios.

Kossuthiştii şi Bànffy — trădătorii

Cetitorii noştri c-unosc deja cele In­ia lisolţ şi In întreg cercul elec-

de la Rimaszombat : Kossuthiştii, ca rttavwga la alegerea de poimâne, e'au aliat cu Slovacii, pe cari până acum nu-'l ml scotea din .panslavl" şi „trădători de patrie ' . . .

înregistrând pactul, spuneam, că de icitncolo kossuthiştii nu mal au dreptul li acuse do panslavism pe nici un Slovac, deoare-ce ei s'au aliat cu Daxner, pe care plnä acum 11 eocotiau între cel mal peri-culoşl

Acelaşi Iwcru 11 spune şi ,Budapesti Нтівр" (de la 25 Iunie), caro s e n e :

,Pactul ce au încheiat cu panslavil atât kmth;şM,cât şi Banffyştiî, le iau acestora irtptul de a se mal lăuda <n partid mighiar ţmnist şi a critica alte partide'.

La Rimaszombat s'au alint adecă cu „panslavil" nu nunml kossuthiştii, dar' chiar şi ba*ffyştil, pentru-că şi aceştia, ca să facă necaz Iul Széli, luptă alăturea j» Slovacii, pentru kossuthistnl Török Gyula.

Alianţa асеазіа îşi are deja r t ;mlt^ : can­didatul guvernamental s'a retras din luptă |i aşa cel kossuthist se va flieg« unanim !

8e înţelege, că guvernamentalii sunt furioşi şi el acuză groaznic pe koHbUthiştl ţi banfyştf, c&rl nu s'au dat îndërët nici delà crima de a ae alia c u . . . trădătorii de pairie 1

Dacă Slovacii ar fl votat Insă ca can­didatul guvernamental, bine înţeles, că el erau să de buni patrioţi, ear trădători erau ga fle numiţi guvernamentalii. . .

Câte-va caşuri numai de asemenea na­turi, şi se va toci şi Intre Unguri arma aceasta netrebnică : a se numi trădători unii pe alţii, pentru-că totdeauna din interese ego-iile unii sau alţii s-з apropie de vre-o naţio­nalitate, se înţelege, numai eu ocasia ale-ijerilorl Ear când se va fl tocit arma, nici contra naţionalităţilor nu o vor mal puté folosi fără a li-se aplica cuvôntul de şar­latani!

E chestie nnmal, c i la viitoarele ale­geri naţionalităţile să-'şi ştie velora votu­rile!

Una la zi.

După te-'i face panegiricul, eată in ce chip sentenţios termină „automata* [Nr-d 115) articolul s8u întitulat .Миг&уіеѵ' :

,Cu drept envönt moartea Iul Muraviev este oi eveniment politic de mare ponderositate, nici foarte adeae-ori statal sfetnicilor au Împins pe domnitori la acte de urmări grave".

Auzi D-Tn ! ? . . Acte de urmări grave, moartea eveniment ponderos ! bată.- te, să io bată, eacielopedistule !

Noutăţi Arad, 26 Iunie 1900.

t Teodor Pap. Despre înceta­rea din vieaţă a regretatului Român de inimă Teodor Pap am primit erî după ameazï următorul trist anun ţ : Teodor Pap, advocat în Baia-de-Criş, membru al „ Asociaţiunel Transilvane," al „Societăţii fondului de teatru Ro­mân", al representanţei comunale din Baia de Criş, al comitatului Hunedoa­rei şi al gimnasiulul gr. ort. român din Brad, al sinodului archidiecesan ; vechiul şi neînfrântul luptător naţio­nal, 'şi-a dat nobillul söu suflet In manile Creatorului Sâmbătă, în 1 0 / 2 3 Iunie 1900 la ora 1 din zi, In etate de 67 ani In Baia-de-Criş. Scumpele remăşiţe se vor aşeza spre vecluică odihna în eimiteriul gr. ort. român din Ţebea, la 1 2 / 2 5 Iunie 1 9 0 0 , oarele 2 din zi.

Fie-'i ţerîna uşoară şi memoria binecuventatâ !

Vasilie Damian, protopresvlter.

Societatea nentru fond de tea­tru român la Abrud se va întruni în adunare generala la 9/22 Iulie. Fruntaşii româuî din acele părţi — spune „Famiiia" — vreau aă facă So­cietăţii o priaiire vrednică de scopul înalt ce ea urmăreşte şi de prestigiu!, de care se bucură Moţii noştri în opiniunea publică românească. Spre acest scop au ales un comitet aran-giator, care să conducă toate pregă­tirile trebuitoare. Comitetul s'a împăr­ţit în mal multe secţiuni, cari lucrează cu zel spre-a asigura succesul adu­nării, care — după toate semnele — are să fie strălucit.

*

Logică — bànffysta. Din faptul că ara luat Iu bătaie dö joc eori-spoadenţi din Glogoveţ, apărută în ,M Szó", corespon­denţă, în care un patriot strigă că Ungurii ptr şi acolo unde nu-s, din causa pretinse lor .primejdii valahe ' , —numitul ziar vre-a să făurească o confirmare a tuturor moftu­rilor, cu care 'şi tratează cititorii.

Zice că facem zeflemele, pentru că nu ştim opune motive serioase. Dar ce mo­tiv să maî opui, când te găseşti faţă în faţă cu o minciună gogonată ca afirmarea de­spre saforinţfîle Ungarilor din... Glogoveţ ?

Ne mii acuză, că noi cultivăm ura In contra a tot ce este unguresc.

Asta are haz! ,M. Szó* acuză pe alţii de ceea-ce ea zilnic comite, căci zilnic îl asmuţă pe Ungri in contra Românilor.

*

Hieronymi în Arad. Foile locale spun, că mâne (27 1. c ), deputatul Aradului şi fostul ministru Hkrongmi soseşte ia Arad, unde va petrece până Vineri seara, între alegëtoriï sol.

*

„Enciclopedia Română adnotată". Ve­stim pe cetitorii noştri, >?arl sg interesează de rubrica .Una la zi", că vom înceta de-o camd&tă eu purecarea .Enciclopediei*. In schimb însă promitem a scoate în volum toato năsbîtiile şi boroboaţele Ciclopilor, ti­părind mal târziu un fel de supliment la Enciclopedia din Sibilu, sub nnroirea da .Enciclopedia Română adnota ă sau pito-rescă*. Aceasta va fi cheia pentru a înţe­lege pa ceoalaltâ РгоЬлЬП vom trata îa ea şi a eu mite lucruri cari privesc partea ne­gustorească a chestiune!. In tot caşul va fl interesantă şi absolut necesară pentru toţi aceia, cari ţii- să aibăo .Snciclopedie-Românà" complota. Cetitorii interesaţi să fie d-ci In aşteptare. L t toamnă, sau Ia iarnă, când vin şi serile ltmgl, 1з vom face o surpriza.

4 Examenele la gimnastul din loc —

scrie „Unirea" din Blaj — s'au început în sëptëmâna aceasta Joi Înainte da amenzi cu cantul şi limba fran;esă. După amiazl Ia 3 ore a fost examenul de musicii în sala de gimnastică. A asistat şi Escelenţa Sa

împreună cu mal mulţi membrii al Preav. Capitlu, asemenea numeroase dame şi domni din elita Blajului. Examenul a avut un suc­ces desevirşit Când am asistat Ia presta-ţiunile orchestrei d>n anul trecut, credeam că nu o să mal avem pe viitor aşa or­chestră, depărtându se aproape toţi membri el. Examenul din est an ne a convins pe deplin, că teama noastră a fost zadarnică şi că dl profesor Mureşanu a ştiut să se îngrijească de o excrescenţă care să ne de­lecteze şi să ne satisfacă pe deplin. — Exa­menele din studiile ordinare s'au început Vineri, şi vor durs până Marţi în 26 a l . c.

*

Nouă reuniune de femei. Femeile ortodoxe din Marpod au luat lăudabila iniţiativă a întemeia o Reuniune d-* femei, cu scopal a contribui la promovarea in­tereselor bieericeştl şi şcolare, împodobind lăcaşul dlul. şi îmbrăcând pe cel sëracï etc. Comuna politică a dat, atât .Reuniunii femeilor sase", cât şi Reuniunii femeilor no­astre cât;.: o parie de păment, a cărui venite se ' ş l poată augmenta venitele materile.

Pădurile tn România. Statul are păduri în Româsia pe o suprafaţă de 1,085 033 hectare. Particalaril pe o supra­faţă d e 1,492 841 hectare, domeniul Co­roanei po 70.188 hectare. Comunele şi stabilimentele publice pe 125.986 hectare.

* Expulsarea agitatorului j idan Fr iptn .

Ordinul de expulsare ce venise de mult încă la poliţia din Iaşi, a fost înamânat jidanu­lui Friptu : înainte de a părăsi oraşul, ji­danul a S.30S ua pamflet intitulat : ,Da se emigrăm", scris In limba germană şi în cea românească, oribil mutilară de cătră jidanul s Tutor; acest pamflet se vnde pe la chio-curî, fâră ca nimeni să in^ervie.

La ora 5 şi 50 p. m., jidanul eondu ;: d e un agent secret, f-.i pornit prin gară spre Burdujenî, pe un.de dineul va fi expulsât.

La gară R<Í adaoassrâ In mare numër, încercând să fac-ă mamfo3t4ţ !'unî simpatice periculosului agitator. La plecarea trenului jidanul scoase strigăte insultătoare la adresa terii şi a uearauluî românesc. Jidanul din localitate 'I au srlus peste 3000 Iei eo l-au dat expulsatulul agitator.

* Tolstoi — afurisit. Sântul Sinod al

Rusiei s'a siîpërat rëu po renumitul scriitor ros Tolstoi, fiind că ar ssrie în moi duşmă­nesc contra bisericel ortodoxe ruseşti. Drept aceea, a dat o circulară, î i care dispune, că dacă Tolaîoi ar muri fără s li ceară ier­tarea penatelor, să nu Аз pormis nimënuï a ţine slnjbe prntra mântuirsa lui sufle-te4=cS. Cirau'-sra e3te iscălită de membrul contiatorial Kos&tkin, de secretarul Grosdov şi de presbiteral Cistianov.

*

învingerea ІаГСеІвшз. Ministeriul de culte al Germaniei a luat disposiţia, ea cu începere din 1 Ianuarie viitor la toate in­stitutele publice, scoale, spitale, stabilimente de băl etc., să fle folosit pentru mësararea temperaturii termometrul lui Celsius, avénd a fl scos din us Réaumur.

* O mare catastrofa în mină. Din Kre-

menfoug se vesteşte o catastrofă oribilă, întemphtă în mina da la Derennya. In urma unei explosil de gaz, o mulţime de muncitori 'şi-au perdut vieaţa. Până acum au fost scoase 23 cadavre şi mal lipsese încă 35 din muncitorii, caii se aflau In mină in momentul catastrofei.

*

Şampania generalului Buller. Ua oflcer гешогй nu da mult de p?< tr-itrul rësboiului povesteşte următorul cas hazliu, întâmplat generalumî Buller. Buller, чаге e mare amator de şampanie, observă într'o zi că bëutura lui de predilecţie e pe isprăvite. Rapeda depeşă furnisoruluï sëu din Londra, ca sô-'I trimită vre-o 50 de galoaae, dar' cu obs -rvaroa, ca să lo pred?» ca uat de recină. Buller vëzênd că întârzii şampania, ѳегіяѳ oflceruluî din port că îndată cj vor sosi cele 50 de galoane cu ricină să 'i-le trimită urgent. Generalul primi peste câteva zile următoare scriso'.ra d e la oficer :

,Cu regret vë lîîcunoştii.'iţ?», ca ga loan-le comandate nn au sosit încă. Am cumpërat Insă tot uleiul de ricină ce am găsit în oraş. şi îmi pare rëu că n'am pu­tut găsi de cât vre o douëzecl de galoane şi pe acesce vi lo am rrimis deja. Sper că această întârziere nu va avea consecinţe neplăcute ! *

F e l ï i r i m ï .

Mania sinuciderii la femeile din Chma creşte ps zi ce trece După-cum scrie un ziar englez, în districtul Fuk.en fomdie dia cea mal mică causa se sinucid şi încă nu în ascuns, cs să nu ie ştie nimeni, ci în présenta unul mare public Sinucigaşele msî nainte îşi aaunţă planul lor şi când ziua hotărltă se apropie, îşi йііісл furci din trestie de bambus, de car? rinuag^şa sc spenzară în faţa pablicujuî curios. Nenoro­citele femsl «red, că prin fapta lor groaz­nică comit un lucru plăcut Iul Dumnezeu şi sufletul iar mergi do-a dreptul în raiu. Prietenii mal bnaî al sinucigaşei încă II ajută nenorocitei Ia îndeplinirea faptei.

ULTIM CUVENT.

In ajunul unei bătălii, Mareşalul Villaars scris soţiei sa le : „In curând voiu începe lupta ; trimite-mî pe fiui meu, care sper să-'ml fle da maro ajutor.*

Tinerel Vil'anrs fu expediat, dar nu voi să se dacă pe câmpul de luptă, fiind un mare fricos.

Mareşalul furios, serie încă odată so­ţiei sale:

, T e am rugnt să ml trimiţi copilul meu şi mi l'aï trimis pe-al d-tale !"

U L T I M E Ş T I M .

Revoluţia chineză se lăţeşte. Londra, 25 Iunie. Revoluţia în

China se lăţeşte grozav. Sunt deja în plină rescoală şi ţinuturile delà Sud. Prinţul Tuan, care s'a dat pe partea revoluţionarilor, este fiul principelui, pe care împeră-teasa-veduvă 1-a designat ca suc­cesor al îrapëratuluï.

Acest Tuan — cum se ra­portează din Sanghai ageuţieî „Heuter" — a alungat pe Jimglu şi el însuşi a luat comanda su­premă declarând, că pleacă spre Tiendn, ca să alunge de-acolo „mâna de oamenî străini."

Tot agenţiei „Reuter" 'i-se anunţă din isvor oficios, că împerăteasa chi­neză a dat ordin, ca toţi streinii din China să fle nimiciţi. B gene­rală teama, că streinii, în adevër, toţi vor fi măcelăriţi. In Tientsin, peste tot, nu se pot concentra decât o trupă de 3000 soldaţi streini. _

Londra, 25 Iunie. Ziarului Daily Mail 'i-se raportează din Cifu: Se aude, cft generalul Jansikai, guver­natorul Şantungului, care are o mili­ţie de 11 .000 oamenî înarmaţi după sistemul armatelor europene şi pro-vezuţî eu tunuri Maxim şi de câmp, a primit ordin să plece de urgenţă la Peking. Instrucţiile date se cuprind în ordinul împerătesc.

Bésboiul buro-englez. LONDRA, 25 Iunie. In 22 l. c. o

fost o luptă între Buri şi Englezi la Herim-Spruit, unde Burii au atacat pe Englezi şi au nimicit trei linii ale căn ferate.

Rëscoala indigenilor din Capland, în părţile nordice de la Oranje, s'a potolit.

LONDRA, 25 Iunie. Agenţiei „Reu te r " 'i-se raportează din Stan-derton, că armata presidentului Krüger se compune acum din vr'o 20'000 de oameni. Se zice, că intenţiunea lui Krüger este, să trăgâneze résboiul până după alegerea de président în Statele-Unite americane, cari, după aceasta, totuşi vor interveni pentru curmarea rësboiului buro-englez.

Editor : Aurel Popovlci-JBarcianu. Red r e s t o n s . : l a a i i Rnmu S i r i a n u .

Nr Ш

ECONOMI B.

Cereale (bucate).

De aci încolo preţurile pe pieţe ee so­cotesc în coroane şi dupa 60 chüograme, ear' nu ca şi până acum, dupS maja me­trică (100 chilograme).

Preturile dela 26 Iunie n. In Arad :

Grâul cel mal bun . . cor. 782—7.40. Cucuruz Secară Orz . , Ovës . .

5.25—6.45. 6 .60-5 .80. 5.50—5.60. 4 .60-4 .80 .

Cursul pieţli din Arad. Hărtlo-monetă romană Curup. fl. 9-48 Tend ?.52 Lire turceşti І • • Imperiali (15 K. aur) 18.S0 1 9 . -Ruble ruseşti 100 a 186. - • 1 2 . -Galbeni 5.58 m 6.68 Nspoleon-d'orf . 9.48 w 9.55 100 Maree germane 58.50 m 58.95 Livre sterling; 11.90 m 12.50

S p i F t :

Spirt rafinat; eu toptanu , eu micu

brut eu toptanu cu mic

•

25 Aprilie n u ­ne— 113.— 1 1 6 . -

Porcï : (Piata Steinbruch)

Ungari; greutate: botrânï 3 8 0 - 4 0 0 kg. 62 54. cr. p. kg. tineri 320—390 „ 55 56.

260—320 „ 54 65 , până 260 „ 54 56

mijlocii 240—260 ,

» » » » » »

Ѵ Г Т Т Т Ѵ Т Т Ѵ Т Т Т Т Т Т Т

„Foaia Pedagogică", сѳ deja In al ІѴ-1ѳа an apare lunar tn Sibiîu, tn întindere de doue coaie, sub direcţia dluî prof. Dr. D. P. Barcianu, are tn Nr. 5 (din Maiu) următorul cuprins :

Manualele de şcoală. Tractat de H. Trunk, prelucrat liber de George Dragoiescu (Urmare). — Modele de lecţiunl : Cumpenele şi Cântarul, Două lecţii din fisică pentru anul al V-lea, de Dr. loan Stroia. — Apre­cieri importante la dotaţia şi posiţia ac­tuală a înveţătorulul român, de Iosif Vel-cean, înveţ. — Din literatura şcolară. — Informaţiunl. — Felurimi.

Abonamentul pe an : 6 coroane. — Ca unica foaie buna şi de spe­cialitate, ce-o avem pe terenul pe­dagogic, o recomandam călduros tu­turor tnveţ&torilor noştri.

« In atenţiunea domnilor Învă­

ţători români. Aducem la cunoştinţa domnilor învăţători de la scoale'e po­porale, că Înaltul minister reg. ung. de culte şi instrucţiune publică cu datul de 26 Martie 1900 Nr. près. 10110 a aprobat manualul „Geografia pentru şcoalele poporale întocmită pe basa planului ministerial de înveţământ, partea primă pentru clasele Î U . şi IV., de Vasilie Goldiş, profes. gimnas."

In legătură cu aceasta anunţăm pe domnit înveţătorl, că tocmai acum a esit de sub tipar şi partea a doua din Geografia dluî Vasilie Goldiş.

Ambele părţi se pot procura de la Librăria editoare Ciurcu în Braşov, precum de la toate librăriile din patrie.

.Revista economică", organ pentru societăţi financiare şi comerciale. Apare la 10 a fiecărei luni în Sibiiu. Director: Dr. Corn. Diaconovich. Nr. 6 (Anul II.) din 10 Iunie are următorul sumar: Patru oraşe transilvănene. Bogăţiile lor. (Date statistice financiare de P.) — Băncile no­astre. (Adunările generale din 1900. Seria III). — Compararea celor patru metode principale ale contabilităţii. — Teoria asi­gurărilor asupra vieţii. (Asigurări de capital), de I. Lăpodatu. — Agricultură : Situaţiunea agricolă; Serviciul veterinar; Referenţi agricoli tn străinătate ; Statistica recoltei ; Grănare (Patule) de réserva; Reserviştil economi ; «Reuniunea română agricolă din comit. Sibiiuluî. — Revista financiară: Situ­aţiunea. — Cronică: Anchetă pentru pro­gram european In mersul trenurilor ; Trenuri accelerate tn Transilvania ; Scutirea de contribuţie a hârtliilor de stat; Datoria flotantă a monarchiel. — Literatură : .Bana chivernisală". — Trageri Ia sorţi. — Barsa de efecte din Viena. — Bursa de efecte din Bucureşti. — Bursa de mărfuri din Budapesta.

Carte de cetire Ministerul de culte şi instrucţiune publică reg. une. prin ordi-paţiunea de la 14 Ianuarie 1900. Nr. pre-mdiiil 5276/1899 a aprobat pentru şcoalele poporale cartea: „A treia carte de cetire sentru copil şi copilele din anul al 3 lea şi al 4 lea de şcoală, întocmită de mal mulţi prietini al şcoalel.

Se poate procura de la Librăria edi­toare Ciurcu tn Braşov, precum şi de la toate librăriile din patrie, cu preţul de 65 cr. sau 1 coroană 30 fii.

Bibliografie. Au apărut şi ni-s'au tri­mis următoarele douö cărticele: Micul Le gendar, ilustrat cu icoane pentru şcoalele primare, de loan Tuducescu, înveţător. Pen tru anul al lll-lea. Ediţia VI. Preţul fíf)

bani (fderi)." Se poate procura dela ai/ în B-Lippa. — „Povestiri şi anecdote p " o r

porale", de Domeţiu Dogariu, înv. dirig. °" şcoala element, capitală din Satulung. Bro ,

L a C o n s i s t o r i u l o r t r o m . din Arad s'a sistemisat nn post de adjunct-contabil cu sala­riu de 1200 coroane pe an. Cei-ce doresc a ocupa acest post să adreseze rugurile lor Veneratului Consistoriu, adjustate cu estras de botez, testimoniu de maturitate dela vre-o scolă camercială supe-rioră [şi atestat despre aplicare de cel puţin doi ani.

458 1-6

) сіщ Ш (4t) ш (m щ (щ Щ (te*) Щ (*») (im) сцт Э О Ю С Я Э г а й О О Й О О О О О И О О В И З К !

A apărut (Şi se afla de vênzare la administraţia „Trib. Poporului"

următoarele opuri: 1.) „Amicul Poporului" — de Titus Vuculescu, pretor. îndreptar practic în cause administrative. Preţul — — — —

2) „Lupta pentru drept de Dr. Rudolf Iher ing traducere de T. V. Păcăţean, preţul — — — — — — —

3.) „Judecători i le cu juraţii" — de Teodor V. Păcăţeanu, preţul — — — — — — — — — — — —

4.) .Libertatea" — de loan Stuart МШ, tradusa de T. V. Pacuţeanu, preţul — — — — — — — — — —

5.; „Pr inc ip i i l e polit icei", după Dr. T de Holteendorf, de T. Păcăţeanu — preţul — — — — — — — — —

6.) „Caractere morale" — e x e m p l e şi sentinţe culese din istoriile şi literaturile popoarelor vechi şi moderne, de loan Popea, profesor tn Braşov. Preţul. — — — — — — — — — — — — — — — — — — —

7.) „Resboiul pentru neatêrnare" şi „Povestea unei coroane de oţel" ambele de George Coşbuc. Preţul Resboiului Preţul .Coroanei" — — — — — — — — — — — — — — — — — — — — —

8). „Din vremuri apuse" — de Iudita Secula nasc. Truţia — preţul — — — — — — — — — — —

8). „YierituP- — de Petru Vancu, preţul — — — — — — — — — — — — — — — — —

10). „Teoria Dramei" — de Dr. Iosif Blaga. Preţul : — — — — _ _ — _ _ — _ — — _ —

11). „Juvenilia" — de Sextil Puşcariu. Preţ: _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

121. „Cuventări bisericeşti" — traduse de loan Genţ. Preţul — — — — — — — — — — — — —

13). „Pribeag" — de loan Iosif Sceopul, preţ — — — — — — — — — — — — — — — —

14). Instrucţiuni populare despre Dator inţe le şi Dreptur i le purtătorului de dare edate de Vilchelm Niemandz preţul —

15.; „Liturgia Stului loan Crisostom" (pe note) pentru cor mixt pe 4 voci — de Nieolae Stefu înveţător tn Arad. Aceasta liturgie conţine toate cântările liturgice, ce are să respunză corul tn Dumineci şi serbători. Pe lângă ace­stea mai conţine irmoase, pricesne şi un adaus de cântece poporale. Toate imnele se pot cânta şi numai pe 2—3 voci. Preţul unui exemplar s'a redus dela 6 la 5 coroane.

ЩЁЯГ La c o m a n d e să se m a i a d a u g e de fle-care op 10 flleri s p e s e p o s t a l e -

eoroana flleri

1 - ,,

2 . — n

- 8 0 „

2 . - „

*• »

2 .50 „

?

1 .20 1 .60

1 . - »

1 — Й

3.60 „

1 .60 „

5 . — „

1 .60 „

1 .20 „

: :

Ï :

„Tipografia Tribuna Poporului* Aurel Ророѵісш Barcianu.