osias nathan braila., n.5.0e1.-,/ · una articola subscrisa aihcent, i cara se ales ca este primula...

OSIAS NATHANBuohbinder

Braila.,N.5.0"e1.-,/

OPERE COMPLETE

V. A. URECHrA

OPERE

COMPLETENod, Cllgctiri, Foiletbac, 8ih1iagiI1i, aria,

SERIA. E.

T 0,31U_L fir 1.

EDITIUNEA kIITÉIA

BUCURESCLTIPOGIJAPLit CURVE REGALE, rEOPIIIEFAR F. G88i,

12, l'a,sugittla Iewneitill, 12.

1883.

D-LUI NESTOR URECHIA

Tubile Nestor,

Acesta volum.ti coprinde din cele d'intait lucranala mele, ai puta' qice ale copileirief mele. de 6re-ceunele din ele sunt de pe la 1851, adeca de atunc.Icand erama de 17 ami.

Amintesea acesta.nu pentru ca sa cintiga indul-ginta lectorului pentra ele, de §i le-ara prinde bine,I?ea, ci pentru ca se se veda', °data mal multt, eanu-i culpa mea daca §i pana astaqi sunt merea soli-citata de dorinta d'a serie : este b6la vechia i metema ca farft vindecare.

val! ml-e gija ca b6la ama trecut-o clironomititrist i tie, baietula mea, cae' me de§tepta mat a-laltaien j,Literatorulii" Donmulm Macedonski cuuna articola subscrisa Aihcent, i cara se ales caeste primula pecata in Slovenicia." a, d lui NestorUretNti, la versta de 17 am !

Nenorocite copile 1 Se vede ea ochil tei avi(li delectura, n'art. dat Inca de troenele de critici si injturi ce nu-ail Inehisil calen. vietii In 80 de am de

VI

scartiittwa de condeift ! Uttat-aa cell), patina cat amafosta de amarita §i. abatutu in 4ioa in care Academiaromanft, care a premiata I, Catechesa" d-lut Stefanelli,a desaprobata lucrarea mea literara pentru teatru.lucrare a Intreget mele vieti?

La ce dér sa te espmgratisit la neplaceri? o! fiulejubita? Cred6ma ett, doriama et, ca o sa te apuci" sitInvet1 vre-o ingineria, vre-o specialitate in onóre a-stAlt, ori cent patina sa intri la vre-o casa de banca.sa Inveti a face din nimica sutele de mil. In Ion deacésta, te-apuca §i. pre tine 1361a parintéscal.... De-graba doctora, baiete!...

Apot Doctor o sa-ti fin etl, ca sclavula la Spartapre care-la ImbOtatt, ea sil desgaste de betia pre junitLacedemom.

Uite, Nestore, me imbeta cu suvenirile junetetmole literare, pre cart le relmprospéteza In mimamea. republicanda aceste, volume; curênda o sa auçltdin noft batjocurile contimpuranilora niel §i ai téi,neintarqiata o s6-0. isb6scit auqula, noile yenta* cehil sa-ma adreseze numerqif criticl Merar', cart s'aufacutu critict, adecit scriitori negatia, pentru ca au176(juttl. ca nu namat este mi4locu1d cela mat prac-tica d'a brim, pre ori-cine li sta in cale, dér O. singu-nail genti de compositiune in care te aréti. ieribilit,genial, chiar cand nu fad nemica care sa femana,il mica positiou!

Welt Oda mea de scriitora null va fi lieu la b6lace se manifesta in suiletula t6u. copile, apot cela pa-tina sit scia lamea viit6re ca tata-t6 vi-a facutu da-loria, ca. a voita sa, te vindece de ea lit timpani. candInca era posibillt acésta. Ca dovéda a acestet Impli-

VII

nin de d6toria paterna, puna in mánile publiculuinostru acesta voluma, coprinTencle. : novele, &cercande novele, unele chiar neterminate. tú o seria-de foile-/Cine publicate prin Steoa Dieneiret". prin Zinibrulfc.i ulturulí&" Romanuln" etc.

Precum se fia sciuta!Émü. acesta scris6re, acta justificativa ala publica-

tiunei de l'eta, d. tipografa s'O puna in fruntea volu-mului in. loca de prefetA.

Bucuresci, 1882, Zroem&re 14.

TABLA MATERIILORPagink

Epistola catre Nestor Urechia. . ,. ..... , 1-2Un visd ,l.Setraruld OurIttescovid. . - 15Din mozaiculd literArid g.Dedicatiune. . .. 29..

OugetarI - Oniula 33CC. Costache Mandrelli, nuvell ...... .. . 41Femeea . - - , 63Logofétuld Baptiste Veleli .. - 73Vierita cea frumésa .. 121Grinda de aura. . . . 135Coliba Mariucal ,., 175Cronice Saptèmânale : 295

, Februarid 1859 29714 , , ..... 6 . ........ 304M , i , 30828 , » ... 31310 Martid 1859 31821 » .. 4 i s 32528 . » 330Estras din procesuld verbald al adunarel Eleetive din Peking. .. , 334Istoria moderna a patriotilord RomânieI 340Bondariuld - 345Théâtre de l'Opéra 348Un dialog la expedifiunea poste/ din Barlad. . 352Jalnici tragodia a mortil cuconulul Privilegié 853SA te fereasca D-4e11 de arnica ce! nedibacI P 6 359BIsd cu plânsd. . .. 360VAcArest.0 .- 361Fabule de d-ld G. Sion , . 364Espositiunea, de opere artistice de la Muzel1 f366

Foita RomanuluI, Cronice din Ias't 373, 380, 385Bibliografil 0 Varia .- 192A sociatiunI romine - 403Tacitd In la§I 404Anecdote 406Note r ' . . . ,. 410

TABLA MATERIILORPaginls

Epistola catre Nestor Urechia. ... 9 1-2..

Un visa 1 1Setrarula durluescovicT. - .. 15Din mozaiculil literaria g"Dedicatiune . . . . , - . ,. 29CugetarI Omulii ... , - 4 33CC. Costache Mandrelli, nuvela41.. .. .

Femeea . . . , t ,. 63Logofétula Baptiste Veleli . . 73Vierita cea frumésa 121Grinda de aura. . . . 135,Coliba Marling . . . 4 175Cronice Séptèminale 295

4 Februaria 1859 t 29714 , .- 304P21 I * 1 . . . 30828 . t $1310 Martia 1859 31821 . .. 32528 , q30Estras -din procesula verbala al adunirel Elective ain Peking. . 334Istoria moderna a patriotilora RominieI HOBondariula 345Théâtre de l'Opéra 348Iln dialog la expedifiunea poateI din Bérlad. 4 1 352Jalnici tragodia a mortil cuconuluI Privilegia 853tSit te fereascll D-clett de amidiI cat nedibacl . 359Risa cu plânsa 360Vacirest.0 .- . 361Fahule de d-la G. Sion 364Espositittnea de opere artistice de la Muzed 366Foita RomânuluI, Cronice din Iaq't 373, 380, 385Bibliografia qi Varia 392AsociatiunI române 403Tacita In laqT - 404Anecdote 406Note , . .. ,. 410

UNÙ VISÙ

LA CETATE!

Sunt acuma vr'o cftte-va sânvAsil: (1) de calla, picatilIn disgratia until domml inbitorù de finala chine, m6 re-trAsesemA din capitalA in têrgulil Neamtului. Acolo-mlplesnise in capt me adPipostescìi in cetate, ca odini6r6,strAbunil me', dértl, pe de o parte me temémil s6, nu fillasediatit de aune, care me urmAria ca unit

c'o fala, in ceril si cu una pe pAmentil ca in poveste,si pe de alta aulisemti c6, pre 6menii ce nu sunt poepmAnftncä puricil pe acolo. In Orgü iarï nu-ml prea damina sA. sedti, cAcI celù cu aune iml daneincetatii, prinalOY, focil cu... taciuni, §i de banI eramil afif ICe trebuiasA facti? Dintre Scila i Haribda trebuia sA alegti pre unaasia, amü socotitil de cuviint6,in calitatea mea de pa-

arml on6rea ae a fimfincatti de pmicil strAbu-nilora de cftt aceea de a fi anti de viù eu taciunii d-lulciune, séti s maï hrAnescli si pe vetin t jandarmA, cAci amtiuitatil s ve spunii c6, trAseserati in gazdA la untiunde indatA ce n'as1 fi pltitù pentru hrana mea, mi-arfia dusd s hrAnescil si pre unulti d'aceia. Eramil in gazdit,aicti, la otelulii jupinulul, .. a jupfinulul. celuia, carese ingrijesce atftta de multi'''. de partea spiritualei a °rap-

voiarmi sá (licit de parteaspirtualg,, darti m'aluatii gu-ra pe dinainte. Asia, inteo 4iulicti, pe °and Incá strAjarii

(1) pranuld numesce sfinvfisil 4i antee a fie-cIreTa lunT, pentru c. 41 &n-te a anulul se Incepe cu St. Vasile.

-,--- 4

priveghiati garliciulti pivnitel d-sóle jupanului, pe candcocosulti ti trezia curtes, §i morarulti, sterendu-liochil,desfereca móra, jara domnisorula de la IasI se intorceaa casá de la prehnblare, ell ariamti párleazulti ce da inograda oteluluiqi cu desaga in spate, doba din causa unuipuititurtitil futre dou6 carná§I nou6 noute de la Iali, m6indrumama spre munte, lásandti jupanuluI, dreptil platápentru ospátare, ostenéla ce-mI dadusemti de a-I mancabucatele jidovesci ,gisi de a m6 inv6rti dou6 nopOsóre In-tregi pe unti patti chiarti de scandurl, nu axil fi de pa-racsina. i óre era dreptti a mal li. platescii?

Cana sórele dAdu buna-diminéla erucei de la biserich,eil erannl departe ea la 60 de mi* de la cetate.

StAtuiti p%in fIl gandiiii.Cumti naiba, giceamt eti, oa intru In cetatea aceeairt care cu veo cati-va secohmal fu urmá, se adApostise mama omului celui mal. Ro-manti dintre totIRomaniI! De asti fi poeta, calea-valea,,m'all cerca a facil veo odá, prin care a§I innemuri ru-inele qi prin ele ciliar si pre mine §iadecti de ce n'asi.putea a facti qi eti o odá? Eaca! paeca eti n'amii inv6tatiipoesia mal dihal decatti Pralea. Ta a, v6dti,a-mI factiplanulti: antéiti...mai ant6itt, amti sll descriii ruinele, cububne, vulpi, euiburl de rindunele I... Ba nu, sunt preamulte jiganiI; n'o sá, placti! . . a! alud a Incepil ... Dace are a face ? ce trebue idel.?-cuyinte! cuvinte ! .. Iacá,prostulti de mine !uitasemti c6, 6meniI inv6tatl facti versurlcu Ciune, cu nequequand,cuionelcuiuventute.... En a cercti:

Anuo 1852.Juventute Romanesca ce alele hodie 'nfindT,,De-a cantare cum me, vino, veqi reputaciunea . , .

Da ce naiba, ea lungti euvêntil , na: pastide-I mal punesi rimA, ! jaca ce facti cuvintele . . . cu multti eiune!

Décit amii v64utti cA, In darml m6 descaltasemA ea 86,'mi a§eclii carnatubl de vera, am litsatil de o parte poesiatli. apropiindu-me de petrele zidirei, an311 depusti o arutaresimpla, fila plina de curMenia si, acolo unde odiniórá

5

eroil Romftni afarmasera atátla inamici, eti,in lipsa, sfar-friptura 11. ospétaia stintitosa!

Acum grele se uita drepta asupra mea qi mal cavé spurù dreptg asI fi voitü bucurosa sa m facti pe di-vanula Ju1 Papura vodei, decftt pe pétra luI Stefanal.Nu cädora nu-sù patriota ferésca D-4e, de asta nu trebue

inculpatl! da pea ca erama sa adoring, de nu &iamb.In scumpa mea desaga, ceva de citita. Eu invelisema pu-iulti, din intftmplare, trite() gazeta romftnésca. Bacuriamea cftnd o gasiiti : cate de adevératti proverbula romft.nesca ca La ne-ploare e buna §i grindina"! Alta datanu-mi placéu de-câta istoriile cu corabil, cu batalil, cuamor, cu intrigi, §i asta data cii émti cu amAndoi ()chi!,No.. din Zimbra" Zimbrula" venise la cetate! Ce-Idreptuld, nu ca dora era vr'o batalla prin eki. orI veanüamoradupa cumú v'amti spusg ca-mIplacti povestele,

decAt inchipuescl? cape fata a 4 védti innecatú ingrasimea e§ita, din puiii, pre-una nenorocita literati). carese tfinguia ca §i mine asupra lui Ciune i ca ela, de candeu pociturile napadite in limba nu mal i-nOlegevenesee. El, apol, asta m'a distrasti pftna in séra vi-mipare ca amù i adnormitti cu densa in mftna, de timpti cea doua 4iamt.' gasit-o ferfenita, pre gazeta.

Vrabia malaiü viséza i s'araculii comendarecIndata ce somnulü se intinse asupra genelorti raele, mi

se Ora c adormisemii de cftte-va secole §i ca mé trezi-semg. Avéma o barba lunga ca a lui Statu-palmet barbd-cota, unit nasit slab it i asc4ta ca monumentulg din Gra-dina publica, i mé razemamti pre o calla. E§ianati par'0ädinteo padure.désa, la capétulti carela trecea unit drumti.,lânga care se ridica o col6na piramidala, care atragé o-chif curio§ilorti Me apropiiti. i citesca : anno 1952 sO-.patti in table de aura. Ce dracu, slidnya eu, ctindm'amti culcatit era anula 1852 §i acumit sa fig. 1952!Va sclicA aind dormita 100 d3 ani§orI In capéta I Nq

6

putémt. crede una 051 astal 10 ce-ldreptulti ca-1 camti denecregutti ! M'amit propiatil de col6n5, Itergêndu-ml o -chut-- Ce se ve41 D-ta? acolo era scrisá o istorig, intrégg, !

Sub datA se vedé sApatti infrung piciorg o fiinta orne-néscA, in capù avea o palariti ca trel cérne, din care cur-gea o matera lumin6s1, ce se prefacea in scrigre, 0 seaqecja sub piciorula lui, cebl imbacati inteo materiátesutg, din rindurl dese de bumbI, de eel de la paltonultiCc. Gulu0 alb. d-lui Alesandri. De la pulpti i spfinzurao WIWI ca o arip5,, 0 de inalOnainte avea un papucticu virfulti lungil de doue palme, ascutitti liintorsti in sus,ca unti plisati de.... nu svia cumil se chiam5, ;---in speteavea untifelil de surtucti ce se ilacheia pe dinapol 0 cupélele increstate .

Stanall péte de o oil, d6r5, voiti puté cun6sce ce mln-care de omit e hcesta 0, 4eti, nu l'all fi cuno3cutú c6, eromânü ca mine,, déca nu me impedicamti .cu ochii deliterele curse din cérnele lul :

»Romani progresione en totum facut at/ : cum pauce res illi seservescu : Ante doue pede -se veste debuiau, hodie iconomiori sunt,proper ca entr'unu pe de ambula; ante, tote de la aliene gente erauobligareti sa comparare, hodie sue proprie materii habent, cummei pantaloni vedi. Ma pauce sunt aqueste res cum literatura enraporiu. puse.

,liodie lingua Romana e propinquata de lingua Latina ; pauci sascribere potg ! juventutea studiat duedeci de anni numai propter ea-scribere sa pôta, dupo Gramatica; hodie Populus altra linguavorbitur ! argumenti qua asta lingua cultiora est!Honorare debeti, voi Romanilor, ilorum pare lingua vostra latinaau facto, sa dareti.

»Questù munumentum eregitus' a propter MO

SA le fiA, de bine !Norocti cAinvetasemil a rumpeputin.4 latinéscA, cit alt-felti perdémii lucrulti celti mal su-blimil din lume ; am silabitti, amtl deanodatti §i cu din0 0cu mAnile li cu piciérele 0 de abia inteleseiti din vr'ocite-va cuvinte, a era scrisii in limba mea, li ca, carica-

7 --

tura de de'asupra era Romftne, compatriotuld mee.SArmane omule ! da ce stai inteune. piciore? . .

pee, adeveratú se, ve spune, st!, ca deqteptate dinsomne, cit cu t6te, frumusetea çi pro gresulil in care amt.visate. secolule ale. 20-lea, n'aqii donì implinirea visu-lul !

Inchipuiti-ve ins& a dorme érA§I.ImI gterseie ochif mal bine de unit pAtrariù de orA

me porniiii pe drume, mai departe, cu gandii sit intrebepre vr'o fiink cu picl6re ca mine, ce va se, (fie& monu-mentulA cela, cAnd 'ml turtiiü nasule de unt. altule.

S-te mare Dascitle Basile !'fitcuie e. incremeninde,cun.osce Vote monumentele din Moldova i nu erede, cA,and m'arne culcatü eraü d'astea! multü sane mal dor-mite Deanne sante.

Dupe, ce-ml autaitinasulti i rnultemile.s6rteI cit mi-lepAstrase sAnittose, 'mi-aruncaI ochil asupramatahalei demonumente.

Mare pozne, §i minune paece, nu'sti desteptatii, stri-gale, cetinde data de 1500 de la Nascerea MAntnitoruluI,In numere bisericescl.

Sub data ere' sitpatl doi 6meni Iinêndu-se de eke omane, §i cu ridicande in sus buourule acesteI

Unule din eI, dupe, cAma§a sa cea simplit §i curate,, dinpInzä de file, dupe, itaril, seI albI de lane, §i creV, dupe,citciula sa urce.néscit, dupe, curéoa ce-le incingea §i decare atArna o mu4ime de unelte, i dupit c6sa a§e4atitIn forme, de sabiA, se cunoqtea cA-I eranuld din timpule.lul Stefan.

Cele-l-altil de i nu se deosebia prin multe, se cunos,cea cA, e boerulti.

AmendoI erati. unitI; 'F,41 del mAna F,ii boerulti eratitare.

Sub den§iiRomanilora, fiii fiilora nostri, fiti ca no !A la bonhetul Amid eti, amnia mal înelegù5;i et,

mAcaril cit'sAmal-din cóce decftt monumentulA. SArutaillcu sfiéll pétra monumentulut i vruiù sA me in depArtezti,dad. d'abiarAdicaiti ()chil ffi vecluill din tóte pArtile numalmonuminte.

Par'cA-si la China, gAndilti, eti; se vede cA, de canddormA, romanil aü luatt obiceiulA de a rAdica monu-mente i pentru istoriA, jar nu numat pentru mortl!

Indrumaiù spre celti mal de aprópe i cetiiA:

IA 17 .. (0 sub data acésta :)

»Boje blagoslovesee pe robiI t MoldovenT ot Zemlea Moldova§i'i fa, milostive gosudare, pravoslavnief Hristianl, ea A te slAvésettin vécov vécov.,

CAnd eramii micù me dAduge tata la .dascAlulA Baltagainvetasemti a ceti pe céslovA. Asta mi-a fostti de folosA,

cA alt-felA cunul alit fi pututti sA deslegA InscrisulA desusA?

Sub epitafuld acela era sApatfi unti sihastru cu obarbA lungA pang, la brftil; fate° mAnA cu toeagulAlângä elA o multime de dment prosternatt.

Pe cat simtisemti bucuriA vizitândti monumentultialit doilea, pe atata-mi pare cit m intristabl la acesta.Porniiti degrabA spre altulti.

N'amti fAcutti 15 pa§t i dAduill de unulti in formA decol:511A, d'asmpra cArul'a, pre lAngli, data de 18... era scristiceva lute° Bull* pe care anul cunoscut'o numat dupA

cA e acea Greased.Tare m'a mustratA cugetulA atuncI c n'amti vrutti

sA invett §1 grecesce la AcademiA.Fitt bunt Ili nu ve supftrati de v'ainA fAcutA sA per-

del ceva interesantA din causanesciintei mele4citt ce ?trAmitett pre cea lume, pre vre unit grecoteiti sà deslege

inscrisa acésta acolo trebue sA, fiù veclutA eù t6teaceste.

PAnA atunct sA ve spunti ce amti mal velutti.Sub eroglifele grecescl era sApatA o scenA fórte in-

teresantl.

9 ---

O pers6nA Cu cibote i acirÏro1 acoperitl de unt. An-teren n dungl, In spete Cu o blanA de cacomn in capti ohobor6cA mare, in brAn o pArechiA de mAtánil i inmaná,unii ciubucti lungn cat o cji din lunalul mliii, edeagrecesce josn çi privea Cu mulOmire la dol inrAutAtill incostume ca dênsubl, din carl unuln biciuia pre nntirann gftrbovitti i strentrosti, i ce-1.altn bAteaintr'unnstalpt urechia unuf . .

Amti fugitii degrabA cu infiorare. M'amti opritil launn chiarti ara de voia mea.

Acesta era naltn tare §i la baza eran aninate t6te cos-tumurile ce vègusemil la cele trel monumente. PantalonilNémtului innodag cu itariI Romanulul i§aeliril orienta-luluI, mAnica paltonulul Némtului era innodatA cu su-manulti Românulul i cu beniqulti orientalulul, etc.

Iml rAdicaiii ochil spre vésrfulti monumentuluf,data de 185.. Sub datA era o pers6nA investatA scumpa.

Acesta trebue sA fiA fostti vre unn Domnti.Pe cana clii c'o m'Osa, rAdica masca de pe Lata unuI

Oranti spAla pe mânl §i pe pici6re, i en cea-l-altArumpea lantulti cu care era legatil §i de gâtil. §i de mânI,unti rándfi de vestminte comode stati gata qi unn girtide copil de tèranl ceteati pe c54-11

Sub aceste cetila :,De acumti Romanuld are A. t'Usa ; monqericl nu te fasa

risT, cacT déctt eld se cultivisarisesce i pre tine va qci mal bine a teestimaresi.

MI! flcuitt etl, da bine cA asta s'a intêmplattialiara pre elnd m6 nascérati i eti.

Acuma par' cA eramii mal in drAsn eta : mò apropi ama demonumentti mal tare, pentru cAvecji binepentrueranul contimpurant Cu dênsulti. De abea insA pusein mft-na pe o pArechiA de 4arl, cu scopti de a i cerca §i anclanung glasn, ca unn vêntit puternicti, eqindti din monu-mentl.

RomânI sAriI, ung profanti v6 deson6rA ! nu! 4a-ril eel biavl nu-si pentru densulti.

10

De o data me vecluill Inconjuratll de Romanl frumo0,curall qi bravl, pe linga earl eramii clt unit purice O tu-Rig la fuga, der), numaI cAt trecuiti pe dinaintea monu-minteloril aretate 0 e§ira : RomAno-Greculti, Slavo-siha-strulti, Romlno-Latinulti 0 Ieranula lul Stet-awl, carI cuce eratí In mAnA, 0 Incepura, a me alunga ; cesta Cuc6rnele, cela cu ciubuculti, ista cu toiagulti, cela-l-altticu c6sa! Vat de capuld met'', unulti me mustra Ro-mAno-Grecesce. altulti RomAno-Slavonesce, altubl Ro-mAno--Latinesce 0 altulti RomAnesce! iara eù me intor-cémti din cand In cAnd, spre ceI cu itarif 0 le gichall Inlimba lord

. Nu vd fasafigitY, monsericilord ! cit nu 0 iad Atari; si edTsuntd Romand ca domniile vóstre, dard pe la noi avemil pantalon-strimll ca al WI Napoleond,

Ei ins& mai tare se superara; unulü qicea eft de cenu-1 (Pea bade, altulti ca nu-1 domna, ci jupitna, altuliica-'i chirie, altult1 cucona. Numal celti din suta a 20 semal ImblAn4i 0 venindil dare mine me apara de ceI-1-alg, imputându-mI numai cA, de ce sA-I gica Domnti 0 nuDominus. Ce era sit fact.'? 1-ami1 gist. 0 Dominus, numal'i-amti pusa 0 eti o condi0a, &ilea de a lepada c6rnele, deaqI pune unit piciorti de fera, sa, nu mal fia atAtade econo-miorg! 0 de a se imbraca, celti. puOna, ca acei ce 4iceatiDominus 0 Juventus etc.,Intocma dupa cum cetisemtide cu séra in gazeta.

Amti datti mAna cu dênsulti 0 dupA ce se lega prinjuramentll de omil onestil call va finea cuvêntubl dea-§1 pune piciorulti de ferti 0 de a vorbi mal prostesce,cAnd sA ne desparfimti, ml gise :

17Amice 0 frate, déca tu al pecAtuitti vorbindti Fran-ceso-Romlnesce. eil nu vreall sa te imittí. ImI voiti di-rege limba; Insa mesuratil ; voiú lepada cu vestmintelestraine cuvintele strAine, insa fa locti de a face o limbamutt Rom'Anil Latinésca, voiti Inav4 numai pre a meaadeveratk care n'are nevoia, de a fi cu totuld Latinéscaca sa ne servésca de argumentil cA suntemil RomAnl.

11

Adio, frate, in curênclti ve voiti vedea, ins5, nu in ca-ricaturg i cu limb noug, dupA cumA chi-va a voittim6 facAl ci Romanil in fapte in inimA, in limb4 i póte

portti! !"Apol me axila atta de ferbinte cit m trezifti.arutarea lui era s6rele, care acumti era d'asupra meame ardes,.

Me ridicani, da scitl cumti ? dreptil in susil!dreseiti indata fAlcile c'o aripg, de puhl ce 'mi remitsesede cu s6rá,.

Volt fi fostil ea la 10 ore c'ánd eti, veciêndti cá, d-nu cuciune nu'O mal bate doba de asaltil. Jäsaiù Yéraasii buniicet4i1 i intonandil cu o voce de mierlá, o .Ruinata Ce-tétue", plecaiti spre tirgti.

Erá. jupanulti gasda se sculase in cjioa fugeI mele,de diminété, i gttsinclii camera de§értá,:

Ai! vei mamu nio, tipa ducaudu.se 85, dea de scirela comisib. cA a fugitA

Numal cal filtran*" in térgu çi doi jandarmI m i In-

-Ea stgii, logofete, fá,eu unulii din el.StAtuill peScil carte? adause ;

Cat i pofti. respunseil eti Cu nepesare cticf metinémil de evghenicosti i lulndti din mana la obartiá, cetid

nUnit omal de statá rialtù, u ochil galbenI, de 6iem6rtA, nasulti rcnu ca sfecla, doné pArechI de fá.lcl..,par'cá, ceia-1-alt1 6menl ati cate trelo desagá, in spate,surtuculti cApriti cu talla sustt pe cóste, pantalonil striratIgalbenI ea eel de comedierl. . . .

StAI filcurá, am'éndol jandarmil, stAi tu escl.'cama sfeclito ! da bine 6menilorti, le qicémii

cAutândii sl,iaú unu aerti de evgheniA, da bine, ce amilfdeutt" de me târîçI ca pe o bucatl de carne da staV

12

mal, ct suntti evghend i annú pronomiile mele, p6tecap6tti

El, netotil, nu mal asPeptad sh-ml dea altil decietuldmi-ld dAdéd singurl pre spete, dicêndu-mi dreptd scusa ehati porunch ! Bat'o cueu trait ca asta! citesed edinsuml sentina!

Me duserh la comisih, de un,de n'all fi schpatti niel as-thdI de nu-ml vindémti degrabh desaga, cu gaz eta cu tottiunul ritzeld, ea cu bana aceqtia st potti plhti jupAnuluIceluia.... mânea-l-arú plopitele itintaril luI, i ce-11 malsocoti i d-v6stre.

Iml mal rèmase vfo gece leI, cu earl platiiù unul altdtartaril, de me str6muth la Pétra.

Cine se teme de vribri nu sernanit

Each pozna t amù aflatti cá v'atl fi sup6ratti c1-va dind-v. pentru cá amti visatti cum vèlurhtl! Atta mi-ard maltrebui : de celti eu dune amü scApatil astacilt pentruamti cunoseutil ch are euv6ntd i m'amt supustipriminelù pre tiune in locti de ciune ; de compatriotiImeI, din visfi, m'a schpatii unti, Românti, contimpurandcu ciubótele ascutite i cu limba Latino-Romftnésch, értide d-v. nu m'arti putea schpa niel tóth 6stea réposatuluIintru pomenire Darie Istapti, fire i-arti t6rina ulórh.

De aqi gási incal unit mijlocti cu care se seal rd singurdScitl ceva ? ghsitt.

Pe vabil le alungI de la mhlaid cu duruitórea ; eti ped-v. v6 voI atrage ca intrebuintarea cuvintelord ce vepla ed.

SpunetI dreptti, fi-mI vetl protectorI care-va déch voidvorbi lute° limbh i maI Ltitinésch de efttti d-v. ? Spu-netI degrabh afa sá trhitl ca sá nu-ml stried capulti dehaimana ! Adec5, dreptil s'é vfi spund, mie mal bine mi-artiplacea sá faed dup6 cum mi-a promisti Romanuld din suta

13 -

a 17.), Ur, plcAtosubl de mine! Haneula vrea, dér Vedaba!" 0 mal alesti cl : de la celti ce nimicü are, nu scitice s'arfi putea lua," dup6 cum cjice canteculti.

Incheitt gicêndti di : In visit amii visatti dt visanati!..,.

(1853, In Calendaruld )Buciumulta Romelmia ).

Notit. Nu tar4id dui)/ acestd articold contra manid d'a poci limbs ro-mana 0 contra finale! dune, d. V. Alesandri, In, .Romania literara,' de laNo. 2 0 3 innainte In 1855, ataca so:51a cu 16ta marea d-sale autoritate.

SETRARULU GURLUESCOVIC1

at

PROFETITIE LTNITT AGAFTANGELtT PROSPÉTT1

I.Personica aFatraruita. 0 scrisare, tesaurt% de stall fi de limbti.

Patriotismulii fatrariulut

Cu cate-va lunl mai nainte de declararea resbelululactualt, adeca, mal nainte de bataliile de la Dunarea qide la Silistria, pe cand Inca cate-va cabinete natangI aleApusulul facéti neauclite opintell, qi jurnaliltii debitatmil de cal ver41 pe paretI, dóra, vorù drege pacea bieteIEuropa*, eititorulti me t laqant de s'arti fi indrumatii prinmahalaoa Broscarimel, arü fi gage' inteo ciisei6ra destultde derlata, din una din acele ulitl, spaima botinelora 0loculù de predilectiune alù br6seelort, aril fi gasita, clict,pre etrarula Gurluescu, cu c6tele razemate de o m6sutlt,&lea., iml pare inteo stare meditativa !

0 pitrechia de ochl, niel negri, niel eapril, niel albastri,niel ver41, niel galbenl, niel ea de 6e m6rta, ci, ca mal bineceacani: unult galbenti-verde qi altult. in flórea castravete-14 unti fenoment ! 0 frunte de treI muchI de cuita q'ofa 0 in care neghiobia maritata cu viclenia sunt serse cubuchl marl cat buchile d-lul Haferl tapetarult ; wit nasi-lorti de acele suflecate pe spete li gogo§iate in narl, precare mulV sume0 Parr' numi carna ; o gurita din feluhl eIpóte destult depupuica, Ur In ale carela colturl, qatrariad-séle vrenda sa, pun& surIsult, isbutia numal sa l'o facitpunga li sti'ml gurlueze o parechia de buze sdra-vine barzate ; adaoge o talia ce lupta intre poloboct li

2.

18

balerca ; unit aerd par'ea totd te intréba : uncle arde"vel putea a-t1 face in minte personica atrarulul. eau.'

pentru faculthOle i cualiU4ile séle sufletesef, prin una §ibuna, le void ar6ta pre t6te : d-lul e Patriota buna, lucruce a doveditd nu numal finala Eseu, a numeluIdéra i namolulii de jalobe, otno§anii, nacazanif, scri-pisanit i dele scripisite, Itinuruite 1 cu zagalavce, cead duratù pentru nedreptaViff reza§I i pereiunate per-sóne! Nu-I vorba ca aceste némurt de jiganii i-ait re-mast f6rte recunosc6t6re, cad Pat multamitil mal binedecal guvernulli treI, carde d'abia etrarü eta catadiesita

faca, dreptd resplatirealndemnului ce d-lul facu la-custe!orii sa se ridice din Ora, pe cand nu era séra lasatade D-4e-d ca de la acestia sa nu aiba cu ce incepe adoua4i, biv-velletrarult, meseria de zaraft, de aril fi vrutd, den'avé mari planurI In capita std i de era de némil malprostii, adeca de nu se tragea din und boerd l'acela dinaltd boerd, l'acela din alai contirnporénit

d'apr6pe némd cu Alixandru Macedond, celd cardes'a batutil cu furnicile.

OnorabiluluI cetitonl séü cetitóre (dupa cumva fi datt.Dumneged sa-1 fit. sexult.), v64êndti nastrupiculd por-tretd Cu care incepù mica mea naratiune, i va fi venititpofta si-I facd biografia Satrarulul, a unel a0a de insem-nate pers6ne ; lug, nu! Péna mea e prea Incepa6re

foile cate-mr acorda d-lti redactorù ald almanacululprea ne incaptt6re,ca saintreprindii descrierea faptelordluI celord numer6se, ea stelele cerulul i nisipuldpovestea S-tulta Sergie pravoslavniculd.

Nu vol intra In cercetarea vietel séle trecute, m6 voidmultami sa vorbescti despre o intêmplare pr6sp6ta, careface epoca In via0 sa, atat de bogata in epoce.

Cruce ajuta!Ore ce tema de filosofia ? óre ce planurl marl sa flit

rostogolindd cucuno§ia d-le, de sta cu c6tele pe mésa ?Face d-luI niscarl-va desbaterI t cestia Orientulul? Me-dita óre la tipuld cuma omenirea ard putea deveni per-

19

fecta i Romelnula bunit patriottl? . .. O nu! acestù l'eh"' deeugetari sunt partea saracului, a omulul din popora,

domnia lui prea§atraray ca sa catadicsésed a se ocupacu d'aceste secaturI ;clér in fine ce face d-lui ? serie;ce qicti serie? Compune ! compune u/1ü biletri dulce,dulce ! ca mierea !

am'ésuratti cum curge din péna lui :

Elpidamu! Vialamea§iCrai-noulä meä! Te amt v6dutti, i una»jaratecti nestinsä mi prájesce plämänile i maiurile, caci ah ! si val»mie! inimibra mea s'a infläcäratti de flacärile dragostel matale,»masericA puieuli0." (atata frat4ozdscl scie). Matiamu ! Elpidamu,Fosmu ! paregoria to cosmu! O! keramu! sasagapo-te !Eldenicsevro ti me ano kabazliki cä inima mea bate culi se bategaina dad ,i tai capulu, pentru dragostea Dumnévòstre ! Oh si V3I!nu fit la inimä haps'ana i tiran'a, ca sä nu metahirisesei väpaea,care s'a Imväpaétú pentru d-ta trimite ung caril orT o haraba

, de norocti, raportarisindu-mi el me agapeset, spre cea mal departe»lucrare i curmarea perepiscii ; da multd Oil& in 6 césuri, cici»la d'impotrivä vei fr ecsecutarisità.,

»Ahl d-le, carele se vaicarä la piciérele d-le, MAtiamu, maserictt,puiculi0 I' 0. etrarulsti Gurlueseu.

Cul tramise atrariula o asemenea invapaéta scrisóremodelti de limba fti de stilt, asta nu ne privesce. D6ramultti ne interesézit BO, scinati, ca ori cat de injaratacita osocotisit autoruhl el, ea nuputu da foca inimi6rel mada-muta cul era adresata ; ba inca-I o trimise indaratif eumaresinchisiml! Unti aqa refusù pre uml altula l'ara fi in-demnatil intórca ()cha in alta parte; déra atrariultipentru ca sa faca acésta ara fi trebuita sa, nu se fia,deprinsil cu staruinfele pe la cele instan0 qi sean streine.LasA cá vel vedea tu, gicea elù in sine, cu cine ai avutila face, draga madttmuta!

D'atuncl mal multe 411e tóte planurileimaginabile deasedil se succedara in inamoratula sétf cOpu§orti, fusa nuprinse de c6da, pre niel unula, PuOntí i p6te s lasa

20

de planulti sëù. dérg, putinù §iproverbultiRomanti se a-deveri In via0 T6t6, impedecarea spre mal bine."

Inteo diminé0, pe egind se luase duph mirosul4 unuirezAsti ce trAsese In apropiere de castelula iatA cA seintalnesce cu una vechiü prietenti alit s6ti, cu jignicerulACurechescu, vestitulA jalobarti §i colcaritt

linde te ducl asIa de diminéth, dvoréne atrarti?4ise jignieérulA,

Dar tu insi4-1 Arhonda Curechescule?Cine? EA?Tu, cine altulA e Curechescu?Te InselI ; cit nu suntù Curechescu! Dec ! dérA,

pftná, mal erl ? . Erl era ea' §i zdes e a41. Care vasA 4icá, te numescI?

Curecheseov orl Curechescovid, dupA cumA izvoltari-sescI?

Bre omule, da ce al fAcutti de 0-al schimbatAporecla?Nimica alta decât datoria mea de patriottiaceste 4icêndA i desfá§urA unir' luciu (pAgánesce fru-

mosii) pa§portti de sudefiet, pecetluitti i pe féVt §i pe dosti.SA má, iea diavoto, arhonA Curechescovicl, de catalam-

vanez mAcarA oligon, cat e negru sub unghiá, !O! celovécA gogovacá, ! pe semne n'al chita proro-

cia sveatulul Agaftanghelii?Niei n'ama auclitA pome-nindu-se inca de némulAEvgheniel séle.Citesce-1ú tea-tuncI, cunoseendA cele ce se pregAtesed lumeI, vei face easi mine.

Da ce te folosesce, ostosonA, cit In locti de RSCUescl covid?

O! de trel orl bezumnam celovécd ! da bucáfficaasta de nume Ova are sA-ml deschidA usile cele malInalte §i scumpe.

Ele! usile cele mal scumpe, ?Da, citesce Agaftanghelult ! Vel vedea cumA

unA némti plAvAtti. . . .

Aste 4icândii,jignicerulit Curechescovicl se indepArtA.IarA §atrariulA t6t6, 4ioa gAndi la vorba aceluia, cá, finala

21

avid are s.-i deschida ulile cele mal scumpe. Oredéca voiti capta i eù patenta d'a me numi Gurluesco-vid, in locti de G-urluescu, nu voiii putea streb ate pána lad-ei, cea cu pricina? Catre séra, veninda spre casa,cumpera, unit agatanghelii, pe paralele ce luase de pe ohartia ce facea blagopolopie intre dol rezalI. Pestecftte-va ore, dinaintea unel luminarl, cu c6tele raqematepe mésa ce se ingána in umbra, cu vr'o trel scaune detotti némulti, citea pro svetie Agaftanghebt Da,gicea Satrarulti, dupa mare 0 adánca, cugetare, adeveratfi!tocma cuing s'a intámplata! Uite ! s'aìi implinitti toc-ma 400 de anl i iata ca némula plavcIp va face sa curgalapte i miere (?)

Prorocirea walla AgaftanglieM. Ce potti face 6 buchl óre-care in c6daunur nume.Reformet tompiet n limbagiuM $atrtlresca.

CAt va fi cititti Eroulti metí nu potti sci. Déra pe candnuremasese in sfepietl decát mitt capetii de feltila, a c-rea par& ro0atica se ipia din cánd in camd dintr'o balt6gade sea pe cand coco0 ragu09'., din vecinfitate,cucurigarg. ora strigoilorti, deodata se augi (cal puOnri,a§Ia istorisita d-lui câte-va cjile maI pocnitù cade harapnice pe la tuspatru colOrile easel, apol unul ge-mutil sub-pamântent, succeda vajiitulti vêntulul i plos-canitubl pl6e, care incepuse 0 care se spargea in uniculdgianati alti odad. 0 stranic i nepomenita vedenia seareta atuncl §atrarulul. Mi se paru (dicea D-lul, poves-tinda a treia ¿Ji prin cancelexiI) ca prin podele, in mijlo-cult]. f-ulgerilord g'a trasnetelort. §'a angerilora, mi se paru

mi se arata D4u1. ABtl cagutla in genuchl, ameOtiide lumina' 0 de ingrozire, déra, o voce tunat6te-miqice Fiule alti Moldo-Romániel, p1éc urecbia ta, as-culta ce-9'. va spune vocea St. Evanghelil i apot propo-veduesce acele ce veI amp, catre fra01' tel."

AtuncI vocea Evanglieliei (Ilse :

22 --,

§i sa, se risipésca, vra,gma,§il noqtri ca, Cu nol esteD-dell ! striga-vorA nor6dele de la r6saritil la apusti, de lamé4A-apte la mé46,-4i!

17§i amin t. grA es cti v o Wt , ca vrajmaqil lorti sunt d iqiicu mdndria lora. DecImandrenoróde vord afla sfar§itultilord, ca vrajma§il vorti peri rli vorti fi aceI raid marl,ca cu denqiI va fi D-4ett!

77CAcI D-cleti este cu noródele care facti voia lid; sli. voialul nu este sdnge, ci viata fli pace vouit !"

TIDér éta, ca, voia lul va fi ca sa, se ciocnésca. Intune-

recula cu .Naptea, Viafa cu M6rtea, ca sa, villa Imp6ra4iaDuhulul SAntti! °ad imp6r4ia Fiulul a_ venitti cu18 vécurI mal in urna, cand Lumina a sfarâmatti In-tunerecula, dad Viafa a biruitii DICIrtea!

Si vina Imp6ra4ia ta Dómne!§i éta, ca Imp6reitia sa vine, cacI apele 11 câmpil se

vorü cruci de sangele mandribirta Pentru ea noroduliiintru, mandria sa n'a iiielesti. care4 voia Donznulid.

Era voia lul nu este sa-I strige: Dónane ! Dómne!4ati sall smolésca fqa , ati marginile vestmintelortisa,-0 largésca, ci voia tul este "Piafa qi Lumina.

,,Ala, adevèrti graescti voua! D-4eü vede gAndurile§i 'ánima omulul. Vara, Petre, sabia in técal cacl totticelti ce ridica, arma, de arma va peri. De aceea alelaDomnulul nu voril fi decfit acel mil vorti rescumpèraprin sângele lora libertatea lumel, éra ace1-1-4 sevord risipi ca fumula §i. ca roua la ivireasórelul. Amint. !"

*

Asemenea profep o spunea §atrarulti, amti dis-o 'mlpare, trel (lile dupa, ce citise Agaftanghelulti, dér óre cet'acuse D-lul in timpulti a dou6 pe ce sunt in mijlocú?

A doa 4i de la nóptea cana §etrarulti pretinde c'a-vuse tisiunea, elti 41 scósti, din untiladoiti dupa soba untifracti cu bumbl de metahl Eli Cu coi lungl pana la glesne,10 lila palaria sa cu malla) c'am unsurósa de multa ca-

23

ciulitura orl mal bine palariitura ; dér fi& ! palaria tothlaria, macarti i fiírá, fundii de aria'. fi! Ea-I asemenea no-bleteI celel vechl a d-lul Satrarulul : e unstt, feqtelia, cuma datti. Da fia! palAria cAt de oblojita, orl catte ling iarna iepuril subt ea, totù e mal bine v64utg, inlume decat caciula cea calduresa séti §apca ceca i dedou6 orl mal scumpa decAt ea qi mal folosit6re... §etra-

fácu o teleta nastru§nica, apb1 puindu-se cutele pe pe mesa, gAndi : Cele ce a spusti Agaftanghelublpana 'n anil ace§tia s'ati implinitti tete. Sunt 400 de anl,prin urmare are sa fia biruitorti némulti cela plavatti.

cu minte i prev6cptoril ! sa m dati cftt e vremein partea ale$lorit.

Aste conclusiunl fac'éndil §atrarulù luá, o cola de hArtiagalantschi i serse futre alte multe rezonaminte i ur-mat6rele

»Ca adevdratd moldovand i bundpatriotd, aa precum fiindamd cunoscutd multd bine ce a pettimia téra mea de la D-trl,cum §i venitoruld de dreptate, de nafionalitate §i de fericire ce-1menitT, vind cu tòtd, plecdciunea cinsteT a aduce a mea inchinl-ciune cui se cuvine, mal alesti ca svétuld Agaftangeld gice despre

dupd 400 de anl avet1 sa fitl marY i tarT.'

A doua 41 de la compunerea acestel scrisorl, nu pottisci de la cine, Satrarultt primisa patenta qi blagoslovenia

buna patriot4 Botn4n4 i sa se tituleze Gurluiescoviiorl Gurluiescovicl, i sall rada mustatile §i. favoriVI !Acum venitorulii incepu a-I suride, i u§ile a-i se des-chide !

Eta cum se'ntampla in lume : una gandimii §i alta im-pltnimb.! Satrarubl 'Arabia dupa Anima albastra, i detede norocire, numaI cAt aninândti vr'o cate-va buchi denumele gil. Pe candil elù, imflatti in pene de primireace-1 facupa celù care-111 patentuisa, se'ndruma spre canee-lana, eta ca-la intalnesce jigniceriubl, cunoscutù noua.

Moe pocetenie, Jignicerule, i 4ise reformatulti

24

Vrel s 4iel moe pocetenie, spatariule!Da bine ce felti.? Ea chiar ala, sunt spAtard !Da bine pentru ce? Pentru resplAtirea opinid

mele. Amù f'Acutù o prorocire, prin care qicémti cg,miere i lapte aù sA curgA pe lume pe urme-le A!liobite prietene (ala se 4ice? ha?) a! &And al puté faceqi eh. una! Mare trait! .. 4i a, ti s'a afétatt, vfuniiSvéte Vederjitile 0 0-a spusti.... El, Gel' ce mal la déliila vale, écg, una pe care o gittisemti ei pentru unti alttiprietend alu. meh., tine-o de o arétA, la 6men1 i. . .

atraru ceti :,Si sA se risipéscii, vrajmasil nostri acu noT este D-4e4... &

Cetitorulti a vè4utti asemene profeta, pe care o 4i malapol o citia atr. prin cancelgril cavi cftndarù veni dinviziunea ce imaginase, dér6, fu nu prea bine primia sevede, de unil i a1ii, eitelqatrarulti remase totil latrarti!Asta impedicA de a serie in urmit scris6reaurmAt6re cAtre D-1 I, o insemnatg, pers6nli in facere deas6toril din targulti Petrel, in o limbA transformat5,mal altti cum de ce era acea vechiA a sa.

,Moe liobite prietene!

»Dorescti ca zapisenia mea sä te glséscä horno, cat despremine, slavä bogu! sunt zdarov si tot balsol si tare c5.t unit harma-sarti arApescti : !Maned, beg, ducti viala de febl logofetil, cup5.ruldde aurd, asTaprecum se povestesce in povestea cea otcinlucie, cu3 fetT logofetl cu pdrulg de aurti ! Moe brate ! scil cä eA nu maïsunt zdes malinchicopilasA, ci de mult am trecutti létult de 25 degoda, asïa precum te potl pliroforosi din dela scripisità, snuruit.l.sicu zagalavca No. 8, din lad 1830.DecT, in urmarea susg pome-nitelora pravdenil, i asla precum fiind-cA inima mea doresce aavea, pe vremea btitranetelorA, o tovArhsit.1, care sa ingrijésc1 dezaiflicurile mele, prin acésfX otnasenil te poftescd pe d-v., moeliobite brate, cautl in gorodu Petrel o fati, care sl nu figniel prea grósit, niel prea inaltA, ci bine facuta, cu trupuld rotun-c)iort, cu ()cliff negril, da sa Mi viol, cu féta alba, da sá fi/ si rumenti,

25

§i cu und cuvèntft cum socotT vrednicg de némuld meti.Dreptilaceea nu te uit,a, la aceea, décit n'a fi prea ae némd, cg Odd eftbine cg de némft ca mine n'oid maT ggsi eft pe acolo; dreptd aceeanu te uita la aceea, da sl aibg mama vr'o 30 de mil' galbinIzestre,banY, orT vr'o mosig douft, da nu mal puin, cg nu-sd atrard Gur-luescovid de florile cuculuT.Drept care In urmarea susg-pome-nitelord pravdeniT, poftescft pe D-ta sg'mT docladarisescT de Intoc-maT urmare.

lscälith.: $atrarulii Gurluescovid, care ca melnä va fi Speitar4.

Alergat-al neveste i voI o! copile de le PétrA, ca sAve numi0 madamti G-uiluescovicl! Nu, nime? ApoldérAV bate In buzit acu, dupAmAriti§ti, cAcI d-lui§atra-ruhl, maI dAunk41, dupA ce avu nenorocirea védAprofe0a interpretatA In folosulit altora, s'ati pornitti in teocAletoriA peste hotarti.

(1854-55 Calendaruld ,Buciumulul RomAndl.)

NotA. ÉtA ce scrié d-Id M. CoggIniceanu In ,Revista romind( No. 2,din Ianuarid 1855, despre acéstd scrierel

,Acestd articold plind de umurtt biciuesce ridicoluld acelora, cari a cre-OM cif ceId mal bund chipd ca sit ésd In until, este de all anina und °vierIn Oda nurneluT.'

DIN MOZAICULO LITERARO

DEDICATIUNE

Orfanti de parinte i saracti, amù fostii creseutù dedraga mea patria, i esistenta mea de 01 al o datoresetimaI bunilorA ma profesort

Multamita fia nobilelori simtiminte ale acestora,mutt sciutú ca nu e mal mar§ava creatura, omù maI des-gradatii decat ingratulit.

§i cjisti eléra t cautü a nu fi ast-felti!Ins& prin ce tipti. ?Sit impartescti i eù altora aceea ce amù de la tine"

écluntimijlocil ce ml r6mftne pentru de a te putea servi,frumósa mea Moldova. §iD-cletiscie déca m6 silescil in-deajunsil astacy vocatiunea formezildraga mama, adev6ratl. fil

mima mea arti donsá p6ta face ceva malmultgpentrutine, a, Wit imita cat de putin pre acel nemuritorl bar-batl, earl al conlvcratil la regenerarea ta Insá. . tu ne-putinta-ml, na6 mIngaiti amintindu-mI de cel dol bardal v6duva evangeliel.

Amtl doritti insa sT potil dovedi i vouè ca niel odata-nu v6 voitiuita, frum6 s el o sufiete, carlm'atlinv6tatb. prinVote sciintele, a adora pre D-cieti téra, amtl vruttistt v miixturisescil profunda recunoscinta, ce v6 pastrezùin sufietu-ml in care vol.' açi seménatti celeanteit.'t principli,In care vol atl scrisù óre-cum venitorulti

gasitg altti mizlocùfäränumaïde a v6 asigura ca a-eele nobile simtiminte de care mi-al vorbitt, sunt tot ceinvidiezA de la lume, sunt totti venitorulii met,t6te ave-

30

rile mele. . . N'a§Ifi pututii, ins6 a ve dovedi acésta malbine deck silindu-me sä le insinuezù li eti in inima jundgeneratitnI, care pre noi ne 'mpingespre mormentti!

Acésta dérlt o 0 factl, prin ate puterile mele.Primitl, ins6., d.-lortí, in fa4a Patriel, dreptií marturia

profundeI recunoscinO, ce ve piistrezti., dedicaOunea ace-stel cArti§óre. Nu ve mteptai ei gasitI in ea vr'o capo-d'oper6, romInA; acésta dup6, dreptulti, atl. putea pre-tinde de la mine, décA all* fi avutti o memoril mal feri-citl, ca sA, fill pututiiretinea tóte cate 'ml-atIspustivol o-diniórA. Fitl, d-lorti,indulgenp. pentra prima mea scriere,precum atl fostü alt6 datA, când, de pre nepretuita bancáa claseI, ve ascultamii frum6sele v6stre inv'elaturI. Pleca-rea li simOméntulü cu care ve dedicil aceste incercArl,caute-se numal de voi §i fiA, ca ele sa ve p6t6, indemnaa-mi mal da °dal& poiquirile v6stre cele de preta 0 a-micorege defectele numer6se, in locti d'a lasa veninóseleghiare ale criticulid s6.-ml sfA§ie aripiórele cu care dininim5. WI don i BA potù sbura maI bine declt pan& a41,dn.(' numal me 'ncercii.

laid 1855.

Notd.Cu titluld de ,Mozaictl, colectiune lama", amd publicatd celeintge scrierT ale mele, la tipografia ,Buciumulul RomAnd.4 ttl scara mate-riilord ce avé sit coprind5. acAsti colectiune, dér care se intrerupsd prin du-cerea mea la Paris, la studil. Ce vord fi devenitd téte acele naive scrierl aleunel varste de 20 de anT? Ned chiar volumuld imprimatti nu-14 mal unitcompletd, d'aceea o sd si dad unele compunerl cu lacune.

SCARA MATERIILORI7 CE Atr A SE PUBLICA

Prosti, : Omuld. C. C. MAndreli, novel!. Sacagiuld, cantonetd.Femeea. Ochire asupra civilisatiund. Bunea, novel! nationall.Costin, novel! national!. de d-ra M. G. (Gane). Und suspint, idemd.Scéla de fete. Cancelaristuld modernd. Idealuld med. Tiganuld li-berd si tiganuld sclavd. Mosia mea I Punga de la podd. Controversdasupra fericirel, de d-le M. G. si R. M. (Rocsandra Matto). Cucuruzd, Hol-teitt-Basa, cantonetd, Politia mea natal!. Puntea draculuT, traducerede A. B.

- 81 -Poesil : La R. . . . Umbrel luT Tel-4°r Stamati. La morméntulit

lul loan Poni. La mormAntuld une! mame. Ce este Amoral ? Tete!mele. Suvenire dela 20 de anT. Reveri/ de d-ra M. B. (Marie Boucher).BArbatilorti RominT. 0 lacrimi la unit mormOnbl...-- Pe ruinele Suce-veT. Une! copilite. Ed si inima. Judecittoruld, epigramI de G. Ro-manescu. Unul odobasa, deto. Biografia lul G. Romanescu.

CUGETARIIN CAR! SE ESPLICi SE CT SE INCITECi SI ?la BINE TEMA FILOSOFILORO :

,OMULO"3:3mpxo.A.TX 3D-r-rrx CI-. .A.BA.S.t.

8.

Flórea vine, imboboce3ce, se deschide; albinele-lsugeneetarele, b6rea ling, a sereI i zefiriiIl parfuma aripele cuparfumurile eI ; o fetita, alta fl6re, o rumpe q'o pune in co-sita; aburulti ce féléza ca cuunt gazil baselenoraqulti rubinosti ce Otulesce la asfintitti cimele munti-lorA urie0, aù rolulti 1°1'11 in natura ele sunt amorulti eI.Filomela dulce note cheltuesce, ca sá desfateze codrulti...Riu§orulti nu qerpuesce de prisosa in valea ceasmaltata,murmurulti lui celAleneqa§i frémkulti trestiórd, in-nalta altiera sa frunte pe sinulil apeloril . tóte, tóte,indeplinescti unti rolú in sub1im armonia a lumilorti...t6te, t6te ati venitti pentru unti scopti aicea ; tóte sunt nece-Bare la lantulb. armoniel, tóte treat fat% se suspinedupaalte positiuni! . . . Flórea, dandull parfumurile, trece;roua nu geme când cade pe florI ; . . sórele nu se rès-vratéza, ca stelutele-lii inlocuescil ! . . numal tu, fiinta eiu-data, num.ai tu nu scil séii nu vreI sg, scil, de unde escI

la ce escl pe vale! . . numal tu te luptI ca sä aibf altepositiunl decat acele ce-ti s'ati otaritti de mâna creato-rulul ; numaI tu escI avaril de parfumurI i deluminata... Caudal vreatu sa te dal dupa orisontti, ca sá lucéscaIn loculti Ott vr'o stela? Numal tu plane i te vaicarezlde sórta ta ... Ce escl tu, o ! omule ?

visa, o himera, 4ice poetulti.",,Unùanimahivorbitorù, din clasa mamiferelorti, ordi-

nulti bimanalelortl," cam agIa se esprima naturalistulti.Pantulil de la care pornesca filosofiile lumeIl te &ell

fac6toriI de sisteme, Sofistil . .

86 --

Unti. criminalistn pedepsitn striga, religiunea . . .Dér cu totil, scie orl cine, ca flneect discursurile lorti,

cele mal multn son mal putin bosumflate despre tine, 41-cendil :

Onzulg e ung misterg! . . .

Écit dér origina ta!Acum, care e rolula tki, flinta misteri6s5,?Tu facI a ceea ce flsiculti spune en, face puterea centri-

fuga in contrariare cii acea centripetalit:Pleedrile téle, écn, puterea finta..Armenia lumel, écit puterea a doua.O Unid curbd, cu attit mal scurta cu cg,t puterea La e

mal contraria celel de a II-a, éca resultatuln, éca ro-lulti tai.

Care-I puteo, ce id, tu, la armonia Universala ?A te nasce, a trai, a ce ca sa te folosescI de placerile

lumescI, acésta numaI facI tu /Ana astá4l.A te nasce, a trai pentru ca Ein, punl o pétra la urié§a,

la neintelésa fundare a una lumI peritóre, écit adevè-ratuln t6tl roln, o! cintile; adevèrata parte ce se cade etieI la armonia lumiloril.

Si ce r6splatire?Pentru rolulti cell dai : amtixaciunI, duren, gemerl...

mórte ! . . Pentru acela ce-tl este adevèratti, din causalumel pina acum: desceptiunT, prigonirl, lacrimI.. . ne-cazii, saracia, de cate-va orI viata une! florl! . .

Mal departe 2... Misterin!Inainte ?... Misterai ! !Dupa tine ?.,A1 dupa tine hausil negra, flnituln,

pentru ce! necredincio0 ; paradisil, iaduln, pentru ceI cele aetépta....

Dér pana a ajunge la Paradian ski la Iadn, avemil s6,trecemii fia-care prin o p6rta grozavg: mártea!

Si cercat'aI tu Inca, o! omule, ea afli ce-I m6rtea?O incetare de funcionare, o Intepenire a organis-

muluI trupescn, o ilica anatomista.Capntulii lumel, e dupa ate!. . .

87

DAra scitl ce se 'ntêmpla cu fit-care din acesteunl ?Ve4I pre tiranula cela incruntatù in sangele unelnatiunl, pre marsavula ucigatorti... pe toti ateil,omenird §i pre cd mal adapatl in sclintele naturd, cu o 4idoue inainte de all presimtifinitula, eI Ada Inca, '§lbatlijoch de vorbele legeI, care nu le multamesce dorinta, (Mr&iata-I pe patula loin). din urma L. intréba-I de ce tre-murg, and ideia mortel li se presenta? Spune tica-16se paricide i o! prea invetate, de ce capula vi seturbura, sangele 'n yin& vi se racesce i ve ingrozitl, decine ve temetl, and ve amintitl, ca o 6r5,, o minuttiochii vostril volt fi holbatl, féta vóstra, buzele v6stre,membrele vóstre vortt fi vinete, red si respinget6re,ca o movila de pat:anti umeda va acopen, va inadulicorpuld vostru, de care v'atI Ingrijitù atIta vietuinda ? Ne-ghiobilora ! aft l'atl 4isa vol cli Mórtea enumaI o intepe-nire a organismuluI trupescal.. ail n'atI clisa vol cii. Mór-tea e capetula lumeI? . De ce ve 'ngrozitl, vol? de ceve temetI s muritl? All nu vol al descristi ticaloqia vie-teI? . . . nu vol strigatl ca nu e Provedinfd de se 'ntam-'pia pe aid atatea . . . De ce nu vreti sa scapatlde ele?

°multt este o enigma, 4ice cine-va; deslegarea eleste m6rtea.

Ca omula e o enigma, acela ce a 4is'o nu se 'nqéla,déra c. deslegarea ei e mórtea, ea ilu deslegarea enigmelci o noua, enigma! Sa'ml spunetl vol, invetatilora Sofiftl,ce este ea? la ce vine ea? ce-I dup5, ea ? . . me re-formeza dupa vol. ...

Vol tacetl ? AqIa, cad acel ce nu scia sa spun& incepu-tulti materiel, cum vora sci spune finitubl spirituala .

Mórte ! . voiti trai cat voiii trai,Dóra n'arna. a trai cat lumea, (lice altubl.

Déra datul'a cine-va, vr'o data, ostenéla salt atinteWandulù cu tota dinadinsula asupra acestuI sujeta?Mórtea pentru cel mal multl din 6menl e ca sórele razeleel sunta ca i ale acestuia, de nu luminóse celii putin ame-

38

titóre girarl 6menl, pftna ac1.1, aù aflatii luneta prin caresi p6ta indritzni a o privi f4iù, ca s'o póta esamina,studio, . .

scitl care e luneta acésta ?Credinta, speranta i caritatea, insinuite In inima

celul adev6ratt. creStinti ! aBIa, cac1 veep.' acuma i pre acelnb6tranti cu capulti ea néua, care Intinsti pe unt patù bogattinu are de a se mal valta pe vale decat cate-va secunde,vei-lù!. . f6ta luI e galbena Bi mal ca ghiata, dérit

buza lul surida par'ca' Ca o aureola de bucu-ril scapt, din espresiunea lor...Ve410. pre aceltl sermann,intinsù pre dou6 scandurl, la uBa bisericeI... Eln nu maleste ; asta data ochil luI Bunt inchilI i adancat,I In orbi-tele tun ; de necazurile, de care a scapatti,numaI o pelitatransparinta mal acopere ósele fetel lul celeI vinete. . . .

déra potl tu sa-ml esplicI acea espresiune sublima a fe-ellul, acelhi surisn angerescii, ce se des emna In coltuld vine-

tel i inghetatel lul buza? Cine-ml va spune c. acestttsaracti e. unt. Luminaried, (1)séti ca aceld bogatti b 6tranti

unti Alesandru, mi va fi spusti totulti!. .

Pentru ea dreptuli v'a clisti In inima lul : D-get. e dreptni(Mc& e dreptntrebue safia pregatitt. §s'unt altti looui unde

adoramil ; amti facutil totü ce amti pututil in viata, capotn merita aceltilo cii; acum eilt in durese asupra mea!

Si surigênda de placere, visandti la viata cea fericita, o-chil Jul se Inchidn, capulgi se pl6c5,... iaù trecutti... Pen-tru asemenea 6menl mórtea e o transiOune de la o viataIn necazurl i sperante la alta fericita i de realitatI vi-sate.

§i de nu va fi dupa cum frumósa nóstrti, lege ne pro-mite dupa, mórte, ce ati perdutti el, o neghiobilorti So-fistI, déca att muritn sperandti?...

Si Cu tóte aceste potil 4ice cá pentru drept4 m6rteaputé fi considerata cum ami 4isù mal sue'.

Când cine-va lI i6 crucea sa, gasesce paradisulti chiar

(1) Und Mrmand phuit de virtute,

39

in sine de nu §i'n lume. Cana sufletulii e ináltatil pe mun-tele lui viézI pe lume ca si in paradisublpromisti Dute de' .1 vinde averea ta i d6,-0 sAracilorti

vino dupii mine i veI avé paradisult," a clisü. Mén-tuitorulti.

Paradisti, Tadù ambele pota fi si pe lume i ambele levomA ghsi la eap6tulit citilorti, ce vomü fi apucatti dinvale !

Mozaicii, 1855.

C. C. COSTACHE MANDRELINIIVELA ORIGINARA

(1888)

I.

Intre aceste boeril eel mal strèinl iql luasera clioa bung,de la cucóna reposatulul Vornicif Gorjenila si se reintur-nasera pe la mosiile lor. Mal remasesera pe lInga ne-manggéta cuc6na, vr'o cftteva din rudele mortulul, carerude, sub cuvêntii ca M. nu se pércia ceva in confusiuneacucóneI, se apucasera se inchida prin lacy i scrine orlce era mal de pretti, dupa ce din t6te lucrurile facusera,maiInta o catagrafiaformall, care sub aerubù de bun&voinO, ce se saki eI dea, lasa indestulti O. se citéscaIn ea, adev6ratulti motivti alit facereI séle : interesulil personalti.

Pe cAnd asemenea lucriirI se faceati in camara in caroCa cftteva ore mal in urmg, fusese mortulti, in fundub'tlivegel celel vaste de langti casa, pintre desimea nuciloriinegri, cetitorulti put6 zari pre vatafalti Bincu, uilli. feliide caricatura desirata, earele re4amatù de unti arbor°,cu muele la peptil, cu unii perfidti surisÙ desemnatttpe furisti in colpilti subtiratecel séle buza, rèspund6 laintrebarile une pers6ne, unlit boerti, de sigurt, de este

judecil dupa vestmintele luI cele cautate si (1110aerulti

NoI vomil lua conversatiunea lorti d'acolo de uncleamt. gasit-o.

i icl ea desigurti se va porni intrebaseboeruliipre vatafa.

! nu v6 indoitl de acésta niel o clipéla, cuco-nasule, deséra elli va fi departe d'aice, cticI vedetI d-v6-stra, &ad cine-va a muyeimita unlit slujbasll nu nu malo tréba ca asta va face, Ur de-1 vré si pre ma-sa

44

vinde-o ! banil sunt ca uns6rea la : el facti stl, nuserie róta, eiimpactttóte cartirile i legele multorù r1..

Care va sitqicA c6, slujitorulti , in privirea bac0-qului ce-1-al datti, se va tinca de Vornicti , pane ce-Iva da pe manl, la beilicii, pre terAnoiulti acela?

A§la . . .

i cit prin urmare eti voiti puté se sperezti e . .

A§Ia erect(' . . . indatit ce teranulti nu va mal fi aice,féta . .

Insg, . .

Intelegtí ce vreti sg, . Dérit rubiele, flori-cele de mAtase, mgrgele, searpi . . . ce sal . . , .pitibulurl d'aceste par'a, nu mal aunt la marebitanI?...

El bine, vreï cA cu d'aceste? ins&eti. 41 mal repetezh. egL tóte me sileseti a me indoi de orI-ceplanurI ale téle, mal alesÙ de acesta ... Cum ? (lief c6, cupitibuluri de aceste, cum le numescl, al putea-o in-demna ? . . .

Alel! cucóne , da ce vorbA mal vorbitI i d-v6-strA? vedetl insivil mai antélti cum o Ed ve facti tre-bile 0 apof nu ve vetl mal indoi de aceea ce póte face,pentru unit buntiboerti, vAtafultiBinco ? o s'o in-blanclescA ...na curatti ca pre copiI, cuconalule, ca precopal eg.rora le daI ro§cove, de ti se dali d'a tumba. . .

ea pre orl-care orati din lume, carde unge-la numalunde-lti dóre, dA, i sufletulil ! . .

Cu t6te acestea, décg, din intêmplare, spre dispe-ratiunea ta, mare cunoseetorule de inimi, décti din in-templare niel dupA acésta? . . .

AtuncI trecerml la altti mijlocti : PdgAduintl frum6se !I areal:al realitatea fericit& in care supunerea el arAputea-o aduce. . .

Inelegù! in load de ro§cove in realitate, tu o s6,-Idal roqcove ideale °and nu-I putea ademeni cu cor-delute ochiI el trupescI, .o s6, cercl al ademeni cu cal-ver4I pe peretI ochil inimeI séle... Bine, insl eft suntca i sigurti cit niel astti mijlocti n'o s6.-ti isbutésd. !

45

SA nu isbutésca ?.. da ea vret, A morti In stréngil,eucóne, de nu va isbuti, ea ce dracu, nu-I vr'o picata dinceriti! . . .

He! ca tocmal de asta m6 temil li ell, a nu-I ni-meri-o unde o dóre !.. Pre lânga de asemene aril fi multÙmal lesne . . .

Ce cliceg, cuche, adecate cuc6nele sa fi a mal blândedecat Ieranele nóstre ?

O nu (Pea et. ac6sta ; da ve41 d-ta, lumea n6strase'mblAnclesee mal cu lesnire...

El. apoI amù remasti pe josb.! Pe lânga. o coc6nAn'aqi sci ce mijlóce sa intrebuil:geza.

Cele mat simple prostule! . . De iuberI o tin6rA,la noI In lume, ll. de are mama slut& qi b6trând,, sa fil tucAt de saraca , numaI de-I avé norocil sa fiI frumulehl §isa placl mama, fa, curte babel cate-va lunI qill da féta ;déca ea-I saraca, li tu bogatti, sa fil talhariti scapatd dinspAnzuratóre séti lAdti ea dracu, babaca §i nenéca, cuvoia fad, voia, fo vêndll., fo légA de OW.

Care va sa (lie& a banii li babele lump &ell celeMal multe casatorii.

,-- D'apol cum.EI, da (Mc& cura-va f s'o fi aprinsti caldele dup6

veo coconi0 maritata?.. . El el ! acolea-mi pare ca, emal grell de strabatutil ?

Ba ilia, qi mal lesne, eacl acolo, ea s6 ajungl lamima cocon4eI, n'aI al treci prin ace-a a ninécal. A-cololI trebue maI puOna truda §i n.'al a te teme qi derezultate suparacióse, cad cucon4ae maritata liprin ur-mare . . ,

Da bArbatuhl ce (lice ? ce naiba ! are b6la gaini-lorti ? e orbil ?

Ba ! ba ! ba ! . . d'impotriva, are doI ochl. ca 0d-ta, ba adese §i ochelarl, numal, vecjI tu, alIa-lti pov6-.tuescii interesele... Sunt, nu-I vorba, unii barbaf, carnu v6dii, déra aceOia sunt cell mal, puOn numeroll, cel.mal mulp se fact' ca nu v6dtt.

46

Apol bine de ce ?De ce ! . . mal lesne puté respunde p6te de

ce nu-I focti fara de fumtl, de ce e n6gra si alba luminasórelu1.1 A cerceta causele ce lega ochil barbatiloradin lumea nóstra, este totti at5,ta cat i a vré s masorlmarea cu degetubl !

Jemeea e o jumatate a omuluI.nDe la 15 ani§orl inca, ea incepe all cata, in fiti-care

barbatil ce vede, pre jum6tatea acea cu care sti, Oa formaunù singura corpt.

77Nu e déra vina n.evesteI mele, déca, maritata de pa-rin01 861 dupti mine, nu mi-e statornied, cad se vede canu sunt e jum'étatea adev6rata."

Ast-felti cugetandtidomnulti N ... i to1 eel de opini-unea d-le, se facù ca, nu vedti i niel nu vorti sa sciefemeea lorii1I malcatainca o juna6tate, nu-I vorba cad-lon.1 cata in alta parte.

Femed mele-I place luxula, èi (lice d-111 A.En insti, ai pofti st iconomisescii cate ceva, mal

alesti ca niel nu Bunt prea bogatti.Ce-I de facutti ?Apoi bine, and cur8ndti cueóna are rochii scumpe

dantele, de ai pune pe carbune pe A. n'ar vrea s&stea se-I faca nsocotélet de venit4Ø cheltuéld!

Cum v6dti eü tréba, numal baniI aunt totulti§i 46i1fad, de dên§il. . . .

O! far& de el. . . Cine n'are paralenu cump6rabasmale", dupa cum 4ice vorba. Fii d-ta baiatulti celtimal detréba, cu simOmintele cele mg nobile inamor6-za-te cu amorulhl celti mal curatù de vio féta de boerümaf mare, cere-o fail de niel o rochi0 macara, de nu alrangurl Ea mil d3 galbeni, te dati afara . . Da o iu-besci! . . da tu al puté face fericirea el! . . . ala! . . .

par-ca babaca i ninéca se uita la d'alde astea banisA aiba barbatuhl ce i ord da, apol....

Fil slutti, fi barand,FiA chiard hrttnitd ca fanti,

47

dupA cum (lice poetuld Alexandri. Va face duducacum a fAcutti cuc6na, carea a avutilcompensatiune, 1m-pArtindull inima la doue fiinte : amantula.Adese acestti din urmA e InsA catù se póte mal variatÙ

representatti prin catl mai multi ambasadori.El, da sA venimil la vorba nóstrA. Din cate 0-awl spusil

vet fi 1ntelesAp6te, cA cu dreptuk me 'ndoiescil de isbuti-rea ta pe 11110 terAncutA, cAct mizloculA teti din urmAn'ast sci sl-kintrebuintezti chiar pe langA o fétA, care nuaspira la venitorurt, care nu umblA dupA bant . .

ce sA faca ea cu acestia ? ea, care se crede cea mai fe-ricitA din lume, dud are flort de campti sA punA In co-sitA. Ea va refuza.

Se póte, cuconasule, dér eù par'cA ast pune capukc'o sA nemerescti...§'apol, mal la urmA, voiù mai gAsieù' alte chipurt.

Si care?O! care ! . asta-I o Intrebare la care, ve sAruta

mlnilitele, sl me ertatt décA chiar acuma nu volt. scirespunde, act eü insuml nu le cunoscA ; imprejurArilemi le vorti areta.

Asla dérl, pana acuma, n'al pututti face alta, fArAnumal de a IndepArta pretatl-seti?

DérAMal al de spusù ceva, di, mi-e frigti i vréti sA

intru.scip d-v6strit, cuconaple... ve sAruttiCe vrel?Slujitorulil ... s'o mult5,mitti cu paralele cele. ..EI bine ce 'ngAiml atata ?

sArutil manisitile ! nu ve supAratl ! da póte caA! Intelegt ! 11 mal trebue parale ; da bine ca-I

cam piperatA slujba vAtalA?Ve sArutil piciórele, cuconaqule ; eù, bunulti D-4eti

scie.. . . numal cu dérABine, bine, tine! ... al cuvêntil! fil ce neguteitoria

trebue sA fig, platitti . e dreptti, nu se póte mal dreptil t

48

In t6tA lumea se face ¡up cAcI, pe legea mea, n'amttvtduta înc mizlocuhl de a cumptni ceva fArA de a In-trebuinta povorile in alü douilea discri ; insA§I cumptnane stA de dovédA ! . . . Tine, vAta§A, écA ala ttti, numaIfA-ml tréba!

gicêndti aceste 3 galbint din punga boerulul tre-curb, In palma vAtafulul, carele, ro§u de plAcere, i do-cia cu nire ochl alb. de ()Mall fsi ferbintl, cá décA gal-benil erati out de strutti, de sigurt., ant fi eitù pul,din el.

Cetitórulù a intelestt póte, cA obiectulti vtngtrel ace-stela , era o fétA ; s1-1 spunA Incá cA acea fétA eta Raluta,fiica unui bttraml pftdurart, care, orfanA de maml, fu-sese crescutA pAuA la virsta el de 15 ankorf, de bietubltmo§négil, sub umbra tufo§iloril arborl, pre carl i vt4use

tufe nuele, parl t¡ti In fine arborl bètrftnl, elti peste acAruia frunte trecuserA mal multti de 70 de jeme grele,ehl care iubia sá culégA cele Anta viorele i lAcrAmi6repentru Viorica sa,ala numia elti pre frumu§ica RalutA,cAria mar§avulti vAtafti Ii promisese sA-I rApésa totÙce mal avé, pe lume : tatAhl inocenta.

PAnA a nu trece mal departe, nu va fi fArA de interestipentru cetitorO, sA fad, cunoscintA cu boerulA cu carevAtafulti Ii fAcu negociatiunile.

Cuconulti Costachi MAndreli, In vtrstA de 25-30 deanl, e unti flAcAti de unti fisia., care, fArA sá fiA frumostiIn tótA Intinderea acestei vorbe, nu lipsesce de 6re-caregratil ì atragerl amabile, Inzestratl fiindiI, pe lfingä. a-ceste, de uml spinitù agerti i desfélitti. Ehl, rtmasÙ or-fanti. sAracil, d'abia in vtrstA de vr'o 9 anI, dupb, ce fre-cuentA pAnA la 16 anl clasele primare çi clte-va din a-cele gimnasiale, multAmitA fiA ajutorulul a catoril-vabunI profesorI, doruhl de ali face und venitoriil, i ne-

InduplecarA sA intre Inteo instantl, uncle culéfA de vr'o 30 de le i pe lunA, Il tAri. rnifelia sa .Ala, cAcl de cate orl eut prefera sA mAnânce numaI pfinenégrA sécA, dectit sA IntreprindA vr'una din specula-

49

tiunile mull ora din colegil sa . . . Aste-fele, rumptilflemade, ele. remase In acea instante vr'o 5 anl feelaltù resultate de cat renumele ce-I esise de prostil séenebulae! . Pentru-ce ? spune-ml tu, iubite eetitorule

Déee, dol ani dupe aceea, Costachi avea eftte-va sutede galbinl venitù, déell, ele avé ca.!, si tresure, influinte,c'und cuvente pufosore pe botisore, asta era multe-mite unui vechie archivarti, pe lânge carele ele fusesedati de ajutore.

Dragu meü, i 4isese acela, inteo (11 ea,nd clii se im-potrivise sefulul seil s serie ceva, ce i se peruse nedrep-tetitore; dragule meti ! rett fad, te-ori da afare, orl velmucecji cu léfa ta de 30 de lei pe lung, !

De ce? respunsese junele; pentru cá nu vréi ne-dreptule ?

Da, si reü fad, ceel déa, n'ai scrise tu acea hextie,altil s'a,tt gesite., cari ail alergate se profiteze de incre-derea sefului lore . . . Ve41 tu, dragulti mee, asIa amifecudi i eti, 1.1 tare me ceiesei acuma . . . Nu eramedi, dupe, atAtia anl de servicil unit biete archivare,déce, cunoseéme, in locule inveteturilore profesoruluimen, inveteturile ce ti le del aste-4I! Asculte copile !de me crecil, fási tu ca o lume intrége: lingusesce,rute mânile, picioruhl care te lovesce . . . fil surdi lavocea inimel tale, astupeti ochil, urechile, nu vedé, nielaucji nimica imprejurulù tee, din eftte sefii ta nu vorilse fie auclite orl vequte i sá nu-ml mal respectezi perulemat iste ceruntite de necazurl, déce, peste edit ma!seurtil timpe, tu nu vei avé o positiune i averedéce, tu nu-I puté trei bine, comdi i se aspiri la maimcelel inta fete ca si la celi intal poste.

Betrfinule archivan ti avé- cuvênte, cunoscé bine lumeaUr& Costachi se impotrivi d'a urma sfetuirilort. lui. Cuce se folosi base? Late° diminéte, bunuld betranti,Cu lecrimi in ochl, li serute i, dându-I lefs6ra sa ceamizerabile, i spuse ca-I dati afare, i ce nu va mal avéniel acel 30 de leI me,care, . .

4.

50

Orl cate rezonArl fiteu bdiatuld, orl cat intretd, 11pretinse sh i se spund, causa ce i-a meritatil acéstd,

nimen1 nu-I respung decat prin sarcasme.Dér cu tóte aceste, curendti se vègu pe pavé, fd,rA de

celù mal micù ajutord . . S'arù fi dust' s6 intre ea slug&bate° mg, boerésed, dérd, Invttatura i dd,duse und amo-rid proprid, o mandrilit nobilit, care, in o positiune malfericitit, an fi fd,cutti on6re §c6lei ce-1 o insuflase, dérd,care, In positiunea 1111, i agrava numal nefericirea.. Val!gustase din pomuld qciintel i eli nu avé acuma nielchiard straiuld ce servi de acoperire strilbunulul

cu t6te aceste stomaculd cené, ca §i la alp 6-menl, i cu t6te acesle friguld lerneI lii Indemna sd,albd, o imbrd,cdminte maI caldur6sd, unticApttaid, undes5.-§1 plece capuld sta . . Ce-1 rAmanó sd, faciafure ? t asta nu puté face acela care se infiora,numaI gandindil la acestù mijlocii ? i óre ap fi datt.,vol, bogatilord, veund bant,unuIjune sAnd,tost ca den-suit., vol. care trecep cu indiferintd, ajar pe langd, gar-bovitulti bttrang i vtduva ce geme la uqa v6strd,?

NumaI acumt. Costachihlaminti consiliurile archiva-ruldf, consiliurl gre§ite pentru clioa de acil, dud, e det3perare, cá t6te aceste mizeritdp, ati fostil nimicite desantenia legion i parintésca ingrijire a bunel -n6strePatril ; aceste eraù bune pe atuncl, se (lice, insdi pen-tru Costachi se ptLréti at nu potii fi aplicate.

'Cu tóte aceste, peste cateva gile eld seria &AO incancelaria de unde fuseqe alungatti, nu Insd, cade guvernii, ci intretinutù de bunuld arhivart,. canija ise sfaliase mima 'Rudd late° sérd, de t6mnd,, de Costachi,carele hemisitù de f6me, alAtutti de necazurl, adormise,orI mal bine le§inase pe praguld und dughene.

Realitatea cea grozavá a lipseI t,4i a necazurilord, cerinjescd strmanului, cu ascutitil lord dinp, i putindmal apol und amort neasortitd, fatalti, (citel care e sl-raculti fArd, de inimit?) unii amord fatald, clict, i biruiIn fine orl-ce simtiminte

Vantg cand flaptui modù contrail prime-lord séle plecarl, cand eli viola inima, plinsa §i seinculpA,, a doua órit insa mal putina ; mal pe urmaO ! mal pe urmil, Costachi nu mal gandi de cat la banl!...Cate indemanArI nu avé elù de candll adunasegalbena,§11 amid sinceri lt-inconjurati vi-1 la-udat orl ce lucrare! . . . §'apol, aceea ametia maltare era caelù acurati avé nisce haine mal curate, cucare puté atrage, cate °data macara, privirileuneInobile, alti caruia nume nu-lti scia, dér pe care o iubia...cad ochil lul se aprindég, cad inima i baté 'tare, cadcapulA i se perdé, de cate orl o vedé trecêndti la copoil,ca fulgerult, in eleganta el trasura, chiar pe langa d'èn-Buhl, care inlemnitti,langA veunti arbore, se intreba décanu viséza, chi, care blastema prejudecape socialece-lit siléit ca sa móra, póte far& de a-1 adresa odata ma-cart vorba, farA de a o puté vedé altfelit de cat de di-napoIa und col6ne din biserica, dupa care acivatt s6r-batorile, o sorbia cu dorultt ochiborù 861 . .

Costachi acuma numal era prostAli nebunt, dup6opiniunea colegilor s61, ci unit bäétit cu mitite ui cu capg.§eftill din una-alta-lti observaserA i gasirA de cuviintl

avé pe lane. e i, curênda, Costachi, din postit inpostA, ajunse d'a inlocui pre chiara unulA din lee se!,satult de... serviciti!Dér aceea ce liniscea mal multticugetulii lul, carele nu lipsIa de a-1 vorbi durerosÙfórte adese, erati banigorl ce aduna. §'apoI astA41 butcA,mane cal, poimane titlurl de spatarii, aga . . panace lute° 4i,o avere!mulOmita tie, i se presenta ocasi-unea d'a face cunoscinta cu familia fetitel mime! séle.Fla putu In fine pronunta fara fricA numele Rusandifel,filca cea frumu§icA a Posteln. Iordachi. A1a, lul, carecandA era nobila de sufiett, era nebAgatÙ in séma, lul,care astacjl era perdutil, i se ingaduia BA sperezepentru ca avé nume, avere, influinIA! pentru cA intrase

In l'eachta jacuitoriloril poporuluI !Amti gisti indestulti despre dênkrulti, pentru ca cetitorulA

52

med p6tA esplica sigilulü de amarl deridere, duplbugs, lui i cunoscinta cea detliatl a lumeI, din convor-birea cu vètafurn.

SA urmAnaii.Cuconulti Costache insèrcinase, dérl, pre vAtafil sl-I

in§ele (ne servimti cu propriulti sal terminii) pre fetitaceea, pe care ca sl mangle pre cuc6na reposatului Gor-jenill, venindii de la mo0l, o intalnise pe langl pAdu-rea din satii.

VAtafulii Bincu intreprindé o speculafiune produeetérepentru

Douè 4ile de la acéstA intalnire kg, ce se petrecé lacurtea rèposatulul GorjAnill :

Cucema i t9tI6spetiI plecaserl. Remaseserl numal doc-torulti. Silvescu i unii poetti, amicti ahi. acestuiaStelénu.

Ambil amid, dinaintea unul focu§orti, ce phtulea invétrl i acitruIa luminl colora in roVi o camerg vastl

de§értA, conversati despre deosibite sujete, cand deo-data audir/ nisce tipete inlbuOte venindil din coridoruhlIn care dAdé ua camereI

Llsati-mè ! lasa-me, sà mè dual! . . .

Silvescu i Stelénu cunoscurl acéstA voce. El se räpe-irà deodatl la u§A.

Era Raluta, care imbrAncitA de vatavii, vroia se strA-batA la up camereI.

Ce va sA 4icà ac4sta ? strigl Silvescu.VAtavuhl inlemni.

Ah! cuc6ne, strigh féta, aruncandu-se la pici6releluI DA-mi pre tata !di, sg-ml dea pre tAtucal...

Ce vrel, drAgutl, o intrebl Silvescu, cercandti s'oridice.

Pre tata, Cuc6ne ! . . . Dati-ml pre tAtuca .

-53----

- Nu te 'ntelegti ;ce vreY, draga mea ? . . . Ce 'n-semnézA asta, domnule vAtavt.?

Ea o nebunA, cue6ne; ce ye maI potriviti s'oascultatl . . . ET afarA fa! . . .

Cum ? Me rogt, domnule, athI bunAtate i nuporonci, and sunt i et peaiel Intelegt ! trebue sAfiA iér vr'o ticAloqiit de ale téle.

A0a cue6ne, o luatt pre tatuca de l'o datt sluji-toriulul la beilicú. . . eh, unit omil betrânti, carele d'a-bea se mal 'Ate tAri.

Su-spinele i lAcrimile o nAbulirA.: ea nu putu con-1tinua

EsplicA blAstemAtia asta, vatave, gift Stelénu, euunt tont carele fu a§ia de energict , 'Meat vatafultisehimbA fete pentru intaea§i data in viata lul, ins& nu-mal pentru o clipA, cAei peste cate-va secunde ell res-punde cu liniqte :

Ve sArutt mAnitile . .

Nu mi le mai sAruta athsta i spune! . . .

Apoi sci1, d-voastrA, cà i nol ascultAnat de mal,mani noqtri . . . Privighitoriulü a trAmisti pre slujitortidupl unt omti, pentru beilicù, i satult a alesil pre p4-durarult. Elisel, tatAlt fetel acesteia o . .

Nu cred.etl, cuebne cA nu l'o datù satult, ci elti...Oh! dati-ml pre tAtuca ! ce o se me scit eti face fArA

de tAtuca!Ochil vAtafului erati ro0 de maniA, insA se continu.Bine, bine gandi elti in sine, helbett, mi-a veni o da-

ta i rânclult. met !"Ce vuetil e acolo? dise atund Cue. Costache, intrandti

din cerdacti cu pura de umert; ce vuetti e acolo?Ea féta asta,cue6ne, respunse vAtafult, o innebu-

nitt pe semne - SuperA pre boeri ea sA-1 dé pre tatA-set, 'pre care l'o uuati slujitoruld la beilict.

Unii gestt semnificativt, care se puté traduce princuvintele : a cum e timpult. ! termina aceste vorbe.

Costache, care singura observase gestula acesta,lutelés6.

Atka numal? clise eilt, nturnandu-se spre eel doIamicl ; nu ve mal superatI pentru nimica.

Cuing ?Mi-e prietena privighetorulil . . . chiara mane me

voiti duce cu féta la 61 qi va da drumula tatd-teti, ada-use, adresandil finca fraseI catre féta, ce'la privia cu o-chil n lacriml.

Mani? fAcu ea.Maul va fi pré täriù, cucdone, Intrerupse vAta-

fat Una suspinti de satisfacere sburA, de pe buzeIn perfigil 561 ochl.

Va fi pré tArclia? murmurA copila, Incep6ndaérAill a plange. Costache se pe,ru c6, at& pe gandurl.

Voia merge ea, chiara acuma-I gise Silvescu, clefn6ptea mi e cu totula sositA.

De prisosa, amice, me duca ea. Haide, féta mea...féta, care nu asculta decal vocea amoruluI sea

.de a mal privi, séa de amal (Tice milcara tintcuvênta de multAmire la amicil noqtri, urmA, lul Cos-tache.

Doctorula i poetula reintrarl In camerA, pe cand vA-tafulti lIoptia pe furia, cate-va cuvinte la urechia luICostache, care trecuse pe lêng6, dênsula, apoI, tagêndape dinafara uqla sad, gicé

In sfarlita i ,ama! . . . Una galbena dinainte, cu3 de alaltMerI faca 4, i cu 3 de manI facti 7. Séptegalbenl! &A o speculapme producet6re!

Dérit de qi Stelénu reintrA i ela cu Silvescu, acestapeste cate-va minute era singura, cAcl poetula, luandu-qlp6,14ria ell iute, respuncranda la tutrebarea doctorululpe datA vine,

55

In adev6r11, nu trecura gece minute, §i SilvescuchiAmAndil din t6te puterile, in cerdacti.

Haide, amiee, degraba, cad m6re, gise elti, andSilvescu eqi.

M6re ? Cine m6re? . . . réspunde!Eal. . . ea s'a innecata! Amtt presimtitil o ne-

norocire astacji! . . . Dér haide, doctore, cad mè termlB6, nu fig prea tarziti.!

Silvescu urma rapede lul Stelénu, ne bagandti degnat', ca n'are nimica pe capb.. Ambil amicl ef;ira pep6rta earth.

Peste o jumòtate de ora 'Se la acé-sta, i transportaserade la malubl peraulul, ce mâna prin sata alene niscegrele valigóre, in care nu sufla niel b6rea cea mal de-bila, transportasera, gicA, cu ajutorulA. câtora-va Oranianti cadavru, o Mt& innecata, pre RaluO, in padure,In bordeiaphl tAtucg-seil.

tt-o colea, pe lavi0 din fundù a curatei séle cam A-ri4e, laminate a§la de nesigura de Teo cate-va vra,curice mijesct in horml; ea e galbena ea céra, buzeleeI, mlnile el aunt vinete i recl, membrele el intepe-nite. Doctorulii rumpe de pe ea vestmintele ude qi,cu maim rot inima el, cu capulA plecabl lênga capulti elIn cea mal mare ansietate, cauta sa descopere cea matmica vestige de viata.Stelénu insa nu mal e acolea,a e§itil. indata.

El bine, cue6ne, intréba unt saténii, ce maI r6mA-sese in bordeia cu doctorulti, ce gicetl ?

P6it ! insuml nu sciù ce s6, qicti; f6rte debila spe-tar* amtil cg, ea a& fia nurnai le§inata. Da óre de ces6, se fi innecatii ea?

HeI, cuc6ne, cuc6ne! . . . cine maI Ji malbine de ce nu s'o innecatti mal nainte! . . . nof tëraniTde nu ne aril mal tine legea, anal avé cuvêntÙ sA nefacemti de sémA mal in t6te i1e1e, MAU suntemii deMtic6jitS. pe lumea asta

56

Cu t6te aceste, multamitti, ajutorurilord bunuluI Sil-vescu, féta, care nu era m6rta incepu a se deqtepta.

Cate-va minute dupa aceea ea se ridica c'o convulsivamilcare nerv6sa i privindii pre doctorg, carele-I ,darleasa simta felurite spirturI, cu nilce ochI &salt i ne es-presivi, d'odata incepu a hohoti, apoI a plange, 4i-céndti

7)HAM . . . da! . . . al sa-ml dal p e tatuca! . .

sa mè mitritI cu Vasile . ha cu T6deril, cu . . Nu,fugI! da-ml pace! albI inima 1. . mill! . . Nu ?...apoI déra.,.. Ha ha ha ha! ...Haide, sA dai séma de mi-ne . Ha ha ha! tAtua. dragit tittucb,!

Raluta! striga doctoruhl, apucandu-I o mlnasguduind-o tare, ea s'o silésca a9I da séma de cele ce se.petrecéll In juruhl el .

DérÚ copila arètândti cu warm ea libera unt. stalptialti hornulul, cu gura intredeschisa, cu ochil holbatl gitintitI, nu respunse nimica. Apol re'ncepu sA hoho-tésca, cu un hohotti perdutil.

A nebunittl, esclama ca intristare Silvescu.cOu pe laviIa lInga capètitiull el, ascunclêndull fétaIn mánl.

A innebunitl! . . esclama i sitténulti inlemninda§i elú langa ulorulii de care era razematii .

IV.

Eta ce se urma In timpulti acesta In alta parte.Stelénu lasandit in bordeiti pre Silvescu, mersese cat

putuse maI rapede spre curteCa la vr'o 20-30 de pall de la ea, densebi desprin-

48nduse din facia, o umbrA mal négrA, o umbra izN omit.Cine-I acolo, intreba Stelénu.

Nu respunse nimenl.Cine-I acolo? repeta elti.Ea, eú, MIndreli. Da d-ta etI, d-le Stelénu

57

Dómne, mAncate-arti noroculg, 464 a niel nu te cu-nolc6mg!

! cá.,snd arg fi vroitil D-cjell sit nu m6 mal fiIcunoscutg vr'o data!

§i de ce, m6 rogd, acésta, domniprule?Pentru cg, escl unit tieAlostl, cuc6ne !O !Pentru cA eltl 'ung fArA de sufletti, unti mise-

rabilt ucietorig!0! o!. . acésta-I mal multit deck légA !Pentru cá escI un omucidg!SfAr§esce, domnule! . . . LehAiturl de aste nu-ml

placil i niel le voill suferi orl. §i de la cine m-iarg fi a-dresate !

EI bine, da! Nu le suferi! ins& nu escl cu acéstamal puting ung marqavg calAg! . .

CAnd ard fi pututil cineva se vé4A fata cea alteratA alui Mândreli, p6rulg lul in neregulA, hainele lul sNi-éte CAnd arg fi vq.utg eineva mânia, ce scAnteiaIn incrunta4il luI ochI i buzele luI insangerate de muff-caturile ce1I ded6, vrêndg sA se stitpinéscA, ard fi datitindArAtil de Ingrozire.

Aqa-I c'astal numal o foégA, amice Stelénu ? Dasch cá escl poznagg! Ha! ha! ha! .. . Mal eral sAfadsá credg

Mal erarml BA te facti sA cre441!§i. ce, ra rogg?prada ta, jertfa animalicescil téle pofte nu

mal este? .... Cum c'al omoritg pre o sermanA copilAlcum cA stag aice sA-0 cerd socot61A?

MAndreli tremura ca frunza suflatA de crivete.Da! cum cA tu at ucis-o? ... cum cA urmarea ta

are sA mal ucidg, i pre betrfinulg et tata i pre Vasilelogodnicula el?

Se fAcu o micA pausa.Nu réspuncil? nu gicl, nimica, laqule!§i ce sA respunda unui nebung?Nebung, icI tu? AqtéptA !

58

Si se rapecji asupxa luI M'Andreli.Ba nu, fácu eltl, oprindul1 m'Ana gata de a lovi;

nu a q1a! 41 trebue fe o Injuratura in °cha lumeI, ca sar6mânit pata ne§térsa .. . Nu alce! . . ..

Da bine ce aI, omule ab. 1111 D-cjeti? ce biaguesclde uciderI? Ce-sil vinovatti déch, se sinucide cine-vape lume? ...

'usa din causa ta ea s'a 1nnecatil! . . .

S'a Innecatil? . .. §i bine ce sunt eti la mizlocti ?..Pe ce temeit. (lici eh ea s'a Innecatti din causa mea?

MaI Anteid cine e acea ea?Te prefacI ca nu scil de cine e vorba . ,. . Eji pana

acuma vorbili despre densa, despre fka allí caruia tatane promisese§1 sa-1i1 ceel de la privighiatorti! Acésta ofac6I tu numai ascultAndu-t1 nelegiuitall pofta . ... Tual desonestafo, at ucis-o !- Visezlf esel nebuml ! . . . Cum de pot1 sa telegi de 6menI, fati FA cercetezI luerua mal finteiù ?Afla, domniqorule, a nu-sÙ di causa innecarel séle, ciindaratnicia privighiatorulul, ne eliberarea tatuca-set....

3E4!-- D'arti fi ea in viap, tI-arti spune-o singura.

Lisa ea e m6rta! . . . li tu vrel. sa pròfitezi de ac6-sta ca sAli ascunql crima. . .

Unil surisii muri In °cha lur Mândreli.Ea nu-1 m6rta ! striga o voce, chiar dinapoia lui

Silve,seu ; ea traesce !M'Andreli perdu t6te puterile ce speranta lipsel de mar-

turia 11 daduse ; elti simti taindu-i-se piciórele tli san-gele afluindu-1 cu ingrozire spre inima.

N'a murittí, adause a gice vocea, dar e nebuna.Nebuna? striga Stelénu.

Asta data M'Andreli simti radiefindu-i-se ea o pétra depe Anima; ehl nu puta innaduqi, orl cftt se sili, o in-terjectiune d'acele ce 'asá, unti orna lipsit4 de aerd, cfinddupa multa inadusire respira cu lacomia aerukt ce-Ilipsis e.

Dar cine escl tu, intreba Stelénu.EA sunt vatafu/a.

Mandreli 1§I sin* restabilindu-se totA ordinulA natu-rel séle; elt1 se rAdicA tanVulti i amenint,AtorA. MultearA fi pututA ceti Stelénu, de nu era IntunericA, In o-chiulA i f4a lul cea ImbucuratA, In eolVulA amenin0-torA i dedemnosA alü buzd

Vote aceste, i reclise Stelénu, nu te impedecA, dom-nule, d'a fi unti ticAlosA ! .

Domnule, al sA-ml dal s6MA de injuraturile astea.Cana vel pofti. cat mal curtndA.Nu aid, la Ia§I.§i de ce nu aice? Arme trebue sh se p6te g63i.Arme? Cum? 41 trece Fin gandA eft eti m'agI

bate eu d-ta?Si de ce nu, al pofti sa sciA !Pentru c. n'amA gustil sA cercA §ansele nesigure

ale und resbunArl neghióbe! . . . Sunt judecAtorl, in-stantiI, puse ea sa facA satisfacere. SA, ne vedemA laArhonda !

hvedé eine suntA eA, arhon odobala, adaosA elü, insine, IndepArtandu-se.

Când fu departe de Stelénu, earele indignatit de laqita-tea lul, nu scia de trebue sA-I mal trAmi0 niscaI injurA-turf mal crude s6A de trebue sa altepte altA ocasiune,C. Costache poroncivittafulul, carele-I urmase, sA-I pro-cure cal, sA se pornéscA.

El bine, ce staI? Ce este? adaosa elù v6clêndAeA vAtafulA remAsese In nemiqcare la porunca sa.

Vedep, eucóne . .

- - Ce ?AtI 4isù par'eA . .

SA-ml dal cal i trAsurA sA pornescA, F,ti cat mal eu-rêndA.

WA, ea-I nebunit IEl! vorbesce de ea? haide, na.arlii de

aice i pe minuta cal!

60

D'apol ea s'a fostA innecatA, doctorulA a disme-tit-o i póte sit spun6, cA

Sä spunit, (lief tu, ins& ea-I nebunl !Nebunia p6te sA-I tréd, q'atund nu sciA cleA . .EI bine, ce-1 de facutt.?SArutù mAniOtele, cuconalule . . .Ce-1 incA?pic6mü eA, cä adecAte décl d-v. v'atl aduce amin-

te de unA cuventA alü d-v. . . .

Ce. cuvgntA ?Ved41 d-v. ea décA se va insAnAtoqi are sA pAr6-

scA, de nu i se va astupa gura cu cate ceva.A! frOlegti, aI pat& sit mè mal jumuler1 de ca-

te-va pAralt . . insä eù n'amA pe ce sA-t1 plAtescA.Cum? dérA ei nu v'amü dat-o pe manA!Ea lnsl nu mi s'a supust.Dér d-v. eratl mal tare de cat dênsa...EA amA scApat-o din brate chiarA in momentulA

°and puterile sleindu-i-se, incep6 a nu mal face decat oslab& resistentA i ea s'a rApeclitil se vede la pArtiA, caderamti pe langl dênsulA, (e§isemA din satti) amti au-gitù ceva greti despicandA valiOrele apel, apoI nimica...

Care va sA clicl ea-1.... El! i cu tóte acestea bunAocasiune atl avutt astA41.!

S'a sfAi qitù i cal §i trAsurA de grabA.In alba cjilel Costache porni, lAsandd pre vAtavti dis-

peratti cä nu-1 isbutise negotulti, multAmitA curagiuluIbieteI Ralutd. AlIa are capettl orl ce intreprinderemirlavA séti de se intamplA sA ne amintimticA ,nu pAnA in fine se va mani6 DomnulA nicI in seeluse va iutl".

Cat pentru Costache. Mandreli, 6tA, ce srisóre primiaSilvescu, vr'o treI luni de la aceste, de la Stelénu.

,,Draga amice.c,Dueluld cu Costache, despre care Vaind fostd vorbitti In scri-

sòrea din mina, a rèrnas5 nerealisatil cad acea tical6s1 creatuanu mal este pe lume . . . A trebuit4 ca dea suflarea cea

61

din urma sub ascutituld pumnarid ald ticalo0ilord sale. 0 Maru§inòsa, In mal putind de 24 de qile Wâ firuld vietel lul celelgret6se.

,Inainte d'a muri a poftitt s fia ertatd de noï; m'a chiamaid0 m'a juratil, ca cea de pe urma lacrima sincera ce lumea i-alostd lasatd (a0a qice eld), sa Implorezd 0 de la tine ertarea sa.

,Mi-a datd spre pastrare mal multe manuscrise d'ale lul, intreallele 0 mil testamentd, prin care lasa la mat multe jertfe d'aleuraciòsel patimi ce-ld stapani, banl i unele lucrurt Raluta niel eanu e uitata, de 0 D-qed a scutit-o de sòrta celord alte; i lasa malmulte juvaiere de pretd 0 100 de galbent Sermana fetal cat malbine era O. nu te mal fi v6lutd eld niel odata! . . . Astaql nu li-ard fi lasatO averT, tie, care nu te mal potl folosi de ele, tie, careIn a 15-a primavéra semen! cu acele flute garbovite de pasiunI,tie asupra careia i provedints se pare revoltatii, citcl ea nu t'alasatd de cat spinuld umeda t6rIna, ce ascunde de la perdutata minte pre bietuld teitual-ta, mortd sub bicile nevoiel §'alenecazurilord.

,Amice ! scrisd cä doctoril ad pututd isbuti ceva cu ne-fericita fad, cit-I e me bine. Pana la insanatqarea ei banilotaritT de testamentd, i void Intrebuinta mat nemeritd, inflintandao ecolitä sub numele eT, in satuld sad ; acésta va atrage asupra-IIndurarea bunuluT Dunmeqed, Insanato0ndu-se, noT sun-temd d'ajunsd pentru ca-sa faca, fericirea ei, maT alesd ca ea In-sit0 n'ard primi asemenea banT, pretuld sangelul tata-seti ne-norocirilord eT.Adio, amice, D-qed gnu invinovatésca pre bie-tuld Mandreli, cleat dupa ce va fi judecatti secoluld celd ticalosdIn care a traitd 0 care s'a perdutd!'

Stelénu 18....(Din Mozaict1).

FEMEEA

CUGETÄ.Rt DEDICATE D-rei M. BOUCHER

N'amii niel gandulti, déra niel sciinta necesara, ca Apotti intreprinde scrierea la care titluhl acestei bud*,ard fi pututÙ indemna pre cetitorulti meil sa se astepte.Nu mi-amti propusù sa Krill lstoria Morata, asia dicendii,a Fond, a acelel gingase creature, asla de strania siasia de misteriésa, asia de debila si atta de puternicA,atata de ocaritA, urgisita, si atIta de dismerdata, iu-bita! Nu, niel odat5., cu puVina mea sciinO, ell, unit in-cep6torti in arta scrieref, nu voiti cuteza a lua unti su-jetil in care s'all incurcatii scriitorii cel marl al secule-lord trecute si presinte. EA acole mi-ami propusti nu-trial s5, reproducii cate-va din opiniunile acele care ailadustipre barball (mail alesti Romani) a (lice cg,Femeeaperde pre omit, a Femeea e demona, §i. pentru acestAscopti, voiti pune pe seen& chiar pre lArbap, ce clicli a-data.

kta a amA sa incepti. Ascultati, séd mal bine cetiVIIncetA, sa nu v'aude nimeni, ca sa nu ros41,mandrelortid-ne si d-s6re, si nu v6 perdeVf radarea cand yeti vedératacirea barbaViloril in judec4ile lort, el carl se dicilcapit femeei, el cari credù' c6, numai lorti li-I 'lath'. 135, a-profu.ndeze unA sujetti seriosti si c5, vol suntql pré in-v6Vate candil sciVI deosebi mall nattirati dintre doi prosti!Ascultag.

Femeea ca áérpe.

Da bine tall holteiti esci, amice Toderica? la vér-sta ta arti trebui sá te v6dit inconjuratù cehl putinti devr'o duzinA de copil,

6.

66

Déra tu insuti, Anastasie, ce gandescI de nualesü partea, ca vremea?

Ea? deii, drepta spunti, c me tenia Bit facapasula acesta.

Intelega; tu escI ca i mine; te teml ca nu-I ne-meri foparla printre

Ce vrel sA 4icl ?Da nu scil vorba cea vechil, c lumea femeilorti

este ca una saca plina de klerpl i printre care, undeunde, se afla i cfite o qopIrla. !

A! birre, adeca-te ca acelii ce se Insóra Bémana cune'nteleptula, care vera mana In saca cu gInda co sanemerésca o qopArla

mal de sigura c'o sá dé de rpe!

Fem,eea ea 'acusa.

Nu te 'nsura, baete, nu te 'nsura, ca-I remânéJa covrigI cal41 i c6te g6le ! . . . O BA daI totl papuqoittel pe capele i dantele! Mál copile, maI bine unanourti de Ricuste lépte anl pe ogorubl tèü, decftt o fe-mee

Elel, mo9ule! da décit are zestre bunit?Cu zestre ? Ins6ra-te déra, fetula mea, ca s alba

lecusta ce fagié, déra nu crede c'o s'o aibi multa timpadupa ce mal fi zestrea!

Femeea cu uneIta

Scil tu o veste; bre Vasile?Care ?Me insorti, ehiarù astAcjI!Ha! ha! ha! ce mal vestetCum?

chiarti ala! eti nu maI çin1 minte de d'AorI amtfi gustatti din paharulti nuntesed i niel odatti,

luatti acésta de vr'o- bunatate.Si cu tóte aceste placutii sa te insorr.

67

Cine t'a spusti acésta te a in§elatt.. EA niel o datanu m'amt insuratA cu gandulti ea INA fi fericita, ci nu-mal dóra voit t apéta una clironoma avutulul meA.D-det insa rt'a ingaduitù acésta, cad nevasta mea cead'antéiù m'a lasatA dupá cate-va lunl, sub cuventA ca,n'o iubIamt, a 2-a sub pretestA ca o temémA, a 3-apentru capèrulA mi-lfi caruntise cele doué d'anta fli nuvrémtt sa mi-lt canescil. . .

Femeea in rindulii obiectelora ce procura multamire.

Ei! d'asA fi eii o data in stare, cumA sciA eti !Ce al face atund?Ce alA face? M1-41 lua unA puiti de nevéstuica...Numal unt. puit.3D'apoI cate? o sutit?EA gandémA cii, Ball captugescI vr'unA paltonA;

una null ajunge.Ha! ha! ha! .. . EA null vorbescA de nevastuice

de acele?D'apoI de care?AmA sa-ml iétt o femee.Mal bine ié, bade, unA milionA de nevastuicl ! . , .

El, da sarlasamA I6ga; ce al mal face fuel?Mi-alti lua, cum 41 spunA, mii paid de feme-

iuscA, soil? colé-cozil! apoI vr'o 10 copal fi prepelicari,vr'o 8 postaliont, una cupe nastrufnica cu nisce cal de _An-glia séa arabescr p'apa viaja de aura ! . . .

Femeea causa vitiflorii.

Lumea vorbesce, (Tice D. G. . ._ca-mI place glo-ria, ca, me taraiii, cii, comitti cele mal lave injosirl, casii, me caterA pe muntele el. . . Dar ce sh facA ? mi-edrag& Maria. si ea pretinde saiubésca, unA omA alma.

Dudoca N. . . poftesce unii sotil cu mil de galbenr,ea mi-e draga; ce sa facli óre ca art mé vré 7 pm;putinti iml Os& déca speculatiunile ce voiA intreprinde

s

68

ea sit m6 inavutescti, vorti fi ruvinóse, lasg sg, strige lu-mea eg dati dreptatea pe Waal! . . .

mla mal departe !Ecg, cum e judecata de bArbatl, femeea, acea gingavg

vi diving jum6tate a lortí !Ce grozgvig!

Avla o! femeilord, voI la acgrora creatiune D-ciell apusti t6t5, perfectiunea cea mal inaltg; vol, In care 61 aadunatti tota ce p6te fi mal straucitorti de frggeclimede frumusete, vol, capo-d'opera sa, at de multi allSostti i suntetl nc5 defgIrnate de mândra dér séca ratiunea despotulul, ce v6 clatl inse-v6, din causa debiliatela blandel v6stre naturl.

Ascultati-l! ascultati-I s6rmanil!.. El strigti,cu dispre-tulti pe buz g ura instal : femeea, femeeane-a perduttí

ne perde!"Dérg de ce nu-I intrebl tu, o! femee, prin cine esistg

eI, pe vale? Cine-I causa oft mal bine obftrvia idei-lord de reindlfare, ce sbucnescti din Vote pArtile lumel,din tóte capetele, pâng vi din cele maI ne'nvòtate? Dérel chiar de aril sci, n'arti vroi sg respundg, cg tu escI a-césta! i cu tóte aceste escI tu!nime altulti mal multddeck tine!

Déni audti pre mal multl din d-v,, rIclendg deadstg idee. Cum? clicetl, femeea re'na10 omenirea,!femeea imprgvtie In lume ideile cele frum6se? Se vedecl bletulti set-aorta., mal adaoge uml altulti, nu cun6scedeck lumea ce face In capulti

Ba o cunoscii, d-lorti, cehl putinù indestuhl vi prea d-v., ca sg,v spumi cg, pré grgbitti a judeca oidee ne desvditg Inc& AIa, femeea re'naltg, omenirea;cu acésta nu vréù sti, cjicti cgi tóte. femeile din lumeacesta ; ce e dreptulii, unele ca aceste sunt ea eseeptiunIde la regulg, Ong, acll

Dér mal la urmg, décit ele nu sunt tóte cum, s'ar cu-veni sg, fig, acule vina?Cine e causa corumpereI lorti?

Totil noi, d-lorA.

---- 69

CAci ce spuneti óre tinerel copilite, care se ivesce prepragulti societAtel, dad i eoitl Inainte, inarmatl de t6temAroavele arme ale seducerel, de arme cu care dintr'o1oviturA-dou6 suntetl sigurl c'o sA nimiciÏ totil ce ea v6póte opune : inocenfa i niscal vage principii de virtute,care adese zacit numal in mugure nedesv61ita In inimael, din lipsaund crescerl cuviincióse.Ce-1 spunetI vol,(pea? I (peep vol, In locA de a cAta s'o inoelatl:CopilA, noI iubimil in femee sufletubl nobilit, virtutea ?

Oopilá, adev6rata fericire, cepoli sá aspirl acolea,constA In a te sili, mAritAndu-te, s& poi cresce pe genu-chile téle, ceea ce-1 mal scumpll pre lume, un1 omit i o-femee onestA.

I gicetI vol, de aceste?Nu! nu!

§'apoI Inc& cutezatl s'o defAiraatl, sA strigati asuprA-Idup& ce v'a multAmitti, dupA ceaÇi perdut-o ! im-putatl defecte, earl inoive i le-atl comunicatii. i cAnd nuv6 mal putetl folosi de acele defecte ale el, vol17

Femeea e stelnea virtutilorg! "Si ea este On& a41 acea stdned, cAcl oi ea, dupA cum

vol elitil inainte de atI primit-o, ésA fnaintea june-14 ce Inaintesce pe scena lumd, plinù de foal, deoperant& oi de intusiasmii pentru taù ce i-se pare fru-mosit; ea ese Inain,tea acestula, 4icù, i intinde volup-tósele oi atrAgaórele brate ale plAcerilonl., In carl

nepriceputirse asvArle cu tótA confidenta, caracteristicA v6rsteI lul . . . trAol vinü a intreba a cul e vinadécA el& adesea móre innAduoitit In ele?

Nu cred1 sA fiA cu totulti a femed cad ea n'a adusüCu sine, illsandu-se, mizl6cele de perdere; vol ile-atI a-r6tatii, când a perdut-o!

Vretl insA ca femeea sA nu mal fiA demonulii, ce per-,de lumea, ci angelulit reinaltAtora, sA nu mal fiA isvo-rulti vitiilorù ci alit virtutilorti?

PregAtitl lumef mame bune, mame care EA créscA

70

cele séle n principiile acele ce credetic ail aduce re-inaltarea v6stra, mintuirea v6strit,

Asta va fi, cfind, Walla in pici6repoftelen6stre,dreptula ce ne clamA, de superioritate asupra femeel, ivomù aréta adevarata el positiune sociala, adevaratavocatiune; asta va fi, and fia-care mama va sci le-gana pre copiii s61 In ideile i principiile, earl unoradintre moderni chiar, li se part numal creatiuni d'aleimaginatiunel poetului; atata-s11 de ca4uti!

Atunci femeea va fi femee, va fi adev6ratulticapti-d'o-pera alù creatorului ; atuncl çi barbatil vorA fi buni, cadel vord 4ice:

Tincäl i place virtutea; sä fia virtuosti ea sg, m6iubésca.

Marita iubesce sä faca, bine i sä lucreze pentruOra sa; amù sa facti i eù acésta, ca s6,-1

Florica nu cauta nid admira aurulti de pe vest-min tele mele, ci cauta o mima nobila; amii sä facti pea mea al% curn o vrea ea!

Ast-felù lumea se va regenera; Sclava va ridica prestapanulhi s6ti, din mdulti in care s'ati precipitattiunultipre altulti.

Ast-felti, curéndii, insotirea nu va mal fi o negutitoritipentru barbati i pentru femei mijloculti de a putea facelucrurile, care nu le facia cánclù sup.t fete, din iéma canu se vorti putea marita, mal alestt de n*ati gestre mare.

De inchiaerea acestuf articolti, sämi se dea vat a citaacolea, asupra acestui subiectd, cate-va rin. ,durl din unttvestitti autonl francesA:

Fernees p6te totü asupra omulul prin amorti

Care fi-va cor6na femeel ce are sa vinä i eumdomni-vata peste generatiunile viit6rei

Lua-va sceptrulti i sabia? Inaspriva la muncimänileséle delicate? Disputa-v& omului imperiuhl brutalputerel ?

Nu! dértl ea va guverna pre omti prin gratia i prin

71

amord i omuhii o va ticonjura de ingrijirl, multAmi-rea de a o vedé i d'a o au4i-111. va face maI bunti; des-merdArile drAgutel. séle vonti. da unii suflettíputerel séle;elti va domni prin ea ea va domni prin

eta, c aceste lucran l nu vortt fi nuol, cAel adev6r1igrgesell voug, femeea mile& acuma chiar lumea ce o a-pésg, Slag ea triumfA prin viclenig de puterea tiranicA cevré s'o sdrobéseg.

Cugetatl bine! nol nu inventâmil aicea unii sistenatt,noI constatgmù unii femeea póte totii asupra omu-lui prin amorti, eapóte pérdA séti sg-hi mântuéscA.

Fabulele antice enerva pre ercule la piciórele Omfalel§i facll BA cadA voinicia lul Samsont sub fórfecile Dalilel.

Pandora respfindesee t6te relele pre pgméntti i Evaomulul sa guste din nail fructtl ce om6rg. Dér D-clett

a pustí capubl lérpelui sub picI6rele femed ì cre§tinirridicâncbi pre Musil la rangulti de pea', las1 In frunteaomenirel pre dulcea i radiósa figura a Maria.

dér, décg femeea ni e regina nóstrA, de ce-I refu-sgmi noI corónal

Nu vedenall noI cA pentru d-a resiste femeel nol amivestezit-o i cä ultragAnd-o, noI ami desfioritil esistintanóstrA In mima n6strA?

Pärin ne pricep4! noI facurAmit o sclavg din ceamal puternicg jumaate din noi Inine, ì vremti BA nefacemti liberl!

FleurAmil o sclavg din mama copiilorti noqtri i malvorbimil de venitoriti!

nu simOnti cA ad.ucêndit durerea In drink' &rued,otrAvimti cu laeriml oblr§ia generatiunilortt

Decl t6tA doctrina ce v6 anunciti se reduce la acésta :Nu mal fiti tiranl femed E,Li n'o mal privill ea pre o

proprietate, care s5, ve multAméseg capriciurile.aid ea trebue sg ni fig mama, sort', ski sotig!Fitt ea dénzna Intre nol, dupg cum intre frumusetile

lumel ea e clórring prin frumusetea el!(Adozaidi)

LOGOFETULU BAPTISTE VELELI

EPISDIA iSTORICt DIN SECOLUIXI XVII.

PROLOGO

I.

Pre la inceputuld secululul aid XVII, (1631), tronuldt6ril trecuse sub Alecsandru Radu, fiiuld lul Radu, dom-nuld. Romania. Acesta abia domni cincI lunl, fiii nevred-nicia ce i se imputa, ski. p6te, (qi-i mal de cregutti)fluinta, care incepuse a intinde majd, pe langd, curteasuzerana, aduse destronarea lul 0 reintórcerea lul Alec-sandruIlialii, aceld fideldportrett, in miniatura, ald Dom-nilord fanariotl, carl curênd avég sà impinga pre biataMoldova la cadere,a eI morala li material., din care niclastadi nu se póte radica cu deplinatate.

La auq.irea fataleI novitale cd, Pórta denumise Domndpre Alecsandru, ca und fiorù de mórte trecu Fin tóteinimele. 4,0 ! vechia biata mo§ia! (pataie), strigail boieriladunatl in sfatt, vine vermele sail r6da inima!" Dérel nu se multamiad, v648ndd fortuna ce-lameninta, de ase mantui fia-care pre sine, ca apoI, puindit caciula pe ourechil §i, din locti de siguranta, privinda nenorocirilece cotropescti pre ce1-1-al, sa-1 bata peptuld cu pumnii,vaicarandu-se asupra s6rtei acelora §'a patria... Nu i el,inainte de a gandi la sine, gandiaù la ob§tia Romanilord,inainte de a gandi salt mantue molióra, gandia la ohi-purile cum vord puté mantui Patria! . ..

Deci totl boieril se sfatuira, ce vord face? Oambasada

76

alcAtuitA din eel mal insemnatl din el fu trimisa la Con,stantinopole ca sA refuze din partea intregel Oil preAlecsandru niai. Gaud anan 4isù ca fu trimisa, o amba-sadA, a§1. fi trebuitti BA 4icn : o turma menita martiris-mulul ! Cine nu scia cate rqinóse umilini çi necazurl nusuferira el de la o curte, cum era acea Turcésea pe atun-cea ? El bine ! cu o adevèratä iubire de patril, ei se a-§teptan la t6te, Inca pornindn din Ora, insaei vroiat cuorl-ce prepl ce i arn privi numai pre eI, sA mantue prefratil lorü rAma,§1 in téra, de Alecsandru §i de poaderiade G-recl, cu cari eld era gata BA, »nabulésca de la Con-stantinopoll.

Resultatulti acesteI frum6se i nobile ambasade fu detotii neinsemnatorn. Bravil boieri se reinturnara in pa-triA, aducêndti cu sine, pe rang& incredintareaIliaù asta data se va purta bine, ki o indoita ura i Betede resbunare, nu atat insa asupra PorteI, cât asupra luI

cu al s61, carli, prin imfame machinatil, provoca-serA rea-tratarealorn in Constantinopole. StrigAtulti una-nimn alti boierilorti din Ora, la istorisirea trista ce le fa-curA ambasadoel de cele ce li se inté'mplasera, fa : SAmurimil ski sa setipamti de impilatorl! Dér titre ace-ste, Ilia§n, insoOtu de al sèl §i de gvardie, intrase In Ora.Timpuln, pin urmare, era pré scurtn, ca boieril, inaintede intrarea lui in capita/A, s6, p6tA pregati o éste, cu caresa,--ln respingA. Ei Ur se liniscira, fia-care pe la postubls6n, séù celii putinii se pArura

SA lasamil acum pro Alecsandru cu totl GTecil sAI in-stalându-se in trebile guvernulul ; sA nu vorbimii niel deticAlo§iile ce faptuira en totil chiar de la pl§irea lorn intéra, ; sA nu pomenimn, pentru de o cam d'atl, niel defaimosuld dintre ticAlo§I Ministruln. Baptiste Veleli, ma-rele credinciosn ali lui fliaù; ci sa ne transportamnaiure.

"Mel cetitorulti men va merge cu mine pre drumulnce duce ast641. la Bacan, dér care nu e drumulti-mare ciacelti ce se chianag prin freinturt, unn drumil pre care

77

indestunt de bine l'a botezatit ranula Moldovéna, eaBA nu amù trebuin0 de a mal spune ce felù de drumile; décA, (pet, cetitorulü meù m'ara intovArA§i §i aril' faceeu mine vr'o Ose óre de cA16toriA ton'. In fuga calului,ela arti. intêlni internat. punctil uncle drumula se cruce-see de wail alit. drumil, astil-fela cA formézA o cruce, laumbra unul" mare qi stufosil stejara, trel cAl6torl, de cA-1Otorl luandu-I dupA murgii eel voinicl ce pasca pelangit el.

ImbrAcag eke trel In vestminte t6rOnesc1, el at, eutóte aceste, In fisionomia lora, in manierele lora, unü cecarele te face a crede, cA costumulti ce-porta nu e aceltialú pozitiel lort. sociale.

Nol vomit lua convorbirea lorù de acolo de unde emitgAsit'o, danda de den§iI.

De nu era Constantina Aseni, nol erama perdup!aisese celd mal bètranit din eI.

AIa, jupane Buhu§e, respunde cent mat' june ; denu era elit, ea sá ne vestéscA ticAlósele luX planurl, debunA sérnA cur8ndit fiv64uta niel lumina sórelul,nici jupanesele.

Nu e multArnita, continua alhi treilea din el care,In privirea vêrsteI, Çiné mizloculti; nu-I multAmitil catepagube fOcutit de cate-va septAmani, de cand e inscaunù, acum ari fi vratti, ticálosulü, sO, ne mAnance

ailele.SA i le mancOrna noI lui, Hatmane SAvine! strigA

mal junele. Alia! sá i le mancOmù nol luI! repet1elli celù mal b6trana, pre carele-ht nurniser5, Buhu§1.SA seApAintl biata mo§ia, ae lAcuste, Vornice Lupu!adAogl cAtre cent maI june Hatmanuld SAvinit.

Ascultatl, (pee Lupulit, dupA cate-va minute de&lake; nu trebue sA vorbima ca copiii, ci trebue sAne intelegemil bine cu to01, sA, ne pregAtima, sA res-vrAtima cu incetula qi in secreta Ora . . . i Inteomergemù cu totil.. .

i sá m6rA., ! Intrerumpe iutele Hatmantt Savin.

78

Aia, boiern aBIa, boierI! urmézAb6tranulti. BuhuBtjupanult Lup a iMeler4esce grgesce; trebue fimti binepregAtig, ca nu cum-va, apol, venindti Tumult cu mftniA,sA facl r6ft ri1, i ast-felt in locti s'o mftntuimti, malr6A s'o ticAloBimti!

Ascultag, boierI ! D-ta, jupftne Buhule i d-ta, ju-pane SAvine, jurag d-v6strA cA nu-11 trage unult haisa

altultJurAmt, pe viult D-geti. &Intuit.1)&6-1 alIa, boierl, sA nu mal perdemù timpull;

haideg sA ne vedemti untl cescup.1 de jupftnese, BA ni lestrangemit la loot bunt, cu multult, putinti ce ne-a-dattD

Da de ce a§la, jupftne Lupu? curmg, HatmanultiSAving.

Pentru ea sA nu ni le gAséseA ticAlosulù acela deasupritorit.

i dupA aceea, ce facemt. ? IntrébA Buhulti.De odatA ne ducemtt pe la tog boieril i boierA-

naBil de pe la OrA, de-1 sfAtuirtul sa se resvrAteze,mimt flAcAl sine0B1,rAdicAmt.Vrancea, Lipcanil, Seime-nil, i apol Dumnecleti ne-a povqui i ne-a ajuta...deg, boierl!

HaIdegitus-trel punt freulü in capult sirepilort Iort, i mi

se arunct pe el.Stag! strigA Bu1iu§4, in momentulti ce coif neab-

dAtorl erat. BA pornésa.Ce este?SA mal jurAmil incA odatA: SA murimt, orl moBia

s'o mftntuimù din ghiarele fiarel.JurAmt ! jurAmti, pe numele viu1u1i AntuluI

strigA Lupu i SAvint, rAdiclndù ochil spre cenit ti4icandull cruce.

Nu-1 destult, adaogA Buhl*, nu-1 destuld a-tajupftne Lupule sA ne fil CApetenia n6strA, cá escI omttis6rti i inteleptt. !

79

Ala, strig i Sevin ; d-ta, jupáne vornice, st nefil CApetenia. ApoI fia-care apuca eke unulit din cele4 drumurl Mug& care se odihnisera i, asemenea visulul,disparti pe zmeil lord din Bugégit Er Lupu, oprindu-sela ckti-va stânjini, din drumulti ce apucase : SA le fillCapitant. I (fise elú, cautandti sa-1 mal Ileosebesca prinpadurea, In care intraserl amendol; sa le Ed capitanti!Cat mal multi' asi fi dorittt sA le fiti altti ceva! DerDomnti de ce nu ?... Si purcede i elù ca o sagéta In odirectia opusa cu a acelortí dol boierl.

LasAnd4 açum, pentru cftte-va minute, pre vornicultiVasile Lupu s calatoréscA singuru, voma sta sub stejartica sa facemù mal de apr6pe cunoscinta, nu cu Buhuvl.orl Savin, ci cu Lupu, carele e unulti din principalele per-sonagiuri ale nuvelel ce ne amti propusa sA istorisinul.

Cu vr'o 30 ani mal in urrna, Intr'unti sattide langa têrgulti Petra, uml sahü carele i pfina, asta-4Iq'-ati pastratù numele sù vechiti. de 0§lobeni, lute°Joie de vera, era o nailcare estraordinara. Fete mândreea primavera, cu flori In cosite, cu cAmeqe cu Ratite,flacal, pauna0 traqi prin inelú, neveste cu flori albe oricu tergare, tóte i tog din satti alergati la curte In vest-minte de s'érbat6re, cu bucuria in inima §i. cu veselia peféta.... cad acolo pre &Mt i a§tepta dantulti i16gile.StráiniI carl aril fi venita in clioa aceea in n'arti fiaflatil nici pre baba cea mal incovoéta leyndti pre cup-torulti el, ca dupa obiceiii, i arg fi fostù silitil sá créda,di a fugitA totÙ satulù de vr'o gróza, orl ca-i vr'o mareintêmplare la curtea boieresca. In faptg, acole, fesu-rolii.de pe cerdacu' ù de d'asupra pivnitei tragéù din vi6re hori,ce scoté din minte pgna i pre babe, incat se prindéli eleintre fetele ce bated cu cálcâil pajiscea de lânga, prispa

Acolea ciobanalulti suna din cimpoiti ; dincolomai multi mo§negI spunti istorii d'ale lui Stefanie& Voda,

SO

cela Tóte fetele sunt pline de bucuria. cácI ata-panulti, Paharnicula Lupu, este i chi plina de bucuria:juplasa lul i-a datti ni:LA feciora , frumosti ca unù lu-céférii, unù feciorti, celti anteiti nascuta. !

1:Mea cine-va aril fi intratil din tindt tri vr'o cameraarti fi dattt numaf de mese intinse, de boierI cu barbelungl i albe, Cu, ciobóte galbene, cu mesta, cu 4licefesurl roil, cu ialurl de taclitti, cu blanl de samurti..,

s,

qi top. inchinandti, pahare In sitnatatl nesfarlite .. In vre-mea acésta, inteo aimará,mai mica din fundulti tingei,era lehusa ce-§I alapta copilulii ei, pre cand o baba négra

sluta, o tiganca, tinendil in sgrabulita el mana raanacea gingaqa i plapanda a prunculul, i proorocia o sórtáf6rte noroc6sa. Aoleo ! (lid ea, jupaneqica, stapanicamea, o 86 ajunga la mare boeria! . . . o s6 ajunga ladomnia.

DI bine, acestil pruncá carilla o baba, inteo 4i, i menia(d6ra jupanésa i-a da ceva maI mult11), o positie alla destrálucita, era Vorniculti Vasile Lupu, calaretulti nostru.

La venirea lui Alecsandru Ilia§ti pe tronulti rii, noiilú gasimA in tóta flórea barbatiel.

De cate ori citeseü vr'o balada de acele cu adevárattifrum6seimprovizatiI de-ale poetulul Romang, i de cateorl in ele intalnesctivre unii flacaáandru, de care se temasmeiY, untí Rolnana§il cu fruntea palta, cu lata deschisa,cu spranc6na imbinata,. cu ochiulit ca mura cea c6pta,de atatea orI 1ml pare cá, poetulti, autorult. baladelorti,Tr6 sa-ml vorb6sca de Vasile Lupu, ast-felit de mandruRomanÙ iml era elti in privirea fizica ; dar Vasile nuera mal putinti perfectil §i in privirea moralá. Elil, catreregularitatea trasaturiloril fetelséle, adloga i aceld aertide bunatate, care vadesce ca vine din o inima alésa, lu-cru ce ipocritil niel o data nu ~ti sci face. Mandralui sprg,ncéná, nalta lul frunte, eraü che dou6 oil malmandre, cand esprimatifermitatea, vrointa cea neurnitaa unuI sulletti tare... Ala, Lupu, inzestratù de unii spi-ritti organizatortí mare, fórte agerti, i de o cumpanire,

81

de o intelepciune grea de aflatti in mulg din boieril se-cululuI s6a, se pArea destinata numai-decat de provident&la luerurI marl. Cine l'ara puté óre descrie mal binedecat Mironti Costin, clnd 4ice de ela, c& e: ca una leala fire i la Ova.

Lupu, de june tnc stApanula und ayer' f6rte marl,crescut& hm& prin insotirea sa cu o jupanés& din fami-lia Bocioca (1). era unula din cei mal inQemnatl boierlal t6ril; influinta luI si ea bogata i ea boiera de ome-niA, multa intelepta la sfaturi, era nemArginitl, i asta-1ajuta f6rte multa in t6te planurile séle.

Atata clt ama spusti, sii, ne ajung& despre trecutuldlul ; sA-111 urmAma acuma in drumula ce ati apucatti.

Dupg cate-va miel popasurI, la umbra vre unut ar-bore, sub care manca ceva din merindele ce avé in de-sagil de la oblanculti 161i1, Lupu, indesérA, cand s6reledAduse dupA munte, intrá inteuna targusora mica, al-cAtuitti din cate-va sute de case de lemnti i elte-va du-ghiene eu tárAbI coperite de fela de feua. de mAruntisurl,

infundandu-sl cAciula luI turcAnéscA tocma pe ochl,picá caluld cu vòiguta i, dupl ce cotigi cate-va ulitlçi huditl din acesta tiirgupra ala RomanuluI, intrA in-teo ogradA, unde so afla o casA curAticA, cu cerdaell descandurI pe pivnita de desubtula caseI, dup& moda deatuncI ; ft'apoI clii desale* II lega calula de una &tipaahí cerdaculuI i intrA. SA intrAmù i nol cu ela.

Inteo cunea vAruitti si cu vérgI de humA, pe unulddin lungile divanurl, ce o umple de la una capáta la al-tullí, sta o jupanésA, ast-fela judecand'o dupA tóleta sa,compusA din una fesa alba cu candil negni de mitas&pe capti, imprejurata de o singurA cód& de 1)641, ce fAcéunti mandru contrasta cu albéta fesulul, o fermene tótkcusutA cu flra si o fot& f6rte bogatA In cusAturI. T6letael era f6rt4 scump& i frumusetea el fórte rarit!

Acésta era jupanésa Vorniculul Lupu. In momentulii.

(1) Vecli Miron Costin, fata 283.6.

82

intrArel barbatulut ea legAna lute° albia pre o copi1i0cftntIndu-1 cAntecult celt nemuritort: Nani ! nani !

A! dragult met ! dragutult met! striga ea dupitce privi cat-va pre barbatult sèt, ce-1 zimbia de laugh'wit. Bine at venitt !

sarindA din locult unde stA.té, se arunca de gas-tult luI Lupu.

Da ce insemnéza straiele aceste in care te vklt ?intréba ea, dupa ce-1 mal alma bucuria revNusesotult, dupa trecere de veo trei lunI, de cand OA nuvenise pe a casa, irimist flindt de .téra, la Constanti-nopole.

Draga tnea, insemnéza ca, fara de ele, p6te acumtnu m'ai mal vedé, cad, ticalosult de Malt a pusAspiool sA mò afle i sa mò ucida.

- SA te ucida? ah ! i nu se teme de D-clet ? sa temid& pre tine, tata RucsanditeI! i jupanésa trAgé Cudragoste spre albia pre sotula el, carele, inbucuria de ao Imbralila, uitase de copilipt ce-I daruise D-4e, in ne-flinta lul. Lupult asta-data insa o privesce dormindilcu somnult celd angeresct ahi versteI séle In fla-caretrasatura a feteI copilel elt recunósce, cand pre jupanésasa, and pre bunica-sa. Cu unt cuvéntt, bucuria lulLupa era bucuria orl carui parinte bunti din orl-ce partede lume, de la orl-ce 'hatiune, cat de civilizata sét cat debarbara... i cu atata mai multA .se bucura Vasiliede cAtI-va anI, tocmal de la nascerea luI IonicA, ce-I traia,eld ne-incetatt doria sa ELBA, o copilita

Douò clile se strecurara apol, ciile pe care Lupu, nea-r6tAndu-se la nime din tftrgt, de-'mpreuna numalcu so-Oa sa, leintrebuintarala strêngerea la unt loot a tott ceavét mal scumpt in care; apoI, sapandt elt insuqi subvitra hornului o 0-60,, le ascunse pre tóte, puindtrina la loct.

A treia-cli, des-dimin4a, vizitiult aqtepta cu redvanultla scara.

Pang, a nu se zari s6rele, Vornicult imbrOlft. And,

83

o-data, la seara r6dvanuluI pe jupg,n6sa lui,care plang6;apol strinse la sina preIonica, fiula Bèü celti anta, untba6ta ca de vr'o 4ece anI, ce clironomise frumuse0 ta-taluI BM, Uri o frumuseta mal multa ideala, de pota4ice, cad natura, cu totula alt-felil de cum era tatala,fill facuse infirma i slaba. Vornicula i imbraOla, apoidete la sinula jupginesei 0 pe plAVAnda Rucsandita. Ju-panésa cu Innica se suira In redvanti0, peste o clipa, a-cesta disparé dela pchil lul Lupu Sermanula ! la-urmari,cu ochiI in lacrimI, Ong, &And la perdu din vedere,cuma urmaximti, &Sr& le voma mal prinde, In tinereOlen6stre, acele iluzil dragh.la§e, care le vedema dispar6ndAIn negrula nora ala realit64iI.

Câte-va minute dupa aceea i Vasile, luandu-§I (Tinabuna de la tc41 casnicil sei, dupa ce a§e4a, icóna anaicelDomnuluI d'asupra loculuI unde-§I ascunsese averiIe,incaleca tota, In eostumulii s6a celaOranesca, §i purcese§terenda o lacrima, ce rouraIn marele i de0eptulaBM ()cilia.

Cine scie de-ml voiù mai vedé vre-odata biata ca-scióra, nevésta qi. copilaqii! 4icé elú, qindù din ograda.ApoI radicânda ochit spre ceriti i 4icênda cu durere:Fia, vola ta, D-q.eula mea.! " Il indemna roibulù, cardesbura mal multa neatingênda pamentulti.

CAPULO I.

Aleesandru Iliasü0- Baptiste Veleli.

Mai doI anI se scursesera de la (Tioa aceea caaad treIboierI, sub unit stejara isolata, jurasera mantuirea èreIorI laeirea

Inteuna din bogatele camari a le curtilora Domnescldin IalI, camarI mternute t6te ca covóre turcescI i cudivanurl de §alurl, camarI in care aurulü era prodigatape lavite ca §i pre tóte albiturileDorr. nescl, imprejurul unelmese lucsóse, ce se incovitia sub muhimea felurilora

84

de bucate, aduse in talere scumpe de metalurl, i a 136u-turilorti de totti felulù, staté, inconjurap de sute de idi-clil i Ecpaele, Alecsandru \Tod& cu top Grecii, caritmerei i trichina pabare.

Sa traescI, Maria tal strigaúuniI ca ne al datri pa-nea de t6te gilele.

dé D deil avufile luI by! dica al0I, ct ne-aI dati slujbe, de ne agonosinaü cu ce sa traimi la dilegrele...

dé D-4ei marirea luI Solomon, urati itiä, cane-al facutt 6menl. Era Alecsandru Ilia§t1 le mu4a-mia, la fia-care, dic'êndi :

Sa traip. i vol, c i mal multe avutil, §i mal marecinste vë' voit da! Sa mancamt, st. bung, sii, petrecemt,cu veselit'L cacl mi-I vremea §i Mie í vou1, dragilorime/. eat oI fi ei preste.téra asta §i vol cu mine... Stein-getl, voinici la bard ori i cum, orI §i de la cine-p puté,si lialalü sh' vé fiA, morea! Berechet ! . dra nu-I a mea

Dupa cate-va 6re de la osp6tulti acesta, la care se in-fiinta. val asp de grozave ile pentru biata Moldovt,

camara asta era numal Voda I1iai i cu unti perso-nagii, pre care Inca §iruli istoriet néstre ne-at fosti im-pedecatü de face cunoscuti mal de multi,

Una capii tuguiatt, rasa §i ascunsil sub fesuli celiro§ti, o fisiognomia In care cell"' maI simplu orni p6teceti mdqcivia de earacterit, cu scumpenia, iqiretliculi maIpresusti de téte; aceste patiml §i alte rag rele inca, for-man di unü sufleti sprijiniti de clout pi ci6re, ascundicioturile in qac§irlroqii i ciobéte galbene cu mestifl vordsluji de trasaturI, dupa care cetitoruli mei va cun6scede-acum pre. insuluí rémasi cu Ilia§t, pre LogofaultiBapt'ste Veleli.

Eta ce vorbia aceste douè pers6ne :Maria ta, SAmai vorbirni de nevoileSti vorbimil , Veleli draga, s vorbimi: s.pune,

ce? n'al bani de ujunsi ? Ti s'a stricatti curOle, podurilede pe

85

Nu, nimiett de aceste Maria ta, bogdaproste luI D-4eft, niel o slugt de-a le Maria' téle nu duce lips& denimicg, de aceste...

Apol ?...Apoi, sa mal vorbinatDe nevoile rel? vorbesce!Sell, Maria ta, Vorniculn Vasile LupuLupu? care are jupfinésa frum6sa? Palicarule!

al vré sg, m6 maI 1nell, 0....Nu, nu dial acésta asta-data, Maria ta, intrerupse

rapede Ministrulù, deveninda roFAu ca fesulfi sè'ù la au-clirea de jupgtnésg, frumbsa.

O aflath.! murmura elù intreApol dérg, ce-I?Maria ta, Vorniculii. Vasile Lupu, cu Hatmanuln

Saving i cu altil, att sg, ne rapune viétaViéta, qicl tu, Veleli ?.,. Vorniculù Lupu sa-ml

puna viéta?... Sg, vede c,'aI ultatù ca elti pia' nu se maIscie ce s'a facutü din téra, sunt acum doI anI, scif, decg,nd othriserait sa-I punil capulti In parti, lul 0 la tog

Bine, Maria ta, dér eitt traiesceTrgiesce! El! 0 déca traiesce?.. Veleli se teme de

Vasile Lupu Veleli, la alA caruia glasil i nume artitrebui sá tremure OW, téra?...

Maria ta, nu-sù la t6te cjilele pascele; att tremu-ratú ea de când sunt eí robula Märiel téle, cad decfite orI nu tremura, eut. sciémtt numal cleat s'o del pepértea

i de ce numal fad i acum totá cum facél atuncl.?Amg. facutti, Maria ta, Insg degéba! Odini6ra, nu-

mal cat bagia veunt. satA, §i pe locii lü liniscémii, catrântémii, (dupg, voia Mariel téle), birti preste

beilicurl preste beilicurl, striga amani.2!El, §'acum cine te impeded, ?...Nime! déra Seimenil pre care-I trimitù, ea, alta

data, sa strInga birurI nu se mal intornii ; aceI pre care-I

86

trimitti ca primble sinetele prin sate, totd ca a1t5,datà dór, se vortt ingrozi cânil detèran1,érAll nu maldel inapol...

Ce? nu s'ati intorsti ?... Pre toï sg, mi-I tragltépa! v6da O., nu mal departe cheat maul, in§iratIpe zidurile curten

Pré bine, M.Aria tat de i-orti prinde, se .... DérVasile Lupu ?

El, bine?Maria ta, ehl e pe alce, pe unde-va, ascunsti...

nu m6 mal aI de robil Maria' téle de n'o fi aqIa !GAsesce-111 dérg, !Nu-I atata de urrti de alti gAsi pre cat se pare

Màriei téle, c4,-1 omit agerti ì cu capil; nu s'o prinde ca§óreeele in capcanti... Mgria ta, Tiu-I de §uguitil!rApunA, viéta.,. ori aft fa te mazilésa

EleI, Veleli! i 4611, pre legea mea! p6cata marede m'arti

Fécatti de totti! Maria ta escl ca unti ludferiicand te imbracl in straele DomnescI . noI

MAria ta, de te-orü mazili, perdemil paneadin maul

Ce-I de fiLcutti óre, Veleli? Aucg sà ne mazi-léscra

MAria ta, pre Vasile Lupu . .

tal nasulti, tal urechile... . tragItépit!

Ca tal nasulti, tal urechile, intepti,trebue sA-lti fi prinsti mal

Ur&Décl eù ai avé poronca Mtrieï téle...Edi-t1 poroncescti.... Da mal la urmh, Veleli, ce

totii alteptI poroncescil? Tu scil pré bine ca totI,ca qi tine, suntemti aice, uniI ca sà agonisimu banI, altilmhrire... Frt, dragulti meti, tail ce scil c6,-I de folosti ininteresele nóstre 'ale prietenilora de natia nóstrg,... §'a-poi, 86 bernti, sl mâncAmii i st petrecemtit, Veleli

87

Décit-I aqIa, MAria ta, nu r6mâne decal sA-ml iscA-leseI artia asta, prin care ineuviintez1 prinderea luI Va-sile Lupu...

§'a lul Shvinn, q'a lul Buhuqn, l'a cul vel pofti!AdA, Veleli!

§i Iliaqt, apropiindu-se de o m6sA din mizloculii ca-,sel, unde eran nisce cAlimArl de alamA, de bran, sub-in-semnA, fArA sA eitéscA mAcanti. nun rendn, acéstA hartiAce-1 dete Veleli cu sfi61A.

Tine, Veleli; Pa Cu ea ce scil.Veleli, primind'o, orl cat se stApani, nu putu innAduqi

unn zimbetn, ce se 1A0 pre subtiratecile Jul buze Ili previclenii s61 ochl E a mea!" murmura all intre dinp,Cu bucuriA.

Profitandn acum de momentuln cat ministruln Velelise pregAtesce de a e§i, §ti vorbesce cu stApanuln sèü delucrurl putinn importante pentru liruln istoriel nóstre,sA gicernit cate ceva care sl facA mal cunoscutn, cetito-rulul caracteruln luI MEWL Cu mima plAmAditl de na-turA in patima cea gtozavA a mândriel fli in setea demArire, Ilia§n, orI catti, parte lua 0 eln din jafurile, din:birurile ce rAdica Veleli de pe . érA,, sub felurl de denu-mill, nu eea insa mal nicl o datA eln carele arunca, dela sine, tóte acele birarl 0 angArli, ce scurg6 tdra. Lul itrebuia mArire; inconjuratn de 6menl, de natia sa, carlscia a profita de setea MI, eI 1-o potolia prin titlurilepomp6se ce, fArA de ru§ine, i dAd6, érA ei sA multAmiaùcu ceea ce li se 0/.4 mal positivn. : eu banil ce seurgéndin térA, dup6. poruncI Domnesel, pre care, le era préuklorn de a le trap de la IliaqI. Ala, acestuia i erade ajunsn ca, neocupftndu-se de niel unn interest' alii 0-reI, BA petrécit (1.i li nópte la banchetuirl, la petrecerl, 0sA se védA, inconjuratn de nAmoluln aceln de slugArittipre care DomniI MoldoveI incepuserA all infiinta, dupAmoda curteI suzerane. De indatA ce Ministril Bei il pro-curan cele ce-I plAc6,putinnip'ésa lul cu ce mizloca fAc6el acésta. §i &A ca de nepèsarea acésta a luI, boieriI p ti, -

88

mênten1 sciuserl profita, in curgere de dol anl trecug,pentru de a rèsvrAti éra asupra lul. In de§ertti Veleli,viclénuhl Ministru, i ar6tase de mal multe orl ce fortunAclocotia asupra tuturora, nu atftt ca sA scape viép.VodA, ci ca sl nu pérdA, eqindd fliai din DomniA, mizlo-cula de a se inavuO. Domnuhl rid6 de t6te presupu-nerile, ce-larèta fiara acea egoistA: AruncA birurl nou6,Veleli, i 4icé 61; pune beilicurt grele! . . DécA n'all ceface i gftndescti la resvrAtirl, dA-le de lucru! Cenaiba! tu, care §i pre mine m'al invqat1 in arta de adomni asupra Moldovenilort., cu asemanea modü, tu a-cum te temi de el?. . . Tu, Veleli! Ha, ha, ha!...

ÉcA ce felil de pers6ne guvernail biata MoldovA!

CAPULD II.

O jupinés&.

Sa venimil la liruht istoriel n6stre.Cftte-va minute dupA ce lliaù iscàlise hftrtia lul Veleli,

acesta e§i. Atuncl Ilial inchise dup6 elt ua cu cheiadeschigêndA o altA u§A, ascunsA Inteuml col V1 de pA-

rete, dete intrare unel femei.Vêrsta eI, (deabia sA fill-avutil 18 an1), adAogitA de

albétA ca laptele a fetel séle; ochil sèl mal frumoll decfttcerulii din Maiii; totA cApulorulti el incununatil de pè-rulù celal rAsucitfi pe dupA albula festi; talla sa cea m1A-di6s6, ce se desina prin fermenéoa de firü rotunclitA pe11130 mijlocu-1 trasti prin inelil f¿i balsa de paftale cupetre scumpe, téne, t6te fAcéti, din nevAstuica asta o fru-musqA atAtti de rarA, cà décl al fi intalnit-o in &a

prin veunti munte séd codru, numal decátil al filuat'o de vr'o 4inA.

El bine, jupftnésA SuzanA, i 4ise I1ia,ù, luftnd'o demftnà i fAcênd'o sa, /116.4 p divan; acumti dusilVeleli, poti sA mântuf...

ta, nu mal amitt nimictl de spusti, respunse

89

jupftnésa Cu und glasu al% de dulce curati nicl-odatAn'O fostd. cAntare IngeréscA.

Dérti spune-ml, aFIa sA trAescl, draga jupftnésArcine ti-I bArbatd?

Maria ta, m rogd de ertare, dér asta nu-I nevoid,spund.

Si. de ce nu ?.. Ce? óre tu nu m6 iubescI, SuzAnitA.?--Eü sA te iubescti?.. ed, pre MAria tal..

firesce! de vreme fostti milA de mineii n'al vrutù s cadd sub pumnalele conspiratorilord, pecarl al venita -sA mi-1 descoperl, sA vede cA. . .

-- Nu, MAria ta, nu! te'nqell!.. n'amd avutd niel-odatAaltiigândti, venindd aicé, decatii acela ca mantuiviéta. . Asta al fi fAcueo i pentru celd' mal maredu§mand alti med.

Dér décA acum tu-ml escI dragA,mie, SuzAnicA?..Eu, MArief sA fui dragA!..Eacg! §i ce te rninunézA asta?.. Wed. nu mò cre41...

dA-mI o guritA! Si lAsandull und bratd pe dupAgâtlejuld el celd delebAdA, ascunsù sub multimeaqiruri-lord de salbe, mal tqf apropiese buzele de a le el, dérdea, de odatA, smuncindu-se din bratu-I fugi la uF,IAcercandd s'o deschidA, rAcni:

Maria ta, dA-ml drumuld sA m clued! . .

SA, te duel, SuzAnicA? friise clii, reapropriindu-se deea ; da eil te iubesett?

MAria ta, Tasa-mA!.. aï uItatù cA are' bArbatd.Al bArbatd!,. despArti ed de Un-Remâl cu mine !..

DA-mi drumulti, aibI milA!..Nu vréI sA rennál?Nu! DA-ml drumuld!Ha! ha! ha! cil cg, e§cI poznalA ?. SA-tl dad dru-

muld. .. Par-cA amd Au4I d-ta?.. SA-ml viesinguricA In labA , §'apol sA-I dad. drumu ! Suzanaschimba fete qi incepuse a tremura ca vérga. Ce madfAcutit ed? ce amtl facutti?" Ea i§I frângé mânile, pe

90

cAnd IliaI, in prada una mtIrsave pofte, o sorbia cu ochii.Ascultál Suzánia,, i dice ehl., lásandtt sti, isbucnd-

scA, vulcanulil ce-I clocoté in sing; fil a mea!Ett, a Máxiel télei Nu, at trái!Fii a mea, Suzgnick cere ce-I vré: curti,salbe; sá, tin mal scil ce face de multe avutil! . .

Nu-mi trebue nimica! bArbatultt meil are de tóte....drumuhl!.. Máxia tal.. las6,-m6sä esA!.!

Saes17.. ha ! ha! ha L. El! apol, ë11, esa de totApoznas5,!.. Sá, esi 'I., Da de ce al venida ea sá,

Mária ta! indurare!..Si ea se riipedi spre IliaI ca i &bid ara fi vrutti

i se arunce la ghenunchi, dér ¡lana ceva cu o m'AM,pe sub fermenea. Doi pasi si ea era langl Vodá, efindt.io bálaiá, agitatá, in us:1, o flcu sá sté pe loct.

Deschide ! deschide ! strigá, unti glasit dincolo de usl.La audirea acestui glasti, Iliasd se sin* mal la in-

dtimanA de cum era cand audise ântâile bátál, aciacum cdnoscuse glasulti lui Veleli

Intrá, érásl unde ai statù dine6re, dice ela incettichtrA Suzana. i apol ne-ingrijindu-se mal multa deea, se duce sA, deschidg, usa, diandü.: intrá, Veleli!

La num ele acesta, Suzana, eare nu ascultaseporuncalui Iliaçi, Slobóde untt tipeta prelungitti i Inainte de cesg, flá intratti acela, ea se ritpede cafulgerult, se lovescepeptil in peptù cu eut, i in fuga mare trece corid6rele...

Iliasi vré s'o urmArésa,, déra Veleli apucându-lti depóla rosei séle giubele: StAl, MAria ta! nu-i vremeacumil de petrecutt...

Ce este? strig5, elti, cu maniá.Suntemil perduti!.. Iéra-I in picióre!

cAPuLt 111.

Monas UreaCu dou6 dile inainte de cele ce se petrecurá, la curte,

&A ce se urma ii altá, parte.

91

Cetitorula meù bine-vasca a merge cu mine predrumulù ce duce la mângstirea..... acea mânastire cese Inalta singura in mizloculù codrilorti betrani, ca oinsula mica in mizlocula oceanului.

Dupa o cji de calètoria prin padurl, muntl caruntlv61 nesvArilite, incinse de pftrae ca de nisce brae de ar-gintti, ét ea nof sosimti. Biserica principal & intre chili&e, ca trite° cutia fara eapacti, impodabita de ic6ne fi4i. detablourl din sInta scriptura, care de care mil réti, malciudatA zugravite. Sa trecemù rapede délungula cerda-culul, pe la vr'o ()see uI, 'ajungendti, la alti unspl e4e-cea (acea dinaintea eitreia se védil dol saleami) sa in-trAma. Casa mobilatit f6rte simplu, ea orl ce 'chili& ca-lugar4sca, este insé de o curaVia §i o regula de minune.Pre unti divanti, asternutti cu se6rte de Ora, bine tesute§i. felurita vèrgate, sta a jupanésa tênéra, de o frumusetamare. Lingil, ea o scrigre deschisa, dovedesee ea a ce-tit-o. Acumti insa Cu ocbil gfinditorl, ea null pdte oprium"' zimbetil fericitti ce-I sc6te o copiliVa de doi spre treialai, care de la caraulti divanului se da dea dura ea or6ta, spre bratele jupinesei, ripndti cu rîsulù eehl ce-rescù vérstei séle, pe &Ana'. ling& unica mésa delemnti, de l'anga feréstra cea mica, ce lumina casa cu olumina nesigura. unti Matt de yr'o 12-13 anl, frumostidér palida ca o frump, in t6mna, int6ree mereti fileleunlit cégovti.

Cetitorulti cun6see, p6te, pre adstajupan6d, de jupa-'Asa lui Lupu, cu copilagif sM, Ionic& i Rucsandita. Penevoitt este sé spunti ins& cum se face ea familia luiLupu e la monastirea acésta.

Sa-§I amintésea cetitorula de 4ioa aceea in care LuputI pomi de a casa jupanésa cu copiii. Atunci nu era denevoia, ea acum, sa scia cetitorulti met', ca Luputrimité familia sa locuésea la acésta monastire, singu-rele locurl, carI erati maI respectate pang i de Domnii eelrél. N'amti n.evoia el& sé mli spunti i ca de atundo singurit 4i, jupanésa cu copiii nu mai e§isera din mo-

92

nastire, linde din timpn in timpn venia barbata-s611 s'ovéqa, ski i trimité scird de elA prin ravasù Tótecunoseintele de pe la orase ale jupaneset kif Lupu se mi-nunan de disparerea el, dér nime nu putu afta unde seadapostise ea.

Acum s6 urmamù.Ce faci tu, acolo, Ionica, intréba jupanésa pre bAétA,

v646'ndu-lA ca de unde voiosù se jucl, devenise tristùcn manica scurteiceI séle se silea sa frece o péta de cer-néla, ce gasise pe o féta din céslovuln s6ti.

Mamá, uita-te ca ml-a manjitti cartea, Flutureln.Cine fa manjit-o?Flutureln, mamuca, baétuln celn de la maica

star4a.De aceea esa máhnitt ?D'al»! mamuca.... tata are sá soc6tA ca ama man-

jit-o en, si eln mi-a (PM daunacli, sil m6 silesen sa finomù de °mena i sa nu-mi manjescn cart ea.

Dute dér de chiama pre Fluturelti sa-in ocar6scAca manjit-o.

Baétuln purcese, dar cana fu aprópe de usa: IsTu-111mal ocari, mamucuO, gise eln, cu accentn de totù ruga-torin, a s6nu plangabietuln Flutureln... do a gresita

Jupanésa îÌ atinti °cha' cu dragoste spre icóna dinparete ii cauta par'd pre D-gett sa-I mulVamésca de bu-nula sufletù ce elti daruise copilulut, apoi cu blandee,Mitra acesta: »Nu te teme, dragnOle; dute de-in chiamasa-lii v6dti i eti "

Baétultt esi, Rucsandita se lasa sa lunece repede lapamentn, de pe naltuld divanù si se indrepta spre usa.

Unde te duci SandiO? o intr013A, muma-sa.Vine Fluturela, mamá, vine Fluturelti!

ea se ascundé sub o lavita de langft usa.lonja, Indata intra aducendn de mana pre ruinosulti

Flutureln, unn baetelti de -veo 6 alai', cu Omití creücu ocha miel ca de tatarn, frumuleld ca unt.

93

Ionica ruga cu ocha pre jupanésa sa-s1 tina cuvéntultice-1 dase, de a nu clice nimica luI Fluturelti. Ea-hl sa-ruta, desmérda, si nu vede Inca pre Rucsandita, care

durea guritade canda, de sub lavita, pe sub sc6rta cespan4ura pana josù, scolêndu-slcapusorula 4icé , Itil!Fluturela ! itil Fluturelti!"

Dér déc& jupanésa nu auclik pre copilita, nu era asaCu Fluturela, ela de o data de sub mama, jupaneseI,care-Mdesmierda, se rape le spre lavita, dicenda i eltt: ItiI!itif !"

ApoI copila, esindti de sub lavitA,si tirindu-la de manaling& jupanésa, striga : mama, éca Fluturelti!

A cul escl, tu, draguta? jupanésa.Baétula rèspunse ceva inteo limb& str6ina.

Nu 'Ate vorbi mamuca, cps& Ionehl.Ba nu scie vorbi limba ta, Mete, respunse japan&

sa, intelegêndii acest , ea, si asta clan. incredintandu-sechiar si din fisionomia Métulul.

In momentula acesta intra o maica de vr'o 18 aril,frum6sa, ca i jupanésa.

El bine, maicuta Csenie? intréba acésta.S'a pusa la cale; fmi da

Itl da ié pre Rucsandita i ducetivé de véjucati prin cerdacil cu Fluturela Copiil

Ii da voia? repeta ea éras1 catra juna maid.Ala, jupanesid.De-I alp, sa nu perdemil timpuhl! Barbatu-

met' mi-a scristi ca nu mal departe deck poimanl are saisbucnésca resdia... E 'vreme Inca

Ala, sà ne grabimti, a& nu perdema timpula!Manevoiti fi acolo, sipoimane, ajutandu-mi D-44, téra-i min-tuita çi barbatula d-téle, jupanesica, scapatti de pri-mej di a.

0! maicuta! draga ! ti'o tiné insénatt fapta asta mare! Apol dinteuna sacriesii ju-panésa sc6sa unt rîndu completti de straie de ale séleimbraca cu ele rapede pre maica.

94

Alta, escl de totd frum6sA ! niel Ingerit nu ti-argputé resiste.. Privesce-mg, bine! At fermeca cu albastrit01 °chi nu numal pre ung pècAtost ca d'ansulti, dér 0pre celg mat mare imp6ratg!..

Ore m6 p6te cunósce cine-va? . ..Nime, cAtu-I lumea!Niel?..Cine, Veleli ?Ah! m6 rogg, nu mal rosti numele lut celg ...Spurcatg... de ce ?... Din contra, lasAsl-lg rostescg.

Haide! a te vedemil ! Acura ti-e vremea sA-I resplAtesettiello§ia la care te-a adusg...

Ah! nu! nu-mt simtg curagiulti...Incit-lti iubesel, sèrmara mAieutA !..Nu, nu-lg mat iubescg! . . . Niel 6A potd sA-111 iu-

beset', de dud din causa hit, ca sA nu fig arkatA cu de-getulg, amit imbrAcatti rasa. ... Nu! jupftne§icA, nu-ldmal iubescg, dér5, .. . sA-I facit veung r6ti ...

FiA! dér celut-l-altg ?Lut Iliagg? 0! de elti nu-I vorbA ! téra sAraca nu

mal p6to sub ticAloliile lat ... Privesce, pumnarulti a-cesta fórte ascutitti.

Si arétA, unti junghierig, ce-lit ascunsese in sing, subfermenéoa de firti, cu care o imbrAcase jupftnésa.

Alta, strigg li acésta, InfoeatA de curagiulti matcel ,m6rte ! mórte callulut atatord boiert L.. mórte asuprito-rulut bietet molit, mórte lut MO, carele are de Nogita mAnance clilele dragulul meti !

JupAnésA, liniscesce-te! Poimane boierulù' d-téleca téra se vorti fi rèsvrAtitg de prisosti, cad multl-

mitA junghierulut Astuta, de icé, ticAlosulg de Malt' nuva mat fi ca sA le sté impotrivA.

Bine! Acum spune-mi, drAgulip,, cum al sa factsA strèbatt pfinA la elg ?

Ajungg' la curte, cenit degrabA sa intru la MAri asa VodA....

Dér de n'org vré sA te lase?...

95

Spund cé amd venitd sh-I scapt gilele de und com-plotd...

Nu cum-va BA fad una cat asta!- De ce?Dér bérbatu-meti, dér attgia boierI pre carl i-al

perde?...AsItéptit; spund aqia, eti sunt indatit primité

Mé uitti la elti galiqti... citi Indaté, mò 'ntrébé ce vréti...eù i spund, fait 8.1-1 numescil pre nime, sélIferéscalele ch-sft n pericold... ApoI mé prefacti, intelegl, cacand mi-ard,fl dragd, afurisituld Apol...

Apol?Eld m opresce, dupé obiceiultiluIcelti spur-mat... Se intinde mal multi; ilti last sé, mè coprindà Inbrate, implantdin inima-1 pumnaruld Asta, ifugù.

A! maid, ! fticu jupanésa, Ingrozità de crudulti elcuragit.

0e? te'nflorl ? Al vré mal bine sé vecji sting8n-du-se éra ta? 854 ve4I in épé, au41 jupanésé, in tépé,pre sotulti Nu! eti fact' treI lucrurl bune ucigén-dult; mantuescd moia, ald 2-lea, bérbatult.nu mal e In pericolti, i ald 3-lea, ed.... et1 sunt resbunatade tradarea luU

Ce cjicI elti?Vel sci alté, daté; haide! timpuld trece... Sà te

védt 86,126.04 jupanelicli,...Und rédvand o priimi la 'Arta =II:astir& tré jupa-

nésa, Inmérmurité de tonuld el put de resbunare, aco-perindull féta cu albele séle maul, IAA 86, clocotéscé inbunuld el sufletd, fortuna de fricA, de grijI i de mustrarlde cugetti, ce innéscuse in eld ideea, ct omoruld ce avésé facil maIca, era cu a sa invoire!

CAPULt IV.

Conspiratoriiintre aceste, éra, care ferbendzi de greutdp i netoc-

meli, pré lesne se pornise de cétre boierl, sub povétuirea

96

inriurirea cea puternicA a luILupu'

era acum gata.FlitcAI, seimenI fugig de la Domnitt, aproal,sate intregl aqteptati numaI semnalulü, ca s nAbugéscAasupra

Tómna incepuse a imbrAca natura cu palida sa mantie.Inteo i (a doua de la aioa aceea in care vèaurAmùpre maica csenia 844 juptinésa Suzana, neisbutindù inplanuiù el de a ucide pre Biala), pre cana razele rubi-nóse a le genel 4iIeI, resfrante in albii nourasl de aburlce imprejuratt ca ung brAtt de gazù p6lele muntilorù,

curênda ivire a sóreluI, de o datA codrii din preju,-rulit Tai1orù clocotirA de buciume. Eco nu maI repetadecat nótele apeluluI, nótele care chiAma o térA intrégA ,

obositA de tiraniI s61, la mantuire, la gile mal tericite.Pre cand mal multù de 50 de buciumAtorl megag din

zare in zare indemnail pasulA trupelorti, earl din deose-bite puncturiavélls1 se introlóce inteo intinsA poénA dinaceltl co dri ; acolo, cate-va sute de SeimenI, arcallli sin eta gIsi o multime de junl sAtenI, inarmag de c6se si de top6re,delertail unix polobocù de vinù, din carulti, imprejuruhlcAruia stitéti grAmAdig, inchinandit niereit la pahare,cand intru mantuirea mosieI, cand in sAnAtatea cApita-nulul Lupu.

cApitanulii Lupu era cu el. SeclAndti pe unù trun-chiù e arbore tAiatù, cerceta, In aqteptarea sosireI celorùl-alg boleti cu satele 10111, numéruhl trupelord de careavé sA dispunA.

Ca o razA ceréscii insenina mandra luI frunte, &and seasigura de intinsele sirurl, In fruntea cArora elù nu erala indoialk ca va isbuti s. mantuéscA moqia. Beg,bAeg ! striga elù' din timpii In timpù. Umpleg cupelesi beg in sAnAtatea cApitanilorti BuhulA, Savini i Ure-chiA, carl curêndti. vorù sA soséscA !

SA trrtéscA cA'pitanil !T:Tral...SA trAig Meg! sA trAimA cu totil copill SA ne a:jute

ca sA mantuimù biata nóstrA mosi4 de lighiónelemate IlAmesite,, de lighiaele aceste, cad nu se saturA cA

97

béti sudórea fqel v6stre, dér fuel §i d-v6str5, qi noufinenecinstesctt pana fti muierile §i feci6rele...

S5, mórA! sA m6rA ! urlarg, mil de glasurl totg-de-odatA.

Ala, Meg! dér tAcere! audigvol acele tropote decal. acele glasurl ce clocotescù ca vuetuM de la o sutAde morl la unii locd? ... lea suiti-v, bAeg, efig va prearborl, de zArig, de vina frag de-aI noltril séù niscaldu§manI.

Frag! frag! strigarA malmulg flAc5,1,carl Indepli-niserA porunca CApitanulul.

In adevéra, preste cate-va minute pana fg pAdureat6tA gemó de multimea ticsitA de ostaOffiOranl, earl so-siaù din t6te pArOle, strigIndd : SA trAésci jupftnulaLupu! SA tritéscA Hatmanuld Savintl, jupanult. Buhu0Eli_ jupg,nubl. UrechiA! S5, meTA I1ia0 eu lighiónele lull

CAPULtI v.

Soriat5rea.Pre and aceste sé petrecki in pAdure, bite() curti-

Oa de la Iall, din Beilicri, gAsimil pre unuM dintre cu-noscutil noqtril.

Acesta-I Veleli. ma numéra, cu ochil holbag FAscânteitorl, in momentulti acesta, nisce gr5,mA4l. de banl,pre earl le resturnase pre divanti, din mal multe 61e,M scosese de sub podelele patulul.

16 ala! dicé ehl, dup5, ce tog banil numérag lilegal In pungl de pele i pusA érAffl in óle la loculaknit; ió aglal.. sA fi A gata tog bilniloril,.. li. numal atùs'orti ivi blAstem41 ceea, pe la capétubl térgulul, eiltml apucti drumuM pe la cel-l-altil eapétii... Dérd ThaliaEl ! scape curet va puté!.. and i-amù spusg ierl de adoua.6r5, vestea ce-miadusese GurdA, cA conspiratoril alsA n5.butlóscA eft de curêndil, ehl s'a supérattl Inc5, cAl'amü facutÙ de-a sctipatti din maul o muiere ! Malla urmfi, ce-ml pésA ! de nu-I place sA pórte capuM pe

7,

98

umere, st6 sa-i-lA puna Vasile Lupu alaturé... EA n'amùgustA insa de acésta. Cum vaù sir4 baziindA prin

iute calulA i bine-cuvêntatA fia numele tè'ret a-cestet. din care, din gob. ce =A venitA. m d.ucitinchr-catA de avert... El! p6cat1 numat de cum-ya Gurdá mi-afi facutA la manAstire tréba cu care l'amA Insèrcinatil§i n'aqt avé vreme sa. . . Mare p6catti art' fi, cad eaeste frum6s1 de totti, se 4iee! §i érA halalA de arAisbuti la ea Gurda cu scrisórea ceea ! M'a§1 fi duel etinsumt s'o intalnescA la monastire, dér acolo-1 afurisitacea de calugari0... i de a§1 da ocht cu densaapotmi-arAstrica totù planulA pe Mug& juptinésa.

Cine-1 acolo ? striga elA de-odata, aulindri nilcepasurt in tinda.

EA, Maria ta, eA, robulA Mariet téle, respunse unAgla4A grosA §i seitiIiitort ea unt card neunsit

Tu escl, mat Gurda ?IntrA unA iganht uritA, buzatA qi negra ca pècatulA.

Ce e§t1 aqta, de oparitA? intreba Veleli, vèyndA,1.6a ingrozita ce facé tiganulA. Acesta se aruncA ingenuncht, cu f4a la panAntA : Orn6rA-m6 Mariatal.. FA ce-I vré cu mine! .."

Ce-at facutti, cane far& de lege?Veleli presim0 o nenorocire, dupa fioril cet reel ce

fiA-care cuvêntA aid tiganulut, i trecé in inimA; ce at fa,-cutA, talharule ?

Maria ta amA perdutA...Al perdutA scrisóreal un' A MinistrulA. resturnandA

cu piciorulA pre tiganA, care-le se bu§i cu capulA de 110.0m6r6,-m6! Maria ta...

Velell r'émase ganditoriA o clipa.MiWgct! striga apot, mintert! n'at perdut'o, cane

de .tiganA, at dat'o hit Lupu... Spune!ca de nu, te ucidAca pe unA cane ce esct

Tiganulti, marlava unélta cu care se servia Veleli laaducerea in iraplinire a ort-ce pofte i planurt tical6sed'ale séle, pentru intaeaqt-data "Ate in viaja hit spuné

9 9

adevèrulii, can& amenintatù de palosulti luIVeleli, 4icétremurandti. de Ma, ; St/panule! milostivulet .. 4c111spunù" toemai adev6ruld: n'ama perdut'o..,

Ce-al fAcutù dérti cu ea, tidilosule VTiganulti era se respundl, candunti neasteptatù per-

sonagiti respunse pentru ea din tind6, :17u! n'a perdut'8, eg,c1 ét&-o la mine.

GlasulA acesta era alt. Vorniculul Vasile Lupu, ea-rele intra pe eand Veleli rernAsese funiti,rmuritù inpozVa sa. I.upu iqI, indreptl de la pragulti uqeI si-néta spre Veleli.

Jost paloqulti, off te obonl pre tine jos, tietilosule Istrigit elti cu unù tout"' a§Ia de ameninVitord, el ticAlo-sulul ministru niel-o minutAr nu-I trecu prin gásna sg,se-'mpotrivéseg, vrointel lul.

ApoI dud greculti fu, desarmatii, Lupu scotenda dinbrat o carte :

Ascultl, strig5, elù, eu unit glasii cumplitù:

,Jupanda VornicesA I

,BArbatuld d-téle, Vorniculd Vasile Lupu aflatu-l-amd domnia»ndstrA el ambla sá facl svdne asuprd.-ne; ded étl el DomniandstrA cercetat'amd de eld in t(StA Ora sil'amd aflatdunde este,»si otArit'amd credincidsel neistre slugT, lul Logof.-Veleli sd.-Iti»prindA si s5.-1 taie nasuld, dupre cumit se face la toV acel ce,AmblA dupl Domnil; insä éta el asérä prinsu-l'a pre bArbatuld,d-le, pre Vornicu Vasile Lupu si poi-mane, otdrit'amd Domnia,m5stril slugd néstre LogofdtuluI Veleli sA-T tale nasulti si ure-,chile. Dér d-ta, jupandsl, décl vrél, po/1 sl-lit mantuescl de»la acéstA a m5strA dréptA urgiA, viindd singui A la curte sa do-»vedescI dumisale BoeruluT Veleli, precuma el bArbatuld d-téle»nu-T vinovatd.`

IscAlitd : Alecsandru Iliafil.

Talharule! strig5, Lupu, dup5, ce eeti acéstl Scri-s6re, talharule! .. ce InsemnézA acést6, carte?. . AcumildegralAs&-mI spuI de ce fAcég sa-naI ving, femeea la IV...

100

la domniA?... Respunde, slobodit sin4a In tine,clue fArA de lege !..

Niel-odatl, de eftnd mamá-sa flit nAscuse, Intrro orAde mama a lul asupra Moldovel, Veleli nu tre-murase de gr6zA ea la aucjirea acestel porunci, sine quanon, prin care i se cerca tamAcirea scris6rel aceleia,pre care cetitorulhi sperd amintesce cu ce chipùfa iscAlitA de Ilia§d.

Jupfine Vornice, 4icé elt, tremurAndit fiA-care eu-vêntil; aibi milA de mine, sA nu morti in térA

nu-'sù vinovatd!.. MAria sa VodA a trimisii astA scri.s6re, dupre cumii ett nu qcill de ea...

MintescI. neruqinatule! . .

Pe D-cleulA melt, mè jurii!..MiMescI, fér spurcatA!..De ce 'lid cA minescü, jupfine Vasile? Pe viult.

IsusitSfarqesce Sc61A In picióre, ml Gurd i spune-mI

aicecemi-al spusit In drumi, unde mi te-ami prinsù . .Tiganula se ridicA, Erg, nu rèspunse.

Ce al? adaose Lupu...MAria ta, eù' famù

Greculù' Veleli êI oprise pinA §i resuflarea. Ca sus-pendatit de buzele iganu1uï, elii aqtepta sA-111 audArostindu-I sentin0 8611 mfintuirea.

Ce mi-al spusiil strigA Lupu,_ In nerAbdare, ve-gênda cA iganulü se-'ntrerupse de-o-datA : urmézA! cApre legea mea...

Lupu nu bAgA de sémA la unit gestit ce greculit fAcuIiganulul, pe furiqt, unti gestt fórte insemnAtord, cares'arti fi putubl traduce prin : nu apune i foils.' da banImu411

Ami spusit, urmA In sfArgitil iganulú, nedumerittIn alegerea amenintArilorli de mórte a le lul Lupu, ci afAgAduintel de banI a luI Veleli; amtl spusd cAMAria sa..,

Cine, urlA Veleli, rezemAndu-se de o laviO, C@era aprópe de

101

Nu, Maria sa Voda m'aMintesci, talharule !... adev6ru1a, ofi nu mal ve0

alta s6re ca acuma resarinda! adaose Lupu, pe frunteacart& se juca in acelù momenta o raciä aurita, ce sóreletrimité prin o feréstra nalta, ce lumina intunecósa lo-cuinta secreta a Ministrulni. Tiganula, orl-cat de incu-ragiatt. se simtise de gestulit cela sublima alit luf Veleli,incepu sa tremure ca vérga, la amenintarea lui Lupu.Ela se asOrli 61.41 in genuncht i incepu a sarutavgrfula incaltamintelora Maria ta!ria ta! aibi milL.. amü copilalt! .

Bietula Vornicula, care, o clipainainte, in culmea fu-riel VI-a indignaril qtergea sudorf red de pe-'nalta safrunte, elf', la cuvdntula de copilap, simti leqinanda dininima luf i f uri i idignare ; suvenirula copilaqilora selse destepta, o amara, disperare i obos616, i cuprinserasufletula, incatit ela nu maiavu putere s ina sinéta inmama; ea cagu pe podéla tarinda cu dansa cea mal depe urma scantee de mania din mima lui, i ca una omace se ingrozesce de fapta ce era sa faca, êl ascunse cu&were capula in manile sale cele puternice.

Alma trecut'o la rèboji i pre muIerea ta! urla deodata la feréstra, pe din-afara, un-a glasa care de§teptaea cu o lovitura de pumnalt., pre bunulit Lupu.

Baptiste nu mal era in camara. Ca fulgerula eilt pro-fitanda de abaterea lufLupu se lirapecjise afara. Acumiifug6 spre curte in fuga ,mare, ne-atingenda pamêntulù

resturnanda pre tot1 eel din calea sa.&Ai Capitane! Aidema ! s6rele-I sust., striga unit

seiment,icare eqi de sub garliciula une! pivniteIncleqta bratult. seit de ferit asupra bratuluI lui Lupu,care se pregaté, in renascuta sa fin* sa urmeze dupt,Veleli.

Ai dreptate! respunde ela, simtindu-0 mima saIn prada setel de resbunare EA a datorintilora ce nobi-lula 861 sufletit i impunea; al dreptate ! inainte de t6temo0a ! i incalec,Inda pe roIbulii ce-1 prezenta

102

menult., dispAru ca, o sAgétAl avêndù pre seimend ai-napoia sa.

CAPULt! VI.

Una din dilele cele frum6se ale Moldovel

Cate-va ore dupA acésta, pe cand s6rele se rAdicasede veo patru su141 de la orizonA, Lupu era drA§I cu alAl, pre cari4 pArAsise dandii de G-urdA, carele, séù defrica sagetel, ski din indemnulti a catorA-va iubiele. idiiduse scrisórea, prin ajutorulti cAreia ticAlosuld Velelispera sA isbandéseA u marlavele séle planurT.

Ce mArétA i impozanth' adunare gAsimii noi acuma,nu mal multti in pAdure, (MIA in gesurile i culmele cese Intindii Intre ea i politia DomnéseA. Ce maree de ca-pet e ineununézA, sórele cu aur6sele lul raze!..

IndatA dup6. sosirea lui Lupu,carele era alteptatti,semnaluhl de purcedere se da, iér acesta poruncesce malantaiti sA se facA rugAciunl. Unti preotÙ b6tranti incepesfintirea apel. S6rele aurindti albele barbe ale b6trani-loril boieri, lucirea sclipitóre a sineOlorti, a top6relorti,a c6selorti, solemitatea eantArilorti religióse, fAcé din a-céstA adunare ea nisce legi6ne cercad l cantanda mArireacopilulul din Vitleemil, cantandti dreptatea i pacea ,

pre care ele avéti 0, le restatornicéscA n lume i sA lerésbune. DupA mantuirea cerimoniel, dupA ce apa ceasantA, plouä ea o pl6e de aurti asupra capeteloril grA-me4eI qi se shrutA crucea, Lupa inoranduesee irulù tru-pelorg; apoI de pe tulpina unui arbore réstuYnatti,grAesce aqia:

7)Boierl d-v6sVA qiómeni bunl ne-a adunatapre nol top: aka., ca sälmplinimù voia lul: sA restator-nicimù puternicia 'mo§iel n6stre Boierlfrag! scopulil nostru e Anted D-411 ne va pov4ui sAscApAmit mo§ia din ghiarele asupritorilord, aft ne vaajuta s spAllnati petele ce aceia aü impusú numelui

103

multora dig noi! In tine, Dómne, amA nitajduitti, §i atremuratti du§manulii meti! "

SA m6ral sa mora Ilia§ti, urlit lirurile, intrerum-pgndA pre Lupu.

Ascultatl! urméza, Vasile, ascultatl: D-deA nuvré mórtea p6catosulul; erutare, fratilorti, pana §i pen-tru Iliaol! o cerd de la vol, o certi in numele lul D-deti,carde in alt-felii nu va bine cuvénta FAlintele nóstre!...

Ce-I de faeutt, déra? intréba mal multe glasurI.Sii &iamü a face tóte cu binele. SA mergemA, bo-

ierl, cu totii. la Ilialtigi sa-1 spunemti din partea t6ri1 easá ésa din scaunti ; iér déca nu va vré, déca va avé ne-bunia a face ameaintarI, atuncI,. boierl 0 fratl! sangelecarele se va v6rsa fici, asupra lul li a némulul lui.!D-deA ne va ajuta! .. Cat pentru mine, sangele meA, deva trebui, gata voití fi alti v'e'rsa, (Meg, cu pretulii lul seva puté, crutandii bratele v6stre numer6se, care atat tre,buescA mogiel, sit se dobandésea mantuirea el...

Ala, allai. striga mil de glasurl; sa móra, atuncIasupritorylti!

Sa, mora Veleli qi tog eel-I-al-VA urla altel;irurI.SA mora atuneI necinstitorulti numeluI metí! striga

gi Lupu.La acestti strightti totI boieril se indesuira in jurulA

luI, cer&ndù sa, se esplice, ce insemnéza, strigarea acésta.ElA le ar6ta, scris6rea sciuta, le o citi, le spusg vorbelegrozave, ce Veleli i trimise fugihdA, Cu cate-va ore malIn urmit..,...

-2 Sa mora Veleli! SA mora! striga toti boieril infu-riatI la audirea acestora.

Sa, mórk Veleli!, striga Lupu; dér, boierI, déca vavré cu binele A parasésca mo§ial

Ce 4ie0 intrerupsera eltl-va boierI ; dér péta nu,melul MA?

Fig! numele meA va r6mané p6tatA. EA wig cataFin alte miz16te sa gtergA acea péta, adaose elti, poso-morandu-0 privirea; dér elti va trai !.. Aicea nu suntetI

104

adunaj s r6sbunall pre Itma singurd omti, ci sli, man-tuitl mofitia intréga. De vetl puté face acésta PAM v6rsarede sftnge, crutall nu nilmal pre Veleli gi pre MO, dér§i pre totl Ast-felti D-eleA ne va ajuta de a-pururea !... Acum, boierili fra0ortl, aidema ! Timpultitrece... i fid-care minuta ce perdemll in de§ertti este oarma ascutita ce amA puté da in maim asupritorilordnoqtril! . . Aide0 boierl! AidetI baietl! Buciumelesunara. Strigatele de ura i tropotele cailora clocotira,inca multe minute in codri, dui:A purcederea glótelort.

CAPUL VII.

Grecil

timpfi aeuma 06, ne inturnamll in cámara acea dincurOle domnesel, in care amillasatti pre MO. Vela., carescapase fugindti de furia lul Lupu, alergase sá vestéscalui Vocia, cá rebelil, de earl ierl titi insciintase, sunt a-pr6pe de tgrg11, at. Inceputd a se ivi

La augulti acestel scirl fliaù inspaimgntatti, ea qidud ar fi vNutù ridicata vr'o arma gata d'-a cad6 d'a-supra capulul lul palidil ea céra galbena, cu glaseimal de totù stinsti, intrebase pre Veleli, ce-I de facutil ?

eleli statuse pre gIndurI. asteptl, Ma'ria ta, res-punse elti apoI; sá asteptl ea sa, vecil nu-I puté sa-1 li-nisceseI cu euventubl, orl cu frica.." De cum-va tevor lasa, adaogea citi, in sine, de cum-va te-ora lasa intronil,m'olginturna i ea; de nu.. volti stapâna atunceaIn locti sigurA.

astepttl? dér jileIe mele, draga Veleli ?..0! el n'orti cuteza!S'apoi, mal la urma, in-

&um"' norocti!..it6m1I (Mr fti tu cu mine, draga Veleli... Sá scil

de-ohl nape, qi din cursa asta, amtisa te faca omulti mktmal maritti....

Mal bine celti malFia! alIa dérá r6manemt.?

105

HAI... adecA,.. MAria ta... ell credii cA.. mal bine...Ce? 0 tu Veleli vrei sA, m6 pArAsescl ? Tu tre-

murl mal tare deal mine, numal a:tiara la ideea dé ar6man6...

MAriata,

volt cA el potb. sit m6 omóre...El bine,d6r el potti sA m6 om6re FA pre mine!..

Ala... numaI el pre MAria ta potit sA te.... omóre...dérA pre mine... V&41 Maria U.,. ar fi mare pècatti sArnorii tocmaI acum cândfi am douò treI pArAlute....

Apol ce-I de fA,cutfi ? ..EA unulfi, nit cA, fugg, fugi unde m'ortt duce

ochil !..SA, fugimit, sA fugimfi! cA nu-I de luguitti cu

lde...Cum? Maria ta, vreI sA fugl?D'apol bine, ce? ti-al schimbatit othirea?

iretulti f¡i mAr§avulti Veleli v64u cA nu era chipti dea face pre Ili* sA r6mAe. Scopulti pentru care elf' arfi poftitfi acésta, cetitorulit credit a l'a Intelesù acumdin convorbirea lord.

SA fugimti dérA, sA fugimti!.. li cást mal curtndti,r6spunse elti apoI dupA o micA pausA. Oh! MAria ta!déruncle vomit mal gAsi o -térA bine cuvêntatá fl,i bogatit caasta? adaose elfi suspinendti.

A.§Ia, dragA Veleli... unde volt mal gAsi o térAunde sA fiti Domnfi F;ti. In mArire... Dér s'a sfArlitfi, Ve-leli; gi unul idicliti 04 spunA sg, mi se gAtéscA xMva-nele...

D6r odórele le lall aicea, MAria ta?..SA le strIngemil, Veleli... Aide, ajutArral.

ApoI VodA aduse din mal multe cAmArl totti ce gAside pretti, fAcu mal multe legAturl grele din ele, implumal multe pungl cu banil ce avé gata; apoI, dupA ce lepecetlui: Acuma, Veleli, po# sA, clicl sA mi se ght6-sc A rAdvanulit.

.

Nr cu pungile ce sA facl, MAria ta? intt6b6, mi-nistrulit, neputêndull deslipi privirile de la ele.

106

--, A! chiamit pre cine-va sit le dab. EA le avecie in AA-vanti...

Cum? vi Maria ta al face una ea asta?.. A malscie lumea eh, al banl, ea sa-fi. Os& inainte, vi... Dale 'nc6ce, sa le ducll eti singurehl. i fara a mal asceptapriimirea hit Iliavii, ea uml zmed, ro vii de placere, urea,pre subtiorI pungile vi evi neputênda aseunde un zimbetade multamire, ce se desina in co10v6rele buzeI séle.

ApoI mai multi& de dou6 ore se scurserk vi Veleli nuse mal intorcea.

De °data Maid aucli multime de pasurI pripite princorid6rele curtiI, vi curêndll, in camara unde se afla, na-buvira mal multe sute de grecI, intrebuintatI, in servi-ciulti domneset servicil care se marginea: sa d6rma, samanance, sa bea vi sa adune avuOI, pe cand indatoririle,ale carora nume le purtati el, cadéil in spetele a vr'ocap-va moldovenl, ce mal r6masesera pe rang& curte:

Aman! aman! Maria ta, striga ca totil pe limbagréca, aman! Ora s'a rescu'ati1 L. Maria tal.. O sa nemanance clilele, canil ceia de OranI, ca aü venitti vestea striga prin Ora ca sa mora greciI!..

Uva se deschise de null idicliti imbracatti in rovilvi um1 téranti intra tarindu-se mai =ha pe beano'',vi Wanda dup§, ell.' urme de sange....

M'a ucisti!.. Maria ta, a fugittl L.Cine a fugitti.? strigara totti de o data totl grecil.Jupanulii Veleli .

Veleli? cu baniI mel, striga Domnulti... A trada-torule!.. i se ltisa desperat4 pre cap6tulit clivanulullinga care staté in pici6re.

Velelil murmura éravI greciI ingrozitl , Veleline-aii lasatil !...

Cate-va minute in cámara aceea nu se mal aucjirit deeat bataila cele sgomot6se ale resuflareI grecilord vi ge-mutulti t6ranulul,carele pet6ta minuta se fad mai slabil.De °data nisce strigate prelungite vi ea de mil de gla-Burl venite din apropiere, str6batura in cámara, vi des-

107

teptarA, ea cu o ascutitA lovire, ImmArmuritele inimlale celorA de MO, caril totl se repegirA spre ferestre.

CAPULtf VIII.

Rësbunarea poporului.

Asenienea lir6elord celorti furióse, ce rApegindu-se dinmuntl, restore' totù din calea lorti, tail ce le impedecAcursulA, este poporulti chnd furia-14 guvernA; atuncIelA nu p6te fi impedecatil niel de cel mal respectati leftaI lul, niel de gurile de tunurl, ce arA improlca mórteaintre §irurile lul, niel de baionetele ce arA resturna §iru-rile naintaqe li, zidurI de care se turtiati altA (tat& ghiu-lele tunulul, cadù" sub top órele lul; temn4ele in care ge-m6i1 mil de criminali§tI li de nedreptA0p, cadti ca prinfarmecA, numal la amenintarea a efttor-va sute de inlldin poporti, cadti, se prAbu§eseti, sub puternica lorA re-suflare. I...

StrigAtele ce Tlia§ti cu al sèl aucliserA erati strigAtelece vêntulü adue6 din strigAtele sabatiee, ce scotia lirurilerevolutionarilorA, intrati de tag multe minute in Varga.Fruntea acestora, formatA din SeimenI qi boierI, era a:cumaprópe de curte, pre cand c6cla ski mal bine glóta nielintrase in ora§ti, intinciêndu-se pre acolo pre unde astAcjisunt Neurarii §i pftnA sub Miroslava, atta de mare eranum6rulA satelord ce alergaserA BA mftntuéseA téra.

Veo 50 de stânjinl incA de .cAlAritti §i boieril avé sAajungA la DomniA.

Cftndù' de o datA unit strigAtA, carele se prelungi dintóte §irurile cele mal indepArtate pftnA aprópe de boierl,i opri pre loci'',

SA mórA! SA mórA! striga §irurile de 6ran% dinurma seimenilorti.

Ce este acolo ? strigft Lupu; ce este acolo ? Lodi!Loot"!

Locti, MO: ! repetA dupA elti §irurile de seimenI, in-desuindu-se unele in altele, ca 0, deschida trec6t6re ca-

108

lulul lul Lupu, carele vroia s'alerge spre puntublmide ventubl aducé strigate sinistre, hohote grozave,sarcasme ne-auclite!

Curêndti. Lupu au4i acele glasurl mal de aprópe Sa,-1taiemti. nasulti ! striga unil. Ba urechile! urla altil.

Nu! scedemù ochil cu sfredeluhl! cä a§la asemi eilt ochil bunulul meti.! SA-111 Intepanib.!

S1-111 ardemt! Degéba, baql, ca nu arde ca-1vêrcolacl! ha! ha! ...

Ce naiba stal atta la vorba, mill Barda? Da-I cumaciuca 'n capd! Ha! bine! da-mI acum urechiastInga, , . nu Yréil cea drépta, cg, pe cea stanga, a taiat'oelti tataluI meal

Lupu presimti o grozava, vedere §i se infiorft.Ce estel 6meni bun', striga ce este ?Ce? ... nu scil? r6spundtt mil de glasurl : l'amt

gabuitti ascunsti Intr'unti gfirliciti.Pre cine?Pre tálharulii carele ne-a mâncatA bunulti, mo§ia

cjilele la atilia Pre Veleli.Pre Veleli? LocA! 6menl. bunI! 1°61 Capita-

nulul Lupu!Lodi Capitanulul Lupu! strigá i seimenil din ur-

Dér multime,a stApánità de o singuit idee, de res-bunare asupraluiVeleli, era surd& la asemenea porunck

cu urechla la panda, ea cerca sá prinda orl-ce cuventilgrozavtt ce vin6 de la c41-va stênjinl mal departe, cu-ventA pre care Iltt repeta cu o via mulOmire, rigêndllcu hohote grozave.

Calukt luiLupu 1.71 mulca zabala i improlcamea cu t6rIna, In nerabdarea sa. De o data ung hohotiidiavolesdi se intinde In gl6ta indesuita i mil de glasurlurla ! mie, unii piciorutin

Unù degetti macarti, mie!Ochii lui, dati-ml!Capulti! capulti.! punti icea in cósh!...Ha! ha! ha! a peritil. fiéra!

109

E pré tIr4ia, gandi Lupu, la auclubi acestorù stri-gate glbatice. $i in faptA era pré tIr4it, eAcI, chid dupacate-va minute, gramada indestulata de cruda el Bete deresbunare, i facu loca ca BA tréca,, ela nu gasi in locultiunde urmase scena, deckt ate-va pete de sânge!... Tottrupula luI Veleli, bue4ita de popora cu top6rele, era111101-OM pre la sute de Otani; unula avé in c6sa unapiciora ala lul, altula capula cu ochil holbatl vi limbahare dintl... ista o urechia, cela o mâna!

Grozava e resbunarea poporulul, dér orl cftt de gro-zava arare-orl este nedrépt5,!

0! nestAtAt6re §1 niel odata ineredintate lucrurilelumd! cum vrastéza t6te li turbura li face lucrurl im-potrivA ; calla cu cale este a fire hie& eelora mid dereel mal marl, iér cursula lumd aduce de multe off,de este grip, celuI mal mare de cel maI micl. Ferieigsuntii, Crail, Impèratil qi Domnil, earl domnesell alla,04 nu le fla de ce i mai mice nice o data silet."

Eta ce eugetarl sc6te din inima lul Miron Costin, re-volta, Vrel in contra lull Iliaqa li déc6, spiritula secululIn care viquia Miren, lit facuse sa cliel ca cu cale estea fire Mc& celora maI miel de eel mal marl.," ce leep,frum6sa, ce leclia nu da eli celora marl cam]. adaoge :r Fericiti Cei carie domnesca a§la sa nu le fia de ce i mal micesila."

Acuma sa reapucAma nara0a astra de unde amt. 1A-sat'o.

Lupu, bunula actstii sufleta a caruia raftnia niel o-datA nu ail fi mersù Oa, sa intinda morta niel pe celamal inverlunatil dulmant. alt. BM, Lupu se mfihni presteséma, v6Onda scenele aceste crâncene, qi intoregndu-secatre boieril ce-la altepta : nD-Ileti a facuta drepta-tea sa! (lice elti : Veleli a fosta bucaOta de poporal....fiti numele Domnulul bine-cuv8ntata! "

Intre aceste boieril sosira la Domnia.Lupu in fruntea tuturora intl.& .ln curte, socota de

prisosù s :a spuna in ce stare aflara el pre 'lima.

110

M 6 rogA, d-v., boierl, ertati-m6! striga eli, impre-unA Cu toti GreciI, aruncandu-se in genuchl.

Mal multi boierl hohotirl la vederea porumbatecelortifete ce schimba aces., MIA Lupu i privi Cu rnaniA; apolcu blandete cAtre EEO :

D6mne! i 4ise clii,téra a nàbutlitA In oraqA; cu topridicatA asupra MArieI téle, ca sA-fi repunA 4ilele ;

ascultA cum strigA In tóte pArtile pre Grecl !In fapth, ostaqii çi poporulti grAmAditti prin ograda

Curtel §i pre tóte ulitile, i pre campA, chiuia i strigaDA-ne, D6mne, pre GrecI!"

trA aceqtia in genuchl la auclulA turbatelorti acestoriistrigAte, incepurA unil a plange, altiI a sAruta póleleleboierilorA strigandA : Amami! Amanti!

VodA 1liaù insA mal incuragiatA de tonulti celti plinAde bunAtate cu care vorbia Lupu, sculandu-se, clise :

Boierl d-v6strA ! décA se ridicA téra asupra Greci-lort i asupra mea se ridicA (1) ; ce-1 de fAcutA?

SA lavitéral s'o lAsati! strigarA cal-va boierl deabia stApanindull mania.

Bucuroql! pré bucuroll, boieri d-v6strA, respun-serl IliaqA i toti Grecil, a cArora vinete fete incepurAmat veni la auclulA acestorti cuvinte in colorulA fesuluIde pe capulii

Dér cum vomA puté egi teferl, adaose IliaqA.MAria ta, nu te teme, féspunse Lupu, noI te vomit

insoti... sA scilMAria ta cA poporulA nu te ur6sceMAU cat ur6sce pre d-lorti i pre bietulti rèposatultVeleli...

Ce? a muritA ! intrerupserA MIA i Grecil.L'ati sfaliétA, tèranil !D-4eti mi-a rèsbunatù m6rtea, strigA unA

innAdulitd, dintre Grecl.Apoi und bugiri ca i camd arti fi cA(futA nisce

plumbA pe podele, succedA unA gemetA lungi, 1-apo1

(1) Vec11 Mironti Costind, féta 264.

111

tacerea. Boeril totl IB1 intérser§, privirile sprede unde venia acesti1 gemetil.

Sunt perdutii ! dise cu disperare, Vasile, privinacadavrulto luf Gurda.... a muritil i acesta, singuruhl

carele putea dovedi ea femeea mea nu-1 vinovataL.Oh! Dumne4eule!

ascundé In maul capuliiGreciI uu intaegéti nimica din aceste, ba niel Map"'

insu§I.Ce al, vornie6 Lupu îlù intréba acesta.Ce amt.'? striga acesta, intr'unti momentti de fu-

ria, cu uml tour', care facu sá tremure i maduva dinósele lul Malt.. Ce amt.?. m6 mal Intrebl!.. 0! den'aBI avé mal ântêiù sä luerezii, departându-te, pentrumântuirea moqleI;.de multti te-aqI fi trimisù eú singurtidupa ticalosulti MI de Logof6tti... orI 0-al fi datti sémade necinstea sa-mi

Ucide-hl! 4, ucide-lii! logofete, strigara vr'oc4-va din boieri mal iuti la caracterti, lasa né-mullí p6tatti de désnsulti...

Ba nu, boierI, nu sa-lti lasanati, sa se duel Inplata ceriulul, de câbl pentru resbunarea mea... (qi nusciti de siguril de-1 vinovatii i 61) uciendulti, sa, malatragemil asupra bieteI moBil urgia Por01...

Der d-ta, jupâne strigara fuel multI boierl.EA voiti cauta prin alte chipurl sti-ml spáiì péta

numelul§i 4icendii aceste fruntea lul se Inere0; ochil luI se

posomortra, ; o grozavii, otarIre se Infipse In minteasa. - BoierI! sa nu perdemi vremea In vorbe deqérte!dice elti dupa eftte-va minute de tacere. D-ta jupfineUrechia adu aicea cAte-va sute de seImenI cu sineOle

al B61 off eft i reasigurasera vorbele luíLupu, la au4ulù de seimenI cu sinetile gata, recOuraérABI In spaimalorA cea d'anta. tra Lupu apropfindu-sede feréstra se adresa catre

112

45men1 bunl 1 a.va-I cA noI amt. venitt FA mântuimtmolia de GrecI.

Ala-I! aqIa-I! strigg, multimea....Iliagt §li Gecil incept a plInge. Lupu se intérce spre

el: Linisc4i-ve, le 4ise elii.Apol érAlIcatre multime :émeni buril! nu-I mal bine sA nu facemil versare de

sInge, décA Grecil an vré sA ésA singurI din ér5,...Ba nu! sA, mérA! sA m6rA, urlA mil de glasurI, . .

Ala-i! sA &A mai bine cu totil! strig1 cfin-va malmoderan.

El bine, boerl, ce-I de fAcutt? se intérce de 4iceLupu.

SA fiA dupA yob, mulOmeI, murmurA mal multl.DupA vola mulIimei? strigA Lupu cu indignare ;

dar multimea asta pre care amil ascultao astAcTI, cfindurgia Portil arti veni asupra moliel, pre nol ne-art b1A-sterna, cA, ami ascultati glasulil furid séle celeI tur-bate. . . Nu! boierI . . . Suitu-s'all cfite-va sute de sei-menl acole?

El stab.' in sail., respunde UrechiA.Bine. Apol, cAtrA Ilia§t fli Gred:Ascultaff! poporult vre mértea véstrA; noI insA

ye putemil mântui de furia, lul décA acuma de'ndatAveti jura cA, nicl-o-datl nuli cAta, nimenl dintre vol, sAfacetl refi terei acesteia, pe langA, TurcI... Alegen ! mérteaWI viéta !

JurAmt.l jurAmt, strigA cu to01.Bine! Apol scoréndull ascuIitult seti angeriti, cu

a in manA: Urmati-me, boerl, (lice elti, cAtre tovarAlifBel; urmati-me 0 vol, adAogi eld grecilortl, de voill muriet, veg muri §i vol!

DupA ce toVi elirA, in corid6re, Lupu alcAtui unti pa-dratt de seImenl, a§eclA pre totl Grecil in centrult. luI§i elt cu boeril in frunte, eu arma in mft,n5,, dAdu sem-naluli de mar lti li cob orirA scArile curtel strigAndt : loci' !loct! . . trA multimea ce o clipA mal denainfe aril finAbuflitt el rumpA pre GreeI sub gura a mil de tunurI

113

macarti, multimea cumtt ulmita de fapta luI Lupu,pre care ea no putea intelege, se dadea in Wild in Me-cere, ea sub puterea unul farmeell.

Ast-felù Lupu isbuti a eqi ea unti bung marinaria, careprin mijloculù valurilorti turbate ale océnulul, guvernavasulii set.. Curêndti el vonl trece qesuld Buhluiulul,ce geme de multime... Éta-i aprépe de Monastirea

Dér intre aceste ulmirea cea dintaI a poporulul faculocti mad furil neaugite, pana i asupra luI Lupu. Sar-casmele i injuraturile incepura a ploua asupra lul .Curêndti ori catii cu detunatorulti seil glasti strigalo cii! vibrandti in aertiarma sa, nimenl nu se mal dedeaIn laturl, ei mal alesù navalia asupra patratulut Pecand intre aceste Lupu, in sbuciumare-I nu gcie de tre-bue s poruncéscaseImeniloril sa deacu sinetile in mul-pme ség de a lasa pre GrecI jertfa furia glételorti, de°data, unulti din multime, ea unù glonte se asvarle, a-supra eareulul, ltí sparge, se rapede asupra lulIn repegiunea salii apucti, de manta i dreg, al4 tartdupgi, sine; mai mulp altif ineuragiap de fapta acestuiase rApedti dupa Déra Lupu e acolea, le arétaarma sa araenintatére, apol ca unti leti se rapede asupracelul ce tarelce pre Ilialù... Acesta ingrozitti eérea a OAmal lute pre Voda, dér remane numal eu o bucata dinmantaoa lul in maná, cad top G-recil lii tinu de ceea-lalta parte... Eiti fuge i când e destulti de departe deLupu, carele-li urmaresce, scbte din bragunti osti, unù'fluertí de piciorg, li rapede asupra acestuia! Na! urla

na! morl de osil de Grecti.., déca, a§Ia, dedragl, morI de osulti lui Veleli. i sangele galgae din ranace bietulti. Lupu a primitti in frunte, elti se cumpanescdsa cada . Irish' nu! elli ti terge cu manica straiu-lul s611 sangele de pe f4a, reaqéza lirurile patratulul,da porunca seimenilorti, in auclulfi tuturora, fsá dea detata de s'arti mal ispiti cineva sa sparga patratulti.

Intre aceste cerulti se acoperise de non l grel ea8.

114

curgncla o vijelie gr6znicit precedA o pl6ierece de t6mnA, carea imprA§tiA pre mal mul0 dintre in-ver§unata multime. Cu t6te aceste cel mal furiosI setinéti dupA cared, injurandil nu numaI pre VodA çi Cu.aI lul, dérA pinA i pre boierl.

Orl efitÙ put6t selmeniI impune respectult, i orl cAtde bravt era Lupu, elti vèclu bine momentulA cAnd denu va avea recursÙ la alte mijl6ce, tot n'o sA isbutéscAa se6te patratult din pericolt ; deel, dupA ce loptesc3ceva la urechile boierilorü, i6 cnlulü unuia dintre eIdAndu-se cu veo gece paÏ in urmA incepe a striga :

ámenl bunI! nu lits4! ati maI remast GrecI inTfirgii!.. Aut}.41, ci-c5, (lag foal !.. Nu lAsati 6menl bunl!

'Ruda drumuki calulul: loct! 6menl bunI! Grecildaù foct. tArguluI.

In zadart cAtf-va mal qire0 strigii, nu credetfl nu cre-dep. 6menI bunI!

CAte-va minute dupl acésta de abié remaserA cAte-vasute din acea mulOrne nenum6ratA ce inunda sesuhl,cAcl unil alergaserA in tArgt, cregendti 4isa lul Lupu,al0I-acei ce erati de pe la sate, sA prindA Grech... eelmal multi sit privéseA la foct, i r6m6s4a, tAritA in re-pegiunea i indesuirea tuturora. Acésta o prevOuseLupu. CeI remall vN6ndu-se pre putini ea sA pótAdrAsni ceva in contra armeloril seImenilorti séft p6te o-bosip i inghetatl de pl6ia cea rece ce nu contenia, re-maser& i eI cu tnOI de patratti. trA acesta cAnd fu in-desfulú de departe de t6ranl, boieril dadurA grecilortical de al lorli qi de al seImenilort, i numindfi din a-celtia o escortA numer6sA Cu poruncA de a nu 16,sa preVodA Iliaù sA fugA cumva la TAtarI §'apoI sA vinA cuurgiA asupra Orel, dupA ce gict, boieril, fAcurA acestelse reinturnarA mal totl in Oral.

CAPHIt IX.Dupa fortuna.

In dimin4a 411cl urmAtóre, unt sóre ealdt. succed&

115

furioqilorti non l al furtund 4ileI 0 a noptil trecute; o li-niqte adáncit in oraqiù qi in cámpurl succubi inverqiu-natelorti striggte a le multimel turburate de setea res-bunáril...

GrámA4ile sAteniforti, rigênclA acuma de gluma Cele trase lerl Lupu, gluma pre care, de n'arA fi profitatù'elii sá, se ascundl, arti fi plAtit'o cu viéta ; acumA, cjicA,el ri48ndii se tragti pe la satele lora ; atftta-1 de lesnede a indestula setea de resbunare a poporulul, pe candsetea asupritorilorA luí, setea de avutil, setea de mg,-rire... mi cu Angele unul tieálosti ca Veleli, ad, nicicu sangele a mil de dreptl, ce cadA jertfá lora, nu li semal potolelce!...

Insg, sA, trecema de acum asupra uncí (IN alla defortun6se rti grozave, dérù Ili frum6sá, in istoria orl cti-ruI poporti.

In diminéta 4ileI urmiLtére , in aceeaql ciimará carefusese martorá orgiilorti lul IliaqA, tosi boieril tèrel,marl 0 miel, presidatl de mitropolitult 0 de Lupu, ti-TIM data : pre cine vor 85, alégá de Doran&

O multime de glasurl incepura a cere pro VorniculdLupu, dér acesta, cu fruntea legátá, din pricina ránelséle, cu fata palidá tli cu unù zimbetti amarti pe buze:V6 multámescii din. inimd, curatá de alegere, dérá mar-turii iml e D-4eti, cá, nu mal potù primi márirea aceasta.EA vá propunù sg, alegetI Vodápre Barnovsky, cá-1 omùcuminte vi-1 bung cu téra leOscg...

Atund t6te glasurile furá, pentru Barnovsky, cáruiase otari de a i se trámite o ambasadá din boierl ca sá-lùpoftéscit la tronA.

CAPULt1 X.

0 di dupii mos.

O 4i dupá ce se tinu sfatulA la curtile domnescl, unitomti imbrácatù in straie tèránescI. cu o inaltá cáciuláturcánéscA indesatá pro ochl 10' lega calulti l'Angg, p6rta

116

Monitstird, cunoscutd cetitorulul, apol intra inteo chi-liuSti de langd, pórt.1, de buna guilt chilia portdresel.

Acolea, scóse din chingd o pungA curubiele §i o pusepre pripiciuld hornuluI; mal scóse qi unti cuSitti. Apolintorcêndu-se cetrA beteana celugdriSA, care la intrarealul se sculase de pe divanuld el de rogojinIf ingrozitd, deselbatica lui privire :

Maicd, i zise elti, privesce! acolo avere sá n'opoSi sffirli cat vei trdi ; icl und cuSitti, aucll ? UnacuSitd ! . .

Maim tremura de fried.Nu te teme, make; SfinSia ta poS1 s6, alegl pre care

vei vré din aceste doue; punga veI lua-o cfind 1rn1 velspune adeveratts décd jupanesa VorniculuI Lnpu a (ladde trel septemilni in cóce din Monastire... Érd cuSituld11 va scurta gilele, egind vef tilgadui. .. Alege!..

Intre aceste, cd.lugarita dupá accentulti necunoscu-tuluI inSelesese pre Vorniculti Vasile, pre care de maimulte ori avusese ocazid de ald audi vorbindd cu sosiasa, când e§ia cu ea pe pórte,, ca §i cu vr'o trel septemlnlmal in urmd, s& facit cate o mic5, preamblare.

D-cled se, te ferescd! jupftne drage,, de-a face undpecatd ca q'ttista... mal bine edSi-oid spune totd ce said,In frica ceruluf!...

Haide! acum, degrabii,!..Sunt clte-va 4ile de cand jupanésa s'a dusti cu

redvanulli nu Kitt unde...Si candd s'a intorsti 2Numal alaltilerl diminéSit.Alalttilerl?... Sil bine minte ?..Prea bine...Der p6te nu era ea? apune!Cum nu? cu fermen6oa cea de firti, cu fesuld celti

albd... o! ea era...Oh! destuld !.. ieSI baniT, maid, qi me iartil,?..

ApoI sArmanuld Lupu convinsil ch ar fi ingelatù dejupanésasa, e§ii diA chilid stringendull fruntea In maul,

117

ca qi cand ar fi vrutil s'o impiedice de a se despica defoculii ce-lii ardé!-- Elli. BMW linga 'Arta cate-va mi-nute, ea uní omit neotarItil. Inca ce drunmi va apuca ;apol Itergênda o lacrima: .,S'a sra'rqitil! murmura elii,cu umi tout. inlacrimatti Ur& fermi'', s'a sfarlitti!...Patria nu mai are nevoia de mine F, a nu potil sa last' celüputinti sèrmanului lonelti li drageiRucsanditel unti nu-me pètatti! ... Sèrmanii copii!... Oh D-4eule! de cetrebuit-a se m6 Insorii, déca nu-ml era menita o viatacinstita, cu muierea meal.. de ce trebuia A lasil copi-ilora mei numai o mama nelegiuita .. Si suspinandfi a-daogi, dupg, o mica pausa :

Nu aicea, ea O. m6 mal véda ea; nu aiceay ci co-lo'n codri L.

Apol tristti Fli obositli, ehlt plecatulburatil spre locullice arèta. Nu facu bag, q.ece pall 0 se Intalni tata'n fataCu o maid, b6trIna.

A! bine al venitti, jupane dragit! strigti ea dupace cu mare luare aminte lit esamina o clipa panA-111. cu-noscu.

Sarutil mana, sfintiei téle..Maica acésta era starita. Va sa (pea, biata maicuta

totil ti-a ajutattilLupu nu rèspunse, cad nu Intelese despre ce e vorba.

Biata maica Csenia total ti-a ajutatA? repeti eamal tare, crepndLt ea n'a fostii au4ita.

Despre ce vorbesci, sfintia ta?Cei te mal prefaci ca nu soil? Nu te teme de. a

spune, cad ell l-anrul datit voia sa mérga la Malt' 0,11ajute

SA mérga la Iliaqtl, 4ici?.. CullMaicei Cseniel ?.. éta cum se tota preface ca nu

scie!3/16 rogil, maica, vorbesce-mi mal lamuritti... cum?

maica Csenia ?Alia, maica Csenia, Imbracata in vestmintele ju-

panesel d-téle...

118

In vestmintele... jupanesel mele? Ab!. urm6z!..taa rogt urméza ?

A fostti. la Iali..La AqIa, ce nu salMaica Csenia Imbracata in vestmintele jupanesel

tilde, a fosta la IE441?.. murmura Lupu, rAspungêndù numica, ce unel cugetarI, care-l1 preocupa. Aia, maialaltaIerl...

Unt suspinù de acele care lasa peptulù apAsatùmultAtimpt de o grea povara and e usuratt de ea, lintsuspint de aceste scóse i Lupu, can(' incepu a intelegeca femeea sa póte nu era vinovata.

DegrabA, Maica! iPara sa'ql esplice gandultcatre calugar4a, rèmasa In uimire, elti purcede cu fugaspre monastire, trece pórta, ajunge la chilia jupaneseI,nu la séma la calult legatt de unt salcamt, intra...

Acolea eilt afla pre unt boiert. attume Constantin A-seni, aceut. onat de casa luI Malt. Voda, care descope-rise boierilora, cu cal-va anI inainte, éra mal alestiLupu, hit Buhulti i &yin, cum-0, Voda avea de gandil,dupa sfatult lul Baptiste, s5,-I uci4a. La piciórele a-cestul boiert 'lace trantitt. Ièranult. G-urda, carele nu-maI cat leqinase la Curtea Domnésca, unde cetito-rult ti amintesce, póte, a l'amti lasatt..Acesta istori-sesce prin cuvinte intretaiete i mal ne inOlese t6te ti-calósele planurI ale lui Veleli, asupra jupanese.....

Cana va4upre Lupu intrandt; eut. se tart pana la pi-ci6rele lui i sarutandu-le Stapane! jupinésa nu-I delocti vinovata... nu! et mè jurt... ca orl ce a gist... ca-Muhl de Veleli... carele m'a ucisù dóra nu mi-a da ceeace-ml fagAduise de Vaulü tagaduitt daunaq.I adeva-rulti...

Nu putu mantui volba. DandulI ocha peste capti,storsti de oboséla de opintelile cu earl nefericitult seanima de vr'o cate-va momente de vi60 ce4 mal r6-manea: striga eft, cu o opintire stiprema

móre pentru totd6una.Bietult Vasile Lupu Induioqatti pana la lacriml de

119

scenele aceste, inabratiséza pre jupanésa, care spune tottice cercase 0, faca calugarita Csenia dóra Par feri pre 61din pericola. Vasile nuera de ideea ce avuse Csenia, carevroise sá ucida, pre Mast'', (Mr fiindta ca lucrulti nu isbu-tise, nu reprosa acésta ci-slimbrMisa copilai1, carl-b1 in-cunjurall.Apol Aseni i spuse cum elt daduse de tèranùla curte, pe dad urma svóna pe sesii, cum acesta lit ru-gase sa-lti aduca pana acolo, sa spue jupanesel ceva f6rteInsemnatA, ce nu vroise a spune Vorniculul, in sfArsith.cum Aseni lit aduse dinapoia caluluI, viaa Viganulul nedânduI timpll de a mal merge pe la casa sa iée rad-vanull

Cate-va minute dupa aceea Vasile Lupu reintrandti ,

dupa ce intovarasise pftna la 'Arta Monastirel, pre Aseni,reimbrAisfindull jupfinésa, i (fin

Pentru tine, draga jupanésa, n'arati primitti Dom-nia ; pentru tine, de acuna, mil sá lucrezti s'o capatti! "

1855. (Romdnia Literard).

VIERITA OEA FRUMOSA

Madrit.... Decembre 1855.

QUERIDO RIVERO

TI-aducT aminte de qilele cele frumése ce petrecur/tmd subceruld §1 mal frumosti Inc& deal qilele, ald Alicante? TI-aducÌaminte de versurile ce af improvisatd, sub desmeraxile gingmeale nefericiteI téle &AV Versurile téle sunt cele care-mi suntmal dragT din totd albumuld med, §i. ca o dovéda de acésta, ATtrimitd o micA unveil, brodatA pre tema versurilord téle. Ea estescristi, iubite amice, la umbra palmierulul celul mandru din viaContelul de Parsen,era palmieruld nostru favoritd,la umbra vieIce se catArit pre 'nalta lul tulpinl; fmlAtatl de parfumuld portocalirlora §i. ald al&m&ilord, de cAte orY mieguld nopteT ne-a surprinsd ? . .

Naveta nu trl-o trimitd in schimbuld versurilord téle, ci ca o In-demnare ce-ti facd, de a la sl-IT créscg, pan6, la prima-vérl dinnod aripile doruluT, spre a veni la Valentia, unde te a§téptä tris-tele, dér duld suvenire ale fericirel téle, §i mangfterea in brateleleamicilord, te.

P. S. ,,De cum-va veT publica nuvela, sl nu uitl de a-I puneréndurile aceste in loaf de prefétit, cacT,pre-fitele sunt , de rigueurcIn gilele néstre, unde nimica nu se face pre-J41 f(

I.

De o datl rumena nep6tA de vieriO arund, unti ti.-OM de bucuria.

Atuncea fetele adunate la culesA, incepurl a murmuraIn colt : »Ce este?"

124

Apol, la parlézubl liveciel. lucirt doi ochI indreptaVIn spre MArgArita.

MArgArita era frumósa copilA ce tipasl.Dér de ce tipasA ? De ce rumena i mica sa guritA a-

runcasA in aerA acea nebunatecA espresiune de bucuriA,acea scânteiA electricl, acea pl6i1 de alegriA ce se smun-cisA din mima el?

A! acésta vremil sa spunemil, dér pentru ca sä spu-nemil acésta, sA apucAmti pre cArarea, care maI iute neva sc6te in partea istori6reI n6stre.

La gurile DunArel, cAcI acolo ne aflAmti, InflorescAdestinOtoril fiiulul Italiel, despre carde poetulil spa-niolti Francescti Medrano, a fisù in poemulti s6q, Can-clon a las ruinas de Italica :,A qui nació a quel rayo de la guerra,

,Gran padre de la Patria, honor deEspana,

,Pio, felice, triumfador Trajano,,Ante quien muda se postro la tierra,Que ve)del sol la cuna y la que bana

,El mar, tambien vencido, gaditano.'

,Aci nascu acelu fulgeru alu resbe-lului

,Mare parinte alu Patriei , onoreaSpaniei,

, Piulu, fericele, triumfatorulu Trajan,Enaintea cui muta se prosterna tera,Carea vede léganulu sorelui, si acea

care o scalda,Marea, de asemenea invinsa, a ga-

ditanu lui.'

Inmizloculti acestorg fratl al spaniolilorti, in poeticileloni nhravurl, infloreseti f¡si mil de tradiOunl incAntAtóre:

Se crede in România cA formézA de-a-purureadou6 iniml de-o-datA, ase desPartú cAclAndti din mânileséle, câte o datA spre a nu se talni niel o datA pfinA incerti, /ti une-orl spre a se intalni pe pAnAntil. In ambelecasurl, este amorulii, feric_irea, paradisulti.

Nu-1 lipsà, sA spunemil cA acele douò inimi asemeneasunt de-a-pururea de unti flLtcäí§i de o copilitA!

Dér cum sl se gAséscA aceste iniml, cum sä se cun6-scA, sl se mArite cu sigurantA ! De multe orl este ingl-nare, in§elare, i aceste facuí. cAsAtoriile cele nefericite.

El bine, Romancutele de la DunArea nu se in§61A nielo datA, ele cunoseti arta de a-§I vedé ursitit, adecA inima,ce le este destinatA, de a afia de la umbrele lorti mAri-mea amorulul ursiçilorù, iérna, dupA do l simburI de

125

aluna coprin§1 trite() singura, c6ja ; prima-véra, dupa,dou6 cere§e lipite ca buzele in zimbirea unuI copilaqt;véra dupa dou6 spice totti pe una paiti ; t6mna dupa,dou6 crengute de busuiocti. puse inteumi cofaelil sub campatéiti, n6ptea spre aim% not..

Ce caprititi I dér ce siguranta!In cereqe, in spice, in alune, se potti gre§i dér tot-d--

una se vede ceva; cu busuioct niel o data nu se póte in-qela vr'o copilita : ursitulti se vede intocmaI, qi fara deniel o schimbare.

Spre miecjulù noptel, când cueo01 Inca n'ati cantatade a doua 6ra, pare ca se pogóra din certi asupra copi-lel, care dórme cu capulti pre busuiocti, ca o armonia ce-résca. Apol vine unti non ti de parfamuri, in mizloculticarula curênda apare ursitulti filer,. necunoscutti . . . skio amanta, cAel legenda se aplica la ambe seesele.

Cat pentru moduld maI lamurita cu care se face a-cesta farmeci de dragoste. vomit observa pre Margarita.

Sa urmama cu aparerea ursitulul.Acesta ill spune numele §i familia (Mkä este strainti ;

de nu, numal eft se arka, far& sa Ilia. nimica.In casulti din urma, nu urméza neInlelegere. In casula

d'Anteia junele pléca la drunati; de asemenea juna, ceeace procura une-orl intelnirl placute,

§li se casatorescil, chiar §i fara voia parintilor. Cineara cuteza sa desunésea douò inimI legate de catre cell!

.Ala matrimonii aunt de-a-purerea fericite : busnio-cula este pastratti ca ochil din capa, asemenea taus-mana ala amorulul are puterea de a impraqtia dendatanoril negrii, ce treca qi retreca adese pre cerula matri-moniala.

Ala-1 a mu41 casatoriVi de pre la nol, aril don i FAaibii um"' alTa talismana preVosa!

TocmaI unula ca acesta are Margarita In stilt.Culegetorl qi culeg6t6re de via, formail cerca in ju-

rulti el ; vroiail sa vat, busuiocula, cad déca busuiocula

1-26

este verde qi mfrositorti, mirele este june §i bogatti . . .7vroiati sa véda Ud, talismanult. Margarita.

Busuiocult era verde i mirositort mg de hait dedtiivantult. Baetanii §i fletcaii incremenira; fetele se mftni-ara: aceia cae Margarita era cea mai sarata dintre fete;aceste caci ea era cea mal frumósa.

Curiost lucru! cine naiba a mal lua pre strem-t6sa asta, cjicé o culeg6t6re slut, dér reputata, de pose-sére a catort va sute de leI.

Ce ticalo§iit ! clicé fata vornicului din satti; cfi sunt§i frum6sa i aura §i dou6 ved §i cu t6te aceste busuio-cult met e ve§tedt. . i flacaii ingftnati §i atitat fetele,

fetele luat in risti pre flacai, §i t6ta multimea culeg6-torilort se indesuia in apropriere de Margarita.

IL

plata orfana tacé §i tremurIn.da privia la ramurile debusuiocti, atat de invidiate de fete ; privia, 414 la com6rasa unica...

Nu, m6 fuga. : ea avé ochl alba§tril mal pretio§I decfit azurult cerulul, o Uta de lapte, buze de margénil,gene negre ea pècatult, §i doi obrajiorl rumenl ca dolfragl, unt Bina ce murmura amorulti, §i piciorute ea decopila§A.

Sfatulii culegétorilorti se fini : din noti o inconjuraraunulti din el i vorbi :Margitrito, draga I noi credemit ea, busuiocult nu s'a

useatti pentru a-I udatt' meret cu epa; ami otaritt,dar sa-ld d.'al in sortl una din fetele aste, §i acea cariava eqi ursitult de busuioct NI va da o mânzatil de 4e-stre.

Da, da, strigara cuDragostea nu se vinde, respunsit Margarita, dér

déca vretl numal de clt, dati busuiocult celda careava gasi mal Intfte o aluna, gemene.

127

Alune se aducti. Tóte fetele le strica. De geba! Mar-garita o gasepe maI 'anta.

CumtL se póte! MinciunI! Inca o data.l'acere Cine a gasit'o acuma? traql. Margarita!

de a treia 6ra, totti Märgàrita i totti Margarita!!Ce minunare! ce mania! ce furia!

NaIba s'o ié!Eo fermecat6re! Nu qciti eti,da-ml busoioculg mie! Da, da!

Sépte-spre-ciece manl Infuriete se gatira a smulgedin mainile ei busuiocula fermecattl.

De o data se aucli lîng zaplazti, o larma mare detrambite. La affla neasceptata larma, culegetorii i cu-legatórele cabra cu fata la pament11.

Ill

Era pe la anulti una mie i patru sute §ése-clecI, i a-stronomil preçjisese finitulti lumeI.

La fia ce suneta de instrumente, tog credóti cá eratitrambetile angerilorg din apocalipsii.

De aceea culegetoriI statura incremenitl cu fetele lapaméntti catti-va timpù, i ar fi statti cine scie catti,Ud, o voce n'ar fi strigatti: In picibre tontilort!

Fricoqil noqtri aruncar4 cate o cautaturtt furilattirecunoscura Cu óre care multamire, cá neamicil loe."' nuere" angerI, ci doI trambita§1 de la óste.

Aicea-I via luI Ureche? Intreba unulti din el.Alfa, r6spunsera fetele, cu zImbetulti pe buze, cacI

trambita§il erati frurnoqI i voinicl.AqIa, respunseraInlaturl, fricoOlonl! nu cu vol avena t'iba ci eu

fetele astea.Atuncl se apropia trambitaqtt i scósa din

buzunarti unti portretA de o féta a§Ia de frumósa, !malse parea mal multa unti visti, decat o realitate. Amen-doI apol trecura In revigia cele qépte-spre-4ece fete cu-

128

leg6t6re, oprindu-se la fia-care din ele vi comparand'ocu portretula.

Cana veda vre una frumuvica, cu unti suspinÙ dicki,ce p6cata! " Pentru cele tarane §i slute, dadéii drumula

unui hohotti bunivonl.CalatorimA degéba! murmura unulil din eI, cand

trecura In reviduire vi pe a 17-a.Ba nu! intrerupse cela-l-altt, uIte colo o copila,

care n'ama cercetat'o.i-1 arta pre Margarita, care vedé la o parte cu busu-

ioculii In mara.Dér pe locil eat ea-11 intorsa capuvorulA el celil gin-

gaff, vi esclamara amandoi trambiOvil : Ea este ! vi a-mandoI venira cu respecta sit se arunce la pici6rele el.

Mare fu minunarea flacitilora vi a feteloril, dér marefu §i minunarea Margaritel.

Cate-va minute dupa aceea, trambitalii deschisera vile presentara Margaritel trel ladl : intaia coprindea aurt,a doua era Ong, de petre scumpe vi a treia de camalIde borangicti cu alt4e de aura' vi luminl scumpe, cu fotefrum6se ca visurile vi prevada ca apa isvórelorii.

Pentru mine-sil acestea? cps& cu uimire copil4a,pentru mine acestea bog6,01?

MIA vel sci motivulti pentru care sunt ale téle,D6mna, r6spunsera ostavil, ca'cI mane va sosi acelù ceare dreptula de 41 spune totuht Nol averad datoria deall da acestea vi a privighia a supra ta.

Dicéndil acestea se aculará.Palpitanta, neotarata, cred(indti ca. dórme, orfana co-

pilita contempla una dupa alta ladile, Ara sa did, ni-mica.

intre aceste, flacail vi fetele incepura a canta o horade laud& Margarita, vi a o lua la jocii; vi adierea sera,aroma florilorti §i s6rele ce se scalda in o mare de aurala apusA, vi vitele verdl ce ascundéti arboril tufoll, vifrundile carunte ale munOlorti TurcescI ce se vedéti in-departare, formaü unil cadru cerescil, divinA, pre care

129

numaI D-4ed puté alti concepe §i insufleti, in secreteles6le destinate, ,,,i sil-lil traducA pe panzit ski pe hârtig,nrAna inspiratti a artistula

IV.

Biata copiliO, alit eitruia viitoril se schimbase ai,lade neasteptattl, vru 86, se ineredinteze décit in adev6rtinu visa, decl incept' a lua, cu pumnulii petre scumpedin ladti, 0 a le imptIr0 la fete.

ApoI, iql implu p6la pestimanuluI cu aura §i-lis" detevornicului, ea sPi, p16,t6seg, biruill celoril sAracI.

ApoI, alilturea cu ostaqiI se indrumil spre emirs, vielunde locuia impreunit cu mittu§it-sa.

Toff flticitil incepurit a o cere pe locti de nevést6,, dérea ròspunse fia-cAruia : Nu yeiú avé altti bArbatti, de-cal pe acela ce-mi va ursi busuioculii la nópte!

FlAchil se imprastiarit prin viA. Fetele atuncl alergarl,dupii, cl spre a-i mustra pentru nefidelitatea ce desveli-serlt. Dér el' le 'nt6rserti spetele gi cu capulti plecatil sedespArtirA figreare, cu gAndulii cum aril puté se filursitulul MArgAriteI. lush cum $

Prin mijloculil unel apared, sétt fautasme, introdu-(6ndu-se pe la mizloculù noMel in odaea fetel qi arkfin-du-se de ursitula trAmisil el de cAtre eerill ?

Tréba arA fi fostù nimeritit, déeit numal uml sin-gutil JE15,ati all fi incereatil aventura cu credula eopiliO,(Mr& lépte-spre-clece de-o-datfi s'o intreprindA, era o ne-buniit.

Spre a se ajuta in alIa difieultate, cAtarg, o babh? tiganc5,vrAjit6re, care fu consultatil pre furilii de cittre toff 131-6,i1 din sae'. Niel unulti nu lipsi de a-1 da dimerlia depitpupI, in schimbulti profetiilorti el. Si chiar se sun5,cA, vorniculti, respectabiluhl V6duvoiti de 55 de anI, coge-mite vornicii de rAleql, s'ara fi dusil 0 ail sil, consulteoror6sa ruing, omenéscti, ce servea de pitonislt amorez4i-lonl.

9.

130

Fia-caruia, baba respunse ca era necesarti sil, se schimo-noséscil, In felurite vestminte, de stahil, de strigoI, dehaiduct, negre. albe,.. de tott felulil in fine,- i este fama,ca pre vornict iii deghiza ea in angert pazitort cu a-ripï poleite.

Trebuia curagiii ca sà cuteze cine-va a se ocupa cude a§Ia felti de lágil in anulti 146... can-d dinteunt mo-mentt pana la altult puté sà sune ultima órit a lumel.

Cu tóte acestea , top asteptarit la óre puntil denópte. Teribila sete de aurt !

Déra sà ne intórcemt la Margarita.Ea se inchise in co§magióra sa de scandurI, dimpreuna

Cu cele tra bisectele, cu busuiocult celti fermecatt, érattambita§il se tologira in crarna, cu urecbia, la panda,nu din curiositate, dér spre a priveghé urmarile sus-pecte ale fliicailorti in privirea Margarita.

Copili0 calad se vu singura, íï esamina od6rele F,41se imbracii, cu cea mal alba i maI strillucit6recamrulmieit croita pre virginalult ei sînù, cum suntcroitI ochiI eel negril ca sà 16cuésca in a amorult i vo-luptaten, éra ccl albastri, ca sá, fia, de adapostii inimastatorniciel.

D6mne ce frum6s5, era Margarita astt-felt imbra-cata! Frum6sa era yi in simpla ei camafp, de canepa, dércu cámapIca cea de borangict i fota cea vrastatt, eacampiile t6mna, intrecea pre Mari6ra Floribra cea fru-mósit, gina muntilort caruntilort.

Dér ce insemnéza tóte aceste darurl? étà intrebareace-§I facé copila necontenitt ; i cu piciorult el de pa-pulá, loviade nerbdare pàmntul i fruntea mcea se-nina se posomoria aplectmdu-se meditativa ca sensitivacampului la contactubl unuI corpt streint.

Dér tra,mb4Ogilnimicanu-1 puturit spune alta, cinandtla Jumina luna, decât, ca erat trimi§I de o féta insem-nata, care cu cfite.va lunli mai 'nainte, consultandii §ielt busuiocult celti renumitii, i-a aparutt o copila altcareia portretti flandu-lti i-a

131

cAltandu-I cu. opincI de fierti vi dandu-le carjg, de oteld,ca OM lumea macart de art véntura-o sg.-I gAséscg, ur-sita lul ...

Curiositatea juneI fetitc era, cu aceste vorbe, nemul-titmitg,, ea vré sit soil ce féta era aceea ? cine era? de erafrumost vi voinict cum plact fetelorti romance sg, le fig,ursitiI lort.

Fia mticart Volt, clicé in sine Marggrita, décitconsultandt busulocult, imI va aréta veunt ursitt fg,rAde inimit, fricost vi slutt, degéba imI va fi trimist da-rutile acestea, did' maI bine sg, mort decat sg. mé mg,-ritt. dupA unit mivelt. Mr éc6, cucovil at cantatù de de-multt d'antéit ... e timpt sit-mI tact. descanteculii . . .haide!

Mitrgtirita aveqa busuiocult vi doué crengI de rAchitg,kite() ulcia. noug, piing, cu apg, neinceputg,, vi puind'ola ctipittélt, se culd, imbracatl cum era, recitandti eke-va vorbe cabalistice cu putere de a chigma umbra ursi-tuluI. Nu trecu mal multt decat a-I (lice unit TatAlú noi-stru" vi de-o-datit luna se ascunse dui*. norI vi intunerc-cult se intinse pretutindinea. MArgArita tremura. Dér,In acelü momeutti au4i pasurl in drépta vi in stanga viIn tóte pArtile tot-de-odattt.

Dumne4eult metí! murmura IngrozitA, cate pici-6re are ursitult met!

Mia gisese aceste vorbe, vi bordeiulü se inund6 de omare de luming,

Minune! MArgarita zari de'ndath ca o legiune demat:Male albe vi negre, sAltandti confusù' la lumina lunel,

Copila inspaimantattt int6rse capult. Dér in parteaacésta-l-altg, era unt angert bgandti din aripl. Ah!dise ea, acesta-I ursitult metí! vi alerga sg, se refugiezeIn bratele luI.

Grozgvig,! de treI orl grozavia!! era ghiujulti de Vor-nict.

MargArita arund, unt tipétt gi ca4u levinatA, vi luna,

132

care din noti se ascundea, 1686 bordeiulti in cea mal pro-fundit obscuritate.

Dér, la tipétult1 fetel, trAmbita01, priviserii, prin o era,-pAturit a ulel in Mantra 0 el' înteleseM adevèrulti.

Pre d8n01! dupit ace§tI ticMo§I! strigarit ana8ndo1trambitarA intr'unit modaJudecata de apol! strigarA fantasrnele insphimantate

de trambite i apuctIndti fuga.§i trilmbetile i urmhrird prin muntI i codri,

t6t1, n6ptea.Ca t6te acestea, Mitrgitrita rèrnanea le0natit.Intre umalitulti de 4i, anti tra,mbitalti se intórsit la

bordeid d'impreuna cu anti mandru o§téntí, mica lastatti, dér bine filcutti 0 &flare pre unii sirépii de Bu-gécti, a1b ca ioa. Trambita§u1A ca mare respeetti a-jug, pre noulú venitü s1 descalece, i ar6tilndu-I locultiIn care se afla MArgitrita, remasil s ina

Frumosulti voinicti se ritpecli spre MArgUita, o ridicit inbrate, i inchlclind'o pe Mima sa 0 sub dismerditrile séle:

in sine, puiculita mea!0! D-geule! suspinA MArgitrita, ce dulce voce 0 ce

slutti t;;i b6tritinü mg' e.Necunoseutulii o strinse de manit.

Mare escl, D-4eule! gise ea, ce mAng, blandlt i cM-dur6s6. mal are slutenia acésta de Vornicti.

A§a-1 iubitelorti cetit6re, c luna arti fi comisd o ne-legiuire de i-arti fi lasata mal multti timptt in intunerecti

La poetica sa 1umin% argintlit, Mitrghrita eiri premândrulA voinicii, care suridév648nd'o cubusuioculil inmanA.

Umbrà a ursitulul meil ! esèlamti, MitrgArita, ! teiubesch.! dug, busuioculü la buze spre a-14 siirutai.

Dér ten6rulit vru s6-111 sitrute i elü tot-de-odath ; bu-suioculti Ins alunecit de pre buzele fetitet i nu fu vina eIdécA intélni in locii de busuiocti, louzele mándraluI ne-cunoscutti.

133

MArgAlito! murmurA Cu aprindere junele, strin-Oruro din noit in brate.

Dér, juna fait se smunci iitpede, ccì, simtiseinima sa britêndit o alta inim, lucra ce nu obicInuescita face inimele de -timbre.

Unü omit! esclamO, ea ; unil omO!... Dér cine escI,mandre flAcitule ?...

Stefan-Vodit, replidt o voce la spatele el.Se int6ise ritpede ; era cela-1-altii trilanbitalit care re-

venise.D6ca cor6na amit fostri nevoitil de imprejurArli s'o

impartit cu D6mna, cu tine drag& MArgaritA, vréfi sitimpartit inima mea §i fericirea... Vinit in bratele ursi-tulul Ott de la D-deit,..

MArg,Arita §térse o lacrima, dér se aruncii, in bratelelui Stefanii edit' Mare, sitrutandti busuioculti iqic6ndtiD-cleii a voitii sit potti iubi pre ursitulit metí i fitrA sam6 p6t6, lua! ... fig, !

V.

ani duph aceea, la via luI UrechiA se ridicaseo mandrit cPisutA albit ì cochetit, ca unit cuibil de feri-cire. Acolo adese cetitorulit arti fi pututii tali pre Ste-fang celd Mare odihnindu-se de luptA i neajunsuri indismerditrile i sitrutArile mândrelí MArgitriteI qi a lui Pe-trita istetulù i frumosultt copila§ti, prin care marele e-mit reabilitit amorulit Mitrgitritel f,;i o fitcu, dup5, mérteasa, et se impitrtitléscit de cor6na cea frum6sit a Moldova',din care o insurAciune politidt lit impedecase de a faceparte frum6sei vierite de la via lui UrechiA.

1859. ,Stioa Dunt1rer.4

GRINDA DE AURUSEU

PREVEDEREA UNUI PARINTE BUNU

Pre la anulii 1840, in unultí din judqe1.3 vecine cucapitala, vietuia unú nobilti demnti (vrednicti) i fórteinavutitti numitit Stelescu. Acesta locuia érna in mica politie Ilárlaù unde era iubita i stimatti de tql, &itvéra la o moqiii, frum6sh a sa nu departe de politiaacésta.

Nobilulti acesta, mal antélti cu totulti sAracti, inavutittiprin mórtea frateluI sett celul mal mare care nu las6niel unti clironomd binelul s6ti, dedatü din junimea sala arme pre care le pPirAsi in verstg, de 50 de anI cu gra-dulti de colonelti, cugeta 0, se ingre pentru a avé cli-ronomit avereI séle; decl cu ocazia nahriti§ului until boi-eritt din veciniI s6I, ale caruia serbitrI de nuntlmat multe (file, elti deosebi maI cu sérn6, pre frum6sa qisimOtórea Amelia Bolinescu.

Dou6-4ecI çilépte de anl, trAsAturI nobile 0 regulate,o tala i unit mersti mAreVi, o colóre de melancoliA indol ochl frlmoqI albaltri, incoronatI de arcuri desem-nate ea eleganO, dou6 grop4e in obraji, ce serviati decuibtt amoruluI, In fine acelti nu-scitt-ce, ce (lice cu a-Vita putere: iubesce-m6, écA portretultt AmelieI celelplitcute, citreia inamoratulti Stelescu, in o sérA, andu-Ibra0111, in una din aleele singuratice ale parculuI elti acitruia inim ae aprinsese, i Çinu discursulti urmittortt :)7Oftezi, frum6sAAmelie ? vre unit necazti secretti, amo-,,ruin póte (Stelescu insuql oftézh) invApAéz& serenitateafeteI d-téle cel inertntAtóre. DécA cinctiecI de ani de-

138

phial ce amt, pad sh te indemne a te increde in mineindeisni-voill st sperezü ct ve l bine-voi a asculta cu in-ghduintt, aceea ce amù sii-p spur& Acésta va fi 'Atecam filrh veste. Insh 46ti, nu e maI multtí de doi arilde candd fiind in &tea rusésch, in fruntea unel compa-niI de granadirl amìí luatù o bastiune turdsch; militardin -drat, de 16 ani., lipsittí de avere, ocupatd .numaI cudatorintele mele, uritord de gusturile triviale i depra-vate, n'amtl eunoseutit panìt astitql pre acestti Deg in-cantatord, care ti-a ineredintatti résbunarea sa, §i pen-tru ea sh vim' 6110 la doruld med pers6-nh adorabilh, sh incercti a te convinge de elti, dandullcu curtita mima i mana.

D-le, respunse Amelia, primesed destAlnuirea d-téle, cea intru adevérd fara veste, insh onesth .9,1i din curAte-nih, cu t6th recunoscinta putinci6sh, void imita since.ritatea d-téle. Impresia de tristeth ce al vd4utú intipit-77rat, pe fath-mi, nu provine din necazurile acele ce pri--bcinuesce amorult, pm care nu l'amti cunoseutd inch,dér din suveniruld minutelorti celord mai de pm urmaa le demnuluI metí phrinte, mortti, duph cum seit, lu ostare vecing, eu indigenta, (sitriteia, lipsa) i din per-spectiva tea tristh ce mud in acéstt. lume. Eta, d nule,aceea ce m'e' turbura. Dér pentrn a respunde propune-rei gener66á a unuI galanttí-omd ea d-ta, i Era- ca sh77sém4nit intocmaieu aceldfortti care t'a resistat, void sti),facti maI bine cleat eld, plectindu-md vointeI unul cti-pitanti alIa de brava. Dorescit sh pop ghsi in locu-I ee-1,va care sail aline necazurile, celd putintí acésta asedienu va costa viéta nimènuLa

Stelesctí incantatti de rdspunsil se arunch la pici6releAmelieI, care de'ndatd, ridicandu-lti i Infhto§h gratiostimana sa cea gingaFgi,, pre care &Ed depuse o shrutare res-peetu6sh; i apol acetI douI amantl fericiti se int6rsert,in adunare, mule de'ndatit se pricepu intelegera lor ceabunh. Stelescu sustinea glumele, Amelia prin und su-rtsìt vhdia totulti, astil-feltí glumitorii incepurh

139 --

mal la urma, a saluta i pre asediatorula victoriostipre asediata, care -Se daduse atata de gratiosa. BoieruttiIn casa caruia, se urma acésta scenl noutil era epitropulti.Ameliel, fiinda ct fusese amicula cela mal bung alarintelal ; elü intova,r4i dupa opta dile pre epitropisitasa cea plitcuta, la bisericit, unde fu unita cu fericitult1mire. Elit vroi ca nunta sti, se faca, in casa, -sa. Serba-rile incepura; dupa ce totl se sitturarti, de ele, Stelescu sedusa, cu sosia sa la téra,, qi acolo incepuritca ceI mai feri-citI 6meni unit menagia de acele earl' stint astitcji fórterari, i cari infiLtilézit atat de bine curatia §i. simplicita-tea moravurilorti strgmolilorti no§tri.

Amelia avé o inima, buna, spiritula justa i impodo-bitti de o escelenta cultura. Crescuta de o mama, bunti

virtu6sit, cunoscea cu deplinatate amènuntele economiefcasnice qi avé tóte talentele, care facti pre femee atata denecesar i atilta de bung, consótti, la, téra maIalesti, uncleuritulft bate de atatea oil' la uql-tI. Dómna Stelescu,cu açele calitatI, fu adorata, in se &ell mima so-cietateï, ce se aduna acolo.

D-la Stelescu avé o talia, frumósit, o fisionomiit spi-rituala, privirea dulce, §i unit caractera a citruia stator-Dial& nestramutatá era stampèrata, prin buna-vointaplecarea de a indatori, aceea ce fttcé din ela una arnicasigurti i statornica. De aceea era nu nurnaistimatti, dér

iubitti de tóte persónele ce-la cunoscétt.De i tênarti, tritise cu interepciune, in licenta nedes-

partibila, a vietef militare; ail judeca Cu indulginta,(ingaduinta) pre consotii sèl, insit fa'ra, de a participa laacele OrgiI ce erati pré comune atund, i prin aplicare fit-tá la indatorirele lui ajunsa a fi privita caunulti din ofiteril eel mai buni aï armatel fomanesci incare intei dupa, ce paritsi pre cea rusésca. Aci ajunseincurênda la gradulu de colonelti.

Stelescu pe langit multit instructie avé §i o directia,de spiritti originala i credé in putincioffimea perfec-tiel, de aceea 1,5,4 promitia (fagaduia) déch cerulti i va da

140

unti fill, A scóta, dintrinsulti, niel mal multal niel malputinti decal mill Fenicsti. Val! acesth omit demnti maIbine aril fi facuth de arti fi cugetatti sa-lh faca numaI sasemene parintelul EMI dér alce josh, fiii-care i§1 are ma-nia sa, §i. ce e dreptulti, acésta e una din acele mal. scu-zabile (de ertath).

Momentulti celti atata de multti doritti sosi. AmelianA'seu unit fiti, dér plati cu vi4a presentulti ce facu so-Olul s6t1. Sa trecemil amènuntele acestui evenimenthgrozavti, sa, lasilmil pre buna, pre virtu6sa Amelia, ve-selinduse in pace in vi4a drepOlorti, recompensa meri-tata, de virt4le el', F,d sa nrmainti F,;irulti istoriel. 1.4stre.

Nemangaiatulti Stelescu, care nu mal traia de catpentru finlù s6h, se retrasa cu totulti din societate, inchi-dêndu-se la mo§ia sa, spre a da tóte ingrijirile putin-ciósenouluI nascutti, care primisa' numele de Bucurti, nu-naele parintelul ArnelieI.

De cate ingrijirI nu fu inconjurai A eroulti nostru, intimpulti copilarid séle! dér inca cand veni timpulh de ase da spirituluI s6ti desvoltarea ce era in stare de a pri-mi! junele acesta avu inv6tatorI de Vote ramurile, v cee mal multti, elti avu de guvernatorh pre instill' tataltisèti.

Bucurh, care era nascutti cu dispozitiinorocite, candhavu 16 anl qi esteriorulil (forma d.'afara,) s6ti, te veniadin maestatea tataluI §i. grafile mama, semana cu aleuntil june frumosil, fli intru totti eu formele luí Apolontide la Belvedere. Dér domnulti Stelescu, care voia eafiulti séti sa urmeze cariera armelorti in care strabunil:si se deosebisera, starui 0 casciga lesne invoirea de altiinserie in corpulti lancierilorti, corpti stalueith, care re-unia totti aceeacenobilimea romana avé mal deosebith,F, 1 i . in care servia §i unulti din veril Bel de pre mama nu-mitti Lungénu, al cabala parintl locuiati in Iaql l'i earlse primira ea Bucurti sa stée la anvil in totil timpulticat va avé trebuin0 sa faca ecsercIiile pregatitóre laprimirea sa intre lancierl.

141

Aceste fiindii puse la cale, bunulit tath, care se rezemapre ptincipiile de virtute ce daduse fiulti eat, i insemngo sumg, resonabilg pentru plgcerile lul cele neprevegute:astg-felti pregittitti fiindit intru tóte, lit porni inteuniiechipagitt uprit çi frumosù ailndu-I de mentorii pre be-tranulti Enache, o slugli, vechiii, a sa, care-lit urmasein 6ste, care vequse ngscandu-se junele acesta, ill pur-tase in brate, ill disrnerdase, iubia, numalscie dial de tare. In minutulii desphrtira, d. in Stele-sen imbato§indit Cu duIo§iii pre fiulit sett i clise

7,8cumpulii mat fiii, Cu pgrere de reti me despglescii.I,de tine, insg esa. nAscutti boer §i. ca urn). nasce-rea ta-si impune cgtre Patrlit i Domnitorg o datorin0

pre care e timpit de a o implini. Vecil crucea asta,ea fu dendatil, recompensa a done ritnl cedinaintea neamicului, din mftinile Imperatului Nico-lllae Nu voiti insit s1 te dal In 6ste streing cita aeumOra nóstrit are .9,;i ea o§tire. Arnti caltigatti pentru tineunit locit de iunchertila lancieff §i. prin. acésta veT ajungeincurêndit la gradulii onorabilit pre care-lit otgriiscii de',terming carierei tee militare. Onórea 41 va servi deconducetorii, ea-I ngscutg, cu tine, dér amiculti meit,ascultg-me, nu imita purtarea cea sprentarg §i. risipi-"t6re a cons qilorti thi, fugi maI cu sémg dej odii. de ciírtI §ide desfrenare; aceste Bunt nisce veninurl pericul6se, careluerézii, pre incetuld, §i care veqtejeseit de timpuritt ;ni-l/ma until june, i preghtescit betrânete pripite i durer6se.In sfer§itii desfAtézg-te onesttl, plgcerea moderatg se a-/Isemena zefirulul care deschide rosa. Te-aqi fi urmatit.in capitalg, (dérg Stelescu aretg pltIngendit fiuluimormêntulii Amelia), jurg-mi numaI, pre umbrele a-cesteI femei ângerescl, pre care tu din nenorocire n'al

cunoscut'o, el veI pgstra tot-dé una in mine o blue-dere in tóte, i fil sigurg cl ea-Vi vd, fi de folosii.

Bucura, care iubia cu sinceritateprepgrintele sefl, i searunca In br4e, i scaldg in lacritni cea venerabilg,

se sui cu inima tristg in trgsurg, algturea cu bunulit

142

Enache ; in timpulti cé tatahl intra in cabinetnliiinsotitti de buniI s61 amid, boieril vecinl, desmerdandullbarbia i gandindù la viitorimea cea strèlucita a iubitu-luI

Dér trasura trasa de patru cal puternicI duruia cu re-pegiune. Bucurti era tristti, gandia la parintele súsi lafericirea ce gustase cand era "ling& dénsulti, cand Domirnicti pentru de a-lti abate de la acestei 4ise veselti: ,,Haide,haide, cueona§ule, ce naiba ! e destulil de calla plane.Spereztl c. null pare rèil dupit doica i niel dupagogosile eI cele bune. Cat pentru tata, asta-I altain trebare; al insit unti miziocti pré bunti ea sa-10.multamesd si sa i resplatesci drago sta luI Acesta e dea fi cu minte, care e luerulti celti mal principalt, apoIveselti i sanètosil. Acuma, vivatti veselia, pre legeamea ! eticI éta-ne la pran4ti, i amti unti apetitù de bi-n e-euvêntatti ! 6

In minuturú aeesta, trasdra intra in ograda otelululnumitù Stroici, la targulti Frumosil In tare' sunt o mul-Ome de otelurI orl hanurI pr6ste, indicate cu cate unùcerett de nail i nisce vurcele crete de la gealitti. Suntiimulte ce all pentru insemne capete de cerbù, de boilfrumosti impodobite, i altele ea aceste, care adese-orl ede cre4utti, cit sunt armele stapanului easel. MaI alesti in-s& la Hotelulti StroicI, asegat la ulita mare, era inainte de1848,1oeil de popasil ahlbo'erimeI; aci seOné mésacea maibung, si osp6tarésa era fórte frum6sa. Bucurti pranzi ve-selti, Enache frie'neca mancandti, i canddbidulti posta-§ului d4u semnultt pornird, d-ltiBucurti care r6masesesingurti cu osp'étaresa, i Lisa ré'masulti sêü de cl.ivabuna, putinti ametitti de paharuhl de vinq pre care- E-nache hi silise cu scopti, clicé elit, de a-I impra-stié intristarea ce simtia awl s'a despArtitti de eseelen,tulti s6ti tata, Bucurti, (Veil., ea celù' cam veselti, voi sa-siinsuOseti 6re-care mid libertati Cu stapêna easel, Ur a-césta, ea ceea ce nu pré era de multe orl dusa la biseriea,fat% multa ceremonial ltiimpinse cat colofrumuqehl.

143

nèrulit nostru, care niel o data nuse despArtia de tatii-settfitrdsg-lti siirute, credé ftirA hid° élit cit acéstit formalitate septizesce pretutiridenea, séti p6te cit de pe acum incepusea sir4 influen0 profesiunel (breslel) séle celel nouè.

Trecéndti prin orala elti aminti cit odiniórtt acesta fu,sese capitala judetuluI CtirligAturet Bucurti sciu spuneluI Enache, ctind ajunse la Sirca, ct acolo fusese órectind Witalia a until Domnil Moldovenescti.. .

77^ Bravo ! 46ti, stAptine! eta escI de inv4atit ! Dér,sit gandimtt Min la intrarea nóstrit in Ia§I, care are sitfiitindatA. i in faptit dou6, óre trecuse d'abia i trAsuraintra pre bariera P6curarilorti, unde Enache, spusit cuifosti numele luI toconu Bacurti ,Apol intorcendatula une ulite, intrit cu vuetii 1i ograda curOortt luiLungénu, al citrora stpni fiindti mnsciinatI e§hit intruintêmpinarea terf6ruluI nostru citretorti.

Cele tintCe minute furit intrebuirqate in aceea ce inda-foresee politeta, dér noI inctit conversigia se inirnézAIn-fre dênlil, vomit face cunoscin0 cu familia 6speWorti,

Domuulit Lungénu , care era unchiulti Ameliel,frute cu maica sa, avé aprópe de qése-gecI de anl,§i se insurase ttirclitt cu o femee multtr rnal jung, dealtdênsulti, frig, fu f6rte departe de a giísi o Ameliii. Fi-sionomia sa de qi frum6sit. Inftia tristqali uritultt; sit-nAtatea sa era fitrit intrerumpereltincedh, In sftir§ittl sub-jugatti cu, totuld de femeea sa, nu se maI amesteca Innimica, îi avé apartamentulA sal deosebitt in care ade-se off chiar i prtinzia.nrit indoélit 05,eut primi cu bucu-ria pre miculti sèit nepottí.

D6mna nevéstA, avé treI-gecl §ése de aril', qi ili-a, era t6n6rti, §i prea frum6sit fernee. Dér trtisitturile séleanuntati o femee mitrétit, ,s,ii t6leta sa desvèlia o coche-tkfh ea mAnda (poruncea) despoticesce,tritia inteunti chipti, care de qi nu era preste starea sa) seputé insl a fi socotitti de ruinittorii. Dér, ce e dreptulticasa sa era locula de inttilnire alit junilorti elegantAai

pre car' i atrAgétt delertaciunea i profuzia.

144

Pi-sa din o prima chsAtorirt, Adelaida av6 s6pte-spre-cjece ara, era frum6sA si de o taliA elegar.itA, dr crescuthde mama-sacalitAtile inimeI craft r6i.1 ingrijite i mo-destia nu era virtutea et favoritti. InconjuratA neincetattlde adoratorI, socotia cA o pers6nA tnèr i cu avere,n'are nevoiit de citt de frumusete. TotusI ea fu miscatAde fisionomia cea dulce i plinit de ingAduintit a v6rululBM, pre care hi primi inteunit chipti, care-fa-I dee de eaopinia cea mal bunA. VintilA frAtele el era de aseme-nea de fétit la sosirea vèruluI sù. Amti gistí eä eralAnciertl; s. aditogimii cit la 29 de a,nI VintilA eraomti frumosti, brava', dibachl in tóte esercitiile, dérdin nenorocire fArA principiI, fitrA momvurl i lesne ple-dindu-se la tóte urmArile acele, pre call junil le deco-rézrt atilta de gresitù cu numele de plAcerl. FArA de a fiesittt de sub dependinta (atarnareit) pitrintéscA, VintilAcare rAsipise o clironomiA destul4 de insemnatA pre carei-o lAsase unulil din mosii s61, era afundati1 incit pan&In gatti in datoriI. Cu tóte aceste nu era maI puting

d6mnei mama séle, citreia puinli i p6sa de ca-litMile luI cele morale si pre care cuvêntulii virtute ofitcé sit casce.

Ast-fehl era societatea prin care naivulti Bucurti erasA ineépA a cun6sce lumea.

La cinA, unde era intrunitA o societate numerósti, A-delaida sedêndb lêng6, vèrulti s6a, a cArda turdurit i fA-cuse 6re-care impresiune, intrebuiMA tóte cochetAriile,care tóte furA in desertit, inima luI Bucurit nu fu inse-latA. De si nu cunoscé Inca femeele unii ce-i apuné cAnu trebuea sA faca Inceputulit cu dênsa, i canda, des-pAnindu-se, veni sA sitrute másna vérA-sa, Bucurit fa-cu acésta fArl de vr'o miscare i intr'unti chipti ce o in-credintA cA cea ant& impresiune, atftta de decisivA (ho-tArAt6re) lipsia, lucru preste asteptarea junel cochete.

Trezindu-se, Bucurii se gâncli la Adelaida; junetea,frumusqea ei i se infAtisarA imagina0el, insit culMistefArA de acea turburare incantat6re, care preceda i inso-

145

tesce In tott-déuna amoruld. In adevArt eld nu iubia,and o revO4u, modestia tenuteI, politeta lul cea recegeneralA, Indestult vestirá acesteI tinere pers6ne cA nutrebue sA mal cugete la acéstA noult cucerire.

DeprinsA a fi linguE;itA, adoratA, dup6, cumil ise spuneade top' tineril ce frecuentat casa lort, plinA de delera-ciune i mândrA, ea se ere@ despretuitA; ciuda urmA,qi In inima une frum6se, distanta dintre eiudit i urit ef6rte scurtA.

Mamá-sa, care o IntelésA, v6ciendt In Bucurt unt fitunicd, care avé sA fi6, prea avuttl, ea Ina* ar fi dorittsA-1 fiA prinst In lap; aqia, ea nu ezitA sA dicA muitti amatelséle fiice- rImprtqeset i et cu tine, scumpa mea, supArareace al asupra, acesteI June IV' crescutt, care n'a vklutt

dechl frumusetile cele grosolane ale satulul sAt.WA. altéptA 0, se desmetéscA, atuncl va A pré noro-citù de a pica la piciórell, dându-ti omagele cuvenite.nTrebue numal ca VintilA, sub pretecstt de a-1 reco-manda pre noil i viitoril seI consotl, sA-111 tin& Incheltuelile i In petrecerile lort. In curêndt veI vedénAscêndu-se !n eilt rècéla i indiferenta (nepAsarea)nchiart i pentru netotult sal d tatA i de sine se vanscutura de jugult sëui, Cât pentru tine plzesce-te de ai arta ciuda ta; trebue ea elt sA, nu védA rA4éoa.6

Astù'-felt vorbi demna dómnA Lungénu; sperantaune curende rAsbunArl bucurA fórte multil pre perfidaAdelaida, i VintilA carl vedé t6te r6utAtile séle incu-viintate de culpaqa sa mamá, elt care pr evedé mal a-lest, prin desmoralizarea viitére a vèrulul sù, miz16-cele de a avé banl, de care ducé tott-déuna lipsk Cutóte dArniciile mama séle, Vintill, diet, primi de buntacestù plant ticAlost i promisA (fAgAdui) de a-hlImplini.

Tog aril fi doritù bucuroqI indepArtarea lul Enache,a cAruia intelegere, probitate neflesibilA i iubire prestemarginl pentru stApé'nil s61 erati de temutt. ins& pentruacum de-pdatA, lucrulti era preste putintA.

10.

146 .Dér Bucura era departe de a prepune ceva, li ca june

nu vedé lucrurile de cfttil pre din afara; 61 se credé In-datorata catre familia Lungénu cu cea mal mare recu-noscinta, qi serse chiar Inteacesta sensa o scrisóre pa-rintelul s6ti, care fu plina de bucuria.

Enache insa avé o opinia, cu totula diferita de acé-sta familia. Retragerea absoluta In care vetuia stapenulaeasel, nep6sarea, tuturora de dênsulti, ulmiail cu deose-bire spiritula acestuI buna li laudabila servitorti, careprin familiaritatea In care vetuise cu d-la StelescuInv6tase a judecalumea cutotultialtmintrelea decIt unaservitora de rguda, mal alest ca eld cunoscea acuma de-qertaciunea §i risipa mamel qi a filcel. Tuck pentrufi, ca unula ce nu-1 cunoscea purtarea cea din afara, la.liTé de una june militarti fórte placuta. Elt Vorbise o-data despre aceste lul Bucura, lima pa'rêndu i-se ca se su-Ora, tacu. 0! de arti fi pututa ela sa ghicésca, afurisitulacomplotti ! Lisa, de 61 tog se- paziaa acum ca de dracu.

Dou6 lunl trecusera de cfind Bucura se gasia In Iaql.urmAndull regulata esercitiile In carl facuse progresurlde minune, &And Intel.) cli, In timpula unul concediti, Vin-tila, care-I cgiltigase amicitia li 1ncrederea, intrânda de di-miné0 In odaea lul dupa o perfida manifestare de mima, igise : El bine! scumpult met, tu esci unit Wei frumostinu-1 Indoéla, dér fiinda destinata sit deviIpraporcia pre-ste putin In corpula nostru, care e farit contraqicere, centmal strtlucittit aril trebui sa-1 mal desmortescl manic-77 rele_1

la nol cam pré sgbatice, sa, Inveg cu deplina-tate sciinta lumeI, sd, facl cunoscinta cu viitoril tèl con-728(41, carI te altépta qi se vora grabi de a te primi. Vecil !nof avema deséra o aduuare frumósa la d. Smeilanu, u-Aunt din eel malamabilidintre el; elù' m'a rugatti de a teduce, Eli ea i ami promistt li credit ca, vel face on6reparole mele; fil liniltita, gravule filosofti, veI fi atatade ea minte at veI vroi, li tóte se volt urma In buna17regula.

Bucnrti reinase mat' ftntéia neotaritti, chiar se li im-

-- 147

potrivi, dér Vintila lù ruga Oka i Cu atata veselia, fAimpraltia aka de bine temerle, incát, parte din curio-

sitate, parte pentru de a nu displacea varuluI pri-mi. Val ! nenorocitule ténara, lérpele e sub florl i tu

ve0!La mésa vorbi cu matu0ca despre acésta ; ea i

In chipula cela mal indatoritorii, c. putina petrecere i vaface sluiba mal dulce, 011 dadu fórte graciosil invoi-rea, cunoscendti, dupPi, cum (lid ea, prudenta fiululS'a otaritú numaI, ca nimica sA, nu spunA lu Enache acaruia v6rstit nu era potrivita cu de asemenea confidente.

Alia (Mr, cum insera, tineril no§trii landù o trlisurade piatit (birja) se oprira la marginea Tatara01ora, la ocasuta frum6sa, aqqata in fuudula unel gradinl ineln-tat6re, al1a cum aril fi trebuita de templa lul Momusa.El gasira cu patru lancieri gése june i frum6se per-sóne in tólete de bard, cele maI elegante si maidepliniteprivirile lora insuflaa numal veselia i placere, simturilecele noue ale lul Bucura indata, fura mirate: ele gustarádinainte periculosula veninú ce li se infatoqa. Una bahlInc&ntatora, inimatti de o musica fermecatóre precedao cina, deliciósa, in care delicateta bucatelora unit& cuescelenta vinurilora qi a vutcilord, facura, in curêndavorba mal multd de âtù veselit.

Bucurù se socotia destula de tare la mima i retrasittotuql tÏ simti capula intr'o comotia, neobicInuita. Ada-oge pre ling& aceste, cá cea mal juna 0 mal frum6s1dintre cele lése pers6ne se mal lega qi ea de capula.Era din cale-afara : se prinse in capcana; eh lauda ser-bat6rea, primi bucurosti legele jund séle companihne, acareia conduita precum 0 a celor-l-alte pers6nea ame-Vise.

§i când se despartira, cu promitinta de o intrunire vi-itóre, mima volniculul nostru era prinsa i imaginatiacu1paq5,. Reintrânda j casa gag pre Enache, care-laaltepta. Acela nu-1 4ise nimica i Bucuril adormi in miz-loculil ilusiilorú celora mal magulitóre.

/48

Bunulù. Enache insemnasit Insa, aeruld de multit-mire estraordinara a junelul BM arnica, dér fat% de a-Ivorbi de acésta se °tart sá aibá indoita, privighere.Bucurti fiindtt ostenitti, dormi mal multd decal altadata, §i sculandu-se primi visita lul Vintila, care dupitce i aminti cu deam6nuntu'll t6te placeriie sere' trecutei recomanda cea mal mare discretiune, anuntandu-Itottt-deodata o serbare noua ce urma sa se dea prestetrei (Tile de catre unulti dbatre consotl, dupacare elti, Vintila, va da i sòrbatórea sa, fia-caredatord a face on6rele, and i vine randubl; i tottt o-glindinduse dinaintea unel oglinde mad, adaosa, ca Inadevértir tocmal In momentulti acela finantele iprea satiate, déra ca, acésta, mica stavila nu Faitimpedica ca f;i1-a lul sá fia, totil-atata de magnifica eaa celorti-l-a11.

Buouril i deschisa generosù bursa (punga) sa, din caredupa vr'o cate-va grimase obiclnuite, modestulti Vintilabuzunari 25 de galbenl, acésta era a 4-1 parte din cat era Inbursa, pre care dicea 61, ca are a-I Innapoi cat mai Ingraba, adaogênclti incetft pentru a termina frasa: Lajudecata de pe urma! SecretA nett pentra Enache;rezerva pentru parintele BM; Bucurt, merge bine...

El bine, nepóte, intreba lapranzti dómna ospatitréia,petrecut'ai bine ieri? Cum gasesci pre consotil d-tale eelnol.? De minune ! nu e ala? Ce e dreptult junil oficerlde lancenI sunt prea amabill." T4nérulti nostru care In-cepé a se turbura, incuragiatil de tonulti acest4 amicaldcum Eli de o privire espresiva a lul Vintilá, Il veni in fire

deveni érti§I vesehtIn acea 4i Bucurd trebuia sá scria parintelul $611;

pentru antéla data, acésta ocupatili, tot-déuna aka dedulce pentru densula, i fu suparaci6sa, cad' fu silittl E4

caute espresiunl §i.pentru Intéla data Inv* mintichiar sie-insu§1.

Viindù séra i fu uritti, a doua 4i asemenea,insuip propusä v6rulul sèil de a merge la casino, pingu-

149

ruld iced de la care pArintele sii iìi oprise pentru undtimpd. Dorinta acésta a lilt lesne se p6te intelege deuncle provine. Bucurd va vedé in stradA, undeva, pre Ade-lina, pers6na cea junicA cu care dAntase 4ioa trecutti, cActnimine nu se Indoesce cA din stradA, din deposituld fru-musetelorti brilante çi facile ale stradet, e§iserA a ele Tesevergure de care s'a vorbittl. Spre a amAgi pre E,nache, el elirA pe josd ea candti ard e§i la prelmblaretla Copod , dérA bAtrInuld augise cuvgntuld casino, ehl

luA alta de bine mAsurile, incatd séra, fArl a fi v6-OM, fu bine convinsd a junit no§tri vordei de la a-cestii iced de jocd de alit.

Séra desbrAelndll pre junele s611 stEpanfi, bunuld dérviclénuld nostru bètrAnd intrebA unde se pe-trecuse séra ? La teat, u, amiculd med. A! si cepies A Er2a jucatti?Risipitoruld §i fal§ele aparente.A !naiba! eat imt pare de ltd. c. n'amil &Aft §i di la tea-tru eAct ml-amintescd, mAcard cti,sunt acum vr'o eltI-vaant, sA fid vA4utillucandu-se aceste piese In rusesce la gar-nizonuld nos' ru de Chi§inAll, §i a§I fi voitd sA vAdd, cumsunt jucate ele §i la Ia§t . . Omuld nostru juca In-su§l de minune rolula sèü, cAel Bucurd ere@ in-velase, in timpd ce acela retrasd in cara6rA-I v6rsa la-criml amare pentru putina incredere a lut Bucurdinceea ce intAri §i mal multd prepusurile séle.

Adoua--di, la prfindii, Vintilá invitA, in auq.uld tutu-rora pre vAruld sòil de A merge la d. logof'étit St..In casa cAruia va fi balii i colaViune; scumpa mAtttsictiembi si aprobti.

Arti fi de prisosti s repettimil descriptia serbArer,cAct ea fu tag aceea§1, afard numal pentru Bucurd, careastA datA nu a§teptA sA fiA rugata : clii plAti bucurosdpartea ea, bu In sAnAtatea tuturora, Olt inaintA trebu-§órele pre 1ingA Adelina, care i promise concluclia pen-tru sArbAt6rea viit6re, (acea care trebuea s'o dea VintilA)amAnare judecatA necesarA ea sA-111 fac5, a don i matmulta acéstA adunare fermecAt6re,

150

;Mott incepuse a se ivi cand el reintrara a casa. E-nache se culcase, i Bucura nu se supra de acésta, cadav6nda, dupa cum gicea frumutlela Vintilá, capula plintide gargauni, nu-I trebuia marturl ; (Mr adoua-4i o du-rere violenta de capii, (urmare d'ale devotaril séle celamarl pentru Bacusa), i nisce frigurI liitinura, in pad' oparte din 4i; a fosta cu neputinO, tuturora de a im-pedeca pre Enache, sit nu mérga s'aduca, doctorulti,care, norocire ea fu insciiMatil de tóte, cad i-arafi data farit indoiala, pre f6e.

Dér Vintilit da socotéla mamel de progresele cefad in ceea ce numia civi1isaia nefericituld june, a carruia depravatia viit6re fu prevegutit numal deelta,detestabilula Mentora, primi de la dómna mamá-sa la-ude i banl; cat pentru vindicativa Adelina, ea null as-cundea niel cum bucuria.

Totu§l domnula Stelescu insemnase tonula rece qi6re cum schimbatil ce domnia in scrisorile fiulul gal §iserse despre acésta, lul Enache. care nesciinda incitnimica positiva, nu vroi puna in ingrijire, f¡ti tatalaatribui acésta diferenta felulul nua de vietuire alti fluid8611.

A treia serbare urma. Bucura asta, data, era cat pe acisa-1 pérda inoceMa(nevinovatia),cacl totult se i prega-tisa, d6ra, Vora ispravi ; norocire pentru &multi cá unglanciera, care servia totti In acea companiit in care Bu-eurti sit intre, primindu-I amicitia, la preveni latimpa de pericolele, care-lti ameniMail, vi-1 promise chiar,numal sub secreta, de a-I servi de calauzii in contra pra-pastiilorii ce-I tindea viviula. Vitézula i§I tinu cuvgntula :elti iubi mal bine sit véda protejatulti sat intrata la jocadecata sa-la véda prada maqinatiilora abominabile i aintelegerilorti secrete ale lul 'Pinta i ale Adelinel, carenu vroia nimicti alta de cata sa-lti fad, perde onórea

reputatia Aga, data voiniculti nostru le scapa, frumu-qela din manI, .multamita fia bravuluI olténti, carelenu-h1 perduse niel unti minuta du °chi. Jocula de

151

car1 continua; cate-va minute se parea ca. Bucura va saca§tige. Vintila pentru arta veruluI sòù bucuria cesimia pentra acésta, ceru §ampania, amendol se puserapre beuta intrecendu-se. IncIntatti, e§itil din minte, cucopula inferhentata de fumula vinulul. ce'ul tare, voi-nicula nostru declara ca va da §i ela bald cat de cu-renda. O privire fermecatére ce arunca in momentulaacesta Adelina asupra 1u Bucura, se parea a-1 dice:multamesca, scumpe amice ! tg promita de a danta cudumnéta unit valsulord frumu§ela. LuI i paru rea a-tuncea, insa prea tardia, dupa cel 25 de galbeni ce im-prumutase luI Bucurt, care i ()Ise de a nu se ingrijicumù de cheltuéla, pentru cä ela are creditt. i in-chipuid.

Era (Ilia cand se despartira. Enache care era scu-lad' dad stapanulü sea reintra, ceti prea lamurita inféta lul cea descolorata, i in stinlil BM ochl, ca qi'nmersula sea nesigura, cä vinula i vutcile iqI facuse e-fectulti lora. Pentri L asta data ehl tacu, multamindu-sede a qterge pre furi0 o lacrima ardetére, care brasduiade-alungula obrazuld sea. Dér cand audi clopoteluld lulBucurti, care la chiama, citi intra in camera lul dupa cese gandise mal anteia bine in sine, qi i cpse inteunù tonainduioqatt., ins& sigura :

Domnule, I1 strici purtarea a-tee ; parti4ele acesteIn care al intrata, nu se cuvinù la versta d-téle, i ele te-all i deprinsa cu escesurile. Domnula Stelescu se plangede recéla scrisorilorti d-téle, §i ea care te-amù crescutù,care te iubesca ca pre insuqI fiula met; care, far& a malgandi, mi-alI daviata pentru d-ta, el -(aicea ochil betra-nulul se implura de lacriml), nu sunta pentru d-ta decat unti privighiatort. suparaciosti. 0! Bucurula meti !vedI perula mea acesta inalbita! Vrél BA grabescl mi-nutula etern.ei néstre despartirl? Dér nu! reulti nu e a-tata de mare, in catti sa nu-lti potl indreptal gandescela bunulit Orinte, la Increderea sa in d-tat

152

tund veI pArAsi ulorù rlele deprinderl in care astA4Ivolt a te trage."

Trebuia ins& ca Enache se sfarqéscA : lacrimile, sus-pinurile 111 nduaù, l deschise bratele, i Tucurù carehi respecta iubia cu sinceritate, se asvArli intr'ên-sele, §4i era se mArturis6scg, totulti, când Vintila intrAndùitt apucg, de gâtii, i sArutându-lt. i 4ise la urechil nolprânclimt. la Adelina. Numele acesta pronuntatu atatade cu dibAciA, avuunii efectii electrict. : junele nostru seimbriicA degrabl, l fAcu t6leta, i e4i llsandt. pre E-nache sit viseze In voil la unii not discurst (cuvtntt.),

Pe drumti VintilA peror6z6 la rindult. BM, Ins& In-tr'ünti altt. tout.. Ce naiba mal al? RAmAlagti punt.et, bètr6nult tëtt, nebunulù de m04114,1:1 e acela careti-a smintitt creeril ast-felt: null e ru4ine la v6rstaacésta, stiLpftml preste putint pre lucrurile téle, qi preo avere fórte mare, sátelalsáte stApánéscg, a4la ? St, fit.

In loculti t6i1, aql fi trimisti de multt incA pre ghiujulaacesta, se predice in t6tá voia la Dracu i de vreI..."

Pestult., amice, respunse Bucurii, demnulú acestaomit m'a v6clutit nitsctndt., m'a crescutti iubesetiMatti de tare. incatil.. -"In momentulti acesta el intrat Incasa In care frumósa Adelaida ocupa in rindult. alit2-lea, unti apartamentit din cele mal elegantii mobilate.Noua ArmidA primi pe Renaldulit sëi cu o grairenisce atentiI chrora nu le lipsia decatil sinceritatea.osp6tit delicatù 41 vinurl alese redAdurg,Indatá lul Bu-curt t6t6, vioiciunea sa. Vintilà, se folosi cu iscusintl demomentd pcntru ca sá alunge pre suparkiosult servi-tort. Adelaida din partea sa declarit, cAiubesce pre Bucurùnumal pentru ochi4oril luI, fArb, vre unit scopù de in-terest; nu volesce Insti sg, aita elti de aci inainte altil men-toril de câtil pre domnia eI, pentru cd bètrânetile BMA-Wesel amoruld. Ataculti era pi-6 bine atintatti ca sAnu isbut4scti, i inima lul Bucurt fu de aid inainte In-chisá bètrAnuld seit amict, cu care, (ala s'a o-tgritui d totl) eilt trebue sá fiA prefticutù pana in mo-

153

mentulii propice pentru de a se mantui de densulii ; astaera otarirea tuturora.

Atunci se vorbi de serbAtórea viitere 0 se decisl:Ca VintilA In presinta mama séle 0 a betrânulul,

se invite cu yoke tare pre vèrulti BM, spre a asiste lanunta feteI und 6re-care vornicese, care nuntA s'aul facela terA, patru leghe departe de la Tal.

CA elti, VintilA, va gAsi In companiA Inc.Ise ac-toil, i cA Adelaida va recruta de agemenea pintre con-&Stele séle, numeruh1 necesarti de 6spete de cercultisM.

i In fine cA, de acuma inainte Bucura BA trAiéscAIn cea mal mare intimitate cu puicuta lui, cAria va asi-gura o sertit cuviinci6sA, articulit care se va pune in re-guilt dupA serbare, atuncea cânclit Enache se va fipornita.

Jun ele nostru, cancdù se g6si singurti, simti totuB1 re-mustrare. Consciinta i imputa lipsa de incredere, re-céla cAtre pArintele sèù, ingratitudinea pentru onestnlil

bunulti Enache; der ic6na Adelinel, desmerdArileel cele ametitere, neinteresarca el (nepriceputulA aBIaogsocoté!) in fine esempluhl celorti-l-a10 tinerf de ver-sta 1u1, indepArtara IndatA tóte aceste folositóre, der&triste gindirl : pl cerea vorbi 0 ea fu ascultatA !

A doua-4i, Bucurti primi o scrisóre de la tatAlti BM,care-lii Insciinta, cä, siinatatea i se slabia ; e1, se tân-guia putin de raritatea scrisoriloril fiulul BM, çi de ad-lulft manierattt, care domnia In ele, i da sfAtuirI totti cuduioBiA, i sfarlia trimitendu-I la ocazia 4ilef séle 0 pe&supra sumelonl ordinare, unti dart. de 100 galbenI.Nenorocitulil pArinte turna, far& sa sciA,pre foctl.

Der atásta bunAtate, atIta incredere, fAptuiati cu vio-iciune asupra inimeT Inca oneste a nenorocituluI tenertt.Reflecsil mântuitóre se infittiBarA cu grAmada In spiri-tubl BM;eilt ar fi pututil sA fiA mântuittt, ded, s'ara fiinNilatii In momentulti acesta lAteanulti sat amicti,

154

dér din nenorocire ela nu era a casA i pentru o i malmare nenorocire VintilA intrA. Acesta vecjenda pre ye-rula sea cu o epistolA In mftnA, eu °chit inlAcrimatl, a-dIncitain gAndmile séle, strigA : ce dracu ti se mal Berle?M6re tatAla tea? A murita? spune degrabe, sA megrAbesca de a me mAhni, pentru de a puté dupe, aceeamal degrabA sl te mânglia,

! nu, multAmesca lul D-4ea ; respunse Bucura,mórtea tatA-mea ard fi una evenimentd de care nu m'a§1mânglia atOta de degrabit dupl cum 41 inchipuescI. M,ae bolnava, sAnAtatea-I slAbesce pre tóte, clioa, se tan-guesce cu bunAtate de recela mea in privirea lul, qi inloca de mustrArl, tine, en ve41, 100 de galbenIce-mItrimitela ocazia 411e1 mele. A! Vihtile, cânda arti sci...EacI co-pila, intrerups5, ademenitorula, i ce fad mal multa deelt aceea ce face orI-care fill de boera, june, ama-bula i avutd? te veselescl, al o bibicutA fermecAt6re,uncle naiba e reula? AI, nu (Pea ba, una tatutA de miere,el bine! serie o epistole, fórte înduioatä, pateticA devreI, Foi de sérA cela intga toasta va fi purtatA in sAnAtatealul! Acésta se el-llama a fi recunoseetora Ma se vorbimaputina i de trebu§óra n6strA. Inchipuescetl, doI- spre-4eceoficerl, amabill, 13E111 de spirit-6 §i de vioiciune, done-spre-cjece fete june, care de care mal xnandrut.A, itn-podobite cu straele cele mal elegante. Ve41, jicíi, colectiaacéstA veselA, adunater fArA alta scopt decftta dantula,jocula, vinulü i plAcerile meseI, care Eli ele'sa bune,nu-I aqIa aste t6te in cursa de done 4ile marl çi undepul ca tu insutl sA fad onórele une serbArI a§Ia de strAlu-cite, eu una din femeile cele mal frum6se ale Ia§ulul !COVI vora sA te pismuésce. ! Amù prevNutd totula. ser-bAt6rea ta va fi f6rte frum6sA. Acuma, sA trAéseA ve-sella! sA ne seoborOma sA prAnclima, çi pAzesce-te bi-ne Inaintea d6mnelora nóstre, catre sérA o trAsurá depiatA va veni Bit ne iée.

Dére, Enache, care reintrase a casi nu perdusA nieluntt cuv8nta din planula acestti frumosti, ce auclise

155

tr'unil cabinetÙ vecia. in care se culca vi care servia degarderobl. EI prea bine vèclu In ce stare era juneles64 stlipant, i dupit ce se gIndi multù, ottiri de a seasigura singurel4 de ceea ce se va urma la acéstg, serbaremhrétl, cu otitrire de a insciiMa, dupa aceea, Efi. pre pa-rintele lui Eucuril, ca p6ta trage din periculósa casaLungénu. In adev6rii cà ad nu scia loculil adunaril dérAva inlAtura acéstA, greutate, tinésndti minte num6ruhltrttsuret de pit* ce avé sa iée pre domnifforit no§tri.

In timpulti prânzulut, Bucurti, Vinti14, AdelaidamamA-sa furtt vesele ea nisce nebune;. veselia apésta avébud motive f6rte diferite pentru fiA-care dintre et, dupg,cum se i sciA.

Eta-ne apr6pe de catastrofl; fuel putinti i acestti ju-ne MAU de bung, i care promité Atftta-, pradd, inlet In-credert órbe Fiti a une seducert (ademenirt) ce n'a avutilcuragiubi de a o respinge, dup§, principiulti s611, Bucuriiva scutura eu totulti juguhl, va apnea tóte vitiile neru-qinaOlorù junt at secululut BM, in fine alefindú in pici-6re moravurile, despretuindil ort-ce cuviinO, nu se vamal teme de a se numi amantulti unet femet mal multil&cab). sburdalnick

Pentru ca s5, se pótgintelege mal departe lirukt echarde nevoig sa se sal, cg, dómna Steleseutnainte de a mu-r: °Wise cà fiulti BM la 16 ant deplint sà clispunA int6a libertatea de averea ce ea adusese sotnlut WI, con-ditiit care venia din acea c5, ea se temea nu cum-va d. Ste-leseu stt tréca la alte legAturt not, Aceste conditiunt aem-nu% acesta omb., prin unii escesii de delicatetg, se grl-bise de a le subscrie. Netrebniculd VintilA (nu mal me-rit6, altii nume) scia ackstri, eirconstantA, i de aceea, inintelegere cu Adelina, care fusese i ea incg, in secrettimetresa lut, flcuse planulii, pentru ruinarea inteleptulutBucurtl, a c&ruia predare avé sg, impArtéscit cu eel alttactort (confaptuitort) fórte iscusitù ale§t pentru acéstatrébA, i cart de i nu avét sà conlucre decittti ea ausili-art totult trebuia sa fiA rAsplAtitt.

156

InvitArile furA &cute, dupl cum s'an decisg, in a-u4u1n. tuturora,pentru nunta pretinsd, i séra o trAsurAveni sá iée pre cet dol invitat& (fi ca i &Anna Stelescuse scuzarA, dupA cum e lesne de intelesti) cart Ii puti-ne minute furA reuni cu strAlucita i numerósa socie-tote ce-1 aqtepta in cAsuta din Tataral&

PregAtirile s6rbAtorel eran In faptA mArete §r. ea ince-pu prin unn baln, in care, uq6re ca nisce nimfe, actritelenóstre de la teatniln francesti i alte femet desvAlirä t6tegratiile lorn, secondate de minune de junit zefirt ce leconducéti. Fermeculn muzicel, tnagica iluminare a insu-titelorn fáclil, varietatea i libertatea costumurilorn, pótecam necuviincióse. in fine intetirile Adelaide& care printalla sa avantagiósA i prin frumusetea sa Intreceo pretóte consótele séle cele fermecAt6re, In ametirA; f¡ii ce maltrebuia, ca sá facA pre voiniculn nostru egi din sim-tirt ?

DupA baln urmA o cinare demnA de Deit pAméntu-hit; acole vinurile cele mal gust6se nu furA crutate; dérsA nu mintescn, capetele (a hit Bucurn mal cu sémA)prefAcurä in atatea vulcane pre cate eran. Momentulnera favorabilti, und covorti verde incArcatti de awn seinfAtiqA acoperitti de cArtt §i de unelte de jocn. Joculnincepu, antein moderatn, dérA crescu din ce in ce ; incu-rêndd deveni furiosn.Bucurn mal alesil, care Muse tottidinteo cupl cu Adelaida vutcele cele mal delicióse, a-tuncea cand mat era sA-0 pérdA mintea, se pusA la jociiluandn o parte pre cat activA pre Mato i nenorocitit.AcéstA pasiune era nouA pentru dênsuld.in voiti-bunA i sA ne'nturnAmn la bunulti,la credincio-sulti Enache.

Demnuln servitorn era de 60 ant, totull Insä verde.Eln urmase d-lut Stelescu in 6ste, era curagiosti i in-teleptn. Eilt urmandull esecutia proectulut s6ti, ese dea casA dupA ce InnoptézA bine, se duce in piata vecinA,unde indatA recunósce trAsura ce luase pre Bucurn. Vi-zitiuld ce fusese platiti sA fiA discretd, se impotrivi an-

--, 157

ta, dér o garafa de vint insoOta de unii bacqiqg de I ésesorocovetI, hliacurli :Ma de tratabilt, a de la sine propusa.bravulul nostru unchialti, de a-111 duce In suburbt, pro-,posiOune care fu primita cu bucuria. El sosira, la casutace era a qe4ata din afar& §i. destuld de departe -de barieraIn funduli une gradinl, li a careia intrare era inchisabine. Enache dadu drumulli conduettorulul stt, 0 intrala unii bacanti, locuitorti chiart In féta easel: chi ve-use ferestrele strelucite de lumina, au4ise o musica

vuit6re (A! clise el& In sine, de art fi numal atka); aco-lea se puse sa géda li ceru ving. Apol incepêndt conver-saOa cu chelneruhl,I1 Intreba Intr'unt ton& ingeniost, acul e casqa acésta frumulica pre care o aréta cu dege-till& §i'n care e atfi,ta de buna petrecere. Baétuhl, ce fu-sese ca§tigatÙ prin manierile lul Enache, care d'andu-1st, bé impreuna, hi pause unde 14 dóre, i clise veselti :pre legea mea, movie, nu pré a-II puté de all spunea cui e, &A, ins& a patra óra acuma de dad& se a-dunt, 0 banda din cele mal vesele, domnilorl junl 0 fru-moll, ki domnilórele cele mal de§uchiate. Acolo se Onemésa buna, vinulti nu lipsesce. Stapanult meti e careIngrijesce de acesta ; sciti ca casa acésta-1 demna de bi-ne-cuventata. Amil vq.ut& t6te, cad singurti eti due&vinuhl 0 nu-1 indoélt, ca acuqI trebue 0, villa sa maliea, cacl asta4I sunt adunatl o r6ta de stapenl qi de fe-ciorI. Ma sa nu slid cmgc, cacl de va audi jupAnultme& ct, amti lehaitt, m'ar desmerda pre spate, qi, ve4Id-ta, iubitult mell stapanti a uitatti ca, nu-ml place ba.-taia. VreI st, mergl at, ve41? In sanatatea d-téle!.. Cand veifi chitimatti respunde 0 mergl; plecaciune babaca, ! ...

S6rmanulA Enache rtmase incremenitA. Cu capuluiascunsil in manl li c6tele rezemate de mésti scot& ni-see oftarl care art fi putut& resturna tavanulti. In finelovindu§I cam tarilort fruntea,. A.§Ia striga 61, voiti strt-bate pant, acolo, de art. trebui;..'

In momentult, acesta unti lacheti mal multti in '10111perl. (juratate bétti.) intra ; elt chiama pre bliétii li-1 vor-

158

besce la urechia ; Indata, respunde acesta i lacheulit ese.Enache c,are ghicesce despre ce e treba, chiama degrabapre MM. Asculta, i vedil bine c5, de vinti e vorba.

AIa cleg! kit Inca de §ampania. El bine! éta un4galbenil pentru tine, de vref s5,-mi imprumug pestelca cucaresa me imbracd, ca s mere' eu . in loculit t6a ; junelemeù' stapenÙ e acolo Busti, trebue numal decat sa-1 vor-bescii Suspinurile nadulira vocea bunuluI °mt.Numa atta-I molule ? clise baétulii, cum draculAsti, nu vréii! mal alesii c5, amll o infix& simtitóre,eit, i ml-o rumpI i d-ta dea intregulii, 4eii ala! Acestegicendh., simitorulù baéttl tinde mlna, i primesce dra-galalulA galbenii, pro care-M. slobóde In buzunarii, cre-dinciosulA depositatorti alit bacqi§urilorù, i facendu-senevNutti ca unit fulgerd, se 1nfatoq6z5, indatit aducendüunti costumA complectÙ i unit panertt cu doue-spre-4ece butelil de lampania.

Enache nu perde timpit ; inibraca vesta cea de peleadraculuI, pune o scufia de bumbacti pre capii, cinge o pe-stela albastr5 i6 paneruhl i se indrumka inspre casa, acaria portarù Inlelatù de costumula i de cuventuld deordina, i deschide 'Arta. Ehl petrece gradina i strabatesub ung vestibulit, unde fecioril mai multit beg de cattrejl espeduiai remalilele cinei i gfilgAiad buteliile ceavusera ingrijirea d'a le luape jumittate pline; generoFilde asemenea, el dati de beutü fa1ului chelnerii, o durade malaga, i unulti dintre ei iti Insotelce Oa, la ran-dulti de suet, unde in locii de muzica aude vocI con-fuse de 6menl, i vuetulA banilora ce se rostogoliailpe mese, 1mpin§1 d'o mama in furilt qi in disperare.na aceea e a lui Bucurù'. Unit ipêttt urmit deodata. Apune paneruhl, a se rapecji ì a pica la pici6rele ne-inte-leptului june, pentru Enache e tréba de unit momentA.0! Bucurult meti, striga citi, uncle te gtisiiü, In numelelul in numele demnulul D-téle parinte! fugI deloon% acestt molipsitorü, haide cu mine, séii iml delsufletula la pici6re-g. Bucurii e mal Anteitt tulbvratii,

159

se cumpanesce. Risula batiocoritora alit demnilortisM consotl, sarcasmil lora, la scota din serte; ela res-pinge cu violen tit pre bètrInula li credinciosula s6aarnica; li, insulta adaosa cu. amenintarea impovorézapre onestula- b6tránti, care, scaldatti in lacrinal, e nevo-ita de a se retrage prin mijloculti chioiturilorii feciori-lora, asmutatI de stapánil lorii.

Jocula reincepe, Bucura perde, impatrita ; jocula 8611e fara noroct, §i cánd se despartirti, mal perdue& Incadou6 mil de galbenl pe credit&

A doua-cli se trezi f6rte ostenita, 0 dupa ce recapitulatotti ce se urmase in séra trecuta: remustrarile, dispera-rea la cuprinsera, déra rezonamentele luIVintila le Inuit-dulira pre t6te. Escesurile de ierl reincepura. Inca Cu malputina erutare. O a doua qedinta de jocil se deschise; separea ea all fi favorabila pentru victima nóstra, déra a-césta se urma numal pentru de a-la istovi dupa aceeaintr'una chipfl mal teribila. Cânda se despartira in zioaela perduse 5,000 de galbeni, o soma egala cu jumètatedin averea mamei séle, qi pre care trebuia sa se Ingri-jéscit de a o plati, cacl e cuviinciosa in lumea cea marede a privi ca datoril d'onóre, pre acele de joca, in timpace mal adese-orI puna in alteptare li ,nu se tema de aruina nisce mercatorI (negutit 4.1) one§ti sa. O. faca saaqtepte pre grmanula muncitora a caruia plata e pótenutrirea dilnica a lul §i a numer6seI séle familit

Re'nturnandu-se a casa, pángaritula Vintila care seaplauda in -sine de fapta sa, veselti mal alesa pentrumiirlavulti ckltiga ce facuse, §i vroinda sa prapadéseade tota victima sa, perfectionándu-I desmoralisarea, itinu urmatorulil discursa:" Nu se p6te tagadui, veri§o-rule, ca at fosta ierl la joca clt se póte de nenorocitadér li tu trántial cu ghiotura f NumaI de ti-ara fi surisazeita nestatornica ce se chiama, Norocula, pre cruceamea al fi §tersti top: baniloril. Dér déca al perduta ierl,veI cásciga alta data ; nu desp 1 e acésta e vorba. Aceeaee aI perdutti e o bagatela pentru una june nobila

160

atIta de avutg ca tine. Drggutuld teli pgrinte, plecandilcat mal ingrabg pentru ceea lume, î va lgsa o avereurialg i tncä i pre tine stgpanit pre faptele téle.Dér acuma, scumpula meli, trebue sg, fil orml,BA scuturI prejuditfile copiläriel, sit te scuturl de epitro-

sg trgmitl mal cu sémg, chiarti astg4I, la naiba,pre omulù cu cuvéntgrile supgrAci6se. Cat pentrn dato-ria ta, vomù gasi mizlocubl ; a§la dérg sti traiésca veselia!

ReintrandA a msg. Bucurli se insciin0 cg Enache sepornise indatg in séra trecutg, elg fu incantatii de acéstacAcI n'arA fi pututti intllni privirea lul Thal sg, ro§é-scli ; i se dgdu insg o scrisóre in acéstg cuprindere:

Domnule

,Fitra sa te gandesci la batranetele §i la serviciile melee ele marl,Jar& vr'o téma, m'al desonoratd, dandu- ma pre man& a nisce,feciorT neru§inattl, in totuld demnI de stapanil lord. Te ertd cu,sinceritate, dér amd socotitd ca trebue sa. te scutescd §i de pri-,virea §i de Imputarile mele cele-de§érte. M intorcd land. vechiuld,med stapand, i trebue sa pricepT, cA 4u ni6 void face complice,,prin o Were culpa0, de nenorocirile ce-fi atragl pre capt.`

Cu vr'o trei 4ile mal 'nainte, o ala scrisóre ard fi fa-cutil fargindoialg impresiune asupra luf Bucurii, dér a-cum era cu totubl civilisatA, i dupti cum 4icea fárte ele-ganta veripruhl, trecuse Rubiconulti.

La pranzti, Vintilg, lgudg programa serbgreI i acuintr'unÙ chipù fermecgtorü portretuhl pretinsef mirese.Urn1 suristi allí mama i dada a pricepe b4elesese.

Dérg domnuld Lungénu, pgrintele, nu mal e§ia dinapartamentuhl sat, istovitil de bóla ce avé sg, termineindarna sa esistentg, evenimentÙ prevNutil de mal 'na-inte keg §i de puting importanIg pentru credinci6sa sasotig i pentru copiii sèl. Ast-felti Bucura se afla cu to-tullí in mana neamicilorti sèl,liperfidulti Vintilä itt dusedupg pranzg la unit usurierti cunoscutti al4 s611, care iimprumutg ca dobAndg mare, pre temeiuhl dreptigiloril

161

séle de dironomti. alü d-neY. Lungénu, o sum& indoita,mal mare decitt aceea ce perduse. Acesta ití puse in fon-durl i citusa neinteresatel Adelinei cea mai marecuria, cad avu dimpreung cu asociatulú sèti particica sade placinta.

Timpulti inaintaref lui Bucurt ea ofiOrtt de lAncierIsosise, ielli1 primi la acésta ocasia o scris6re de la pa-rintele sail care dupg, vii mustrArl pentru purtarea 0 in-gratitudinea sa catre Enache, adaogia

,,Eta-te acuma, fluid met., in lume! profita pentru dea intra, de lecOile 0 de esemplult. met 0 mal alest. de17 gre§elele téle. Dupa vointele cele mal de pe urmaescelenteI téle mame, i depunu averea ce-ti a lasatti0 care e sporita Cu pro centurile luate in cursti. de 17anl. Voiü adlogi de asta4I catre dênsa o pensiel'anualit de 6000 lei. Acésta-t1 va fi d'ajunst., devel fi cu minte, pentru ca sa viquescI potrivitti cu na-ocerea ta, precum i cu rangulú ce ÇiI in lumb. Te in-,'sciiatedi. pre langa aceste, cit nimica nu mè va putéface s4 marescil venitulù insemnezti, amintescellde luarik nóstre- de clioa buna, i increderea nemargi-',nit& ce nil-al promist, in fine nu te'ncrede In norocii,care adese ne parasesce cand lii socotimt ca-I alt. no-stru ; tandrqa (duioqia) mea pre MO, aceste te va ur-

ma pan& la mormêntu-ml, care se intredeschide pentru17d'a mè primi.

Bucurt care avé in adevèril o inima bung, fu patrunsùde tonuhl acestel scrisorl; déra indata, via¡a tumult6saIn care petrecea, plecarea sa pentru placerl, pasiu-nea sa pentru jocti i -marlavult. amoril ce. avé pen-tru Adelina, indepartara orl-ce reflecsil, gatuliila orl-ce abaten, atAta de moda pre atuncea printre ju-nimea lasamti in ,vapaia acésta, i sa nere'nturnAmù la parintele

D-14 Stelescu era in alt. 69-lea anti ahí vhstel séle.Ostenelele resbeluluI, i maI multti Inca mâhniciunea ce-Icauzase perderea timpuria a Amelid lù irabètrânise de-

11

162

stuhl de tare, rli ala-1 Intrevedea Viitorula finita precare-hl altepta filosoficesce §ii ca una bunt crestint. Ra-portula amanunOtù ce-1 daduse Enache, noutatea ceprimi indirecta despre datoria fecutä de fiiula sea, Infine felula vetuireI séle pre care pré bine-la cunoscen, iaretase, de qi se parea din contra, pre Bucura cu totulaademenita li sarita din sine, cu una gusta decidata pen-tru cheituire, care 1'ara duce nesmintita f¡ii ea pre multia1t1 la o ruinare totala. Fórte convinsa ca bunittatea ini-mel fiiulul sea va triumfa 'Ana In fine, qi ea unula ce-laiubia pré multa ca se, p6te, privi cu indiferin0 s6rta lulviit6re, hotirt de a-la mfintui, li mizlocula ce imaginftviné din originalitatea spiritulul sea.

Dupa ce-vi chipzui planula cu unula din amicil eelintiml, care fusese consotula sea de studil, li care esercitacu Insemnatate sarcina de judecatora, orna statornicii,nemituibila qi de o turnurä de spirita analdga cu, a lul, ivendu, prcfacutd, (judele e acela care sub felurite nu-mirl fu cumperatorula) curtile din politie, moqia sa Ste-lesc1, precuni 0 cele-l-alte proprietittl, ne'pastrfinda ni-mica alta decal o cAsup, mice, (Mr frumuqica, li cu un4venita de 3,800 let, Eli acésta Inca cu condiVitt ca duplim6rtea sa proprietatea sa fia a saracilora. Dupa aceea°tail lul Enache, li und bucatarese, de asemenea ve-chia servitóre, o esistente. neadrnata , facendu-1 sä jurea dupe, mórtea sa, eI vor remânea nestramutat1 prelinga fiiula sea, oil care-Iard fi positia li starea, aceea ceprimira bueurolI bravil 6menl, mal alesa Enache, careama atilta de tare pre Bucura, 0 care n'avé alta supe-rare, dupe, cum 4icé ela, decftt ca nu putuse bate cumse cade, pre blastemata de feciorI carl-la tioisii, atfita degrozava In casula Iciuta.

'Me dispunerile fiinda luate, domnula Stelescu, carese statornicise In easuta despre care s'a 4isg, prefacen-du-se din ce In ce ca nu sea nimica despre abaterile fi-uluI sea, care Insql negrijise de densula, aqteptá cu se-ninatate ora sa cea de pre urma; o bóla urmata de una

163

marasmA completti, lù insciint4 a ea nu-1 departe, tg.Bucurg aflA, in fine, in mizlocubl pläcerilorù, c tata-sMdoria sA,-111 védA. Ebl se grAbi de a veni, lAsandtt pre bu-nil Ea amid de la Ia§1, pre Adelina mal cu sémA,, in-cântaV de unit evenimentti ce le promitea folosurlmarl.

Bucurd gAsi pre tatA-s6ti, neavgna de vietuita decko 4i celti multù, dérA Inc& in tót judecata. LangA dén-sulA era uml membru de la Tribunalti i Confesorublsatulul. Inteunti coltti ahi. apartamentulul credinciosublEnache se inneca de lacriml. Indat& ce bunuliirinte zltri pre fiubl sèii, intinse debilelebr4e saldàin lacriml, durd aceea punendu-b1 sá §&16, i tinu discur-suhl urmAtorA:

Cke-va minute incti,, scumpubl meit Bucuril, i m6void înf4ia inaintea suveranulul judectitort.; acésta nu

intlico§ézà, pentru cá totil-déuna amù vieçuitu hate-leMesce ; de este insA ceva care se m6 mIhnéscA, estesupArb,ci6sa noutate ce am& all comunica, fil ormlascult-o ca táriá, amicubl meti.

M'arml socotitA dépururea bogatù i eramti in faptA;mfiguliamti cá anatt bunufl marl, de care

al fi fkutÙ fArA, indoialit, bun& Intrebuintare (aid Bu-curt sing'. ImpunsAtura durer6s1 a remustrAreI), dérAutui evenimentil pre atfita de teribilti pre cgt de nea-lteptatti a resturnatti averea mea. In timpulü vieteImele militare, ffindll fAcutù prisonieril inteuml resbelti,contractasemii cAtre unti neguOtorü avutù de la Mos-cova, cele mal marl indatorirl, cuviata chiará, çi omulaacesta devenise amiculti mar' celti mal bunt.. NeguVito-rulA acesta, sunt acumit dol ani, avu perderl simtit6re

ala de cu InsemnAtate, cá era stt-1 cadA comertubl,atuncI elü alergA lamine. Cunoscendti probitatea, inteli-ginta çi activitatea lui nu m'arml temut4 de a chez4ipentru citi. Dér5, nenorocitulti acesta a muritd, acumunti ,aml, bated) ruinare complet.4, care a trasti i prea mea. O r6m4i0 de speran0 m fku sit nu te insclin-

164

tezA de unù evenimentÙ aqia de tristti ; epistola acéstaa nimieit-o. TotutO ama seepata din azéste, eatastrofe,casa azéste, qi dependintele eY cu unti venitú acuratti de3,800 lei, care adaosti cu avutulti mama' téle (D-çleti s'orepaoseze! ) ig va procura 'Mat o esistente, (mesa. D-nialuY(aretandù pre judeekorti) te va inseiinta cu deamenun-tulti de dispositiile mele cele mal de pre urme,, kii dem-nulù' nostru preotù. II va ajuta sà ge,sesei in Ante, nós-tre, religie, puterile necesare pentru a suferi cu eurajti a-céste, isbire a sórtei. Adio, dragull metlfiù, tu, copilultiAmeliei mele! iti recomandù. pre Enache."

Domnuhi Steleseu, dupe, ce bine-euvente, pre fluid sellvroi ea se, flit lesata singura cu preotulb., §i inima luicea frumóse, se ridieà indate, dare, locapla dreptilortiling& acea a Amelia.

Fulgerulti de aril fi picatO la piciórele lui Bueurd nul-arO fi isbite, atAta cat cuvintele cele mal de pre urnalale parintelui set; i se perea ce, ese dintr'unti visÙ gret.In fapte,, dintr'o avere a§l'a de stalucia, sit piee de o-date, apr6pe in mizeriti, ce loviturO pentru unit onall june,innecatti in ple.ceri 0 care vede de odatA secandule o-bIr§ia! Cumil se, se, se inatopze la Tal'! ce vorti se (lice,amabilil 861 amicl! deal, arii remanea celll putinti, A-delaida eredincióee,! Pentru antéeali date,, ideea datorii-lorti se int.:1,00 in imaginatia sa cea turburaa, pentruanteeas,4 data blasterntiprodigalitatea sa ces heintelépta,numaI acum gIndi la eulpala sa purtare att.& parin-tele sea, §i trebui se, mexturisésce, ce, déee, mustrareaprodedintel e aspre, celti putinti e drépta.

Trupulù' d-lul Steleseu a fostti dusil fará pompe,, ast-felil dupe, cum insufg vroise, in cimitirulti satulul, dérlaerimile sincere, adeveratele paren l de reti ale servitori-lorti seI 0 ale tutulorti sAtenilorti, lti insotire, pânà laultima locuinte., aceea ce, de sigurd,pretuesee mal multideekst cortegiulti celii mal pomposti.Remegitele luI fure,ingropate impreune, cu ale Amelia , f;,i unit monu-mentO modestii fu ineltatti in acela§I loeil acestel esee-

165

linte pitrechi de 6menl; Bucurd planse, Ins& 1acrimi1e-1nu fa/it esclusivii consargite memoriel pgrintelul sett;va veni anti timpti tând, p6te . . .Sii. urmAmll !

Der creditoril alergar6, çi apucarg, tótà averea Ame--Ina, nu fa de ajunsil pentru inaestularea lora; ar

fi apucatiri inc6 i modesta proprietate ce remenea nefe-ricitulul june, der& judele sc6se testamentulg reposatu-lul; casa §i depedintele 1111 Bunt neatingibile, Bucurtin'are dead dreptulti de a vedé in ele, §i dupA densult...cine va fi pr9prietarubl? alta sugetti de mirare pentruBucurti, care nu putu sa, se impedice de a bine-cuventadui6sa solicitudine, precumg i intelepta prevedere apArintelul sea', dérA, era incti, departe de a se indrepta.O b616 teribilA hl-adusA pre marginea mormentului, f&-rg, indoire ingrijirile cele marl ale judeluf, ale 1u Ena-che Eli ale buataresa, lii traserti, din pericolti. Se indreptrt

multAmitA dulcet elocentA a venerabilalui preotaconsolatiel (mângAera) ce afla in cetirea cArtilora bunece negrijise, cu incetula, isbuti de a se deprinde ca sórtasa, de i r6masg, melancolicti.

Sit mergemil acuma la Ia0 pentru de a aye plitcereasti vedemii viOula i inlelticiunea resplAtite cum se cu-vine. D-111 Lungénu se finise. Criminala lui sotifi avune'Wlepciunea de a se da pre mtma unuicare o ruing, i o impovorli, dup6, aceea de dispretti, gr5,-

a§ia, finituli. Frumósa Adelaida, in neintelegerecu mg-sa §i. mtiritatit eu unulti din staluci01, sa adora-

in curena.' negrijia, se ada la t6te placerile a c5,-.rora escesii o condusA, pripita la mormentil. Vintihii, cubpa§ulti amicù1 redeveniudil amantù in publicil ali. Ade-,End, se bt'i,tu o datA pentru (Musa i fu ucisti. JustiOa seamestecg, in ac4sta, iademenit6reafemee fu inchisA pen-tru rèmlqitele vie01.' séle la monastirea Adam.

Bucurit care se 'nqciinO, de aceste in retragerea sa,gitsi i mal multh. Ind, motive puternice de gratitudineatre §i atre se v6,4u fericitú in sin-gurAtatea sa, unde era inconjuratit de amid simpli, dérg,

166

adevdraV DécA veodatA suveniruld trecutulul i causatristetA, impresiunea nu tin é multd.

Ne apropiemil de fine. Mal multil de 20 de anl trecuse.Adolfd, care nu ocupa cleat rênduld de josit abl easel,acee,a ce era d'ajunsil pentru und têndrd., avu poftA in-teo 4i, &id era singurd, de a visita apartamentuld incare murise tatA-sed, fgti care din aceld timpti nu se maldeschisese, Intrtinda intr'élasuld §ir6e de lacriml curserAdin ochil sdl : petrece, fArA sA-ql de sémA de nimica in8A,apartamentubù acestil tAcutd, se vede inteund cabinetdretrasfi, flcutil inteund ungherd, neavgnad dedt o fe-restruicA, susit cu grata, o ladA mare legatA cu felt, bA-gatA in muril li inchisl bine, 0 mud scAue§h. alAturea.

Hem, a aril puté fi mid sipetit de banl, ca fulgeruldse InfAto§ézA In mintea lul Bucuril. 0 milcare rapede-littArésce, alérgA, sbórA, FA vine indatA cApuitil de instru-mente ca sA strice lada acésta misteriosa, a cAreia soli-ditate se 'mpotrivi indelungd, dérA care in fine se sfdr-mh, sub loviturile lul repetate.

Bucurd tremurandh, ridicA capaculd celd greil. Dum-necleule! ce spectacold. ! o funiA, li cuvintele aceste sersecu litere marl :

,Desfranatule, neruqinatule, fiiule nemulOmitord, chel-ntuitorule necumpdtatd, dupg ce vel bate la talpe patri-nmoniubl strdmolilorù tèl, pentra ca sA pul fine ruqinA-reI li remustrArilorù téle celord indarne, splolurA-te!acesta-1 celd mal de pre urmA sfatil cell dA und pA-nrinte necinstith... ."

Nenorocituld Bucurd pica de-a rostogoluld, cu pdrulitsburlitd,, o sud6re rece inundA f4a sa clte-va minute;revenindu-§1 in sine, cu ochil 84intitl pe grozava scri-s6re : Destuld, striggi, ehl; a§Ia, tata, te ascultd ; p6M-se"ea sacrificiulil vieW rciele sA-ml I,térgA tOte gregelele!"

Atuncea cu o mAnä tremurandA de desperare, apucAfunja, aninA unit capdtil in und cfirligd de terd ce vedeinfiptil bate° grindA pusA de-a curmeziquld d'asupra ca-puluI sell, se sue pre scAuna0.1, 41- pune in OM nodulil

167

fatald li Cu o loviturl de piciord impingéndit banca, searunc5, in etemitate

Dér, o minune! nu e 6re visukt uneI imaginatil in de-lird ? grinda-I scobitit, supraféta sa inferi6rit se indoescesub povara trupulul lui BueurA, care pia, in genuchI,In timpd ce und diluvid de monede de aurd acopereparcheturile li o scrisóre se 'nfhtiléz5, dinaintea inviatu-1111 care citesce :

Putut-aI gfindi, scumpuld med fig, a tat&-ta. 11-ardndori m6rtea, eld, acela care te iubia §i te iubesce incAotata de tare, eld, MAU de gloriosti a vietui in pers6nata? Cunoscendd bunAtatea inimeI tee, pre care abate-rele n'o secase, pré convinsti a, vel tine inteo 4i cundistinctiune loculd OA In societate, anati vroitd prin a-céstA teribilA, dér mIntuitóre ispitA, :35, te scapd de rèt,n 0 sA, indepgrteet ruinarea ta, care trebuia sit se intern-ple; istorisirea ce ft-ami fAcutd de perderea avereI melen e tumid o fabulA, escI atta de avutd precum n'al maInfostd li amiculd, judecètorul d, care scie -totuld, te va in-forma despre orl-ce. Urmég.,, te rogd, in tóte lucrArile

téle, sfAtuirile acestuI omd demnd li s&-lii aibl ca prenuml aid doilea tatA.

Adio, multd iubitule fid, bucurti-te de bunurile téleninteleptesce, qi ca und omil ce a cunoscutit rAtAcirileoecolulul, Fiti gandesce c6,, reunitl in adApostuld pré-fe-ricitilord, maml-ta §i at, vomd adresa de-apururea ru-gitciunele n6stre cAtre D-qett, pentru tine fli destin46-toril MI.

Enache in momentuld acesta, cAuta pre stitpinuld 8611.Eld se sui, intl.& in apartamentukt acesta in mirare de-a-ki vedé deschisd, li ajungêndii in cabinetd. . . Inchipu-&all cine póte mtrarea lul, incremenirea 14 v64endllpre stApfinulti BM in genuchl, cu o funift imprejuruldgfitulul, scitldatt. In lacriml, cu o scrisóre in maul, ogrindA povernità qi podelile acoperite de aura. Ce dra-cu-I acésta? ingitimA, dlt in fine.

La veeca acésta atata de cunoscutA, Bueuril hi vine

168

simtiri, se sc61:1,, 0 merge de se aruncA in bratele ve-chiuluI sü arnictl, i póte in fine sA-I spun/ tag ce s'apetrecuti. Enache cu gura cAscata, ochiulù pironituí, tru-pulti nemiratil ca o statue, i se OA cit vis6z6, 0 se api-pAia ca sg, védA décA, in adevèrti e deltepti ; tu fine, faceuni altù sub dênsulti i bAtêndull ambele pulpe, stri-gl : Pre eel 40 de santl. p/rint,1 FA pre St. Enache! bu-nuli mei patrond, écit o inventi/ di§antata! Sciamibine ca r6posatulti mei stttpanti <care acum e acolo susi)era niteli draculorti. Inteaste, dér niel odat/ nu mi-aqlfi inchipuitti una ca acésta. Frum6s6 glum/ ! sit 4icit o-murruluI istuia, sA facit wag salti in aeri .. ha! ha!ha! Si °multi med saria prin oclaitt ca o cApri6rA, mu-rindil de Asti ; buctitar6sa alérga la vuetuli acesta neo-1)icInuiti, i écti, cl se pune 0 ea la Asti O bucat6, detapiseria strA,mutat:1 prin alatea silltArl se desprinde, i a-lit/ pre dé Stelescu desemnati in mg.rime natural/ tinêndide man/ pre sotia sa i zimbincli cutre finli lorti, careqi eli e representati c/lcanclú in picióre t6teincoronatii de virtnte. Cite aril puté descrie incantarealuI Bucurd? Numal lacrimile 0 ce dulcl lacrime ! litoprirrt, de a nu se ingclu0.

Dup?i, cell vepi in sine dinteo sguduitur/ agla de pu-ternicg, Bucuri, na4rse la judele, cittre care nu mal decatincepu istoria i acela ne lug puteadi de Asti. i dise:Ha', amice! nu-tI mai da osten616 de a mal istorisi a-ceea ce sciti de atata timpti. Demnuli d-téle tat/ mi-aIncredintatii secretuli s6ti i kg ce ami 8611 spuni.,,ami cumpèratil sub diferite nume, tóte bunurile d-lulStelescu; aurulti ce a-i gìtsitù in grind/ e numal fruc-tult iconomiiloti 0 a 6re-camel IntreptinderI comer-ciale ale p/rintelul d téle, care repara ast-felti stirbirilence-ft facé1 averel prin cheltuirile cele necump'étateeramit datorti ca dupg cinci ani deplinI, s6, te punt' Inposesiune preste tóte; cl6r6, data d-téle cea energicti,77a rnicloratti terminulil pcesta. A.§Ia dérl mane nevomit duce la mo0a d-lul Stelescu fi, 0 de vrel

169

privesa ea pre unil alit doilea tatA, dupg, putin timpt,11o cAstitoriA, pre cAt avantagi6sA, pre atata mal onestl,

va hotart sérta pentru d'apururea."Bucurtt dreptii respunsit, se aruna In braOle demnu-

cAruia i lAsg, deplina conducere a sa i a inte-reselorti. séle.

PuOn dupt aceea, Bucurit Stelescu se area eras' Inlume cu strelucire; tnsuratil cu o jUfl i placute.cliro-

deveni pgrintele a cal-va copil amabili, earl nucunoscurg, decAt virtuOle strebunilore. lorù. Ehl eApetti oingireinare la Viena, prin care parveni indate, la celnânteie demnittiti a le Ora Moldova.

Bunuld, onestulit Enache, ajunsit la betrânetile celemai adâncl, i istoria grin4a i era atitta de bine

In memora, incat o istorisia la totti trecetorulli.Chiar pre patulù de mérte, elù respunse confesorului(duhovniculuI) sòù, care-lit intrebase pré multù : der,

pArinte, iubescti pre D-cjeù din tail sufietulil, si nume temit se, me infatosezil inaintea acestut buntt tatitomenira, dér inainte de a me duce cAtre densultt trebue

spunti istoria gringa." O oftare terminA (Tale a-cestuI omit simplu i virtuosit.

SFATUIRE JUNIMEI=IVou6, junilord met contimporanl, adresezd aceste linit,

voue, carl at1 cetitd mica istoriá a lul Bucunl Stelescu.Suntt sigurd a nuvell fi vq.utù fárá el v6 minunati

pre junele Bucurd, d'Anteid asta de bunt, asta de modestdasta de candiddsi asta de bine crescutd, sub privighereaunut tatá din cei mal duioll, si nutritd din frageta sacopiláriá cu moraluld cela alesti ce tatált acestd virtu-osd vroia sá, inrAdAcineze ininima clironomulut numelulsil. Nu fárá mirare, 4icil ld vett fi v&jutù uitândd la ceaAnteiti ispitá principiile escelente ce-1 dAduslacestd bundtatá, si aruncandu-se in bratele viViulul si in t6te escesu-rile. CAct d'abia ajunge la 141, la lonchiuld s6d de mamá,d'abia face cunoscinO, cu v6ruld 8611 Vintilá Lungénu,si indatá légA cu acesta amicitia cea mal stransit. E demárturisitti, cá, Vintilá era inzestratd de celd mal plAcutdesteriord, si de o rará politetá, eld avé o elocing, indu-plicabilá, si maniere forte ademenit6re, dér ascundeasub vèluld atittord avantagiuri, o inimA rea sicorumptási era fórte desfrenatd. Din nenorocire mima ceanoul alut Bucurd fu intunecatá de atitea calitátl brilante, si e-roultt nostru, fárá esperientA si crecptord din naturA, t3elABA a se ademeni si a se tári in societátile cele mal rele,dindd Irá reflecsiune in t6te cursele ce i se intinse dedol netrebnict, VintilA si Adelina.

Adata v6 dovedesce indestuld, amicilord mel, clatrebue sá, fill de cu luare aminte in alegerea de amicl.

171

Acésta v invetA indestubl trebue sA v legatt, fl-it o mal de apr6peprivire, cu acel alO cArora caracteril,conduitA EA moravurf nu le cun6scett cu desevarlire.

seculA mal ales4, andil junimea intrA de timpu-rill pe scena lumet, aril fi de prisos4 socotil sA, vi se re-pesa adese-orl: fugitt cu grózA de desfrenatit aceqtia,feriti-ve chiarti si de presenta lorù, act ve volt ineunjurade aceleast retele de care si VintilA IneunjurA pre ne-InteleptulA BucurO, i ea dênsubl yeti deveni prada sedu-cerilor4 ; ve vett perde nesmintitil frecuentându-1 efitilde putiml; o singurA datA arll fi de ajunsti spre a veresturna n prApastia ce v'arù sApa dinainte. Trebue dér,ea o neincredere continuA i refleetA sA vinit in ajutoruliineesperientet vóstre, o neIncredere Cu atfita mal bineIntAritit Cu dad vet' fi nefncetata espRI seducerilortl,de cart pre tótA minuta suntemil Ineonjuratt.

Nu-I destulti, amiciloril met: trebue ea pre atü cres-cett Cu vé'rsta, EA pre cftta se apropil finitubl educatiunetnóstre, sA créscA cu vol çi neincrederea, amorulil religietsi alit moray arilord bune. Totil nu-I destula : trebue se, vedeprindett a respinge euvintele mincin6se ale necredin-eiosilord i spre acestO seord sA rugAmO, dupti cum vomsimti mal bine, pre $naltulti D-4e11, apArAtorulA nevino-vAtiel. Singunl numat ideea de daerenat4 i deerenate,trebue sà. ve InspAimInteze i sA ve atriste inima. Ace. dinVol, junilora met contimporant, earl att auclita de Isto-ria Romanilord, ve tt fi vecluttt cum poporubl acestdbravA a crescutil prin virtute si cum viçiulù l-a dArA-pitnatil. Acésta i alte multe BA ve servésa de esemplu.

Ve vord (Pee cA cuvêntulti sprijinitil de esemplu, areBata putere Inatd e gred de a se impotrivi la impresi-unea ce face amprA-ve. De aceea trebue A ve ferittde a avé a face en met earl vietuesell In neregullat de profesiune desfrenarea. Lasa cA legAturile ce alavé cu d'énElit v'artt ruina reputatinnea, apot i netrebni-die bru euventArt, maximele false i esemplele rele nuvord lipsi de a ve altera mal intékl hnclinácuunile v6s-

172

tre celemai bune, de a v6 corumpe pre nesimtite inima,de a v6 prapastui dupa aceea in nenorociri. O regula

de prudenta este 0 aceea de a nu intra niel odata in a.sociatia cu spiritele debile i timide, cari sunt mal tótesuperstitióse ì tem6tóre. Fiiisdù ca molipsit6re,daraverile ce aveti cu den01 'men temeri. r¡d Indoell,impartescti spiritulti 0-111 impedica de a judeca cum secuvine lucrurile. Indoelele i temerile aceste v pricinu-escd de asemenea i frica 0 oil. cat sunt ele de vane nuincetéza de a v turbura 0 de a v6 impedica sti, ganditlla liniscea spiritulul 0 a inimel, MIA de care nu pu-temd cunósce niel care partida I mal bun& i niel precare trebue de a o imbrati§a cu confidenta.

In contra atatorn macsime rele, in contra atatorti re-tele intinse de a v6 perde, o ! junime nepriceputa ce veiopune? Yeti opune princinii respectabile i yeti artanecredincio§ilorn acestora, ca numal pietatea este pute-rea orI careia adevrate inaltarl de mima, a ori careiasolide marirl: le vonan dovedi, cä numal ea póte facegloria ca i noroculìl unul imperiii, inteund_ cuvêntü caea este trebuinciósa la tóte, i cii, nu póte sa fia vr'o e-ducatia buna, décA, nu are pietate de baza.

Vou6 déra, junelord çi junilord mele contimporani,earl din ceI mal frageti anI atf fosta nutritl cu mora-lulù mal curatilt i cu principiile unei religiI Parade care-I cuneputinta sa firmù fericiti; vou6 adresezti a-ceste. 0! cat trebue sá v sirguitI pentru linis ea vóstra0 a parintilorn, de a cOsciga o educatia solida, de a v6 de-prinde sa uriti pre desfrênatil aceia atatal de neamici ju-decatel cat i religiel, i carl indrasnescn pârta de a ice:Hal sa departaran orI ce temere, sane dedamù placeri-lord, éta adev6rata fericire, tóte cele-l-alte suntn nimi-curl." Miqeil uitá ca t6te suntù create pentru omit, i o-mu e creatil pentru D .en, i ca ori-cine voiesce safia fericitü fain se atArne de D-4en 0 in contra voin-tel lui, trebue, ca ì 6menil acel coruptl de earl vor-besce profetulii, sa nu gasésch in aceste veselil, dreptd.

173

preta pentru rebelia lul, decItti necazurl si nenorocirl,turburare siingrijirl. Juneloll! feriti-v6 de a fi Adeline,Ili vol junilorti de a fi Vintili ! Acum impreuna sa inal-tanya mânile catre cert., spre a ruga pro caù inaltil dea ne da simtiminte virtu6se, de a ne feri de desfrènatlsi de sfatuirile lorti cele rele si de a face ca totil déunasa fugimti de densil ca de serpl. In fine, cu tap' Intru-nitl la dulcele nume alhi virtutil, a devenimg demnI dePatria care ne nutr,sce si asIa sa o maxim&

Nota. --, Actistd nuvell am localisat-o dupd La poutre d'or. Lectoruld vaerta multele Incorectiunl de limbi si de stild, sciinda cd este prima meascriere, In 18F1!

A fostd fipdriti la tipografia Romano-francesd a liff Berman, cu ajutordde abonatT. Cine-ml va vedea bucuria ce simtid in (lioa aparitiunel el !..

Eramd de 17 anl !

COLIBA MARIUCAIFRAGMENT° DE ROMANtl

I.

SETRELE. - 1)0LNAVA.

La capetulti OdureI ce desparte mo§ia P.... de mo-via R ... , in tinutula RomanuluI, pre wag tap§anù us-catt ea §i fruziquhl ce fognia incit in fagiI li §tejaril nu-meroqI din Odure, se gAsiaii, in anuld 184... veo eke-va corturI, neregulatii inorenduite. Cilte-va 15.vicere ad,-tate pre prAjinl, sprijinite unele de unit carti mare, altelev2rite in Omentii; étkl, OM mAestria ca care eratl faeuteacele corturI, sArace, dupl cum vedemti, in care se adl-postiall ea la 20 de familiI de .tiganI, robil VorniculdGorjAnila, proprietarulti moqiel.

Intémplarea ce vremi1 sg, istorisima se petrecu in partesub cate-va din corturile aceste.

Era in nóptea unel 4i1e reel 0 posomorite din TunaluI Brumarti, o tAcere, mal mare decal lini§tea domniaIn corturl; nu se audia cleat vásjiitulil ventuluI prin O-dure §i latratulti prelungitti, ce scot6 din c'Ond in când,cfinele intinsd dinaintea vre une etre, sub care, impre-jurulü a doItreItAciunI, ce slobodiatt beg, o lue6re ro§a-ticA qi nesicurh, horAiatl, indesuitl, clac preste grAmadl,tatA, man* mo§négli, bAqI, fete,. . . . Luna plutia pre-ste codri in unit océnù de aburl recl; razele el se alun-gait pre invrAstatele lAvicere ale etrelorti.§'apoI, ea o c6-ma argint6s1, se scaldati in cristalull. Oriéqulul ce mur-mura pintre érba useat& 0 malurile acoperite de frun-dele suflate de b6rea cea asprA a lunel morteI. Era

12,

178

In fine, o séra frum6sA chiar prin tristeta de care era in-tiparita. Mad cetitorula aril fi pututa trece in séra acé-sta, cu atentiune pre la fia-care vétra, s'arti fi opritti desigura la cea mal din. urma, de linga parlazulti paduretAcésta vétra, e cea mai saraca, facuta fiinda numai dinrufe prinse intre ele prin sforl vi tepuve de lemna Laun-truki el nu e mal avutti; aceea insa ce ne opresce la eaeste ca, pre cand nu-'I o vétra in care sa nu domnéscasomnulti i linivtea, aice se ande inca o lopta murinda,cate-va vorbe intrerumpte aborti pre aripele vênturilora.

SA intramil in launtrula elO lavita de lemna, pre t6ruvl batuti in pamentti vi pre

care se desemna in umbra o cofil cu apa, veo dou6 treiulcele i óle aninate in cioturile prajinilora ce formaticortulti; &A, tóte avutiile, tóte mobilele ce se gAsiat invétra acésta, in fundulti careia, intinsa pre una brativorade paie, coperite de rufe gemé o femee, in f.* careia re-flectandu-se palida lumina a lunei, lasa sA se véga doulochl afundatI profunda in orbitele lorti; umeril obrazu-lul evitl afara i invb.liti de o pelita négra-galbia ; Om%celti albit i luciosti cagênda in neregula, manele picandaIn laturi i trupulti coperita de o catrenta cu totularumpta, completaa una scheleta lunga i divirata.

Sérmana mamuca! sarmana mamuca! repeta dineand in dud, cu vócea trista, unti &call, care staté in.genunchiata la piciórele acestei femel.

Flacaulti acesta se chiema Vasile, érä femeea a ceea eraMaria marna-sa.

De doua luni de canda Maria era bolnava de lang6resataca, fail de celti mal micti sprijinii decal pre fiiu-

sag Vasile, tênerulti baiéta, dupa ce muncia an, gioa lacurtea stapanu-seti,caci era roba venia séra in

vi-1 aducé portiunea sa de mamilliga rece i acéstaInca pre furia, cri,c1 stapanulti i porunci§e BA nu ésa dinograda niel una pasti. Dér boierulti acesta n'avé mamasét de vi avé, nu era inzestrata cu mima i sufletula celttduiosti alti luI Vasile, alti sclavulul s6ü celul isteta ; su-

179

fletti adevèratti de nobilt. de §i inteunù trupa de sclava,trupti ai chruia ochl negri 0 marl, adApostag

sub arcurI imbinate §i carbunóse, in contrastti completacu alba cea estramdinarA a fete): séle, v64userA abia de20 de orl inturnandu-se cardurile drAgAlar de cucóre,ca 0 care de-atatea orIdoria st HA. CAcl in sinulti natiu-nel acesteI nomade greti se p6te stinge dorulti de aeruliiliberti, de libertate!

Vasija era sclava Er& numal cu trupulti; sufletulti,BM era mal mare &cat aid multora liberl.Elti iubia preD-4eti in cerurI, 0 pre ma-sa pre pAniênta, i &Ida C. c.GorjAnilA i porunci sA nu iésA din ogradA nicI unti pastielti tI simtise sangele nAvAlindu-I la inimA; peptulabAtu tare Fp. era sA-I respundl. DérA óre cu ce dreptapóte unti sclava sA se impotrivéscA la poruncile stapa,

Vasile inghiti nodulti i tAcu, promitêndullfacA din nópte cj.i. DecI, pre cand totl gustati repaosti lacurte, elti lua portiunea sa giurnalA, din care elti numalcat gusta, 'Aria preste zAplazti, i cu inima palpitandA,cu pa01 agitatl, se indruma spre §étra in care zAcé sèr-mana sa mama, pArAsitA de totl, panA 0 de natura, cad60 de ningAl ti scuturaserA pan& 'ndatit acésta fulgii celalbl pre albulti ei pat !

De vr'o §ése nopV Vasile dérA nu lipsia de a veni, cacu mana sa cea inAspritA de muncI grele, sA §térgl la-crimile bieteI séle mame, 0 cu vócea-i dulce sienAduffesuspinurile alnulul carele-lü nAscu in férele sclaviel!

Vasile in séra in care se incepe istoria nóstrA; venisede vrtunti pAtrara de órA, tI aruncase ciciula sa de 0.5;In lAturl 0 se a§e(jase la piciórele red ale Mariel, careastA data era ca multù mal slabA decal in séra din ur-ma. Ea putuse numai a-I face semml sA §édA, intinyn-du-I mana, pre care Vasile depuse o sArutare alb, de fer-binte fuck biéta femee se sinatise ca electrisatA ì putaroti in fine : Cum ma:I mere, mAl. bAete?"

D-4eti trimitA sAngtate , mAmucA respunseVasile, in ocbil cAruia nourati. lacrimi. Nu-I gusta ce-val

180

mAraucuta? adaosa a dice ela, dupa cate-va minute, ve-(radii ca ma-sa nu mat 4.ic6 nimica.

Maria de-abia putu respunde ea nu, i eld o ruga, Intóte tipurile, sit guste ce-va macara, cad i adusese, buel-tele bune, mat bune decat alta-data, §i'apoI se lauda su-rigeridd amara in sine, ca meritata de la stapanu-sea prin serviciile séle.

A§l'a, se sili a gice Maria, le-aI meritata, ca i alta,data. TJna surIsa amara se stinse pre palidele eI buze.

Ca i alta data, adaose ea, dupli, o mica pausit ; tu numanancidnimica, Mete, ca sa me til pre mine cu seracata portiune; te veda slabindü pre t6ta gioa, 0, tu mun-cescI, al nevoia, de putere i esei june, ai sit traescI, éraea sunt betrana, ea mane nu voia mal fi... Nu mal facealia nebuniI, copile, mananca, tu, mal bine O! asculta,asculta, pre betrana ta mamuca: stapanul4 te va cAuta malbine numal Intrucat vei puté munci!... Silere-te déra, afi voInicti d'apururea, ca Ed nu suferI injuratmile bit-titile, ce ve4Isaferinda In tóteilele, atatia din fratil tell

Ea nu putu continua; slabise de tot'', cad intrebuin-Çasä t6te puterile, ea sa p6ta vo.bi aceste putineCu-vinte.

mamá! mamucuta, giceaVasile, silindu-se alua unit tong persuasiva, eü mananct. cat §6pte. Boe-rula scie cit d-ta estI bolnava i ti-a otarita tainù dérti.fiinda cr .ioa nu ama dad, Isa nevoita aducanóptea. ManInca, mamuca!

El& Maria tad, cad slabise de tota prin opintelile cefacuse ca sit pótä vorbi, fqi plecase capula pe paiele cei serviaù deperina i adormise. Ea prin somnù' gemeasinula el era opresatil din causa lipseY de aera, i VasileIngenuchI, la piciórele el, cu °chit scaldatl In lacrimI,nu puté sri faca alta, decata sa suspine i sit repeteze, din eand In cand: Sermana, mitmucuta! set.-mana mamuca! Piciórele nude ale Mariel erail red ;Vasile se pléca, lenga dênsele cu Urea calda, a peptu-lui sefi le mal incalqi. Elli nu se mulp.mi numal cu a-

181

t'ata, 0 merse afarli din OtrA, stranse spinf §i surcele §imal 40, focupruhl, care era mal cu totulti. stinsti. Laaldura luf, Maria dormindt. Ina, se pAré mal bine,cAcf resufla me linistita.

Cucoquhl antase ant& 6r6, de multfi. Vasile reze-mattt cu cotubú dreptù pre culcu§uhl maia-sef, studiindu-1t6te milara, i§f simia ochif ingreui41 de somnü fli deostenélA : de 6 nopti ehù mal nu dormise. Candù cuco-quill vesti gorile, Maria dormia fuck Vasile se scultt,clAti o ulcia, pre care o amplu cu ap6, pr6sp6t6, de laparaia0, aduse ap& §i. in cofA, puse apol. mancarea, ceadusese, 0 ulcica cu apA, §i cofalang6, apatiiulii mamesel,luá surnanuk sat, destubl de rumptt, vi-1 inveli pick,-rele, o privi cate-va minute, apol luandulf aciula, pornial se dua,. La eqirea din cortÙ se mal opri o clipa, casA-II mat preamble triltil 861 °chi asupra ef.

S6rmanit mAmucuta! 4icea ehl ridicandil spre ce-rurf °chit 861 ro§1 de trudA, 0 eqi ritpede.

II.

LA CURTE.

Sunt §ése ore de diminé0.Cum socog, Bincule, ce-1 de fAcutti cu tiganulti a-

cesta, sA-14. InsurArall cu féta buliba§il séil ba?Alfa se adresa de pre unü scaunt ferfenitosti Ili vechiti

de lingb, o m6sutA ntrA., cu saltarg, Vornicula Gorja-ni16, atg. vAtafulti BM §etrarulù Binen, ce stAté cu ma-nile la peptt, in pici6re, lingá uqA, li care era §étraril,pre temeiuhl serviciilord ce fitcuse Vorniculul.

Vornieult. Gorjanila, boieni din némil In némll erase intelege, din clasa acelora ce se numescii nobilf, a-vendù acésta mal multü cleat aceia, a 61 nu se deose-bia de cef-l-alfil brad nenobili, numaf prin decretele derangurf §i vechimea familiel, dérA Ina, li prin flsicuhls6ii, care era unulti In t6tA, téra Moldovel. Naltü mal caIi. statu-palma-barba-cotu, din poveste, cu capulti mare qi

182

rotundü mal ea qi o b6mbA, ochil e§itl afatit i holbaV,nasubl mkti i ingropatti mal de totb. Intre dol obrajlbugec,11 i cArnolI; unii gatil scurtii i de la capatultiruia, aia 4icêndù, seincepé unit pântiee ea o movil6 deotartl de mo§i, rezematA, nu pe toc,11 de pesce ea paméntu121, ci pre douè *More scurte §ipulp6se, earl' de arilfi avutti qi ele gura cea xnare i inarmatA de dinV negri

rarl a obrazuluI, de sigurti cá arti fi gemup sub po-v6ra afurisitultil de ptAntece.

Ét6, fisiculü, cu dreptatenobila séti deosebitorti de cel-l-alt.'''. 6meni, alti cucona§uluI GorjAnilit.

Acum de amti puté lungi pre Vorniculg, de dou6 orlpre cat e: de i-am lun ggreti afunda ochiIde i-amü mai mAri f4a, ea sti, puterati trage nasukgi a pleca in josti, ea la un.ii eurcanti; de i amti sub-Çia i de i-amti lungi gâtulti, i aqIa fa,bricatti.,

imbrAca in pantaloni de anghinä i inteunùanteretí de cutniA, vechiA i unsurósa, de 1-anatt incingepre sub o dulamä seurta, Cu unti braù tàiétil de totil, dede 1-amil lega la Otù eu o basma albA,, de i-anati punepre capti, in load de lépcä séti praAriA, o cupag, de mieltiea ascundemti pèrulti celti galbenil ca i alti musta-Olorti séle, in fine de i-amtt da in manile séle maere untibiciti de pele cu alamg, la verfti i viinjosú ea fierulti,apol am fi format-A din unilVornicti, pre untipre 6trarult.i. Bin eu, vAtafulti.Vorniculul Gorjtinila

Aste sunt pentru fisiculü vtitafului, elt pentru simti-mintele i ideile umane, ale amendurora, dialogulù ur-mltorti dintre (18141 le va face lesne eunoscute cetito-rulul.

Sá urmtimù dialoguhl de acole de undeintrAndti in casg, :

Cum socop; Bincule, intrerupse boierulti, invAr-tindti matAniile, ce-1 de fdeutil? sA InsurAmil pre tigA-nuquld acesta, cu féta bulubaleI?

SocotinO, d.-v6strA, Cueóne, e iMeléptl, respunsevAtafulti.

183

Eld e tên6rd, adaose boerulti, puternied, féta deasemenea, p6te void prinde la sèrnanta de robi mai voinief,ce (lief Bincule? am euvfintd?

O! mare euvêntd, cueóne.Mal alesd c iganuld ista i arnicd . .A Oa intrerupse vAtafulti, de n-arti lucra bi-

ciuld ista n-al* puté face nicI o tr6131 cu ansil; mal mi-si maI puturosl 6meni nief el s-o mal datfi!

Ba nu, tiglnusulti Asta e destuld de arnicti, se in-telege cA iganu fArl de bltaiti e ea róta &IA unsóre, 'nufad tr6131 cu dinsuld, d6rd, ori cum, Vasile, tréba si-oface.

Vorba era dérl de Vasile.§cil ce, cucóne? pund rAmlsagil el de nu 1-asil a-

meninta din candti in cand cu garbaciuld, puté 4i-ce el e arnicti; las/-I la dracu balauri, numaI dupg, fa-ratil

Dupl furatd? Vasile ambit% dui:4 furatti ?Da, da ! Ea, chiarti i ast/ nópte unde era, când

1-amti eltatù trimitti in t6rinl sA prindd boil ro-manului celuia!

Care romanti?romlnulti cela care n'a vroliti sA vinl la daca

de 13ltuttl p/pusol; cela pre care mi-ag poruncitti sA vfir6sbunti, am trimisd astAn6pte sl-I prindl boil de precampti, ca sa-ld facil sA plAtésed casi elndti i-asfi fi prinsddin plpusa. El, da e vorba de Vasile: (Tiding cg. 1-amticlutatd sg-ld trimitti Intérinl si nu 1-amigasitti, amtipanditti si in 4ioll-amti véclutti venindti peste gardti.

i 1-al cercetatti unde a fostti ?Ba fuel nu, edet trebuia 86 vfi aducti mal inainte

socotelele.Bdtaid, bltai/ sa-I daI talharulul! 12 piel sA iél de

pre spetele blitstematului aceluia! Cum ? dupl furatìtambll? n'are aicea mâncare, haine, tóte cate i tre-bue ?

Da cum sb, dér tiganuld póte sit trléseti,

184

&A, sit fure? Ins& apropo, de mancare, uitamit sa v6spuml ea jidovulit oranclarti are nisce putinl cu brânza,elú le-arit da tare eftent.; sit le cumpèrit ?

136te o fi tare iute hétl cu vernal!El si-apoI par-ca cine scia ce imparaVI vora sl

manânce? E tare bunapentru (Mush%AsIa, da-I vorba BA nu seimbolnavésca, sa ne

bage la alte chieltuell,niel o grija!

S-o cumperl déra.Vatatuhl se pleca Cu mulOmire pInA la pb,mentil,

Dute, de cereetéza unde a fostti asta nópte mie-lulú nu poruncitil sit nu iasa din °grad&niel uml past.?

In momentuM acesta us% se deschise rApede si se a-rèta unit cuconasd ca de vr'o 15 anI, Imbracatt. In straeevropienesel, ea si Vorniculti Gorjan'ila.`

Mack bitbAcuO! striga Mau% acesta, care eraTache fiuM VorniculuI

Ce vrei, draga babacallBaba* nu seiù cine mi-a fi ratil galbenulit acela

care mil-al data mata jell; cit nu-M gasescit.baétulú scancia i baté din pici6re, strigâncill sl-I

caute galbenuM, pre care singurt1 de eu ;Ara, lú ascun-sese Intr'unit coltit de ¿lupa soba. i 'Ana adoua-cli ui-tase ce fitcuse cu elü, i striga, socotindit acuma eitfurase cine-va. Boierula se uita la vittafti vAtafulitrAsucia mustatile,

El, cell spunénau eù cue6ne unde a fosa Vgsileastanópte, de nu sit bea galbenuM cuconasulull

Date, Vittaje, i cereetéza; cu orl-ce chipit galbe-nulit sa-I iasa aulitu-m'al?

Vatafulit saluta i ei, cuconasulti era sa iasa i elttdéra babaca-lii chiama clise BA, se pue pre unit sca-unit lInga dinsulù, sA-I spuna ce a maI InMatil ieride la d-nultt B. . . . unit guvernorti francezit pre ca-re lii socotea Cc. GorjanilA destultt de rësplatitti cu vr'o

185

sutÀt de galbenl pre anti . . Cuconalulti spuse babAcu-tel ca, a invatattä Gramatica i Moralubl. Babaca vruse scie mal antaiti, ce-1 acea gramatica, ? Cuconaqultisciu rèspun44 ca :

La grammaire est l'art de parler et d'écrire correetementen franois.

Pour parler et pour écrire on se sert de mots.Les mots sont composés de lettres.Móra cea mal bunl nu mergea mal rApede de calú

gura cuconaplul. care nu se opri decatti clnd mal seinAdu§ia. Babaca i§1 duse mana la mustéta, ca sá i letragg, de bucuria ca,Tachitá scié a§la de bine frantuzesce,&A din nenorocire mai dAungq.1 se rasese preste totti.

Veni apoI randulti Morald.Cucona§u1A Tache, asupra intrebArel tabAcuteI, cá ce-I

acea Morala,, r6spunse cate-va in frantuzesce, deuitatü sá spurnl, babAcuta nu intelegea bechill din limbaasta. EIJI 111.--indemna, s6-1 spunA, Romanesce cate cevadin cele ce-1 spun6 Frantuzesce; se nimeri, dupa,fra,mintatura, ca, cuconalulti sá pótti, traduce frasele :

Totl 6menil Bunt fratl, de timpil ca, tog at de tata, preAdamil. . Nol trebue sá iubimil pre totti omula E,177sit facermt bine orI-cuI §i cretinului, i IVémfuluidanulul..." Cucona§ulti cita O. pre Neamti.1, dupl creq-

pentru cá ba,baca adese orl i spusese cá elti, Ném-tulti, e paganti? Nu m6 intreba insa,,onorabile lectorule,de ce n'a pusti qi pre tiganI, ca,c1 n'a§1. sci ai apunede ce.

Babaca, dandù" din ca.pu§orù lu ntreba, cine i-a spusti.ca, toI 6menif sunt fratl : mi-b1 incredinta, cá nu se pótesä fia, adev6ratt., cá atuncI i iganif arft fi fratl cu boe-

: Audi vorba,1 da nu crede, TAchita.: asciilta, ceçi spunt et, tiganiI Bunt facutI pentru boerti el at alit.tata, . .

cucona§uhl, care era fórte pre josq in idef i sinati-minte frum6se i care era leganatti in ideile ttitucti-s611,

186

afirma ca babacuta are dreptate i cà d-ltt V.... se in-

Cu aqla chipurl t6t5, s6minta cea buna ce bietulfiguvernorA semòna in sufletulii hl Tache, cu opintellmarI, o intrevedere de o clipa cu Vorniculti, o desrada-cina F,d nu lasa niel urme macarti; i asta se intámplaf6rte adese. Bietuli guvernorii era gracti i prin urmarenevoitù sà inghita nodurI orl-ce contracjicerl, facAndullultimele iluziunI din galbenasiI ce boerulii avé sa-I nu-mere la cap6tubl anulul.

Ala era educatiunea ce Vornicuhl d6dé fiuluICucona§uluI Tache, unfi baétii frumusehl déra prostiicgt optti. spre-gece. Amit puté descrie mal multe esaminede aste in care Vorniculti, lua inteo elipa totti aceea ce`nefericitulii guvernorti baga in glava baétuluI inteo lu-na sé J1 douè, dér socotimti de prisosii. A cuI era óre vinadéca la capatubl anulul Wiétulti nu puté intelege cumtise p6te ca Némtula sà fia creqtinii i fiqanula onati.? . .

Acuma, inainte de a trece mal departe, socotti cá, n'arstrica pentru maI buu lamurire a istoriet n6stre, saspunemil ceva raat multil asupra luI Vasile.

DIN COPILAR1A LUI VASILE Si PANA 111 T1MPULU DE FkçA

Cu veo optil anI mal in urma, Vorniculii Gorjani15,se facuse posesoruhl eterna allí mosieI pre care suntem6.Era in luna lul Prierri; boierii dupit ce petrecusera iérnaIn adunarl i balurl, in têrgulti Pétra, unii tergil com-pusti din una pumnii de case, aruncate fara niel o re-gula filtre muntl, ca nisce juctirii bateo cutia fara de ca-pací, case locuite adese de iniml nu de par; dup5, ce,clicü, mal bine de patru lunl Vornicula juca preferantuld

cuc6na controdantulti i valsulti cehl voluptostipolca cea amor6sk boerif no§tril v64endii pre Prierii a-própe, poruncira sapuna, hamurile de ate pre 12 cal dinsoiulü faim.6sel mârt6ge i. c4elü cu purcelii i cuconulti

187

Taehe se suira intr'o bra§ovénca lunga ea arca lul Noe.In fine surugiil chiuira, arapnicile pocnira, rotile schrtiira.pupa o 4i i o nópte de drumii, ei, boieril, ajunsera lanoua lora. proprietate.

Dupa cate-va 4ile de odihna, cuconula i cuc6na Orasa viziteze mo§ia i din ineemplare venira sit tréca, prelingit rtrele sclavilorti, pre care-I tramisese acole de cut6nana, inca. Pre atuncl Vasile era de 14 anI, veselaOu nep6sare se alunga dinaintea §etrelparintescI. Cuc6nase apropia de ansult, i facu cate-va intrebarl la carebaiétula respunse cu atta istetia, beat cuc6na, fara,asculte de mama luI care o ruga sa i-lti lase, ca-Ib6trana i singurit, porunci ca in 4ioa aceea ehiar ingslbiéta Maria sail aduca copilula la curte. Maria suspina§i se resimna, inaltandull ochil la cerurl.

A loua i Vasile, imbracatil In nisce pantalonl vechid'al cuconuluI, asculta, t6te poruncile juneluI sù stapé'na,ale cucona§uluI Tache, care nu pré avé respectii pentruacel chtl-va anl cu care Vasileera maI mare decat dênsula,cael cu injuraturile cele mai marqave, pretindea ca bie-tub' Mika lase a la fncaleca cucona§ula Tacheinsa nu voia numaI a-vi face ilusiune calare, ci agusta 6re-cum din realitate, cad d-lui, cu o biciura, precare o captitase la St. Vasile trecuta, de la tatalabiciuia din t6te puterile pre omonimula acelul santil.Baiétula in multe rêndurI radase asemenea tratarI, dérIntel) 4i candil lü trecuse cu §éga se vede, mi-la arund,eat colo. Atund reSuna totii satulü de plânsete i vaete.Vornicula alérga facu ca in multe rênduri inca drep-tate : Ela porunci lul Vasile sa se supue la poruncelecuconapluf.

Cucona§u1a, ca acela ce v64use de mil de orI, cumrèsplatesce bablicuta çiganìlorui nesupu0,"- Intocma caelii, se intortilia s'apuce pre Vasile de negrula lul Ora.Babaca-I ajuta g-la trantésea la pitmêntii. Apol cueo-na§ula se'nalta pre vgrfulti degetelorii §i'n timpuri m6su-rate i croia cu biclura eat puté, strigêndti ; Clóra, ba-

188

laurel baragladina . cate mal multe espresiunt ce leclironomise de la parinV.

Boierultîi resucia mustetele, pre atunce le avé, pri-mutunachiult; se intorcé apols catre

card hi ve4u e'aü ostenitt ì trecendull degetele camorcovit, pre sub barbia lul, i dice:

Destulti, draga babacM! intra apot in casa lacue6na, care nu putuse asista la scena asta, avendú ataia codiOle unet fgancuse, care turase o buctipa de za-hart. Vornicult se apropia de densa cu mulOmiresaruta pre frunte, gicendt. : Sunt semne bune de go-spodara tn Tachi0. Cuc6na ineuviiMa.

Cuconasult intra apot in casa i ninéca-b1 stringea lasint. Val, draga ninecuOI, te-1 fi ostenitt Cu baragla-dina ceca; kanult are pelea vert6sa, ea bivolulti!

Sa fit augitil atunet laudele cuconasulul c'ati secelatt,espresia parintésca, c'a secelatil Opanti pre ttiMaruhlaccla. In timpulti acela Vasile plangea,

As% fu viéta bietulut tiganast mal bine de dol ant;batal preste bataf, injuraturl preste injuraturl formailportiunea sa cliurnala.

Cuconasult insa era acuma mare F,ti nu scia niel buche :Vornicult se sfatui cu Vornicésa de cele ce arti trebuifaca : sa-lii dée la vr'unt. pensionatil ? Nu putéti inte-lege cum de fact parin0 una cat asta, cad pre la pen-sionate nu se 'nvéta as% aflasera d-lor. religia or-todoesa, i ele-sii tinute mal téte de lien*. paganl, cartnu duct baietit niel ()data la biserica, nici posteset, nielse 'mpartasescil de patru ort pre anti, precum facé Vor-niculd, dupa ce dedé vr'o cate-va sarindare i tramitecolivii la biserica vr'o cate-va gile! ... El se otarira

el& niel la vr'o sc615, publica, cad nu se cuvine,clicé Vornicésa, ca unti flit de boeill sä 'nvete cu tott fiilde ciobotari 0 de cojoacni! Nu mal remasese altt.de a educa pre Tachita, decat de a-1 tocmi unti dasceilaIn casa ; Cue6na ins& pretinde ea trimita in naun-tru ; Boierulti susOnea cá nu, diet Farti perde mal de-

189

grab i decal in nat.' pensionatti i aducé de marturia prefin% cuconulti Enache D... 0 pre altulti 0 pre altubl L..Coc6na &AO i spuné ca se inléla ea-I aducé de marturiapre fiiulti PostelnicululLupta, care venise de curêndti de laParisÙ c'o multime de cartl, vi pre carea augise ea vor-bindù a§Ia de frumosti frantozesce; dér fiind cit barbatukeste capti femeeT, de ce? nu schi ! boieruhl se 'mprotiviCu tat' dinadinsulù , elA se puse apoI i scrise launuI amicti tocrasca veunti dascala, care safig, bung francesa. Acésta era alitga i ultima calitate ced-luI doria in dascalulti liuluI ski!

Preste cate-va clile sosi d. V... , de carde amti malD-lul V... de 0 nu scié cumplitd de multe,

scié din norocire, indestule pentru Tachita, pre care ba-baca i nenéca doriati sa-ltt auda numal vorbindti fru-mosil frantozesce, altá ca aka! ...

Orl cat de [putine insa eratt cunoscintele, d-lul V..,s'o marturisima spre lauda lui, elti era din 6menil _maputini1 numeroql privilegiati, earl intelegt séti suntapr6pe de a intelege, de a pkrunde misteruhl in care ecreatù °multi : ung analisil aratinuntitil alit inimel séle,hi facuse dornnti pre orl-ce patema materiala, §ifi fosti1 indestulti de avutti, ca sá p6ta trai singurg, desigurti cá n'arli fi vrutti sa inlele mal multi timpti preuml tata, facendu-lii sá presupunl cl-I inv6tatti, pentrucit scie bine frantozesce. D-1A V... tug n'avé cuvêntil,cad, celi puOnù in privirea mea, sciinile d-séle eraùmultd mal de pretuitti cleat ale multorti invètati modernI,purtatori de ochelarl. D. V. , cunoscea mal multg decat aceltia chi scia midoculit de a gasi fericirea in

religiund séle, religiune, ce-I dreptuld, degajata deorl-ce materialismA. Religiunea era, alIa 4icêndù, ele-mentuhl in care traia elti, i puOn camg poeti, macartia nu era de nevoia sa fia, clii vedé pre D-4eultibunti in orI-ce steluta ce sclipia séra pre certi, in ort-ceperla de rota ce tremura pre frun4il6ra, suflata de adie-rea dimineta.

190

Ca sa finimi despre d. V..., sa 4icemi: eld era umioral din aceia, pentru carl prejudecMile lumel sunt nule,0 call nu se servesci inca cu termenele bursuflate lati-nescI i grecesci, de moda intro invètatil secululuI!era bunii, modesti, franc-6; iubia pre D-4eli In spiritaadevgril, §i vedé In toff' omuli pre fratele ség.

Ideile lul emit frum6se i déca V.., nu puté cuesactitqas invqe pro qcolaruli WI a resolve vr'o eevati-une de gradula alti 2-lea, cu mcd multe neeunoseute,s6-I esplice formosa psihologid, celi putini puté s facadin elli, mitt ()mil lealt. i buni, 0 de nu uni filosofil séilsofisti, cum îI place iubite lectorule, macariunii gan-ditori patrumPtorti qi neafectati. Am vNutti insa cumbabac%a strica Inteo clipa, tott ce bietulii orni f&céala de grad

Nu e insa V... principalmente obiectulii istorieInóstre, ci Vasile.

Ami isü, ImI pare, ca Vasile, dupg, dol aril de ba-tal, se v64use de °data mal ulurati ; e lesne de ii4elesicu ce daipti. D. V... sosise i cucona§uli inv6ta tót5,ua, apol acum era 0 mal mare 0, sa nu tagaduimil, dean fi fosti eli numai cu D. V,.. póte curendi mima luis'arti fi schimbatil fórte, cad din natura nu era veunitigru §i-ml pare ca ori cat de r6ú sa fia unti oopilù, prinm6surl it4e1epte se mal póte indrepta. In adev6ri, eandbAkult. eslia din clasa séti din camera d-lul V.,. carde ivorbia de egalitate.... adese, 4icú, eli, siniindu-se mus-trati de eugetil, venia sa sara in &ult. lui Vasile i sA-Icérit ertare, pre care tiganulti i-o acorda, qterendullochif înläcrimai. Dér cate-va minute dupa ce intra incamera tata-s6ii cuconapli era totil cuconaqult.Tache, fiiulti V'ornicului Gorjaniliti i Vasile obiectuliinsolenfilori

SA, nu uitamii a spune a D. V... rumpé pu1in1 Ro-manesce i ca iubia pre Vasile pentru istetimea i blan-deOle luI; bine, r6i, clii i vorbia adese-orI de D-geti, delibertate, de t6te, i Vasile li flAelegé multi mal bine

191

clecátti cuconalulu, aci suspina, apol plangé qi se aruneala pici6rele d-lul V.., intrebAndu-lit décit i eld cu xnaicA-sa

cu tog selaviI sunt fAcut,1 de D-ded ? . de sunt i el6menf.

D. V... plfingé cu dinsuld mangAia invOta.Asta era o lectiune repetath' indestuld de adese,

pentru ca Vasile sg, pervinit a se cun6sce §i pre sinepre 6menl mg bine.

Trecuse a0a mal bine de jumOtate de and 0. Va-sile mulOmia lul uitase niel pre dinsuld.Ehl iubia acum pre D. V... qi pre maiegIa pre pitnAntd

D. V... 111 invOtase a iubi pre D-ded in certi Efi

pre pémentil, dér o! cat e de adev6ratd cá sórta ceajahlzO, s6rta care suride numaI cand me vede plIn-enclit, cat e de adevèratii, died, cá ea nu prea lasg,sá ne bucurAmil multti timpí niel de nefericirile ce eani-a trOmisti i ca care noI ne amd deprinsd! CandVasile isbutise a-§I inOclu§i suspinurile in sinuld ulnamuritord, pre caiele D-dett ht trimisese, écg, Vorni-culd schimbg, totti mersuld lucrurilorti. Elù !AO de sémg,cá Vasile nu era de ajunsd ocupatti t6tO diva numg cupusuld i strinsuld meselord, cu cur4ituld tacOmurilord,Cu táiétulü lemnelord de bucOtArig, i cu aducerea apeI,lucruri pre earl bitétuld se silia sg, le finéscg, eftt putémaI degrabg,, ca dupg, aceea sá pótg, asiste qi eld la lee-Ounea cucona§uluI, cAcI incepuse a inOlege bini§orti,franOzesce.VorniculuI died, parésndu-i- se eh' bOétuld epreapuOnit ocupatd, chiämrr, trite° sérg, pre vAtavuld Bincu

cjise:De raftne, Bincule, sá MI pre Vasile in séraa, ta

sg.-1 dal de lucru la chripd, numaldimineOle §i. serile vaveni sit servése4 cuconaquluI.

A doua-di, plângere, rugaminfl, tóte, tóte furl vane :Vasile trebui sá urmeze neflesibilului vOtafit, camele spremangg,ere, i promisA, arOtându-1 biciulù, cg, vabate intru cât vq, fi supusd i muncitord.

De atuncl muncile cele mal grele i adese cele maX

192

mArpve, furA lAsate pre umerif bietuluI Vasile, cAruianu-1 era mAcaril liberil sA plangA ; plane numg nóptea,candil era singurti.

TrecurA 0 ast-fehl hid, vr'o dol anI.Inteo di lii chiAmA vAtafuhl ce inspecta, in campt,

la culesubl popupilorti.AsculltA, Vasile, i dise elil cu ung accentil mierosil

§i prefAcutti; mi-e mil de tineretile téle 0 al vré 0,te mal scutesdi de muncA ; ce did, vreI ? Vasile tAcu,dér se mirg, in sine cum omulti acesta crudti, care arti filuatti panA §i pelea de pre &insult., d'ar fi fostù cu to-tuhl alit lul, qic are jiu-1 da voiA sA cerceteze pre ml-sadecatil dumineca, se mira, dicti, cum de s'a fAcutii aqIade indurAtorii. BA6tulti avé o intelegere agerA: ail pre-pusA o cursA.

Se vedemil de se in§é1A.VAtafulti §i elti nu era onati fArA de capti.; lul i tre-

buia cine-va, care sA fiti, ca li densulti de agerti, ca sA-14pótA intrebuinta in mistuirea grAuprulul li a porumbu-rilorti ce despAréll acum de pre campti li acum din co-pie, ca sA ja locil in caruhl cu fênil pre dasupra nu-mal ce Setrarulti vAtafil, trimeté de vgndare acum laRomanil §i acum la Piétra. Pentru asemenea intrebuin--;are elf' de multti ochise pre Vasile, dérA probitatea qisupunerea 1111 cea mare hi Intimidase; chi nu indrAsnisti-I propue postula de on6re.

AstA datA ins& vAtavulti voi sg, se foloséscA, de tristetaincare diduse Vasile, cAcI maica-sa se imbolnAvisegi bólai crepé rApede de vr'o cate-va dile. Dér acesta, dupAcum v64urAmt, nu respunse nimidi, la prologula euvén-Wei la

VAtafuld insA lulndil tAcerea de incuviintare , incepua-1 arta unit venitorti de rose de-i va fi credinciosti 0.-1va implini tóte vrointele ; i arta pre b6trana, sa mamáscApatA de tóte nevoile, in fine vAtafuhl intrebuintA t6tepromisiunile Eli asediA cu amoruhl lul fiescil t6te simti-mintele cele nobile ce Vasile nutrise Ili mArise prin con-

193

vorbirile eu d. V... simtimente naseute in sulietuldde la natura. Bàtul când aucji ea masa are sa, fia sea-path de nevoI, mal era sa primésea, Ural ea in sufleteleIn care simtimintele nu Bunt afectate ci naturale, on6rea

datoria esira désupra, biruira pan& i amorulti lul celdfiesed. Elti fespunse linititti, ca d. V.... i-a spusd canu e bine sa fia cine-va tradatord i furd.

Vatafuld se infuria, déra se continu. De atuneI insaeld jura lul Vasile o urd, ne-impaeata, i lesne a pututdsá judeee eetitoruld de s'a fnutti cuvêntuld, chiaril dinconvorbirea lul de la ineeputti cu d. Gorjanila. Pana a-euma Vasile totti maI eapti,ta invoirea de a mergemangAe qi sá eereeteze pre biata sa mamá, pre Maria,pre care am vëc,lut'o bolnava, dér judece eetitoruld, carefu durerea baiétuluI, eand inteo i, dap& o lunga convor-bire eu vatafulti, boieruld i porunei sä im mal iasa, dinograda niel und pastet, fara voia vatafuluI, çi vatafulti ede intelesd cá niel decumù nu era dispusti a implini ce-rerile tiganuluI.

In yawl baiétulti intrebuinta totti eredituld sëú prelinga Cc, Tache, ea aeesta sa statuésea la babaca, sa-1invoésed, mergerea la masa, pentru e5., e bolna.va. Cc.Tache nu putu sehimba decisiunea d'Antêia a Cc. Gor-janila: Degeaba, nu vrea babaca ; fu r6spunsu1d ceeueonasuld i dete.

AtuneI se ridica in suftetuld bliétulul o lupta mare:Cum! striga eld In sine, desperattl, neputandd plange,

este unti D-clett, care mi-a &VI mama si sufletuld cas'o iubescti und. D.-4dt care e dreptd, i naè" priveseemuneindd i i népi,e, ca s6, nu potti avé macard man-gaerea de a sterge laerimile bietel femel, care ml-ati datdvi4a i férele! . §i. cu capuld rezematd de o col6na aprispd, baétuld rdmasese ea mutt'', eu privirile rataeite

cu inima insangerata dud eueonasuld esindù dineasg, eu torba de-a spinare, eu pusca de-a um6ru, i po-runei sa-1 urmeze la vênatd.

Uitasemti sti spund eetitorulull ea Tache acum era13,

194

lute° vgrsta in care trebuia schimbe jucariile copi-larief pre a le olteid : eld din t6te preferase de o camdata vênatult, i capatase, la gioa ninécit-sa, o pura,pre care inca n'o cercase decat in vr'o dou6 Duminicl,neflindu-I slobodti a impura decást cu invoirea d-lul V...

In (Tim asta, se vede ca cucona§ulti respunsese binela clash' , cat fact. dou6 cu douè, cad, dupa cum vèguramll,veni capultù de provisiunl pg,na 'n dinV, sá porundsca,sèrmanuluI Vasile urmeze.

Vasile arti fi voitù', bucurosA sar6mfi,n5,, ca sin gurùpóta a-VI deda sufletulti la tristeta de care era cuprinsù, casuagura sá p6ta, plânge, cad de cate ori suntemù adanciiintrist41, dorimti lacriml, ca sa alinanati, ca sa,foculti celü arc:1610ra, ce ne sa§ia sufletulti, déra erasclavù !... Elu urma dér cuconavilut

Dupa o jumaate de óra, de drumb., in care Vasileurma Cc. manatù ca totult. de vêntulti cel grozavùrobiel, in timpti ce Tache rfuerândü cuemfasa unAmarqù,se silia sa imiteze marquirea militarésca, amendoI ajun-sera in padure.

Sa mergemù pre la padurarti, gise cucona§uhl, in-turnându-se spre Vasile, care tremura de frigù, flindanurnaI in pantalonI i camala, macard cá sórele de t6m-n5, trimitea razele séle prin o pâcla grósá çi rece, ce seintindea ca unti vèlti preste padure i Oran. Sa mer-gemù dupa iepurt

Vasile tace'ndú se'ndruma in stânga.Dupa vr'o 100 de pa§I, el ajunsera la null bordeig

coperitti cu pamentù §i pre care fremuiaù &lit de felhlde buruene uscate, suflate de und v8ntiqorti cam subOre.Pre praguld 110 bordeiulul cosia la altiO o feti§óra cade vr'o 15 ant In negril eI °chi aseun§1 sub arcurl ne-gre imbinate, se oglindea totù suffetulti s6ti cela bunù.amprosti o frunte lata qi alba cununata de cosite negreca, péna corbulul, impletite cu florl tomnatid o guriVItransparinta ce aseund6 perle albe ea 4ioa, o guritade surise, ce se disputa in frumusqe cu rosele ce se 'ngft-

195

naa pre fa eI cea velutata i vergura ; o talia voluptésa,string, de unti pestimanù fina, o Wig, ce se desemna prinsimpla camas cu alt4e, ce o invgia ; una piciorutti mica,rotundù si alba Inca, de si in multe locuri macelaritti depetrele i pina' nemilosI pre earl' ea calcase ; écafiica padurarulul, dupa care oftati to0 naafi*, déra care,ca viorela codruluI nu vroia sa se desparta de tulpina laumbra careia crescuse : ea prefera sä méra, pre linga be-tranulti el tata, unii onati naltii i incovalatti sub povéraa 60 de aria, sufleta bola. i simplu, deprinsa a culegeprima-véra cele ant& viorele i lacrimiére ca sa le deRalutel, i ténana spinI i vréscurl, ca faca fcxù sa,nu itcésca, , ea o &Vick& adev6rata, o lacrimiéra cuviata.,.

Bah* v64éndll pre vénètorif nostril, lasa, camas inlaturl i sculandu-se, le esi inainte ca OA apere de doldulal marl', ce nu s'ara fi pre gudurata pre ling& &moil

Acasa,-I badea Eliseiti? intreba cuconasulti, arun-canda pre furisti o cautatura cim galesa asupra fetiteI.

RahAa lag si ea °chill pre untila din el, big, asIa, de ra-pede, bleat ni cl cuconasula, niel figanula nu putura, it4e-lege la care din el. Ea apol, asupra intrebarei cuconasu-lul, respunse cu o véce in care mlerla 'ara fi cunoscutiimulte din amorésele el note, cum ca tatuca-sed, de ma-necate se sculase i se dusese pana 'n sata, la vornica,sa dud, banil birulul.

Cuconasula murmura in sine de ciuda, cad singuranu scia pre unde sa se dud, dupa, iepurl, i Vasile lasaO. se sting& unit surisa amara pre buzele-i palide ca tétaf4a sa din causa grozavei lupte launtrice.

pofti sa intre in bordeia sa, se odihnésca.Tache accepta; nu déra, ca era ostenita, déra pentru

ca era trite° etate dud nu pré se fuge de fetitele frumu-sele. Mai alesil ca d-lul, se credé indrituita la .orl-ce ono-run çi supuneri din partea fetiteI, citcl era fiiula proprie-tarulul padurei, i prin urmare, nu numal spina i apar-Onda, déra, i florile. Logica cuconasuluI la parere-I era

196

ferte sanatesa. Intrandti In bordeiti, d-luI isApromitea sase cerce a face asediul mandrel codrilord; d-lui und flutu-re cu aripI boerite.

A§Ia-sti mai totI cocona§iI: pre linga Orancute, se 'n-véta a face curte la etconite, de qi adese-orl, povestelene spunil, ea multi din fluturaqii ace§t1 nestatornid, §'ailarsti aripierele in foculti amoruluI celuI anteiti qi nu maIputura a se desparti §i a se desv6ta de neetarele crinuluIeeluI campenesdi, orl-cat de frum6s5, i se pare rosa ceacultivata, din cele mal alese gradint

Tache intra dell,. Vasile se mulVimi, in tristeta sa,s'arunce asupra fetitel, care ld poftise sa intre, o privirea§Ia de espresiva incat ea nu putu s'o- primesca far& easa nu lase a se deschide mandril bobocI de rose, de prefeta sa. Elti apoI, in loch sa intre, se puse machinalicescepre praguld pre carde cu cate-va minute mal nainte le-4use Raluta, iql arunca eaciula in laturl §i. cu capuld inmaul', 1,s5, ea vêntuld sa, se jece in voia-I prin abanóseleséle bucle.

Ceva nod 0 mal multa cleat tristeta eu care pornised'a casa; agita sinuld bitIétulul. Eld era insa pre ocupatdde portretuld sermanel séle mame, ea a, peta gandi a-cum ca inimióra sa bate asta data de amord, la vedereaacesteI fetite, pre care d'atatea-orI o14c,luse, pre candehl era Inca liberd ca pasilruica, pre and ea fara tern&se trantia cu elti pre pajiscea verde de ling& §étra lui pa-rintésea, ea flica codrilord §i eld fliulti campiilorti. Vasile4icti, era departe de a gandi la amorti, macard ca cleatva timpil, cand o vedé, ea o raza luminósa i trecea pre in-carcata sa frunte ; 0 sinuld i bate, nu cu bataia acea dure-r6s6, a tristetd, déra eu o bataia linA, qi bine-facetere .

Pete, s'o qicemtit li nol, póte nu era amorti ci o veleitatede amorti. Decate-ori cand intdnimd pre vr'o floricicad'aste dragalar, de care D-4eti imbucura drumuld celtispinosti aid omulul, de cate-orl 4icti, nu simtimii sim-tóme de amord, li de cate-ori nu ne in§elamd socotindilctI cu ad.evératti iubimd. O óra insit, o elipal dupit a-

197

ceea de 'ntalnimA pre alta, sinAimti totA ca i pentruAntéia. Aste nu suntA amormi ci ve1eit41 d'amorurI, §i.

vinti de acolo, cA sufietulii, cg mima fiA-cuI, fAcute fiindca sA, iubéscA, socotA cA in fiA-care fiintg ce le trage a-tenOunea, a, jumAtatea lorti, (cAcI acelA ce nu iube-ace nu-I onat Intregt). Dér indatA se desabuzézA, cAcIele nu batti muitti. timpti pentru dênsa. Ferice de acelacare n'a chlAtoritti multA timpti prin spini, pentru ca sA,culégA rosa, care adese formézA, t6te ilusiunile i v:surileséle i dupg care suspinA sufietulA numitti a-morulA rosal pentru-cA, ca délisa are spinI, ca dênsa-Ifrumosti, dérgi, ca i d'énsa-I trec6torti in lume ; elti e etern5numal In romanurI.

SA. urmgmti....Coconalulii intrA, In bordeiti, care, fAxil, sA, fiA, bogattí

mobilatti. era de o curAlitt admirabilA lingg unti. fonati(hornA) de miele lipitA i umuitt. bine, pre o polirt cu-ratA se vedél. In regulA 61ele i strAcbinele cu gura injosti. In fundulti bordeiulul, sub o ferestruicg micA, untidivaml coperitti de lAvicere Iesute de Ralu0,; la cal:auk'divanuluI nub. secria§ti pre care se ridica unit clitti delAvicere §i. perne albe, care de siguril erati zestrea

imprejurulti pgreOlorA celorti-1-4. Pre pgre0umuip, nu erati iablonurile din salónele nóstre, ce nu-

spre r5sgritti, o iconip, vecbitt a AnteI MArilconjurata de florl uscate i de multime de busuiocti,sub d'énsulù stAté aninatti inteuml Arzoba§A de hIrtig,unti oti ro§A impestritti, tocma de la pascI, ca sA védAfetita, in eld, noroculti s5A.

Acésta era cámara Ralutei.Cucona§ulti merse de se a§ecTA pre patti, Ralu0 data

din ochI. preVasile, §inev6Ondu-lti, cea fintee decisiunea el era sA iésA, dér inturnAndu-se spre uá, IA vèlu lausadIntgia a bordeiuluI, care dAdé In tinda ce servia decamerA tAtucg-seti. Fetita esaminândA pre furiVi, posi-Ounea cea tristA a bAiétuluI, simti o lacrimil neesplica-bilA, curgêndA din dulcii sAI °chi'. Ea §terend'o rApede

198

cu maneca, se rezima de upril ue1 see, in We, tipù casa nu-1 scape nicI o mirare d'ale lul ski d'ale cucona-vulul.

Eraù in a§la positiunl, mal bine de cincl minute §i ni-me nu deschisese file& convorbirea.

De o data se auq.i otrista doina din cimpoiti,Vasile sescula rapede, ca unù omù trezitri din unit visti

Raluta tresariAcesta-1 tatuca, clise ea, dupa, ce cate-va secunde

asculta cu atenOune.Cuconaqubù ti mura buzele de chub, di nu putuse

gice fete, macarti unil citvintelt de mima albastra, d6rase mal mangaia amintindu-0, cä celù puIinti va puté

urmeze vénat6rea.Dap& clte va minute, se aréta, bètranulti

durarti, némù din némil de padurarii, care v6c,luse mu41arbori, mal ântêiü mladite, apoI miele, apoi Vari infine bètrani arborl, la umbra carora creta pre Ral4a,viorica sa, aa numia Eliseiti pre fia-sa. B6teanulttapropiindu-se de bordeiù', intenapinatü de dulail, arnicaBM, clari pre Vasile dadu buna-diminé$, suri4êndu-1prin desele j albele séle mustatI.

Bäiètulü i ura inapoI clioa buna, apoi remasa &All inposiOunea-i primitiva.

B6trAnulil lit apnea de mana.Ce mg face mamucarta, mi baete? i gise elù cu

tonuld celù frandi i piing de acea autoritate parintésca,ee tIcie lua atata de cu inlesnire èranulù bétranti candvorbesce catre cel tineri.

TotÙ rètt, moqii Eliseiü, totti raj, respunseoftandii.

Sa-1 trimi0 sanatate, riposta bètranulti.Apol se int6rse catre Raluta, care elise in u§a tutu in-têmpinarea lul i sarutand'o pre frunte

Ce-al facutt, tu féta hal, de can]. m'amit duel, in-treba, elii.

199

Raluta M incredinta ca petrecuse linititú cosindt, a-pol i spuse ca-16 altépta cuconaqult. boierulul.

B6trânulù clatina din capti indestula de tare, pentruca unü observatort bunt sá citése& in acést& clatinatura:asta nu-mi place,.... aista n'o sa-mi dé pace.... aista prémultil m6 visitéza...

KEA era tata i Inca ce-va mal multü, clii avuse oca-siunl de a cunelsce boieril d'ajunsti, ea sa se téma acumade venitorult. Raluti-sa.

Da ce nu intri o léca, badica, Vasile, gise cu bu-natate fetita, adresandu-1 pentru antêia§I data vorba, in-curagiat& de presinta tatuca-seti.

Baiétulti 101 atinti privirea asupra fetitel, amendol tre-elA urma apol, f*Piza a respunde, lui

era pré strImtg ; se 'ntempla ca la pragti Raluta din gre-qéla pa§i tott. °data cu Vasile, acesta se trase indarkta,dér ochif sél intelnira pre al copild, i asta data értillarandoI tresarira 0-§1 intérsera capulù in alta parte, §ihlpeptult. amendurora inima séù vr'o c6rd& d'ale el batumai tare, éra féta li se rumeni la amendoi.

In fine tosi intrara in bordeiù.21til Vasile, clise cucona§ulii, seulându-se ca sa iésa,

sd leI pupa luI badea Eliseit, ii d-ta, bade, adaose elù'a (lice catre padurart., sa vil sá ne ar6tI unde putemAâmbla dupa iepurl.

Bètranulü vroi sa-lú incredinteze ca pura e stricataqi. Arbuita, dér cuconaqulii pretinciênda sa-1 o dé numaldecat, eilt socoti de datorinta sa-I implinésca porunca.

Apoi i aréta loculi unde socotia cá sunt mai multiiepurl, nu far& insciinta ca mal bine ari fi sa selase pre alt& data, cael cam âmbla lupil pre acolo vi-Ipad& Inca, i n'are niel dui de vênatii. Cuconaqultí ins&nu vru sa bage In grill niel una din observatiunile a-ceste, i ell din bordeit querandil çi trimitêndt. RaluteI,ce r6masese, ling& pragt, o ochitura dulce, care din ne-norocire scapti, atentiund fetiteI, preocupata fiindù astadata cu alte cugetarl.

200

Da bine, mat bh'iete, dise Eliseiitcatre Vasile, carese pregatia sa urmeze lul Tache, dIndu-I o pusca rugi-nita din tinda, nu te teml cá te-I imbolnavi §i. tu, de nut'ai luatd In spete unit sucmaiall ceva?

Vasile In fapta era vên6til de Mgt, dér amintindullca sucmanultt sat invèlia pre maica-sa, r6spunse cAt putamal liniqtitil, ca-i e pelea gr6sa 0 ca-I deprinsti cu fri-guhl.

Apoi se sill sa, inadur In peptti unit oftatil ce-lti sca-pit cu tóta silin0 sa.

Décit RaluO, nu luase aminte la ochitura ce-1 trimisacuconaqulti, ea 'ins& nu perdu de felhl oftatulù acesta ; ise parea a, se rumpsa ceva din mima el, când elti setragana cu intrerumpere pre buzele baiétului, ca sa ada-oga la atmosfera cea teribila ce inconj6r5, pre eel. nefe-ricig.

Intr'o clipea, RaluO, fu in funduhl bordeiuldi, de undese int6rsa, rumen& de placere, aducêndù o cataveica bla-nita cu 6ie §i cu dinaii4e1e de vulpe, pre care o totil in-gramadia spre Vasile, cu ochill la tata-seti, dicêndt. :

Tine, tatuca, da badical, cojocelulti. d-téle, sa nu-iflit', frigti. li. 0-1ti va aduce inapoI când s'o intórce. Mog-négulti se uita lungti la fiica-sa. apoi laVasile, carele cuochil In patientit nu scia ce sa faca. Dupa, aceea elti 4isebaiétuluf, cu blandee, sa primésca'cafaveica lialupI; §i.ap6sa cu intenOune tonulti asupra cuvêntului cataveicti.

Raluta se uitä rapede la aceea ce iné In mâni li p6teacuma numat baga de séma ca nu era cojocelulti tatu-ca-s6/1 ci caOveica sa. S'o ié Ina, nu mal era mijlociicad, inteaceste, Vasile, o luase din manile el §I-o arun-case pre spate. FetiO se uita raped.e la tatuca-git, dérintenindu-I privirea, ea se ro§iF, ; i plea, ochil.

Da nu mal e§I, mojicule! striga d'afara cucona-quilt, carele aqtepta de vr'o cate-va minute.

Vasile ridica capulti, se uita, imprejura; ca unit omitce cauta ce-va, scrisni din ding', dér spot' surise amarti,p6te amintindull ca-I sclavit 0 prin urmare fara de pu-

201

tere, Elú dete apoi bung, gioa bétrAnului §i Ralutei care-Itrimise mulOmindu-I o privire alia, de tristg, i de com-pAtimitóre, incat bAiétulii puOrni de nu cedA dorh4e1 dea-I apuca ratinu0 cea drAggia§A, ca s'o pung, pre sinu-I

sA-I aline duduitulil cehl grozavilca pre degetuhl lui carele aling, furtunile.

Apoi elii ei rApede urmatù de pAdurarg. çi de RaluO.Tichlosulù tottit ticAlosti, fAcu cuconalubl, lucre-

tindu-0 fruntea cea ingustA§i lArgindull gura cea marebuizatl.Vasile mal cà perdusg, rAbdarea §i era sA-I respundA,

décg, Eliseiti nu-I fAcé semrai sá tacA, i décg, nu vedé o--terirea de dispre0 ce sburg, de pre f4a Rah4ei, ()WireIn care Vasile, fAr' de voiA, ceti cást iubia fetiO pre cu-conaqulli.

Mai vino, bAdicutA, pre la noi, dise fetita incetil.cAtre Vasile, profitandti de momentultiera cu spetele spre denlilIndreptandg. pulca pre umerilCucona§uluI.

Unü surisil de plAcere, celti antésiti p6te dupg, ani denecazuri, deschise arcurile cele ferme i maree ale gureibAiétului. Acesta i o afirmare intelegibill din capii furAd'ajunsti ea sg, dé aript inimi6rei ; ea nu se sim-Oa de bucuril, i n inocenta §iimprudinO-I mai era sA-1sartt In gâtuhl bAiétului, sg-I mulOméseApentru unit allar6spunsti, dérg, n'avu timpulg, clef cuconaplil plea, t;iVasile trebui sA-I urmeze.

Raluta, r6masA la vr'o paqi departe debordeM,In timpù ce tAtucg,-sefi cu ce1-l-4 se fAcht nevecluti dince in ce printre arbori i aburil albi i reel ce inv'éliatipAdurea.

Ce tresArire dulce §i ce lacrimg, voluptósg, fu aceea cesinati iqtérsg, fetiO cea frum6sA, eand putu zAri in in-depArtare pre Vasile oprindu-se i intorcendull capuhlspre densa i ce,til de rApede se fAcu resuflarea sa ame-suratil cu ce,t elf.' se fAcé neveclutd ochilorg.

SA mArturisimit :

202

Raluta de sigurt iubia pre Vasile, pre topila§ult cucare d'atatea off sit jucase and elti era fiiult Ebert alb.létrei. Dér óre Vasile iubia pre Raluta ?

Asta era intrebarea ce ea-1 fAcé farA, 0, vré, séracand, dupti, ce culca pre tittueA-s611 In tinda, se ruga fe-ciórel Mariei, s'o pitzésc& de itpite rele.

Vasile, de mai bine de jumaate de anti, de cate-ori ovedé, simia ceva not in inima sa, 61 Insà, sèrmAnelulti,era ocupatti de nefericita sa mama 0 nicl o data nu cer-case a cunt5see la ce sh atribueze opresiunea §i. palpi-tatiunile misterióse ale peptului s6ti, de cate-orl era lingtea; ce-1 dreptuhl ca de mal multe-ori III facu intrebarea,a de ce nu-I mal p6te vorbi totti cu acea franchetk cucare-I vorbia and era micà! Se vede Ur& ca liVasile iubia pre fetitA, dér numai far& de voia, ea amortispontanell aell altmintere niel arg fi ganditt la ea, t6taviéta sa dorindt s'o sacrifice pentru maid, sa.

Intrevederea de acuma propl§ia, cu 6 gile, séra andnol amti gAsitil pre Vasile In qétrA, la pici6rele Mariel.N'amt fi raportat'o déch nu ni amt fi temutli de a gre§itAanda afactiunile eroulul nostru.

SA-111 urmamù acum la vênatt.Vésn6tórea se facu §i asta data ca tot-d'auna, in lini§te;

nu se intêmpla nimica sup6raciosti. Cuconaqult cheltuio multime de pulbere §i ucise und biett ilioldanti. Catpentru Vasile se incercase 0 elti BA ucida cu puf,4ca p6,-durarului, carele se intorsese a casa, dupgt, ce le arétaseloon% unde sA, vêneze, dért ea nu 1u6, foct, fiindtt cu to-tulti ruginita. Cuconaqult n'avé copoi, deci Vasile, dinporunca d-séle, fad servicialt unui asemene, starnindtiepurif de prin tufe, haituindil, chiuindti.

Era s6rele-a chindia andti el reintrarit a casa, fAra casa se fill, mai abatutti pre la padurarti, cu -Oa plecarealui Vasile §i resonarea ce facé, ca trebue A, inapoiésca ca-taveica.

Babaca a§tepta eu mésa pre cuconagult., carele man-ct eu apetitti lupescti, in timpt ce v6tafulü trimisese pre

203

Vasile, cum lti v6clu intrandd pre pórta, sa bag, niscepopusol, la cosarele din ograda.Niel baikulit nu man-case nimica de diminéta, si póte c i ela aril fi gustatùceva cu apetitü, ca cuconasuld, déra ela era tiganti,roba . . . i bucatele pentru gléttt, mal bine laturile pen-tru robI, se mantuisera, ad cine puté s astepte proVasile, duet telelett dupa cuconasula.

Carnti aceste eraa socotintele respectabilului v6tafti.Vasile, fara sa art6sca, se duse sa se apace de tréba,dupa ce desbracti, oftandtt cataveica cea str6ina.

S6rmane copile!Ast-felti Bunt eel mal multi din Boeril acestI filantroAcreOinf pravoslavnid , earl postesea Vote posturile,

mergti in t6te duminecile la biserica, dal leturghil, tri-mitti colad l colive, si mal bine s'arit omori decAtti

ea Némful4 e erefting . . AsIa santa, icü, ceimal mullA din proprietarii de suflete ce neghiobia gro-zava! le place sa véda muncindú pre sclaviIdéra multd mal multamig artí fi, and acestia arti putétrai numal din aera! d-lora citesca la Biserica Aposto-

faca cruel lungl pre la t6te ic6nele, ca ve-nindtt a ma sá sudue pre acele ale Oganilortí, WI ea,mâncandil nafura inca, sá poruncésea v6tafulat sá deaatatea i atâtea bice tAlharului celul de tigant pentraca nu a sacelata bine armasarin . . .séú ca sa se sa-tuésc& cu euconita, pre cutare tigancusa ca cine s'o ma-rite, ea sit immultésea macarti cu vr'o cgte-va sufiete nu-mërulti sufletelorit ce D-cje-a, qicti d-lorg, a datil, eadiavolulul, dupa judecata, in dispunerea lort.

IN CARE SE P6TE VED IN CE TIPU UNU CRESTINUPRAVOSLA7N1CU FACE SEMNULU SANTE1 CRUM, UOIDENDT.1

PEE APR6PELE SEU

Acum, fiiindti-ca arrul istorisitt cat mal pe scurtùate-va din aveuturile ce facti epoche in viata ce neferi-eita a luf Vasile, sa urmamti,

204

Cetitoruhl nu va fi uitatil cá v6tafulti Bincu, e§inda dela boierti, se dusese sá cerceteze de galbenulti ce cuco-nap% pretindea cg, i se furase. Eli]." se indreptase spre

unde era de sicuril a, va gAsi preVasile, pre carede cu sér6,-1-6 insArcinase sá batA, nisce nuci.

In faptg, brtiétulA era inteunult.V6tafulA se apropiA de arbore i porunci báiétulul sgi,

se pogóre.Miétulti se pogort

m6surb, cu mititeif s6I ochI de tAtarg, r6sucin-mustetile, cate-va minute. Vasile suportrt cu indife-

lint6, o asemenea cAutitturgt.Aù vré sà, sciù, gise in sf8r§itÙ acela, unde al fostti

astA n.ópte ?Vasile-§I simti sangele afluindu-I spre

fioril rece trecu prin tóte inchirtturile séle, déra gandi lamamá-sa i se st6,p8ni. Preste cate-va secunde de tAcerese decisese la orI-ce scene : de aceea respunse cu undtonù' destula de fermi'', cá fusese la mamh-sa, s'o védà.

continutù de satisfacere trecu rApede pre fétavètafuluI, aucjinda cum install mArturisia acele de carese temea cá nu le va avé de cat fórte cu gret..

i cu a cui voil ? adaosà, elú a intreba.Cu a nina6nu-1.AlIa! va sg, (Tic& tu WI aice sta-

p8M1.? ie1 cand 41' place, intri and vrel, facl &tip& ca-pulù elti le gise aceste cu unti tonù aqIa, decobitorg, incat Vasile, ori cat era de decisù sg, nu tremure,se ingAlbini o clipA vi-I veni a crede cgt are cuventti a-cela, cg,c1 eh ù nu-I stApent. ci sclavü . .

Dér afpla socotinti nu tinur5, multii i fur5, numaI efec-tulti grózel.

Dupg, cate-va minute II recompuse iérA§I aerultitonuM sèú fermti, dreptu-care respunse cu 'ndestulA, li-ni§te, c5, nu e§ise gioa cand are tiétd, ci nóptea, &andi se da, vat sá d6rmgL, i cA eh"' nu scié c5, era de nevoiA86, se mal cérg, i n6ptea, ca sá cerceteze pre mamá-sabolnavA i lipsità, de orli-ce ajutorti.

205

Cine-va ing te-a vècluttl esinchü intr'unù tardiüde la °dadaist), clise acesta-l-altO, ca un tonti mai na6le,intimidatù fiindil o clipti, de fermitatea i linistea ca care-1rèspundea biétulii; ié bine séma! de a fi asla al sA filrèti pedepsitil, adaose

T'amil mal spusit o datii, cam fostit la natimuca.Last' ctfl'ala de-aril fi, Ind,eçti vrednicil de pe-

dépsA, eg al e§itti. n6ptea, fArg, de voi, dérA nu-1 adev6-ratO! Al fosta s'al. Mutú la eftreium5,.. Éca, dovédl:ochil 0-8ú rosI ca sangele !

Totusl. Vasile respunse 1initití, cat putu mai multi),c6, priveghiaz& pre mamá-sa de vr'o cateva n.opp i cti,ros4a ochilorü nu-i efectulO b6utureI, ce altinedormireI.Elù mArturisise adev6ru1ii, dérà v6tafulu1 i crescea inimaaqindu-111 cum singurù îi cité aIa clic'éndti sen-tina osandeI séle.

AsIa, facu ehl, c'ung suristi diavoleseü. Ala! . .

va sit 4icá d-ta lipsescl de mal multe serl ?Aral) fostil la mama.Cu a cul voifi ?'ram) maI spusil odat6,, cA cu a nim6nunCat pentru c6, aI eitú al.& de voiA i néptea IncA,

din ogradA, lua plata. Spune-mi acuma ce-al fa-cutt't galbenuld .

Care galbenO? Mea bAlétuld neputêndil astti dab),opri unit flora ce-1ù slabi asla de tare file& se v64u

s6, se ratfime de arborele ling6, care se gAsia. Elù'acum numal intelésA cereetArel acestel'a v6-1j.use de mil 'de orI etiOndù' prepusurI asupra sèrmani-lorü slcavl sétt liberI, de-1 putem numi ast-fehl

scia indestulil de bine eg, ori-ca de nevinovatO art"' fitott. trebue sá sufere brttai i pedepse pang, sti, se afle preculpasg, carele, adese ea si asa dat5,, nu e altula decatmemoria cea debilA a boerilorti 8611 a pggubasulul.

V6tafult., atenOund cgruia nu scApase agitatiuneabltiétulul, nu fu multO tinipil pentru ea s6 se créda ea siconvinsti, el de sigur-O Vasilee furulit galbenuluI, atribu-

206

indu-T furti§agulil pre temeiuli1 tremuraril 'a palicit4e1ce trecu ca unti noth pre féta sa cea indecomunù senina,la parere-I.

Ce_galbenii? striga tonti maI grozavùInca; ce galbenti? A! te fad cti, nu soil ce galbentija galbenulti cuconaquluI Tache, galbenulti care l'atbatuth la WO la carciuma, asta nópte.

Galbenulti Cuconaplul? eù n'amti vNutti niel unit*galbenù de-al CuconaquluI.

MinciunI!sPunt adevérulti.

Miìieiunï, tIlharule!Pre D-4eulti met' m jurii ea nu scia ce vorbesel,

niel amti luatii eii vr'unti galbenti.Degéba te jurI, pre D-4eulit tëti. Tiganulii n'are

D-téle Cucóne, ti-e 'Ate -a ride i mie...i Oe? Te-oli face ell de-I i juca numai s nu-ml

spuni ce-aI facutti galbenuli asta nópte!eù, cueóne Bincule, nu seiti ce vorbescl de gal-

bent ; Çamù spud' numai adevèruhl; asta nópte amt."fostti la mamu-ca.

Nu-I vorba de ma-ta o Arca 136trana...Cue6ne, déca aI sa nnò ocaresel, ocarasce-me pre

mine, da nu te anina de o biéta femee care ea mftne n'aresa mal fi pre lume I a ..

pidndt aceste baiétulti sim0 o lacrima ferbinte alu-nee/ma din ochil s6I, ce jucati rapede, de mania, in or-bite.

tca balaurulti! ce? i tu IA parte ma-tel?Da, cucóne! cad' i Vganulti are sufletti i inima ea

d-ta, facu baiétulti cu putere. Satisfacerea se arta a§18,de viä pre f4a lul cea palida, bleat vaafulii se cam uhni,déra totti nit& rolulti.

Patru-cjecI de suffete de-I avé, 4ise clii, macarti can'aI nicI unulti, tóte ti le volt. sc6te §i pre nasti i pregura, de nu mi-I sc6te galbenulti.

207

pet, cuc6ne Bincule, n'amt furatt nicf unt gal-bent-

MinciunI, eiérd ! cine l'a pututil fura? cine altultafará de tine intrá in camera cuconasulul? Galbenult

iésA, talharule, ori de nu...v6tafulù socoti de prisost sti finésa, ceea ce vré s6,

esprime, lásandfi -acéstá ingireinare biciulul spanzuratuila brAult. sét.

Bliétuhl schimba fqe, (Mr mandria cea frumósá des-teptatá in sinu-I prin convorbirile cu d. V..., gsi astAdatá aplecaOunea sa.

ram& spust, cjise elti., cu o fermitate ironiet mi-nunatá. Vannu spust spunti odattt a nu Vamilfuratt eù : acuma, poftimil, décá nu mè crecji i aI p1P-cere i drepturl onaórá-n36..., trupuiti met este si fiá. altivostru, adaose elil oftandt dup6, o micá paug, dupácum sufletu-mi a' fostll si va fi numal ahí 1111 . .

Astl datá vètafult rémase i mal uimitù, ba chiart seinfiora la linistea amará a sèrmanulul bhiétt. Elt státupre gandurI cate-va minute ; ca unt omtt ce cautá alteplanurI de asedil in locult celorti d'ant8it, earl n'ail is-butitti. Elli urrart apoI a-I vorbi mal cu blandee i bu-nAtate, promitAndu-I ertare de va spune adevèrulii.

Vasile respuunse de asemenea cu liniste cg, n'are cesA mal spunA i cá a spust tott. Dérá acela nu vroi 85,crécig,, ci v648ndt1 cg, nicl cu puterea, nici cu bungtateanu-lit póte indupleca s5. se invinovM6sel, intrebuin0mil de promitinp, precum cá, de va márturisi adevèrultva dApèta voil 86, mérg6, la mumli-sa, cA-111 vord iertas. a. multe, carl i aceste furá vane, cácI nicl eleputurá, indupleca 0, se inculpeze.

In fine, etrárulti Bineu, vèclêndü cA cu niel unt.loch.' nu póte isbuti in scopult BM, iii lAsAsi se duse laboiert, ea sb,' se mai sfittuéscA cu d-luI ce-I de fleutti.

In timpullit acesta cuconasulii Tache, care mantuise e-samenult cu bábácu0 si eápètase de premit invoirea de

208

a merge la vênatq, se pregatise, Ii luase pura i gibi-siera i chiama pre Vague ca BA-hi acompanieze.

Bitiétuld se grabi s'alerge la apelulit lui. Preste vr'oclte-va minute, Vasile abatutit cu totulù de n.enorocirI,urma dupg, cuconalulti Tache, care, ca totii-d'auna, facémanevre militaresa

Ca totii-d'auna el se tndrumarg, mal ftntiù spre bor-deiulii padurarulul.

La cke-va clecI de pa§i de la dênsulti, vên6torifcptrirg, pre fetita lul Eliseiù, care acivata sub nisce tufe deporumbrele, saps, buruene. Gaud ea-I clari, dupg, ce semal apropiasera, se sculg, rapede i facu cfitI-va paqI spredésn§ii i apoi statu ca unit omit indecisil de calea ce tre-bue sá apuce. Dragalala fetitit, vègêndll cä vênètoriI setotal 'naintati spre dénsa, dad furl indestultt de apr6pe,cea Antêe a sa mirare fu de a trimite.pre furiqii o eau-tatura semnificativa carele i elii nu facé alta,amèsuratit cu cat se apropia de dênsa, fara ins& a faceacésta din vr'o intentiune, caci nu gAndia deck la ma-ma-8a qi la acele ce-111 mai agteptall pentru galbenulii decarele era inculpatii. Dér pre amoruld adevòratit nu-litputemii primi i alunga dupg, placere, nu! elii ne vine

ne parasesce fárá sg, ne 'ntrebe de vremii pri-miraii gist de vremit maï tinemtt. Atka sciti despredensuhl, catti pentru: care-i causa? Çù, draga lecto-rule, niel o data nu spera cá voiii fi In stare sg, ft-o spunit,Intréb'o de d-nil psicologI, cad d-loril se cam °cup& cucausele pre cAnd mie-ml: place a analisa numal efectele,pentru ca sa nu cadii i eft In ipotesele, ce devinii.de adesii basa judecatiI ii1orü InvètatI.

Vasile, 4íseiü, niel de cumnu presupunea cä ochilintorql machinalicesce asupra fetitel, ascultaii vr'o leged'ale amorulut

Bung,-4ioa, draguta, (Ilse cucona§ulit apropiindu-sede Raluta i neteclindu-1 barbi6ra c'o privire catifelita.

Raluta se trase 'ndg,r6tii ca oterire ql fiat&se privi-rile spre Vasile, carele rémasese 'n urmg, i freca machi-

209

nalicesce in nianl frundele uscate precare le smule dintufaruhl de l'engt d6nsult.

Cuconaquiti apoI intrebl, uncle póteintélni pre Mud,-WI, i fetita-I ar6tA, prin un-ti gesta dedemnosii, borde-

Cucona§ulti se indrumA spre dênsulti i dupti, vr'o cat1.va paqI se flea nev6dutil prin ua tindeI, nelulndii a-minte cá Vasile remAsese nemi§catil din locultt

Ce maI face mAnauca Marióra? se hasardA Raluta,dup5, cate-va minute de Were, a intreba pre flAclu-mitt.

Vocea el tremurAt6re i dulce lovi in t6te inchiatu-rile i cretil eel mal ascun§1 al inimei acestuia.

Raluta, ca i orl cine careleiubesceadev6ratii,nu putésáD,U intrebe pre amantulti el, de persónele

Acesta-i amorulti: totg-déuna iubimil orl-ce a-manta iubesce in amorti, dorintele, apuaturile, carac-terulti, iótA, fiinta nóstrA se metamorfoséz6., se copiaz5,de ne ale pers6nd ce iubimù. De la amorulü acesta, s'e

eti in trécAtti, de la amorulii acesta, se póte as-tepta civilisatiunea omenird, i amorubl acesta-I di-

Vasile o privi ast6, datit maI cu indrhsnélb,, ba inc6,1apropiindu-se de ea i apud, mana, r6spundêndu-I cu olacrimA, ce roua in ochl, cá nmama-i bolnavg

Raluta i ea lasa fitrA impotrivire, din compAtimirep6te, mana sa sá trécA in acea in6,spria de muncI a brt-ia,tulul, dér amandol treshrirAl ér6, privirile ar46t6re alefetiteI uscar6, orl-ce lacriml din ochil lul.

Biata mAtuqicA ! mal adaose ea a cjice, da de cenu te ducl d-ta, baditic6, la matuqa Despa doftorésa,

dea ceva buruene, me§terti, bung,.S6rmAnica nu scié ce va 86, qicA a fi sclavil la curte,

dupg, cum de asemenea nu scié cá sclavulii nu are pa-rale Cu care sg, plAtéscl doftoriele.

Dér Vasile nu vroi s-o informeze despre tóte aceste,ci, pArAsindu-I mana, ca rAdice caciula de sub care

14.

210

isvoraù qirbele de sudori, pro duse de atafea diferite e-motiuni, ce se succedasera,in cursultt acestel 4i,11 in su-fletulti s6a, se multami, tlicti, de a r6spunde:

Degéba!Cum degéba ? adaosa a 4ice R. eti am vèclutii pre

matuqa Despa ierl; ea culegé buruenI prin padure §i amintrebat-o ce buruienI sunt bune de ling6re, ea mile aùaratattili éca, badica, culesti eù asta-41, singuricg,pentru matu§ica Mari6ra, uite !

§i cu féa radi6s6, de satisfacere, cg, a facuta §i ea ce-va pentru Vasile, se rapecli ca o pasarica pang, la o tag,din apropiere, de la care se reint6rsa cu o mana de ier-burl, pre care primindu-le flticaulti, le depuse in gal, ul-tandti, n distragerea sa, s6 mal intrebe cum i ce feldse le intrebuinteze?

In momentula acesta ell din bordeiti cuconalulti ur-mata de b6tranulti padurarti. Vasile i Raluta ca dininstincta se privira o clipg, §i la amandoI li se Om astadata ca cunoscusera ce-1 d6re.

Vasile se grabi apoi a intampina pre stapann-sea, ca-re 1 privi inteunti modti nu prea dulce, in timpti ceEliseiü cerceta ski se silia 86-0 esplice rumenéla ce seintindea pre féta fia-sea ; rumenéla care indeprta se ne-voia ca s'o ascunda atentiund tatua-seil, fa'céndu-secauta pre josù niscal buruenl!

Padurarula acum érit§1 conduse pre cucona§u acolopre unde socotia ca sunt mal multi iepuri de starnitti,nu (licit de impuratt. Vasile urma dupg, a:101 eu ca-pula descoperitti, lasandtl, fara de voia-1,imaginatiuneasa in voia visurilorti ce o cuprindéti i aia licênda ur-ma dupa stapanu-s6g, mai multit din deprindere decatti din sciinta. ruconaqula ad nu era veseld, 'Atedin causa ca era gelosa de Vasile, séti cti, nu prea eramultamitü de convorbirea ce avusese in bordeiti cu pa-durarulit seit. . . 7

Vom afla de ce, mal pe urma.Sa spunemti in scurtti, cá vanitt6rea se fini destulA de

211

curêndti, El se reint6rsera insarcinap fia-care de cate uniepurafi. Cana padurarulll voi sa se desparta de dinqiIca sá apuce spre bordeiti, cuconaqulü i porunci sá pas-treze pentru sine iepurele ce ducea in spete.

Betranuld lti primi i mulOmi, nu insa, fara o clati-natura de capit f6rte semnificat6re. EÏÙ 1§I luá apolcliva bung, de la cuconalu, cladu o stransatura de manaluI Vasile i disparu curêndii pre cararup bordeiuluI,care qitrpuia printre arboril usca1 mg de tot&

spunea féta luI Elisett, máì Vasile, cand alr6masil cu dinsa afara, intreba cuconaplti tocmai apr6-pe de casa.

Nimia; mi-a data numal nisce burueni de dofto-rii pentru mamuca.

Ti-a datil buruenI de doftoril pentru mamuca-taAgIa.Aide, aI! ja séma bine, maI, sa nu dea naiba

flit in alt-felil . . cá 4ù!. .Ecata-le, cuconaqule, déca nu m'é cre41... i i le

aréta in siml.Gucona§ulti incrqi din sprincene sups& buza in-

feri6ra.Candú erati xpr6pe de p6rta curteI, Vasile se trezi,

6re-cumti din distragerile séle, la amintirea acelora ce-ltia§teptail dupa repa§irea pragulul

Cucona§ule, (lice elti, v6tafu1ti. m invinovaterecá v'a§ii fi furatti unit galbenti, i et, cim .

Da, da, da! da! facu rapede cucona§u1A, mi-a pe-ritti galbenti, cine intra in camera mea? numaitu. Ti déra trebue sá scil ce s'a facutti galbenuliimet..

D'apoI bine, èuconaqule, s6raculü de mine, 4ù nuseit. . . vq.uta.

Talharulù jura i fura! nu sciii ce scii, ce nu soil;asta nu m6 privesce pre mine ci pre vaafulii; mie mis'a furata unit galbenti, v6tafu1il are sa gawisca

rl de la cine va sci!

212

In momentubl acesta intrall pre p6rta. Vasile strinsedintil li pumnii, dér taeu.

Acele de care se temea bhétulti, se intamplara. V6ta-fuhl (Muse séma boerulul de cercetarea sa vi. acela, inurmarea cereril lui, i dadu invoire, pentru cea maI depre urma data, sti, intrebuinteze ori-ce mizlocii in afla-rea culpagului.

In lipsa lui Vasile, elii cercetase In particularii prefia-care servii, sclava ski libru, darù numal de forma,cacl elti se jura, cum i venia la gura, ca Vasile-I furulti.

Indata, déra ce RI vòc,lu intrândtt pre peorta, e§indu desub §ura sub care amenintasa pre servitorl cu bataile,ca sa marturiséscaadevèrulii, ehlifacusemnti sa yin& ladinsula.

Vasile tremp-a de gr6za, v646ndil in ce locii lii chia-ma, dér trebuia sa asculte , decI &aú putu mal incetii seduse dupa dinsult, intra apol intr'unti grajdil de nuelelipite 0 acoperita cu stuff'. Vaafulii inchise u§a dupadinsula cu lini§te aqia de mare precatti cela-l-altii. tre-m,ura.

Se reincepu In fine cercetarea.V6tafula lua mat Antéla unit tonti catii putu mal

b14snda vi-I repeta intrebarile de diminéta. Baiétula lti In-credinta qi asta data ca nu-I elu furult. Atuncl v6tafulatrase biciulti din brati li. cu o cautatura crunta i porun-

cu sarcasmurile cele mal infame, sa marturisésca skide nu-lii face elii sa marturigsca §i de nevoia, dupa,ce-lii va bate de-Iva face spetele vinete caporumbrelele.

Niel cu amenintarile nu putu a-lii indemna s6, se in-culpeze.

Acésta vègêndti etrarulti, e§i din grajd4 tli incuia updupa &multi. Vasilell simti genuchil slabindu-I detotÙ fiii. se vè'clu nevoita a se Pisa josh. 0 paliditate gro-zava se 'ntinsese asupra frunclel acestel fragede, care d'a-Via luase unit locupril. In una din ramurile cele mai ne-

213

fericite d'ale arborului omenireI; ochil sel ro§1 all fi a-vutii nevoiA de lacriml, dér val.! ebi de multù nu putéplange... Nu se sin* mal multA niel pre sine, nu malputé niel cugeta totulti era abisil in juru-I; sufletulliBéù jAcé in. deliril grozavk mutt/ de disperantit

timpü aril fi rémasil in starea acésta,décit nu Fart/ fi trezitd re'nturnarea cAlAulul s6ii, a vé-tafulul, carele acum eta tnsoitù Ind, de doI.

Vasile v648ndu-lii se opinti sA se ridice, dérl presintaacelorti dou6 pers6ne nou6 lti ingrozise a§la de tare, incatslAbi cu degvérlire i rec6,4u fArl de cunoscintA.

Aceste dol./6 pers6ne care avurA atata putere asupraluI, eraA doI feciorl boieresci, creature d'ale v6tafu1ulcare 111 serviati nu numal in tóte furAturile, dérl incá iIn esecutil. Cand etrarulit avé sA batA pre veurul

pentru cA, vi-a pritù mal antéiti popuviI s6IIn 'oat sA prilléscl pre al lul, atuncI unulti din aceltldol tiné pre mojiculti de Oranti de capti. i cela-l-altil depicióre, Mr& acesta, in timpurl mèsurate lù lovia impu-tandu-1 fapta.

Totii a§la se urma i cand pedepsia veunti sclavt.Lesne dérii se póte intelege de ce Vasile se ingrozi

a§la de tare vécléndu-I.Dér vétafuhl era deprinsù cu ametirl de aste; espe-

rienta ht invétase §i cum sA le lecuéscA.Elti fAcu numal seranti cu capulti unuia din cel dolpreste cate-va minute acela adusese o cofA cu apA

uda pre ameOtil, carele puinü cate puinú II reveni inrsine. 0! de art/ fi muritii mat bine, cAci!..

D'abia incepuse a recunósce pre cel ce-hl aSeptail sitinviA, i vaafult, cu biciulù in manA, i re'noi poruncasA spunA ce-a fAcuttt cu galbenulii?

DérA bAiétulit nu mai respunse nimica, ci d'odatA sesculA cu o putere estraordinarA i satu drept6 in pici6re,mèsurandti unubl dupA altubl pre tustreI calAiI sé1.

V6tafulii dete indArAtti cu unt, past/.

214

Cel dol lù intrebat. din °Al, ce trebue st fad,. DérVasil° slAbi iéraqi i se rezema de esle.

Te 'ntortanescl Inca, mojicule! facu In fine etra-rulti., nu respunc,11 ce-at fácutù galbenulti cuconaquluI?

Da. ml bung, pace! T'anati mal spusil de mil' de orIveq.utü niel unit galbenti !...

Te-ol Inv6ta eù, talharule, sa sp. I minciunl in,carèspungï agIa! mktSA, nu dé dracu BA,v apropiati ca e§i niel eù

viù d'aicea, dér niel vol.' nu ve ducetI teferl.Vetafulti scrapia din ding auclindu4-5. i porunci de

a doua ora feeiorilorù sa-la culce la pamentit. AceqtiaesitarA, o clipa, déra, sigurt de biruinta, ca unit ce eraildot pre unulil, se aruncara asupra luI.

Dér acesta regamatti cu spetele de paretele grajdululcauta eu privirile ceva cu care sa se pkä apera de den-

déra nevelêndti nimica se servi cu pumnit IA precaff-i invertia a§ta de rapede, incat ceI (101 se trasera pu-tint. inderatti. Vkafulti MBA, poruncia din Vote puterile,In piciére de pre unti patucénù dintrsuntiunghierd d'alegrajdului, ca pupa josil, mortù séti

Fecioril se artaluira éra§I cate-va minute, dér et eradot pre unulA, dreptti care nu Cargill Vasileisbutirit alti tranti josti, nu fail ca unulti din el sa fia ne-voitti a spala gi a-§I curati sangele ce-I clocotia din nasti,In urmarea unul pummivolnicù cebaiétultii-lii aplicase.

Atunci sari vetafulù i cu injuraturile cele mat111 lovi.

Baiétulil se tncolacia ea §érpele, déra In'turbareasa nuputé niel tipa, niel plange, niel injura Dupa, cate-vaminute etrarulú nemultamitti cu tacerea sermanulutpedepsitti, socoti d6re de nu tipa, de aceea po-runci feciorului tiné de capti, sh"-I dé itaril In josti.Acela se a§ecp, pre capulú lul ea sa nu p6ta a se scula

cu manile tndeplini porunca. Atunct vetafulti cu surf-suit' pre buze, se ridica pre v'èrfulil degetelorti qi din t6teputerile aplica pre trupulti nudttAlti fratauf 801 (cad mi.

215

pare, iubite lectorule, crt-i e frate) i aplict, cjicù, maI multtide 20 de loviturl, injurandu-lii i 4icendu-I sti marturi-séseit c'a, furatil galbenubl.

Vasile ins& era atta de impetritti 0 de turbata ineatd'abia mal respira, 0 departe d'a cere indurare, 61 sesvêrcolea in deqertil, ca s p6th scapa din cleltelelord. 061. ..

Pravoslavnicula vètafü urma inainte! Trupulti set.-manulul selavii se facuse dungatil i negru de lovituriledin care tiqnia, unit sange vgn6tii. Dérl cu t6te a-ceste elti tot nu se 'ndupleca a se invinovitli ; era alb, deistovitti incat acuma nu mat Th,e6 nicI o impotrivire, ins&nici puté articula veunit cuvé'ntil. i sIngele curgé me-rea!

Veni érAll ocasiunea ca vkafultt intrebuintezemedicamentubl sèù favoritA : ellli puse sh se ude petecI0 et le aplece pre vênòtA,I, cari despArég amesuratil nu-maI ca sh" fiA inlocuite de altele nou6, cAcI Setrarulti, dineand in cand, i mai numèra cate-va loviturI, neputendftpune frêti pravoslavniceI séle compatimiri I!.... Ins&

pentru a doua 6r5, in o singurg, 4i, rémas& ftte decunoseintl

§etrarulit 111 pipli la pepta 0, ea esperimentatii intr'a-ceste, nu se in§e1A, 4icandti feciorilord, eit nu-I nemica.

Elt.e0 apol 0 se duse sg, vestésel boierulul, c6, nu pu-tuse face nemica inc&, d6r5, 1ü fAcu pitrta0i sperantelage i boerulti cunoscea val6rea cuvintelorii vètatulul :b6, in curendiä. Oganulti va spune dreptti.

In timpultt acesta fecioril eel dol, &AO se siliati, prindiferite mijlóce, sá dismetésca, pre Vasile.

Dup& cate-va patrare elti se trezi. Niment ins& nu malera cu dênsuld i grajdulti era inchisti bine pre din a-fad,. Val! cat crescusA de tare ascaOtura durerilorti luIfisicesel 0 morale! ..

Alai! 4ise citi, inteunti tar4iii., de ce m'amit maltrezitti? ... de ce D-qeti nu s'a induratti srt, m6 deslegeIn fine de férele vieteImele. ?... de ce?,.. Dér ce 4ic4?

216

adlogi elti. apol, clérA mama mea? biéta mea mamá...singurg, ! ... ah! nu! . .. nu! . .

Si nu mal putu continua de slAbiciune. Elti se sili apols6, se ridice, ea s6, cerce de nu va puté gasipre unde stt se OM evada, dér indatA, pre lingli, o vócelituntricti, ce i se pttru cA-lilingrozesce 0, nu fad, mailalIa putt, recOwdin noti sub ghimpii durerilorgintopenise totti trupulft.

SlAbiciunea crescu mal multti ncá prin aceste lupte16.untrice morale 0, dupti cate-va 6re de crunte suspintirl,elf' pled, capulti pre o barnA de la esle, inchise ple6-pele i. ceva ca somnulti i ingreuiA privirea, de §inu dra somnti, ci numai unti efeetti d'ale suterinteloritlul Dér nu te grAbi, iubite cetitorule, a socoti peVasile in num6rultt celorii odihnitl, nu, cAcI clii ca totilcelti nefericitti, e crutatA de mórtea, care preferA o jertflmal fericitA, !

Cana déra, eltí se trezi, din buImAcéla aceea, primaideiA ce se infAti§A mintei séle, fu mamá-sa bolnavA, lip-sita de orl-ce ajutorti, fArg, de nimenI, care sA-1 dé macartio ulciett de ap6,...

Cat se ulurg grmanulti cand putu in line §terge cate-va lacriml, ce nourati pre palida-I MO! .. Oh! fl,c6§terendu-le, de ce D-cleti n'a Pticutil pre totI 6meniIbunl? .. de ce eli n'a datti, ea toti omulb.s611iubése5,pre mama lui ea mine ? póte c6, acuma mi s'arti ascultarughmintile i a§1 chp6ta invoirea de a merge IA ing4-jeseti i et d'a mea, care-I In bratele morteI!

In prada durerilorti, elti nu gandia decatti la mizlo-cuhl prin care arti puté sa mai revédà pre maic§,-sa. Val!elti nu puté presupune cate mal avé incit de suferitii!..

Suna clopotulti de la biserica satului, vestindil ere-dincio§ilorti ora vesperiloril (vecerniel) cand se deschiseua grajdulul i se rearètg. v6tafulil.

Asa datá elti nu avé biciulti cu sine, 'Ina de abia in-chise ua dupA elti i ea se redeichise dândi trecere u-nuia din cel doI feciori.

217 .--

Poftimg, cuc6ne, clisg, acesta, dândli v6tafulul nis-ce ferAril; alit ctirord zingitnita fu ca unil fulgerti pen-tru Vasile.

§atraruhl le lu& 81 le depuse pre pltucénulti cunos-cut& apol apropiindu-se de prisonierii:

El, (Ilse eh, ce mal gyAndescI? ti-alluatti de sémfi?vreI di-raI spuI ce al facutù galbenulti ?..

Respunsubl bgétuluI fu o privire dedemn60, ce-I tri-mis5, qi care balanä o clip& asprimea lul.

Lasd, (Hit, el te voi inv60 eti s& spul. De o camùat& al s& r6m'AI la inchisóre, pftn6, ce veI marturi8i ade-v6rulti . . . apoi . .

§i se intrerupse pentru a§I esplica unit A! . . rocti Eliprelupgitri ce Vasile sc68A, au4indu-111. rostindu-1 sen-tin0 osAndeI 861e.

A8Ia-I ornuhl: in mizloculù unel nenoroeirl, i se parecti, nu se póte s& fl& nópte mal intunecós& de at acea ce111 Incunj6rA, i se pare el pre cerulti BM nu mal luces-ce nicl o stel& at de micA, Ur& cAnd nenorocirea, farla se marl, adese Ill schimb& numaI fasa, ehl suspin& ba-ba dap& cele trecute, pre care o clip& mal nainte leg&sia a8la de grozave. Acum elü vrea sä se persuadezea era maI fivorabilA positiuuea Antee, a prin desimeacea mal mare a norilord refleta Inc& pre fruntea sa ceaincretitft, o ra41 dulce de speran0 divintt. Speranta e Inparte elementuld sufletulul omenescti, 8i. nu e °rail carecAnd (ice c& i s'a stinsii speran0,0, nu aucla o vocesecret& 0. bine flc6t6re care-1 §opte8ce neIncetatti pnitce móre:

Aqtépt&! a8t6pt&!!Vasile era °mil, mAcarü c6, mum&-sa era igancA. O

clip& mal nainte ail se vAicAra a nu va maI puté vedépre mamá-sa t§i. acuma Inlemnesce auclindil totù acéstade la vétafu, ca t¡si cAnd posiVunea de adinéore era maIfavoraba.

Acum cu desevArlire i se p6ru cg, s'a stinsù orl ce

218

aperan i cugetarea ac6sta, care ca unù fulgeni brasdaimaginatiunea sa, i inghiAta, totil sangele din vine,

V6tafulul ins& i rîdeaü ochiI parêndu-i-se ca asediuldacesta din urma are sa isbutésea mal rApede decat off-care, dar care nu fu mirarea sa, cand dupg, cAte-va ie-bunde numaI de ezitatiune, ein rAspunse cu lini§te mare,ca boeril ea ceI ce se Iicù stapânil luI, pod" sa-111 tina

pfi,na i va putre4i ciolanele, déra ca elf" nu scia cegalbeng i se cere. Acum se ram ea nu mai ramaseseniel nuit mizlocti de intrebuintatii pentru ca sit mArtu-risésca.

Vétafulli insa mal qeia multe.Elit incepu, ea in multe rândurI, cerimonia cea bar-

cea diavolésea a, Incornarel unul omù', facutd du-pa tipuhl i asemanarea luI ! a incornareI unulomit de catre fratii sél ì inda de aceI carI se 4iciiPravoslavnieI !II

V648ndil zadarnice orl-ce staruintl, vkafuhl keen ungsemmi feciotulut

Acesta se apropia de Vasile, care zacé intinsti, legA ,

fail ea 0, intampine impotrivire, mânile la spete, Intimpti ce atrarulti aducea de pre patudati unit ceretide fiert, care se inchidea cu lacatti 0 din carele se radices.In drépta 0 In stânga alte dou6 f ere In forma de córne.

Eut deschise cerculA , injurandA., lit incolataci dupagAtubi baiétuluI, lit reinchisa i luit cheia.

Acum Vasile, ski mai bine trupuld pentru care muriunA D-4eS-omii pe lemng, luase cu deplinire forma precare, voi marilorapamentuluI, vol pulbereadoritl 4i 0 n6pte s'o datI restulul omenirel., atati predin launtru cat 0 in esteriorti, pentru ea etermi sa putetldomni asupra-le, pentru ea sa v6 putet1 informa drep-turI de suprematia prin diferintele trupescI, cad pknaastA4I suprematia v6stra v'o intaritI numal pre forta bru-tall.

Vasile nu 4icea nimica, decat ochiI s'él, de i strinqIeu totulti, Innotaii in focil de turbare ; fruntea sa

219

titá, posomoritti i crisnirea p-umnilora si a dinOloras61, indesulù demustraù ce arù fi fosta in stare sa, facá,in asia ocasiune, de arù fi fosta in stare O, resiste, de arafi avutti inca, cat de putina, putere.

Inca, v6tafulù nu finise de inchisa cercula c6rneloraclopotulù despicti, érki aerurile prin vibratiunile séle.

Otrarulù i feciorula, amêndoi se insemnarA Cu semnulasantei cruel, cu semnula unitápi, egalit4ei si ala fratiei6menilora!!

Intre aceste se alioli bátênda la usl. Feciorula mérsede deschise feciort., carele aducea din porun-ca lásatá, de v6tafa, o bucatá, de márnAligá,, fAcuta, de cuséra,, i inteuna cofá,ela ap6, pentru Vasile ; aceste tétefura, depuse lingl dinsula i la a cauta s i se maldea vr'una ajutorti, dup6, ce deslegará, maulle nefericitului

Cu top: esirg si usa cea masiva, a grajdului se ros-togoli dupá, dinsii. Se mai aucli pocnitura cheiei in la-catulù ce se incuia, apoi aceres, cea mal adinca, se intinseIn teribilulù locasti, unde crestinulú sfAsi.6, sufletulatrupulti altui cre02121, proprietate a sa . . .

Asia inOlegemü noi ce va sá, gica, a fi crestind ! . .ne sfadimti de la formulele religiund lui Efristosa, cu-rá,tima paharulti pre din dará, si ingl4mü continutula

lti,s5mií cele de insemnatti : sufletula religiel, pen-tru ca sá, cademù in marsgiviile cele mal urici6se! .Asia iMelegema cele ce a vruta. sá restabileze Mantui-torula pett cu pretula rástignirel .séle!

V.

SUPERSTITIUNILE

S6rele pogorandu-se chip& orizonti, ra4ele lui incunu-nézá, crestetula muntilora i coloréz& de purpurl si de ru-bine norasii albi i crep.' ce inv616z6, ca un gaza occi-dentula; vêntultí abia p6te mica in restimpuri cate ofrunzis6r5, douè, impra,stiate ici si colea prin codri; Intag, natura, e o uniste nu sciu 6ura acablantg, i morn4.

220

Dér cu ivirea aburilorù unaecy i reef ce plutesedpreste pAdure i parAiale, se stinserA mal detotil i zin-gAniturile fer6se ce echo rostogolise tótA giva prin crie-ril prApAstiilarti celorti mal profunde; acum de abiamaI puté repercuta ehl cate o loviturA douè de ciocanùde prin qetre, ski cate o DótA perduta din cimpoialulù'pAstorulul, carele se pogórA de pre munte.

SA mergemti acun2 la corturile sclavilorl Activitateacea mal mare domnesce Inca pre acolo; icl vedenall

negru cA nóptea, Cu p6rult lucios d 0 in neorin-duialA, pana la braù ingropatii in pAmêntO dinainteagetrel, dAndtt felurite forme feruluf ce se m6ie sub lovitu-rile in cadente dWintate ale ciocanului sal l'ale altuImai mare, cu care bate sotia sa, o femee cu fruntea latA

deschisA, ca ochl de focuri de §i cu féta négrA i cutrupuld. coperitii de rufe din felurite vestminte.copil, care de care mal nudùi inconjórA, i adese-unultidin el im-flA, toile i jAre§ce cArbunil in care tatuca-sairo§é§ce fierulù'. Dinc6ce, la alte §etre, ne putenati intAlnicu lAcAtu0', érAqi negri, me§teri inteleg6tori, cad niel o-datA fug, fostii datI la meqtelugti, colo augima ro-sAtura ferestraimului, carele mama cornulti de boll easA-111 transfornieze in peptenl ; din colo alp.' tigani, unilcu anteree rumpte i cu cAciule cArpite, altil ca fesuriro0I i unsuróse i eu cercelli la urechiA, carpescaski ciobótele sAtenilorti, car14 impres6rA Inca de dimi-nétA, pre cand tiganele le pregAteski mAmAliga, cantándIn drAmIA aril de§Antate i in timpil ce in alita parteunit cardll de copil micl inrutuiti j6cA tAnAnaoa iti-gAnésca la sunetuld viórel mouluI Négu ia cobzel lulbadea Neicu,. earl le canta numai ca st OA plAcerea dea-I vedé nebunindu-se.

ne apropiAmil mal muldi de F,4étra unuia din meq-teril aceqti istei, fii al naturel intru tóte i cari fdrA ca

fostO dati la inv6tAturA, singurI de la sine multisunt in stare sA imiteze orI-ce lucru fitcutil de cefmai bunl me0erl.

221

Dove4I despre acésta credit ca vorti fi de prisosù lec-torulul: muzicantl bunl, caldararY, ferarl, pept'énarl,catu§I , plapomarI, vèrgtorl de clopote, amtt avutttmultit timpti numai pre tiganI, cad' str6iniI, dupa cum.se §cia, nu-I deck putinti timpti de candil incepurase immulOsca, intre noI.

§-apoI bine, batutti, 4icI tu, miti Tudorica?gicea cu unit accentd gaturalti, co munti natiuneI acestelasiaticerI, unti ferarii, carele cu ciocanulti premasese in nelucrare ca i femeea sa ce-1 amfla foile, sevede pentru ca s asculte acele ce le istorisia unit flacaitjune i curattlinvestm6ntatt, care fuma §e4endit turcesceIn fét ca ferarulti, carele i adresase intrebarile.

Ba inca féll, bade Constantine, respunse acesta,luIndti cu degetulti unti ca'rbune i punêndu-lti in pipasa eea scurta, din care pufuia ne-incetatti, fä'ra ca sá se6tamultti fun* cad' era tutunulti anti mai dinainte.

D'apoi bine de ce?Ain auszlitil asta-4I pre vètafil cercetandil pre o,

randaritt déca nu cumva Vasile a bèutù ia dinsulti nis-ce parale ce se prepune cá arti fi furatti de la curte.

k furatti parale, de la curte? Aoleti ! Acura tottide-odata ferarulti i sotia sa.

Dar tare-mI pare mie ch nu le a furatti Vasile, gisaéra§1 flachulti, scarpinandu-se pre capil pre sub caciulasa, négra, de mielti.

A fi éra vr'o viná, gise femeea imflandt foile ; a-pol inturnandu-se catre barbatu-s611.

Aide da, bre !Ean da o pila inc6ce, fa hafl§i ctitra ffachil :D'apoI bine, déca n'a fi vinovatti bietulti MA;

gise eut, jarindu I carbunil cu pléfturulti.In agIa imprejurare va fi chinuittí pre santa drep-

tate, rèspunse flacaulti, scuturandull luléoa de calcaiultici ob oteI.

Ltisa41 ca v spunù eti acuma, de-i vinovatil orlnu! dise femeea cu mulOmire.

222

se rhpqdi sub qétrh, de unde aduse o sith, t¡eorechig de f6rfecl ruginite.

Tine de ici, Tudorich, dise ea chtre flActiti, dupà ceimpinse unti bra0 alit fórfecelorii in vera sad.

duph vroina el, sculandu-se puse degetulticelit mare la puntulti de sprijinire alit f6rfecelorti i stgtucu mâna luting,.

Apol femeea rèrnash ca incremenith, cu gura intre-deschish, cu °chit holbatl tare§i pironitI asupra siteI, Intimpù ce tail ridica vèrvulti piciorulul dreptit. ca §icandA art fi bIttuta unit tactti de musich.

Bhrbatulti el o imita; ciocan-ulii i chduse din maulalgturea.

D'apoi bine, fgcu fiácäulú, duph cate-va minute derhbdare, mè d6re mâna, multit arc& sá edil aqIa I

Wag, femeea, fh.rh int6rne ochil, Il puse degetuliiarèthtorii la gurh §i eilt intelese destuld, cà asta IA pre-venia cá trebue sh tach.

Cu cât ins& figchulti schimba din pici6re lucre-ja fruntea de nergbdare, cu MAU ochii femeel se mic-

praù i unti surlsut vesehl se, aluneca de la ochl pre bu-zele el.

Ochil fug nu-I clipiati de &la i erati ca tintuitI a,su-pra sitel.

290! flcu ea cu bucurih, fgr&insh opripiciorulul.

--A- E, vinovatd, al? Intrebarh in unanimitatebatu-gil i flAchula.

Ea clAtinh, din cal* aceea ce In t6te limbele insem-nézit : Nu!

Dér dupá aceea adaosh rhpede.inch nu sciii.

ApoI mal numèrh, inch vr'o cinc! sét ése loviturI depiciorti, lungi gatulti In spre sith, olbh vi mal tare ochil

incepu al incre0 fruntea.BArbatu-sèù pironise ochil asupra feiI femeiI séle,farA, sá gândésch, i imita t6te

223

297! slise ea r41 dupa o clipa par'cli, a 'nee-putù a se inverti sita .. en ve41 6re

Mal ce se invêrte, facu barbatu-s61.Apol . .

i fara all continua ideea inceputa se apropia deflacati 0,11 atinti mal tare ochil asupra siteI, care mil-cata fiindti prin tremurarea mand fl6cauluI i oprita dea cad6 de catre degetti, sä invêrtia incettt pre densulti.

El' da, ce cjicI fa hall intreba barbatuld, v6pndttca ea nu-vi finesce ideea inceputa.

Apol apoI e vinovata! 46d !... en uita cum seinverte sita, niel n'amti apucatil sa nume'rti tocmal 300in cap6tA. (1)

Vinovatil? nu se póte! clise Tóderii.tea!,.. Ce-mi spunt mie? déca dórg, sita totti-

d'auna spune drepta.ApoI dérti bine-i-oril face, adaose ferarulti, Mindù

o papula de tutunii.Bine-I orti face, (lid d-ta, intrebti iute fl6cauhl, re-

aleOndu-se in positiunea sa a'Antésiti7 mie-ml pare a nu,adaose elli clatinfinda din capti.

De ce?Mal Intêitt spune-ml d-ta de ce i-arti face bine déca

citi artl fi furuhl adevèratti.?Pentru ca otapAnu-stiti itt imbraca, itt nutresce,

i cele-l-alte multe, care d-ta §i cáll va ea d-ta e-numera pi ea sit inchei4 din ele ca acehl care le prime-ce arti face o crima când iubi pre acelii ce i le da,

dad n'arii cauta de interesele aceluia cu zehl §icredinta,când Parti fura, and ... 0! vol 176 'n§elaW ... Cevrel? póte Vasile sä iub6sca pre stap6nu-s6ü, pentruda mâncareq'aceea D-4eft soil curncand acea man-care i se da numai ca la unti cane .. ce (Pa.? . mal

(1) Asta-T o credintd fatal, pré r6spinditd intre Oran!. Adese amd v64utdurmdrT triste din ea.

Actistd ispitire se face nu llamal cu sita; amd vq.utd facdndu-se i cu ocheid §'o psaltire, de asemenea cu olopotuld.

224

rètí deck la unil cane! cAcI canelul se dA de rócle nisceciolane din bunA-vointA, érA luI din nevoiA,, numal ca sà,trAéseA i sA pótA munci panA-111 innécA, sudorile ? .

Aü p6te iubi Vasile pre acelü ce-1 dA unù sucmaml q'opArechitt de opincI séti ciob6te, dud aceste i se deal inso-tite de IniurAturl §i de lovituri A0a, póte óre nu nu-maI Vasile, clérA ori-care servil, sA-§1 uite propriultiinteresù pentru interesulti aceluia, care lú maltrAtézA,

socotesce indatoratti sA-I fi5, credinciosti interesurilortilul, pentru o 1efq6r1 de nimicA ce i-o plAtesce, ski pentruunit sgracil nutrimentil pre carde §i 'n altA positiune l'ardputé cApka ? . Póte óre cine-va ingriji de acelù careleniel te IntrébA ce te clóre când alintratti chiar qi In ghia-rele mora?...

AlIa, d'apoI nu totI stApInil sunt r61, nu totI r6ti-trAtézA, servil lorti.

i veI (lice póte ch-I destulti ca unit stApgriti sl nutrateze r6ù pre servti pentru ca eh"' sl-lti iubéseA ? Nu,nu (lice asta, cAcI ! Spune chiaril d-ta, rogu-te, popa nu fil indiferentti pentru interesele unui ormù ce nuiubescl ? . A§a-I ca nu! el bine, trebue ca stti.pAnulii preling& nutrimentti i imbrAcAminte i léfa care o da ser-vuluI dé i iubirea sa, s6 se intereseze de intere-sele lul ca de ale séle,. 86 se bucure de bucuria lul ; s6 seintristeze de intristarea lul. CAcl nicl o data nu va sciindestulfi r6splAti serviciile servulul BM, mal bine ale a-micului BM! §i nu te sup6ra, frate, de cuvatulO acesta,cad Emil bine, acela ne-I arnica care ne iubesce 011 lasAinteresele séle pentru a le nóstre, §i care dérA e mal bunilamicù decIt fiinta care pentru cáll-va lei bucatA dernAmAligA, sufere in loculA nostru frigulù, elldura, tóteInjuriile timpurilorti, ni privighézA in somnuld nostru, egata pentru noI sA nu mal simtl niel ostenéll, .nicl su-pèrArl servulti e amiculti stApanulul i trebuetratattl ea pre unit amicti Aq1a, nu e fiintA, dupA D-4eti curuja sii fiA maI multli datorti cu iubire i conside-ratiune decal servulul. IubéseA-111 stApAnulit numal i fui

225

sigurn ca va fi iubitti, cu o mica esceptiune, cad nu-Ivorba a aunt i suflete rele, suflete de servl, stricate a-dese-ori tottt de stapanI!..

D'apol par'ca ... Da en sti, Wapiti vorba asta d'oparte, (1) gise ferarulti, care era unti suflettí de acele, carIiéú lucrurile a§Ia precum vinù i nu le cercetéza originealorti, de e buna ski grelita; apoI inturnandu-se catre fe-meea sa :

Fa, &Ilia, en da-ne ceva de mancare.D'apol bine, par'ca spun& canu crecji ct Vasile sg,

fig, Cu adev6ratil furuln? adaosa eln a (lice re'nturnan-du-se spre Tóderti.

Dupg, cum farati spustí, chiar de arn fi furatil nuera vr'un pècatti mare; dér nu! s6rmanult. WWI, e préde tréba ca sá póta face unti a§Ia lucru; nu nu, eln nup6te sg, fig, furulti !... adaose elli, cu o v6ce compatimitóre.

Se ciin6sce cg, slujescl la popa, gise ferarulti, ric,18ndticu chefil i e§indti din borta Ea. In momentulti acestafemeea adusa o strachina cu curechin murattiligg, pe unti fundn.

EI badica, gise flacaulti Tóderti, a§egandu-sepre ling& fundulti cu marailliga; ce (lid*? nu e maI dulce

g6la de aril fi chiarti, mancatit la casa tasub létra, decal bucatele cele inal scumpe, ce ni s'ard daIn fére fiindtí, In curOle cele mal marl?

VI.

VRAJ1T6REA. 1N CE T1PU P6TE CINE-VA SE AJUNGA

A FI VRAJIT6RE.

SA lOsarati acuma pre aceste pers6ne, din care dou6ati de sigurti, cit Vasile arii fi furuM, numal pentru ca

(1) SA mi se ierte Indrisnéla ce amit avutd de a pune In gura unuI tigandca T6derd nisce cuvinte asia de sAnAt6se, cAcI de amd fAcut'o, acesta a ur-matd din aceea, cde cam de feluld acesta ad fostd cuvintele ce amd alignde la unuld dintre ace0a,. care servise la o pers6n1 nedeajunsd cunoscutAIn lume, (WA demng de totd respectuld i memoria : la d. dr. StefAnescu.

15.

226

sita se Inieartise, neluandii niel de cum In consideraOunec6, acéstA invertire e numaI unit efectù d'ale tremurArelmuqchilorti mrinel celuia ce file tórfecele, Bi BA urmAmùacuma pre lingA malurile pArt68u1uI cunoseutil, pre ofetitA frum6sA, care cu pa8I agitati 8i. aruncandti dincand In cand ate o cAutAturA furtivit, se indrumézAspre unit bordeill tupilitti, situatil la estremitatea apu-sanA a corturilorii.

Priveqce-o cum se intórnA indèrAptti li tresare decate orl vtntultt, ce se stArnise, 8uerA prin borta veunulstejarù bètranii! Eat-o acuma apr6pe de bordeiii, ca la4ece paqI. Spune-mI, cetitorule, o vedl 8i tu, ca mine, des-merdandit pre Parizache, unit dulAti negru ce-i eise ln-nainte cu gandurl rele, dérA care i se ImprAstiarA la a-propierea luI de fetitA.

Eat-o intrandü sub o tindA de fruncli§ti uscatii, dedinaintea bordeiulul.

AI venitil? i dice o femee,de9chidêndii u8a borde-iulul ea s'o priméscA.

AcéstA femee e o tigand, de la 30-40 de anI, de unitmilsliniti cat se p6te mal inchisii, 1nvestatA intr'unii an-tereii de cutniA, tAiétÙ 8i unsurosù. De sub carpa 61181unsurósA ce-1 ascunde p6rultl, se furishl cate-va Buvitesure, cAdêndd pre sbArcittirile lateIséle fruntl, 81fAc6ndilcontrastù cu negr4a sprancenelorit li-a genelorit el'. Unitnasù coroeticii IncununézA done bude pline, rumene, re-sfrante li mArginite de unÙ puf ti ces6mAnA multa mustetl, -décA voiù adAogi cA-1 de o staturA milianA,volti complecta mi pare portretulii el.

Ca sA nu inti multb. In suspensiune dorinta ce credilcA va fi avênda cetitoruld, de a cunósce cine e feineea a-césta, din noii introdusA In istori6ra ce ni-amii propustiBA spunennl, sA nu ne intindemii multii cu descriereabordeiuluI, carele, luminatit prin o ferestruiA de hArtil8i alta de burdahanii, nu cuprinde alte mobile decatil a-cele ce se aflti, maI In ori-care bordeiti din áilele nóstre,astea, unde sAraculit, Moldovénil séti igatul; de nevoiA

227

e gag se fiit de secta 1u Diogenit, ad. sit se multaméscacu ceea ce póte avé.

Éca, matultiFlóre, ti-ama adusii i cama§a, clise fe-tita, dupa ce intra in bordeiii, dandu-I o camaiii, alba, cu-suta Cu altite.

Flórea, a§la se numia b6trana, o primi, o esaminaapt o inchi4, cu unit surisit de placere, intr'unti felt' desecrialit de linga vétra ornulul de nuele muruite.,.

Dupa aceea inturnandu-se spre féta:Ea dute pana in tindit, clise ea, de culege cate-va

vresculete.Fetita, care dupa ochil e eel negri i dupit gurita el

cea miculita, cat §i dupa costumulit eI, lesne se cunóscecit e Raluta,. fiica paduraruluI, aduse Indatá cate-va sur-cele, cu care atiia unit focuprit In vita, in timpit ceFlórca sc6se din sicrialit o ulcica noul i cate-vadrilute..

En iea, 4icebaba, fat& heI, cofitelulit celit de sub la-vita i te du la paritO de ada apit, dér i cand te-I duce

card vel veni inchraptit sè nu vorbescl" cu nimenT ni-mica, éra cand verlua ETA sa iei cu maim pre doe".

Féta lua cofaelulti i e§i.Atundi femeea astupit cu cate-va rufe, Mite ferestruiele,

prin care mal strabaté inca lumina murinda a gild Ilifacu intunerecit dete drumuld unel cingittorI, care-I ri-dica, in suet unit gat lungti paná la pantece i negrucoperita de pufa, incatil ig era gr6za zarescl nu-mal. Ea 41 sc6sa apol i cama§a sarupta i négra, a-runcit leght6rea de pre capit, Wanda sá cada in neorin-duéla albulii s6O. Orti, i ast-lelit, nuda ca unit napti,dupit ce push o cociorba in u§it incepu o misteriósadilantata operatiune. Ea luit nou6 vergele lute° mana,gi ulcica, dupg, ce pusesa in ea o bucata de céra, i nisoefiere de bob., intealta mana, fa'cu apol cate-va rotitueli mal di§antate imprejurulit ornulul, apoi pusit uroi-

ca cu céra pre carbunI, murmurandii nisce cuvinte farade intelesit. Cand céra incepu a sfarai, ea lull cu trel de-

228

gete ale land stangl cate o vergea, mestea cu ea céraapoI o pusil, pre focti, murmurandti descanteculd ur-

mAtortu (1)Salle, maple /Fierea s.-T plesnésca!Sfarie, marle !Numal s'o fubésca !!!

Aceste gicêndit otrocolia in ulcica cuS. sfarte, sä marie 'n tine

foculd 4-0 curgA prin vine !St sfarte, sä made 'n tineCum curge cuvèntuld din mine !

SA te ardlCa sA crédaC'o iubesel.

marie, etc.Ca scandura care se rumpe.

care in scrumti se preface,(Aid pune qindrila pre foal)

SA Ora din tine puterea,SA nu maT aibi somnù cu pace,

Paul nu-i vroi-o !PanA nu-Y iubi-o I

Sfarie, marie, etc,FAcu asta operatiune pre rindti cu cate optil verge-

lele. Dup6. ce !nautili de mestecatti i cu a 9-a, o visit pepripiciuhl ornuluI 0, In tAcere, cu manile la peptti,

galopâ,ndti, de treI ori jurulti ulcelel pre care o pu-sesiI in mizloculti bordeiulut

In acelti momentti, Raluta, care venisg, de multi§ortiera in neritbdare, dete ca sit intre cat putu mai incetivriipre W..

MAtula Fl6rea mérse indatg, i luA cociorba i Ralutainta, nu ftirl ca sti. se infioreze d'ocamdatA de aspectultcelti uriciosti alit rtudel tigance.

(1) Autentictf.

229

Ea depusa, pre vétra cofaeluld cu apa, dupa t6te re-gulele prescrise de tiganca. i acésta, dupa ce mal pus,o clip& la toa" ulcica pana ce céra reincepu sa sfarie, oturna in cotaeluld acesta, sumatindti din gura din tóteputerile, apol luá vergica cea ròmas i incepu a otrocolicu ea prin apa. Cand eéra sleindu-se pluti d'asupra, eao strinsa in tacere i facu, cat putu mal' bine o carica-tura in forma de omti, ascui apoI putinti vergéla Inchipti de frigare i ii4epa in ea pre omusorulti Mg.

Rail*, in timpultt mivearilorti acestorù cabalistice,cu ochil boldip i cu gura intredeschisa a§tepta sa véda

Ea se cam impotrivi cand - iganca i jise sa se desbraceea §i dênsa, dér o privire sarcastica i diavolésea, ce-ea iarunca, o mndemn sá asculte poruncile din puntti inIn

Gana v64u cá fetita, ro.S ea unti bujorti tremuraca i {rumia Ruga vara, ea egi atara, i reintra indata a-ducêndti o eovata. Punênd'o josti, fä,'eu semnti fetiteIintre in ea qi o salda, din picióre, Fl6rea turnfindti apacca rece din cofaelti pre capulti eI, carele tremura i taraadsta de frigti.

Atara era nópte completa. In borden.'" lueórea murindaa foculul, pigêndti in rosti tóte d'imprejurti, facé o seenitgrozava, unt spectacolil di§antatti din aceste dou6 fiirgea§l'a de diferite in total.

De °data se aucli unti.querti puternicti, apoI o plesni-tura ca de biciurI, pre la tuspatru co4uri1e bordeiulul,s'apoi unÙ gemutf." prelungittt ea subpamênténti. Tace-rea apol se reaq6za.

Rtlua picg, pre o lavita obosita de frigti i de spaima.Etérea Vreijit6rea, cita era vrajitóre, jucanda in aera

frigarea cu omultI de céra, se parea cá nu baga de sémala niel o mirare d'ale RaluVtI, de i neineetatÙ ea le stu-dia cu códa ochiulul.

Dupit cate-va minute de gróza pentru fetiO, igana i

230

dAdu voiA sA se reimbrace li punéndu-I appl frigarea inmaul

Na, (line ea, frige omurruld acesta la focA, prejAratecti, li 4i din gura de nou6 orl :

Cum se topesce omulA acesta de cérA de cAldura fo-77

7)culul, a§la 0, se topéscA (cutare) de cAldura dragosteImele."

Au4I? de nou6 orI §'apol .. .lasti! ... i vedé! ...Bine, mAtuflicl, intrerups1 fetita, alegéna vérfulft

frigArel pre o 'AWL pusl pentru asta trébA, pre vétrA....Flórea e§i din bordeiti.Céra topinduse pica pre cArbunl in picAturl de focA

lAsandti una mirosti de arsurA, ce se rèspandia in tóte rA4ile.Fetita c,licé intocma dupA cum era invsétatl.

Cate-va minute dupA aceea In bordeiii nu mUI era ni-menl.

Fiindti a bètrana vrgitóre nu e de MO, ca sA, ne te-menati d'a fi au4itI q'apoI pedepsitI pentru indiserqiunean6strA, prin vre unti mijlocii d'ale el', sa dicemti in trécAtilceva qi despre dênsa.

NAscutA sub cortti, ea r6mAsese mg' anta fArA detatl-gti, mortti din causa uneIbAtAT, ce-I dAdu-se stApa-nu-seg, pre bre care paI nedovedite; ea fusese curendildelAsatA fl.i de mama-sa, care muri in urmarea unel scrin-titurI de piciorti, cell dete chleandh nisce MO.' cu careleCuconulti poruncise sA i se lipéseit grênarele. OrfanA, eafu crescutA de unil qi de a101, pan apr6pe de 13 anl.Era frum6s1 ca orI §i care tigancA frum6s1, dér sufletulaeI era cuibulti tuturoril vitiurilorti putincióse in societa-tea loll; camd prelingA dênsele ami mail adAogi cA erabeOvA, lene0, marlavA .. . ami gAsi in fiinta acésta o-mendscA unù animalti Omplectti !- . . . Ni. era niel de 13anl, cand ea ascultA vócea cea grozavA de li gadilitórea desfranAreI; atuncl, fArA de niel o ruqine sAria in gatulitfl6cAiloril, se trantia cu dén§il ... qi nu tar4iii cA4u inmana unul §trengard, carele nu o en* de felti.

231

Nu trebue ins& 871) urgisimtí cu totulit, cad' nu era aliade vinovata precat ni se pare. NoI scimit ca omulA innuditatea, sa, nasdndu-se, n'aduce eu sine decât o sim-tibifitate, inteunit grada mai mare WI mal micù i s'adoveditA ca ratiunea, consciinta , se forméza numaiam6suratA cu oftt se perfectionéza in eld asta simtibi-litate. SA nu uitamil insa, ca °multi tail de la na-scere are in natura sa o tendinta totit spre rèti 0 mate-rialismit : unit copilti ucide unit anima% far& sa-1 par.r6i1 ; acesta-1 sigililulA lui carde ne-a insemnatilde la cea Ant& grepla a parintilortt noqtri, acesta-i p6-catulii parintescit de care alit trebui sà ne curete bote-zult1 nu numai prin apt', déra spirituala, wile& prin mo-rala, perfectiongindti in bine simtibilitatea n6stra, for-mându-ne consciinta, intarindu-ne ratiunea, prin espe-rientele nóstre §'ale altora , caci tóte aceste ne suntpermise, séti mai bine ne sunt date ca mizlocultt mAn-tuireI nóstre din marea patemilorti, din grosolanulA ma-terialismtt, chiarti de Isusit,acelii Matti de putinit inte-lest"' de noi, 6men1 mai totl altiptatl in rele, and ne4ice : des6v8r00, precum tatalü vostru celit din ce-rurI des6ver0tit este."

D6r perfectiunea n6stra spiritualA se face prin apro-prierea de D-fleit. Cine ins& a vorbitit vr'o data sèrma-nel Fl6rea, de D-cleit? Nimenl! Cine insa i-a espli-cattt : &lute D-4eule i Tatalit nostru", pre earl'le a inv6tatit 0 ea din multa augire? . Nimenl!nimeni! a0at nimenl! N'o urgisitI déra décit, ascultanumal vócea cea invlatóre i mag,-netica a simturilorttanimalice, ne'nfrAnate in ea, 0 nu de ratiune, care-I arétanumai cum sa póta mini, in§ela, fura, séti cum s p6tAa scapa de 136.01.... N'o invinovatiti, o mai repetezii, caclpina §'acelti nu-scid-ce, ce in sufletultt omuluI celul malbarbarA rechiama fiintarea until D-gett, era in ea numaica unit visit, ca o stela ascunsa in noril eel mal negri,indesitl i ingroqatl inca prin ovilirea sclaviel, din gene-ratiune in geheratiune. Mama-sa nu scia multe despre

232

cu cat mal putine puta sascig, fiica sa, parasita demic i in positiune de a culege numaI unti namoln deinjuraturI §i de patemI respandite maI far& de escepOuneintre sclavl !.... Acumn. a§1 vre sg, mal &di o intrebareiubituluI men amicit cetitorn: apune-mI, o! cre§tine, deaù dreptate acel earl batti pre sclavif lorti vi-I schinju-escil, sub cuventil di-sii furl, desfranap, lenell?...

Marturisesce-mI, de al fi fostn. §i tu in posiOunea,strabunilorù lorü, apune-mi de al: pute fi mal bunti decat din§il, cand al fi fostil crescutn in atmosfera flak-

a mizeritatilorn, ce nesciinta de D-gen i intu-nericele sclaviel formaza, drepta orizontulii lorti, a fra-tilorn no§tri, pentru mantuirea carom, ca i pentru anóstra, s'a batutn piróne, in piciarele i in palmeleaceluI care ne a adusti aripI cu care sa, ne putemn ridicacat multil mal susti de melulú infectti alti materiel!

ca-i cu neputinta, ca tiga,nultt sa fia in genere o-nestil i ormù cu adeveratt Eu insuml o afirmezti a-césta, cat el \Torn fi in positiunea torti actuala, déra, cer-cap_ numaI, nu cu betranil, ce cu generatiunele none, ve-nitóre, i ca i mine ve vetI asigura cá. i Oganulti e per-fecOonabiln ca noI, §i. ca din di s'arti puté scate nu nu-maI 6menI adeveratI, sufletesce vorbindti, drá i 6menInecesarI societatel, alesii melteri istql de totn. felulli.

Aran spusti cá Flarea cu defectele ce culesese pang,In versta de 13 anl de pre la practicatoril lorn, nu lip-sia de frumusete i de tóte acele drag-6,Na ce deqtépta,

Odata, fratele Vornicesel Gor.janila, de la cardeacesta cumperg, apoI moqia pre care se urmézg, istorianóstra, acesta Jicù, Inainte de ce sora-sa, sa, se fi5, mari-tatii dupg, Vorniculn Gorjanila i prin urmareinainte dece Flarea fu trecuta in isvoduln de zestre a duduod, caremal ca tate isvó dele se incepea Cu:

In numele Tatalul fiulul, santulul Duliti,Aming !.."

NoI damnified nóstre afara de... ban.11i 4ece saw derobI, din care 5 suflete feciorl! atatea fierari !! etc.",

233

odatg,, mal adaogd. a 'lice, cuconaquld acesta, june i cumare influentA la curtea pgrintésel, vègu pre tigitnculltqi se simti gMilitù óre cum pre la inim. . .

O pgrechig,-dou6- de cercel de la marchitand, cate-validgute de margele roi, i furl de aj amiù spre a 1) in-duplva et-I multtiméscit dorinta.

Cuconap1ü acesta inet era fncg, sub epitropia phrin-telul s6d, de aceea eld fgzu tóte chipurile ca urmg,rileséle sg, nu fig, descoperite. Eld, procurândd feteI mizló-cele de all' face und bordeiald, care sg, et, locuitd nu-mat de dinsa, se vedémAntuitd de odatg, de neajunsurilece-I causad iganiiaceia, sub ;tetrele cdrora trebuia sg, facäamord ca Fl6rea!

DecI bordeiuld fu fAcutd, a§ia gidndti numal inteonópte, de 6menI plittitl de cucona§uld.

Adou-qi totl 6meniI se mirad de minunea acésta,fiindù cg, superstitiunile sunt la tdranI cele 'Ant& ce fi-iuld le invétA de la mama ski de la tatgld, cu totil cre-gurg,, cá dracil servescd tiganceI i ch Wit fAcusertt,, i seintemeiad la credinta acésta, cunoscêndii relele purtgrIale copilei.

TotI sgtenil se ferira de atuncI de contactulù eI, cade ald unel fiinte perdute.

interesele ef fiindd d'a§Ia felt", Flórea nu cercAdesabuseze pre Dime cd, ea n'arù fi datg,

Acésta-I prinet bine, cand duptt cate-va lunl, cucona-quid o pArgsi, pentru alit da amoruld tine): alteia.

Atuncl bordeiulù ei deveni loculd de manggere i devindecare a totd feluld de nenorocirI: ea ggsi totdde mizlóce sá facä de dragoste, de urttd, de baghitg, deqoparlaitg, de uscare... Ea descitnta, fermeca, avé puteremare i pre dracu in ea, dupg,` espiesiunea bdtranilordsitten4, earl' nu put4d, orl cu ce demonstraOunI, impedicapre fetite sg, mérgit sg, consulteze pre Flórea, ce-1 de fa-cutti ca sè le iub6scA fläcäuliu cutare ba chiarù"multe sotiI alergarg, et le Inv* ce potù sá facg, dórAvolt sap de dihania de IthrbMelti . .

234

Ea cauta in oglinda, in spa, in palma, in c1ri. . ,toth duna spun6 dreptti! in totA satulti... Ce (licit in talisatulA ? In taü tinutulù, dupa cftt-va timpti, se vorbicugr6za si respectA de matusica Flórea ... Care de carese infatisa, ca s marturisésca de puterea el. Cum ?clic6A ùniI necrecletorl, ja dute de ve41 insutl, cum %/a cu-tremura casa &ad ea descanta, cum tuna, cum fulgera,urla, geme, plesnesce, vâjia, . . . de ti se sue pèrulA inyerfulti capului!

i 4Ù tali pare ca i nol, pftna, acuma, iubite cetito-rule, am puté crede in puterea FlóreI, dupa pocnitulAgemAtulA cehl surdA, dad ea, fac6 farmed pentru Ra-luta ; asIa, d6ra noI s cercetamti maI cu démènuntulA.

Aide! qicé tncetti, matusa Flórea, dupa, ce petre-cuse pre fetita pan departe de bordeiti. Hohote se ridi-cati atunci intre dinsa i unti june tiganA, care esia laapelulA el, de sub unit polobocti dogitA, de linga bor-deitt. SA ne grabimA a spune ca acestA tiganusú nu eranumal unti instrumentA fermecatora, déra Inca i aman-tuld eI, cad de si betrilna acuma, prin lucrisórele ce ca-peta de pre la lesne-crecThtora sèl practicantl, si din care&tie si ea acestuia, lii prinsese in -capcana...

SA lasarati ins& pre femeea acésta, in care viclenia cusuita sa de patimi, departe de a se micsora cu versta,crescuse intr'und gradtt teribilti; sa nu ne mal amintimitde hásrca, care cu vulpósele ei cuvintele, atragea la &mapre fetitele cele mal nevinovate, cad' asta-felA facu i cuRaluta. De mal multe orl ea o intAlnise prin padureo sfatuise, ca unti cala call dracilora ce era, sa se iub6scacu vre unti flacat. Prin asIa tipuri lesne se póte atrageconfidenta inocenteI, i déra Raluta i marturisise in-termit rânclA ea iubesce pre Vasile, dérá ca nu scie de-iiubita si ea de &insult:1.

Aoleti! mâncati asti ochiiori, esclamasit tiganca,da, ja vino la matusa si i l'a aduce calare pre prajina.

MultA timpti se stAnjini fetita de trebue sa facaa$la pasii, der ea iubia pré tare ca sit se póta stapftni

235

multïi timph inc5, ! Inteo sérk i anume in séra acésta,dap& cum v54uramti, ea dlduse tigancel o cAmav& cualtite, pretulti convenitti intre ea vi acésta mg' dinaintepentrufarmecele el vise supuse In dual neghiobiiloril el.

VII.

CE P6TE AMORULU. UNU VISU IMPLINITU.

S6,15,s&mil anti capitulti, carele n'a avutti veo impor-tant& pré mare pentru irulù istorióref nóstre, dér precare amù socotitti grevi nevtergêndu-15, pen-tra ca cetitoru1ft nostru, care pi:Ste nu are o ideig, desprefarmed, sit p6t& vedé pan& la ce gradti sunt inrAd&ci-nate superstitiunile intre s&tenii novtri.

Sá incepemti.Cunoscl tu óre, amate cetitorule, pre femeea a-

césta infirm& F,i diviratti, inting, pre anti pumnii de paie,In fun.dultivétrelacestel grace i construitti din litvicere ?

Cunoscl tu. Sre, in umeriI obrazuluI, In fundultirora abia se zaresctt doI ochl istovitI i stini, cunosci inrespiratiunea cea pripitá, neregulat& vi rece a sinuluIdiviratti i coperitil de sdrente, cunosci, died, óre, inscheletuld acesta pre Maria, mama IAA Vasile?

§i, d-ta, venerabilA cucónA GorjAnill, vroi-veI s5,s& mal canoscI, de vel puté, in ea pre igana cea fru-

'ask care te a purtata in brate, pre cAnd ea cregtea lacurtea babac&-t6ti ? .

Santemit sub vétraNóptea se naintase vi era obscurit f6rte, cAcI luna it-

tarpi. Ventulti sufla prin lAvicerile vetrel cu o vu-er&tur& cobitóre, aducendù pre aripele séle tip5tulti sini-stru alit huburezulul vi alit babel, eerulti era negru cadisperanta i muntI de non l se rostogoliati pre intinsuliiorizonti.

Urletulti cAneluI vétrel ca totulti in naturA vestea ofurtun& grozavA.

Dér óre cine-I insult acela, carele cu cotulA rèclematÙ

236

de leuca cArutei, i§1 preimbla ochii, acum la veotaciuni din earl vêntulit scóte o lumina nesigurl, q'a-cum asupra Mariei, care intórg, cu fata spre foal, se pare

dérme, de qi ochil s1 suntit mai de totii deschili, dincausa slabiciunel. Cine-I óre Insulit acela atatti de indu-rittorit, ca sà, se ingrijéscA de o nefericitit tigank in guramortel, pArasita de lume §i de natura. Se fi a óre Vasile ?0! nu, cad' elii e in fére. Póte-I veunti ângerii trimisiidin ceruri, veunti Angerd trimisit de 'rattail i de Mân-gftitoruld nefericitului, de Acela carele nu se ruling, nielingretio0 de, a atinge eu manile séle, ranele cele malscârb6se ale p6cgtosului, ale omului ! .

Aqia, aqia-1 unit anger, fetita care in inocenta sa,cAutase iubirea luiVasile prin altetipuri deck prin acelece D-4eit i le dAdé, i alergasa la mizlócele ce Flérea i leinfdti§1 ca s'o 1)60, num6ra i pre densa in numèrulitcelorti 100 de oite perdute prin amorit! e unit angerilRaluta care trecendii, in drumulii sett pre langa§étra Ma-xiel, nu putu a se improtivi unei -vóce ltiuntrice, care oindemna sa, intre s véda pre mama lul Vasile, alit obiec-tului palpitatiunei virginalului s6ft peptit !

Déra fetita ggsis6, pe Maria in starea in care i noiamt. aflat'o. Ea insl pusese vr'o cate-va vréscurl precArbuni, earl multAmita fla micluratAtei gild, se pAstra-sera fad, din foculii atitatd in diminéta trecut& de bie-talit Vasile. Ea apoi se rezemase de cliruta i cu °chitinktcrimati, fin% sti inteléga de ce, i§1 uit5, i cas& i prebètrânulg ei tata, in ingrijire péte de lipsa flied séle, qistudia numal mi§cArile until sufletti, carele curêndit avésá scape din férele sclaviei, unit sufletil, carele curendil

avé sA mai fla i alit cuconapluÌ Goridnila, déra nu-mai alti lui D-cjettlf

Dónane D-4eule ! &en inteunit tarcjiti Maria, 86 vedecA-I totii adevèratil : erg nu vine! ..

Vócea ei era stinsa i innhdu§itl, ca alti unui murindti.Ea vorbia numai cu intrerumpere.

237

Matusica, cjise Raluta, cu unti tonti linistitil si dulce,matusica, nu-t1 trebue ceva ? EA sunt...

Tu WI, dragulli mat ? tu WI, Vasile? Ah! bine c'alvenitt... spune-ml, spune-ml, asIa ea nu-1 adevOratii..:

§i nu putu continua; respiratiunea-1 lipsia cu totulii.Ea fitcu apoi unit escesti de putere si se incerca BO, seridice pre unti cotti In spre Raluta, care sta in umbra ea-rutei, déra nu isbuti si realm cu capula pre paie.

Aleti ! D-cleulti. mei ! .. mail dii-mI putere, malmurmur& ea cu totulti neintelegibilti.

se ram ca a readormitti.Vêntulii uera tristit, suflandti cenusa ,s,si unit namolii

de scanteia din fociI. Cate-va picaturI red si lapovóse cit-Ora pre fruntea Ralutd. Plóia Incepuse a cerne si fur-tuna baté cu o furia diavolésca.

Raluta se inainta pana la piciórele Marid pre care leacopen i cu sucmanulti, ce ajunsese In laturI, apol se aseclaacolo cu copulti in manl si c6tele pre genuchl, cu inten-tiune de a nu dormi, ci de a priveghea pre mama celutce ocupa pentru anteiall data inima si imaginatiunea d.

Era in asIa positiune de cate-va minute, child, dupaurns"' littratil apropiattí, ventulii aduse pana la urecheleRalutd vorbele:

Ada pila, fata Ml, pila! ..."Apol In deserti1 gingasa viorela isI pleca capulti des-

vèlitil de cositele séle, ce I cadé In bucle neregulate prealbula grumazti, ea nu mal, putu aucli alta de cat muge-tulil furtund, care vajia prib. codri ; ea nu simia decatploscanifulti pl6id red, care cad6 In picaturl marl si a-meninta sa strèbata cam' de cand Omit si 'n loculii celd.de pre urma pre care sórta la pastrase Inca ca adaposttiunel biete murit6re.. .

Wr fetita, putinii cate putinti isi simti capulti ingreu-iatti de somnii si cu t6te silintile cell dadu ca sa maltina deschise umbrósele séle pleópe, curêndti, tremurandade filet, adormi cu capulti rezemata de unti felii de si-criad ce se gasia linga piciórele Marie'.

238

Foculd era aprepe d'a se stinge.Doi aciuna.li maI lásaù inct, in cadirge neregulate, o

luc6re roqiatecti,, care jucandu-se pre féta fetitel i ad&ceva angerescii in espresiunea fqel séle q'a unuI misùlungd ce sbura pre mica-I guriVi, visându-se 'Ate lângd,Vasile, pre caxe-16 iubia.

Curendit insá, vêntuld spulberá cele mal de pre urmAcenule calde ale taciunaqilord.

Ottrêndit bag, §i fortuna 5ncetá i cerulil se desbrácii,In mai multe p5,II de mantela sa négrá i MEd a se ve-dé vlultk celd brodatù cu perle sclipiciése, ce, ascundênddpre D-deil de la ochii no§tri, ni-lit §optescd aqIa de di-stinctù cant& prin imnurl alla de sublime i dearmoni6se; stelele, died, ca printeunù gazii santeiatiplutinda a lene in aburif elastici impletiad razelelord pentru ea sá incunune cu dulce mangâere pre celace inn6th in marea chinurilord vi a lacrimilord!

A! stelqe de speran0,. voI care suntetI alIa de adesesingurele amice, a le celuI ce, negásindù veunti su-fleet aice , lü cautá intre vol ; vol in sclipiturabMkgarea citrora poetula gásesce viéta sa, vol, insclipitura i balantarea cárora cre§tinulhí distinge au-reola nadré0 a Mantuitorulul; o! tu stag., carea cuargint6sele té!e raze incununezI capuld nevinovátiel, ca-puld und serafime, alti RaluOI, puté-veI sá spuni muri-toriloril ce-i dici, de susit, ce armonil cerescI fad sA.-Iatingit cérdele inimeIséle, de i se insening féça astd-feld,de sh6rIt alIa de lind surisele pre buzele el? . Puté-veitu, o! steld., sá ne spuI ce b6re alene face sátremure cri-ni§oril fresc i ginga§I ce se ingâná pre campurile raiu-luI?

Raluta visa. Ea facé unit visd precurad facù toti a-ceI ce ail rostitù odatá dulcele i amorosulù' nume demamá, precumd visézá totI acel ce se légáná incá in vi-ola de florI, precumù facemii adese chiard deqtept4din somnd, candil pre aripele dorului suridemit la flitcare iluziune ce ni apare numal, ca preste o érnA,

239

doue, preste cate-va ile, preste cftte-va óre sA se transfor-meze in duhurl negre, in fantome ciudate, investateIn vestnAntultí celti greti posomoritti alti disperArel.... .

Aqia, visa Raluta.D'abia, somnulti i sArutase ple6pele cu sttrutattii se pAru ca se fad intrlo camara scumpti impodobitA,

unde gedé pre unti divanti, gAtitA, tótA in florl i salbede galbenl. De odatA i se mal paru. ca pre o ferestruIcacu cercevelele de aura intrase o pAsericA frummlicA caunit diamantti . ea pene aurite §i impodobite eu OMfelula de petre nestimate. Atunci visa cA vré s'o prinda..Ea inchisti, mal Anthiti ferestruica pre unde intrasa q'apoIalergA dupA ea in tóte pArtile, dér pasAruica era acumprea susti qi n'o puté ajunge, acum mai i aluneca chiarddin maul' a0a in fine se facea, ca pare-cA o prinsese,déra, ca orl-ce din lume, ca amorulti, canoroculti, ca vi-ata, ca realitatea iluziilorti, dupA care alergAmti, Ss&rica éraql i alunecA. Cand fetita vru sA alerge dupa&inn, i pàru ct nire brate puternice o tinétt inlantuitapre bogatulti divanti i paserica scapa prin alta feres-truicA, ce d'odata se deschise. Prin somrul ea sedisbatu óre cum ca sA scape din bratele ce visa ca o cu-prinda, i in asta lupta se trezi.

Spaima el fu mare, candti simti f,4i de§teptatii fiindttdin visit, done brate incle§tate pre dupa gruma,zil seI.

Ea vroi sA tipe dérA o manA mica de i asprA, stinsAstrigarea ce era sA lase, chiard in sinukt el.

Ah! nu tipa RalutA, cA me per41, dise c'o vocetremurandA §i. rugAt6re, punendull mttna la gura fetiteT,unti june ce o tiné imbrAti§atl.

Aleti, d-ta eti, badita? fAcu Raluta inturnandu-sespre flAcAtl, §i cunoscadu-Iii.

FlitcAulti acesta pra Vasile! . .

CE SE INTE'MPLA CELUI CE SASE GARDURI MULTE.

rramintepl-tu óre, iubite cetitorule, de 9 vorbA ce

240

sarAmit in privirea tristetel de care cuconasulii Tachese pArea coprinsil la esirea din bordeiulii pAduraruluIcând mersese la vênatií cu-Vasile, carele rèmitsese o cli-p it afarA singurit cu Raluta?

SA spunenaii acuma adev6rata causA a acestel. tristete.Péte indestulft va fi observatil lectorulii, ochiturile ce

cueonaqulit Tache arunca neincetatil asupra fetiteI; elbine, aceste ochiturl nu erait ochiturI d'ale amorulul, ci,ca acela ce era fidela duel 0 secsulul ski, cuconasuliivedé in ea, in lialuta, o frAgecjime qi o junetA li o fru-musetA, care-I atitait numaI saltii poftele simtuale. Eftnu iubia pre Raluta, Gilt simturilelii gadilaii can]. o ve-dé li dérl di poftia sit-11 incéph cu dinsa romanuliivieteI.

Acésta fiindit ideea orl socotinta cuconasulul, elit ininocentA orI péte in neghiobia sa, folosindu-se de mo-mentulit când era in bordeiii singurit cu pAdwmrulii, nuse ruin, niel ezita a-qi arta aceluia scopurile séle celemart in privirea fetiteL

Dér pAdurarukt, cu'unii tonii cftt mat' ironicii, lit in-demnA sPi, maI invete Inca carte, a nu-I a venitú timpuhlde insuratil §i cA chiarii de i-arti fi §i venitii, niel °datanu va puté lua pre féta unul téranti.

B6tranulit sucise in viata sa destule gArnete ca 0, p6tAsuci §1 da alttiintelesti propunerilorti cueonarlul. Aeestaera sA le reesplice mal Mmuritii, dér vocea asprA a pA-durarului, carele dândil din maul' i cjise cA, orl-ce malmulte esplicatiunl sunt de prisosfi, vocea acestuia 111Indemnii O. tad, pentru astA datl.

Cu tote aceste, b6tranuliii, orl eat de -fiat se arta cucucona§ulii, când acesta se fAcu nevNutii prin cArareace duce la curte, incepuse a se intrista, negAsindil inmintea sa niel unit mizlocti prin care sA pétti asigura o-nérea feteI. Totit ce puté face era de a o duce in secretù§i a o tiné la o eumnat& a sa b6tranit, VéduvA, abl eAreiafig era plzitorg de stupl in altl, parte a pAdureI, panftce aril gAsi unti flactul bung cu care s'o mArite.

241

Acésta Ur& §i fAcuse, insg, la b6trAna ac6sta Ralutaera chiarti mal liberA deckti a casa: ea qciu ca fet4a, a-vé sti, se (Ina la vrAjitórea Flórea, (MA, D-cleti feréscA,nu gAsi nimicg, de clisii pentru unii asemenea pasii.

Am vègutA dérg, pre Raluta la tiganca Flórea 0 laMaria, uncle amt. lAsat-o.

DérAcuconaluM Tache se reinturnase a cash, meditasemai tótA cjioa aceea la planuri, cum adecA alit puté ca-pata pre mandra fetipi,. In désérA elit 4, prin livédg, cali cum alit merge la preamblare, chit, dupg, chste-va(Jed de paqi, dupg, ce aruncA o clutAturg, furitlatA, in tótepArtile li se asigurg, cg, nu-ld vede nimenl, sAri prestegardulli live4ii §i-§i grAbi pa§ii spre pAdure.

D6c1 °multi plAnuesce, D-4eti. numai 'mplinesce.Cucona§uM nu isbuti niel acum in planulA ce con-cepuse, de a se intalni in secretii cu féta §i, acji una maulalta, dându-I aq.1 cercei, mane mArgele, poi mAni cordele,sA-0 pótg, mu4Ami pofta.

Ella ins& a plAnuitA§i nu-i s'a implinitil ! Abiaintraseelà in pAdure §i iatg, cg, zAri printre arbori, in 6re-caredepArtare, pre Eliseiti, veninda de la bordeiti inspre din-sulti. MomentuM de intélnire cu RaluIa, era, i se pArucuconaqu'lui, favoratii §i de D-cleti, de timpti ce sórta in-depArta de a casg, pre ne-indurAtorulA Tata. Will cu t6teaceste, OA, Tache, nu era mal puOnii int'o positiune des-tulti de criticA, se mérgA totù nainte pre cArare? Seintélnia cu Eliseiti l'apoi pasti de te mal intenesce cuRaluta! SA apuce pre aiurea, prin pAdurel Era o de-sime de marAcini qi de tufari spinoqi de porumbrele, inclt mal n'avél pre unde sa calci tl'apoi chiarA se tem6qi fig, nu care cum-va sA se rAtAcéscA séra, prin desimeacodrilort. §i. a§ia, sg, deving, mâncarea veunui animalli,carele nu Parti respecta ca t§i Eliseii, ca pre stApInuMcodrilor-A.

Elise'iling, pre cA,ndil nive al% socotini se succedaAcu rgpegiune in capuM cuconalului, imflAndu-0 cimpo-

16.

242

mu se apropia din ce in ce, intonandii aria cea eroicaromanésca :

Pomd, ponA, porn& !Poma, erama- ea poma I

Vr'o 30 de arborl p6te maI despAiIiati pre Tache deEliseiri: nu era déra timpti de perdutti, cuconalulii pre-fer& mail bine sa-i intre o suta de spinl in. truly& decksa scape o ocasiune 41a de favorabila, adic& ea in nefiirgatatue&-s6ii, sa se intalnésca cu Raluta, decl, se aruncA,pa§indti, sarindti, cum putu mal bine, prin desimea

celd mare ald codrilorii §i nu se opri decattieand se creclu destulti de depArte de carare. AtuncI sco-Iêndu-0 spinii, and din maul &ad din pici6re, se ori-enta spre bordeig, déra nu facu 20 de pall si se opri pre

alulit unuI pariti turbure çi glodosa ca Bahluiulti, iu-bite lectorule.-- Era cu neputinIA sA-111 1)60, sari, dupacum cu neputiná era si de alti trece pre veo punte, fiaIngusta mAcarti catti Puntea .Raiului, cad nu era niel u-nicica.

Cuconasulti strinse din pumnl i scriqui din ding catputu mal tare de ciuda, d6rá fiinda di, nu puté face altaceva mal rèti afurisituluI parilasii, se otari sa se urce insusuli lul, in speranO de a gasi, ski veunil lodi unclemalurile sá fi a mal apropiate unuld de aitulü, ski veopunticica cat de sucita §i ingusta.

Speran0 cucona§uluI fu indestulata : fi pututil(Tice unti Tataki-Nostra in timpula catti mérsa pana cedete de unii loca, unde, unii muritord ea Tache, de premalulú disperanp osandirel, n'avé trebuinta decat de mal multa putere i esercitiù decal avé acesta,ca prin o asvarlitura de trupd s6 se arunce pre malulasperantel amorulul eterna, pre maluld fericirel, precare Tache in valid o cauta pre malulii nostril, de undelegile i prejudecOle séù neghiobiile societA0oril actuale,alungara pentru ca sá nu mal yin& &cat calldil nu nu-maI se va clice la biserica, déra se va §i face aceea ce BA(lice aqIa de filosoficere la ea :

243

S& iubirnti unii pre altii ca intr'unti gandtt s&turisimil . . . .

Ec& acolea baza societettei celet universale, ce ni-a pro-misil Mantuitorulti ; éca principiulti i fondamentula lu-mel, pinl acuma numaI ideale, turma cea unidt a p&-storului adeveratA; éc& in cate-va cuvinte resturnatenefolositóre t6te codurile de leg; fAcute de &tent pentru&nee, legl car'i sunt bune numal cat yorìi fiinta socie-tMile actuale, dér earl vorti peri ca fumulti, ca vanitl-

cfind legea va fi cea divinA qi republican& stabilat&de dulcele IsusÙ pre anwrul4 de D-cle4 0 in D-def cand,

codubl de lege va face locil codului divinti, c6,4eItutulorti timpuriloril trecute, presinte i venitóre, dudIn fine judechtorti, presedinte, etc., va fi tot4 insulf , Inféta altarulut dreptatei uniform& fria i insemnilcrucea ; judec&torl care vorti asculta de legea legilor4,care nu cere formalitAtI (totti-d'auna pré lung)) i infiin-Orl de acte fnuruite i scripisite ci numai o frAtéscAsf&tuire in secretti a greqitului (carele i elti póte s'o déejudecAtoruluI la trebuint& i astA-felti sá devin&judecatoril), satuire repetat5, la neascultate, de fét& cumartorI fraV i mal in urm& in f4a bisericet intregt,adunarea tutulorti. 6menilorti! . . Aqla gre0tula va fi ju-decatù de t6t6, lumea, i nevrênclil s'o asculte, va fi in ge-nere cunoscutÙ de pAgarni i vameù, pedéps& grozavA,pedéps& mortal& peutru unii °mil din lumea moral& (lacare tindtt acji fAri, s& vré kite lucrarile stateloril creltinedin Europa), pedéps&, care voile celorìi deprin0 cu spin-zurat6rea, tepe, ghilotine etc, veprov6c& surisulti pre buze

ve silesce sá datl din umere c&inândti pre 6menit ceide tréba, cart vortl fi pre timpurne acele, cat& codulil lorainduratorg va incuragia esistenta a mil de sceleratt! (1) Dérnu, prevefletorule filosofistg, nu, vò Inelai : nu p6te fi

(1) Aste sunt din cuvéntd 4n cuvéntd vorbele until domni§ord de modi .carele nevècléndd ceva mal nobild decAt de a avé ogIind In funduld plidriel§i de a se cocota neIncetatd, blté toba cu elocventa-1 limbuq6r1 cä lumeamoralA e numal und visd seed! .. Ce Intelepciunel mal te-a§1 numi und aldII-lea Gurit de aura

244

mal mare pedéps1 pentru unit sufleta mare §i nobiltt,cum sperezI ca vorit fi t6te atuncl, decat isgonirea li uraIntregeI omenirl! . .

Dér, aleil! ce amt. flcutti? In cate m'amù incurcattipentru ea sA spunti, cA, Tache, cumal multAputere decatavé, aril fi pututA sAri pre cela malti!

Cand mutt gist' cA Cu mai mullet putere do& avél ceti-torn% sit nu soc6tA a cuconaqubl Tache n'a avutil cu-ragiulti d'a intreprinde esercitiulii acesta cam silitii §i,46A, mé jurti pre amendoi ochiI ti ce! dulcI 0 negri,frum6sA brunetA cetitóre, qi pre al' tèl eel mandri qi draglea cerult, frum6sA blondinetA, 4611 m6jurti, cA cuconaquhlTache dAdé, prin urmarea sa de astA41, o dovédA f6rtemare de curagiulti ce-I insuflA amorubl. Uml aqIa eroile demml 0 de amorulil vostru cochetelortl romancute kiiv6 sfAtuescù sA nu-hl scApaV din manA, cand vi se va a-r6ta in lumea vóstrit. AstAcTI insl, bine-vo4I a-I ajuta s6r-mitneluluI sit scape din mélulit celtl grozavii in care sAscald& fArA sA vré! ! . .

Cum? a equal in pAriit? strigit din compAtimirebruneta mea lectóre.

Cuconaplii Tache m6surase c'unit °chit' destulù deenglezesett distanta dintre malurl, II flcuse semnultisanta' cruel de treI orI l'apoI dupa veo cate-va aventarlse aruncit in spatiii... 0 urmA, de piciorti mal trebuia ea sAstrébatA in eternitate.. . Ba cA chiarit, in eternitate! nu,ce in funduld glodulul celul maI m6le, cad nu ajunsesemamut decal cu v8rfulti piciorulul 0 lunecandil fAcu u-Itiulucti in pAriii !

Douè malurl nalte, mal de douè orl decat dasuhl,devenirA orizonulti s6ii ; in susulti 0 in josulti apel, glodiili apA! . . Cuconaqulit intelese astA datA a se trecuse degégit, deel, tremurandti de MO §i opintindu-se cat putéea slid pótA desfinge piciórele inglodate panA la brallIn mêlii, incepu a scanci din t6te puterile.

Nimene insA nu alerga la scAnciturile lul.Cu tóte aceste puOnti incA li nóptea avé BA acopere

245

lumea cu negruld BM v6lti ; atund mil de reflesiunl namli.-lird. cu o rdpegiune estraordinarl, in mintea bdiétuluIur§l, lupI, apAréti unulù dupd, altulù imaginaOunei sélei se paré cd-I râniescii, a-I urld, de pre malti dintre tu-farl, ba de vr'o ate-va orl i§I pipiti mana WI picioruld.,ca sd, se asecureze de nu cum-va trebue A le ante vecl-nica pomenire 0 sd, le caute in stomaculd vr'unui Orpede carl-i se pdxé a §uerd, sub malurl... .

Pranse cuconaluld o bucat/ de timpt, dérd, 0 lacri-mele se finescd, ca tóte de pre lume. Tache atuncI se im-petri la inimä' qi cu curagiti se decise a aqtepta ajutorulticeresai. I clentenise at-va timpti din01 de frigti, 'DMräcurêndd trupuld i se deprinsd, Fli su friguld, ad mal a-morti, cum rèutd,tile ne amortescd. cugetuld...

Nóptea intre aceste sosi in completti §i cuconaquldTache era in culmea cea mal naltd, de disperanO. In vantidupd, multe ostenell isbutia aqf sc6te ate und piciorddin cleiosulti m61d, ad: indata" luneca Cu celd'-1-altti §i.se culca pre spete a§fa de adâncü inat trebuia, mal sd,inn6te ca sd, se ridice érd,§I in positiunea d'fint8e; in finenimicil nu isprtivia.

Dér n6ptea inainta cu pa41 uria§I, f;i cerulti se acope-ria cu norinegriftiventuld. desprinclêndd galbenele frun-4iq6re ce mal folniad in arborI, aducé pre intinsele-I a-HA aceentele de tânguire r6tticite in spaOurl, accentesapate Fin visurI de pds6re1ele nopturne, érd, aerulddevinia greti tli totuld in naturd, vestia uti furtund, mare.Intunecolil cretl al mantaleI nopteI se 'ntinserd, Cu de-s6v8r§ire li enù cu atta mal grozavi cu atti eraú m5,-r4I de noril posomoritl ce 'nv6laserá totd. orizonuld.

De odatg, pre cand cuconaqulù amortit cu totulti defrigd, incepuse a serdtaci in reflecsiunile séle, vêntulti aducepând, la urechile lui, latratulü unuI ane ce trebuia sd, fidiIn apropiere.

Pentru celd ce se luptd, cu valurile und paiù i se parepinta pre care are sdll afle saparea, se acaterd, de eldli acesta e in stare a-i indoi puterile; cu o clip& mal na-

246

inte cuconavulul i se paré cit are d. rescumpere Ocateiepdrintescf, cana acuma latratubl unul câne hl trezescevi-1 da M'Ata putere, o! divina speranta ! In cltridica pre piciére i 1:Me a chama n ajutorA, destulù detare ea O, fi a auditii vi la 1000 de pa§I de la parid.

Cate-va secunde dupa ce Tache scosese vr'o trel chiu-iturl, unü. duiäú negru 41 facé sémg, latrIndA la cuco-n'O, de pre malulti pariulul, vi cate-va secunde dup5,cane, cu pura de-a umere, striga Eliseiü padurarulti :

Cine-I acolo, m6 ? N'audl m?. . . cine-I a-colo?

IX.

UNDE SE P6TE VEDE CUM NEVOIA iNTRODUCE

EGALITATEA INTRE BOERI SI TERANI, SI UNDE SE MAI P6TE

VEDA INCA UNU AMICU SINCERU.

Paduraruld nu putu opri unti hohotÙ résunatorti,cândìi eunoscir In pers6na inglodata pre cuconavulilTache.

Da bine, ce cautl acolo, cucona§ule, intreba ela Infine, ce? singurti esel? unde-I Vasile? mal adaosa eliiprin mizloculti murindulul sù risù, descingendull bra-ulti cela verde vi lungti ce-lti incingea.

SuntO singurti, respunsa cueonavulti, ctcÏ bietultiVasile, se 4ice c'a furatii nivte parale §i-I Inchisti . . .

bietulti Watt? . .§i dicé aceste cu untiaerti de parere de féti, In cat orl-

care altuhl In loculti padurariuluI, arti fi luatti de sinceracompatimirea luI.

ce faceaI pre aid?.. pre aprépe de bordeiti, a-daosa a intreba padurarultil suridendti.

Ce facémti ?... ea... vrémti sa vénezil. ceva .

D'apol bine e aprépe bordeiulti d-le de aid ?D'apoI aI mal fostù çi a41 dimin4a la vénatti, dise

Wtranulti, clatinandti din capti. Apol dandu-I unti ca-

247

OM alù briului i indemnandu-lù si se iná de dinsulti.bine, LI trase afari pre malti, nu alit multi ostenéli.

D'apoI ce aI läsatù pura? unde pupa? in-trebi Eliseiti, vèlêndu-lti firi de dinsa.

Pura? respunse cuconasulti, tngáimndtt, pura?e in glodti, ea colo .

Dér ea era a casi in cu t6te aceste cucona-sal tache, avu gala prevedere, ca sá p6ti a socoti desigurh. cá Eliseti nu va fi atata de indatoritorti ea si sevire chiarti indati in nimolulti pariésuluI spre a i-osc6te. In &IRá Elisei i promisi numaI ci-I va cita-o adoua 4i, asigurandu-hl ci apa pariésulul e prea mac& cas'o pótá mama mal departe si ci nimenI nu p6te da dedinsa panit maul.

Apoi eli lii lui de maul sculitca si-1 urmeze,¡Uri pici6rele i erati sgribulite i reci4u indiriti. Pi-duraruli se v64u nevoiti iée de subOorl i asiadinapoI, cuconasulA dinainte, maI mule' pre sue', ajun-Berl la bordeiti, dupi vr'o catI-va pasI.

Acolo mall focusorti bunti lumina in vétri, tom ltiun-trubl, dunulii de mimiliguti clocertia pre focti.puse pre cuconasti pre o laviti, Hugh vétri, indemni,si se desbrace ca si-I LAO, usca vestmintele. Atunalcate unulti ele furii rase de m6lti, s'apol intinse pre pri-piciulfi fornulul (hornuluI). Dupi care b6tranuhl Elisel,In asteptarea uscireI lorti, puse sare i catI-va pumni defiini din covMica de pre fprnü si preste cate-va minuteo mimiliguti de popusoi noI galbeni ca aurulti, fu.-mega ca unii vaporti, pre fundulù de lemnti. Branzi e-ra de *mù frimantati si bituti la putini de Rah*,Elisel punêndtit6te cate trebuiati pre o m6suti rotundi,pre patulti RalueÏ, sc6se din sieriasìí unit sipusorti curachiti pre care lti înf4iá cuconasulut Acesta Ins& re-fuzi, éri pidurarulti urandu-I sinitate, galgii din eltio dale:), ig oterindu-se Inci, li pofti la mési.

unii mirosi asIa de dulce incatti cueo-nasulù nu putu refuza: dupi cate-va minute de egali-

248

tate intre boierti iOranti, mAmAliguta i branza de pretaleruni cebit ro81.1 de lutd, dispAruser6,, duli1 eel doldedéti fine operatiunet

Cana téte uneltele ce serviserA la pregAtirea Chief, fu-rA realezate pre la locurile destinate lord de cAtr6, Ralu-ta, b6tranulti mal at1t6, foculA i frecA cat putu mal binevestmintele cuconagulul.

Acesta se reimbrAcA.Peste o juni6tate de orb, dupit aceea cuconaquld era

in camera sa din locuinta pArintéscA, mide gitsise o mu-strare necleajunsA demnit de fapta sa, cAci numal cacla eflitA 1a preamblare singurti, fAr6., de voiA putuse fiinformatti bAbacA-s6ti i dérA numal pentru pasulil a-cesta lit mustrA. Inainte de a da cap6tti aventurel Ina-moratulul nostru, trebue sit mat spunenall c elti nu pu-tuse a se stApani 0, nu intrebe cat mal pe departe undee Raluta, de nu o v6cluse la bordeiii.

sperezA c6, cetitorulii n'a uitatit cit pAdurarulA o so-cotia la eumnatA-sa, pre cand nol am lAsat-o in bratelelul Vasile...

Cand furtuna incepuse cu furia ce am descris-o la o-casiunea and am gAsitti pre fetiÇ ngétra Mane, 136-tranulti Elise era departe numaI vr'o 30 de paqY de lé-tra acésta, eld se gAsia in o qétrA a unul ferardcare i potcovise de cu giuA nisce ciobote, i istorisiafamiliel acestuia intamplArile lul Vasile, pre care i leistorisise i lul unit tigAnultir la curte, cand insoti preTache.

136tranulti Insà, dupA cum se esprima eilt, puné marelucru cà Vasile nu-I vivovatti.

Aceste refiecsiunl ale naratoruluI evenimentulul seprimiad cu mare plAcere de cAtrA tiganil de fétA, érA malcu sémA de Writ dol flAcAl tinerI, din earl cu unuhl amfAcutll cunoscintA mal de cu 4iu6,, cAcI e Udell, &Ace1-1-alt1 unti frate mal mieti alit WI'.

Acést6, 8étr6, era a pArintelul acestoril dol mandri

249

Nóptea era inaintata, déra Eliset nu puté sa, se due&a casa inca, diet pious, f6rte tare. Dect imprejuruld focu-lut asculta istoriile Viganet celet barane, care-1 frig6 de-getele el negre indesandd necontenitti uriti carbune inluléoa cea genii& qi arsa, din care pufaia.

Intre acesle, fara ea eineva sá bage de séma, atIta e-rat de atentivi la istorfile barOnet, amêndot &ail se fa-cusera nev44-1.

Dupti, v'o dou6 ore de la disparitiunea flacailorti, in a-treia létra de la acea a parinOlord 861, Tóderd, ajutatdde frate-s6d i de o f6ta, pilia cu putere fierulti desono-ratorù ce incingea gfttuld lui Vasile. El sparsesera graj-duld in carele jac6 acesta ftraduma Incä fix& cuncwint6,deplina, itt luasera pre umerif lord adusesera sublétra, mide de cu cliuft am vèclutd fac6ndu-se operatiuneacu sita.

Acolo, dupa multe ajutorurl ce i se dadura veni insine cu desèvOrlire, déra, indata, nu fara, multa ostenélaht putura impedeca de a se reint6ree inapot. Numal nu-mele mama séle lti putu face sa primésea, ba chiarti inn6ptea aceea se fuga,undeva, promitêndu-i ca, el singurlvolfl ingriji de mamuca-sa, pOna ce va li in stare sa-111póta gAsi.

Vasile, amd clis'o, se indupleca la fuga, El& cetitoruldl'a vèclutil apt in qétra Mariel ling& Raluta.

X.

PORNIREA UNU1 SUFLETU SPRE LIBERTATE.

Pike, o! sufletuld meti ! plane tóte lacrimele ochi-lord 01! . cad cOnele a urlata dinaintea qétret Mariet,cAci cocuvéoa a cobitii pre bolduld qétrel Mariel...din cermi, s'a mal stinsd o stela mid, in eterd 0 stela?Ore Maria avé i ea o stela, pre bolta cerulut, ea, o urgi-sith r6b5 ? O stela ? Ore Maria nu era chiard, o stela prepam6ntti ? Ala, ea era stela, déra ca acele ce-sti eternd

250

invguite in muntt de non, ea acele, cart rAtAcinde Incalea lor, cAutaù luminandù alte luml, altt secoliUr& alte societAtt! . . .

O! Marie, sufletti chinuitù, spune-mi, simtesct tu stran-enduli-se mana de mama cea divin. aD-4eti-Omulut?Cunosel tu.qopta ce 41 trimite prin raza vr'und stelute, cu-noscI tu in ea v6cea lul cea dulce, v6cea care V-a servitilde mantuire, de stancI pre care sA, scapl de cate oil fur-tuna cea teribill a sclaviel i vêntuld rece alii vicisitu-dinelorti vieeÏ, iti fArAmail de rocurl debila bard, precare s6rta maIlasase, ca ail de portù i scopti, pan&la cea mal de pre urrnti, bltaiA a sinulut MI s'o carmu-escl? Oh! spune-mt, femee simplà, tu, care eltt acli lamarginea eternit&tel, spune-mi décl mAcaril acolo, vetfi liberA, pre ling& pArintele eternitAtilorti, spune-ml desunt qi acolo stApant, deosebirt, judecgtort, robt ?spune-ml de sunt i pre acolo diferintt de natiunt, declase? de aunt ortodocsi, catolict, protestantt, ort de-io taring, de fratt in D-deil, inchinatti i mgritti in spiritti

adev6rti!!..Alta, spune-mi décl cuconula GorjAnill, in locatt

uncle te pornescf, mat pote avé, putere asupra ta? de vamat puté dispune de tine ea de lucrulti spune-mide sunt §'acolo legile nbstre, ale pilmentenilorti! nume-pe-ml miniqtril ce ajuta in guvernare pre Imp6ratuhledit mare .. . spune-mi inc6 de mal' domnescù acolo a-

mandriile, i neghiobiile aurite? spune-ne infine, déa, egoismalii e filosofia cebra de acolo, precumelti e pre aice a tuturorù secolilorü presintl i trecutt ? ! .

Maria e bolnavA rèti, iubite cetitorule! o &A file&cuconulti. Gorjgaill va puté §terge numele et din f6ia dezestre, fard ca 86, fiA, pututti publica prin gu.vernil afla-rea fugitetr6be, dui:A fisonomia al6turat& de i ast6, dat&va puté (lice cu dreptii euvêntù c6,4 a sburata mofia ! . .

mal alesit cá na6 temü á degiba arù apela la tronulilD-deesca, trAdarea sufletulul el, pre puterea documente-

251

lor21 ce pastréza, de neprildinita i vecrnica stelptlnire a saasupra trupulul §i sufletuluI el ...

Sa lamurimd ins& mal bine acele ce se petrecti incortulti. Mt, Mario, in comorile ce laql pam'éntulul, ca.-ruia nu-1 datoresci nimica &cat c'o mana de Orin& precare curêndtt i veI tutuma-o.

E nópte Inca. Gainu§a, sue' pre cert., se alunga custela noptel ce falfae maréta plutindù alene in valurI a-burolI elastici, coloratl violeta de razele escorteT séle ce-lel numer6se de stelug. Se pare ca-l. chiarti nóptea ceafrumósa calid cerurile se deschidti in meclulù nopteI casli cun6sca in copilukt din esle pre imp6ratubl cerurilordf¡ii alti pam8nturilora! Ma picatura ce aluneca pre gal-benele fruncie ale atboruluI, e o per% scumpa ce str61u-cere pre coróna Lui ... Tat. frématulti. §i sclipitulti fa-cliilorti ce, se aprindti li se stingg in spatiurl, totti nora-§uld rubinosti ce aluneca pre orizont §i se pare a sarutacimele muntilorti ; tóta nota ce sb6rä pre aripele 1420-nettoruluI, scapata de pagruica prin visit ... aunt instru-mente divine ce lauda, pre D-cicti! ..

Raluto, pentru D-44., mai rèmal Inca, oh! r6maIo clipa Inca ... AuclI tu, cum tipa, cucovaia pre la chic-torile qetreI? .. stal sa alungti &allele cela, aucji-Iù cumurla de cobitorti! . .. Raluto, ell ski. Maria o WI, murimüIn asta nópte! ! . . "De astii-felti fad, vorbele lul Vasile,and. fetita trezindu-se in bratele lui voi sa fuga.

Ca umi feel arsù trecé prin inima fetitel la fia-carecuvgntil ce e§ia din gura flacaulul. Ea acum nu mal cercasa fuga, ci din contra din ce in ce i se paré ca nu tinedestulti de stransd in manile séle copula lul.. . Decl ealit lipia de sinu-i, ce-1 baté cumplitti la ideea ea va BA fiasilita A schimbe curêndt o alla de dulce positiune.

Tu m6 iubesci, Raluta, i (l.ice Vasile, tintindullochil A stin§1 in ai el, carI notati in lacriral, a§Ia tum6 iubescI ... §i el te iubescii, numaI D-4etit scie cat !dér au41 tu, inima mea, aucji tu, férele care-ml trimitestapgnulit meil pamentesca ? . .. Oh! Raluta! aucil tu

252

óre cum pire §i plesnescii, carulti, cofele tat' deaim? L. Semnti r6a vecji tu, sufletulù meti, semnt r6ti :mama e in bratele morteI ! Ea s6rmAnica, mi-a datt viét6,pentru ca astAcil s'o v6dù dându-§I sufletuhl,potÙ da altù ajutord, cleat sA-I grAbescll inchiderea

prin ticao§iile rude! cAcl curêndù vort. s6, m6osfindéscit, Raluto, pentru c'amti fugitg, pentruvenitü s6, dal cea mai de pre urm6, sArutare femeel carem'a purtatti in sinurile séle, care m'a deprinsù a pro-nunta numele luI D-cjeti, qi a servi cu credintA pre calaileI §i curêndti §i al mel!

Totti sângele sbucnia in vinele lul Vasile and gicécuvintele aceste, din care fetita nu puté intelege d-ecgtputine, de qi ea plangea, dad surprindea vr'o lacrirati InochillAiétuluI, de Oil incretia §i ea senina-I frunte §istringea din pumnl, &And a§ia vedé c6, fhcé Vasile.

Dér Vasile, rostise ea atata putere §i disperant6, fraseledin urm, back Maria se trezi, insá val! in ce positiune

pentru cat de scurtfi. timpti !Vasile, tu totti aice etI Vasile? (lied ea, cAutandu-111

cu privirea-I rAt&cit6,.Vasile uita cat e de stAlcitil, pentru ca sá sarit r6,-

pede la ciipa'télulti el, unde apucandü mftna cea de§irat6,a mamei séle, o sAruta

Razele lunef, care era pre la mizloculii cLtieiséle,

str6-lo6t6ndti prin bortele incununat capuh1 el,§i luminându-I féta sa palidá, ingrozi pre Vasile.

Oh! D-4eulit mett, ti-e mal r611 m6,mucutA, ! segr6,bi elti a clice.

Ba nu, nu, drAgutulú metí, mi-I multit mal indemâng, fu r6spunsuhl el.

de-odat6, ea luting', mftna c'o putere di§6,ntat6, pen-tru dênsa, ar6tândti o bortA a lAvicerulul pre uncle isvo-riati gerbil de raze luminóse.

Ve41 tu, bAiete, clicea ea cu o vóce misteriós6, de§i stins6,, vecil tu, colo... uite ce stell frum6s6,! .. enve4I, ve41.. uite cum crece steluta, uite, s'a prefdeuttí in

253

uml flacial mandru, par-ca-I und imperatti ..... aqla eltare cruce de lemnii in mâni ? uite bine, par-eit-I cruceamea din sicrimre. D6mne, cat e de frumos4 ! .. Da!uite Vasile, uite ca-i luminosù ca unti sóre ... Oil in-tinde manile... ta chiamet... Lasa-me seme duah, ca mech:ama, ip dictibaiete... uil e, me aqtépta L.

Mama! mama! facé baiétulit ne-ineetatil, in cul-mea cea mal mare a disperatiuneI, ved'énd-o in delird ,mamuca, d-le ti-I mal reii!.

Mi-1 mal reii? da nu ved.I ca mi-I bine, nu me dórenimica... da lasa-me 11 dial', me copile, ca me a§tépti...orl aide cu mine!. Vedl tu, Vasilica, par'cli, aista sémanasa fia bunti stapand.... uite cum se cata de cu buna-tate la nol!.. pal! aidemii. Vasile.,.. aide, orl lasa-me...

O! D-cleule ! 61 IndurAtorti pentru biata meamamal..

Da unde e§t1 tu, baetele? ce? me laF,II 0 tu ?..Mamuca, eti suntti aid, mamucutal..

Vasile steangea mama mame-sel mg tare, ca si pótaintelege din care parte-1 elti, dér ea, cu ochil painjinitIqi ratacitl, necontenitil se parea ca urmaresce pre tenerulildintre stele.

linde, aid?..., oh d6mne ! cine arg fi putatti credeca ehl n'are si via si me véda astadl, când am si meporneseg.

Eil suntti aid, mamucuO, dice Vasile, sbuenindiiIn lacrimI de disperanta, uite.... uite, mtimuca, Vasileali d.-téle e aid, te strInge de m'ani,...

Tu WI Vasile ahl mett? tu?.. o! nu! .. fuel..fugl! .. tu WInelegiuitulti, care mi l'al pangaritg, spu-indu-I ca-I fuel! furtt eld! oh D-deule!..

i-1.1 tragea din t6te puterile ce mai avé mána sa dina baiétulul.

Val, Raluta! ea nu me mal cun6sce!... striga chicu und VOW', carele facu pre fetita ea, inlemnita, cu ma-pile incleltate una in alta, se tremure l'apoI si plinga

254

Cu suspinuri, privinda noril eel posomor41 earl se ros-togoliaù pre féta grmanulul copilù.

BAditA! flcu eo in fine, c'o v6ce tremurandA li ne-esprimabilA de rugAminte.

S'a sfarlitù !..... vretz sA morù, alIa, vréti 0, mordea nu mA mal cun6sce..,

Tu eqt1 Vásile? gise Maria, dupA, cate-va secundede o Were grozavA, inturnandull capulit spre acesta,carele atmAsese inlemnitO. In genuchf la cAp6tliulO el.Tu elti, Vasile?

Ala! AIIa!! Ah! in fine m6 cunoscI; a§la, mAmu-cutA, ell suntù! .. eti, Vasile, adaosA elO reapucandOmama, care in disperarea sa o pArAsise.

.1-- Al la cA tu nu mA lavi? (Ilse ea inturnandu-0 pri-virile totO painjinite spre acesta.

O nu! mAmucutA, eli sunta aicea, de multd 2

de multil!D-4eule! mal adaosA Maria, tintindu-0 DOM érA

la spArtura lAvicerulul.§i apol o Were mornA se intinse in totti lAuntrulti

letref.De odatA unti vénta suflA grozavO, ca um"' suspinù a-

marù', null lerang din cele ce sprijinia lAvicerile ce for-mall §6tra, pirAi, plesni §i cA4u desprinciandO q'o bucatAde Ilvicerti, apof canele urlA...

Maria readormise. Vasile o privi rApede, apoI intur-nandulf ochil spre Rah*, amendoI tresAtirA.

T6te apoT reintrarA in uniste profundA. De multi." tre-euse óra and esù din mormêntit strigoil cu secriile precart

Tag aice eqti, mAl omule? fue sèrmane!., fugl!..strigA in acelO momentù, inainte Inca de a intra sub qé-trA, flAcAulti T6derti, fue, cAcl amil vNutù venindil in-teac6ce pre vkafuld cu o multime de 6menI, plécA eate timpti incA, clise elti,luandii pre Vasile de manA fli cer-candO ald impinge afarA din létrA...

EA sti fugO! cand mama nu are sA. mal trAéscA

255

pete niel o 6ro eti, sa silJasa trupulit el in manacalailonl?... nu! vréù s edit i dieendü inell, se cram-pona cu mina cea-l-alta ce-1 era libera de leuea earuluI.In vaml T6derfi i§lpuné tóte puterile ea sa-lti 1)60, trage,disperapmea i daduse o putere supranaturalai maI de-graba i-arti fi pututù se6te maim din cot'''. decat sá i-odiseleqteze dupa leuea earuluI, earele era cu neputintasg se nisee din locti, prinsti fiindti bine de Orulil ce for-mat. cortulé.

Nen.orocitule! fugl!.. vrei tu 0, te om6re In -WM..vorti sé, te sehinjuésea...

Inal volt face cate facutti! . . alta malmultti ce ! .

Ora 0, te inehida i nu-I se, mal polii vede pre mataniel °data.

Numal déca m'orti puté lua de IMO, densa, i slo-bocli unti hohotii d ironia nebunésea.

FugI, badita Vasile, clise §i. Raluça, apucandu-ltide brayi, fugl awl): ea et1 perdutti...

i tu! i tu Ralut,a, m'alung,I ? vreI sá fugd!..tu m'alungl ea acesta L.

Décé, iubesel pre mamuca Maria, WO, déea meiubescI! adaose ea mal fneetiueiü, fugI! ea sa nu-11 facavein& reti aeeia.

Meal Vasile, fugl! ... cat e timpll in (Meg, iu-bescI pre amieulti teti, adaosa i Tóderti. Vasile se sbu-ciuma in nesciin0 ce trebue sa fad,.

El bine, Raluto, te iubeseti i iubesett pre mama qitocma pentru cá ve iubeseù', pentru c'o iubesett Isre f e-meea acésta pre care o vecll murinda, vréü sá morti eudensa. Nu! nu esb.

i se paru in mintea el ea elit are dreptate siturmeze astti-felii, de aceea tacu.

In momentubi acesta se aucli in apropiere vuetulA pa-surilorti ml multorti 6menl i vêntulti aduse pane, sublétra cate-va cuvinte grozave.

Vasile, fugl, póte ea se mal fia inca

256

fugl, apucá prin pldurl, cAci in altil-felt me bagl la o-sand& 0 pre mine, carde nu g-amt facutt niel un t red.

Fugl, tu! . .. seal:44e tu... et arc& sá-I aqteptii.!Vuetult pasurilort se aucli mal bine cate-va se-

cunde, apol nu se mal aucji nimicti.Intre aceste Maria se de§teptfi.Tog tacur6, o clipA s'o privescá.Vasile, intrebá ea cu o vóce mal lini[Aitá de 0 istovitl,

unde WI tu, VasilelD6mne ce vie" frumost amil malavuttl se ace pare-cá me rátácemù de mulg anl. innisce codri de0 0 grozavl, umblamü tott prin spinl limárAcinl 0 me 'nspinamt panft la sange. De odatá, precandt plangent-a 0 me vAicrtramil, par'cfi, aI venial' tu0 mi-al datt crucea cea de lemnt, care a-1 fAcut'o tu&ad eral numal de 9 ani 0 pre care o amt." colo, in se-crialt, 0 pare cA, mi-al. gist' : na, mamá, sberá cu densade aice! 0 de odatá se fAce unti fingeril Inc& c'o cruceca q'a mea, 0 angerulú acesta imI intindea bratult cast, me iée 0 et amü sburatil cu densult pan5, ce pre ur-m6, s'a %salt inteunt loct frumosti, frumosii, cat nu-gpotii apune. Atuncl te-amt. cAutatt 0 pre tine 0 nute-anat pututti gási, cácI remasese0 in codri. Dupá a.:ceea m'amt trezitil.

Vasile 41 preamblá trista sa privire de la mamá-sa laTedert, fart), ins& all ridica mana de pre lend,.

Tedert era indecist de ce 0, facá.E lint vist ea Vote visurile, clise apol Vasile, nu-1

nemica, mámácuO.Nu-I nemica, clicI tu btiete? ba et me 'Wing c5, mi

se vestesce c'amt s& mort.S6 morl, cl-ta mamá? .. en tacl! .. n'af gist cá te

simg mal bine ! . .-- A0a, a0a, drag& bfietele, der vegl tu [A bietulii ta-

t:I-tell inainte de a muri (Tice cá nu-lt mal dere nemica,0 sermanuld, dismerdandu-te incá, inteo será, chiartpre acunia, spre Vined, dupá ce me puse sfi.-I cantii o

257

doinh, ne shrutà pre amndo i adormi! Ell socotératich are sh se mal trezésch, dér eilt murise!

Cell mal aduct aminte i d-ta, mgmuch, de Voteaceste !

Vecji tu, dragulii meti, ett sinatescti, nu scid cum,sh morii! astacil e JoI spre Vinerl P6te ch

atuncl cand va canta cocolulti . !

Mamh!Nu te intrista, chcI not ne vomil vedé acolo, pre

ceea D-geti e mal bung decat stapanulti de aice,chi nu m6 va mai desphrti de tine §i acolo ! Dér ci-ne-1 fetita ceca, care-I cole, adaose ea atintindull °chitspre Raluta, care stAté la piiciórele et?

Eü suntti, Raluta, féta lul Eliseiti, res-puns& fetita, v64ênda ch Vasile in loct_ sh r6spundh,distragerea sa o privia numat dimpreunh cu mamh-sa.

A! aid Tu WI, fetich? Vinh inc6ce, apropietIputinti mana de a mea . adaosh ea, dupit o raja, pa-ush de cugetare.

Fetita o asculth.Alta, acum dh-mt i pre a ta, mhlbhete, flcu ea su-

Bine, acum eti v bine-cuvinteza, chclintelesti ch v6 iubitl! nu, nu v6 aphratt! ciü tottiD-4eti sh v6 dée fericire, mal multh decatti mie, çi sittrhitl mal Multti de catti mine, (lice ea duph ce impreu-nase, in mama sa cea rece, pre ale tinerilorti copil.

Ba nu, mhmucuth, clish bàiétulù shrutandu-I manaCu intusiasmti, nu, tu vet triii ca sit' te bucurl de viatacopiilord.

Dér nu continuit, chciII aminti ca de ce felti deviath a Id puté sh se bucure ea.

Maria clAtinh din capit in seranil de neincredere, apotgig, 1111 Vasile sh-1 dee crucea din sicriaqii,

Raluta era ,sà implinésch cererea Maria, dérh Vasileduph ce arunch asupra lul T6deril o privire de odath qisabatica i rught6re, lash mana Harid pentru. carea sedescleltase de la carti, §i se grhbi a aduce in manile mu-

17.

258

ma-seI o cruce de veo dou6 palme de lunga, facutit dindou6 bucati de §indrila prinse la mizloca Cu una mittde ferti. Apol reingenuchia, la capaélula el.

Maria o strinse Intre améndou6 mânile, o saruta, a-pol luânda mlna lul Vasile i-o strânse pre linga cruce,§ill pironi ochil la spartura cunoscuta a laviceruluI.

AtuncI luna dadu dupa una flora grosti.Ventula gemu §i. carulti pocni.Vasile simIi untí flora rece trecêndu-I prin inima.

Manauca! facu 61Maria nu r6spunse decatti printeunti. suspina.Mama! mamuca! mal rep eta ela, cu o v6ce tre-

murânda.O stela se deslipi de pre cerurl fii despica 4buri1,

cucolula cânta de qival..Visula li presinatirea Mariei se realizase:Sufletula el privia acuma de susa pre nefericitula Va-

silo ! . .Mama ! racni ela c'o furia de disperanla ne mal

aulita, apol Incolatacindull bra4ele pre dupa grumazille§ulul Maria, se intinse, ofta ...0 'tams& mortil!...

XL

VINERI

Cunorl tu, iubite cetitorule, cine-I lequla car" dejune ce jace pre dou6 scândurl In fundulil timid amba-rulul din curtea vorniculuI Gorjanila, cunorl-tu In elllpre Vasile? .

De sigurti ca nu, (lid tu, cad Vasile nu e slutita eaacesta, capulti s61.1 nu era rasa pre juna6tate ca alb. aces-tuia ; Vasile avé amendouè sprfincenile, nu numaI una,ca acesta; Vasile nu mal avé córne la gata ca acesta.. ,

El biue, vkla ca nu-la cunorI; dér ea IV spuna citi eVasile, aqla Vasile! . .

éca de ce-I In posiVunea a sta.

259

D'abia ail le§inase, li. se ar6tase vUafula in§étra, ur-matti de al' s61 doi feciorl, in timpù ce cu cel-l-altl in,conjurase qétra. Vasile e asta-41 in positiunea de fótapentru cit, dupa ce-la delteptara cad in altù felti nu-111putura delcle§ta de ling& Mariaeuti. vroise sa ramana preIva' legulit maseI, pentru-ca, in disperatiunea sa v6(jón-du-se impotrivita Oa 0 In acésta necostatóre pentru&ugh' cerere, elti se Incercase sa rè'mana Cu de-asila, pen-tru ca amenintase pre vètafti, care Injura pana q'asupraunul cadavral... pentru ca.... 0! sunt multe pentru ca!

Spune &lull tu, cre§tine cetitorule, aqIa ca' meritacióra sa fi a in positiunea in care-lti vecll? ..

Mal spune-ml Inca de cunoscl kili pre flócaulit cesta-I-altti, diha fóre, care in ungherulti din fundulù aceleialItinde, fumózalini§tittt, cu ochiulti, ganditoril ? CunoscI tuIn elti pre unti amicti alta'. nefericitulul Vasile, pre T6-deal? ... Al la cu adev6ratil acesta-I Tóderti li-I inpositiunea de MO, pentru ea a cercatil sa mangae preceli intristatt, pentru. ca ... 0! órAII aunt multe pen-tru elt ...

XII.

DOIJE MORMINTE TOTIJ 1NTR'0 DI.

Sórele e de trel sulitI naltatti de la orizona. Pentrucine óre clopotele bisericeI satulul, despica aerurile eumonot6nele lort. vibratiunI? Ore fi va pentru Maria, ofemee saracti, o tigana, unii sufletti de acele pentru careIn decomuni nu vuescal multe clopote? .. .

Dér 60, cit la óre care departare de la biserieg, se zg-resee pa§indal mareta unit cortegiti , §i. ce cortegiii !spune-ml, iubite cetitorule, vèclut-ai W unti cortegiti fu-nebru mal pomposti decat acesta? Ce de prapure de-schidi mara! ce de preotl, diaconI, dascati ...le propl-lescal intonandii imnurl de mórtel .. A! écg li secriulti,ellli e dusil de patru junl coconall.

Ore secriulii acesta sa fia cuprinclêndti trupula biétel

260

Marid? Ore.., O nu, nu, lectorule, aqla pomph pentruMaria! ... Dér in fuae cine-l? Intrebl tu. Nu cunosclfemeea cea Investata in &Ira, cu pèrula despletita, carese arunca asupra nasalid orl li de cate orl cortegiulil seopresce pentru prohodil ? nu cunoscI tu in ea pre cucóna,pre vornicésa G-orjanila ? Nu cunoscI In trupuhl intinsapre nasalia, pre vornicula GorjAnila ? Pre vornicult.G-mjAnilal... agIa pre vorniculii Gorjanila proprietaruhlmo§iel §'alt1 0ganiloril ce cunóscemt! ...

Ore uncle mergi d-ta, venerabile reposate, mere.6re la IaqI, precum alta data, 0, cumperl de la mezatilunti iganil bucatara, ski unta . igantl fecionl ? . . . skimergI ,p6te la veunil iarmaroca ca sa maI po0 inchideIn sipetel4 c10-va zina0 de pre boil qi vitele de pripasta,vite de prindtrea carora de pre campti na Iciutii al01cleat creaturile d-téle! .. Ba nu, d-ta mergi sA te pre-sented la tronulta Imp6ratuld ceresca! Dér en spunenede ce nu te ducl intr'unal drumü al% de departatú cutrAsura? ce, n'ai avatil timpfi sa aqteptl ca balaura liciéra de tigand sl-p. Inhame armasaril? Nu put& po-runci Vétafulul, sa-I dée cate va bice sa mantue mal ra-pede? .. Mai spune-ml Inca, sub ce titlurl al sa te Ina-tiled la impèratuhl acesta mare! Ore imbracate-vd infracti li pantalonI negri qi jeletca alba? Araa-vef decre-tele de boeril ... atestatele de servicil prin cantelariilede pre aice ski i vei ar6ta documentele d.-téle de veciniceistelpdnire asupra liganilora? . . . 0! alte ca altele, dér astasa, n'o fad, cad, se gice ca Imp6ratulti acela are datingde a strica uricile Imp6ra01orti, li m6 tema ca n'alavé nicI unde apela cand elti 0 le-arti rumpe .... 0 nusciii ce-I vel respunde cand te va intreba, cu ce drepturlvoi puteg dispune de fiil lul, de fiiI ImpèratuluI? li cleii,se mal (lice inch', ca pre acolo nu se póte unge osia cugrasime de galbenI, pentru ca BA naérga procesulta, cad,se mal (lice Inca.. . s. Multe se clicia pre acolo, dér nupre la noI!

AlTa, arhont vornice Gorjanila, a sunatta óra §i al

261

pornitti catre lonurile acele unde n'af ce face niel eubeniI, niel cu decreturI, niel cu onorurI ba chiartiniel eu grosolana d.-téle evlavig, ; in vang, vel (Tice acolo,precum (pc& pre la nol, la bisericA D6mne ! D6mne !"In van, o! de trel off in vanti, veI striga l'acolo ea aice :Tie, D6mne!" and diaconulti clice :

§i tótg, viéta nóstrA luI Hristosil sA o dAmti."Nu, nu mal potl sA ingeli pre a,celil de acolo, cAci elti0 va clice Ce-ml icI, D6mne, Dómne i nu facI celece v6 4icil!" i cerurile te vorti intreba in ce chipti ti-aldattl viéta pentru Elristostl? lupta-tu-te al in lume pen-tru ca sA Implinesci voia lul? intrebuintat-al viéta ta,dilele, órele tee spre folosulti fratilorti tel pAmentenI?...Preferat-al m6rtea &cat sd, nu fad voia lul, a Impè-ratuluI, a. pArintelul eternti §i óre ce vei respunde?

colivi i sArindare, and rdpiai fericirea atg-torti sufiete; c'aI postitù i te-al comunicatd de patru orIpre anti, pentru cá confesorulti, ca cela ce atarnA de d-ta,ti-a datti voiA ; cA te-al inchinatil tottl-d'auna vi-aIbAtuttimAtAnit la bisericti, pentru ca a cm& sA ball pre sclavI !...asta e voia lul D-4etí. asta e inchinAciunea in Duhtiadev6r11, care o cere Elti L...

O movilitA de pAmentil, deosebitg, de alte multe precare fremuiail bojil i spinif useatI, numai prin prospa-tatea sa, étA totü ce remase in lume, dupg, egle-va pa-trare, din mAririle i nobleta vornicului Gorjfini1A.

Douè ski treI 6re dupg, ce ultimulti adio fu datti. Vor-niculuI, lingA t6rina umedA incA a loca.pluf s611,onall mal arunca Incá nisce t6ring, umedg, preste altù lo-caí, preste loca§ulti _Maria !

Pentru densa atata clopotele, iubite cetito-rule; pentru densa totl preotil satelort me-gielete, pre densa n'o into-vArri,§i, n'o petrecu nimenl;el, nimen1 nu-I a fAcutti euventil funerabi, nimenI n'aplIns'o pre densa, nimenl nu-I a purtatti d.oliulù iel prepgmentti! dér fingerif intonatt in cerurl imnurlde laudA, dér intru intempinarea el a elitti mirele, ca s'o

262

primésat in locosurile séle, aci. a iubitti multti; dér eaa fostti acompamatA de cete divine; dér din cerurl mirelei a cuvé'ntatti chiamarea la viét6,; dér pentru dénsa s'ativeselitÙ cerurile, cáci ea-I din turma cea micá pentru careatta vorbesce copi/u/a celti dulce!

Aq1a, astliclf boeritubl Vornicti, e despoiatt de t6teale phmêntului, tottí ca i igana róba care n'avé nemiade la elii ! acuma acelü deprinsti a se lenevi prin casecomode qi luminóse i pre paturi de pufit, ()ace alittureacu o tiganA, pre OrinA, inteuml locaqA sub ptimAntulùvertosü qi intunecosh. ! ins& at de diferite aunt spe-rantele sufletuluf !

Din ampultimortilorii se 'ncepe egalitatea; ampultimortilort e amblema imp6rAtiei ce va sá fiA intre vii.

XIII.

DOCTORULU

Pre and Vasile, (Mat cetitoruld 41 mal amintesceIncA, se dispera sub létra murindeI séle mame, unti a-létorti, alare pre unit calti roibü deqtindea rlpede dé-ink" Bordet. Cana cine-va ar fi pututti vedé sudórea ceinunda fruntea alAretulul ca qi pre calt, de sigarti.fi îneIesti a a trebuitti sá fik' venindil de departe.

In adevèrti elii in curet de vr'o 4 ore flcuse malmulte polte, ba chiara apucase drumulti ce se chiamAprin frecnturi, pentru ca 85, mérgA la politia ce se intin-de ;;4i se greapAnti, pre umeril a cator.va muncei, la pu-tin6, depArtare din valea Bordel, qi pro care cetitoruhl iplace, a o numi IaI, Iail capitala térel nóstre,centrahl, furnicarulti, Jidovesati, politig, de glodil, preapa Bahluiulul.

Cine e acela care de pre iniatimea Rtipedei ori a Bor-del, n'a aclmiratti panorama cea frum6sA a politieimarl? Cine insà, null a amintitti, preste vr'o &A de apro-piere de ansa, proverbultt edit adey6ratti.: »de departetrandafirti qi de aprópe borqii cu qtirti!

263

Dérä penttu asta data Iasil nu avura macart avanta-giulti acesta, el nu puturt, insela pre cal6torult cu caluhlroibal, laid de departe, cad lasa cá n6ptea era destuhl deintunee6sa, déra pacla, ca o mare se Intindea pre bazaBordel, ba chiart. niel turnurile Mitropoliel nu putétisparga noril ce vgat. targuld ; se póte dice, ea decum-va amarnicil r6posag infra pomenire Hunil, arti fiintraig in Moldova, de sigurù cá, ca odini6ra pre lingaLutetia Galilort, treceail farb, sa presupuna ca art fifostü vr'o politia unde suntù Iaii, afara numai de nucum-va cetitorulal iç va dice, ca déca ochil i-arü fi base-

celt. putinti nasulti le aril fi pututü denuntabietel capitale !

Dér ean privesce iubite cetitortile, ce 6menl fa malsuntemal i nol, mal alest. ; mai bine arti fi sa-ml ca-utii de sirubi istoriel mele.

Dupa cate-va patrare de 6ra, calatorulti 1i opriprin unta'. ptru! . . puiule! . ling& cumpana barie-

reI de la Targusoral, apoi calaretulti descaleca siapropi-indu-se de cumpana bariereI, lama, in josti, chiama cuo voce ragusita :El, jupane ! el domnule ! Déra numaldupa vr'o dece minute o vóce cascanda, rèspunse: EI!ce vreI? cine-I acolo ? aï ravasti de drumt?

Ala, da villa m rogú mal degraba, cá amittréba grabnica ... da vint,

Dracu at, v6i6e, pre tog vol earl ealòtorig cu n6p-tea in capt, murmur:1 incett.intre ding, venindil la ba-Hera, unti slujitort.somnorosal, In ismene i cu mantaoapre umere.

Viná, me rogti, mal degraba, adaosa a dice calare-tult.

Unde mere ? si de unde vil'? intrebt, slujitorulùcascandil intr'unti modal

linde mergal? vedl bine d-ta; de unde vinti? liner6vasu1ti i vedl.

vi-I dete din buzunarti o hartia plecata in patru.

264

Anc6ce ! . D'apoi domnulA BarierA dérmepotil trezi sA citéscl rAvaqulti i cii...El apoI bine, eal am trébA grabnicA, nu potù aff-

tepta. linde mere ? E;4i de unde vil, mal adaosA sluji-torah cAscandA gura pana la urechl.

Erä m ntrebI? réspunse cAlAretulti, cu unit ac-centA de nerAbdare, ve41 bine ca mergti. la Iaqi.

Ai rAvalti de drumti? intrebA, érAll slujitorulti§tergendu-se la ochl i cAscandtt.

Da tiPam datti °mule! graculA de mine mare be-lea pre capulA ! .. da ti datti, dAml drumusA trecti, ca mi-I degrabA ... AI trébA grabnicA cetrébA? Uf ce visù frumosù mi-af stricatt! .

4icêndü incA fAcu cAtIva paqi inapol spre loja ba-riereI.

Da deschide, jupAne, ah! gracu de mine!Trecl la dracu, treci ! i da-mi pace. Apoi eitscandA

de vr'o treI ori, intrA in lojA.Lua-v'arti dracu barieriltI, murmurA cu ciudA

cAlAretulti.Indeqertii ellli apoI mal chiama pre slujitorti, cAcl ni-

menI nu rèspunsa, dér intre acestea trecuse mal binede jumAtate de 6rA,

Ce-i de fleutii? gandi cat-va timpA cAlAretulti; sAteptA? nu se !Jae ; sA deschidA eii insumI bariera? dérlOcata de la lantA e inchisa; sA trecti déel-I aqIa prin

antAindatA fAcu n stanga cati-va paï, apoI apostro-

fandti &Alf top.' barieril, elti innainte, calulA dupAamên doy trecurA prin §amtulù mOlitù mat de multù

se vede servindA de trecèt6re i altorti intar4ietI. Apolinainti prin unii qirti qtirbitù de crAciune broscAete culei de aura pre uL.. baratce care fAcéti contrastù pi-pAith cu magasinulA ce se ridica mAretù alAturea cu din-sele.

DupA o alta jumAtate de &A de petrecere a uliteI Fe-restegiel, cAlAretulti i calulA, acelad'asupra acestuia, se

265

oprir n co1uhù crucel forma% de 4 uliV. diferite, ling&vechiubù liar& eh. lulPetrea Bac,a1u, cAruia nu de multti,cate-va bgnci tapisate cu adamascg, atrasil tithaapomposa de Okla! dup& ce cate-va minute stAtu indecisfi6re-cum de calea ce trebuia s'o apuce, s'apropi6, de untifelinaril, a chruia 1umin murindl se mal lupta cu um-brele, ca omulti In agonig cu mórtea, sc6s6., o 11466, dinbuzunarulti burnuzulut negru ce-hl fnvèlia, i ceti preea o scris6re aruncaa cu carlige de cele ruginite. De laPetrea Bacalti inaint5, prin mahalaoa Calicimef. Apoic6,1Arqulti tl repusit hitrtia la locil i inturnandti capulti

spre u14a ce duce la casele din care astA-4I serespandesce lumina spirituall, Academia, indemna

iée galopuiti.In fine veunti pAtrarti de 6rA apol, eltildté puternieti

la o pórtA uria§6, din mahalaoa calicimel, boith. cu chi-navariti; o femee i deschide i elù intreba décA,doctorti X e a cash.

Dup5, respunsulù femed, elti Içi leg5, caluuù dupg,póra, femeea apoI lit introduce intr'o odae ce servia cade ante-cameA, i care era luminatA numal de o slabAcandelA pus6, pro principiulii sobeI, apol femeea

singurti, preste cate-va minute i vestea cg, d. doc-torti d6rme i nu-lb. 'Ate trezi.Dér cuconultise trudesce cu m6rtea, trezesce-lti, m rogti, cjicé necu-noscutulti, carde nu era altulti decat mitt ten6rti boer.5,-naqti cu mosia vecina de a lul GorjAnil1, i carde In.-scil4abl de bóla grabnicti In care aluse acela, se Ape-,clisA. la d'énsulù i acole primise ostenéla de a aducetocma de la IaqI, pre doctorubl la tare-lti vedemll

Sá fi6, d-luI cuconulii Gorjani16, AnAtosti, gise fe-meea ricanandti, dér eti nu potti trezi pre d-nubl doc-toe]. . . .

Dér Intre aceste o vóce grósg, i resunAtóre strigL demal multe orI : Sevastio ! Sevastio !

tcA, kg, d-nule, AspunsA, femeea intrerum-péndu-0 vorba Inceputl eu tén6ru1ii boeanaqii.

266

doctorubl!... fAcu i acesta; insfarvitd Spuned. doctorti c vréti sa-1 vorbescO..Cine-I cu tine acolo,Sevastio ? intreba doctorulA, intrandO in camera, in mo-mentulti calad acésta se pregatia sa intre prin uva futre-deschisa din drépta, de unde se aucjisti, vócea.

Eü, d-le doctorA, pitarulti Costea Ferenescu, clisecalaretulg.

Ce poftesci d-ta ?W rogil d-le, s fig buni sa veniti degraba pan6,

la movia P.... unde vorniculti Gorjanill e bolnavil dem6rte! , o. fig buni, d-le doctora.

Da ce are?Da sciù" eu, d.-nule, ce are? s'o imbolnAvitti a sérg,

pre la vr'o patru óre de nópte, l'acumtiL'a fi lovin damblaoa.

d-le? de aceea te rugAnati sá mer-gep sl-111 vedeti.

Departe-i de aice ?In Iinutula Romanului.In tinutulti Romanului?Avia.In Iinutulti Romanului! .. nu potti, amti mane de

diminé0 consultil la d. C.. la d. V... trebue...Dér v6rogti, d-le . fity buni e bolnavù tare... vi..Cu neputinta, cu Orere de rètí! . .

, Dér, d-nule...De prisosA chiara sti, vi mal mergù ; ti-o spunti c'are

dambla.Dérà.

ca e unù omti scurtd i grosti in gattl, untiomü plecatil la bólele.. .

Insa, d-nule, eù peMu timpulht i elilt póte acummóre.

AI cuventti, M'A! se póte sa fi6, murindti, cacidamblaoa

neisprAvindti cuvêntulti citscti, ara de stapanire

267

se duse de se facu nevèclutil pre unde venise, fac'énddserand &meet urmeze.

lar calétoruld, rumend de ciuda e§i, î1 deslega§i se indruma rapede spre ulita mare, imprecandd predoctoruld, carele, cu vr'o eV va anl mai in urma, pro&ad venise abié in érä, alerga la orl-ce timpti §i la bo-gatd §i la saraed, éra acuma pentru cä avé cal §i faet6ne

unti nume destuld de poporand, facémarafeturI chiardca sá mérga-pre la ceI bogaV, nu mal 4ieemü nimicadespre dispretuld ce avé pentru cel Barad! .

Cu t6te aceste, in dimin4a 4ilei urmat6re, pre la prIn-cji§ord, o caruO, de po§ta trasa de patru marOge inha-mate eu funiI, se opri la 'Arta curtel de la mo§ia vorni-euhil Gorjanila. Dou6 pers6ne se pogorIra din ea. Inuna Invaita, in burzunuld sat negru, se cunoscea

carele In n6ptea trecuta cauta doctord la Ia§1.Pe aice, d-le doctord, 'facu acesta indreptându-se

cu pall marl spre searile cerdaculul §i scrutandl dinoehl pre vre-und domestied, ins& niel pre unuld nu v64u.In aceld, minutii se deschisa o u§a i prin ea o rafalit deeuvinte intonate misteriosù de und preotd, lovi ure-chile calaretulul, care se opri pre iced.

S'a finitd! a muritd, clice eld inturnându-se catredoctoruld, cad in fapta acesta era unuld. i éta, cum ea-laretuld isbutise alt./ aduce.

Dupa ce in de§ertti batuse pre la portile i u§ile a vr'opatru doctog ale carora nume i era mal eunoseute, seIntelni mal In spre cliutt, in coltuld uli01 Santa Vinerl,cu und vechid amied a-111W/, aruia spunêndu-I nevoia sa,acesta se insareina de a-ld duce sa-1 arète locuinta doe-torulul Silveseu séti dupg, uniI Silvio, spuindu-I cá ace-sta e pré cu inima §i pré eseep-tionard prin bunètatea §icre§tinatatea lul, ca sä refuze ajutoruld ce póte da, nuunul boerti bogatil ca vorniculd. Gorjanila, déra i s6ra-eubil eeluI mal mizerd.

In adev6rd, doctoruld Silveseu, romand de natiuneera unuld din ed mal omeno§1 doetorl., i potil (Tice din

268

eel maI saracI. Nu erati banil elulù serviciiloril ce facea,clel de cate orl nu l'aù végutil amicil lul, audit preFang& reteta s6racului i v6duveIpanh Ili ultima para ceavé,ca sg, péta ajuta nefericirea! Oái grad nu aù bineeuvêntata in momentulA de necazü pre bine facètoruldlortt, pre doctorulti Silvescu....

§i ce e mal multti, elú era unit doctorti a ettruia qciintArivaliza ell a tuturorb din capitala néstra. Sufletele buneins& gi talentele marl de a purerea ait fostit rèti v64ute,séti pentru ct nu-su Intelese de cel lipsip de ele, séb dingelosie. Doctorulti Silvescu, MO, antélti doctor& era malneblgatit in gm/ de clasa cea mare .. . pentru el orl&ad venia vr'unulb din el la d'énsulù i elt era gata dea merge la vre-unui s6racti, elti nu puté fi induplecattidi lase graculA pre mal de apoI i sá mérgl la celb bo-gag, de la care puté c4tiga ceva! . . DA nu era iubittide eel-I-alp colegI pentru-ca elti in curatia inimei lulspuné orl i cul slabiciunile §*1 téte neperfectiuniletil lul. .. In o singura dug, din locuitoril Imilort., nu-mele 1111 era mal cunoseutti, dér acést5, era clasa ceasörac i de aceea i Silvescu era departe de a se puténum6ra intre ceI bogap.

Trasfiturl indestulit de regulate, unÙ eoloritti curattipatina cam& panda, o frunte nalta, deschisl §i brasdatade umbrele a catorti-va incretituri, urmarI d'ale medi-tare, unit nasú greceseti, ochl marl negri purtandù ne-contenitù sigilulti observatiund, p6rulti blondil, in tim-pulù verd cu totulb scurtatti, unti surist de amaracompAtimire pre ve§tedele lui buze, capuli1 naltti, taliamizlociA, imbrlcatti de ordinard inteunti feltide paltonbde postavil putinti mal bunji decal celt proPtti, éca fi-siculb doctorulul Silvio. N'afpl fi indrlsnitti sti, intrerum-pit irulù istoriel néstre, ea sti, fact portretulit lul, dé-ea clii n'ard fi unulti din personagele principale, chiarbuml ltù erot.

Doctorulti i chl6retulti intrarl maI intélti din prispl.bate° Bala de antretti, in care dadéb douè utif llturale

269

una in fundA.Ferenescu deschisA ea mima palpitândAup din drépta i doctorulli i urmA.

In aceea§I odaiA in care cu cate-va 4ile maI inainteVorniculA GorjAnilà poruncisA, vètafulul sá sc6tA cu orI-ce mizl6ce de la Vasile galbenula cuconalulul Tache,jAcea intinsti pre o mésá imbrAcat6, in albü, cu capuldspre rAsAritt, féta vésnAtA çi rece, mânile diqirate i stein-gendti o cruce de cér& la peptii, taù acelali vornicilGorjanila, mortil de apoplecsiti in n6ptea trecuta. Unüpreotü bètranti murmura in tonuhl consacratti morteI, lacapula luI, unde-I ardé toégulti, evangelia cea frum6sAa fiiulul celuI curvarti!

Ferenescu ftLandti cruce i slrutandit ic6na de presmnulù mortulul qtérs5, o lacrima ce deborda din ochilBM, nu din nemângiiere perdusA, cip6te pentru prima &A in viata sa, el o 4i, o 6ra, o minutftp6te mal pre urm6,, i elli ard puté fi ala, deqiratti, rece,respingêtord, cum vedé pre cuconulg Gorjanila care cu12 óre d'abia mal inainte, cu nepttsare chinuia prin. v6-tafil i se inceica sá iée panA i viéta lui Vasile.

CAt pentru doctorri, chi r6masg, la cati-va pall de nagitmortd, dup5, ce-111 contempl cu Barge rece clte-va mi-nute, 16.81 pAtulése.1 buzele, obicinuitultii swig' a,-mart' ; unti cretil se formA pre nalta luI &ante.

D6mne, tu numal scil ce e °multi! 4isg, apoI fl-eandll din capti semnii lul Ferenescu, sá iés5, cu densuhl,ambiI intrara in stanga.

Odaea era vastà i mal de§érta de mobile, o multimede pers6nestraine, séti rude d'ale mortulul séúVecinlproprietarl de moqil, inconjurati pre cuc6na vornicésAcare, legatfi la capti cu unit tulpanti negru i imbritcatA,In lips5, de alta rochid, mai de dolii, in una de satintinegru, stiité inteunticoltii au divanuld cu ochil

suspinandil in restimpurI, unil Iterga. in MO el o la-crim6, falqa, altif II compunétí o fét& tristá. Rudele isto-risiati celorti mal strAinl ce °mil au lul D-4ed era repo-

ceI-l-altI dicéVf: D-dea erte; i cu t6te ace-

270

steunuld singuril dintre togacestt plangetort nu era carevorbesca dupa ceea ce crede in sufletulú seA.O singura persóna numat dintre tog acestl curtezantmortei, retrasa la o ferestra ce dade in gradint, se pare

cu totulti dedata la alte cugetart deck la banalitag; sin-gurù necunoscutubl acesta cu talla mandra, curubl carunta in contrasta strigatorti cu tinerqa ce se de-.semna pre poetica lui fetal singurg numat all nu cercastrebata pana la cucóna, ea sa-i arunce, ea ce1-1-alg,cuventa seell de manglere, unti euventil cu care O. searete numai et, ea n'a lipsitti, ca n'a uitat'o in givanecazurilorti.. Cand Ferenescu intrá, urmatti de doctorti,t6te privirile se interserit spre 110 ; cet cunoscéa seapropiarása-111 intempine, ilt inturnara privirileasupra doctorulut, care dupa, ce esamina t6t6, odaia

visitatorit, cuo ochire, de odata, cu cea mat mare ori-ginalitate se inainta spre necunoseutubl, carele nu con-tenia d'all atinti meditativit set ocht in gradina ; elti seopri Q secunda, ca la vr'o dot past de la densulA, ii malprivi g'apot gise in destula de tare ea 0, pet& fi augittide tog eel de MO, care-la urmariati cu ()chit.

Da, nu meInehù L. tu eqtl, tu dragulti mci Stelo!La acestil nume necunoseutt tresari, ca cine-va care setrezesce din uml visa greii.

A! facu acela, aruncandu-se in bra4ele doctorulut..tu, amice ! .

Tu aice? gise doctorulul tragêndu-lti Una ferestra..der& ell te sciamb. la Constantinopole.

Aia, respunsii Stelo, der ea ! ... ea amice m'arechiamatti, ea me iubesce!

Cum? Lorena te-a rechiamatil ?... ea te iubesce!Ah! Stelo, ve4I tu cat estt de fericitti?

AO, amice, aunt fericiat ! pre fericitti! Cand On-desed ca preste cate-va 6re ami sa fill la piciórele el,

nu-sti departe de densa decat vr'o cate-va poste,sea tu, make, ca m topescti de nerab dare ? Adinióre, panaa nu veril tu ingreuiatü de ipocrisiile, de mapele adu-

?

271

natilorù Astorti de aice, cInd ELI sci tu ce visurl mándreamti facutti et. lingA, feréstra asta !.. Dér tu! ... tu amice,evtl 6re mal fericitti.?

Fericitd 7 . . Da, Stelo, clt se p6te .

Mt se póte, clicI tu 7.. insA eti nu potil crede: ve41tu, tonulfi cu care did acésta, surisulti celii amarti ceamorulti t6t1 nefericitti a intipAritti. pre buzele tee,iml spurn), a mò invelI . ..Avla-1, grmane amice, di Ro-salia nu te iubesce? . . O! nu te infi2ra, te rogti Silvio,dAmImAna ta.,. tu scil cAnumaI uml. amicti e aceld carepóte sb,-tl vorb6scAca mine... Amorulti WI' propriti n'arede cine BA se rovésa, aice... AvIa, amice, a ea totii nu teiub esce ?

Dér ell vi eti n'o mal iubescti Stelo, et. n'o *laiubescri acuma... N'o maliubesci? (lid tu copile. Tuca totl, ala, totl 6menii orl cat de marI se asémanAIn puntulA acesta: vi eti, suatù acuma clte-va s6ptti,-mánl, cfind fuseserml alungattí de densa, esilatti la Con-stantinopole, vi et. 4ic6mti.: n'o mal iubescii; (Ur minti-amt. Silvio : "mg cuvAnta, o ochitua, o suvenire de otrAsAturA, din ingerescele trasAturI ale LorenteI, iml in-ferbanta sIngele, iml aprindea mintea.. Da, Silvio, min-tiamti, cánd clicémil cb, n'o iubescii: ea n'avu nevoiA casl ml dovedéscá acésta, declt de vr'o dou6 trel cuvinte:Vino Stelo, cad nu maI potti fi fArA, de tine", vi.. étb,n26-stiSilvio; giva vi nóptea amti cAlètoritil., vi numaI m6rteade care am data in trecerea mea pre aid, m'a ovritii...numaI cererea Vornicesel vi póte a umanitetteI, a pu-tutti sti-ml intarclil fericirea... Tu vedI bine cA-ml min-faint. and iml 4ic6mti c5, n'o mal iubescA.., AvIa Sil-vio, tie itI place a te invela, 4icêndti cg, n'o iubescI... Ala,tat' omul4 card perde iluziunile fide cele mal frum6se,&I vrea sii trtgAdu6sca pang, vi suvenirea lorù, pánä vi e-sistinta loril trecutii,...

Intre aceste, Ferenescu prin istorisirea cfilEtorid sélecAtre cei de f6t6,, atrAsese in parte-I tóte privirile; clndll

272

insä ar0,1 pre Silvio i pronuntä, meseria Mt de doctord,Silvio auclindu-0 numele int6rse räpede capuld spre

S5 mergemd impreunä la Iaql, cjise elit, cätre Stelo.Apol amêndoi se amestecarä prin mulOme, Silvio ca samérgä, sä salute pre Vornicésa, Stelo ca sä se in läturede la privirile adunaOlorti.

SE POTE O INIMA BUNA ORI CAT DE SERACA.

Dupä ce intêea lopatä de t6rinii, fu aruncatä, asupraVorniculul Gorjänilä, tog. 6spqiI. se inturnarä, la

curte, unde Doctorulü se silia s'aducA in sine pre Vor-nicésa, care leqinase In momentuld când pre41 intonadreposatulul vednica pomenire. Cu tog, in grupe de,eate3 sa 4, se puserä sä, se dispute asupra averd r6masäde la reposatuld : unja i dad6 some neau4ite, alp, pre-supunea cri, nu p6te avé mulg bani gata, fiä-care duplinteresuld BM, BM, se face judec6toruld séti advocatuldVornicesd. Ba unele din rude pretindad chiard cä Drep-tatea i va numi epitropl asupra averd ce se cuvineuniculul sèd fid, Id Tache; nu era unuld dintre tog a-

carl se inarmad de titluld celd Audi de amicd,unuld nu era, (licit, carde sä fiä fostü gandindd la dure-rea familiel, carde sä, fi compittimindd cu dinsal

LI& intre aceste, Vornicesa se degteptä; la cea bathsuspinare a sa, tosi adunatil, carl o secundit tad nainte,

deläsarä, o reimprejurarti, wail o incuragiad cu vorbedestult de neghióbe, a101 fäcéd complimente lul Silviolauandil ingrijirile . . .

Pre când aceste se petrecég lingä Vornicesa, in ca-mera din funduld säld cuconaluld Tache cu amendou6mânile indopa de pre o tipsiä, mare rémAq4a, a nisce co-livä adush de la Bisericl ; iard Rugä o ferestruicA micadin &nat., pre o mésä mica de lemnd diliratuld v6tafilfad socot616, de chieltuelile inmormantitrel. La fiä-care

273

articulti ce trece la isvodti,unti suristi de satisfacere sbu-ra de pre buzele sale ve perfigil 861 ochl.

Card cuconalulti nu mal putu manca, se stérse prela gura cu basmaoa si trecu In odaial unde erati 6spe-tiI. InfAtisarea luI dinaintea Vornicesei fu causa unuldurerosti tipetti ce ea slobogi, deschigêndti bratele, ea

priméscA S'o dust. bAbAcuta! 4ise ea, plangendi,ipre grumazil lul, ah! s'o

In momentulti acesta up, se deschise incetisorti, cune-indrAsnire. Unti onati imbrAcatti bite() giubea rupth,cu féta albastrk Cu unti cercelutA la urechia stangh,stAtu cu umilinth lingl ua prin care intrase. Totl laintrarea lui ti intorse privirile asupra Bulubasel, dércu totil lit socotirA pré nevrednicil de esamenultieAci indatA apoi fig-care se intérse in altA parte... Bu-lubasa stAté acum de vr'o cinel minute asteptanda sAintrebatti de cineva, nime bAga in sémA, afarl dedoctorulA Silvio si de Stelo, cariI retrasl tottl la feneas-tra unde se recunoscuserA cu cate-va Ve in urml, studi-ail, cu talentulii kill de cunoseòtori de 6menl, ce mairaja, din trAsgturile fetei lui.

Atuncl intrA v'étafulii, cAruia Buluba§a i fàcu locAdandu-se Iii lAturl. Acesta intrandA lu na6surl u pri-virea de vr'o cate-va ori, apoi lA intrebA cu unit glasÙaspru i despoticti ce vré?

Mi-e bolnavA copilita, cue6ne, r6spunse bulubaqaCu und accentil rugAtoril.

AfarA, ciórA, i clise vaafula, cujumètate de glasii,clAtinandA din capt i ineretind.u-s1 fruntea, afarA !.. Acuti-al gAsitit sA vil, dud e atata susgrare in casA....

Ce vrei, dragulA meti, 4ise atunci doctoruld, earelenu perduse niel o literl din, vorba spune-ml i mie.

D-v6strA, cueóne?Dér, nu te teme a spune, adausA a (lice Silvio, apu-

eandu-1 négra i inAsprita luI manA. Bietulti tiganA se cer-cA a se trage indArAptA, clértt Silvio i-o tinu strinsA. V6-

ls.

274

tafulti Cu unit surisil de dispretti privia pre doctorti, dérnu Indrasni sä 4ica nimica.

Spune, dragulti melt, gise iarall Silvio, alIa-I caca ti-eAqIa-I, cuc6ne.. mi-e bolnava biata Anita, copila mea

bolnava de totil rèti, dise Bulubala, ineuragiatal cu de-savarqire de tonubl cehl dulce §i de nemandria, ce pen-tru inteea 6ra In viata sa vedé la o pers6na ImbracataIn surtudi i pantalonI negri.,

liai cu mine, (Ilse doctorulti, tritendil dupft sinepre Buluba§a qi din capti indemnandti pre Stelo sä i ur-meze.

Tustrel Ora, vètafulti elating din capti Inteumlamenintatoril, pre candil unil din ceI ce audisera vorbabuluba§eI i vèclusera pre doctoril egindh i stringéil gu-rita modti destula de dispretuitoril.

XIV.

LA PADURARIU - DOCTORULU SARAC1LORU.

Sti, lasamit uml momenta adunarea ipocriçilorù, i bi-ne-voitorulti cetitoriti sa-mI dea mana, ea intovit-ralesca pre o cararu§a, ce duce spre padure. Acum

parlézulti i sa apucamil In spre drépta.Curandil vomit ajunge la bordeialubl ce a inceputA a

se ititi printre negril arborl, i In care scumpublcompanionil péte a recunoscutti bordeiubl b6tranululpadurarii. Tata-ne acum totü acolo, unde cu cate-va (Piemal nainte, o fetita mandrii, Raluta mangaia pre uniibaétti nefericitil, pre sérmanu Vasile; insa asta dét ni-menl nu-I prin préjma bordeiulul, nu mal suntemti in-tampinat.1 de fetita cea bruneta, de lacrimiéra codru-lul. O Were Infiorat6re se Intinde imprejurti, niclunti cane nu vestesce ca loculit acesta aril fi locuitil de6menl. Cu t6te aceste uqla bordeiulul e deschisa nimenlnu-I in climaruta b6tranuluI, déralucrurile din ea sunt In

275

neregulA, tAcerea locuesce acestù adapostii p&mantesctialtitaranulul. DérA, nu! cetitorule, ne ; n'au-gill tu unil gem6tÙ prelungitti, unit suspinti?

vine din fundti, de la camera Ralutel. . . Sã in-trAmll inlAuntru, Mel in calitatea mea de spiritù ne vomitderoba amendoI de la vederea orl cul.

Ea-1! ... Raluta, cu capulti in manl rAffimate pre ge-nuchl, pre lavita de ling& hornti, douèrandurI de lacrimIbritoditnelú féa sa schimbatA, cositele eI cele volupt6sedespletite mal tóte i c6.46nd in neregulA pre grumagils61.... ea plange ast-felti plangêndtt nu e Angertimal fermeatora deeatti t6rAncuta ce neblgat& in sénakfiica lAtranulul Odurara! AscultA, iubite cetitoruleea se tanguesce ; vecji tu, in sinula acestù de t6ranl, e oinimA, care-I egalA ortt arel mime de

AftIa, o maid, feciórA, (pee ea aruncandull oehl spreiconita de la capAtaiubl s611, pre tine deapururea te amrugatti, çie, mamá spusti tóte necazurile meletu-ml spun& in visti vrointele téle Alett! ti-aduel tuaminte de lacrimile ce amt." plinsit nu demultti, and nuself.' ce dord ml ardea par'eA inima ? tu, totti. tu nu mi-alspusA fate° n6pte iubeseti... tid astii,41! . aleti!..lacrimile o inecit.

Tu suspinl, tu plangl RalutA!.. de abia de 15 orIal pusÙ litcrimi6re nouè in cositele téle i lumea, lumeadeseeptiunilortl, nu te a crutatti! b6rea cea contagi6s4 adurerilord, la 15 anl a veltejitù rozele acele ale ctirorarAdAcinl Bunt in inimá Raluta plange, Mel iubesce,l'unti foot misteriosti o arde çi nu-1 lucesce niel o stelitde operantii in inima sa, totulti i apune cil, Basile nu vafi alit el, citcl curanchl i p6te elti nu va mal fi curIndci Raluta va trebui cá cerce a intiduli tott ce-I mal sAntil,mal nemuritortl:amorulit amoruhl de la 15 ani,amorulti care numal ()data 4ic5 cine ce va vr6,numalodatit vine in cea mal lung& cu t6te acestea tuestl fericit6, Ralutti, ad in n6ptea ta, in viéta ta viitóre,ehiarti cftndù unti altulii te va strange pe sinuht s611, tu

276

vei fi mangaiat5, cltel suvenirea amoruluI tti va fi pre-zentà ; Ian vel plange, ciicI In visuhl §i sufletuhl tèti veivede pre Vasile, In orl-ce chipü, In orl-ce Here drAgAla§5,..§ivel a§tepta! Ah !c4i aicea sunt §i de acestg, feri-cire, cate Rush nu sunt suflate de ventii in locti sh' sta-bat6, la mima vre unel fiintI iubite

Dér6, pe candit lacrimele fetitel sceser6, din inima mea§'a cetitorulul cate-va cugetitrI, umti omit imbrAcatti Inhaine de slujitoril se opri la u§a bordeiuluI, intrIt In a-untru, striga pro pildurarti. La acestiiglasti fetita tresari §isculanduse eqi intru intimpinarea slujitorulut

Unde'I tittucit-téti ? i clice acesta, cu unti accentiicare {lieu sit devinii, §i maI palidit biata

E in satti, la vorniculti, respunse ea tremurandulIcuvintele.

spuI, candit o veni, di mane sti, vinA la orandA,sl-§I ja ce-I trebue de drumti randuitti sit ductibutucIde pavele la Ia§I.

La Ia§I ? fitcu Raluta, sprijinindu-se de u§orulti cA-mgreI sale, simtia taindu-i-se picierele . . Wei, ellcu cine amü sit rèmanii ?

El! §i ce am eil de acolo? rèmaY, draga mea, cucine-I vrea

DérA!...Au4itu-m'aI?.. BA nu ra6 fad sit mal vinti odatA,

c'apoI...§inemantuindhamenintarealftirti, mal mult6, ee-remoniiti, slujitorulti, carele deprinsese asemeneamanierAde la privighatoruhl, pro lingg, carele era TanduitA, e§idin bordeiti §i querandti o hor6, vechiA, se indrumti, erg, prounde venise, pre candii féta, Incremenit6, de o asemeneane alteptat6, vizitit, cu ochiI uscatI §i pironitl, nu putélega in mintea sa niel done idel succesive, nu putedea semil, de cele ce se urma n inima sa.Alla,fticil eadup5, cate-va minute, sculandu-se cu putere, aIa, voidmerge la &insult'', hi void ruga In genunchl, i voiti sit-ruta manele, ca sil, qicA Vorniculul sit trimit6, pre altulaIn locula tateI...

277

peste cate-va secunde inchide u§a timid borde-iuluI, pune checa cea de lemnii sub stré§ing, i rapedese face nevNuta prin cargruqa satuluI.

Wit intre aceste Silvio qi Stelo, conduqi de buluba§atrecura printre maI multe bordee, nisce mo§iróie o-menescI, i printre cate-va corturI rupte §i. intrara dupa,buluba§a inteunulii din aceste moF,Iir6e alú nenorocird.

Acolo erati in locuinta bulubari. Elti nut mal locuiaIn cortit ca cu veo sòptamana in urma, ci in pamêntii,dupa obiceiulti ce ail aceltl fit' ai aerului in timpii deérna.

Silvio §i Stelo intrara, ijicü, dupa tiganii in bordeiit Cemiseria, strigara amêndol maI de o data, r6m6,-nêndit ca inmarmuritl linga u§Pi., pre cand bulubaqa seinaintase spre o lavita, din fundti, unde, intinsa pro cate-va rufe, jac6 o féta, ca de vr'o 12 ani, cu f4a bugeda,destulti de alba, mal de tottt góla, acoperit& abia cu ocatrina rumpta ferfenita.

In drépta,la captulùlavieï, cate-va vrascurl, sub untthornit de nuele Efate, lasati o caldura neinsemnata i opara roliaticit, care in loculii acestii intunecosti, luminatitnumal prin o biata ferestruica de hartia, jucandu-se preféta bolnavel, care cerca sti, se scóle insii care nu isbuti decat de all rezima pre maul capulti seit incadratit inbucle negre i legate cu cordele rosil i albastre, formatablonulii celit mal frumostt ce mana de pictorit sà sefi.a cercatti vr'o data a depige.

Ah! clise Stelo catre Silvio, dupa cate-va minute;ah ! amice! cat WI tu de fericitil, ca pop:, celù putin prinsciinta ta, a aduce manglere in inimele celoritt nefericip.ca ace§tia! Silvio, cand al sci tu, cat te iubescil asta4I7

Tu vecll bine, Stelo, cá déca tu al amorulii.care te face fericitù i et mi-am pro alit mat. Apoltragendit de mama pre Stelo, duplt dênsulù, spre bolnava,Ur& mal apoi Stelo, óre numal doctorulit p6te mangaiapre bolnavg? óre unit cuvêntti, unit suspinii o lacrimavérsata de impreuna cu celii nefericitt, nu mangae mal

278

multa deelta totl banil §i ajutorurile ce boga01 arli pu-te sa, le deal A§Ia, o! a§la, Stelo !

Écat-o cucóne, 4ise atuncl bulubala apropiindu-secu sfiala de Silvio, écht-o.

i doctorulti se apropia de MO, ; privi cu o-chil 86,1 de frigurI, i cu t6t6, infierbintéla ce o sfalia nuputu séll nicl gandi sá oprhea, o hohotire slaba, esami-nndù doctorulul.... Ea nu v&juse niel odata de-lenOturl de aceste.

Ride, par'ca ride? esclama tatti-s6ti, apropiindu-serapede de fiica sa.

Féta-lti privi, apoI cu una gesta din cal:ill gicendu-I:uite, tatuca, araa, palaria de pre capulti doetorulul, §ilásä iara§I micuhù suristi.

A! cuc6ne, D-slea sa-tI erte pacatele, dise elti.Ruda cu unii ilica rupta piciórele feteI, de pre care equseeu:totuhl catrina, uite, numaI cat aI intrata in bordeia-I e mal bine.

Niel Silvio cai indiferenta asta, déta nu putu stapaniuna surisa fuga pana la ochl, ineleg6ndti, care eraobiectulti ce provocase risula nevinovatel copile Catpentru Stelo , elii era pré simtitorii ca sa impediceo lacrima ce navalia din ochil 861; cu capula plecata ,unii cre0 pre poetica sa frunte, eilt uitase qi pre doctora

póte pana, §i. pre Lorena.. Ela nu gandia decat lagrozavia lumeI, la impetrirea und patrime a omenirelpentru totl mima poetulul, ca de multe orlalta, déta, era brasdata, durerosa de ideile cele mal triste.

Insa, Silvio, se apropiase de bolnava copila, i apucasemana, ca esamineze pulsula... Ea se lasa fara im-potrivire, déra afia, subiectu noa de Asti in barba cm ori-ginala a doctoruluI.

De multa escl bolnavit, dragutit, o intreba, Silvio.Féta lii privi, privi apol pre tata-s6a §i incepu a ride.

De multti e bolnava ? intrebit, pre tatala fetel.De treI ile numaI.Si ce o dóre?

279

Ce te d6re, AnittL? intrebg, bulubala pre copill.Ea-lti privi ca cine-va care nu Intelege intrebarea.

Ce te cl6re, drAgutA? adaose qi Silvio, vècjendti cg,ea nu-I intelege.

Anita ill int6rsA ochil de la tatA la doctorti li nu res-punse.

Silvio vèclu a ea era in inferbintélA qi cA avé fri-gurl.

SA pul pre femeea d-tale sA-I férbA nisce buruen1care 0-01 da eh la curte 0 BA-1 dea sg, bea de trel orIpre cli.

Biata Nastasia, cjise tiganuld, inAduqindd un sus-pinti... Femeea mea, cuc6ne, ea de multd nu mal. este.

Uite, Stelo, cjise doctorultt cAutandti cu ochil preamiculd BM, care fArl BA vrea se trAsese la ferestruickunde tArA sg, p6tA vedé ceva prin ea se pArés, a ochil sèlzAresctit din afarA ceva. Elf' medita.Uite, Stelo, cevré shclicA viata n6strA! aunt bogatl, earl ail banl, palaturI,servitorl, §i D-cjeti i crutA ; aicea, o lavitg, §i pAmêntulticeld vartosd sunt paturile, pAretI umeql de lutd in loctide tapetAril li covbre, lipsa §i miseria in locil de avutifli aid o! asta-I crudd! aid, din bratele unel bietecopile, m6rtea TApere fArA de milA pre finta cea malnecesarh el, pre maich-sal...

Pre cand Silvio cu Stelo se siliati sA aducA mangAe-rea in mima bietuld bulubala, &A ce se urma in altAparte.

italuta pornise, dupA cum lcimii, cu gandti BA se ducAsAgAséscA pre tatAlti s6ù in satil; dérA ea d'abia etlise clinpAdure liintalni pre George, unti flAcAti care era argatdla curte. Eld o opri din drumft ca sA-I spunA noutA-tile ce lcia; i spuse di suntti la el boerl mult1 adunatl,cA bucittarulti are a face 12 felurI de bucate, cg, are BAmAnance li eld lucrurl bune de totd §i alte multe nein-semnAtAtI, care limbutulul argatd i veniserA in cap-a. Ceamal insémnatA scire ins4, care atitA curiositatea fetel, fu

280

ela intalnise adinéorea pre Bulubasa cu dol boerl du-c8ndu-se spre bordeiula luI.

i cine erail acel boerI? intreba féta.Una doctora, respunse George ; cela-l-altil nu

saki ce-L. Raluta ridic. uncí degeta la gura, tÏ ficsa,ochiI, mitrindu-I, gandi si preste cate-va secunde untisurisa de speranta se dilata pre obosita sa féta.

Preste clte-va minute, la vr'o (Tece pall de la hordeeiula bulubasel, ranga o fantana cu cumpana, reematade petrele fantaneI, se puté vedé pre féta paclurarulul.In locula surisulul SL, norif une meditatiunI triste in-v81a-a °chi)." i fruntea ei facute pentru penelli ; cu ochiipironitl asupra bordeiulul bulubasel, tresaria de cate orlvêntula sufla i isbia cintura de petre, de cate orl in a-propiere s'auclia vuetula unel us): ce se deschidea ; -Vote

aceste indestula dovedesca ca ea astepta pre cine-va.Ea staté in asemenea puseciune mal de una bra, cand

In fine usabordeiula deschigêndu-se, lash trecere lul Sil-vio, lulStelo i in urma bulubaseI, carele dupa ce cu ca-ciula in maul, necontenita facu catre doctoril gesturileunul °ma ce multamesce, reintra apoI in bordeia.

Asta data Raluta se inainta cu mersa neindrasneta inAprebordeiii, dérit nu facu dol pasl i statu,ne mal avend,aindestula curagia de a se intalni féta in féta cu visita-toril bulubasel.

Uite Silvio, clise Stelo in limba franceza, cand era sittréca pre ling& Raluta, uite ce frum6sit fetita.

Fruntea lul Silvio era incretitA, colturelele buzeloril séleformaa amarula suristl ce noI cun6scerml. La provocarealul Stelo, eh i1 int6rse ochil spre Raluta carl avé ochil ple-catl la pmêntüi cu manele freca o cordea alb astra ce-I a-Varna pre stud de la cositele séle. Silvio sinati una flora fer-binte infotandu-isangele; eu tresari, Stelo care-lit fa demana observa asemenea tresitrire si se opri, vrênda s6,-

oprésca si pre crênsula, macara c eu '. in desertil se si-lia sa degajeze maim sa din a luI Stelo,, ea cine-va care

281

artt don i sl se indepArteze rApede de la vre unù lucruce-111 impresionézA.

Stelo t1 rAdicA iérAF# ochif asupra fetel §i ea in acehltoomentti cAuta féta unuia din el doi.

A! fAcu elü, dupA cate-va minute de studiti, sòr-mane Silvio, intelegti de ce mama ta tremurA, de ce tucercl sA fugi. Ochit el, cate-va trAsAturi de ale acesteIfete aù fosttt de ajunsti ea sl sufie ca vêntulü spuzace rAcea cArbunele ce arde in nefericita ta inimA !S6rmane Silvio, adaose Stelo, stringendu-I mama

ochil in ochil fug6torI ai lul Silvio, tu o iubescIfuck', orl-ce vel dice, tu iubesci pre acea femee,desceptiunelortt tee; a§latu o iubesci cu t6tA indeferintace manifestl.

Ba nu! n'o iubescti ; nu vréit sA gandescit malmultÙ la miseritAti de aste!. D-deti ml-a lAsatg, o simtt,pre lume, alte iubirI, in loculi dereptiunilorti amo-rulul vostru; sórta,adaose eilt, cu unit accenta inlAcrimatd,o! s6rta a vrutil ca BA amt.'. o inimA póte pré debilA, eauitasA sA-ml dea o iniml altil-felti de cum e a ta, Stelo,o inimA care sA nubatA niel odatA, o inimA care BA fi6, numal depositulit lacrirnilorùl'a desceptiunilorti.Stelo, unil 6menl ursig, ca niel odatA sA nu intalnéseA osimpatiA, niel o data o inimA fragedd, sA nu mangae prea sa, ca nid odatA una din acele cositl volupt6se sA nupAtuleze, sA nu §térgA venal cretti de pre fruntea lorti!amorulti e pentru tine, poete; pentru mine, allal pentrumine durerea nu-I pentru mima mea niel o bucuriA,Stelo.

Ingrate ! . . . dér amicitia ! dét amicitia ! Silvio tueral acela care odini6rA fAcél din simtimêntulti acestacor6nA tutulorti simtimintelortt, tu eral acela care ica,cA numai amicitia, numai unit amicti sincerti e totti ceD.dett puté da, déc6, arti avé vr'o datA subieetti easA te r6splAtéseA §i 6re eti, Silvio, nu suntii pentrutine unit a§l'a amid" ?

AI cuvêntil, Stelo, sunt un ingratti, o scit, cad, cand celti

282

putinil tu evtl acolea, and tu-mi til mâna in a ta, andaudil vócea ta cea Angerescill arti trebui sit uitti tóte; avlaamice, cii icémù aceste pre and file& ochil mel nu ju-caserA in alte lacriml deat a le comp&timirei vi ale unelamicitil, cii sustinémil c amorulil e acea bevia de sit-p unit, coloratii asIa de mandru de ragele sóreluI, dér care-Iavla de fragetd,.... Der, iart&-me, amice, de cAnd colea, inpeptd, am4 comprimatil nisce bAtAI grevite, nisce bAtAIde a le poetulul, de atuncI, ve41 tu Stelo, sunt momenteand capulii mi se inf6a, când ochil mi se pAinjinescd,and rana-ml tremur& i sfingele-ml.clocbtesce.. atunclo! atund suntü nebunii, nu rig ce cjictl..

Amice!.. intrerups& Stelo, vtergendil o lacrim& decomptitiraire, citci simia érAvl mana luI tremurfindd45,rise ochil strèlucindd ea de frigurI .

Stelo apol facu ungpasti trAgenda machinalicesce dup&densubl pre Silvio, dér intoreendull ochil ér& spreRaluta se opri fitra de voig, : ea era in o pusltiune avIa derugAt6re, ochil sèl erat alb, de espresivl, incat Stelo nuputu s& se stApanéscl de a nu se apropié de densa.

Ce vrel &AMA, o intreb& elg cu blândetl.Ah! cuc6ne, nu indrAsniamll s& v6 vorbesed

BAdica Vasile e tare bolnava Dómne! and atl vréeft venitl d-v., vedetI, dise féta incuragiat& de vorba

cea dulce a poetuluI.En vin& inc6ce Silvio, 4ise Stelo, cAtre amicubú sea,

care remAsese nemivcatti in loculii unde-lti lAsase oetulti.Silvio se smuls& avIa, dicendit de la locti gi se apropa

de Stelo.-D-luf e doctorti, drtigutl, gise acesta c&tre Raluta,

spune-I d-le.Ce poftesci dragA? o intrebl doctoruld, silindu se

a-VI birui impresiunea ce fAcuse asupra suvenireI untilamorn neimpitrtAlitd, nefericitti, ce avusese.

Féta cerc& s6, respunda, ins& ast& dat& nu putu : se-vera fisonomiii, a doctoruluI o fAcu numaf sit rovéscA.

28S

Ea privi 6110 pre Stelo, carele respunsepentru densa, eftVasile-1 bolnavd.

Sd mergemti sd,-lii vedemii, 4ise Silvio qi pled,. Insd,Stelo in rumenéla copilel ceti lucrurl ce Silvio era de-parte da a presupune.

Vasile 0-1 frate? o Intreba eld cu blande0, mer-gendii aldturea cu densa.

Féta se ro§i pan& In verfuld unghiilord.Stelo se incredintfi cu desevelire in presupunerea sa;

unti surisü sburd de pre buzele poetuluI pre acele a lefetei, care-ld oprise in sbord in momentuld cand ea privipre Stelo.

Silvio era &Nil ginditorti.

XV.

CLACA.

In (Tim aceea era mare milcare in satti, femeile illgitta ltergare albe, fetele inqira-d mArgele pentru salbe,fidcitilsmulgéd cope pduniloril preotulul, ski fddii alitverild marchitanulul, cumpArând cordele pentru pad,rilqi nasturl pentru curea, numaI bitrbaIiI &Ad II mal citu-tad de trébit.

§iscitl de ce asemenea gltirl? Bunt sigurti a n'atl putegbici a de sera avea sA flit clacd, §ii jocd la Badea pas-niculd.

Sperezd a cetitoruld meti n'are nevoid, si'l spund cevrea BA (lied o dud, acestd frumosù obiceid, frumosii lidupd, legea luI Hristosd, când se urmézd, numaI intreteranl, ddardnittorti, abuzivú, and teranil lit tind pen-tru folosuld stdpgailord.. In adeverfi, nu sciti care m'ardpute face ad, credit cd e bine, ca Oranuld sd, mal pérddvremea lucrândd la cldcile stdpásnilor, dupd ce le lucrézdadta boerescd? li érA91 care e acela care sá nu véd& olege de a le societAel cre§tinerl viit6re, când unil lu-crézit pentru altil : &and unuld din sAtenl e bolnavd, deed,

284

cel-l-alt1 nu i-ard culege popugoil de pe câmpfir óre ceard puté sa faca ? . . Legea-I buna, déra abuzurile elsunt rele.

Pe cOnd aseminea millcari se urráad pe la casutele sa-tenilord, In capëtuld satulul, opus:1 curtel, lOnga un:1 feldde coliba de nuele, risipita, ce servisa, de jithria, i faceaféta, une carcime ce se ridica alaturea pe und cerdactimare atlegatti pe garliciti de pivnita, era:1 veo 15 satenI,unii cu cande de vinti dinainte, pe und felkt de lavite ceservia de mésa, alta pufaindd luléoa, pe cAnd unuld d'ineI, razimatti in picióre, cu capuld de o col6na d'ale cer-daculul, in§ira pe balustradit graunte de populoid Cu oseriositate demna de cela mai mere filosofistd.

Ea poftimd, cumetre vornice era vorniculdcinstere i d-ta, gise catre acela unulf: din ce,I de féta,infatiOndu-I o cana de sticla ca vind ì avêndti i ehl ina 2-a m'Orla o alta cana.

Eca acu§I, respunse vornicuhl, ara a :Mica ochiIde pe graunte, éca act:§1, cumetre heI, d6r-oid mOntui BO-cotéla asta.

EI, da las& 'ncolo, cisla ceea, ca, &Sra, nu dad T6,-

ingramadia cana sub nasuld vornicului,affla in cattí volens-nolens trebui s'o ja ca sá nu'§ï scaldenasulti In ea.

In sanatatea D-téle, cumetre!Intea d-téle, cumetre MI!

Amêndoi §'apropiará canile de gura, i ca ea' mal niarIboscarI, buzele lora escamotara licuiclulü in mal putintide cOtil al clice dou6.

Apol vorniculd se puse iartis,A sa socotésca.O sa, mergi, fine, deséra la daca pasniculuI, intreba

pe unü altuld de alaturea und romAnd cu nasuld rolubuzele roqite de vinuld ce'l picura din mustetl.

Nu ciù, nici cii, nasd Acsinte, vata-fuld Eta mere': mane la padure,s'aduct: und carti de lemnela curte.

285

D'apnI ct nu-1 tróba ta acésta replicagalgainda cate-va guri de villa' ce maI ritmasese n cana,pe lavitit.

VorbiI i d-ta! par'ca, cineva te'ntreba de cett-ecojoculti,

Bine 4icI! vatafula asta numal de ara trai !Ofttù cióra'n part' !S'o duce qi elù dupa stitpanu-sea i intrerupse una

altula ce era in fótit cuA§a pòa, se duse s'acelala raia cu cerga'n capii r-

D m n e cumetrehel, ve4I d-ta ct d-4ea. §cie ce face fEn asculta, cumetre, intrerupse unti altula, da ce

mal qciI de Vasile al Mariel ? bolnavú. rèti.C numai 1/4ea de l'o tiné, respunse unit altula

apasandull cu unghia degetuluI celuI mare carbuneledin lulea; m'ama intalnita cu buluba§a maI adinéorl,care se ducea la curte i mi-a spusa c nicI nu vorbef,4ce.

Bietula fltícita! da tine cumetre i cinItere 11niata.

Da ce se ducea, cumetre hei, se faca la curte bulu-bar, ?

Mal qcia ea Cic'o venitti de la Ia0 unit doftorabolnava, paserea.

EaleI! . . . a venitti uu1 doftora I da ce sit faca IEa sa dud, la bordeiti, colo, la tórina lul D-4ea pe

cuconu reposatula, fire-i-ara tèrina ulóra!Nu mal ride, cumetre heI, cà de, ce-o fosta o fosta:

apu o murita, 41 mal bine de-acu:D-4eti Ierte... citde, ea unit omti cine nu gremce

Nu Adù ea de dansula, 4ise convorbitorula, umi-litti óre cum de morala ce-I facuse consotula s6ti ; fe-rósca, D-4ea, nu rida ea de dênsulti, cà povestea d-télemortu-I morta . . lerte D-ded p6catele... Da, veqld-ta, Bade hel, cà nu pota err sit mistuesca bicele cele carea pusit sa-mi dea capcitunult acela de vatafa, pentru canu m'am putut duce la secerata, ca-mi trAgea de m6rtecopila Mariuca.

286

Era Ad, D-4ell lerte ; al euv8ntA, Bade, da4611 cä n'arti fi fostti avla de r6A, dée& n'avea pe vb,tafulitAsta, veil vorba aces,: fl-ml Dómne ce n'ama fostù ea BAfull CO n'amit gAnditit. . . Nu'sa totti-d'auna boeril 1.61,da lingAiI carl-i slujescit i fad' r61. .

In momentulit acela privirile se atintirA asuprarel cerdaculul, i glumele, cinstirele IncetarA ea prin unitfarmecti. Tog se seularA de pe lavig.

Iliade-I vornicu ? intrebA de pe pragulg seAriloravAtafulù, urmatti de unA slujitorti.

teAtit-me-su cueóne, 4ise eut, naintandù spre

Ce fad acolo?Socotiamil banil birulul triminiel.Pe ce 01 pe slujitorg de acil dirainétA Eli nu-I dal

omit la beilicil.D'apol, sArite,anù de mine cue6ne, ce o sA mal veiti

face, eit n'amb. pe nimine.Cum n'al per niminea, urlit vittafulti incruvindull

ochil.VornicuM se dete cu unÙ pasù' in urmA, vAtafulA

int& cu unit pasii in lituntru iI6ranil se privirit unil prealtil eu ochl intreblitorl.

Cum n'al pe nimenl, adaoseD'apol, GAnju, alit cul e randult sit mérgit, e bol.

navt.El, vi'apol?S'apol, 6menil Altia mal to n'ait mfintuitt., dupA

cum veil d-niata, arAtura boeréscA de t6mnA.Halde, sfirgevce mal degrabA.Spune cl-ta singura, pre cine vreI sA daù, cA

n'amA pe nimenl.Nu vcill eft lAtrAturl de a le vóstre tArAnevcI; sA dal

onvù slujitorulul, a te mitnftneit &ail! . . .CA n'are pre cine sa dea, 4ise ung ¡6ranü din

multime.

287

Mal aq1a! eti F,4 chi c6, nu m'oiA mal duce, gise §i.unit altulA indemnatù de indrAsnéla celuI anta.

Nu te-I duce? urld, vAtafulti, nu ve veg duce ?. . .,

i scotêndll biciulA din brag, japti, japti, japti. ! . . . in-cepu a croi in mulOmea care se dAdea in lAturl ca va-lurile mArel roliI sub toégultt lul Moisi.

Da de ce dal in mine degéba, cuc6ne ? strigA u-nulti...

Da ce ff-arall %mat eù de me bap..? (lid altuhl.Arai sA me dual sA me jeluescti la cuc6na, ada-

ogA, unil Ott treilea. . .

-Si cu t6te aceste bratele lor, din care numaI doue, trel,erall de ajunsù ca sA amestece cu pAmentulti pre vetafti,eraù ca legate la peptti, pang, in atta, frica judecAtilortistApanelcI i opria de a s@ apAra, pana la atata servitu-tea ovileqce §i dagradézA ! . . .

SA dal oing numaI de cat, strigA vAtafulti cAtrevornicti, ve48ndti cti nu mal lovelce Cu biciulA de cat 1A-vitele easel, cAci teraniI totT, sA eschivaserA. ApoI lAsandiio injurAturA, pre care d'in respectA pentru cetitorti nuvoitt apune-o, se pogori.

SA-1 cell totti pre pAdurarti, gise elA slujitoruluI,cand furA in drumA ; augit-aI, totù pe Eliseill, g'apol veIven i la curte de 0-61 da giuruita

Bine, cucene, fAcu slujitorulti, apucandA drumulAce ducea afarA din satA, pe and vAtafulg se'ndrumasprecurte.

CApcAunule 1. . . lua-te-arti dracu !... murmura a-tuncl unti teranti, elindA din garlicial pivnitel.

Duce-te-al invirtindu-te ca ciocarlial... clise unti ar-tulA, urmanda celul d'anta.

SA viril &and te-oiti chiAma eti, calAule ! . adaoseunti alti treilea.

Sit te ve4A cand mi-oitt vedea céfa 1. . .Cand o face plopu pere li rAchita miclunele !Can,d D-cjeti vomll mal scApa de vatavti f;4 i de bi.

ciulti lul ?

288

Peste dou6-trel secunde, cerdacula era din noilde 6menii eel d'antêia, insa nu mal era vuetula i zing4-nitulti de pahare de-adinéorl; tacerea era intrerupta dincand in cand numai de doué trel vorbe inceta 4ise.

O VIZITA NOBILA

Insä intre aceste Silvio cu Stelo §iRaluta, putin de nuajunserna curte. Doctorula mergea ca s mérgit aqIaclidnda, negandindti defelgunde, nu alla i Stelo poe-tulti nu se putu stgpini, vq8ndti. ct Raluta se apropiade unú felt' de garda nespinitti, ce se inata denapoiaa nisce ambare sétilurl, ce se attaü din-a stbga curtel, lao insemnata, departare; nu se ptitu, 4icù, stapani de a o in-treba, unde vré sl se dud,. Féta naina fuga spre gardti,intetmù loca unde se cunopea prin apasaturanuelelorticä servise ei orl altora de Orlaza, ridia o man& case atarne, de unti part., dérA se opri, gandi putina rea-poi inturnandu-se catre Stelo, carele seapropiéza, : 4.- Nupre acole, cps& ea ro§inda, d-v.putetI intra pe p6rtA, a§a'1?

Silvio se deqtepta, din distragerile séle, dér niel elù,niel Stelo nu inteléserg de ajunsti ce vré s6, 4ic:1 copila.

D-v.v6putetl duce drepttl pre la p6rtA, adaogA ea,v64Inda. ell, amêndoI se intrebati din ochl, aceea ce nidunulti din el nu intelegea. Pre mine nu m'arti lasa sitm6 clued la ansulti, la Vasile, (Milt d-v. . . .

Bine, draga mea, Intelegemù acuma; alla Silvio ?Drepta s6,11 spunt, cg, ea nu pré multa.Cum ? Nu'ntelegl ? Raluta (Stelo o 'ntrebasa, de

nume) cie ch bietula Vasile e bolnava i. .

Alin, e colea, in qura asta.Déra, urma, Stelo, ea nu-lti p6te védea . . . Nu i

s'a datii voiA. . . Acuma intelegl,. doctore?Degéba suricji, Stelo, de tampia mea ! ce vreI ? eti

fosta niel sunt inamorata ca tinet ea sa, potii cetiunde nu escrisa, i intelege vorba ce nu-1 vorbitti !

289 ---

§i. cu t6te aceste tu . . .Ins& Silvio nu-1111AsA sS, finéscA, intocma ca cineva c-

ruja lumina lund amintindu-I suvenirl triste, fuge deori-ce luminii ce erede a l'ari putea dectepta.

,Stimergemii, ma bine, Silvio, clisit, ela tragêndu-laspre drumula ce ducea la p6rta

Fetita era in delira, bucuria i infiora dulce cangele,gOndinda a Vasile se va insanAtocia ; mima-I era incontrasta cu °chit el, earl innotati In lacriml. Cu omOna la shall, cu alta ca ci cOnd aril fi voit sà, opréscA,pe cineva, cu gura intredeschisA ci cu trupula alenet ple-catte, ca ci &Ida ara fi fosta gata sg. pornéscA, Ralutaastfela era prea frum6s6, ochil ei prea rugatorl ci Steloprea poeta pentru ca ci asta data, RA nu se sima biruittióre cuma ci silita a se opri, ca sá admireze frumosula,frumosula care era viata sa, fia acela alit une floricele,alit une telute, ori ala une murit6re.

Stelo se opri, 4ica, ci aceea ce doctorulü nu putea pri-cepe, ela o ceti in lacrima si poza fetel.

Vita de séra,,,Ralua, aice vi-I vede pre Vasile, 4iseela, apropiinduse de ea ci luandu-I o mftng, pre care ea i-olasA, fká impotrivire.

r- Ba nu, chiar acuma, 4isg, Silvio, vrênda, ci. elii. s'apuce de cea-l-ala manA, pre care féta i-o trasa, rOpedecercândil 13e se dé indArAtt.

Al vNuta, amice, clise Silvio, ea nemuritoriula setsurist peste ateva secunde dupá ce sendepArtarA de féta,pAnti ci. acésta de care nu me apropiéma de catll ca salfadh. bucuria, fericirea, duc6nd'o c5,-cl, véd6.. amantubl,pg,n1 ci. ea se teme de minet n'2,1 observata cu ce miccarebruscA ya smucitli mfina ce-1 apucasema, in timpa cetie ! O! pe tine t6te fetitele te-ara iubi.

DupA cateva minute el intrati prin o licit de dulapi,Fin crApAturile cAreia quera aerula cu putere.

El Aunt acuma In ambarula in care cetitorula a ye-cluta pre T6der ci Vasile, despre care circumstArile nune-aa ingOduitti sA, mal vorbimt. Asa daa Toader ,nu.

19.

290

mal el cad fiindil nevoiit de. 6menl pentru cerimonia In-mormêntarel, vatavulA i (Muse drumula §i Vasile in-su§Inu era privighiatÙ de nime, dérti, niel ea aril fi fosttínevoia sa mal puna Mall pre ua ce-ld ascundea de laféta ceruluI I

N'alI putea descrie stl,rea cea grozavit In care ajunseseflecituhl de dud nu,l'amA vedutil. Intinstl pe o mama depaie, In fundulti acesteI fourl de scanduri, In care dint6te partile se buqitiù v.alurile recl a le mare aeriene, ceplangeat sbucnindii prin crapaturile scandurilorA; cu ca-pult1 rizamatti de doI dulapI, pul d'acurmezi§ulil, ne-gruhl seg peril tremurandil in bratele ventuluI, OA nuavea acuma mal multii trupil de catii atata cattputea sitservésca de copertk sufletulul ; ochil seI eel stanqI numal aruncati niel una din ragele lorA cele inteleginte.

Stelo tremura de infiorare, crispa' din pumnl ve46nddscheletuhl acestti deliratti, li remase inlemnitù la eV-va pa§1 de IMO. att. Silvio ridick ochil li cant& ceruld,dérg, cerulii era velatil de cate-va rindurI de dulapI par-141: fruntea sa se posomort, capuhl i Marna pre peptil Ilimarine séle se stringéti cu convulsiune.

Ecti omenireal... dise elfi, duph cate-va *minute deobos616.; éca ce e omulti! ...

ApoI se apropia de Vasile, se pima In genuchl spredensult, déra ehl nu se mirk cu tóte ca ochil lul &aildeschi§1. Doctorulul tusk i se paru ca dórme. Déraelii i lua o mlnit. Ea era rece ; i cauta pulsulti li d'abianumera vr'o 30 de blital inteo minuta; i puse mana lainima, peptulA sea nuda era tota alb, de rece qi bat6 cuo bataia de totk netnsemnata. E numai caldti! Iliseelh... Curandfi, (hcä natura nu va fi ajutata de medica-mente, elit nu va mal fi.

Se audi atunel unti suspinti durerosti innadugitti.Doctoruk i reapuca mana, i reesamina pulsult.. Te

mierl de Va puté scapa, adaose ehl, cu unil toml. Inla-erimatorti.

Ba nu, nu! striga atuncl unti &tad tremurând4 flì

291

In care se cunoscéti lacrimile, -nu, cucóne, te rog mIn-!

S'apoI unti gemètù suspinti neopritti succedA cu-vintelort. i Silvio i Stelo tql Int6rserA privirile sprefundult §ureI din partea de unde eqise glasult. Ra-gele a doI ochl negri i inlAcrimatl ce str6bAtét prin crA-pAturile lAsate din ne aproprierea dulapilort pAreteluI, In-tAlnirA privirile lort.

Stelo cunoscu ()chit Ralutet In faptit era ea, cAclde când Vasile era bolnavt, ea In tóte serile venia sA Earlgardult, ca, acivatA dinapoia scândurilort ce o despArtiade Vasile, sA-I asculte respiratiunea lul, retinêndt pre asa; intalnéscA ochil ce o fAc6 BA tremure de fericire,sA-111 mfingite, ea biata fatA, care IncA nu scia décA-I dra-goste- acea ce inimióra sa simia pentru bàétù 8611 de-1compAtimire pentru necazurile

DécA presinta doctoruluI l'a lui Stelo §i tóte cele cefAcuserft nu putuse de§tepta pre murindt, fu InsA de a-junst de cftte-va vorbe pronuntate de Raluta, ca aseme-nea uneI plóie dulcl ce mal ranimézA florea abAtutA,pArlitA de argitele catort-va (Tile de vérA, sA p6tA 1m-prAstie pre féta bAituluI o umbrA de colóre, ali cAruIapictort e mima i amoruld peneluld.

Tu estl? (pose eli. cu o vóce de tott stinsA

Si -ca cArbunele stinsti mal de tott §i care mal licA-r6zA IncA cand ventulti i suflA recea sa spuzl, ochil eelstinql al bA6tulul indreptarA o privire ferbinte inspre lo-cult unde era obicInuitt sa intAlnéscA pre al Ralutei.'Writ fata nu r6spunse decált prin suspinurl insAnge-rate; ea plangea.

Ce te dóre, draga? intrebA Silvio, reapucandu-Imama.

BAiétult Intórse eat maI rApede capulti spre acesta,apoi remasA ca Inlemnitt, i preâmblA ochiI de la Silviola Stelo i cercA sA se ridice mAcart pre unti cott, pute-rea Insit i lipsi i elti, geméndù' recklu obositt, lovindu-

292

Il capulti pe palle ce acoperia dulapii, carI-i serviati deapetliii.

Liniltelte-te, fleaule, 4ise. Silvio, nu te frAmanta,spune-ne ce te dórel

Vasile inchise ochil, elátinA. din capii li suspinandtiindreptá, ung degeta in spre cent

Do multii qt1 bolnavá ?.... Nu me privi ala, ami-ce, eit nu am venial' sail facit ceva ret.., nol din con-tra, vremt. sl te ajutámt, s5, te rofingAemt.

Da, báditá, crede pre d-nialuI, (Ilse atuncI Raluta,ell l'amt rugatá a, vina sit te védA.

Ina, qi vocea acésta in locti de a-hl incredinta dadunumal nascere in colturile vinetelorá lul buze, unul m-ead ironicá li de amará neincredere.

E boerá! qi. ea nu scie cine Bunt boeril, gfindi élti.Stelo acum nu mal era Stelo de adinéore. Suntit inimlasupra, carorá intfimplitrile sunt fórte puternice, alla deputernice cá, in momente de desceptiune ele n'aril sci sAse opréscA de a plAnge ca copiluhl in locá de a ante, sà,reinvievr'una diniluziunile perdue. Adinéore Stelo sim-tia ea o maná de ferd sdrobindu-1 mima, adinéore uitapre Buferindti cas6-11 primble cugetarea sa printre norilacel grozavl ce intuned, orizonulá omenirei, printre norilacel ce dal furtunile, necazurile ei, 0 acuma insá o cuge-tare a pusù virfá la tóte, a incununatti pre tótepoetult.are atatea cugetárlz sgrlt. mántuéscA 861181-14 védA es-pirandii in bratele séle.Alla, Vasile, i (Jim ehl cu

blandee,nu te teme de a ne apune ce te d6fe... nol nu sun-temt boerl, mitcará ca le purtámáttraele... nu te teme,amice, décA iubeseI pre Raluta.

De o iubescil? clise elá tresárindá óre cum. Oh !,cuc6ne, numaI done inimi ati mal tinutá pre a mea a-cole, in lumea asta, in care n'amit &ail decát ticalolittli o naórte timpuriá, rulinósá ... Una era a bietel má-mucá-i... li ea nu maI este! ...

O lacrimii, rece se rostogoli pre paie din ochil sei linu putu continua.

293

Destulil al vorbitti, draguta, gise Silvio spune-neacuma ce te d6re.

Oh! l'o batutti, cucóne! l'o batuta, pentru a nuvré s gica c'o furata eUt ung galbenti, l'o batutti pen-tru a s'o dusil de la curte sa vécla pre biata mamuca-saclAndu-§I

Déra Raluta nu vorbia mai multü de din afara, cechiara de ling& Stelo. Ea nu mai putuse se resiste dorintelséle de a fi dimpreuna cu dniI, i amorula i &du in-destula curagiti d'a sbura, aqla clicênda, de dinapoiasurel in launtrulti el ; din norocire nimenl n'o vèclu

A fosta batuta? cjicl, intreba Stelo, intorcendullca ochil spre ea, a fosta batutt.? §i cine ecagulti acela cu aufletula atâtil de crâncenti? I se im-puta c anl fi furata una galbenù', déra óre, a§l'a fiindachiar vinae alIa de mare? ce galbena póte a41 plitti viataacestuf nenoro chit ?

El! aq1a4, Stelo, lumea. poete, legele elce se clica infelepte Ø creftine. . Ce vrel? la ce strigl cu a-tâta furia asupra aceluia care ail adusa pre baiétula a-cesta in starea in care e? Spune mè roga, cu ce drepturll'al puté opri de a-la isdrobi chiara? ... MI nu e sta-pilnulti acestul sclava?

PARTEA II.

CRONICE SEPTEMENALE

I.

Pftn acum, obicInuitti in curtile boerescI s'a risù numal in rindulA de slat, érA, tânguirile, suspinele, ati fosttipartea randulul de josti. Redactiunea Stela Dun Arel", aacestuI giarfi resturnatora, dup5, cum unil liberali 111 in-tituléztt, vré sä restórne pân i acestti privilegiO alit rèn-dulul de susti, decretândti, pentru palaturiIe séle celt.putinti, 0, nu se mat' rid& decât in réndurile de josa.

Prin urmare, in apartamentele Foitel, sunt deschise, odaapre gptArnfinA, Sambdta, (c,lioa consacratA, la lautorI),sal6ne de convorbire, pentru tóte subiectele nepolitice(dérti politicóse), agradabile, gracióse, u§uratece, umo-ristice, pilatóre, urziatóre, bondgritóre. dup5, cumle vord presenta ocasiunile i imprejurbaile.

Ah! ce dolce far niente" vomb. petrece ! eù Bona,-raqulti, pre nasulti cetitorl. §i pre mg,nutele celealbe i parfumate ale blondelorti sda brunetelorti cetit6re,Itmprejuruld gheridonulul de palisandru ség de lemntide rose L. Ce mal de palavre i bra§6ve! Cum vomtiimpreunl L. Ce mal de istoril (adev6rate), cronicI scanda-16se (aceste,a numal in téva urecheI) se voril §opti, anec-dote lilnice, de LunI i pftnä SAmbAtil!

Dér a propos de SgmbAtA, décA obicInuit,1 a ve rade inacéstd, 4i, vè indemnt, de nu cum-va sunteg mg demult4 ra0 de veitn4 tribunalt, sà preferiff bitrbieria luIUrsachi de pre uli0 Academiel...

300

Loft p6te m intrebatl de ce ?Pentru ca estebarberia cea mal in raporth cu gradulti

de civilisare alh barbelorit d. tre... La barbe frantuzitese cade barbieri6 frantuzita, i acea recomandata de noI,aduna, cum aid reposatulh nostru arnica Constitutio-nalulti, tóte calitatile neapèrate spre a domni asuprabar-belora frantuzite, cheI pre fruntea sa (a barbierieI) sttiscrisù In litere franceze

»REZOAR DE URSACHE`

0! Rezoar de Ursache! te espresiune fidela a socie-tateI Ialienescl, mal WI! Itl jurh cti nicI o data &A dinbarba mea nu va cadé pre parchetulit inglodath aid vreuntil alttt Rezoar" cleat tine.

Toth celti pre care-hl va fi impinsh p6catulh de a treceprin téra fnitelorit mit erdepfela (cu pasporth fara de Prin.cipatele-Unite"), séú batard va fi visitath veo data séraberhria de la Récurariti, va fi v6autti cum unil in $I pre-testit, séh cum s'arh cj.ice, ghtesch calea prin gatlejd, lacate-va halbe de bere, prin vre unh biftecti murath insaramura

Aqla facuiti si eh. Vorbiiii de Rezoar de Ursachesá vinü Cu vorba la frantuzésca cea nepovestità cu carebiéta limba romanésca are de a hipta pan& $i in r6vAle-lele amorezatilorti Celor1 mal inflAcArati. Nu ne putemilstApani de a nu reproduce cate-va pasage din unulti deasemenea r6valele, care prin o echivocit de adresa, a c&-fluthierl sérala teatru In manile unel tinere ¿lame cuno-scuth Bondarulul. NoI le reproducemit fara comentarifcu artografla krit :

Ma pliume non pura jammme repondrer a set letreque tiu m'adresé, a set letre spiritiuelle, a set fines des-pri juman, u tiu ma tac, u tiu mio rompez le fon diumon chior, aveque de parole tre bocu simple; se que jene suit jammme capablu de ravuar set fines de spiritjuman, set inteligense que tu a, de tuve, piche, mordre,

301

fandra, brizir (briser), aveque un sele mos, aveque unfraz tre joli aranje é tre zagpeab la lir . etc."

Cuc6na Chiri0 este enfonsarisée., séti fourée dans leb aril...

Cand societatea cea alésa, dad. d. Ursache (din cogeulita Academiei !!) vorbesca i scrid o frantuzésca ca a-ceea, de ce sa nu fi. permisd. RomanuluI de la téra dea chiama pre &nil' prefectl (clironomil vechilord /spray-nict) Prefacufi (de 0 nu ne indoimd prefacq),

prefecturile, prefetaturi, macard ea pana acum nu pre-facil trebile cele invechite.

Pulchia pre limba-mi! MI pare ca incepd a face poli-ticale . . . Bine-voitI, frum6selord mele cetitóre, de a-mitrimite cate vre und biletù parfumatd cu paciuli, de ateori, buna óra ca acum, m'a0 incurca in politica,cu alte vorbe, de eke or' cronica inal va mirosi a tu-tunii Vedet0. sunt inconjuratü de multime de ogia-curl tutunalo-politice, decI, c'amd anevoia sa nu sefuri§eze fumula lord prin pufuld celd albú ald penel cucare acrid.

Dér mal bine sa vé spund o minunatti, farsa de am-

- Sunt cate-va ile, unit domnd (numele nu facetrtbuin0), din o casa unde nu se primescii, feréscit D-4ed!sigilurl cu epigrafa Principatele-Gnite, a i§1 lasa pitlariaIn o cancelaria departamentala, spre a se presinta in ca-mera ministeriala. Care nu fu turbaciunea sa, &and, in-torcendu-se din camera spre lua palaria, o gasi cufunduld potricalitti de sigilturi cu teribila titulare dePrincipatele-Unite!!" Aflamd cLt fatala pdlaria fu aede-ndata lasata pre manile abile ale palarierului P, sprea-1 taja funduld celd infioratord, care alit fi facutd p6-ruld maciuca, pre copula stapênu-sed ! (1)

Dér, ad, vorbimii putind ì despreteatrurf despre prim-blarl, tualete, baluri.

(1) Autentica.

302

Or cat pentru balurl, trebue s mal avq1 r6bdare,pang, ce presa va deveni F;11 la nol. o putere in statt, caaverna i noI 4iaritii avantagiula de a .fi invita pre laele, alAturea cu puterea inarmatet la Darmet, Poitevin,Seskes I. a.

Din §opte numal §cimti, eg, la M. S. Dómna se adunáodatO pre gpt6mang, o alésd societate, spre conversare

daMare. Suntem sigurl, cá toaleta cea simplg, a H. S.DómneI, este cea mat frumósA din tóte cate strOlucesca,ca atatea stele, in acele serate armonióse.

Teatrula opera ne-a data clilele aste Gemma ai Vergicu d-na, Nei §i Ghizlanzoni. Suntemt, de bunl sé-mg,. pre ce 4i merge, mai plAinI admiratori almusicabit-titióse i ingdu§ite sub dese i marl loviturI de tobe a luIVerdi. NumeluI acesta, orl cat prinhasardulii compune-rel séle literare, a ajunsa o vorbá de patriotismti In Italia(VIVAT EMANOEL REGE DE ITALIA), noli preferima dul-cea, liniqtita, clasica musicg, a lul Donizzetti, Belini 1. a. Fe-licitOrna, dea, preDireqiunea Opera, c6, ne-a regalat tire-chile cu frumósa acea producere a lul Donizzetti. Dupg, cevoma fi mal ascultat'o, ne vomil pronunta asupra modu-lui cum e interpretatg, de d-nil cantg,torl italienl.

Teatrultiromanesca e piing de lume, in tóte gilele derepresentare; ca pururea i 843tèmana acésta, in repre-sentarea traducerel d. Porfiria : Omuta Ara eapii, in 8acte (!!!), ne-ama intrebatù óre sa nu fig, capabila ni-meni dintre romani sg, scrig, mAcaril o piesg, de fondulaacestaa.,. Nu e multa de a intrece o fang., bunA numaIde inglindisit4 cop, §i la capaula areia, publicula nuscie de trebue sá aplaude pre actorl séti numal pre ma-chinista. Piese de felula celel date Martia tTecutit, se punape multe scene de bulevarda in Francia, dér, acolo celapuOnti, publicubl nag, pentru unti momenta absurditatealiterarglfascinatil de magia machinttriiloril puse in lucrare.Póte a bine ara face d. Luchiana, ark de abila cunosc6-toil de scenk cum formézg, actorl, sO formeze i niscaltinerl scriitorl pentru teatru. Afigma buna-órA, cá una

303

june, d. Zinianu I-ara fi presentatti o micA compunereoriginalA. Era de dorita cA d. Luchiana sa, povètuéscA in-cercArile lul, i sí tina, 6re-care sémA de scrierile origi-nale orl cAt de neperfecte, de vreme ca, face casa de pieseaqIa, de estravagante, ca acea de MarVI, ca sA nu mal vor-bima de atatea piese imposibile, care s'aa tradusa pentruscena rominft.

PreamblAtoriI, aa avuta gptemana acésta cate-va 4ileCu unA s6re adevèrata de primA-vérA, cu t6te aceste,podiqula Copoulul n'a v64uta IncA multe echipage ca inalti anI. Fi-va c5, sunt mulVI duqI la BucurescI, sét ca,frum6sele posegre de echipage se tema incA sA se aven-tureze pre stradele Ialilora, ca toalete precióse ?Anun-¡Ama dér d-lora, carl aqteptaa mal in s6ptAmanile trecutedurarea de podurl pre leicl, pre uliOle capitaliel, pentruca sa, pótA eqi facá cump6rAturile pentru balula dela curte, le-anunIamA, cA uli0 mare Incepe a fi practi-cabilA pentru trAsurl. Fi-va acésta, noroci,ta, intêmplare,cAcI, d. antreprenora ala curAVireI uliVelorti" se va ficonvinsa, dinaintea uneI oglinf11, dupit stropii i benchiIde noroiA de pre NA-I, cA-n adevèrA uliile nu-sti curA-Iite, séA fi-va cAcI, dupa, cum se sunA, acelall d. antre-prenorA a fostil rinduitA i inspectora ski privighiAtoradin pArtea statulul... asupra cul lice?Asupra sa insu§l!Ah! d-le antreprenor, de ce nu curAtI pótecjice d-la inspectora, la oglindA

Nu vréa sA termina, fait de a da una rèspunsa unul6re-care domna, care crede a umili vedija redacOune aZimbrulul, 4ic6ndu-I cA a inghiVit'o Stéoa. Nu, d-nule,n'a urmata nicI o InghiVire, ci numaI complectare, cAclprin fusiunea Zimbrulul cu Stéoa, Zimbrula a ciipètataStéoa, ce-I lipsia Intre c6rne i care, de-ti scil armeleMoldovel, se aflA pururea Intre c6rnele séle, pre orl-cestindarda.

(7 Februariii 1859. Steaoa DundreP, No 26).

304.

II.

Sail% e OmulA" ; puternO 4ice §i rbazlituld e Bon-darulti" Asta/, d-lorti li d-nelorA, ca o preféta, pentru a vespune, ca fratele-mea Bondaralii I, ocupatA cu lucranlantibondarerl, ml-a data, pentru asta data, havaléoa re-vista septemanel acestia. Lucrulit ml-e napaste, pentruca annl imbetranitil li. Bondarif la betrfinete aunt greolli bazaie a lene; §i ca atata mal alene, ca in septemlnaasta, Ia§enilnoltrilparii a-§Ifi datti cuventultt ca sa dispe-reze pe bietil bondarl : evenimente pestrite §i scandal6sede formatulA celti rnal micA, anecdote frum6se ca situa-tia, nimica Ile graciosii, de spiritualA, li e cam anevoilde 4isii cu spirit, materil seracute. Sit fia oare 'multi bol-navd, ruinatO séA In ajunulA uneI ruine, de iea perdutAIn asta iarna primavéra din mima, precum o avé in altelernt ? ski ca acum voe§ce pae a juca rolulA filantropu-lui retrasii din lume ? Factuld este, ea petrecerl qi balurisunt putine ; frumusetea §i eleganta att nit ocaziunI de ase produce. Nu vorbim aicea de balurile curte, pentru caea se vede a nu se fi decisO inca la acea nemerita confu-ziune, care iteumii veo doI anI domnia, in contra etichetel§i a diversitateI opiniunilord, prin sal6nele cele mat alese;precumil acelA alit d-luI P. Mrni. Acolo vedél, unil con-servatorO In rivalitate de preveninta cu unii liberalA mo-deratO, pe MO o princesa adoratbre arzindA a StatuluI-quo, §i care tot-o-data §cia a primi cu acea§I egala buna-vointa, omagiile a 6re,caruI republicanO misterios, Astafitcea, ca balurile d-lul p. M-ni, erati 16rte plAcute, fórtefrequentate §i avéO raruld avantagiA de a incfinta pe OMlumea. SA speramt acésta li de la Curtea n6stra, li a-tune', noi Bondaril vomit puté da relationl deppre acelebalurl li despre toaletele d-nelorti.

Septemftna asta a fostO serle*, precumt. am 4istila Inceputti. Ea a traitO li traere inca, din farimaturileceld trecute; ea este reflectulA umbrel, ecoulA voceI, sétimal bine a vuetelorti sale. De aceea, profitA de scaparea

-- 805

din, vedere a fratelui nostru Bondar I, spre a v6 raportaanecdota unui trio de roto/el cu acompaniAmentd de dis-parfenid, din care este menitti a nace o cdsatorid cu ¡As-tolula n peptil. Und domnd de vr'o 50 anl trecup,cu O corpulentit si o stare din cele me respectabile, a-vêncld talentuld de a-4I pAstra p6rulti capuluI si muste-Vie n aceeas1 neschimbatg olóre brung, de vr'o 15 ani,obositd de calcule financiare si sbuciumArI politice, incare fl,cu und saltus mortala §i era sit's1 rumpA gatuld,ca und nod don Bartolo se aruncii, n brMele lui Cu-pidond, asediit çi infinse initna putin gra06sei i multÙvoluminóret séle epitropisite. Dar val! viata asta deporumbasl, fu crudd intrerumpt& de sopilii Donze-

Respectabilele i voluminósele trei pers6ne tresit-rirti de surprindere f Scene si pozitil buf6ne. . Inscurtii, sotulti scandilizatd hntlresce sä se despartA, dérpretinde, cu arma in mama, ca noulù' nostru don Bar-tolo stt. se cunune cu epitropisita sa. P6te vreti a sci cinesunt ? ghiciV!

E vorba de trio sit trecemii putind si la Operaspre a plirti promitefea fAcutit prin trecutuld ttostru

No. Artistil Operei si cu sémA d-na Ney Ghi-zlanzoni s'addistinsd ca tot- l'auna in solo, dér inbucb,tile de ensemble, nu reusescd, pentru cá glasurile fiincitislate, se perde t6t5, frumuseta i efectuld armonki. Deacea, sfatuund pe direcOune a nu scApa ac6sta din vederepentru operele ce aril Thai pune pe scentt. Pe lângA, asta,adevèratuld diletantti mai intImpin& apoi i altemultAmilT, din causa unorti speetatorl ciudati, i malca gm& a unord puconaft in &lee, carii credd, dadaertl' de grozavl melomanl i cunosc'étorI de muzica, a-pucandu-se catd o data a canto, cu glasti induioptd, dér

clupit artisti, si alta datil, a iiné conversatil in glasdmare. Asta ne face a ne aduce aminte de p anecdotAOa de spiritti i fórte aplicabilA la cazuld de fatti., cene a spus-o suntti acum vt'o 2 alai (1, P...., card fuseseatunci, ca i noi acumù, tiranizatd de nisce asemenea

20.

306

melomanI. Scena se petred la Opera Italiana din Paris.Una spectatora, care cantase chstd.inu actultil intrebape vecinula BM, dupa caderea cortinei

Cum gaserI d-le, pe artilt1 in asta séra ?Gaseseú ca-st ni§te nerozl nesuferitl.De ce 7Pentru ca m'ati impiedecata de a te puté asculta

bine pe D-ta...Ard fi de doritd pentru d. I. i C. ea sa profite de

lectia, ce cuprinde anecdota d.Cu asta ocasiune, nu lipsima de a ne mira de d. Lu-

chian, directoruld teatrului na0onald, ca nu se induplectde a scuti pre benevolentula sú publica de Omula faracapa. Ara fi bine, ea D-lul, omit de spiritd, sa ne seu-tésea de astii, piesà, déca nu pentru multe alte conside-ra0, cela p%in pentru adsta, ea acum, in imprejurarilede MO, 4venati mare trebuin0 de inze0 cu capa, iard nuJara-cap.. . Ca artista, d.. Luchian merita Vote laudek

incurajarile, dér ea Directora unui teatru nationalt,d-lul ar trebui sä dea dovéda de mal multa patriotisrad

mal multa ostenéla in alegerea pieselora, i a-venda mal multa ingrijire de trupa sa, cauttindacelliputinit ca fia-care invete bine rolurile.

Finda vorba de petrecerl publice, se ne abatemd putinpe la balula mascata de dumineca trecuta, care a fosta

mal bine de câta ODA aci : publica numerosa, mascemulte, costume variate i alese, intrigl i ca.ncane. . d'ajunsApropos de intrigi, sa nu uitanail §i óre-care mistificatil,facute de 6re-care juni, la 6re-care dame, din 6re-care so-cietate, dandu-le 6re-care eartieele cu dre-eare instruc-tii politiene,,cf.... Se clice ea una din acele óre-care dame,indat4 ce ati cunoseuta natura acelord 6re-care dirticele,aù aruncatd rapede in bald pe acea ce i se daduse; lu-mea a radicat-o, a eitit-o, a purtat-o din mâna inmftna, 44ésndd care de care mai tare, iara numita óre-care dama a facutd. ea Ni§coresou a luI Alecsandri, dupa

307

ce i s'a data palma, Intrebandti pe vecini: cine a manca-tar& aci o palma ?. . .

Ce vrtVI d-elora! (Ne adresamit catte 4isele 6re-earedame) nu trebue sa v formalizatI, lumea s'a schimbatti,privilegiurile ati caclutti. . trebue de acuma inaintecam incepema a ne purta atestatele meseriilorti ce pro-fesamil, séa cum (lice 4icet6rea: sit ne purtama cum nee vorba qi se vorbimil cum ne e portula

D. .Afif-Efendi ne parasi a vruta.ne parasesca dupa obiceiula turcesca, adica cu dare debae*uri; multamima Inca cerulul cit d-lul n'a gasittiIn Moldova, de clta pe amploiatil strein ai telegrafuluI,cu caril se vede ca traia in relatiunl bune, spre a le lasaunt bacqiqti de 150 galbenI! fia-le de bine!

Apropos de streini, trebue sit ve spunti, cit Bondariulaa rernasa fórte mamita, ve4enda cit rezultatula

bitzititulul sea din No. trecutai adresataDepartamentuluIlucrarilora publice, n'a servitat decttta de a adaogi cainspectora ahí ulitilora capitalid Inca untt inspectorastreina. Déca fratele nostru alit fi pututa prevedea astaciudatil rezultatt. de siguni c arù fi preferita, casit fia, espuqi a-VI mulca limbile urablfradù cu trasurilepe strada, de cittti sit fima gratificatl cu o noug, mutrastreind I Suntemil, credetI d-nilora al Departamentulullucritrilora publice, satul de streinl, ca de mere padurete,ni s'an strepezitti dintil de ele !

Inca ceva 134, nimica maX tnulta, d-eloracad i bietil bondarX ca i 6meniI, att trebuintit de re-paosti, i sunt acum 4 ore dupit mieu1il nopteI; ve do-resat déra visurI aurae, i décit voiti vedea cit suntettmultamill de bazaiturile mele, voia avea °area a ve re-vedé.

(Februariii 14, 1859 Stioa Dundrer No. 33).

308

Lugete Veneres CupidenesqueBociti-v6. o vol! duducilord coptute, care n'atI sciutA

prinde in retele niei o muscufa présta de bArbatii;Bociti-vé, holteilorti tomnaticl, ale cArora brfinduBe

inflorite, n'ati Bciutti a vi le cAni la timpti, spre a plAcévre-unei copilite de 14 anl.

Bociti-v6 vAltuitorilorti, dAntuitorilorA,curtezanilorti amorezatilorti, impelitatilord, cuconalilorttIn tulee, i acel imflatl In pene....

Bociti-v6'.... ora supremA turAnd va suna! fiorA recetrécA prin vinele v6stre ... 12 ore i carnavalula se sfilr-pre !...

Putemti chiarü ice, cA s'a sfarlitA, cAel balti-mascuitti,balurile, mesele, de care Ialil sunt amenintatl astql pfinAla ol a in Care, tine consiliii nalia 6menilora cu cocp,ti5te petrecerile de astA4I, nu potA fi privite de catti caatatea praznice de sufletulA réposatului Carnaval

erte!... DécA a avutti o tineretA liniqtitA,bArbAtia fostA plinA de aventure grotesce i pestri-tate, de formatula cela mat mica, Cu instructil politienerlsi amorurl eftfil mal putin platdnice

sh-IA erte ! d4cA bètrAsnetile fostA furtunóserele insA at* fostA demne Bi F1'at sustintA onórea cAruntu-lul capti,AcI cu spada, colo cu butelca, dinc6ce Cu teoriilela Rousseau, dincolo cu practica mult intrebuintatA lanoI a lui Niqcorescu: Cine a mântarA palma ?.. .

acumtt Arma virumque cano.AdecA, BA v6 bet zdia, d-nilorA i d-nelorti, cele de pe

urmA, fapte ale mtribunduluI nostru multA iubitA. BA-Ahura de astA-41, BA nu bAnuitl de va fi cam zangani-tere, cAcI, cat& sA fiA in tonulti faptelorA, i fapta princi-pala este nu numal zanganit6re, dérü chiarA 'Ate vi pref nrqita.

PalatulA cabinetuluf naturalA (cine nu lcie?) a rCiu-natti s6p0mana acésta de unA sunetil rece iInfiorAtorA

309

cu care anevoik se p6te deprinde fiA-ce urechid,..4Producttialti ,incrucird ferbing a dou6 spade, amftndou6 tinere,amandou6 pline de energift 0 de via0, amfindou6 mft-nuite de cite unil bratü Incordatii de mftniA, braVit careCu o Ili in urmA, coprinsese in v6rtejulti valtelorti, lacurto, atftte talii 4elici6se, 0, se cufundase in atftte gazurl

Whirl vaporóse, productd, icù, aid unulduelti, Rareera att."' pe ce sflaibA funeste tirme d'intrImbeacestti zingttnitil gási und eco de aprobare Ode simpatiAIn inimele tuturora IáeniIorù. Insu§I M Sa Domnultinostru, prin telegrafti, de la Bucurescl, s'a informatilcrt grAbira despre interesantil noqtra luptittori.

,Ne place a nu mg aminti motivele acestuT duelti din-tre d-nil Gb.ergheli 0 N. Rosetd, cticT nu vrernti s6, neerigemti in tribunala de on6re. Dér ne permitemti a ere-de, acum mal ales, egad afl6,mti cu satisfacere, OA a-m6n4oll sunt afarb, de periculti, cá wipe acele care le-att crucitti amendoI cu atftta inimá, le volt ptistra de a-cum spre a le cruci ma nemeritti, cu acei cad artti cu-teza a fi agresori i at6,cAtori natiunel romftnescl,

Scirile multAmit6re, ce cg,p6tarAmtl adini6rea desprer6mile d-lortt Gherghekt gi N. Rosetti, m6 ingadue sg, v6spung in trédtti o mid, anecdotA de duelistd, care sepetrecu nu de multil, chiarti sub ochii meT, la vestita

Maisott d'or" bulevardulti Ttalienilorti de la Paristl.Ung domnti 6re-care, (sA-16. numimti X. . .) scurtil,

grosti qi rumenti ea unil morcovg francesti, mftnca vr'otrel duzine de huit es, la o més6, din BO cu up, de in-trare.

Intri unit altd dome', numimA subVi-raticti, cu mftnile lungi i 6ble ea unti telegrafil antiett ;acesta lasti up deschisg, i pl6ea ce lovia cu putere, in-cepe a improra plepva frunte a bancheruld X.

- D-le, inchide uva! strigft acesta furiosti dtre d. N.Inchide-o çi d-ta! r6spunse d. N.D-le, et1 unti insolenta !La carte Monsieur. . , Carta, d-nule !

310

Duelult l credénit gata; dét rotofeilatu1ù de ban-chierti, cu o mare seriositate strigá chelneruluI

Garçon, servez la carte it Monsieur. Mete! da d-luIcarta...

Ma sala, care era plina, sbucni inteurni singuril ho-hott...

D-nulti N. ill lua palaria, trânti up i..duelubl nu se &cu.

Cate duelurl se facia', §i pre la nol in modulg scestuia!Eí cunoseti pre ung 6re-cine, care este hotarátorti

contra duelulul: de vreme, (lice 61, ca suntii tribunalede ce sit m6 batti.1"

Danti apropos de tribunale ; ni se spune ca o curiósa-aventura, a und curióse salbI de marrgaritare, arti avé afi istorisita incurandil inaintea judecittoriei sectia a 2-a.D-lti ***tu penuria de banl, i in lipsa de o Matuficet,cum numesed francesii Muntele de pietate, arti fi depusüamanetti, sub pecetea sa, la unt. 61.o-care banchiera evreii,pentru óre-care suma, o salba de cáte-va Orurl de mar-garitare, evaluate la unti prepl de cáte-va sute de gal-bent Dupa cAte-va 4ile, unii arnicü alit d-lul *** sepri-mepe de a plitti ovreiulul banil imprumutafl, 0 a lua 61'amanetulti, pre care-lti va pastra, pána ce d. *** se vaindemna se6ta.

Se numitnti 0 pe amiculù cu amanetulq.Ei bine, d. 0, plinti de multamire ca in fine putuse

pune mána pe acea fabulósa salbii, ce avé cela puOnfiunù nume egalù cu celebra colieta a reginei Antonieta",îI lauda catre tog salba, deja ea pre o posesiune a sa.Malin 4ifele trecute vine la d. O ung 6re care cunoscutilde la Ora. 0- nu lipsesce de a-I vorbi despre juvaeruldsai, 0 de A i-lti arta.

ImI dai voia, d-le 0, sg-t1 dovedeseil, cá aceste 0-ragurl nu suntii de rnargaritara ?

0 ce inrolere .. i unii fiorti rece lit petrecepe la inimti...

311

Cum! ce felt' ? ingaimg. atel teasute de galbenI

SAnAtate galbenii. '-al data pe sticIA, impluttEcu

Nu se póte !...Privere

§i nemilostivult. 6re-eare necunoscutti de lasmulge unù firii din pretinsuN margeiritaril, sdrobesce.

0! descepOune a mArgAritaruluiInde irae i tribunalurl! i al cum, nite liragur1,

care urn1 momentii Amplea de ilusiun4 margariteir6se ini-ma d. 0, aceléll liragurl aü pututt, sub nemilostiva un-ghiA a necunoseutuluf de la Oil, dew m pentru bietultid-nult deseeptiune stiel6sal..

A§a se intamplit cu Vote din lumea asta ! fericirea o-mului stg, In credinpl : ,crede §i. te vet mrtntui."

Fericitü buniórA se lien, i amiculfi nostru d. C. cAndla balullli mascuitti de JoI, preftmbla cu aprindere untiginga0 domino pembe

Ab.! ce manute frumuple, ce picioruE,4ti! . numal a-titica, catfi itl incape In albia palmel. ..Trebue s fiiifrumósii. mascuVi... §i sub iluziunea manusAildrti.§i a piciorurlorti, d. C. duce mg.scuO, la bufettl o rega-lézA de bombóne i de curte...

D-lti C. este fericitil, c&el.* r osesórea m5mulelorti eelortifrumóse, pre care in de§erta o rugase sà-1 sputa numele,curgere de trel óre, i promite sA-1 mulana6sch a douacuriositatea inteunfi randevu,

Vineri de diminétti, d. C. face t6letri, estraordinar6,, separfum& cu paciuli §i cu feld de felt' de cosmetice, cadpre la Ocìt avó a intelni frumósele manuq4e de Jol sra.

Ce ya face insil 0.'0., la Oda Ca sit ucidtt.ce i se phrea MAU de lungti, se duce sPt dejune la d-na p.

Dejunulü e servitii, se af,,télPi la més6,; a-na P. licechiame pre bucAttirég spre a-1 recomanda vre-unii sostinog ...

Care nu fu ttirbkiunea mistificatulul rtostru

312

audindd soptindu-i-se ,pre furisti. la Ova( urecheI, de c&-tre buc/tAritA:

Da sA viI de sérA, cuconasule, cum flgAduita !batIra de era tênarA poses6-ea cea insalciuita a

nelora celorti frum6se !... Ave intre 40-50 dea nisorl!Deci, Inca unti desceptionata!Ea araa fostti se vede celti mal fericita saptamana a-

cesta, cAcI matt vaduta tiindu-ni-se in séml bdAturile dinSambAta trecutä si de onorabila directia a telegrplulul,in privirea bac04ult4 turcasca, §i de d. directora ala teatru-JuI nationalti, unde nu s'a mai data nepovestituld antl

capg. Am& ca,stigata sutA la sutA Cu acasta, cite!,amti pututa asiste la ,Scara nAtel", acastA pies1 in carede bun& sama a escelata pana dramatic/ a d. Alecsandri.Filosofia si poesia, unite cu melodia musicei d-lul Fleh-tenmaher, ne-aa procuratti o sera rara la teatrula româ-nesca. Vorbindù de d. Flehtenmaher, nu putemti de anu esprime pArerea n6stra, de rati, pentru putinula spri-jinti ce nationalulti i suavult sari talenta, aU talnita in-tre noI, carI aplaudAma atAtia sarlatanI strainI, fara, apune in r6ndu1ti acestora si pre celebrula Inggict e,oipténzid. Busivon, care ne-a luata Dumineca trecutA para-lele spre a ne face sa, ne fil mill de putina sa abilitatesi de marea sa cutezare...

Pentru beneficiuld d-lul Cremzer, sefula orchestrateatrulul, publicula aplauda pre micula Rafaela, firialt

Luchian, in cantonetaiCiobanula RomAnti " Acestadeliciosd copila, cu multa desinvolturA i nesialA, ne-acantata picantele strofe ale cantonetel muntene.

Ara trebui sA nu uitamil noua compunere nationalAa d-lui Cremzer : Carnavalulti de Iasi.", dér mal binevomit reveni alta data asuprA-I, cAcl, n'aind de cat lo-autti trebuinciosa spre a ura tuturora bunti,lasatil deCarne" i grabnicA penitentA spre ertarea pacatelora

§i de mfint incolo : aleluia! aleluia! slava, tie, Dumne-deule!...

(21 Februariit 1859. Sava Duna?* Nr. 39.)

813

IV.

"Castigat ridendo mores'

Ah! d-nelorti, amù o ciudata, nealteptat0negraita noutate de a v6 spune

Bondariula ILI, cu incheiarea carnavalulut in-cheiata i cariera sa laico-social: s'a pustnieit ? mgmulta Inca, s'a facuta confesora !I Si credett ea in astanoua calitate n'a avuta putinil de lucru s6pt6mfina a-césta, plina de spolocania, defasole §i de bacanil; intrégasocietate a venita in apartamentele foitet, in tare s'atirefugiata noultipustnica sa-1,marturisésca, pècatele i sa-ql ié fili-care canonula de penitent& de la bondarésea sasmerenia.

Nu putema sci ce- feld de p6cate i ya fi marturisittifia-care, dér judedada' dupa, multe din caneinele date,ma4 trebue sa fia fosta ispitele in care ail ca4utti multimembri al societititet IapnescI,

Aq1a, buna-6rit pre fosta Redaefiune a Constitutionaruluia osandifo s cetésca, °data, pe 4i cele 22 numere ce arklactata.

Pre redactiunea - Stela Dundrd, Zimbrula Vulturult1'sa citésch, de dou6 ori iarula Patria"

Pre redactiunea Patna" sa scria vre unitarticula defonda i sa indice pentru faimosele séle reyiste politice,cparele stréine din care le-a tradusa.

Pre redactiunea Bonzdnia" sa se impace cu d. Ber-man.

Pre d. O. sa rèmfina nargaritarula cela celebru.Pre d. S. sa nu lipsésca de la rendez-vous ce-I a data

bueatarésa de la balti mascuita.Pre d. C. ,Negruzzt sa mat pècb.tuésea F,d la b6trfinete

ca in. tinerete.Pre d. Mihail Slurza, salmi poftésca a asiste §i la alta

alegere.Pre d. Luehian, sA citésca odatti pe 4i n Omuta lard capil.Pre d. Vailant invete pre de rosta brolura n Ola-

314

sula Poporului, glasula 114 Dumnedeil" i sa facg, procestiStelei Dunetrd."

Pre d-nil inspectorl de ulite, sa se plimble prin ele inscarpI de bald.

Pre d niI Ministri stf, faca proecte de reforme.Pre posta Moldava sg, dud, scrisorele i ()lank cu

esactitate la fetile adresate.Pre eforia, sa ni dé luminarl maf bune.Pre militarI, sg,null tare sabiile,Pre publia, sa nu puna flume propril, unde Bondariuld

n'a pusa nid initiale,...Pre mine, Bondariuld IV, sit v6 bazdia asta41 cele pe-

trecute in curgerea sarbedel, neunseI i inflateI ultimes'épt6mftnI.

fiind ca, pre,cum orI-ce lucru i bazaitura.bonditréscaqI are und inceputd, sa-ncepù pre a mea de la inceputa,adeca de la celd de pe urma, bald mascuitd, cu care,(déca este sit credemd articolula de fond4 din N... abg Pa-trie0 s'aril fi terminatti carnavaluld in mijlocula une ploice a finuta ota néptea (sic.)

Alfa dér vò void spune, cit baIuld acesta a fostii, cumne alteptamd, férte numerosd, qi ceva mai de spiritddeal cele-l-alte, in privirea costumelord. Intro acestese deosebi o escentricit i spiritualit cometei politial ce a-nuntit lunzei mascate unit mare cataclismd Europénd, incare Turcia ocupa und locd cam... Condeiuld nu lag.cernélg,...

Pe cândìi semiluna turcésca era data dupet Mil inIall, la Paris, la balulti tra,vestitd, datil In salénele d-luIministru Fu/da, stallucea cu splend6re Steoa Dundrei",in care se stravestise d-na Poujade. In juruld acesteigraciése Stele Române, ce nu fu eclipsatg, de aurésele

preciésele costumealecelor-l-alte aristocrate Parisiene,se vedéd, ne cjice corespondintele nutru Bondarid dinFranta, maI multi voinid Romás,na§I, cari:

,Cu sprAncén1 Imbinatà,Mijlocelti trasft prin

, 315Candd lint priviad vre o fatg,0 fura celd mititell

Intre acesti vohia nn era de asta datg §i acebl pentrucare, sunt clteva lunl, la TreI Sgrmale, ca prin farmecii,se ridicaserg cele dou6 lanterne memorabile, cu epigrafg M.S. V. (mal stgl Voinice ) Va da Dumnedeù, iubite ton-frate parisiene, sg-111 avep pe la anult viitorti, ba chiarqi pentru mi-careme, cicI s6pt6mana acésta.trebue sg, fig,plecatA din IaqI, judecandti dupg doliulit celii adâncii, ca-re s'a respandit pe fetile jidovilorti 0 pre ale oratorilor4din partea dréptg li din v6rful RApedel,

..Dar incotro §i. unde" I;II. indrumg sborulù? tea In-trebare grea de resolvitit UniI spuml, c6, se duce sg dicgla conferinte ; mel me adsum" tea, priviti-m, ell sunt!ea suntii acela care arnii alesùpre coloneluli" Cuza ! Decumva alesulii meti nu vi-1 pe placii, spre pedépsg nu-mitl-m6 in locu-I pre mine ex officio. . Dice-se chiar,cit la tipografia Albinel s'arii fi tipgritii, pentru dioa *in-t6rcerel, o sublimg odg, adresatg vasulul ce-iù va readucela G-alai, g l'imitation a odeI lui Oratii purtandit li epi-grafa.. Nunc decet vi.idi nitidum caput impedire myr-tho."

Acum se cade a incununa fruntea mea cu mirtiiverde!"

Apropo de purcederea de care vorbirnii, trebue sit anun-tgmti, cg ni s'a depusil la biroulù de administrare, unitportofoliu, ce aril fi cr4utd din o trgsurg, care eli s6p-t6mana acésta, cu multi cal, de la palatulti repos. VistRoznovanu. Spre alù' reclama perdetorulù seii, v9milspune cd, cuprinde urrngt6rele httrtil :

Noulii acaftistù ahl mareluI Voevodt" Mihailii.Stihire pentru sèptémana patemiloril Patrid.0 odg intitulatg : Moldova catre fiii si i".Alta Incep6t6re cu versurile aceste:

»Pre tine a te descrie in versurt cine póte,»Carele uneltelct Auld prin uneltele argtaté....

316

Alta, de V strofe cu refrenulti urmatord :Planga-1ü curtea cat va vrea.

Ed void ride OA juca 1(1)

Ting Nunadrd din Zimbru eu ,1211-d SIN Voi-nice! 4

Altuld (No. 24) din Steoa Duntitti etc. etc, vialtemulte bartit tiparite ski scrise, dintre carl vomd malbita cloud ode needitate inca se vede, en data, una din.7 If alta din 24 Ianuarid anuld curentti.

Nu ne art. fi Uhl adta do lesne do a inapoia iucrulaperdutil de tdndruld romaranti S., cacl, dé ca este add-vdrata ardtarea BondaruluI din Roman, Irarti fi perdutil..Ce credetl ? Nimich mal puOnd de catti sofia. Cu t6teea bine s'arti put6 sd se susOna, ca cineva nu p6te perdeceea ce nti are, 1 ca decl -

Dar nu md putql itAelege, de nu vdvoiti spune malân-Veit cabastlic6sa istorid têmplata pre malulti Moldovei. Sce,na se petrece intre d-nil A. B. C. qiduduca E. d-lti A.este tatald fil-luY B. Met C. têndruld Romaran ce teaperdutù so0a, care este dlora E. Acésta, inainte de ma-ritare traia 131 mare intitnitate cu euconapla B. qi trebilevial pana acolo ca B sa promita de a lua de soft& pred-ra E. AIM de acésta tata A. carele spre a impedecainsotirea pune in lucrare ra0onamintele babel hArce :

,Ta-o, fa-o tiit&e,Dar nevasta ba !'

V646nclti cd, nu rduppe, D. A. are recuretila o curiósamanipulaOtt : al6rga tot Romanuld sa gitséscti, rind bar-batti dlord E. Gasere in fine pre nevinovatuld têndraC. din casa D. ,. Caz... 16 impetere, li vrutii ne vrutd,pune sa le citésca molitvele, . Vine séra dupd, cununia...Ye fandum, d-ora S. se face nevdquta de la casa mireluI. .

Si jata Oucona§ulti B. nu se va mal insoti cu dloraC. care este, orl cum fia, legatd, prin cununia.

(1) Sun/ eitatiunI din satire vechl adresate hil Mihail Sturza inainte dedestronare.

317

§i RA cum oi d-nula C. s'a pututti cununa arl sAse bucure de consecintele cununiel, ba adar perd4lucrula ce legea i a data sub ascultare.

Avisa celora ce Para gAsi.De sigura, cA nime nu-la va glisi In Arsenalula arma-

tel n6stre, unde décA este sA credema unul ordina altzstabuluI cAtrA nu ocima care comendanta de regimenta,s'ara fi pAstrAnda nu numaI arme ci i ciubote : »ve'raporta.cAte perecbl de ciubote suntd In arsenal."

Vo rb in chi de arsenalztrebue s A mAngAemil pre multe fru,muele, disperate de vestea purcedereI spre Bucureocitinerelord epolete, care atAta de bine ociéa a le invArti lavale' LAsati-le sA piece d-nelorti, cAcl in loculit lort,carnavalula viitorn v6 va presenta altele mal prospe-tele, gicem carnavalulti viitort, chef afimù, c. ministerulade resbelti ara avé de ganda sA spargA In fine 06cea,In care sine Inca Inchise vrio 10 regimente noue, ce nesunt de mare trebuintA, nouti, pe malulti DunAreI,d-vdstre In saldnele cele luminate.

tcl dou6 dintre epoletele vechi, ce aunt la loculti lortipe umerile cApitanulul Ghergheld; interesantulti nostruduelista de la cabinetula naturala este sAnAtosa ; VarnavNuta ,cu multAmire la preAmblare; sperAmil eh totnaoIa voma ave de vorbita curAnd i deantagonistulti settd. N. Roseti. Curi6sA societate mal èoi a nostrA! Cemarl imitatorI suntan-6 de tota ce are veuna resunetaIn lume! Duelula dela cabineta, A, data iced la mil dedueluri en prineipe, cae!, ce vretl? ferula ,impunge

Impunsetura d6re, i curge sange. Bru L. iiu$ simtefiA-cine vocatiune pentru duela..

DupA cum nu fiA-cine simte vocatiunea ae -cam-leria.., Ama v6cluta bunA-6/4 la CAmpil elisei de la Co-pod, pre dre cine, care inventA putina cavakresciall mij-loca de a aa bratula de Ware, unel gracidse i fru-m6se dame ce se preAmbla pe josh cu unti 4,ngertl de co-

318

Acésta nu v6 amintere de celebruld: mersi, c eciti cuspateie ?

Mersi, dér §i ell, c trebue s termind de ast6. data.(28 Febr. 1859. Stdoa Dillard No. 44).

V.

Ca Bondaria ce sunt, ca schimbarea ano-timpuluItsimtti o schimbare 6re-care qi in mica mea jiganésed per-sonalitate, cu alte cuvinte, brizAiturile mele de Sambatavdin causa unel r6gufell de procesit de presti, nu vord fi pu-tutd. astd, datá gâdili urechile onorabililorg noOri elienfidecftt a treia 4i dupti seripturi. Pre de alai, parte acéstti,intArcliere vine insA, cu totuld in avantagiuld eanonisifi-lora noqtri de Bondariuld IV, ciici in locti de o s6put-mânit de spdsenid, vorü fi avutti clece .ile intregi!

Intrebuintatu-s'ad aceste (file in acea spaseniel Iwo=mandatii de ecs-confratele nostru Bondarid III? Éca, lu-crulti de care suntemti in indoélá, judecandil duput noilebittA1 oil pile pre care ceruld le tritmise decurLdtx so-ciet4ei spoveduite de bond6résea smerenid. a Bondariu-luI III. -Una din plagile cu care D-4euld. lui 'Moisi a lo-vitd pre Faraon a fosta ivirea a nisce mulce grozave,mulce care murad pan6 la sAnge. Asemenea biciti ce-rescd s'a pogoritd qi asupra Principatelord-Unite. Dintipografia d. a A. Roseti, de la Bucurescl. l'a luattisboruld unit TINTARIU. care inarmatti de und acd deunti cotti de lungti i veninosù ca sggetile sabEiticilorti,zin-zin-zin-ne-ne-nesce deja p..-e la urechile Bucuresce-

amenint6, de a zin-zin-zin-ne-ne-ne-nibli pre laurechile Taeniorù, inteunti modd hie& bdzditula nostrua bieOlord Bondari 0, nu se mal iée in sémh, c6, pre&Ind nol numai cat &loam; finfaruht îI vérá cogé acu

frunOle pleluve ale diplomatilord, i acéstd, OPERA-TI.A. o face nu numal odatA pre sèptémfintil SambAta

319

(ca vi non) der in tóte 4ilele, afara de DuminecO,Luni, Mari, Mercurr, Jol §i. Vinerl."

DécO nu ne-amil teme de a fi acuzatl de invidiA bon-axes* amù' vesti ins& d.. C. A. Roseti, ca mal ca amt."fi in plecare de a cere in contra p4vdtutilord tintArescIsubscrise de d. Brailoia. aplicarea legeI Presel. ÉtA, dece : MA, lumea, ea li noi a cetita iseiliturile d. BrAiloitipre actele CAimAcAmiei trecute, tótA, lumea, ca qi noI,cunesce prin urmare pre d. BrAiloiù de o pers6nO seriésd§i neiubitóre de glume sarbede. Cum dérA, Tin0 xulii"vine sO strice, prin o plastografiA, prin o scris6re apo-crifO, reputa0unea de omli seriosti eit§tigatO de d. Brill-loiti in Principatele-Unite, prin aate iscaliture seri6se?Na! 'Ana ce a scrisii cabazlicósele, bond4refce16 (iubituldTinOrti Inca n'are dreptù la unù adectivil din numeleseù) pAcOliturI din scrisórea pre care Tinfarulfi o atribued-lul BrAiloid, nu p6te fi 'Ana care a iscAlitù faIm6seleacte ale CoimAcOmieI Mann li BAlénu; a presupune unitmomentù una ca acésta, arti fi a implica neserisiotatea 0pentra We acte1e oficiale 0 neoficiale, subsclise in timpitdin urmA, de d. BrAiloiti, arti fi a presupune cA, seriositateaacelorii a,cte, era seriositate eroi-comicd, asezonatA, cub6mbe maziniane de zarzavaturl.

Eti, Bondariulti V, din Ia§I, pretestezii in contra unelal% mistifican l §i certi punerea in acusare a ,,Th4aru-luI" sub delictù de plastografiO, de apocrifid I...

»Ell ea muritorii, pretinde nrinfaruld" cA, aril' fi scrisild. BrAiloia, supusa la ndlucirf 0 rdtacirile autoritdfefistoriel meld, clarita de d-v6strA ca allí doilea MahometilProroculd, de o credintA, amAgitóre li mincinósO, n'amildecOt sa aqteptù ca Melia intelepciund v6stre sA, me lumi-neze, li 06 pail striga in dobendirea lumineI ce ve yetiindura a reversa asupra intunereculul cunosciii4eI mele :Aleluia. 4$

FOnA cand TinIarulii de Bucurescl, val trasil la ju-decatA, de d. BrOilohl, Stéca DunAreI, cu Bondariii cutotti, a testa chiamatA, cum to0 scia, acp In 10 Marte,

320

la r6spundere inaintea Inaltd CurÏ, dupa, reclamarrad. Vailant, in contra. Cine mg scie? P6te in dontrapasagelora in care nol ama esprimata indointa, de serio-sitatea brolurd d-séle Glasuld poporuluI, Glasula lulD-4ea4 cu inscrierea : VedI o Moldovo pre acelaetc. etc." Nu-I tram mea de a v6 spune cum s'a tratataacesta procesa, dér fiinda cft Invii d-mil Divaniqti ail des-scoperit4 o bondariturei cam grésit de nu putin spiritu6sa,In epitetula de caraghiozi, ce d. Vailant da redactorilornSteIel, ne crederat, ca Bondarin, in dreptn de a priimiasemene,a bondarituret pre sóma nóstra ì a-I da aice inter-pretarea cea maI nemerita

DintrIntein, intemeia0 pre principiula Tul Plaut

,injurium est ulcisci adversarios,,Aut qua via captent te illi, eadem ipsos capi,

nol nu vomil plitti d-lul Vailant, niel capitalula niel do-bé'nua pentru epitetula ce ne-a data, §i declaramil a nemulOmi in acésta cu jurisconsultica-tetlmacire filologica aunuI óre care advocatit din sala audientelorti, carelene-a spusa ca d. Vailant, departe de a ne insulta cu a-semenea vorba, a vruta sa ne faca una complimenta,asupra frumuseteI néstre, cAci vorba caraghioza ara Insemna turcesce °chi negri, si intrebuintarea unel aseme-nea vorbe turcescI, este Iertata d. VaiIant, care in audien0a declaratti personala ca nu scie romlnesce...

Prin urmare pre temeiula opiniund esprimate de d.Vailant, care arti fi gasita ochil noqtriI frumo0, putemilstriga : Avisü d-nelora carora le placa ochii negril

! nu strigap aqia, ne dice d. X, ea v6 vet'incarea de belea . , Eca, eù din pricina oehilorn mel,carl sunt negii i lungaretI ca migdalele, d'abia amt."pututil sA potola flacara i vapaea ce s'a aprinsa pentrumine in peptula d-nel D.. . i d. X. ne istorisi ingenio-sula mizloca ce intrebuinta spre a rumpe lantula Cu careJeulù Cupidona, (cum s'arii (Tice in foiletonula Patriel).i legase de gá,*ta inin d-neI N. In ofilele trecute vèdé'n-,

321

du-se d. X. acablath de dril.gostirI aprinse, scesse untipu§ortí ore-care cu 6re-eare cofeturi roze, i purtândtt eti-cheta unui Ore-eare spitern ce se vede figurandii pre pa-gina a patra a tutulorti cliarelorti francese

Araarea acésta a fosth prosaich, dér eficace...paea s'a potolith . lantulti s'a rupth .

,Lugete Veneres cupidinesque !Déch, daph cum vedep, este farmed"' de urn, tésn6ra

phrechih V. a gh'sitti farmech de indragire. D-na V. estefrumu§ich place a lasa s'o inconj6re adoratorif ; acé-sta e deajunsti, se vede, ca multe din damele societateI,ai cArora curtezani ati sburatti pre urmele d-nei V. shnu voésch a mal deschide u§ele lord vizitelorti d-neI §isouluis'éti V.

A sta a casa qi fArh de relatiune in societate, nu estesocotéla junilorti. insq41 ; ce-I de acuth ? Societatea com-plotézh, in contra n6strh, i§I gich ei, sh complothmil Incontra el': tu, femee, vel litsa pre lahrbatiI, in casele ch.rora vel' vré sh' aibi intrare, fachcurte; eh, voill In-conjura cu prevenintele mele, pre cue6nele lorti.

Se clice ch nu putine case s'ati deschish de atunceasub paqil complotanVlorti. Avish lohrbaOlorti §i sotiilorh!

Este o cash insh, care in s6pthmftna trecuth s'ahchisil nn numai pentru d-nii V., dér §i pentru tot Ialulti ;acesta-I teatrulti italianti, ali chrul'a eco de pre urma aresunath in sal6nele amabilel d-ne S. Dér sh nu vor-bimh de cele ce nu mal sunt, ci mai bine de teatrulh roma-nesch, care tot trhesce mcli, (licit' unit. Lucruld insA nepare indoelnicti, chcl la piesele la earl' ami asistatti gpth-manatrecuth, n'amti mai vhlutù actoril ce aplaudarhmtiphnh acum, ci numaI nisce marionete destulh de bine in-chipuite, care mi§ch mal multti §éti maI putiml aproposdin br4e §i din caph, 1itsndü. sit vorbéscit pentru dé'n-sele numaI suflorulti. .. A! inteadevérti, éch unit suflorùcapti-d'operà in felulti së'h : a§Ia de bine vorbe,see t6te ro-lurile marionetelorti séle, incat tot teatrulti este adesti

ch ele vorbesch §i nu suflorull21.

322

De sérl, Mari, este a se da o representare la acestateatru, in folosula Ospitiulul de la Galata.Dorima o cu-legere buniOrA, de bani, dér dorima i d-lora actor' ro-lula de actorl, éra nu de marionete, adeca scie§In-i1, éra nu suflorula rolurile lora.

Cu téte cA nu tóta lumea îI scie rolula ce-i asémAnatalentula §i. sciinta! A§ia buna 6rA. d. X... la ocasiuneacrisel ministeriale, d-lui care pretinde ca scie a ara vi-asem6na cu succesa térinele, voia numai decAt sA, flA nu-mitt" visternica. Dér ce-i dreptula, ignoranta este se-métA, §i graeculus exuriens in coelum, jusseris, ibit.0Grecuprului flam6ndti, de-i vei cjice sul in cera, se vasui, cum spune Iuvenal.

(Martia 10, 1859. St. Dun. N. 51).

VI.

Se afla in Turcia o provincia, nu-mi amintesca careanume, unde Grecii cari at" vr'o féta de maritata o punt"calare pre una asing imp o dobitti cu cordele, i preAmblAn-d'o pnn tArguri stricra, pe cat e mai sluta pe atAta maltare : Kca tt irpocry.:! xcxt ircpotma ! A ghidi lucru! aghidi lucru! !

Féta pre careDepartamentula din Afara(i) art" avé depreamblatil qi prin urmare de maritata, ni se spune, cA,arti fi trupa séti scena na0onala. Miami" ca logodnaanuntata da-unacjl, intre acé scena i d.-nii F. §i G. s'arafi rumptii, §i ca Guvernula s'ara fi hotArita in fine san'o marite de acum de cAt dupA, d. TALENTU, fl-inch" .cesta singurulü bArbata, care sa péta face ferici-rea acelet fete crescute in bUranele case a lui Talpan.

Nu se vont minuna, iubitele mele cliente §i nepretuitilnostril clienti déca-ml incepa astAcjibAzaiturile, tot de latcatru7 de uncle le-ama terminata in rêndula din urmA.

(1) Teatrele tineatt de acest minister.

323

Causa vine de la nenorocirea ce mi s'aii intérnplatii,pre care d. Teodorini s'a grabitù a v'o anunta in piesa"Dracurrula 0elevula" data in beneficiuln d-n ei Luchian;d-lui v'a spuse ca nu potii bazai din causa ca me-an-ghetata aripile". Adevern, aga este! Der eta cum s'a intern-plate, tocmai in primavera o aseminenenorocire, de careamti fostii scapatu in limpuli gerurilorn iernet

Marta trecuta (10 Martie), sburanda ett mare dragostepe scena teatrului nationale, spre a asiste la representa.rea data in beneficiulilospitiuluI de la Gatata, sburame,

d-nelore, in spre nenorocirea mea, cad' focula sa-cra atat de putinü a nvpàiat' i incaldita de intusiasmnpre mai totI actoriicari aü jucatn in ingrata piesa Ana-tolie , bleat a racita pang, §i. publiculü asistittore in aceasera ; cum dere, putésa nu-ml inghiate aripele ? Bonda-rulü cand e la teatru nu mill bazie, cand vede batarnce mai mica raza de intusiasme, de foal, inluminandtifetele actorilorn, der cand e a.,Ia de friga, de rece pe sce-nit, bleat inghiatdpana i vorba in gatlejuled. Teodorini,§i ne face a crede eh' tot nu-11 §cie bine rolurile, art' pu-te aripele mele delicate sit nu inghlate, i baziitulti metisa nu inceteze una momenta ?

Norocire numaI ca aceln momente n'a tinutii multn,ci numaI pang JoI sera, cand la ocasia beneficiuluiLuchiann trupa ce de asta iarna, a inlocuitù marionetelede care a vorbitti Bond. V. Acéstareprezentare a fostü pli-na de atragere, cad' d-na Luchian a qciutil inchipui unndernona de minune qi:pe cat d-na Luchianü era o frum6sademon6icaimpelitata, pe atata era neplatita guvernoruhllui d. Jo:.;e ; nu intelegemn prin neplatita, ca Pon Jose,i era datore, ci ca d-uln Luchian a pusn cu succesti pescena pre marea majoritate a guvernorilora din lume,pre generalitatea guvernorilora din, Ia0, carora familiileboereri le incredintéza educatiunea i viitorultilorn.

Nu §cie ce felti de guvernore va fi avutti buna-6re,d. A. der judecandù dupe, anecdota ce aline sit ve

324

multti mi pare cit guvernorulfr sett n'a fostO nici macgrii§arlatanÙ de spiritil ca a lul Don Jose, ci numal

unit Ohirie Fanariopolis.D. A. fusese altA datit in slujbl de same§g la unit ti-

nutil ispravnicitO de D. J. carele se sine de protipenda-da protinpendalef. A-l-altg-ierl la oteld Hilaire se'ntAl-niserg la aceea0 m6sg, fostuld same0 i fostuld isprav-nicü... Mare demonstratiii de recunorintg, §i supuneredin partea d. A.! destulg demonstratie de inaltA pro-tectie din acea ad. I.! Acesta I terminä mal ântélti priln-girea, se sc6lA, 0 de abia salutitindO pre d. A., din captise ghtere a e§i. Ajungêndti la u§A vede cg q'a fostii

mAnu§ile pe mésil.mAnu§ile d. 4.! i strigg d. I cu unù tong de

atot stgpinitorti.D. A. se grAbesce de a asculta porunca d-lul I.

Tot qti in slajba, d-le A, 1ù intrébg unii bondg-rosù personagiti care prgnzia la aceea§Imésg, dupl ce d.A. se intórsit de la u§g, unde dusese mánuile d-lul I.

Ba nu, respunde d. A. m'ati demisionata din se-me§ig, de mal multO timpù, adaoge elli, ne'ntelegêndgspiritu6sa intrebare a pers6nef de lângg, dênsula.

Nu §cimii décl era mal' de spiritrespunsula Oratoricil,ce unii 6re-care bondaril ne spune cit art fi fAcutti unitóre care qefa de sec04, din 6re-care DepartamentO, la cu-vintele gise de un ministru not, cAtre tot corpulti am-plóiailorù sett."

17Eccelenta, i-arti fi 4isti oratorul4 §efti de seep, sun-temii de multa fericip cg, matt augitti de numele d-v.de acvm inainte avernii sit fimù§i mat fericiO, el cu vilmultAmire v'amÙ vq.uttr. fiind d-v. mAndru in capuldnostru. Avemti sA finati tare fericitl sub fericita vóstrgchrml, i v ruggmti sit cunóltetl meritele nóstre, ì d-v.Eccelentg, sg le resplAtitY, ca sA limit fericip de a nenumiamploiatif d-v. fiind trtl precumit se cuvine 014. d-v."etc...

Asemene oratori sunt, se (lice, bineprivitI in multe mi-

325

nisterif, ba chiar se cellti de maI multe tinuturI ca pre-fectI.

A§Ia, bung,-6rg, ne pirgre asemene cerere urmat6reabonclaréscg, corespondintg, din Tecucl.

,,Cu dulce baziitura, frate Bondarg..17Fiind-cti de aice o 6res,ti-care partida a fosttl trimesg.

o 6re§I-care deputa0g, de a merge in capitala, cu unti acttisolemnela,p entra alegerea unuIére0-eare prefectù la inutti,

fiind ea pânti acuma Ministerulti cac,lutti nu le-ati fostadata intaritura, bine voere a bttzii in Bonclarésca re-vista, cg, acésta intardiere i necurtuasia este o lovire'ndemnitatea partigiI aleg6t6re, i ca deputhlia este rechia-mata.

BizI I BizT I 131zI!

Isc. Bondarti Provincialti.

Atlla dér, cu telta parerea néstra de r'éti, anunOm ace-leI 6re-eare deputatii, ca este rechiamata la tinutti eu, séatara investitura prefectuluI sett.

Spre mangálere insai vomit inedui de a asiste Dumi-nica la I-a represintare in care are a juca bine cunoscutulticreatorti alti luI Chiosa din baba Harca, cl. Teodorini, caresosincla de la BucurerI impreuna ca juna sa dérana, afostti invitatti de a mat aminti publiculul Imanü fru-mosulti set" talentd de actorti. Ni se spune cg, i d-na Teo-dorini este f6rte bung, actorésa, speramù' ca realitatea nuva fi mal josti decta reputaOunea. De nu ne'nrlamil ceatint& reprezentare in care se vorti presinta publiculuI,artistif bucur:.,§tenI, va fi o drama i anume : Don Ce-sara de Bazan.

VII.

In fine gicètelrea : Cine a gres;ita va mai gre#" pen-tru asta data va fi fal§a, cacI Bondariulti, care din deo-

326

sebite imprejuriri grelise, I1 perdusA 4ioa bâzîirilorii sétia lgatorilori, astg,41s'a re'ndreptati, a regAsiti acea 4i.

Dér décti, §1-a regitaiti 4ioa, a gisitii de astA datg,pre d. M. Z. (póte Zaharicopulu orl Zuliarides), eareleea unti cavaleri dela Mancha, vine sit ne prov6ce de a neindrepta o citare, care in Bondariul4 din urmg, arti fi arun-cati utei obiceiurilort poeticé ale compatriotiloriid-séle, earl at fete de maritati. Deqi ca Bondarii avemi§inol intrare in sînulü adunard Bond... pardon, depu-tMescI, noi insg, nu vomic,lice d-luI Z.: cum amicjidendu-se la adunare : In contra votulul, nu se revi-ne ;" ei eh a fosti o grepla din partea istoriculla cea luminatil intru acésta pre Bondarii. Grecii, incepé'ndide la eel' din Fanar4, Ong, la eel mai de pre urmg, din-tre raielele M. S. Sultanulul, ati atâtea obiceiuri!...§i uniBondariti, carele off cat sb6r4 nicI odatg, póte a se cdtarapang, la stanc6sele eulmI a le sudului Tureiel, spre a se,,informa de obiceiurile locurilor4, s4 le zugravéscapre hartia", bine a pututi fi indusi in er6re.

Sunt lépte pirinp- la noiinIérg, care n'ari avéspre mArita fetele de a le plimba prin VérgurI (déciobiceiuli o fi!) ; ace§tia sunt d-na Ministri. La oteluriled-séle petitorii faci add, ca lar teatrele francese de la Pa-risi. NoI inqi-ne ami primiti pang, acum vre-o 50 deserisorl, in care nu odatg, ami fostitratatl de escelenta"namaI cu condiOune sa stgruimi pre langi vre unit d. Mi-nistru mirite, dupi autoril acelori scrisorI, vre-oslujbuf6ret.

Dintre aceste scrisori, nieI una na e mal cu haz4 decalacea terminati eu postscrisul4 urnigtorti :

,,Ami uitatti sá v6 doreset, de prima-Wet, srt, v6 déeDcjeù§i ouc6na uni DIADOBV BEI?aRli. Nu mò-uitatl pentru slujba ce v'ami rugattl,. , ceretI-o de la pg,-rintele ministru".

Slujba acésta aduce, din stab; pre lunk vre-o 200 lel,Ur Ara statil, cum se 4ice pre la tribunale?! . .

0! sete a chicupl10 / ! tu care aI dietatti postserip-

327

tullí de susd, cum de nu te-a potolita incA guvernuld,fAcéndu-te mAcartí uuti politmeistru la Ismaili-4' ?..(1).

Rank &ad Bondariuld V, va cApAta aceld. Diadohgdoritil de evghenicosuld sè'd corespondinte, sA v vor-bescii de diadolnag dobanditù de Academia din Ia§I inpersóna AdunArel elective.

acésta fArA shflA urmatd intrejuna AcaderniA ;,4i. de-putMiA niel cea mal micA maritare, sub bine-cuvêntArilelegei electorale anecsate la Convenp...

SA ne esplicAmd.Academia, spre a rspunde la numeIe ce pórtA, aflAmil

cá se ocupl cu studiI asupra limbet(2) : ea aspirA sA impacecat mal bine stinger6sele lupte ce §1-ati datti pan& 4i celedoue tabere limbistice infuriate neologistit inarmap degramaticelatine i Arhaistif, comandaV pan& mai dAunA-4i de Romania literarl". Dard tocmai dada, dup&catil se spune, conferir4ele literare de la AcademiA, me-niat de a readuce pacea in campiile insa,ngerate ale lite-raturel nóstre, deodatA se ridica de pe bAncile drepto-centrale ale AdunArei, und onorabilii domnti deputatü,care aruncA urnù noù m6rii de discordiA in. sinuld limbeI.Nu, strigO D.... sá nu se ocupe Adunarea, de principiI,de legl, de proiecte, de budgete, panA ce nu se vord im-pAca taberile in care stet impAr00. deputatif In adu-nare! i sc4I din ce causA se aria impArt41 in tabere ?Din causa limbd !... Ce limba vorbere tab6ra din stangabunA órA ? O limbA "inroitg de vorbe ca LEBER-TATE, dreptate, reforme, egalitate!Danl 6re MOLDOVE-,NESCA, e limba acésta ? Póte-se s'o in0160, tabAra dindrépta, care in tot clicionaruld sèü moldovenescg, incepênddde la A: cum a risipi avere, i terminandd prin litera cede pe urmA G, cumil genunaiare, nu aflA esplicarepentru nicl una din vorbele steingel ?

Biata Basarabie ajunsese deja sentina gunóelord sociale ISe fAcéd adunIr1 la Consiliuld scolard, pentru desbaterT asupra orto-

grafieT. Ad luatil parte la ele, intre altiT, d-nit N. lonescu, Barnutd, Suciu,Stratil, Mftrzescu, Veisa, Urechil. etc.

328

Décá, pána, acumti aceste dou6tabere din Adunare nuluabl la trantá, mal cu nátingiá, este mulVimita pa-

triotismului centrului, care a reu§itù prin deosebitá, stra-tegia a impedeca ciocnirea acestonl extreme. Din diciona-rula centrulul era s5, avemti unti modekt in procesultiverbalii..., dará aflámll cá, acela modela nu s'a Ositü incA,destulù de perfecta spre a apta publicitate, de aceeaAdtmarea l'a amanatil pentru altá, §edinO, (1).

Sperámll cä juna nóstrá, acadenaiit, sait mai bine cli-andti junele nostru corpù profesoralii, va cere de lalocurile competinte, dreptulti de a lua i eltl parte la in-teresantele conferin0 limbistice, deschise in sala Adular',reI elective in qeditqa din...

Si de ce óre profesoril de limbá, n'arti avé drepat sá,discute asupra limbel, aláturea cu Adunarea, cAndti D.V. de la IluO, care nu este bondara , vré numai dectattsa baile ca bondarii ? D. V. ne adresézá. o lung5, cores-pondinVt, in care reclamA postula de bondara hu§ienescil;dartl la Hu§I bondaril n'o pré potti duce, se vede derèuhl albinelortí. ce fabricá, vestita miere din aceld dis-trictti, i scrisórea sub semniltura V, sémánii, mai multila firaitura de Vrabia, de câtit a bit' ziitura bondarésca.

A§teptámll insá, cu plá,cere metarmorfoza tiraiturei,In bAziiturl, cândil atuncea D. V. va gAsi pururea cur-teziA i ospitalitate in apartamintele foitei.

A !cata' pentru ospitalitate, avemti satisfacerea de a neMuda c'o intelegemti g'o practicrung multti mal: bine decfttil parintele calugh6rti grecti, egumenulti monastireIBistriteI. Una june poetù nátlingti in patriotismulti séti,a intreprinsil, ne spune, untot pelerinagiti la morméntult.luiAlexandrucela _Runa, ce se allá., cum tot1 ciü, la citatamonastire. Poetullt nostru ajunge la Pétra, de unde ne-ascultândft decattl naiva sea iluziune asupra ospitalitateImonastirilorti, plécá, fára de lua in trasurit mitcarao buctiticá, de pltine. Sosere la manastire pe la 10 óre de

(I) Alusiune la o cérld putin parlamentard din carnea, nelrecutd. In pro-cesu,ld verbald.

329

diminéta, da drumula harabagiuluI Cu gAnda de a se in-t6rce la Pétra pe josa.... OchiI sei se implu de lacrimlla frumusetea locurilora ; maretia aripelora remase dincastelula domnesca la pune inteo vist ire melancolicade cate-va ore, ela ingenunchia pe pétra cea muta a mor-mêntului bunuluI domml alit Moldovel, Ei'apoI improvi-skit vr'o dou6 duzini de ode, pe atate balade 0 elegil...

Dérti intre aceste gioa inainta§a, n6ptea e anuntatade amurga; stomacula 0 elti inaintéza in carceere, cadgAsesce ca poesia nu-ld nutrise de fela pre dênsula, décaea impluse pana in varfa sufletula stapanu-seti.

Parinte tgumene, dar n'o sa-mi datI ceva sa punape masea asta4.1?

Crede-mu, cuconasule, nu mi este nimica la Mo-nastire... che suntemo sarati... D'atea nite nu mi sintoaite calugheri, afore de io si igana mio, che me bocatari.

Ce &la saracI, cand monastirea are atate mo01 ?Ma te se na camo? Paralutule de pe mosia se duct

stin Ierusalimo, che trebaesco la morminta lui Dimiacjeti.Asta nu te'mpedica de a fi rurnen i grasa ca....

Da'n sue', da'n josil, poetula nostru nu capata decato lingurita de duldta 0 una paharù" cu apa, 0 déca in-tamplarea nu aducé, spre inchinare la monastire o fa-milia de la Pétra, Incarcata cu provizii de a le gurel,nu §cia pti de-la ajutail pici6rele sa mai iasa din Mo-nastire spre a relua drumulti Petrel.

Alce o refiectiune.Curi6sa asemanare este intre pusetura poetulul de la

Monastirea Bistritei 0 acea a Bondarului de asta(II! A-cela cerea demancare de la calughaii; acesta cere de lasocietate materia de &Wire. Calugh6rula, r6spunde caparalutele mi se duco stin Ierusalimo", Societatea nerèspunde, ca o parte se stramuta pe la in*, 0 alta r§i.gatere valizele de druma 0 pa§apórteletota cu Prin-cipatele-Unite spre a merge la bat.. ,

Pasti acum de fii Bondarula nStelef Amami" candtt

330

nu-tl rémâne altd societate, In Ial, decatd a inspectorilordde uNe §i a Redacfrel Patrid".

A propos de Patria; §citl noutatea cea mare, ce este,e& l'ordre du jour !

Patria" a inceputd a se ocupa cu patria : citiONo. 32.

A ba! respunde nu la cine, tocmal cana patria nuse ocapd cu Patria !....

Ea cum o singurd literd initiald, In aceealIvorbd : Pa-tria, schimbd totti ii4e1esu1ti. Avisa domnilor scriitorIdin cancelariI, in chestia ortografief.

(No. 60, Martitl 21. Stéoa Dunetreta)

VIII.

Un Dalia a bittutil cu lanturl marea resvrAtitd la voin-sa faimosuld Guliveid a gdsitti pe lume o mare, pre

care s'o pátd, sdri cu amêndoue piciérele Moisi a ame-nintatti Marea Ro§id cu toiagulit i ea s'a deschisd Indoue....

Dér d. M.. .t. a fAcut çi mal bine decat Dariù, decâtG-uliverti i decatd. Moisi, d. n'a bdtutd.Jifia cu lanturI,ci a inchis'o In lanorl ; n'a sdritd cu ambele piciére Ji-jia, ci a secat'o spre a putea trece pe fundulti el uscatd;n'a ameninOt'o Cu toeagu ca sd se deschidd, in doué, cia inchis'o ea mal bine in laculd Dorohoiulul, de andeisvorésce, sub pecetea sa cu mal multe cornuri !

Asemene uriedsca pecetluire a Jijid i s6carea el, nise spune cd ard fi implutti de setea résbundrei pe malmuli moran, inv'èrtiai1 role de alunguld sinuluicopilet laculuf dorohoiand, i cd sunt gata de a reclama,pe puterea conveMiel din 7 Augustti. libertatea indivi-duala" a nenorocitulul riti. D. M... aflAmd cá primescepre habeas corpus ;" D. voelce insd de la d-nil Morraidepunerea in punga d-séle a une garanfii banesd anuale"

331

inainte de all ridica pecetea de la gura laculuI si a (liceJijiei, ea una alta Iehova : Riule, curgi !"

PAna and a'nsA asemine dispecetluire va urma, 'Anacand Jijiall va reapuca cursula s6A, nu scia de ce srt v6rniratl, ea Departamentula luerarilorif publice nu punè sase stropésed promenadele ? Déca Jijia sta la grosa nti-nutula DorohoiuluI, de unde sa iée Departamentula eitataapa de stropire, &And ehü nu are nia cu ce sa ude macarerengile, ce a rasddita in mal multe punturI ale orasului ?

D-gea sA se indure a da mahalalelora Iasilora noptlcu luna, eAel felinare!"... ¡lied unti arnica inahalaqia, Eagica : d-cjea sa se indure a ploua peste crengile ineeratepe piata mitropoliel i alurea, cad' stropirea lora este euneputintl! .

Pfina ce va veni morarilora de pe Jijia apa la mera,sa v6 vorbima de dol artisti, earora in gptèmâna ads-ta nu le-at lipsitti apa la m6rei . . . Nu era niel un Thou-sorA ne venduta la representarea luI Don eezara de Da-mn" cu d. Ili d-na Teodorini. Ne pare bine, cacI eradreptate.

D. Teodorini a facuta progrese marl in arta sa ; cab,-toriile In strAinatate, aa cultivatA talentulaputema a-la felicita de succesula s6A ea Hidalgo Castella-no", ca Don Cezara. Partile in care 41 Teodorini escela,sunt caracterisarea trasaturilorA ae spirita, a paranteze-loft si a parte, care sunt obicInuita atâta de grele pentruartistI.

Ne place multa limba romanésea In gura unel mun-tence frum6se ea d-na TeodArini. Muntencile sunt pen-tru limba romftnésCa, aceea ce-sa parisienele pentrulim-ba francesa. D-na Teodorini are gesticulatia graci6si1lrotunda i regulata. In rolu de antatrice a seiutti luaadese poze nimerite, pentru care o felieitama cu placere,cad in ele ne descoperi, ea nu are numai talenta, cistudiit, i fara studia, talentula este asemene pomuluI ne

Asemene descoperire in jocula d-neI Teodorini, ne

332

pune lc l'aise. De am-e fi gilsite in elti numai talente,póte am fi ez tatil de a-i face o mica observare ce avemii,dér d-na Teodorini, care ne-a datti dovéda cii, a facuteapehl la studiii, ne va ingadui o observare de studiti.

D-na Teodorini are, desigurti, v6ce mal intinse, chiarde cat arti ave pentru vodevihl. NoI insii, credemil cabucatile de melodili simpla le-a cantata mal bine deckacele cu fiorituri , aceste, chiar de art' fi la loon% 1011In o piese, de genuhl lui Don Cezar de Bazan" sunt ce-retóre de multil esercitiq vocalii, de multa posedere 0mlediere a organuluI.

De asta data nu vomit dice mal multa; vomil mergeJo i la Peticarulit de Paris", spre a ne complecta, obser-vatiunile asupra artistel perechia citletóre. Speramti ce,asemene observatiunl nu voril face n a ne gasi Ba,eaula"deli loimil, ca cu damele tinere este cavalerescil de aave tot-d'auna tort.

Apropos de Bacati. §cit1 cine l'a ga",sitti septemana a-ceste, ? . . Puna prins6re llidile bowel nationale, ca nughicitl !

4'a gOsitO Bacaule d. A. C. . . 0 de ce ? . . Pen-tru ca se mai chiama qi. B. . . ?

Nu ! numele nu implica tot-deauna 0 fapta . . ..Aa, erat pana mal erI logofefi marl de 0 nu Iciail nieliscali ; d-lul a fostil numitii salta 0 curata prefeetO ace-1111 districtii.

A! slava d-luI ! me facuqI4sit tremurti. ... Nu meindoescd ce, in calitate de prefect, d. Cracte va avé Inca onone, ocasiune de a dovedi, ca este re4 nunzitd . . . Nu infun,cfie, ferescA d-dea, nu gandescti acésta !

.1:164 numitg este obelisculO din gradina publica.: i did:.unil 6menl monumentO . . .

Momumentum are perennius."Ah! curendti, de vora tinea vremile tot aqa, °data cu

caderea reglementuluï, acestù complesii de novae institu-tiones",care ni le-ail data augustii monarehi va fi cadutti,0 ace falnica coléna seù stilpti ala reglententulA reza-

333

mat ca i abusula, pe putere, simbolizatA in 4 lei cu o-chi holb41

Curi6se sunt lucrurile acestei lumi ! cand unttla cadealtulti se na10, . . .

Cate sohni de monfteAmd Oqutil viéta mea,Tot sdrindd din schite 'n schite,Pe a lume scard grea !'ajungênda In vèrfd, deodatd

Le-amd v6qutd de susti cdclèndd,Cand pe schite chiar Indatd.Sdrjad altele riOnddCdcI norocu'n lume e'ndoità scard :Unulg cand se sue, altuld se cobtord.`

Monumentula de la Copoù amenint& de a citdé inruine, pe candd ruinatele curti ale d. Mihailti Sturza, sereparézá iqi ieit fafd curatd! . . .

6re de ce a pusù' d. M. Sturza reparea, palatultt,intrebarnti ell pe cineva, trecêndti pe sub schelile in§ira-te de alungulii acelui palatti.

Spre mangitere cg, nu'§I pete repara speraMele dedomnia, ruinate de aventurile din 5 çi 24 Ianuariti, mi res-punse acelit cineva . . .

EA Caveant Consules Annorulti este cu atAtamat inclardtnic4, cu cftt nu este satisfeicutg; i alit d. Mi-hailù Sturza, pentru tronulti MoldoveT, a remastt pré pla-tonica ca sá nu fid vit incolOtti in mima sa . . . Un el-16tord sositù de citteva ejile de la Paris, ne spune cA, laLemberg, la otelultt deAnglia, vr'o ejece sal6ne ere( dateIn disposiOunea es-voevodului, §i cit elf' se preambla dedirninép, i panit séra prin ele, injghebanduli planurilede asaltd... pentru viitorti, ea unti alit"' i de 864 diferitaMana, in ruirdle de la Minturne.

Sit nu terminanati farit de a anunpt, sosirea und trupede vodevil franeesii pentru véra anului curentil; acéstittrupit se cjice a ni vine de la 0 desa.

'(28 Martiii 1859. Stéoa Dunlir6r, No. 64).

1X.

ESTRASU DIN PROCESULU VERBALU ALU ADUNAREI

ELECTIVE DIN PEICINGU

)$edin0 din 1 Apriliti se deschide in qiori de ditaSe citesce apelulti nominalg, la care s'ati aflatti fatil,

top membril, éra absentI nidSe citesce procesulti verbalti allí qedinteI din urna:1, in

contra caruia se radica reclamare din partea mal multortimembri din drépta, ca de ce nu li s'a trecutù discursu-rile ce ati inutú i el la tribuna?

Adunarea incuviinOza, procesulit verbalú, insarci-n'anda pe redactorulaproceselorti, ca sá improviseze, dincand in cand, cate ung discursa i pentru membriI dindrépta.

Se pa'§esce la disordinea 4ilei, prin punerea in discuVaa unul proiectù, de urgí*, privitord la starpirea Bon-darilorg, i la inmulOrea boilora in Ora, cáci inmulOn-du-se averile, se va mari i numerulg eligibililora la de-putMia, conforinù lega electorale chineze.

Unti. onorabilti deputatù din centru voesce se dove-daca adunara, cá ministerulti calca eonventia cu aseme-nea proecte, in privire ca art. 200 presupune egalitateainaintea lega.

Dupa o discuta inverqunata, proectulil s'a adoptatticu mare majoritate.

Inainte de a se p4i la alta discuta, se radica urma-t6rele incidente.

D. C. Pataching, anun0 ministerulul o interpelare, cade ce n'ail proectatù radicarea unul monumentti in me-moria guvernului interimarti, Unap-fu i Azruts-tong.

D. Unap-fu cere votarea una medalil pentru d. C.Pataehing, pe care sit fia inchipuitti acestg deputatù' ru-penda in miel buca'0. . . firmanuri mongoliee.

D. Machi Coehi, cere votarea urginta, ca comisia cen-

335

tralg, (?) din ledo sit facit unirea Chinei cu Japonulti hicet nunc.

D. Coghing-ci, cere respingerea propunerei d. MachiCochi.

D. Curas-fuching cere adoptarea unui not articolt inreglementt, pe puterea egruia sa-1 fig, slobodd de a vorbiIn mijloculti voturilord.

D. Zin-zin-fu, descopere esistenta unui asemenea ar-ticold, in chiar articolele actuale ale regulp,mentului.

D. Ou-cung-ring-fu, reclamg, grabnica irnproprietarirea locuitorilorti de pe acele 100 000 de fdlcie posedg,.

(Stanga asudit fitcendti opositie und asemekea intem-pestive cereri; drépta aplaudg, propunerea ca frenezie).

D. Profu-Balning f§1 dit dimisia sa de la comisia cen-tralg,.

(Stanga cere respingerea dimisiel).D. Bitiching, dovedesce, cg, nationalitatea este mal

presusti de cestiile de cifre.D. Lalas _Rataching sine unti discursti, prin care dove-

desce cg, qicionariula dreptei este revolutionara. D-luiif,l tese discursuld s'éti de vorbe ca : Libertate, egalitate,fraternitate, comunisma, suveranitatea poporului etc.

D-nill Cici # Bobo, tint fid-care cate unt discurst deeke 4 ore. asupra vietei parlamentare.

(Adunarea adanct emotionatg, se bufundt intro liniscegrte patetia).

Dupd terminarea unorti asemenea incidintes ce terming,vedinta, prin o fratésca acolafia deli dail top membrif;dr4pta, stanga, centru, t6te nuantele disparu in mijlo-culd striggtelor

77Sa traésca .1 Aprila ! &I trasca I Aprila !

(1 Apriliii, 1859 Stioa Dundree.

X.

Décg, politica este asi'a de activa §i de interesantg, inPrincipatele-Unite, incatt spirituosuld Peticara, ad6rme la

336

rubrica articolelort de fondti (ori de pe funda!) din gia-rele serióse ale acestei Çèrl, 6re urméz cä i bonda-riturile nóstre sa adórma, pre nu mal puOnti spirituéselenóstre cetit6re ?

Ara trebui sa gicemti. : nu ! Insa societatea acea careeste mal cu spirit biziibilet (a! pardon de neologisma. !)a parásita Iaiï, i prin urmare déca cineva ara adormi,cetindu-ne n'are decal sa se trezésco!

De sigur ca nu balurile, nu concerturile, nic mu10-mea representaOunilora a tinuta trezI in nóptea din31 Martie ochisoril ce! frumosI (cand nu sunt Insé slip)al d-ne-lora i ai domnis6relorti din IasI. Concertula de lateatrula opera cu artistil odesenI a facutti sermanulti pu-Onti vueta, dei unele cantarl aril fi fosta destulti de

Teatrulti Romanescti a data pre ,,Peticarulau unaBondaria teribilti, care a pusa pre t6ta lumea in copifa,pana si pre actorii carI pe scena nóstra hi jucaserit malnainte de d. Teodorini (de la Bucurescl.)

Dér amti gisti ca nu spectacolele, nu balurile...nuta deschisl in nóptea de 31 Martie, ochisoriI d-nelortisi a domnisórelora din last Ce déra ? Proiectele deinfelare de 1 Aprilie. A! cat pentru inrlare, fia si de 1Aprilie, nime nu este mal mesterd decat secsula trumosO,

cate °data rea numitti asla ! Nu ve vefl minuna decIde ve voiti spune ea aù fosta çi asta data mulV barb*inplati, in acea teribila

Femeile carl nu-si iubescil bitrba0I desmerdatilfacuta' sa se créda

Femeile cele rele i aspide ati fosta blande ca

D-na A. s'a isgonitti top curtezanil...D-na B. s'a intorsti la casa barbatulul sea...D-na N. s'a spalatil féta numaI cu apa pr6sptita..,D-na M. a imbracatti cu rochia lunga pre copilita sa...

de 22 de ani.D-na C... a primita sit nu mal mérga in asta véra la

Baden-Baden. etc. etc. etc.

337

Fericitii bArbati ai unorh asia sotil, aflhmtt eh ard fidata o petitiune catre vestituld astronomh Cazamia curugaminte, sh fach unti calendartí, in. care sh fig 365 de1 Aprilii pe anti, si 366, cand va fi anult1 bisecth.

Pre de alta parte insh, marele Cazamia, arh mal fi pri-mith si unh nhmolti de alte petitiuni ale unui mare nu-mértt de bhrbatl, earl' departe de a cere sporirea vre unul1 Aprilie, cert.', din contra, stergerea din chlindaritt si aacelul ce este.

tea unele din petitiunele aceste.Amti ghsith pre sotia mea, care o Iciama cre-

dinci6sh, la graclinat lul Pesterti, in societatea unui juneoficerd de cavalerid... Mi-a (list"' ch a vrutti numal shmë insele de 1 Aprilie... Au4I ! Jos ! 1 Aprilie.

Tse. A.

Femeea mea, femeea cea mal. onesth si maI icon&1)mh din lume, a imbrticatti astql o rochih de vr'o 150 gal.

De unde-tI vine asemene rochih ?-- Arai inselath astägl, de 1 Aprilie, pe d.. S.. 4ic6n-

du-I ch-lti iubescti. . si ingaduindu-I...Da m'ai in,selatii §i pre mine inplandu-ta asth-felti..De 1 Aprilie sh &M...Protestezh in contra lui 1 Aprilie ..

Tse. Vel. Logofag C.

3) Sotia mea este fiinta cea mai ascultht6re si maIsupush vointei mele... Astql filet, in ruptulti capulul n'avoitii sh, mérgh, ca altit datit, la preamblare numal cu v6-rultt seii P.

De ce ?Sub pretestti ch vrea sa 9W ilwle de 1 Aprilie...Josh 1 Aprilie. (Ischl. B.)

4).Gandiamti stt scap de gelozia &flied mele pentrucateva lunl, chef doctorulh i ordinase sh mérgh incluntru ;asthcli ea (lice eh nu voesce sh mai mérgh la bhi... Afu-risitti 1 A prilie !... Tse. (Lesitenant...)

22.

338

Dér nu numal barbatil aù fosta înela,tt Mercurea tre-cuta, ci i noI Bondaril, mal ales nol Bondaril.

Ni s'a spusù' buna-6ra, :Ca junele boera B. A. a prinsa la spiritil (nu confun-

datl cu spirtù' !),Ca la d. C. nu se maI j6ea cartile pana la desbracare;Ca oficerula Scupe... este politicosù ;Ca d. Doctorfl in medicina... care se prefacuse in in-

ginerù de puntl ilosele, s'a prefacuta &Ali in doctorade medicing.

Ca functiile marI nu mal sunt unü privilegia alü pro-tip endadef ;

Cà egalitatea inaintea legei este nu numal in Conven-tia, dér §i. in fapta ;

Ca biciulti nu-111 maI j6ca pe ulite sergentil pe spina-rea Oranilora ;

Ca Conventia este promulgata nu numaIpentru boeridér i pentru t6rani ;

Ca s'a facuta unirea ;Ca se inarn14za trupe i se introduce landverula Pru-

siana in Principatele-Unite ;Ca legea electorala s'a modificatii intr'ung intelesa

intinsa i Romanesca ;Ca telegrafulti Rom. nu maI este C C. (Cesaro crdesa);Ca serviciula postalti nu-ill maI faca streinil in Ora;Ca s'a facutil qcolI in t6te satele ;Ca strigoi nu mal sunt, ci numaI Bomtira;Ca patriotismulti §i. ella nu mai este o haina de parada,

ci una resorta pliternica alù faptelora. celorti frum6se.§i in fine, pe linga alte multe:

.Patria" (acea din téscurile AlbineI) nu mai areall'a mare doza de simpatid austriaca

Dér val: 1 ApriliÙ ! lApriliù, in t6te i pretutindene!Ne i uitamti noI inteo parere i cu ochiI olbatI, de la1 gi pana adl, i cu ochiane qi. far& ochiane, dér niel ca zarima realizata una din frum6sele noutatI ce ni s'ail anun-tatil in diminéta acelei teribile dile de 1 Apriliti !.

339

Apropos de ochiane, se (lice cá acea prin care Patria"41 face studiile meteorologico -politice, art fi construita laViena. Ne retragemn prin urmare mirarea de mal deslisq, cum ea redacOunea Patriel vede t6te lucrurilenegru si galbenit.

Asemene ochiana a.Patriel este de sistemula vechiit, a-deca nu are stecle acromatice, de acelea ce aréta lucrurileIn adev6ratele lorn colorl. Indemn6mil pre top'. Ro-mftnii, earl nu se serveseti cu ochiane acromatice sA nu neprivéscA, nici odatrt prin ele, déca voescn sa nu li pitremnrql cum li-amn parutti 'Ana acum, pe cand nol de co-l6re rqiet n'avemn, o marturisimii, de cat bona din pun-ga... A! cat pentru banif nostri, déca d-niI cetitorl nu leplace sa rêmane totti ro, noI nu ne opuneran sá ni-Ischimbe d-nialorn In galbin4 venindù sa platésca abona-mintele pe trilunia ce incepe. Acésta nu o spunemn insade 1 Aprilin

Mad vorbinan de inceputu74 triluneI, nu trebue sà Ili-tanan de a spune, cá mane ineepe s'éptémana cea marea postuluI... Deel postil i rugaciune !... Cine nulI va ficonfesatn p6catele la inceputuln postuluI, sá i-le con-feseze macar acum..

Nota BeneNiel unn duhovnicti nu loeuere in 'Arta Mitropoliel,

In steinga .

O spunemii dinainte, ca sa nu cadapeniteni, far& devoiA, in noug. ispitA... Nu de a cumOra potcapce, cadnu se maI vendii acolo. ci...

Ba ! in copifa! ca e mecjuln noMeI i ami intratn Inséptëmana mare !

Bondarula care ve p vol.Post-scriptum. Unn strainn, B... care avea o ruda func-

Oonarn la biurouln telegrafien din LEA', ducêncln alta da-ta d-lui N. Conachi-Vogoridesn vestea numireI sé e deCaimacamn, dobandi dreptn baqip ofetetra cula in mili-tia Moldovha. ErI, prd la 6 óre, icestü ofiterú a atacatt cusabia in mijloculti ul4ei, vis-à-vis de Mitropoliii, pe unit

340

onorabil5 cetaténti, advocatulii C... Cu 00, barbata apa-rare a juneluI românti., care dupa eea antêia lovitura,apuett cu manile de sabia si nu o lasa pana ce nu o In-doi, elti fu ranitti Indestukt de ra.

(Sttfoa Dun('trei, No. 70. 6 A'priUt 1859.)

XI.

ISTORIA MODERNAA

PATRIOTILORÜ ROMA_NIETALCATUITA DUPA

DOCUMINTELE SI ACTELE OFICIALE, COPR1NSE 1N COLT5NELE

R E PO SATET

GAZETA DE MOLDAVIA

PEEtIODITLe I.

1NTRAREA RUSILOR CEA DE PE URMA IN TARA

Bina diva, vere Gurlueseu.Vrel sá 4icI GurluescovicI.Cura asa? Covici !...Ce gogomanii celovectt mai estI, vere Uursescu...

Da n'aI cetitit Agaftanghelula ?...Ba déra ce are a face ?Cum, ce are a face ?... ValI bine ca are a face !

Unt nénya plavat4 va veni, cand stmgele va ajunge lagleznele luptatorilord si va birui," etc. etc.

E,acestti némt vedI ea e ,,Naf brate?...

Ba ca, sh Dérú bine, ce are a face Nap'brute , cu Covicl, de la c6da porecleI tale ?

O bezoninurna celovec ! Nu pricepl ?Catu I negru subt unghie...

341

Halalit patriota ce mai eqtI!... Dér nu §cil tu vorbaceea : capulti plecata nu-la prinde sabia" ? El bine, Covietaninatti la c6da numeluI, astA-cjI inlocuesce eapula ple-eat ... Dov&21A-ml este Sp at aria, ce mitt cAltigatù cu

slujbulita...Ce feltt ! te inchinI la streinf, cari apés1 t6ra, i vreI

sA 4ici eA fad unit lucru patriotica ?Otein horop! Din ce in ce mal tontA... SA §cii cA

amü fAcutit o faptA patriotieet, lungindu-ml numele, ce-randit Spettdria i v6nândti slujbulip... EA mi am jertfitùnumele, ca sA potil capata mijloculti de a fi folositorti pu-trid. Nu-I mal bine sA ocArmuimti téra, noi adev&a0romecni, deck resvreitindu-ne cu totil, sa ne carmuéscA cutotulA streinil ?...

Adev6ratti grAe§cI, Spatare Gurluescovici... SA §eiica de astAdI mè botezti i eti in Uursescovici...

Vivatti Patria (in sine :Vivatù' Patria! (Gurluescu are acum fait6ne qi

banI)!...PERIODULt II.

DE LA BATALLA DE LA OLTENITIA PANA LA INTRAREAOSTILOR NEMTESCI.

Ce v6dA, Mucenice Pantel m6ne!Ore nu visezil, Sfinte Acsinte !PrietenulA G-urluescovici ?VreI sA diet' Gurlueseu. Ce ma fad', vere Uurses-

covicI ?VreI sA gicl Uarseseu!Si tu?Si tu ?

(Antsêndoi) A! intelegti....( Gurlueseu) TicAlosulit! afurisituld, procletulti celti de

Agaftanghelti!... ne a inlelatA.E§tI Vornicil !Al fostii Ministru! Dér acum....Acum ? Oli blestematuld, afurisituld, procletulti

de Agaftanghelti

342

El bine! unae voesd sA ajungl cu bIrtstemurile ?AI âmblatd &TA vornicig, al capAtat'o ; Implinésca-seor): ba, cele .ise de Agatanghelti, celi pésh ?

Ce-mI pésA? Amp, da par-ca eii dup6 Vornici5.amaamblatii ? Da acum era sit clicti o vorb6...

Asta aï cerutil cu t6te aceste de la...Amù cerutti, adev6ratti, dérti cu gAndulti ea bi-

ruindti némuhl cela plavèi, mulOmittt prietepguluï ceall fi fosta legata cu dansulä, cerendu-i Vornicia, iroiaputé face bine -Ora mele

EA nu mal (Pea nimica... Auld Amblattl dui:a mi-nisteril numal i numai deirá voiii, puté lucra pentru ri-dicarea patriel. Oh!

BietuTh. Uursescov.... . . chescu, Uursescu!Curiosti lucru, da ce Val §ters pe Covici ?Déra tu ?

nu vorbimù eopilaresce, mhi frate ; null miréseca .Demagoyi eel en escri ineepil a slArngti, de când Nambratù' a e§itù din térA ?...

Dérii; s'apol escu este Romanti, escu nu va lasa peCovid la ministerrt.

Va sit gicti, s6, ne resbotezhmil n escu ?SA rAsturnArmü oboroculit de Covid, subil. care ne o-

plosisemti. mal dhunrt41.Gurluescu depArtrindu-se: Witt fi logof6tii mare! ..

Logofétulti G-urluescu...Uursescu, idem ; Void eérnanea ministru... N'arïi

fi lucru pré de minune !...

PERIODULt III.

OCUPAT1UNLA AUSTRIACA

Mergù rej. trebile, red de tat', frate Uursescu.Téte-sii resturnate, t6te mergii anapoda, frate G-ur-

luescu.PritpgdeniA, prAphdenià !

343

P rapadenia ! !Téra e Inghenuchiata, ocupatiile streine nu se mal

curnati! Muscalii de abia ati e§itn i Austriacil at' napa-

Trebue sa catamti chipurI de a sap, biata téra!(Gurluescu zarindù' pe o persóna ce vine spre dAn0I)

Nu me ? En vedl, frate Uursescu, nu-I VornicuNeunescu?

Ba tocmaI elü, Neunescovid pe vremea...Ah! nu'ml mal improspata durerea! SA vedemil ce

va (lice 0 OA de trebile rel.(Uursescu catre Neunescu) Bine te intalnhamt,

Vornice Neunescoviel.Neunescu iute : Boerule, nu me numesdiGurluescu. A da, al dreptate... El bine ce maI <lid de

nevoile terii, frate Neuneseu ?Neunescu i maI iute : Boerule nu me chiamti.Uur-zeseu i G-urluescu. Dectl, cumA nalba te-aI mal

botezatt. ? NeunescovicI, nu; Neunescu, niel atata...Dér Neuneschenberga ?Neunes...Chenbergti! Ce-i de minune?...A! nu, ce i dreptuld, nimictinu'l de minune cu 6-

menit istetl, déra orI cum, resbotezarea asta n'o pricept.Neun. Cetit atI Agatanghelula ?

De l'amti. cititú ? Oh, perde i s'arti numele de pelumea acésta.

Neun. SuntetI nebunI sé pro§tl?Amendol: Cum? p6te ca vrel st icl cäAgatangheluth,

nu ne a prapaditt, spuindu-ne ea némulü cehlEl bine ce? póte spusA minciunl ? Barg de

unde §c41 ea némuhi eelA plavata nu va ekti biruitora ?Se vede ea n'ai eititù buletinele de Walt, frate

Neuneschenberga.Ba, ea i d v. Da numai unti L1611111 este pe lurne

plitvAttl ? Ore nemp...

344

AmêndoI, iute : Ba cá sA dicl. Da! si el suntil untinema plitvAtd.

IrgelegetI acum, de ce m6chiamti. Neuneschenberga.Aa. Dérd patriotismuld ?...

Neuneschenb. De amblu sá má imbunezit cu némuldnu-i pentru interesulti patrieI ?

Uurs. Ce-i dreptuld, dard cttptita-vei vr'o slujbti. ?SlujbA, ?... ce agemill... Nu dicI ministerd ?...aun.. Dérd fi-vel curtmdd inaintatù in cind ?Inaintatd ?... curtindd ?... El apol pe legea mea

suntetI de totd agemiI.. Suntti de erl asis logofttil.Gurl. (deptirtându-se) Sea' c6, nu pré Burla rè'ti ? Gur-

lueschenbergti... Vorniculd Gurlueschenbergt... Hel !S'apoI domnia !

Uurs. idem. Void rectipata Vréil sdscapil Esce1en0 sa Uurseschenbergti. Pótem'oiti face si barcal...

PERIODULU IV.

CON VENTIUNEA DIN 7 (19) AUGUST.

CitiiPiarulil Patria" in t6te numerile séle !CititI Piarulti Constitutionarulit" in tóte numerile

séle !CititI brcsura Josa Masca!" in t6te-filele séle.

Protestatiunea boerilorti, de la 1 Noembrede tóte dilele etc. etc. etc.

(Zintbrull i Vulturulil No. 28. 9 Decemb. 1858)

345

XII.

BOINDARULUCdndu legea preset ne arg permite,Amti fi o vespe mugclinclit amara. . .De 4111 adi vespele sum( réu pläufr.. .Ne-om tace Ora unu bietti Bondariu

Pe la urechia lumet ro»tane:Judecatort, Domnt, deputatt,Chirite, holtet §1 in.suratz, . .Baindu astadt, bazainclii mine,Pdte c'odata a o fi ruqineSi. . . i-ourd vede mal !

Bu.nti diminéta la mat multe popeire. Bufon a gist'eit stilulit e °multi ; nol dicemit ct oalutarea este popo-rula'." In fapta, alutri1e, aceste formule banale in apa-rinVI, dait adese o idee esacta de caracterulit natiunilorúearl le intrebuintézit.

Aceste formule -tinti, in orientit, unit intelesii biblicii,patriarcalit si &tit o idee de nemovibilitatea acelorti na-tiuni pastorale ski resbelice, asupra earora atata de greitinfluesce civilisarea stt progresulii. Mal tóte ail de bast"simtimentula religiosti s,ti doreseti pacea, in forma de sa-lutare. Vorba salutare amintesce pre arabicula Salemaséft schalum ce insémna pace, F;ii asta vorba infra in compu-nerea numelui Jerusalem.

Arahula salutit asia : fih diminéta ta ferice! Pas-treze-V Dumne4eil favorulii. s6a! Fil sitnatosa, cu voiaDomnulul. In asta de pe urma formula se descoperefatalismula.

Turcil salutit uneorI, clic'énda : fiti umbra ta nedes-partita de no'! Faca-sa ca umbra ta s6 nu seada nielodata! Aceste saluthrI, de bung, sémii, nu se auditdecatit in èriIe unde sórele este puternieti in racjele séle.Niel o data unit inglesti nu va avé as% salutarI.

Clima Egiptului este caldur6s1 si sudórea necesariisanatapi, de aceea egipténula 4ice spre a saluta : Cummerge sud6rea".

)7Mâncatul-ai orezula ? cum macinit stomacula?"

316

intrébA chinezuld candìí intillnesce un d arnica; ingrijerepro naturalA in o térA supusit bólelord de stomacd.

Sluga plecatA " (lice greculd de la Fanard. In-telegetI fArit de esplicatiune.

RomaniI, robustI, neobositl, laboriosl, avéd salutArlenergice, cari esprimad bine puterea si actiunea: salve!MI tare, voinicd. Quid agis? ce facl ?

Genovezulti din evul-mediti clicé Sanita e guadagno(sAnAtate i cAstigii), salutare potrivitPi, cu und popordcomerciald activti.

Napolitanulti devotd qicQ : Crescete in santita (cres-cep In santeniA).

Salutarea ordinarl a némtulul este: wie gehts cumilmerge? Vagitatea ce resultA din intrebuirea pers6ncIa 3-a, arétA caracteruld celd aburos4alü alernanuluI. Inlocd de adio, (lice Leben sie wohl" (trAesce bine!), aceeace resultA din imensele fnitele mit erdepfel ce nu lipsescdde la niel o mésit nemtésch. EcA unti popord curiostipe catd mintea i se rAtAcesce in non l pe atta corpultti se inmormêntA In carne.

Olandezulti intrébA : Hoe Vaart sge (curnd chléto-rescI d-ta) OlandeziI multd auí cAl'étoritd pe mare.

Danezuld se tine de caracterulti nemtescd Ley-vel(trAesce bine) (lice ;

PoloniI, cu perderea Ord lord, l'ad perdutti i saluta-rea lord cea nationalA: Escy vesol? esci voiostt

Inglezil pAstrézA formula : Good bye" corumpere dinGood be, With ye (Dumnec,led fiA In noil), de si de catil-va timpd duminica atiInceputti a o profana, ingAduinddrnuzicele prin parcurl. Salutarea insA mal caracteristicAa inglezulul este Hoivdoyou do, in care se vede activita-tea sa cea mare, In repetarea de dou'é oil a vorbei facere,(cumti fad d-ta facerea ?).

"Comment vous portez vous ? alu francesuluI este si eldcaracteristicd. Francesuld este maI multti activti decatù

mal multti aprinsti i impAtimitti decatd ocu-

347

patti; pentru dénsulti principala ocupqiune este de a nusta loculuI: se duce, vine, se produce in lume.

27Cunul te portl? caracterisézh esisten0 sa,,,Je vous salue" este espresiunea francesuluI republi-

canti, cäcï acesta nu salutA in cutare ski cutare modti,cu umiliná ski mandrih, ci absolutti i pre toV de o po-trivh.

Salutarea románulul este ic6na istoriel séle naVonaledupá cumil i se intâmplg, qi cu limba.

Bine te amti ghsitti shnhtosg.RámI shntitosti.

Sunt sinonime cu salve aid strhbuniloril.Aceste salvage sunt ale epocel d'intéiti din istoria

néstrh.Quid agis? alit romanilorti l'amti phstratti. in : Ce

faci ? Atáta numal ch respunsulti nu ne mai e de petimpulti lul Quid agis?, chcI 4eda-c" este ic6na societilteIstalionare, de cu J/2 de secohl mal in urtnit.

Duph acésta epoch, vine acea, represintath prin salu-:

Cu mult6 plecAciune.Cu adanch inchinkiune,SArutil mni1e, milostive stlipftne.Plecata slugX & & &

BizanOltt n'a tiiimisti numal pre fanariql in Silt,ci i salutarile fanaruluI, duph cum vedetl.

De jumhtate de secolti salutarea romanésch este des-fhcuth in mal multe phrV, ca i societatea.

11Bon-jour" gicti Bonjuristit pre carI i-ati descristi althdata d. A. Ruso indestulti ca sh nu-I mai descriemti.

77Buon giorno" gice d. Eliade i cu acel carI accepta-será opiunea d-lul de a inmormánta limba románésch

de a primi in locti pre aceeaAicI o parintesh.(Cine saph grépa altuIa in ea cade. . . Spunti unii

lhnba românésch trhesce inch, pre cândti. Dér malbine sé inchidemii parintesa .)

348

17Slugulita pré plecatO din epoca de maI susti n'adisplrutti fila, de totti; ba chiar aspirA la indigenattc, subcuventil ca q'a lepA,data §alvara §i. fesuhl §i. clí s'a im-pknantenitti, mal multa decatii impilmantenitil in servuscelti imbrAcatil in veqminte strAbune.

Salutare Ili frMitt" s'a gisti la 48 in o parte a Ro-manid.

BunA diminéta N cjice poporulti, Cu nol redactoranZimbrulul qi VulturuluI", speranclii di, suntem in di-minéta una dile bune....

XIII.

BONDARITURI

Mitre de l'Opéra.Dépéche télégraphique et responsive.Arrivée b, Jassy le 5I4 Novembre.

Impossible de trouver sur le champ un bon ténor ;mais pour Décembre, il y en aura deux.

etc, etc. etc.

,La Direction aura l'honneur de communiquer au pu-blic le résultat définitif de cette négociation et apporteratous ses soins pour donner satisfaction aux souscripteursdu Theatre Rallen."

Redactiunea BondariuluI" ié indasnélg. a face ur-mtit6rea profetid diplomatica, realisabila in luna luI De-cembre venitorti :

Dépéche télégraphique et responsive

Afilan. Arrivée it Jassy le 31 Decembre 1858.

Impossible de trouver sur le champ un bon ténor;mai,s pour Pannée prochaine il y en aura plusieurs A dis-position.

Altépt6, murgule pana la vérA, s6, pascl iérlati, verde I

349

** *

Stivini-lvini-nviml-Sevene-Revene-Stevene ?OrI ca. d. C. Negruti a mersti mal departe decIt puri-

ftii ceI mal' radicalI, ori ea.. . . Dér nu, cacl nu-14 credga§la de bétrâml, ca sa, i se p6ta aplica vorba cea rornA-nésea ...

Cu t6te aceste, déca epiloguld din Ncatele Tinere0-lora" (Ah! cacl nu maI pèctituescI tot a§la, qi la bètra-n4e. d-nule!) nu este scrisù in limba pagréscd, ce topcopiii att vorbit'o, apoI spue-ni-se in ce limba e scrisa !

Deschidem-a concurs5 pentru talmdcirea acesteI depre urma opere Merare a iubituluI nostru scriitorù, d-nuC. Negrup.

** *

Ieu o cusma vé'ru la literi... etc.' D. Negrup in-ventk o limba nona pentru RomanI.

,,Cine are barba are qi peptine" ()ice o vorba camopincatd, dér care tare bine se prinde catre cele ce vremtsit (licernti.

RonaftniI avéndti, mulOmita d. Negrup, o limba nota,niel e'aii intércliatti de a apare pre scena literara uniiautorti, care sa le dée §i idd noug.

Éca o dedicaciune ce estragerati din o carte care a e-qitù sal a sa iésa, de curênda in publiculti nostru :

Domnuld med,

)2DécA printre ceI autorisap de virtutea v6stra, lip-sescti (1) a cun6sce de principù (2) lumina lorti §i prin-teacésta redu§I la egoismù' producil numai ce e malmici decat principalii, se silesca prin nascocirl a cal:0Raslava lora mal multti §i alte indigenp de acela0 rangildecftt a11 fonda originea §i marirea ei ; déca linga dé'n§iI

Nu se gisescg. (Nota autoruluI)Adev4r6. (Nota autoruluI).

350

locuri n'arg lipsi i prin virtutea vastra m'a§1 puta tin&desfacg activitatea unel mare rivni n trebuintI

reale. Recunoscinta-mi s'art puta mgrgini specialg malmultri in actulg de esenta nastril, in eclipsult de Wiredscase printeunt resonil imperfectg §i care, slujindü deunelte pentru consecinta lort, nasal hottiriri totil de fe-lulg lul.

Inteadev6ril când interesuld proprig 4isü intea ea-rn' drumg v4ú filosofia, cercetAri, suptilitAti, probe aunul resont imperfectg, can(' elü odatt, isbucni in lumeprin minuni i vestirl, de nemurirea nastrit, da ! da! prinminunl la care resonult., per4endu-0 subtilitatea, se su-pune mutt., slujésca-ne de réz6int, la curagiulhi nostru;cAcI oil ce e imperfectil le pate rAtAci; resonulg nu patefi altg-felil, §i ca sá se sustit., admita legea datA, lep&-dandti vritjma§ulii. (3) speranta pust, de Hristosil." etc.

,,Ecce homo !"Pentru esaminarea, cernerea, strecurarea, detoft aproba-

rea acceptarea..." (Ve41 Gramatica Latina., StOcaIall).Ce, vretI sl terming frasa Nu se pate, cAci strica

citarea.Aice ponielnicula acesta de vorbe lú raportgratila ideile nou6" betig de vorbe

Ergo, talmacirea ideilorit acestord nouè suntil de ase-menea puse in concurst.

Problema Geografica. In care carte a li mil se aflAsituatg, téra numitg, a Moldovel, despre care se (lice deunja eá este abundentra i viéta in ea efting,?

Ea isvodula de cheltuéla plittitl pre o napte la ungoteld din G-alatiI din Moldova nastrA, alilturea cu o notaplAtitg, tot pre o napte la ung otelt din Paristi.

(3) Filosofia pe.ntra s6rta neistri. (Nota autoruluI).

Oteluld de Paris.No, 3. 8 Octombre s. n.

GALATI

'el par.2 luminarI. . 4Pane. 2 10Supa. . . . . 3Limba. cu capere

spanacii cu ouè . 15Nina 3Céiti 2 20Pommel la céia . 2 202 Cafele cu lapte. . 6Locuint,a (*) . . .

1 Pane . . . . 1 201 puia friptd . . . 6Parale date slujitor. 1 24

Totaltl... 62 14

VI OJit umed i rnediocrumobilatA.

351

XIV.

Laudd-W gura cet ti-oi da pleicinte ! Onor. G-azetA deMoldova, pune in No. 89 o notA apropos de delteptarea

' ce Depart. BisericescA face tipografilorti de a trimite labibloteca nationalit esemplarele de cär i gazete cerutede Regulamentil

Notele esplicative sunt de bung, séma de mare tre-buin0 pentru Intelegerea GazeteI, dérA pre acésta n'opricepema.

In budgetele tipArite pre 1854 i 1855 a dep. Biseri-cescti cetimù Ja pagina 37 §i 11 condeile de 2028 leIplata pre Buletinù oficialit.

Tot acestfi Dep. pentru circularile séle tipgrite in Ga-zeta de Moldova, se qcie c6, a pigtail pe 1858, peste100

(*) O oc15.46 de la ald 3-lea, No.37, cu mobile de acaja, i oglindica la o curte domnésa, cu tétehide/a/Arne necesare vieteT I

(5 Noes:brill 1858. Zimbrulit fi riaturulil, Nr. 4).

Otelulti lumff noué.Ulita St. Laara 125. Pie(a Havru

No. 37. 8 Octombre.

Id par.

2 lumInArl . 3Pane 30Supa. . . . . 602 mancaft cu carne 9Desertq 60Céiil completa . 31 ceafea completa 3Locuinta (*) . 9Bac0 3

Totald 33 30

Adecg nicI und galbend

352

In nota redactiunei mai sus citata cetirnl eh ea a tri-misil gratisii sc6lelorg o mulOme de esemplare din foja sa.

,,Ce sa credemü, ce FA, nu credtmü ?

*

UNU DIALOGU LA ESPEDITIUNEA POSTEI DIN BARLADU.

N'a maI sositti dilijansulii ?NuLa dracu, este acutn o 6ra dupa amécia i d-néta

mi-al spusa cit avé sa sosésca de a séra.Ala, insa n'a sosittr incg,Bine d-le, dér nu §cif d-ta care /Ate fi causa aces-

teI intargieriCausa !- negre§tü ca e veunii boerg mare, care mer-

ge la Ia§1 cu dilijansult] !El l'apol, ce are a face ?Ce are a face ? ja multit, boeril nu mergü n6ptea,

boeriI at] tabetulli 1°11.El bine, d-le, dér dilijansulü are §i elli regulele

órele luI de pornire i de ajungere ; sunt plicurile gu-vernii,m6ntuluI, earl trebue se mérga numal deck, suntscrisorile particulare, de interesù mare, a carora intar-giére p6te sa aiba urmArI rele . . .

Plicurile guvernamentuluI? stall de aséra,cat pentru scris-orile particularilort, faca cum le-a place!

Minunatii ! ! Este insti ast-felü supusilla ordinele i placerile figrettruia pasageril ?

Firere, cand pasageruill este o pers6na deosebita,cAnd e unil boerti. mare.

El d-le, dérti d-ta nu §ciI se vede, ca dupti, con-venOunea de la Parisil, nu mal sunt privilegiurI, ca §iboerI §i neboerl top sunt de o potriva Inaintea legil i arecruleloril stabilite ?0

Póte se fig, insa aceste-sii de siguril pentru boerifeel mici dér nu i pentru ceI marl.

Ba pentru top de o potriva, legea nu face osebire.

353

EI, boerd tot boerd, persista, a (lice amploiatulti cuunit tonti sentenciostil intorcendti spatele.

* *

Lectii de filotogid. De unde ne vinti. vorbele : Lipsdnagrajdenia I

Lipsa ne-ati adus'o grecii din Fanarti, de la eXvircro.Nagrajdenid este, dupa definitia cunoscutuka

o vorba compusa din na, adeca la §i grajdid : la grajdid,liklnsemnéza ca se da, fânu cailord la grajdid, ca sá p6tetrage pre stdpa' nd dupa voia sa.

(Definip inedite ale autoruldi ,Tortuosulult).

Alta definitiune filologicd. De ce impricinatulti care-0perde pricina 4ic6 'Ana acum mâncatil judecdtorildreptatea ?

Pentru cá in judecatoriii sunt mese : mésa Int8e, zacu-sca ; mésa a doua, TM' quid etc. etc.

(29 Noembriil 1858. Zimbruli Ø Vulturultsi Nr. 21).

XV.

JALNICA TRAGOIAA A MORTII CUCONULUI PRIVILEGIU

I.

Cuconulti Privilegid este bolnavti, bolnavt In primej-dia; sintomele sunt de mórte. Medicif cari-lit asista cu malmulta stiíruinta deck norocire, cunoscil gravitatea bólelsale, care nu o potti combate, orl cate mijlóce empirice

desperate IntrebuinOza.1116re cuconuld Privilegid , dupa, uniI, cad pré In-

carcatil stomaculti de nedrepta i jdfuiti, dou6feluri debucate cam grele de mistuitti In timpulti de féta. Altil

ca móre de o greutate de Conventiune la inima; altilasigura cá sfk§itulA i vine din o pré mare postire de le-galitate.... Adevèrull este di, móre, i m6re cad i s'attsar§itti clilele!

354

In ung obscura etacit aln curteI until mare logofétit, seafla dandull sufletulti , bietulti cuconulii Privilegia,conjuratil de eel mal de pe urm i mal eredinciogI dinmultil curtezani ce a avutit in viéta.

In starea sa de debilitate gi de bulmacéla, delirula litapucti adesea, pronuntandit vorbe intr'aiurea, fara"girit

&A, de intelesit, ca aceste : 1,Boerit, Slujbulite,teril. . cinste... cruciulite.... lake. oh ... t6te....perdute.... oh !.... tóte.... etc... etc.

Ore ce idei st fia rascolindtt capuln bietuluIbolnavii,candii aiurere intema felt' ? Ce sa fi insemnandii a-ceste estravagante i ingrozit6re delirurl? Fi-va óre ca'§Imarturisere p6catele i cere de la opiniunea publica, ier-tare de ele? &it ca-lit framanta vre-o durer6sa parere deWI', cad nu-i maI este ingaduitü de a vetui in téra Ro-manésca ?

Val! delimit:1 ing s'a terminatit! deja semnele ago-niel se zugravescn. pe MO sa cea bucellita ; deja ilia' vedeniel aude....

Sermane cucóne Privilegia! Graptina-te mereit deviéta, de gi st6oa ti-a data dupa Ma!

Medic*, iara mal alesti doctorula ABeramil, geolaruliiuniversitateI de la Fanara, spune tuturorü ea inca sperd

crede ca.-la va scapa... Bietilorit medicl, Ur nu vedet1eä, nu mat' este chipii de a pastra asem.enea putrejunenicI subtÙ balsamn ? Dér, este datoria v6stra, o gein,nu desperatI pre arnica bolnavuluI, chiarn décit din in-templare aI cun6sce cá bolnavuln e de mórte.

Nu e chipn insa de tamaduire! Mórtea euconulul Pri-vilegia, este ca i inthaplata : ea este neinlaturabila, orIcat i s'aril da siropurl de depese viziriale, hapurl de laspiteria otelului de Viena : ori cate consultatiunl aril' faceIn jurula patuluI s6ti, boeril de la 1 Noembritt !...

In zadarù veghiéza, la capataiula bolnavuluI poslujni-ca 1,Gazeta de Moldavia"; in zadarti unit mazilitti domnilmare arnica alit murinduluI, bate mataniI, cerêndit de la

prelungirea vieei multa adoratulul BM. amicii

355

tovarald.... In zadaril barbieruld Stéoa Dunard" vrésa-I sc6tA sangele celd r611 ce mal are... Cuconulil Pri-vilegia móre, cuconului Privilegia are a i se canta veq-nica pomenire!...

Cea de pe urma mangaiere a until murindù este de avedé t juruldpatulul sèt mortuarii pre met ce a iubitilIn viéta. Cuconuld Privilegiu in acésta nu are de a se tan-gui, cact patuld sail este impresuratti de casnici, de ceraci,de amid, de cunoscuti,' de media. .

Care de care se MO a insitnato§a pre cuconulti Pri-vilegia : doftorii cerca asupra-I t6te sistemele, ca s ne-merésel pre acelil ce BA i dé sanatate. Asta gice sh i se déunt globulefd omeopatict de reforma anstitutionala celaprescrie operatiunea, adica taierea aleopatica a membru-lui ce se numesce abuzula...

Totil consulte 0 refete ! dér se va tampla i asta dataca deapururea pana ce doctorii se writ invoi in de eI,bietulti bolnavù va espira in mijlocuill

Pe dad bolnavulii se lupa cu agonia, &A ce se pe-' trece in jurulti set.

La u§a etaculuI i inarmatti inteo maná cu vestituldst plumba rosu, iéra In alta ca nu mal pufin vestitelesale f6rfeci, unù bétranil censora suspina 0 se vaIta Ah!cad nu mai potù' invarti aste f6rfecI prin pleteleprin cóma ZimbruluI, i sa-ml maI plimbil Asti) plumbùpe spetele lorti Póte ca décá ei n'arti tipa asa de tare,nu s'arti agrava starea interesanta in care se afla bolna-vulti meü stapana."

Unt. nog' gramatical ce de curandil se tocmise la cuco-fluid Privilegia oblintere 0 mal multil deliruhl bolnavu-lul, 0,4 dicte cele de pre urma vointI, in carese blasteme .pre cuconita Stea," cad indreptatilfulgerile in tina 'milord, in sprepartizanii sei, in spre cu-noscutil sei prietenl de la 1 Noembriti"..

In odaia de alaturi stall rudele cele mai apropiate alemurindulul, consultandu-se deja la mijloculii de all im-par0 clironomia.

356

Rudele de s'auge i amicli ceI mal intiml sunt de pa-rere, cA, este bine a se institui o comisiune, unt triumvirattiasupra clironomiei cuconuluI Privilegi, compusa, din d-niIL. P. CC., §i R. B. (Persónele avésndil nume cu asemenea

sunt poftite sO, nu crédA cá vorbimil de ele), cuinsárcinarea de a epitropisi starea cuconulul Privilegiua iubitilorti s61. 111 Habuzacki i Jafurica.

Nepotula celti isteçù alit murinduluY, i anume CC. Con-stitulionaru (1) se opune f6rte la asemenea triumviratti,care, dup5, socotir0 sa, i-ar rápi partea cAlutä din ave-rea moluluI.

Pe cAndti asemenea desbaterI se facti filtre rude, unadin ele, desinteresata, i care fusese curgere de 14 anl ne-despArtitulg tovartisA alù murindulul, se endesce cehala, de dolitt va imbrOca, cácI are una ce i a venitti dela Viena qi alta de la Tarigraclit §i alta ce i-a dáruitÙ bo-eriI de la 1 Noembriti.

Triumviratula i trimite sfatulti sh se imbrace cu ceo,nemfésca, pentru cg, este mal asemenea cu cele de pe urmáhaine, purtate de murinda.

Constitutionarula, gice cá, eltí póte pentru 6,000 galbenia-I vinde o hainá mal à la mode, numit& individualitateade principii".

Acata balná este gAsitá de pre échefd , pentru fetelebétrAne i póte cliiarü pré scumpà.

Prin spatiósele anticamere ale locuinteI mortuare sepetrecti totti-odatO, óre-care scene comico-dramatice,tre diferitele pers6ne, care a§téptO, sétt se temti de cata-strofa ce descriemti.

Despinite in grupe deosebite, se audti atatea feluriteeterogene convorbirt, cá, din acea infernalá amestectiturh,

numaI urmátórele frase se potti intelege :Una parvenit : Ce putinti tralnice sunt fericirile orne-

nescl !"

(1) Filologii carl s'ad ocupald cu numirile propril dad a crede el. origineaacestul nume nu trebue s'o clutdmd in constant, ci mal bine in stationarii N. R.

357

Altula Dér 6re mord i titlurile Cu mórtea onoratu-luI nostru stapána ?

Una arnica: Al la dér, 4icetl, ea, móre cuconuli Privi-legiil ?... ApoI dérA : vivati! ConstituOunea!"

Una amploiata vechia : Cine sunt crinomonii, na6 rogi?SA mergi spre a-I saluta...

Una necunoscuta : 316 rogii, da b6trftni este murin-duliä?

Altula : Ba nu pré : tattt-s611 a triliti sub fanariotlmal la unti secolii, pre când cuconuliä. Privilegii d'abiala anuli 1831 s'a botezati sub denumirea de Reglement-organica."

Anaiula necunoscuta : Ce scurtit e vi4a omului sim.titori

II.

A PRECIATIUNI DIARISTICE

Constitufionarula : Cuconulti Privilegii este morti!Vivati cuconulti Privilegiii. II!"

Bedactorula felt ala acelei fa : Vomit clironomisi!"Una celebru unionista: 316 ducti.s6 mângaii pre cliro-

nomii r6posatulu1, in oficinile ConstituVionarulul". (Cuunit toni sente4osi) Neamiculi in durere se cade a fimângâiati! (din Ariostit, cartea I, cap. 2, § 3, lit, ala cot, la A, etc.)

Gazeta de Moldova : Stint twit tén6r6,... o Mc& destambl §i de fruncliq6rA va ascunde lesne sbArcele .. Amisit cerci nu cum-va puté da i ast6, datkbatitriin dragoste cu clironomif . Ah! décA-si cam sbIrcitánu este de povóra anilori, ci cite): multi ami iubita !Amorulti imb6tranesce inimele Ah! ."

Una mare moralist a : Lucrezù la cuantula celii depre ?owl ce voii rosti pentru bietulti reposatuli, in vii-t6rea adunare, cu gura cu care rostesci cuvintele in-tre mul0 ochf

Stéoa Dunaref : nUmbrA sbarciti ! fue!... etc. etc,6

(1) Ve41 notele la finea volumulul.

358

Romania : Lbati-mi priveliscea cea dramaticit ce sedesNur5, in ConstituOonarti Liisati-m6 a plânge .

cici vréa sa, mé arètti mai simtit6re deck rudele meleStéoa §i Zimbrul i Vulturuhl, care ati mima pré impe-triM. ."

D. Redactora aid Romeinid" desfA§urg, inaintea sa nu-merile ConstitutionaruluI," §i pre locti §ir6ie de lacrimiplécA din tipografia d-lui Bermanti §i se indrun36. sprebiuroula ConstituOonarului, unde inland& cu buna-vointaRomanid, inimele redactorilora fii al 6000 galb."

Zimbru" : »Ah! lAsa4i-m6 sA arunca çi eti insu-mi cucopitele mele OrinA pre grepa iubitului cuconula

. ErA, tu, iubite Vulture, nedespArlitti ala metitovargfi, smulget1 o péra, care vei avé-o mai ascuOtAscrie cu lacriml d'ale Românid" urmittorulii epitafti ne-§tersti pre monumentula ce s'a ridicatti la J. NoembritiIn memoria Aposatului :

Ling'acésta pétrà rece,alkorule nu trece,Lacrind fail d'a vèrsa,CAcT se afli duinnétaC'aicli dace 'n vecinicid,A Moldoveï ca licid,Celebra sa neghiobidPritnlegiula boeritti,Ce multd Ora §'aC'at buff pre ea putu faceVémlend'o 'n colo §i 'n ci5ce ! (1)

(25 Noembritl, 1858. Zimbrula Ø Yulturolti No. 17).

359

SE TE FERESCA D-DEU DE AMICII CE! NEMBACI

(Woo No...)

Amice Bondarit !

17Cetimg In No. 8 alit ConstitutionaruluI ca Consti-tuan01 FrantieI din 1793, acel ce respingead mandateleimperative, cInd era vorba de legl, at' recomandatti nisceasemenea, cAnd a fostti vorba de unti oral, adeca de de-capitarea regelui Ludovicti. ahí. 16-lea.

Tu, iubite Bondarti! nu biziI, nu te turburl, vellênditdesflqurarea limpede a unel a§a teoril 7 Tu tacI? Décatad., IértA prin organulti tú sa spunti ConstitufLonarti,ca nu frOlegù ce intelege d-lui prin apararea Consti-tutiel," când ne citéza pilde de resturnare, de decapitare,etc. etc.

NoI acum de °data nu avemii ce decapita. Noi avemiltotulti de creatti. NoI avemll de a compune o buna adu-nare Na0onalit, care 0, ne creeze Domnula cu acestaimpreuna i pre comisiunea centrall. Dec1 este vr'o ana-logia 1ntre starea lucrurilord din timpulti nostru, din O-ra n6stra, cu acea citata de ConstituOonarti?

77A.ea este socotinta mea, confrate Bondarti. Dér póteca con. victiile de care este acumti piing Constitutiona-ruhl" pana la gura-i, de§tépta vr'o trista presimtire, opresimOre de acelea despre a caria origina °multi i cuarata maI putinti unù bieta bondara póte face ceamal mica inchipuire. De are vr'o presimOre trista apoIpastrezall teoria de mandate imperative pentru timpurilerealizarei bru, &ad va fi nevoia sA avemti i In téranóstra null 1793.

Spune-ml, Bondarg, nu amti drepttí a-I don i acésta ?i-a§1 mal dori multe d. ConstituOonarti, acum deodata

me mArginescti a-I dori sA Invqe mal bine Istoria i saspuna naOuneI nóstre lucrurl mal adeverate cleat acele

360

de a numi constituanfi pre membriI adundrel legislativedin 1793.

11Detunetele asurgitóre" intre altele i a Zimbruluiins& sg vede cg ati amentitil pre bietulti Constitutionarti.Ea din inimg, frate Bondarg, i dorescti insAngtolare."

Al teiiamidi. H.

*

Constitutionarulti acusg, pre St6oa Dungra" cg, sevinde; in adevèrg Stéoa se vinde la una Ira de abona0.ConstituOonaruhl din potrivg, nu se p6te fAli de acesttinorocti; act elti, ca cochetele cele b6trane vré set se dé

degéba, i cu t6te aceste nimine nu-lti voe§ce!Respusula Constitutionarulul catre St6oa Dung,-

rei" este subscristi de sépte-spre-clece Celti antêiù dintre acevtia este d. Scarlata celii de pre ur-mg, este d. Iorgu Ganea: cum vedetl, acesttirespunsti fchio-pattind4 incepe iFhiopdtelnda sfarseqce! (1)

*

RISU CU PLANSU

If omânia", sub redacOa B. P. Hajdeti, a pornitMarta la druma. Semnti rgit

Ea n'a ajunsti bine la No. 2 in 15 cjile, i deja q'asfar§itti, banii de cheltuéld, dei dupg, qépte 4ile de càlto-riä putu dovedi c6, batArti are haine de priminéla."

Banii de cheltuélg, O. Romania," ea ins60 ne o spune,sunt

Roraania" deja nu mai póte pleinge ; dér póte sà§cieride?

Vre, dragg, dómne, El& rîdö, in No. din 25 Noemvrie,In liniile Cu care terrain& complimentulti ce ne face (i

Cumulàmimù drag& inimA) asupra Tragedia cucona-pluIPrivilegitt, Ur ride meinzesce, cum se (lice pre la noi,

(1) Alusiune la und defectil fisicd.

361

risulii RonaftnieI" e de parte de a fi ca ahí lul Rabelais,de 0 ride fiara UG16 SCUrta...

Ne acus6, Romania" ca riclema pré multü. Invidia deféta bètrana !

Noi nu ridemd insa decatti de 4 ()II pe s6pt6mâna :Lunea, Mercurea qi Vinerea, (Tile in care se j6ca la noItartufulti pe scena ConstituOonaruluI" 0 Marta, cAnddneputendd flurmari (limbagid fara, U cu scurta) pildei"ce ne da România", ridema de risula d, ca 0 astacJI bu-na-6ra.

77Sans rancuné" soriéra, !

(1 Dec. 1858. Zim1»'ult1 fi Vulturula No. 22.)

VACARES CU,

I.

A construi din materialulti templuluI vechiti, templunuoti, care pastrândd in liniamintele luI reminiscintl dela vechia arhitectura, se fia insa originald, nu este nicI aimita nicI a copia, ci a crea.

Ala Molieru a creatd pre Avarula sed 'din AulularialuI Plauta.

AlIa Cid este o creaOune francesa, alaturea cu Cid altiSpanionilord.

A§Ia Cornelia qi Racine creéza, alaturea cu Seneca tra-giculú.

A§Ia Milton crea Paradisulti perdutti 1 alaturea cuPoemata Sacra Divi Alchimi Aviti.

A§la Virgilu crea alaturea cu giganticuld templu alitorbuluI de la Chios.

A§Ia Dante, Tasso, Petrarca!

362

11 .

Proportiunl pAstrate, aceste se potii aplica la unil dinpoetil nostrl.

VAcAreseu, acea verigA, auritA, care unesce poesia lite-rail cu canturile nescrise ale poporuluI romAnil, e oglin-da cea mal fidelA a lupteloril ce In campia culturel na-tionale, lncepuserA, deja cu apr6pe jumètate seek inurm6., all da diversele direcOunI intelectuale ce-1deschidea calea intre românl. Intrunire caracteristicA dedote poetice populare, de reminiscind literarie dine §i deimitatiunI literarie galico germane, poesiile lul VA,c6.-rescu vorù fi cand-va documintele cel mal elocinte aleistoriel primel jurathl a secolulul nostru.

Ceea ce ne a surprinst In Vaoclrescu nu este niel In-clinarea lul spre elemintele pure nationale ale cantArilonlpoporane romh'ne, niel amesteculli reminiscintiloril cla-Bice, ale mitologiel dine; ceea ce, mArturiml, ne a sur-prinsii, este directiunea catorti-va din poemele sale sprepoetica germanit. Mal multe din aceste poeme sunt plinede reminiscing de la scriitoriI germanI ; cate-va suntchiar imitatiunl de la Goethe. Cand Ind, VAcArescu imi-tézg, elu se silesce a imita a§ia, ca 0, ti se parA, a cre6-zA, li ame-orI isbutesce ca opera luI sg. nu 60, cu totuliiinferi6r5, originaluluI.

Cana VAcareseu traduce, ca, de esemplu poesia Dra-cula (pagina 409), nol nu-lii cunóscemil; cg,nd insA nu-ma construézA cu materialula Imprumutatii atunceaeh" este de remarcatii, de studiatil, chiar décA nu isbu-tesce.

II 1.

Ét6, unii singurtt esemplu, Ur care va invederea verI-cuI cine-I Vb.cArescu, alAturea chiar cu marele scriitoritde la care Imprumuta.

Poetuhl germanii cântit In nemuritórile urmAtóre ver-suri mill subiectÙ intitulatti Gefwnden.

Gefunden

iTch ging in WaldeSo för mich hinUnd nichts zu suchen,Das war mein Sinn.

1m Schatten sah ichEin Bltimchen stehnWie Sterne leuchtend,Wie Auglein schön.

Ich wont es brechen ;Da sagt es fein:Soil ich zum WelkenGebrochen sein ?

Ich grubs mit alienDen Wurzlein aus,Zurn Garten trug ich'sAm hilbschen Haus.

Und pflanzt es wiederAm stillen Ort ;Nun zweigt es immerUnd Milt so fort.'

363

Gasitii

Merseid in pAdure,Degéba, asTa...Cu simpla gAndire :Nimicd a cgta.

ZAriT icT o fliíreCe'n umbrA crescea ;Ca ochiu-'n cAtare,Ca stea, strglucea.

S'o rupd, c'o zAmbireEa dice duiosd :

Dér spre vestejireMA rumpT, nemilosd ?

AtuncT floricicaCu totuld o scold

la frumusicaCAsutA-ml o portd

i-aci resAditA,In loculd tAcutd,Ea, vegT, reinverclitA,In florT a crescutd!

Vhcarescu, se inspira de aceste naive, simple 0 deli-ci6se versurf §i canta:

,Inteo grAdinALAngg-o tulping,Se afig-o flòreCa o Turning. .

S'o taiil ? Se strich IS'o lasd ? Mie-fricA

CA vine altultimi-o ridicg !

Ama fi de sigur pretenVo§1 si asageratT patrioV pro-clamandii superioritatea poesiel lui Vacarescu, dar

-- 364

dilema ne rezolutA ce face poetulti cu flórea : se o taie skise o lase, satisface, incantA anima... Goethe ne place multdeslég4 dilema ca unA grAdinarA de la Efurt: scóte fió-rea cu rAdAcinA cu totulA §i o rAsAdesce in grAdina fru-móseI séle case, dar nu este egalti drAgAlall soluVuneadilemeI lul VAcArescu gise:

S'o taid ? Se stied ;S'o last ? Mi-e fried :Cä vine altuld

mi-o ridicd! (1)(Adun. Nayonale.)

FABULE DE D-LU GEORGE SION

De mal mu1t1 anl Apologula pare a fi muritti la Ro-n-ILA : DonicI §i Gr. Alexandrescu nu mal atiSA fiA óre cAcl

Adearulii golii din fire ,

este primitti a41 la Imperatorubi cu altti ceva decatùCu vechiulti:

,E§I afard! esT afard,Golule nerusinate,

iute, josd, pe marl!'

Nu, nol,fArA a face politic1,vedemti aß de minunetimpulA in care trAimti, pentru fabule. Ceea-ce ne-a lip-sitA nu era ocasiunea oportuna pentru a0a serien, cisciitorulti. A scApAratii, ce e dreptulA icI colea cate oincercare, dér cândil de pe ceriA nu nefrine decatti ragade la o stea care cade, totA in intunerecil e nóptea.

O scire bunA pentru acei cAror le place sA véclA adev6-rulti, nu golti ci;

cu vestmintelmprumutate la minte I'

(1) Vecil nota la finca volunralui.

365

D. G. Sion, aceld poetu al4 eanteculu; care fAcu altAdatA se resune sate 0 °rap de armoni6sele versan l incare se manifestart tóte detaliile vieteI, pang, 0 caricaturael; G. Sion, care a cantata fumulil figclrd, qi care a avuttiocasiunl durer6se s. vészlA in scrum i fumu prefAcuteatatea ilusiunl, atatea sperm*, schimbatti córdelevoi6se ale lirel 0 a inodatti pe ea córdele sapienteiJunele a cantatti nebunia, sub forma iubirilord; bArba-tulA va canta infelepeiunea sub travestirea fabuleI. Incurênd, devenitA pilotuli4 mintd in ocnulñ iubirilorù princare altA datA zefiril se jucati de barca luI, G. Sion vadota literatura n6strA cu o sutA de fabule, care de 0 partia fi multe din ele vechl in subjecte, suntti insA, prinforma 0 direqiunea ce le da poetulA, noI, ca totulti nolAdev6rulti se invechiAsce elti 6re?

S'a imputatil cu dreptti cuv6ntti fabulelorti, incepêndAde la Bidpai i Esop, la Lafontaine, cA in loch d'a mora-lisa sunt numal proprie a face mal astute pre °mg, a-litpreveni in contra reilorti érA nu a combate r6u1A, a artaCorbulul cu caiá in pliseü, ca sá nu se incrécIA in lau-dele vulpilorti, in locti d'a da o bunA lectiune vulpilorticare in§ehù pre corbI; a arta cum trestia plecandu-0fruntea, ca to1 curtezanii, se incovóiA, dér fartuna nuo p6te frange, pe and stejarulti mandru e sdrobitti, subfuria vênturilorti In contra und asemenea direc-tiuni a fabuleI s'a revoltatif Platonti i Socrate, i intele-gemil pre moraligtil gi pedagogiI modernI, earl cerA caasemenea fabule sA se iea din manile copfilorti, ca operecorump6tóre.

In locA d'a se abandona genulil, scriitoril i pedagogilintelepti aù cercatii mal bine sit indrepte direcOunea e-ronatá a genulul. FoculA arde casa, dérA foculti regulattiIn vétrA incAl4esce atmosfera 0 o face mai gratA i mal.sAnAtósA.

Suntti putine lunI, unti pe catii modestil pe atataescelinte profesore de literatura francesA la unulti dinliceele n6stre, D. Bonnans, a publicatil o colectiune de

366

fabule de care vomti vorbi alt&-data mal pe largt, careparasinda directiunea condemnabile a Apologulul ne daIn admirabile poeme mid, cele mal frum6se lectiunl mo-rale, de moralitatea cea mal pura ce se póte cere de eti-cil modernI.

D. G. Sion, a urmatii directiunea data de D. Bonnans,de la carele, dupa dreptulù ce are poetuld, si mal alesdpoetulti Apologistù, a luatù si maI multe din subjecte,totù asla cum D. Bonnans, le a luatù de la Lafontai-ne, Esop, Bidpal, Conrad Pfefelt, etc.

Ca unù modelù alit genului si ca unil Avant-gaiit alitpublicatiunel ce va face in curendA d-nuli Ge Sion,&mg aci, gratia buneI yob* a domnieI séle, cfite-va dinfabulele, care far& in colectiunea ce d-sa prep alit.

(Adunarea Nationale)

ESPOSITIUNEk DE OPERE ARTISTICE DE LA IllIZED

Ceca-ce 40 de anI de domnia, de la regulamentA in-cóce n'a realisatil in Ora, in domenulA artelorù, a reali-satA in douI, treI anl de domnia Carol I! Cine a esitùde la espositiunea improvisata in palatulù" academieI dinobjectele de arta, lucrate din initiativa si spesele Domni-torulia fat% sa faca in sinesI cugetarea cu care incepuramilaceste sirurl? fail ca cu inima plina de recunoscinta sisperantit, se strige, °data mal multd:

Slt treiéseet Carol I, impaméntenitorula # proteetorulafrum6selor4 Arte!

Suntù in colectiunea de obiecte de art& in cestiune,opere, care aù, mal presus de tóte, meritulù se fia fostùlucrate in élA, si din subiecte national

Nu scima, care, din sculptur& si pictura, p6te reclamapreferinta nóstra. Sculptura totusI ni a lovitll mal multatentiunea, pentru ca ea este Inca cea mai inapoiata inrenascerea n6stra artistic& , ea care altit data a creatii

367

sublime adornaminte de temple, la Argeliti i TrelErarchi, ea care a creatti portI de altare i de bisericl cear face invidioll pe Nicolae de la Pisa, pe Giotto, ...din care cate-va se potti vedea actualminte la Museuhlnostru.

El bine, in sculptura, am admiratti cu 1acomi54mandria operele d-luI Stöhr sculptorele Maria' Sale.Acestea suntti urmat6rele, mal insemnate :

O mesa mare, sustinuta de §ése leI, i fia-care leasustine eke u»ti scutti. Scuturile dela cele patru coltmlcoprindA cifra mark' séle; cele douè centralI coprind-6,unuhl scutulti RomanieI, i altuld de Hohenzolern. D'a-supra meseI, acoperita de cele maI elegante §i de bundgust6 arabescuri qi de treI rotundurl cu armele detailateliomane i de Hohenzolern, se citesce inscriptiunea

Carolus I, Princeps de Hohenzolern Rotnaniae sawm as-.cendit die decima Maui 1866.

Inteuna din rotunde, cu insigniele religi6se, este ins-criptiunea Nihil sine Veo; intru altù rotundt, acelù cuarmele detailate ale Românie iQle dinastieI, se citesce:Pereat mundus fiat justitia. Ghirlandele atêrnate cu o u-qiuratate admirabil& in jurulti mesel, pedalulti ei ele-gantg, totulA ce constitua acésta opera de arta, sunttide o frumuseta §i de o terminare cu totulti rematcabile

O alta mésuta, cu multtl maI mica, de acelall artistifsculptore, are in cele patru colturl ale eI cate unti me-dalionti representfind6 pre Michaiti, Stefanti celti mare,Mateiti Basarabg i Vasile lupu, portretele autentice dincolectiunea d-lul V. A. U. Acésta mNuta, impreuna cuund scaunti, iaralI sculptatil, ati fost6 admirate de nu-merolii visitatorl aI espositiunel universale din Paris-6,din anulti din urma.

Dou6 fotolil sau scaune mari, sculptate totù de d-nuStöhr, atrag6 atentiunea, nu numaI prin finitul sculpture-lorg, dér i prin romeinésca idea, de a se inabracalorti de qedere cu stofa, romanésca, tesuta de teranele dinCAmpuhl-lungti. Nimicu mai frumos6, decfitti acésta

368

stofA, aliatA cu sculptura! CAndd aril vedea eel ce chel-tuiescii mil de galbinl pe mobile §i tapete streine, degustulii cell.% mal indoielnicti, cânda aril vedea frumu-seta, bunula gustg, apropriarea pentru mobilAmênta astofelora din care Campu-lungenelell fach fotele loru,s'atrù grAbi se arunce in podii bricabracurele lorti stre-ine, li arù reveni, mAcar din interesuhl bunulul gust'',la incoragiarea industriel nationale.

Se mal. vorbimii 6re de magnificile suporturl de por-trete §i. de armAturl? orI Gatti de frum6se suntti ele,spatiulti ne restrange, datorl fiindil a nu ulta pictura qialte opere de artA.

* **

In picturl, publiculA a admiratti douè portrete, care-Isunta precióse, iubite, cAcI sunta portretele Alte0I séleRegale Princip. Antoniu de Hohenzolerti li a% Prin-cesel de Hohenzolert, TatAlti 0 Mama iubitulul nostruDomnitorti. Aceste portrete suntil datorate penelelorililustre ale d-lort. L. Schafer li Petri.

Omagele nóstTe depuse acestork opere de prima dis-tinctiune, se precurgemii sala care e plinA de tabele.

In acéstA salA predomnesce acquarelulii, care in difi-cultAtile séle de esecutiune are indoitulti sai meritii. Nu-mele cell impart4 operele in picturA §i aquarele suntaale d-lorA Satmari, Comitele Pre0osi li Volkers.

Comitele Pre0osi, in aquarelele séle calde, pline deviap. 0 de milcare, a incredintatii memorid posterit4ilscene §i costume naOonali ce pe tótA (Tina se perda, catt§i mal multe episode din cAlétoriile AlteteI Séle Dom-nitoruluI, prin OrA. IatA principalele aquarele ale Comi-telul Pretiosi:

Scene de tiganI, tipurl de o realitate admirabilA,bine grupate.

Costumil de la Arge§iii.Costurati de la Vlara.

369

Monastirea StavropoleosA, all'a cum era mal na-inte de reparaOune.

Costumti din judetulil Wont/.6) DouA magnifice aquarele, representAndA scene de

bilciA de la Buz6A, pline de viata, de realitate, demirare.

Tint' Peisagiti, cetatea lui Negru Voda.Surugii, costume.0 seen& de secere. Anaé4a cjilel repauséza natura

qi pe seceratorI.Pia0 mare din Bucuresd, careia &Sr& numa

Pórta del Sol póte sta rivala, din cauza variatelorticostume ce o imple.

0 vq.uta a Bucuresciloei la apusulhi s6relut,luatA, credemt, din Muhl. Filaretului. Ea ni se pare cásacrifica pré multA ideea principala a tabeluluï, tratAndticu pré mare abundau0, pe planulA Inthiü, tufe i ver-déIa. Ala cum este, aquarela &Jul' Preziosi surprindede minune necomparabila frumusqa a Bucuresciloru,cu sutele sale de turnuri detaindu-se pe orisonti, la razas6relui apunAndti.

Biserica de la Valenii de Munte este o scena fórtenemerita, representândti o panachida sannésca.

Drumula spre Bucecia este unu delicidst peisa-gid de munte.

Plecarea Maria Séle din Cotrocenl, nu prea re-comanda pre municipalitatea de atund, pentru cur4i-rea soseld ce duce la Cotrocea

Sosirea Maria Séle la Mònastirea sAntulul Geor-ge, linga Penteleil.

Sosirea Maria Séle la "%lanes&Primirea Marid Séle la Wile dela:SlAnicti.

Aceste 3 tabele din urma volt fi adevèrate Ymonu-minte istorice. In tabelubl, represintândA intrarea Al-tqd Séle la SlanicA, Artistulil autorA §i-a pastratA untico4i§orti, unde s'a represintatù calare, insoOtti de d-ldSatmari, totti calare.

24.

370

*

Satmari are i d-lul fórte multe aquarele,multe escelinte fotografiI, cu atAtti mat preti6se ca re-presinta monuminte. din care multe vorg disparea prininfiuintele timpulut Da mg' are inea çi dou6 sat.' treIpftnze. Vomit' face lista operelortiD-lui Satmari intr'unultidin numerile viit6re, terminftndti pentru asta-41 cu in-serarea laudabila a Ouzel d-luI Volkers, represintandito calètoria a Marie): Séle, fórte nimerit6,.

D-lti Satmari a espusit din operele lucrate pe contaMaria' Séle, maï multe aquarele qi mal multe fotografilduAnatura i putine panze in uleiü. Comparate aqua-relele D-lul Satmari cu ale D. Comite Preziosi, mai a-lesù aquarelele presentandti costurauri femeescI i bar-batesel, operele d-lul Satmari, déca din acésta compa-ratiune nu esti inferióre, totuqI se caracteriséza mal cuinlesnire. Comitele Preziosi este, am puté maI pu-tint' poetisatord, spre a fi mail realti, pe cand d-ltt Sat-mari cam idealiséza tipurile ce imbraca de altmintreleaIn magnifice costume nationale. Suntti tipurl in aqua-relele d-lul Satmari, earl' a voi sd fid romans, aga suntdde frum6se, (Mr semanti totu0 a tipuri str6ine. Nu esteimputare ce facemil dAul Satmari, ci numal o simplacaracterizare ce damti penelelorti puse in comparatiune.

A face catalogulti detailatti a operelorti d-lui Satmarieste a arta stima ce a §ciutti f36,-0 traga laboriosultipenelit, de la Augustuld nostru Mecenate i totti de-odata dorinta M. Séle d'a avé, cu o 4i mal nainte, prinfotografic1 (pana ce pictorif români sa se apuce de lucru)representatiunea frum6selorii vedute alet6rit. Vomit citadintre aquarelele de costume pre urmat6rele

Costumu de Braila,.Costumu din Rucarti: o femeia teséndti la r6sboiti.Costumu de la FocqanI.

371

Costunau din Cilmpu-lungti.Costumu din CAlimAneset.Costumu din RucArti, tipurt frumbse de muntent

Intre tabelele, propriti ise, ale d-lul Satmari trebuesit citàmù:

O panzA in uleiü representandii unti peisagiti gene-raltt de la Curtea de Argeqt.i. Biserica stg, pre unit plamlmal indepArtata.

CAlkoria MAriet Séle DomnitoruluI la Sinaia 0 in-trarea MAriel Séle in Têrgoviqtea atragli atei4iunea pu-bliculut.

Primirea MAriel Séle de care sAtenit din Vrancea, inbrumo0I i cArmatiI lorti naunO, vechiulti asilù alù liber-tAtit i alti n4ionalitMeI, imple Mima privitorulul dedmulti muntelul i akt patriel, dér qi de iubire pen.-tru. neobositulti Domnitorti, care, singurti, de Beech, amersti sg, visiteze stftncile ioimilorù Vrancel.... Ba nein§elAnati : unti aìtt Domnitorti Incà s'a mat* incercattia escalada piscurile Vrancel. Décg, atuncl acelg. Dom-nitorti avé la indAmanA penelulg. d-lut Satmari, acestùpenelti ne art& fi pAstrata suvenirea unel 4ile dea Vrancel, ne arti fi arètatti acelü penelti pe Vran-cent fugindti in t6te pgaIile, la apropierea Domnitoru-lut, cAcI acela nu ducea, ca Carol I, mângAere i speran-0, in coliba sAténulut, ci setea de cotropire, de in-tinderea mo0ilorti propril (1) l'aducé in sînulü munporvecheI republice.

Tabelulti de care ne ocupAmil coprinde pre lângg,portretulti MAriel Séle, destulti de nemeritti, 0 pre alealtord domnI din suita MAriet Séle. D-lut Davila i dete

Satmari catt-va ant mat putinti !... i-a pAstratil ins&neastemparulit ce i cun6scep.. Dér de ce sA-111 fiA fAcutùmal tên6rti? D6rg, ca caracteriseze, sg, ne esplicecum de este atatil de activti §i ne obositù!...

(i) A veda 'Les sept montagnes de Moldavie, ; pa r Me. Marie Movila Paris1867. Palais Royal.

372

St, nu trecemt Cu vederea pre unt archimandritt ve-nerabiki, marturisindii o frumulica romancu0 care, precat se vede, cu t6ta increderea ce péte pune in alba bar-ba a marturisitoruluI, a mail preferitti sgi aiba pre lángasine o suratei, o nevéstii, té'n6rt, pre care archimandri-tulli nu art refusa sa, o ispoveduésca la rândult el.

Bucecia, acestÙ domnt intre muntil Munteniel 0 Ce-ahlaula, acelt domnü intre mun01 MoldoviI, all per-mist d-lul Satmari st, le ja, cum 4ice romfinuld, umbradér nu ca sa intarésca cu ea mull, ci st, imulOscii inmodù férte avantagiost pretiosult stii albumt pitoresctalt Rom/niel.

In acestil albumt ail loct de on6re nouele fotografilespuse de d-lt. Satmari, din causa monumintelort jato-rice, a carora suvenire cell" puOnt va fi asigurat-o pos-terit41. Totti Maria Sa Carol I a luatt iniOativa 0 apurtatti spesele qi ale aceatul albunati magnifict Fii pre-Oosu din téte respectele : prin elti Maria sa ni-a mai a-rétatit °data maI multil cA,, a lucra pentru viitort estea iubi gi respecta trecutult, acea radacina fart, de carenu 'Ate fi tulpina presintelul li fructele viitoruluI, Si al-bumult fotografict ne aréta trecutult In monumintelepietatii strabune Fli ne desfaliura tott deodatgi, inainteaprivirei peisage imprumutate de la panAntulú nostru,In care str6inult. sé 'bay* frumuseta cerulul li a na-tiunel române, in care poetuld st, scétt, abundante co-loll pentru paleta sa, in care artistult se afle o inspira-tiune, in care, infine, fia, cine dintre nol sit afle unti notmotivit de fall, cad este Romant, Fli ct, are unt domni-tort precumt e Carol I.

(Adun. nafionale din 6 fi 13 Iuliii 1869)

373

FOITA ROMANITLIII"

Ja a 25 Noembriii 1862.

SIIMARIIL171 : Ce fell, mania din Provincia ? Iasi; Atena Romaniei.A malt ramasd lume la Le Demi-monde ald lul Dumas 0 ald d-ltd

Victor Delmary. Representatiune Gala. Dumas, bietuld Dumas esecutatd.Bobino striimutatd la Iasi. Resbunarea publicultd asupra d-lul Delmary!Orbuld i Nebuna la teatruld nationald. Fericitd casieruld, fericitd

directoruld, mal fericitd Pascal/ si Matilda Pascaly ! Fulgerile d. Delmar/asupra capulul afisiarulul Volf.Bietuld afisard s'a sinucisd din patriotisinti!

Sinuciderea nu e numal ca pistoluld si stiletuld. Dovéda d. Pretoriana I-D-sa i amórea. Este amóre i amóre ! Am6rea d. Pretoriana e pentruRusl. Rumperea relatiunilord diplornatice Intro d. Hajded qi d. es-direc-tord la Gimnasid. Dértt si natura negat, facit indignatio versum," d. Pre-torianu Lieu o scrisóre ! D. Hajded respunde d-lul Gvardenta' (Pre--torianu). Respunsu peremptord 'Ate fi pentru ,sinucis ?` Fi-vord peremp-Ore brosurele ce publica onor. casi a d-el R. contra d. Pugovinu ? Lite-ratura In tribunale I Bondaruld,' totd mal blzaie... Portretuld lul A-drian. ,Albina romanésclic va lua si ea 4iva buni cu und calendard,Principele Andrei Doria sJ Postelniculd G. Asachi 1 Inscriptiunl stravagantlnu lipsescd In juruld nostru 1 Acea a Sef-medica.tulul In dolid I ,Servuld-Aurule editoruld 1F6ieT Oficialec de la 14 ! Insemnia sa ,La Minerva'este Ride Inteléptit.

Ce felit, cronica, din Provincia, !Dérü, d-nele i d-nil met', cronica, din provincia qi

inea, din Iaql!Nu cumva creclétl, cá déca, v'atl luatit In mijloculti

d-v6stra pe d-nele a, b, c, i pe y, z, Iaii aft re-mast' fara de intrige, far& de amorarl, fara, de misterurl,fail de stosurI, far& de. . . . Dicasteriii? Nu cumvainchipuitl cá déca, s'a unificata. Curtea, nol nu o 0, avemttcurte; cá déca nu mal avernii Adunare, n'o sa, maI avemitadundri; cá déca, nu mal avemti Mini§tril, n'o sa, mal a-veraii Ministerd. . public déca, n'o sa, averati o-pera, n'o se mal averaii pe d. Delmary?

Oreut-4i 6re, ca, déca nu vomit mal avea visite galan'o sit mal avemit visite galanft; cil déca, nu avemii ca-valed elegat41, o sa ducemil lipsa, de cavaleri de in,

374

dustriA ; c décl n'o s6, mal avemtibanchete diplomatice,nu vomit aye corp4 care st póta, 4ice, ca Poetulit

Ventosae plebis sufragia venor, Impensis coe-narura et titrae munere vestis ?. (I)

Desam6g4i-ve, d-ne i d-n1 ! N'amù a.vteptatti nolBA ne prefacet1 oraplii, cum ne spunea deunkji

foiele d-v6strA politice,.ill. Atena Romania ; "

1 .Iaiisunt Atena Aspasielorti Frinellorii, mat nainte de a fiAtena UniversitMilorti cu doue catedre 0 a Gimnasie-lorù qcolar l faxA profesorl (2). Ia0.1 n'aii Wept:nil dru-murile de feet ca via, diploma de Atenit a Roma-niel, trAmis cu alt& Aten6, Romei fil i cu§i cu risiculii de a muri &IA de testamenttil pe atatea pe-rechl de °chi negri, ale cArora stApane numal una ar fimeritatii sá ajung6, Sultana, de avep haremuri ?

Ne al luatú, d-nele mele, nu o neganati, ici-colea cateo floricicA naturala, iar nu complesil de sulimanerolti de teatru ; der pentru cate-va floricele, de care ne-atilipsittl, de cate vezdóge veqtejite nu ne curAtirMI pajis-§tea, de ca1 nalrAcini nu ne o plivirMI ?

In sctirtii, nu vò mira4I, o repetimii, c6, vi s'ar putéserie, din candin cand, i cate o cronia, din Ia0. Averaii,cum veclur4.1, Incá indestu1á lume, ea sti, ne pótl damateri6, de o asemenea cronicA. i lumea nóstrA e vari-aa in deajunsit ca s6, pótl fi clasificatA ca 0 a d-v6strà,(1.6c1 ar fi cine sA ve arete unde ne este aceea ce Parisi-anulti numesce monde, unde afIgmtt pe demi-monde, pequart de monde etc. ?

Der et propos de asemenea clasificArl ale lumil n6stre.Sunt cate-va gile, d. Victor Delmary, directorulü privi-legiatii i subventionatti alit °peril, ne face sa asistemii launit felti de parodiA a piesel lul Dumas (fiulii) Le demi-monde." Trapa frances& de care v'a vorbitt seriosultid.-v6strA, corespondinte, din catula de susii alit fóel, a de-

Vdnezd sufragele uneY plebe vane i uqiuratice, prin ospete sad prindarurl de strae vech. Horatid.

Alusiune la Inchiderea seOlelord, prin CnOzuld D. Cantacuzino.

375

butatil, §i inch cu o representare gala, cum o numere a-.fi§ulti d-lul Delmary, 'Ate pentru ei era luminata cuvr'o 30 de lumin&ri mal multti de cat d ordinard. D-nuDelmary a doveditti c& cun6sce publicuM séti i l'aservitú ast-felti, in cat sA nu aibit niel ce alege niel ce cu-lege. Din ce parte de lume, vorti fi d-nil Savajol, Ale-xandre, Roche, Donatien, Desrochers, etc., acésta n'amputé-o spune ; §cirati ins& c5, fur& mal totI departe de ane face sA, cun6scemti pe lumea care o analisA Dumas,cu atata spiritti i pAtrundere in piesa sa ; mal lesne putécineva g&si acea lume prin unele loge, decat pe ven6.Singura d. Lafarge 0 d-na Guérin Baronei St.Ange) ne amintirà, icI-colea, intentiunile autorului, i nemal descretir& fruntea ! Dérti ce sunt dou6picAture de alp&In unti océnti, a0a fur& ace§ti duoI actorl in mijloculútrupel, carea esecutd pe Dumas, da! M. esecutd, in intele-Buhl. largti. alù vorbeI. Publiculti care nu lipsia 0 era 0eilt cu manuE,4 albe, in ga16, nu aplaudA, (mirabiledictu!) nu chime& la rq.mpA (horribile dictu!) pe niel u-nulti din arti§tI ski artiste, niel acopen i de florI pe d.Delmary, care, dreptii opera, dupà contractti, ne darui otrupA, coneurent6, slab& a trupei de la bine-cunoscutultiBobino, de la Paris.

Publiculti de care d. Delmary dove& in 17 Noembrit,el nu tine prea mult& sémA, Ii resbunA asuprA-I in untimodti minunatti 0 nu mai târditi deck a doua i, in 18Noembriti. Se dete astA datA, de cAtre trupa romAnA, pen-tru prima 6r6, : Orbula i nebuna, dram& tradusA de d-nilMillo i Pascaly. De demultti, de memoriA de logieria, nus'a vèduti1 la teatrulti nostru o multime mal mare ! Nielunti loc0orti, nicIuna inghiuletti ne prinsti, ne ocupatti!De la galeriA pan& la cea de pe urmA banchet& a parte-ruluI, tot se ven.duse. Fericitti casieru!Fericitil Directoru!Dér mal fericitl Pascaly 0 Matilda Pascaly ! CA,c1 eralttotl acolo, sA-I védA, se-I aplaude, se proteste, chitiman-d.u-I la rampA, de treI, de patru ori i dup& ft.-care actùIn contra marionetelorti in costume imposibill., ce ati e-

376

secutatt. (O! nu vréti altd termene !) fara niel o forma deiudecata pe inocintele- Pumas (fiu) !

Resbunarea publicului, d-nu Delmary, directorulti sub-veMionatti si gra.sÙ subvenOonatti ca EA lie dea o opera,resbunarea publiculuI, si-a intors-o d-nu Delmary.... A-supra cul? Asupra casieruluI, cad nu i-ati vêndutil tótebiletele ? Asupra masinistului, cacï pina si cortina se re-fusa de a lasa sa se védg, de publictitrupa d-lui Delmary?...Asupra

Nu! niel asupra casieruluI, dulce suvenire din operaitaliana de alta data, niel asupra masinistuluI cu deco-rurire si cortina in neregula

Asupra cul? . . .

Asupra d-lul Volf, afisieril si primitorti de biletela partere si stale! . . . Risum teneatis amice !

Bietulti functionara, care in mind de 14 anI cumuladupla acésta indatorire la ambele teatre, alù operil si na-Oonale, egu, de astA data in disgra0a d-luI Delmary,care i semnifica, ca nu mai póte rémâne ea afisierg si pri-mitorti de bilete de partere la trupa francesa, pe câ,t4timpti este si ahí celd române. Se vede ea directorultinostru si-a esplicatti mal marele concursti alti publicululla teatru românti, ca o uneltire nelertata a afisierulul. Aha! d-le Volf! imparti mal multe afise române deckfrancese ! Te dud, se vede, Fin suburbil sà atitl publi-culg s6, vinA la representarile d-lui Pascaly si, mil Mi-nistru, impedid adunarile care nu-II placti, ale teatrululfrancesta . . . Vecll bine dértl, sarmane afisierA, stalptialit teatrulul nostru, ea singurti te al sinucisal... O sinu-ciderea! iata o mórte in contra careia s'a scristi atata, sicare, cu t6te aceste, tile& face victime numer6se in socie-tate ! Sinuciderea sub multiplele el forme: sinucidere prinbe06, sinucidere prin devergondagiti, sinucidere maltrista, mal cumplita decat a pistolulul si a stiletulul ! . .

Una se sinucidti prin fanatismti, alOI prin calcule; astiaprin imitate, cela prin nebunia. D. A. Pretorianti, dince BO sinucise ? Ne grabinui a vesti amicilort qi rude-

377

lor d-le, ca 86, nu ja vorba in intelesult. proprit. DaPretoriant se sinucide, se sinucise, nu pentru nu

flincdù ci prin am6re!... ! sciti ce mi se póteart* este amóre i amóre! Nu iubesce cine-va numal peo sotiA, care imparte cu not durerile i fericirea, mal iu-besce cine-va i alte obiecte i alte fiinte. Cutare iqf maliubesce patria; ttsta mal iubesce lumea; Y iubesce nati-onalitatea sa ; X ad.6r6, pre acele streine.

El bine! d. Pretoriang a sinucist in sineql pe amóreade nationalitate, prin amórea . .

Ce amóre, pentru numele cerulul ?. . .

Un ministru de culte de alttt datA, (1) unt. amicti, desigurt alt d-lul Pretoriant, ne art. puté spune d, e a-tn6rea de rufi . . . Teribile m6rte, sinucidere cumplia, intimpil de guvernaminte nationale romane; pretesta can-dida in timpt de iarnA, de crivete red. ca acuma.

Dérti s. ne esplicgm.t.D. Pretorianu 1i D. ligjdet ati ruptù relatiunile d-le

diplomatice. D. HAjded acusatult de altA datA de simpa-tià pronunciat& pentru ruO, a clisit in unit sonetts6ft (F6ia din Moldova No. 4), c6,: ,lungd tirnpd rdbda-tu-amd vorba i slova mosehicésed," Atuncl d. Pretoriantadres6zA d-lul HAjdeil. urmAt6rele randurl. :

Domnule redactor& I

Ve flgAduisemti slabulit met concursit la interesantad-v6str.i. f6iA. Acum retractezt fb.gAduiala mea, pentrucá d-v6strá judecati prevenfiune in lirnbd pre ruO.

A protesta slovele la Moldo-Valachi este a ttigadnioriginea limbel lorti.

dupe i manuscriptele vechie i bimba vorbitti',Bunt in sprijinuld metí.

,10 stringere de raftnA prietendscrt.

A. Pretorian.

(1) Alusiune la Vnézuld D. Cantaeuzind

378

Eta, paremi-se, unA ultimatu in tótA regula. A! d-leHAjdeA! nu mai aperi opiniunea de alta data cA suntem

Nu esci amicti dal Cesarulul! séti mat bine alitEi bine! d. Pretorian 41 va da o stringere de

mânA frAtéscA, dér Ii va declara, la augulti lumil, la au-c,lulA fiA §i al d-luI ministru de culte de alta data cAnu admite niel mAcarti teoria lui Neselrode, cá origineleRomanilor se perdA in n6ptea timpurilorti ; vadovedi, cu cárile i. manuscriptele vechl l cu limban6strA vorbitA, cA Românil sunt RuO. . .

D. HAjdeti, malitiosii amid'', va publica epistola desinuoidere a d-lul Pretorian, cArul'a nu de multA i se in-creq.use educarea tinerimii pe calea nationala d-lul, denu-§i va schimba ideea, este decisti s6 respundA d. HAj-deü ast-fel

Scriserea. domnuld. Pretoriand neScriptum Domini Praetoriani nosilliCb110 TocuoArna Jleit6%-rsapAefiga

face a crede cum cl Domniafacit ad credere cum quod DominatioAlaaels R5 BINtlq RTO rOCHOACTBOsà nu scie romOnesce.sua non scit romanenee se men, PEIBICEIL

RAspunsulA e peremptoriA, dérA insA convinge-va pesinuciszl ?...

Fi-vorti totti aql.'a de peremptorie broprele poliglotece publica o onorabilA familie, d-na Rozn. asupra unortipretensiura, tipArite astA data de unti adevèrata rust'', d.Pugovin ?Nu suntem judecAtorT, decat d6rA, in punttide vedere liberarA ; de aceea nu ne pronunOmti,amti don i ca bro§ura romané,sch se aibA succesti mai maredecat acea francesA, fárte r6A. tradusA.

Cum vedetT, literatura n6strA s'a viritil in tribunale;dup6 de pe d.. G-r. Alesandrescu data afarA

din ele! ...AlAturea Cu literatura avocati, tipografia Ber-

379

man-Peleschi, ne a editatti unit calendarti redactatii decunoscutulti nostru amicti I. Adrian. rBondarulti" care aineetatti ne revine ast-febi pe 1863, 0 slilnictí. Elii ne a-anunta pg,nA acuma, prin bizaiturele sale sosirea prima-verel ; de acurml lü vonni asculta i iarna i véra. Cu a-tata mal bine ! chiarà déca ne va depinge i ma' in slutüport.retulù amicului nostru !

Dérti décA, Bondarula" n'a dispArutti cu totulti, dinIa0, nu e totü a0a i cu Albina", albina romflnéscg..Veterana Albin& a d-lui G. Asachi, ne va lAsa cliva bun&qi ea, totti prin unti calendarti ; dup5, care va puté slicevechiulti editorti alü G-azetel de Moldova :

17Nunc decet viridi nitidum caput impedire myrtho."(Acura se cuvine cu rairtti verde dimpleti capulti meti),D. G. Asachi are merite cunoscute, i0 are loculit s6ü

In literatura romAnA, oil care fig, ideele politice ce pro-festi. D. Arsachi meritg, sà fia intrebuitti 0 se nu i se deadreptulti de aliscrie pe cas6,, asemenea cu PrincipeleAndrei Doria, pe castelulti sat la Genova, o inseriMiuneca acésta : Lucrula i alil merz repaosa,"

Décä inscriptiunea d-lul Asachi deltéptA triste cuge-Mil' in mima celui care o citesce, ce se gicemti de cuge-tArile ce ne de§téptil, atatea insemne stravagantl ce intAl-nimti in. tóte pArtile ? Sunt atAte car): ne &di a su-ride, 0 in prim locü acea, aleclat5, de turêndti pe o upde la palatulii administrativti, sub titlu Sef-medicatulit."Insemnia este négr6, qi literile albe. Medicatulg e inséti voesce óre a ne vesti atributiele sale ? ! intéMplare!minunate sunt operele tale! Dou6 colori inocing se intal-nescti. 0 e destulti ca unti maliciosti cronicarg se véslitiIn ele oglinditii, qciinta medicala. Dou6 cuvinte compungnumele nemtesctí ahí editorul-ul Fóie oficiale din la0,(Golddiner) 0 e destulti ea ele se inserone : servatc au-rulA §i ca prin urmare sá fil fórte nemerita insemnia ti-pografiel sale : la Minerva Ail nu este, astA-41,leptù celti ce servel aurulit ? IntrebatI, nu pre 6meni, ei-practica lorti, i vetI vedé de ami dreptate,

380

laft 3 Deeembrill 1862.

SUMARULII : Lugete veneres cupidinesque? Cartea de abonaminte lateatrtt francesd e Inchisit! Mal putinit plEcere si tot pe Wata espositiune degratiA.D. Delmary qi casierul séd. Und pied-de-nez alti publiculul. Undark dér ald med! Und icosard si und fotolid. Contingentele d. La Fargeald d-neT Guerin, Le gentilhomme pauvre; GentilomiT nostril scApAtatl nu sefacd acordatorl de piane. Capriciuld lul Musset si d. Delmary. Sou orlSbul ? Ortografia publiculul nostru.La ferme de Primerose.P incipeledemoralisatd. Val de bietuld popord asupra clruia domnesce asemeneaprincipe! Sir George a promisd a se corige, dér sine-se-va de cuvéntd ?Cel dol timilLTimiditatea nu este b611 indigenA. Frontiera néstrit si lepraovreéscit. Nu e fumd fArit de focd. Fumuld si foculd la teatruld ro-mind. Foculd Pascaly si Matilda Pascaly. Sclavuld séd cavaleruld St.George ; SecondantiI d-lul Pascaly. Crescere si crescere. Nebunuld dinamord. D. BAlAnescu n'a nebunitd. Casa d-lul BAlitnescu InchisA ca sicartea d-lul Delmary. Analisa liebunulaPascaly betivd c nebund.Pascaly Insurat ca sora safui! AhI1 secondantI al d-lul si d-nel Pascaly.

BAltinbseu si orga lul Poirier ; d-ni! Lupescu si Georgid cu capetele si pi-ciérele d-séle. D-na Teodorescu i tbletele séle. D. Georgiade si Henride Chateau vieux.

Lugete Veneres cupidinesque! Bocitiv6 frumu§eleloraamorallora ; desple4 përulù vostru séa ala peruca-

rului (cea ce e totti una) ; cântatl cIntecula LebedelLe livre d'abonnement est ?cernid!Cartea de abonaminte la teatrula francesa e inehiset!...Dér, Delmary nu mal primere nuot abonatl la re-

presentafunele séle : d-sa o anun0. in (pide aceste printeribilele vorbe tipaxite pe afigele séle

Le livre d'abonnenaent est Armé.Fericip muritori (Val.! ei sunt putinf la num6ra) carl

apucasera a-§1 Inscrie numele §si pronumele filtre linielenegre f¿i desolate ale d-lul directora francesa. Amara ce-lora ce n'aa sciuta profita de cartea deschisA" a d-lulDirectora! ... Tref óre pe sérA, noug óre pe s6ptAnian4mal puOnti de placere pentru ei; trel ore, noua ore deasemenea mal puOnù de espositiune de great exhibition"a gratielora de carf ne dotézA societatea, perucarif, par-fumAtoril i alte trepte ale Parisulut

381

Lugete Veneres cupidinesque !Sén maI bine nu mal plangeIll déca d. Delmary a

inchisti cartea sa de abonaminte, casieruld d-sale nu 0-a inchisti casa 0 nu refusa de a deschide i logele. Ast-feln, numai buna-voinp, sa fia, i asemenea atatorti ju-decatorl ce scin a eluda legea i §§, publicuhl neabonattip6te ilia asiste la represent4unile francese, facêndilunti pied-de-nez car01 de abonaminte a d-lui Dehnary.

Aicea unù a0a dérti, spre transiOune.Afia déra eù, simplu muritorii, netrecutti in rubricele

negre ale cartel directiunil francese, lunecandü in cate-varandurl d-lui easiern, pain ferestruica sa, cate unti icosarnratacitti prin busunarele mele i maI ratacite, capatain,mulOmita luI (nu casierului) privileyiull unul fotolin,din care priviin pre Le gentilhomme pauvre, Le paprice,L'histoire d'un sou, La ferme de Primerose, Les deux timides,Pas de fumée sans feu.

D. Lafarge 0 d-na Garin, de call v6 vorbiin in ul-tima cronica, aù capatata noua contingente, in come-dia. D-niI Donatien qi Roche, suntn nuoii confra# 0 co-legl de rampa ai celorti de mal Bust. In genere, decl,csomedia este mal buna deck drama, in trupa de vodevilita d-luI directorn subventionata aln Opera

In speciale, Le gentilhomme pauvre ne a amintitii canoI avemii boier't scapatag atatd numaI, ca nu se &di a-cordatorl de piane, ci membri la nu scimii ce inaltacurte san, in estremil, deputql de maioritate.

L'histoire d'un sou , jucata de I. Donatien, a datùla o confusiune de ortografia. . Unit june elegantil dinpartera, pretindea in bufetuln teatruluI, ca d. Delmary,trebuia sa scrie pe afiqn, nu l'histoire d'un sou, ci l'histoired'un soul.

Intre Geneva 0 Roma eü nicI cumn nu decidil!"La ferme de Primerose ne-a arètatii pre man clironomn

aln tronului englest, care nu ducé la urechia, era me-Itern bunti de bilardti, cunoltea u14ele i respantiile sus-pecte, desonora fetele, conrupea femeile mAritate... Pu-

382

blicult, care privi unit asemenea portretti de Domnii,trebuitit stt anguésca din inima pre bietuhl poporù' en-glee!, care va fi fostii silitfl sá aibit in frunte-i unit prin-cipe mla de compel. Norocire numai ea Sir George(Domnulii englesg) radicatit la tronù, prin o rescélit po-porana, prin fav6rea a atora-va ma' de fonbuli, se ota-resce stt fia macard pe viitorit omit de tr6bA. _Me=vaut tard que jamais" gicti francesil.

Ce l doui timip, in care jucara d-nil Roche i Donatien,ne-ati convinsii cä timiditatea este o b6lit ce cu anevoiawrit puté-o tntêlni media.' in societatea nóstra. La noieste efronteria, bóla cea mai réspftndita. Ea e ca lepra laevrei ; cu atata deosebire, cá lepro§ii evreilorA eratt is-gonitl din societate, i ca la nol cauta sa fuga din ea nu-mai nemolipsitI Inca de efronteriA.

Pas de funs& sans feu...De ce nu merge, in definitivù, lume mult& la teatru

francesit? Nu e fumit fara de focA!De ce teatrulti românescit e frecintatù, ea nicl o data,

curet de demultti nu a fostii ? Nu este furnit fara defoal.

_AA foculil e Pascaly i Matilda Pascaly. .Aci focula econsciinti6sa direcOune a d-lui Bglanescu.

NB. Rugamil totulI pre d-111 directorit alá teatrululn4ionale, stI nu se iea de intelesulii literale alit metafo-rel nóstre. Déca Pascaly e foci; nu urmAzg, ca nu maltrebue inc5,14itti teatrulit.

Reintrtimit in materia.In 4ilele din urma, d-na Pascaly, avendit de

secondantl pre d-nil M. Galino, Lupescu i Baltinescu,ne-aù datti o pré plitcuta comediA, de caracterti, Sclavulitsét1 cavalerula de St. George. Publiculti Ialianü a aplausáca intusiasmti pre totl d-ni.I actorl, dérit d. Pascaly a a-vutti partea leulul, i cu meritù D-sa ne dovedi ca nuposeda numal arta de a sc6te lacrime din ochil cel malsed, dér Inca scie sh te faca a-t1 dilata peptula prinsurl fran§e. Dupa Sclaoula avuritmil Crescere Ø Crescere

383

o preluerare a d-lul Pascaly. Transitiunea era pré na-turale. Aa tiganit, sclavit de mal daungell, nu eraa Ores-cdorii coconavilorti i duducelora nóstre ?

Avocatulti DraculuI" veni apot, i ne facu sl cun6-scemti, alaturea cu d. Pascaly vi d-na Matilda Pascaly,pre junele Anestina, unit copild, dér care deja anuntit peartistukt de viitorti. Iubésca ela numat arta sa, i acé-sta la va duce departe. Numal ea nu-lit va duce, spe-ramd, la nebunia, ca am6rea. Cad' se p6te Inca nebuni dinamóre, cela puçinit v64uramti Dumineca pe bietulti ami-culti nostru, pre Pascaly, nu numat nebunii, (vi val ! nunebunti dupd, sotia sa!) d6r Inca vi 136ta mortti, i acestet6te dupa o d-vóra Enrieta, de care s'a inamorata-

D6r sA nu facemti confusiune. Pascaly, Dumineca n'aavutti rèuld gusta d'a nu-VI iubi pre sotia sa, deck pen-tru cá aIa cerea rolula ce juca in drama de multa avtep-tata de publicula nostru, Nebunia din, am&e.

D. directora alti teatrulut nationale n'ait inchisti car-tea sa de abonaminte, dér a trebuitti in (lima represen-Wit Nebunului din am6re inchicp, casa, cact bileteleeraa véndute cu dou6 4ile mal 'nainte. Astti-feld sala fucomble. D-nele tinere venisera sl v641 in ce moda" voraputé inebuni pre curtesanit lorti, cele bètrIne voiati saafle esplicarea pentru ce amantil lord de alta data nuInebunisera. Domnivorit elegantl, curtesanit de modti, eraiiacolo, facénda geste convenite cu cutare séti cutare loge,de clte-ori vre-o scena -1 indrituiati s6, (pea' prin acelesemne misterióse : Ah! inima mea! iéca avIa o sl ine-bunesca dupl tine, déca....

Tot-d6una e bine sit punit cine-va una déca, care teva scusa mal apot de a nu fi inebunita !

Mat erati acolo vi ckl-va palecert, care nu pré furl ne-multamitt de a gasi, in betia lut Pasealy, o scusa la ma-Iea lora afectiune pentru palecia skl oca... Amórea, a-mórea e culpabill pentru atkea vitil i atkea pacostece se comitd in lume. De avI fi vre-umi cronicarti poli-tica, all fi tentata a cerceta de nu cum va causa incon-

384

secintelorii. 6menilorti noqtri politicl, de stata, de la gu-verna, de nu cum va causa acelora inconsecinte ale loraeste Anz6rea.

Nu vat cerca (revia la piesa jucatd) a analisa drama,care atrase easel teatrula romOna all'a concurin0 de i-cosarl 0 galbenI. Din o sc611 strding, simpatielor mele, eacoprinde, totu0 , aldturea cu minunatula romantiea,multe din acele trasaturi, bine depinse, in care spectato-ruld se recunósce pre sine, Eli in fav6rea carora, ela nurespinge cu totula acele complicaOunI inestrictabili deintrigd, li acele trecerl subite de la una pola la altult,care ingreuie ilusiunea vi-i obosescil Ong, in fine memo-ria, in loct de a i-o delecta. Amórea, sub multiplele séleforme, amórea de femeid, amóre paternal fraternd, deglorig, etc., o lume intrégd de simOminte, dada child,and violinV, 10 aflà, loca in drama la care asistarama.D-nult §i d-na Pascaly esecutard cu succest deplinti a-céstg, misteriósg §i teribila gam& a pasiunel inimei orne-nescf. D-na Pascaly thou pre sora lui Maurice nebunulti,d. Baldnescu juca de minune rolul lui Poirier cu orgahi discordatd. D. Lupescu, in rolula lui Duvivier, nedovedi ce póte, când vré . a-§I kiné 0 piciórele Eli mftneleIn linisce, §i astd-fela a fi unit buna artista. D. Georgia(Ebert negru) declama mal putin decat alta datg,. D-saill stapani capula 0 sprfincenele 0 pldeu multa ma'multti decat and face gesturt din ele. Rau% lui Henrifu fArg, mild sacrificata de d. Georgiade, unt debutanta,credema. D-sa reci o multime de scene din cele mal su-blinal, 0 chiar alaturea cu Pascaly li Matilda Pasealy.Rolula lui Henri trebuIa sa fig, jucata de d. Galino. Nemiramti chiar cit nu-lit vagurama pre d-lul. in 61; amafi avuta ocasiune de sigurt, se-1 esprimama admirareanóstra. D-na Teodorescu in roluld Enrietel fu bine limerita aplausele ce-i dede publicula. D-ei avé pré fru-móse t6lete , fiti acésta e una meritd, mai alesa ca le scieli purta.

In definitivù succesula dramei fu deplinii. Fia ca a-

385

cele aplause prelungite sub care tremurail boltele teatru-lul nostru s aibA unti eco in inima aceloril ce ail in mft-nile lorù puterea d'a ridica scena romInA la adeveratael menire !

Icte 14 Decembriil, 1862.

sutaiRfr : Ed si compositoril cronicel. Cavelad de industria la las1la BucurescI ? Iasi! ,prefacutI sél pré facutt' tu Atena ? ... Nu pumauna' séd ,numaI una' ? Vorba ,miserabile` i teatruld d-lul Delman,.D. Hajded pôte sit réspuntja d-luI Hajdeti ? Ce e logicu In tribunale ?F16rea erorilord de tipard.Ed si d. ,Arsachi ; peruca mi-a ajunstt pe ochl.

Ed si Lord Clarendond. Edsi fecioruld med. D. Hasded a creattt o or-dine de cavalerig.. Pe citl abonat1 pm atatl cavalerl. D. C. Negrutl cava-lerid aid ordinil ,din Moldova.' Béla cavaleriilord este vechili. Bruti mini-struld i fiuld sed.Cum se deprinde stomaculd cu bucatele rele, i cum d-ldTitu Liviu Maioreseu ne va dovedi cä. crescerea i descreseerea Romanilordsi a Atenianilord i avura sorgintea In sciinta bucatarulul siid a bucatireseld-lord séle. Mé rogd, card e bucitaruld ministrilorti nostri? D. Delmarybucataruld teatrului francesd. Les petits moyens ; d-Id Delmary are midlócemar!. ,Les droits de Phomme i drepturile publiculul romind féta Cu direc-torele opera. Le caporal et la payse. Le feu au Convent. Avis I d-lulProcuratord. Foculd si asternuturile din poduld arhondariculd. S-taLaird si Sodoma i Gomora. Foculd si biblioteca Monastirif. CaluggruldVarnav n'ad and. Eltt se Inching. la Bucurescl. Inchinaciunile lamahala: Loto, tombala, calulli Alba; salénele j6c1. D. Luchianu jelca sidumnéluI.

Alla (Ur, frate compositort, cleclaratii resbehlAïa dér te-al otAritd sA al mal muldi spirittl cleat mine,se facl politicA pre spatele mele, sA provocl urgia mala-c6velora asupra nevinovatului mcii capil !...

Cum ? EutqicA, in cronica mea din 25 Noembriil, cABucurescii luatil pre cavaleril elegantl, dér malavemtl cavalerl de industriA. D-ta adaugi unti nu si mefad s 4icA cA nu mal avemil cavalerI de industria. Astaarti vré sil 4icá cil i pre eavalerit de industria ni i-aVluatti la Bucurescl ; sil ve fiA de bine!

Qicémü totti acolo eft iasanil aqteptatll ca sil li se25.

386

prefa,ca oralula in Atena... Malitiosuld meù' compositoraspune c n'ai alteptata sit li se pré faca...

Ce pré frate de buche nu s'aii facuta de loct !TotaIn 25 Noembria scriéma Bucureseenilora c ne-ai luatamal multe parechl de ochl negri, ale carora stapftne nunumat una aril' fi meritatù' sä ajunga sultana, de avéa ha-remurl D. compositora mi-aprinde paie 'n capti, de a-sta data, Itergenda pre un nu : In locil de nu numai una,d-lul me face a (lice numai una" diferinta e mare, dérea mfintina pre nu numai una", ca sa nu provoca urgiafrumuvlelort ce tint a nu fi de meritata functiunile desultane déa Bucurescil ari avé haremurl, bien entendu.

Latinesce nu -I fi sciinda, domnule compositora, dércum de nimeri§I pre Miserabile In loca de Mirabile, cescrisel cRnd vorbila de teatrula d-lul Delmary? At cre4ld-ta di este vre-o analogia orl legatura titre Miserabile

teatrula d-luI directort alit Opera ?Vorbinda de sinuciderea d-lul Pretoriana, ami 4isa

cli, d-la Hajdea va tramite &id Pretoriana respunsa pe-remptorii cu care i va dovedi c limba românli, nu esteslava. D. compositora impresa : d. Hajdell va res-punde d-lulHajdea etc."

Cum ? adicá amicula mea d. Ilajdeù sit fia, sustinutaalta data ;4i d-lul teoria d-lul Pretoriana? in ce be-lea me bagl, frate compositort?

Ce rsg, maI (Pell de logica, care o mail linga tribunale,pre când et, in monica mea, o despartisemn prin untpuncta qi o virgula i o legastmi. de Gr. Alesandreseu.

Dér iétä acum flórea florilorti, diamantelecoróna erorilorti de tipart, care va puté sta ala.

turca cu Gregorie Tontula in loca de Gregorie Teologula,ala compositorululul calendaruluI Albind, din anil depre urma; care, in intelesii inverst, va puté rivalisa cuer6rea ce dete literaturel francese, versula cela frumosa :

Lt Bose, elle a vécu ce que vivent les roses, L'espace d'unmatin."

387

Compositorula plea m6 face sa cera, sà cera EU, sacera SLUJRA. pentru DOMNULU ARSACHI! !!radicasema cu mintea pana la d. Àssachi i peruca-miera deja pre céfa. Erna neamica compositord pune unitR in loca de unti S, §i éta peruca mi s'a infundata pang,preste ochl, i m6 tema cg, de mal tacéma, m6 treziamaca scia grecesce, c'am uitatù romanesce, i ca-ml crepeunit illicit pe Wu.

FA Ø Cu cuconula Arsachi Asta-ml aduce aminte de omica episoda din viéta mea de studinte. Atuncl fuI EU

Lordula Clarendona. ComparMiunea episode' mele,nu este, nu ma". e nevoia de povestita,intre d. Ar-sachi §i Lord Clarendona.

Se .0né congresa la Paris, care era destinata s nascaermafrodita ConvenOune (iertare de espresiune, d le re-dactorti!) ,ce ne ger6zg, destinatele. Erail pre atuncl laParis c41-va din acel patriop. nebunt (iérall iertare deespresiune, d-le redactora!) care dupg, cheltuiserti,tinereOle i averea visanda dupg, o Romania, i cheltuiatiacum 4ilele In esila, batenda pre la usile redactiuniloraqi pre la porOle Impératilora, ale ambasadorilora qi aleminiltrilora nu spre a cgpèta o bucata de pane, omangaiere ce le lipsia lora i familielora lort, ci spre ale dovedi cá _Romania nu era unti visa, o chimera, ci orealitate! S6rmanl nebunI! AveV Principatele-Unite!"

Alaturea cu aceI campionl aI naOuneI, eramù i nol,cate-va cjeci de studinV, eramil i ea, ast4 cronicaradesilusionata, pre atuncI ardinte redactorti de articolepline de.Romanismil, cu carI inundamil redaqiunea giare-lorti Constitutionnel, _Patric etc.

Inteo cli, ml 4ise redactorula primarù de astliqiBomanului : Trebue sa mergema la ambasadorult en-glesa, care este incg, inamica unirii.

Merserama. la Lorda Clarendont, déra nu-la aflaramavi-I lasaramti biletele n6stre.

Unel erorI a litografulul biletulul ce lasal Lordulul,datoresca dreptula de a fi pututa yule In nSumarula"

388

acesteI cronice : Ea f¡ii Lordzi Clarendona. In asta, er6reeste 0 asemanarea cu erórea ce-ml provoca aceste rin-durl.

Putine dile dupa visita nóstra la marele imputerni-citti ala Maril-Britania, ea eliama de sub p6rta unul ve-chit. °spelt., astadi disparuta impreunt, cu Strada la.Hairpe, spre a face locti bulevardulul. St. Michel. Ocu-pamti in acelii ospela o mansarda, la ala 5-lea rinddaudessus de l'entresol, adeca pre românesce, la alil 7-learinda. Erama asta-fela cela mal 'nalt4 qi mal de sus%dintre conapatrio0I mel. P6te asta contribui la °areace avul de o visit& a Lordului Clarenclona Eqiama desub p6rta ospeluluI de care vorbii, cand se opria di-naintea el' o calésea, ce mi se paru ciudata sa, o vedd,eleganta cum era, In strada li. in suburbia mea. De aceeastatuI in pórtt, sa o privesca. Védendti nobilele Lorda(era instill Clarendona) ca nu-1 Oa inainte niel unti por-tara cu busduganulù' in .mfint,, nu esite, a me intreba premine, (Mc& nu locuia in acea casa, d-nula V. U... romana ?

Val! eramti ea. Me rolil, dér on6rea ereI iml dedepre locti o idee :

Dér, d-nule, aci locuesce, eti sum feciorula d-séle.Dumnélul (eti 0 nu este a casa.

Nobilele Lordii ml last, carta sa de visita spre a mi-oda We, stapanulti met. !

Pastreza carta acésta de visita, care déca, a data oca-siune Lordulul de a vedé lipsa in care era ospelult4 met.,de pnrtarl in rolia imbraca1,1, ml-a data midloca dea-la scuti, pre nobilele diplomatti, d'a face cunoscinIamal de-aprópe cu mansarda presupusului de elti avuta §imare represintante alti intereselora partidel liberale dinMoldova.

Acésta, visita, o repetd, o datoriiti und erorl a litogra-fulul, care, fart, sa me intrebe, iml pusese adresa (74 ruede la Harpe) pre biletele rude de visita.

Dér episoda e ma! lungt, decat cronica Revinit la ea,revina la...

389

Fi i la d. Hetjde4. D-séle nu-1 plheurb. unele transi-tiunI ale mele, de aceea lti i abordezii farit niel o tran-sitiune.

D. Heijdett are, asta4I, multtimit6, amiculuIsn., cores-pondintele politicù akt Romanulu1," o prerogativA carenu o esercita tad,niel Domnia, la not D-lul face cam-leri. E destulti ea cine-va s lé unti biletil de abona-mentil la fóia d-séle ( din Moldova") ea Ed fat trecuttiin ordinea, ecestrA séil pedestra, nu scimti, a ca-valeriel Din Moldova." Asti-felti. d. C. Negruzzi (carede eand se spasesee de gcatele tinerefd ne face a don i cuIndoitÙ zel4 suprimarea Monastiriloril), d. C. Negruzzip6te fi consideratil de cavalerill alti ordinif din Mol-dova," i acésta fArg, de a cadé in prepusti de antiunisnudca iubituld meit Higdeti, la crearea foiei séle.D lora membril de la Municipalitate earl' incA nu pottla se subscrie cavalerl," celd p4nti neavalerl recuno-scutl legalminte..."

B61a eavalerismuluI" a luatti o desvelire ce trebuef36, preocupe pân i pre facultatea de medicina din Bu-cureset Dér asta, Ma e vechia. Un t ministru alit luiPetru Sehiopubl, Bruti, servindil interesele catolicismu-luI in éra,, nu cerea nimica cu mal multti zelll de la Papadecat cavalerid pentru eut i pentru fiulti s611.. C41 mi-ni§trii vorti fi servindtí interese straine in vederea undpanglicute I Dér iù fostti i timpurl d'acele chid in locùde panglicute de peptit se trezirA mu111 mal la urma cucate unt juvet1 la gatti. Bruti insu§1 muri, nu coperittide cavaleril papall, ci de valurile Nistrului. Deprindereaeste insl o a do-tia natura. Parintif at vêndutù éra pe opanglica ; copiil...

Dér nu cum-va alunecamll la politica ?Cat de rele flá bucatele (putemù vorbi de bucate candil

vorbiriimii de cavaleria!) °multi se deprinde cu ele.fO, deprinderea ackta §I are infiubAele séle, ne spuse Du-mineca, la 11 ore diminéta, la Universitate, junele nostraprofesorti de filosofiA la facultatea de litere, d. Titu Liviu

390

Maiorescu. D-sa I deschise cursula in mi4loculú unuInumerosa auditord. Dér nol nu lama de at parteagrotesca a cursuld d-séle. D-lul sustinu intre alte teze,cu elocinta i cu o corectiune de limbo, pretuita, tezaRomanil i Grecil datorira inflorirea i aderea lord lamodula cum aceste popére se hranira. Dupa asta teze,avema espliearea pentru ce Gimnaziuhl merse rè'a subd. Pretoriana, i tota dupa ea putemil spera cu imbuna-tatireabucatelora, i imbunatatirea profesorilorti" gim-nasuluI nostru. Eta deel o.cestiune deslegatit!

Aproposito! N'arti fi mal bine, frate Rosetti, sá ne o-cupamti in viitora de bucdtariele mini§tri, décavoima ea politica Icni sa ne fia bunk in loca de a seriegazete? Propunti cá in conta articolului din bugetulaministeruld de culte, destinata la tiparirea de operI fo-lositére, $á se deschida, concursa pentru aflarea substan-telora din cari s'ara cuireni a se face bucatele CIrmui-torilora noqtriI, ca sá mérga trebile maI bine. NoI a pri-ori, amti puté ale determina. Aceste substante ara fi :

O unciä de indigenismO,O gramit de romanismil,0 oca de patriotismiiO haraba de liberalismü

Liberl bucataril d-lorti miniltril de a asesona acestecu totù felula de salcil orl sosurl: salcia de budgete, sal-cia de economia in birurl, salcia de dreptate pentru totalde egalitate pentru

Dér d. Delmar-y cu ce ne-aù maI asesozzatz2 sesonultiteatrale francesa? Avuramti vre-o 4 piese nou6 :

Les petits nzoyens, care ne amintira a d. Delmary leare mari, la 3,000 galbenI pe ana, sub titlu de subven-tiune, ca sá ne dea opera, Mr& nu ea sa ne faca a asistela Les droits de l'h,omme" pre and d-luf nu tine in sémadreptwrile pu,blicului, care contribue la subventiunea de3,000 galbenl. Ama mal asistata la nLe caporal et laPayse." Caporalele acesta n'o sa se mal p6ta insura la

391 .nol de óre-ce tarAncuta 1-ul nu are zestrea otaritd de d.ministru de resbehl... Cu atta maI bine ca, nu ni s'arfimal prAsi In térA caporall de trampa celuI ce ne alit&d. Delmary.

Le feu au Couvent" este ultima piesit nouA data de d.Delmary. Avisa d-lul Procuratora pentru coincidinta a-cestei represintatiunI cu arderea Monastirli NeamtuluI!..

Unil spunti ca, acéstA Ana. Lavrd (rogu-te multt, d-lecompositora, sA nu eI pre L drepta J!) a fosta arsA defulgerile cerulul, pentru unele culcupri ce ara fi fosta Inpaiele din podula Arhondariculul...

Dér bine, fulgere iérna ?Dér Sodoma Fli G-omora nu ara fi pututa arde Fli iarna ?

Dér ce are a face Monastirea Neamtulul cu. ...?Destula, séa mal bine nefericire ca. Monastirea a arsa.Una Anta cAlugAra Iml spune cu lacrima pre barbA, cAvarza cea muratA §i pimnita cu butile de vin s'a scl-patil de flacArl. Fericire ! Dér cArtile, déra. biblio-teca Monastiril, avutA de alese §i pretióse manuscripte,s'ail prefAcuta' In scruma. Dupit pilda d-lul G-. Sion, de seva fi tinuta de cuvênta sail ardA Revista Carpatiloranecitita, bunuld D-ded arse cArtile, ce nu le mal cetia ni-mene, cArtI ereticescl fiindit

Dér cu ca,rtile ereticescl n'all argil li ereticuld celamare , popa Varnavd. Pècatula mare! Oca siunea erabunA, sA scape stareti de astil popd-bele,a. Dér ce... Var-nava a scapatd de focti ? Ba a scdpatd qi din monastire,li acuma la yeti fi avenda pre la BucurescI, inchinfin-du-se pre la acele alte ic6ne, care se chiamA ministrilPrincipateloril-Unite. At nu e postd tii d-lora nu sunt Inpostd?

MIA una alta, mahalalele (Frate Carada dA-I pas-porta de liberA trecere acestel vorbe!) fti-aa deschisasal6nele? Nu, cutiele de loto, tombola, calula alba:

cAte parale rochila? Otte fir vamd? Hared,Hared, Hared de doua oil! rochita e datA!Tumbola !

392

Ministerubl când cade ? Dag tog la vama.... Ministe-rubl v'aü vamuitg t6te aleOmintele din Ia§I.

Aci e politica amestecata cu loteria, cu tumbaga, cu ro-chip (ele de multe orl se amesteca, §i pre aiure in poli-tica). Dinc6ce overall sal6ne salóneled-lui D. unde se j6c6, punga; averad salónele d-nel M.unde jócti, graia§i freschqa, avemit salónele d-nel R.unde jóca averea, arbora genealogicI... §i ate o data d.N, Luchiarni, escelintele nostru comicil. Acesta nu jócades entrechats, ci cantonetele d-lul Alesandri.

BIBLIOGRAFIA SI VARIA

Cine scie cu ce dificultatl, cu ce pedice a avutil d'alupta inca are!) musica vocal& pin5, a pututt. se fi.a,introdusit in cáte-va biserici din Iéra; cine ca noi regretanimicirea multorii corurl, prin votula precipitatti ah Ca-mera' la ocasiunea budgetulul cultului. va stima cu deo-sebire pre acei earl aù lucratil §i lucréza pentru manti-nerea i imbunatatirea corurilorti bisericescl ce all malr6masti.

Dintre aceia este mal cu séma eminentubl Episcopgalit DunariI de josti P. S. Melhisedectt Pre comptulti 8611(li D-4eil scie câçI traescú din obolub.1 sù generosil, preling& atatea lucetri literara i religióse ce-lii costa sumemarl!) pre comptuhl s611, veneraba Episeopti a intre0-nutti si continug a intretine la Ismaild unii corti biseri-ceAell admiraba prin esee1in0 i progresele séle.

Conduatorulii acestul coil, din simpla amóre a arteiséle, este, unii june profesore de multù meritÙ i pré cu-nosc6tora ahi profesiund séle. D. 111Usicescu, magistrultide cantare la Seminariulti din Ismaibl, conduce faraniel o remuneraOune, de mai muki ani, corult catedra-lei episcopale.

Dar atata nu este meritulfi d-lui Musieeseu.

393

D-lul este unil june li plinti de viitortti compositordde musica eclesiastica. AmA ascultatÙ cu adev6rata mi-rare qi iubire frum6sele bucati ce a introdustí in servi-ciuld bisericef, fli mal alesti concertele sale cfintate lacherovicti.

D. .211usicescu a avutil fericirea sall vd4it, publicát§sunt cáte-va lunI, importanta sa composiOune §ii pre-lucrare a imnurilora Dumne4eescil liturgil a s-tulul 16nChrisostomti.. Asilulù' Elena-D6mna a editatil, duparecomand4unea P.S. Episcopti Melhisedectl, opera primaa junelul maestru. Este imprimata la tipografia de mu-sica a d-lul L Cart, in 1869, 1 vol. in 40 de 100 pagine,harta velina. Cartea coprinde dou6 liturgil musicale di-verse, pre 4 vocI. O pref4A, a P. S. Episcoptt Melhise-decù, recomanda opera bisericel in cuvinte pline de in-curagiare pentru d. Musicescu, li mal alesd cuvinte me-ritate, judecate dupa lectura opereI.

O recomandama la réndulA nostru spre sciinta con-ducatorilor de corurl de pe la monastirI qi biserin

* **

Lectora noqtra ati urmaritil de sigurtl Cu multa se-riositate escelentele studil asupra Monetel cu care d. Can-descu, ingineril in mine de la scóla imperiala din Parisetc., a onoratt. col6nele Informatiunilora.

Acumt avemti placerea a anuncia, ca d. Candescu,complectânda acele studil, le-a editatù intr'o bro§urti,(Bucurescl, Tipografia Nationala) care pune la indemlnafia cul judiciósele observarï qi lucrarea pré competinte-luI nostru amica personale, in materia Ilioneteiriei.

Prima lucrare in limbo, t6stra asupra Moflete!, graptstudfilorg, severqite cu atAta succesa de autoru'lù el, nuare de lipsa de o critica propritt relativa. Cea maI judi-ti6s6, li aspra critica va conchide la laude qi pentru formali pentru fondulit lucrAreI in cestiune.

* **

394

Sub titlula de Cotropirea Jidovésett In Romania",d. deputattl I. C. Codrescu a editata memorabila sa In-terpelare &out& ministeriulul In ledinta adunitril depu-tatilord din 16 Decembria 1869. (Bucurescl, tipografiaLaboratorilor romanl, strada model Nr. 3).

Acésta interpelare seri6s6, 0 de caractera cu totula ro-manesca, a avuta una resuneta la mAsura meritelort el.

Din acesta respecta estragerea bate() broprit pune laIndamana fiii-cul espunerea d-lul I. Codrescu in cestiu-nea Evreilora, espunere In cunoscint& perfecti a lucrulul0 plina de arguminte sAnAtóse li nerepugnabile, li acéstitbrolurä este null servicitt facuta publiculul, pentru carese cade a mulOmi.

Broqura d-luI I. C. Codrescu, mal coprinde, pre ling&interpelare, li unele note fórte curi6se, estrase din acteleAliantet israelite. Intre acestea, este §i. lista nominalA atutulora comitatelora organisate de Alianfli israelita dinParis, In 33 de orme din Romania, ca atatea garnis6neneamice, filtrate In cetatea nationala.

E de prisosa se recomandAmil lectura instructivA liseriósä a d-lul I. Codrescu; tota romanula carde pricepe,carde are consciinta pericolulul imensti ce amenintA na-tiunea, va posede scrierea d-lul Codrescu, li nu va es-prima de cat una regreta, carde e li alhi nostru, cA nucoprinde brogurti 0 respunsula la interpelare, a d-lul M.Coganicau, carele, cela puting In cestiunea jidaniloril,nu scima se fi6, de meritata de la fractiune!

* **

O noult carte scolastica a ap6rutti de euradd intitu-lat1 : Sintacsa proposifiunilora # a fraselora de d. I. Man-liu, fosta eleva ala facultAtei de litere li filosofiA din Bu-cures&

Necesitatea unel asemenea cartl era de multa simtitA,kti mal cu sémit redactat6, In modulti acesta; pre caremal bine aril fi facuta autorulti déca arti fi intitulat'o

895

Met6dA-Practicg, pentru desfacerea propositiunilordfraselorl" getodulit, Intrebuintatti de autore, este celamal inlesniciostt i usitatti In tóte scólele strAine ; pentru

unti cnpilù, cu totulti nesciutorti, prin aducere deesemple ale obiectelorti Inconjurà, ar6têndu-I pro-priet64ile, precum i comparatiunea sa cu alte obiecte,copilula ugorü va puté cun6sce diferinta dintre acesteobiecte ; apoI cu tóth naivitatea i simpla sa ratiune, a-firmA cá cutare lucru e mal mare, tare, roqu, decat1-alta obiectil; cu. unti euvêntti, va fi convinsÙ de celece clice, i astd-felti, din frageda copilAriA se obicinuescea judeca. Sperti cá numaI affia depringêndü pre scolarI,vomil puté alunga acea sistemA de pantt acum, care nufIc6 pre scolarl deelt machinN i ald azul resultatA eracA dup6, patru eincI anl, décg, aril fi intrebatù desprecele ce aü invòtatti, n'ara fi sciutù da niel unùcomptù.

AIa dér, cartea d-lul I. Manliu, dupA, opiniunea u6s-¡Al ca metodtt, o recomandgma ea cea mal bula& In fe-

décA los& In unele locurl va suferi, de óre-carItrebuescù ertate, ea unul tên6rti, care pentru pri-

ma órá se aruncl In mijloculti acestuI elmptt ala deintinsti i fArA, limite.

Nol Ins6, din bunA inimA felicitámil pre d. I. Man-liu, care ea scolaril alù' facultIttel de litere, nu s'a ar6tatiIn publicti decát cu o metodit nota, dernn& de epoca re-generAtóre a literatura române, i demnd, cu positiuneasa de tên6ri1 FO. mal alesti adeptil allí una seóle nou6.

* *

Sirbil i misiunea Serbiel In Europa Orientali,de d. Vladimir Yovanovicl, 1 vol. In 18° Paris. LibrA-ria internationalà.

D. Yovanovid este unulA din capil partituluIdin Ungaria. Opera d-sale nu are de scopti atátti Ano-grafia orI istoria serbiel, cát teza : ce rolil ail i trebue

396

se obit Serbil din Serbia in privinta elementelort slavedin jura, de la Sud li Nord, fia, supu§I Turcief fid, Aus-tro-Ungariet Belgradula aspira la pan-serbismfi, skiceld pucinil la acehl pan-slavismfil care se inghita liBulgaria.

Dorinte nationale, de qi p6te nerealizabile!O! de am avea li noI Romfinit atIta credinta in viito-

riulti RomanismuluI cât d. Yovanovicl li O. NI, in viito-riulfi Serbia!

* **

Efectulti testamentelorlì qi donatiunilorfi intre vil,facute sub imperiuhl codicelul civilfi Calimah, in ceeace se atinge de legitima séü reserva, in MEd când testa-toree séti donatoriulfi m6re sub imperiulfi codicelui ci-vat actualg, 1 vol. 8° Tipografia junimea. 'all 1870.

Sub acesta titlu publica d. G. Mdrzescu, fostfi minis-tru cultelorfi, fostfi profesorA la Universitatea din,Ia§1,o erudita lucrare juridicli, carea nu va fi neinteresantapentru tog barbatil noltri juriqtl.

Suntemil multamig a vedea ca d. Marzescu, care afosta una bung'profesore, nu lasa in nelucrare agrubl incare q'a caltigaiìi cele mat valide titlurf.

* *_*

Geografik fisica fi politica a Bomániet, lucrata dupttnoulú programti scolarti, de Dimitrie Frundescu, ve-chi referentfi statisticA in Ministeriuli de interne. Bu-curesci, Tipografia Curti.l. 1 vol. 8° 1870.

Va apare peste putine gile acésta carte, de sigurfi cuintentiunea d'a deveni didactica.

In adevérfi, cit nimeni mal competinte de at d. Di-mitrieFrundeseu d'a face o asemenea carte, cad este unulddin rarif impiegatI de scola reposatulul director alfi statis-ticel, Martian, fli din cei putini earl &di sa maI mérga a-cestil servicia importantfil ajunsti pe maninespeciale candnu fti ignorante.

397

** *

L'empire Grec au X-e siècle. Constantin Porphyro-génète, par Mr. Alfred Rambaud, 1 vol. 8° Franck,1870.

Recomandamii acésta carte barbatilorti earl se ocupade istoria rel, cad d. Rambaud ofera preci6se studilli lumini asupra têmpilort de care se ocupa Porfiroge-nitulti. Orl clt s'arti aduce documente §i. desbateri asu-pra acestor secll, totti va fi puOnt pentru istoria Roma,-nilor. 86, profite, ded, cei speciall, si de scrierea d-luIRambaud.

** *

Pre dad Jesuitii lucra eu mani cu pici6re pentruproclamarea infalibilitatii papali, pre atund unja óre-cine din Viena i caracterisa, In modti suparatort, In re-sumatula urmatorti :

Sc sne aliquid de jesuita? itaHabent fidei thesaurum? aurum.Sed magnopere amat divinum. vinum.Non aestimat terras. erras !Reipublicae est utilis atque bonus. onus.Maximo pretio jesuitae est canon. ah-non.Certe est valde religiosus. OM.Plus alio est affectuum dominus. minus.Mens prava vult, ut expellatur e Vin-

dobona. bona.Sed veritatem ex profundo odit. oditi.Judicium tuum nimis est severum. verum,.

* **

VESTE ESCEL1NTE

On. de St. Prodanescu era publica operele séle filoso-fice cu titlu, n Cartea Mare ce acum se tiparesce. Ele-

$98

mentalk de filosofid monad, tradusd, pulésd de mal mul-te cdrtl al filosofiloril techI, a Romanilord vi

Ac4sta mare carte din trel tomari se va tipdrila nil-A tomt.".

Bravo, bravissimo d-le Proddnescu f tcd in fine spe-ranlit de inaintare a literatureI nóstre didactice !...

* *

A evitti de sub tiparubl lucrAtorilorti Asociatl Orate-colectiune de oratiunile i rugile ce adresézd luIcrevtinil ortodoxl, combinatti de Melchisedek e-

piscopa alti Dundril de josti.Acéstd operd, care din respectulti formeI i ahl fondu-

lul o putemti declara prima vi unica pang, 01 la RomtinI,s'a tipdritti cu spesele M. S. Domnitorulul Carol I. 0-ratoriulg," séti Céslovulti celti bogata, ce va datori bise-rica vi crevtiniI românI piosulul Domnitorti, este unit a-dev6ratil monumentÙ literal-11 vi artist:cit. LucrAtorii A-sociatl s'ati intrecutti pe sine invii in tipdlirea acesteI o-pere i la ambele el ediOunl, cea populard i cea de marehest.. Ceea ce da opera o val6re mare artisticd, suntilmagnificile gravure pre lemml representândti monastirIdin Dacia Trajand i Aureliand, antiquit0 de mare va-16re, oddjdil etc. T6te paginile opereI suntù incadratefórte frum6se chenarl, colorate la editiunea populard,In mal multe colorI la efliunile de lucs. Arta i indus-trief române numal, M. S. a cerutft OratoriuNa pang,

hfirtia este lucrare Romftnéscd, dela fabrica din Zer-nesel.

Din respectù literara, opera noud a veneratuluI Epis-copti Melhisedek are deosebitd val6re. "Progresula *tailin cultura limbei e timpullZ a se aplica fi la literatura bi-sericéscd", (ice autorulti in Pref.* Oratorului". Acestanegrevitil realisézd ceea ce doresce demnulti Prelate : stilti,limbi, i inclt-va i fug* ortografia respundil la sco-publ ce vi-a propusil.

399

Din punctulti de vedere religiosil, Oratorule esteuntt preciosil Tesaurii pentru Romanulg creqtint. i 4i-cemA cu intenOune : pentru Romanulti creltinfi, cad P.S. Episcopu a fltiutti presara opera sa eminenta religiósa.de numer6se note i seirI referindu-se la trecutulti glo-riosti alA Românimel : npentru a lega, (ice autorulti inprefaV) patriotismul4 cu religiunea, ea la t6ta ocasinneafavorabila amil mentionatil persónele virtuése romane, vir-tutile romane, locurile oi timpurile uncle psi canda s'ag savér-fitg virtuti religióse patriotice pe paméntulll Ramania"

RecomandAndll cu recunoscin0. Oratorula" tuturortiRomfinilonl, tuturoril femeilorii romfine, tuturori1 Di-rectorilorg de pensionate iIcolI, preatilorti i servitori-lorA bisericel romane, nu le facemt numai lorfi unü ne-indoiosti serviciii, ci dorimil ea sa se vé'nda efitll mal rit-pede i maI multe editiunI, pentru ca banil ce se vortl a-duna din acea vé'n4are M. S. DomnitorulA, aü bine-voittial darui ea primA fondtl din care se va ajuta restaura-rea Tipografiel M-ret Niamtuld, alta, data asia de ce-lebra, i mil inchisa, cu paguba bisericeI i a Românilort..

Dorindii ca Oratorultl" se p6ta, ajunge cartea popo-rulul, cum merit& a fi ; dorinda ca ea se póta, fi cumpa-rata de verI-ce romfing, editiunea I-a a acestel opere seda mal multil gratisti, de 6re-ce nu se ia niel jumatatedin costult. realù alü cArçil. Pentru eel ins& ce iubesella avé o frumósti, lucsósa, carte de rugaciune, recoman-dama edipunea II, ilustrata prin cromotipografilt, fru-=SBA cumh insa nu s'a v64utÙ pe la nol o carte.

* *

0urs4 de alegebra, elementara profesatil de El. Ange-lescu, inginerù civile, vechit elevt alü sc6lei centraledin Paris. Prima efliune, 160, Bucurescl, Tip. Labora-

torilor'1 8 6 9.

De c.ate-va 4ile sc6lele n6stre dobAndesct unt opt,care va facilita 1nv6p.mentuh1 sciinOlort, in carel atita

400

e de lipsitg, biblioteca scolara. SI aducema felicitarilen6stre d-luI Angelescu pentru utila sa carte.

* **

Compendia mica de agricuiturg, practicit pentru usula

cultivatorilora, de Petru Alexandrescu profesore la semi-narula centrale, in 160, Bucuresd 1869.

Pentru tóte materiele literare 0 sciintifice mal suntdeja opurI : singura agricultura pang, 4 mal nu are altetratate decat cele ale d-lora Brezoianu (traducere), I.Ionescu gi P. Aurelian. Cu dragoste se cade déra aprimi noua opera a d-lul P. Alesandrescu.

* **

Anuarula institutulul pedagogicii, sc6la normale pri-mar, fundata sub inaltele auspice ale M. S. PrincipelulDomnitora Carola I, primula ana scolara 1867-68.40° Tip. Statulul, 1869.

Cu portretula' M. S. ksi cu 7 foI marl pline de modele,de mobile, aparate, case de scóle etc.

Acesta anuara realisatii de directorula scólel normale,D. G-. Radu Mendota, coprinde urmat6rele materil malinsemnate.

Introducere de Mendota.Visita M. S. Domnitoruka.Cestiva pedagogice, de d. V. A. Urechia, Cu ilustra-

tiuntStarea actuala a inOtamentuluI rurala de G. R. Men-

dota.Discursa de deschidere la cursulil de agricultulturg,

de E Ionescu.Importanfa studiulul Igienel de doctorula Negura.

* **

Aricultura romdna din judefula Mehedinp de I6n Io-

401

nescu, inspectorti generale de agriculturA, 8°, 1868, Tip.Stab'la Eta Inca una din putinele cartl ce sciinta dato-resce unul functionarti alti statului. Mara de lucrarilerelative la Statistich, imprimate de reposatulti Martiant,de acelea ale d-lui I6n Ionescu relative la Agriculturali de Analele publicate pentru Instructiunea publica §iculte, nof nu mai cunóscemti altele ca care sa avemtia lauda functionarl de-al statulut

Opera de pe urma a d-luI Inspectorti de agriculturamerita lauda criticel, fiti din respecta sciintificti fia dinrespecttt literard.

* **

Franemazoneria fe»zeilora, ix:manta tradustt dupa CarolMonselet, Tip. Laboratorilora asociatl 1869, Volum. I.

Pre catti trebue sit laudamt" buna-vointa literara atraduc'étorulul acesta" 6141, pe atta trebue sa regretamtiea vi-a perdutú timpulti et' o lucrare de natura ace-loll ce nu potti aduce niel unti folosti, niel literatura, nielsocietata. Crecléml eh de cititti-va timpii era Inchisa eratraductiunilor de romante!

* **

Cyrile et Méthode par Léger. Etude historique sur laconversion des slaves au christianisme, in 80 XXXV-230pag. (lib. Franc).

Acésta opera intereséza studiulti nostru istoricti. Inurma documintelorti aduse de incal, unil ail sustinuttíca, nu mal este indoiala, ca Metodni §i Cirilti erati romanI.Cercetarile asupra alfabetuldi ce porta num ele de eiri-liana §i. met sunt coprinse In opera d-luI L6ger, intere-séza de asemene literatura sal. celg putinti grafia nóstranationale.

20

402

Mémoires de la société de linguistique de Paris. Tomepremier, 20 fascicule Gr. in 80, 4 fr. (libr. Franc )

Recomandiimii filologilora no§tri aceste importantelucrarl ale societtqii limbistice din Paristi.

* **

Tableau synoptique et comparatif des idiomes populai-res ou patois de la Franca, contenant des notices sur lalittérature des dialectes. I. F. Schnakenburg, Berlin. gr.In 8°.

Acésta opera nu e noua, cacI de nu ne in§eliimil pri-ma ediOune datéza de la 1840. Décrt o inregistramil acieste, cacI nu póte lipsi filologiloril no§tri, mal alesa ace-lora ce se ocupa cu limba româna.

**

Studie critice asupra Instructiund p. ublice de la esposi-Vunea universal din Paris, urmata de o dare de sérnaasupra esposiOunel de bele arte din Madrid, de A. Vi-zanti, 8° Ia§I. Tipog. Junimea 1869.

O parte din aceste critice sunt deja cunoscute f6rteavantagiosti publicului romanti, cita ati. fostn publicatesub forma de epistole in Romftnulti.

**

Statutele societatei centrale de arme, gimnastica .'i dare lasemn4, votate la adunarile de la 30 Ianuarig F,ii Februa-ria 1869, 4°BucurescI, tipografia laboratorilorti asocian.

**

Cine sunt Romeinit, cine sunt Ungurii? de 1. B. Atana-siad, licenOatil in dreptii, avocata §i fostü preqedinte latribunalulti Ilfovti, secOunea comerciala BucurescI, Tip.lucrtitorilort asocian, 1869.

403

Acésta mica seriere se recomanda prin alese cercetariIn istoriei i seriitori streinI, despre moravurile pop6re-lord de care d. Atanasiad se ocupa.

* *

Spirituld de asociMiune spre scopuri umanitare, lite-rarie, scientifice etc.. a facutd progrese marI in Roma-nia. Eta principalele societ10 romane, ce s'ad organisatd.In Romania (dará, de cele comerciale)

Societatea academica.Ateneuld Romand, organisatd maI tratad la Ia,§I de

d nul V. A. Urechia in 1860, §i stramutatti apol in Bu-curesci §i reorganisatd in 1864 65.

Asociatiunea Transilvanit pentru literatura ì cul-tura poporuluI Romand.

Societatea pentru literatura §i cultura Romana dinBucuresci.

5 Societatea pentru incuragiarea la invètaie a Stu-dergilorii RomanI, din Ia§I.

Societatea pentrti invdtatura poporulut Romand.Societatea Ronzdnia din Viena.Societatea de BciinViFisico-Naturale. BucuresetReuniunea femeilord. Romane, Bra§iovu.

Idem Idem PloescIIdem Idem Ia§1.

Societatea Romana de arme §i dare la semnd,curescI.

Societatea studenOlor Ronnanl, Bucuresa14, Societatea Romanismulti, Bucuresd.15 Societatea Transilvania, Bucuresci.

Soeietatea Instructiunea Romana, Bucuresd.Societatea Orientuld, Bucuresci.Societatea Filarmonica, Bucureser

Idem Idem IalI.Societatea de coruri §i declamaOune Romana, Bu-

eures ci.

404

Societatea de gimnastieti i dare la semna, Bucu-resel.

Societatea Junimea.Societatea Asistentilora in Farmacia, BucurescI.Societatea medieala, Bucuresd.

25 Societatea de lectura din Oradea mare.Societatea Tipografilora romani Bucuresci.Societatea SodaElora (meserialilorti) RomftnI,

Sibiu.Societatea Germana de dintarT, Bucuresd.Societatea Interna0onala de dare la semna, Bu-

cures&Societatea Eintracht, Bucuresd.Societatea de gimnastich (Germanh) Bucurescl.

TACIT iN IASI

Nu s'arti parea óre o fabula, décit cine-va ni arti spune,cà cu mail bine deck o jumatate de secula In urma afosta vorba st, se imprime la Iaql o traductiune din Ta-eita ? El' bine, vorba a fostti, i act, lucrult nu s'a F,tirealisatù nu e mal putin insemnata ca fia urmata in-tentiunea in acésta

Englesult. Eduard Daniel Clarcke, profesora de mi-neralogit, la universitatea din Cambrige, in cartea sa in-titulata : 1,Calètoril in Rusia, in 'Maria i Turcia" ra-portéza in tomulti alti II acésta curiositate bibliografiea.Mal liimurita lush' de dênsa vorbesce Saw de Meilhan,In scrierile ce a publicata asupra luf Potemchim. Meilhana i tradusti pe Tacit in francesa si l'-a fosta i dedieataaceluI celebru ministru alit RusieI, Potemchin. In locade dedicaOune la opera sa, Meilhan alésa o seria de frasedin Tacit, din care putea se resulte o lauda pentru Po-temchin. Era acéstg dedicatiune o mosaica literara fa-cenda portretulti ministrului rusesca.

405

Cate fapte, câte eveniminte chiarti §i din istoria Roma-niloril nu sunttí legate cu numele acelul omnipotinteministru alú Ecaterinil! Se scie ea Potemchin muri15 Octombriti 1791, la Ia§1. Iatg, descrierea mortil lulcumti o face Sénac de Meilhan in cartea sa intitulatgOuvrage philosophique et littéraire (Hambourg 1795)"Potemchin aduse de la Petersburg, germenele sigurti alitunei mortI grabnice; (Mr abusandu-se însuI asupra stg-reI sale, elti nu tinu in nici o sémil, ba respinse cu bru-talitate consiliele medicilorti din ia,§I."

Cu tóte acestea, coprinsti de vil inchietudinI, se sui intrgsurg, insotita de una din nepótele sale i de d-na deWydt i ordong sg fig, condusti afarli, din ormula Iasi Inspre apa Jijia, aprópe de vechia retragere a mar§aluluiRomantoviI . Potemchin se simti maI rat.; elti se po-gori Janet o mggurg; servitoril sel lù tran4portarg, cAtIva pa§I, dérslAbindti din ce in ce mal multii, aci espirg;cele douè Dame ce insotiati pe Potemchin se apropig dedênsulti 6'1 móre pe braciele lor Se dedurg la IaF,41rmieborü lui tóte onorurile ce se pare cg, afl pretinstinumer6sele lui demnithtl".

Décg, amintirgnaii aceste linil relative la Potemchin §ila pettecerea luI din urmg la Ia0, este pentru c acela§IPotemchin, protectorti allí arteloril, ela care pururea,ducea cu sine 150 de musical*" §i o trupg de comedienIcmlpusg" din terani de pe mosiele lul, pe carI i inv6tasedantula, canteculti i declamatiunea, acesta-si Potemchinformase planultí sg Imprime la Tall o traductiune din o-operele lul Tacit.

Cela sera singulier, d'imprimer Tacite en Moldavie !dice celebrula ministru cgtre Meilhan. Credemti 61, nu-maI m6rtea cea grabnicg mal susil descriig a impedicatitrealisarea impresiund traducereI MI Tacit in fosta capi-talg a MoldoveI. Ore sit nu se fig, pgstratit intre hârtielelui Potemchin manuscriptulti traductiund ? Se scie cg,Potemchin dupg, mórta sa h last fu transportatti InCherson, unde nu intardia multti disgratig, imperialg

-- 406

lipsi pâ,nA 0 de mormésntuld ce apAtase mal intAiii inlAuntrulti unei bisericI. Clarcke raportézit cá osemintele

fostii desgropate i aruncateinteund §anta. Ce seva fi fitcutti insit Cu colectiunea sa insemnatl de artlmanuscripte ?

Éch ce nu scimii spune.

e* *

TERANULU ISTETU

La 'small s'a apcjatd bariete, unde, de cfit-va timpdse prelevéz6 taxe pe ori-care trAsurd, ce, cu una, dou6, sétimaI multe vite, intrà in ora01. Un téranti vine la obarierA cu o cArutd. cu und cald.

Ce se plAtesce, d-le, intrebA feranulti pre fiscaluldantreprenorti.

Patru copelce pe citruta cu o vitA.Dér ctind se trece vita fArd, trAsurANu se plittesceA0a ? t6rte Multamescit

Si se apuca deshitmgcalulii, i apol trece bariera,0 la distanta, de douë-;leci pa01 in ora01 légd, caluld deunti gardti. Se intérce apoi ì apucandil insu0 chuta dehulube trece bariera, in hohotele celord de MO.

Dup& necl und articuld din contractd, fiscalulti nuputu sá cérá tacsa la o tritsurti ce era trasa de unPt onza,érA. nu de o vitd,..

atunci fiscaluld minunatti de istetia, t6ranuluI i pre-sintl eld 4 copeice, premiti pentru lectiunea ce-I dAduseIn privirea redactiunel articolului relativti, la viitoruldcontra cal !

* *

T1PURI PARLAMENTARE.

D. G. BratianugesticulézA Cu unti creiond i pretindeca nu face discursuri.

407

D. P. GradiOénu i dismérda dou6 fire din barba cudoua degete de la mAna stangh.

D. A. Lahovari 11. da, capula indarata presérit o-ratiunea Cu

D. I. Mk intrerumpe de evrel qi de drumuri de feet.D. .Epurénu discurea financele.D. Alesandri, (lice eg, nu e oratore.D. lanovil declama procesele verball.D. Radu Mihai pune elocinta in intrerumpertMajoritatea ataca minoritatea, care nu se ap6ra.Minoritatea pune pre d. Mibaleseu st 4icá ct n'are

voce in cameral...Tribunele aplaudil, &And vré d. Cestore X.D. Cestore X. nu vré sit aplaude tribunele cand vré

sting&D. Gr. Bal0ti suna clopotelulti.

* *

O servitére curatit imbracata i Cu clout ochl via mi§-catorI se presentéza ca s intre in serviciala unel familii.D-na easel o primi, déril, intelegênda cu cine are de aface i gise : Asculta, draga mea; daa o ora de liber-tate pre fia-care cii, dér nu voia prin bucataria niel ru-de, niel amid, auclit-aI? niel pre ulna, i sit nu fad eaaceea pre care amti dat'o afara, care in OM giva avécate una v*éra militara.

Dupa 15 (Tile d-na intranda in bucataria observa omare confusiune, banuinda causa, merse sá desebiqaunt dulapi mare in care afla aseunsti unii colosala lan-cieraséü ro§iora.

De minune! eselama patréna.Dér ei nu-la cunosctiCine dér inchisti in acesta dulapiaVecjI a draculuI bucatarésa de mail nainte, coconiO,

l'o fi uitatti eal...

4oa

°fleet ulu stAret civile din circumscriptiunea... trebuesh-la evite fetele b6trane i holteit tomnatect, citcl in pu-blicatiunile de cAsatorig le d.sct pre féttt yenta prin gazete,

unti modti fdirte subtire. Ala de esemplu, décaMAcelArescu urmézit a se insura cu d-ra Cusittorésca, pu-blicatiunea gice: d-111 Mkeltirescu :nine mAcelartt cu d-raCusAtorésca, sétt : d. MacelArescu, macelarti, cu d-ra Cu-sittorésca juna cusht6re.

In casulti antéitt sit scitI bine ca junele 111Acelgxesculega de Ott' o baba 136trantt. In casulti altt doilea junad-ra CusAtor4sca are parte de unit holteiu tomnatecg.

s6, mal ofiterulti civilti din Circumscriptiu-nea... nu e omit iscusitti!

*

Tina peruquertt care se a§ec,16, de curêndtt inteo strad6,vecina teatruluI, puse sh se scrie pre tabla luT : Coiffeurde la Roumanie.

PAWS, mil et Waif° atatt pre biéta Romanià; el bine,unti coiffeur maI multti pentru patria!

*

Era inteo grAclinA, de esemplu la Rara, unit domni-qorti care urnattria o dómnit, cttutandft pretestti spre aintra in vorba ca dênsa se apropie pre la spatele el ì sepreface cA-I prinde pre umerl unit gandact. D-nasperil...

Nu te teme, d-nit, gise junele curtesanil, e untidacti...

A! d-ta eral, d-nuk! esclama d-na

*

-Unit pescan ti romanti aruncase decusértt mrejile inDunAre. A doua 4i vine eu untt feciorti alit sèti i, cer-canda mrejile, le simte d'o greutatate estraordinara.

409

DIM I6ne, o mai fi érA, unù le§ii (cadravu)!... mai!du-te de chl'amA pre d-nu sub-prefecta, s6, nu &Intl devr'o belea.

Bitiétulli plech, dérit, dup6, ce fAcu cl'-va pasl, auclistrigêndti pre tattti-gti "

MA I6ne ! Spune cl-luI subprefecta cA e unit mel-garl..." In mréjA, era stêrvulti until asinii...

tca ce posnti, face unù pronume ne'ntrebuintatO laloculit lul.

NOTElUml. wisù. (pag. I).

Ama scrisa acestd. bucatd Insufletita de indignatiunea unel critice male-vole, ce flcu unord alte IncerarT literarY ale mele perdute rdposatulitdomna A. T. Lauriana, i mal alesu rdposatulu d. Patricia, directora pre a-unel la internatulu liceuluT din la§T, In care erama ca pedagogd i scolaran o elaed superiórd. Critica d-luT Patricia era asupra limbeT In care scriéma:,Nu se dice na(ie ci tidcittne ; nu vedl ci vitézil nu e românesca ea bravit, §icá nu-T bine sit did Mihar vitézult7 ci bravu/t7

Sustinuia contrariuld pare-se cu óre care "indirjéld, del mé tredil rapor-tata d-lul inspectord Lauriana i datil afard din pedagogid !

Inde irae!...Se vede MA c directiunea limbisticd in care eramd nu pré era rea, de

óre-ce, putind dupd aceea, o lud, cu autoritatea lord mare, d-nil Alexandri,CoggIniceanu, A. Ruso etc. In f6ia literard ce nu Intirdid a se publica In la0sub titlu la literard."

De la data acestord prime neitorocinT ale mele literaril, ama und manu-scripta de Gramaticd romanéscd. care de sigura, nu-la void publica niel ()-dal& Acestami probézd Ins& astädl, eti credintele mete filologice, aplicate InInceredrile mele literarT, ciutama a le sprijinitpre teorid, prin chiard grama-tica Umbel.

etrarutti Grurluescovici.Data la care e scrisi acéstit bucatd, amintesce situatiunea tristá politici a

MoldoveY.Invdtatoril mel emT trecuserd. ura loril contra musealilora i contra aderin-

tilord lord din térd. Influinta muscalésed Intre romanT revolta patriotismulametí. Mi-aducd aminte de-o mare cértd, care o avuid eu und mare partizanaaid muscalilord, cu réposatuld boera bétrina d. B. D'édému lectiunT de bimba

411

romana:, istorii, etc. la fiil luI (asticIT InvetatI barbatlf, plinl de ameore a tens!carI facd onérea el). In camera care servia de clasi, aflu lute° 4i, pe pa:-

rete, In loculd unel harte, portretuld Imperatulul Nicolae Pavlovid. Niel oputere din lume nu m'aril fi opritu i-ad din pärete si si-ld scotd afaridin clasi ! O ficuid, der a doua 4i ld reaflaid la locfi... ErisI lu scotd afari;a treia 4i este triumfitord In cuid! AtuncI me dued la pirintele scolarilorameI, onor. d B. si cautd cede cu lumlnarea, cum se 4ice... Negresittl cit nued trebuia sand victoria, micard el, o mirturisesca d. B. fu Rodemoderata cu mine, care nu pre sciémd mesura i castenta de vétsta si depositiune... Maniatd, rosu, ml dad demisiunea din Val ! i perdémdcea mal bung lectiune, de sépte galbenl pre luna:!..

Apol pasd de nu serie contra cuconilord GurluescovicIl. . Amd scrisd sise vede cif Lund ficutd sli resune o cérdi bine luting. In mima multora,:cield-nil Alexandri, Cogilnicénu, Demetru Ralet, T. Codrescu, D. Gusti, etc. medistinsera i me Incuragiari, uniI cu vorba, altiI chiar In scrisd (ve41 Revistad-lul Alexandri No. 2, 1852).

Reusirea luY .Fetrarulii Gurluescoviel, m'a indemnatti si reiad tipuld i sipublicd in ,Mozaicti de novele, cugetift, piese i poesil de B. Alexandrescouo noui nuveli cu titlu : ,Adearatele aventurl ale lur Gurluescovict.'

Nu o putuid reproduce In acestd volumd, cad nu o amd reaflat'o i n.arndpututfi da de ea pang. acum la nime. De sigurd ca nu e vr'o pagubi mare a-césti perdere.

Mozaieulii literarit.Incuragiatd de succesele luI Gurluescovia din Calendaruld BuciumuluI, amd

Inceputd si scotil o culegere de serial, care nu erad de sigurd niel una gataci le dedémd la tiparu, amesuratd cum le scriemd. Mozaiculd a ap5rutt1 In712 coll detasate (pag. 112) si se Impirtia la abonatl. Acesti publicatiuneeste Impreunati cu suvenirea tracaseriiloril censureI. Censord era d. G. Asa-chi, care cu destule merite in alte directiunl, sa-mI fiä permisd a amintinumal Censor dulce nu era. Mal cu semi te tine cu lunile pani dé dru-multi ! apol judece-se de neribdarea me d'a me vede tiparitd!... Acésti nerib-dare me ficu se me ducd la minsteruld de externe, de care depindea censorelesit me tanguescd contra d-lul Asachi. Era postelnicu mare D. C. Sturdza,care bine voi a me primimirabile promisi a va dice d-lulAsachi si-mi dea aprobarea. In adeverd, ci-ml dete, cu stergere de vorbecare aql te-al Intreba de ce ofusca vederile unuI barbed ca Asachi Tem-pora mutantur Amd multimitd d-luI Censor, l'amd Impicatd dedicandu-Iprima compunere din mozaiculii mett

Femeea". Suntd ad eugetarl inspirate de conversatiunile neultate cu re-pausata d-ra 'Boucher, ace guvernanti i profeséri escelinte, pe care o ve-démd de treI orI pe septemani la institutuld d-nd ¡oye din Iasl, unde dedemsi ea lectiunl. Cate neultate suvenirI din acele timpurl! Sermani m-11e Marie

412

unde esa tu acuma, tu care al fostd cIIAuza mea In ca/ea literarA, tu carem'al fitcutd sä visea la fericire, in mijloculd cele! mal grele i turmentatejunete !... Ti-aducT tu admite de cAlétoria néstri la Ceahlitd, de Valea-via, laPétra, de b6la mea pe drumd, de l'aduna din varfuld Pionultd, de pluta carene aducea la Pida si care s'a sfarimatd de stand; de »tablee toumantes", cucare Invocamd spiritele cu atAta abilitate, a mal el ne convingémd de rea-litate; de gentilile nesstre eleve, pintre care nu void uita niel O datii pre R.Al. ce MAUI de intelegintit si de pasionatA pintre frumosu si bine ! ?.... Nu, ednu pot a-ml aminti de anil In cariT te-amit avutd de amiel s't sfltuitére, fArAse simtd In ochl o lacrimI dulce

D-ra Boucher a fostd scris In colaborare potd 4ice Cu mine: Les Sept mon-tagnes de moldavie, publicate de mine la Paris, sub pseudonimuld Maria Mo-vila; asemeneascriserAmd nuvelele: Amelie Stefaneseo, publicatA in Zimbru siVulturuld si Stéoa DunAreT ; Omuld munteluT, publicatd In foiletonuld Roma.-nulul i apol In brosuri separatA etc. etc. Jurnaluld ,Binele publica( a repro-dusd in 1881 Les sept montagnEs de Moldavie, ne sciindd ca partea cea malmaro din acesta scriere era de V. A. 1.1rechiA, ministruld instructiunit publiceMARI de m'II de unia din redactoril aceleI eseelinte foT!!

I..ogotétula. Baptiste Veleli. (pag. 73).

,Romknia literard" séd mal bine D.V. Alexandri me deosebise Intre tinerilcarl se incercad se serie. Se-ml fact o nuvelg., 'ml qice inteo 4i. Mé pu-seid pe scrisd si a treia 4i i duseid pe ,Logofitahl BaptisteTrelelic, care-I plAcusi-ml valori tnarT IncuragiArT fòrte dula mime! mele!

Vierita eea fruna6sti. (pag. 121)

Este In parte, pe etttO. mi-amintescd, o imitatiune off localizatiune dupA onuvelt spanioli. Am publican) In jurnaluld Stéoa DunAric ca i eludaard fi fost scrisit de und amicil spaniold. Serisérea din fruntea nuvelelbesce de admirabila grAding a comiteluT Pareen, de la Valencia.

Griuida, de aura. (pag 135).

A fostd publicatA maT Intâuii nelocalisatit. Amd fostd ajutatd la publicarea. el, la 1851, de maT multl abonatt, ale egrora nume se aliad trecute la pa-

gina 57.

Coliba Mari-neta. (pag 135).

Marele resunetd ce avu In lume coliba lul Oncle rom, de d-na Becherstownm'a Indemnatti se scrid Romanuld de tiganT ald lul Trasile séd Coliba Mari-ucAl. reproducd aci neterminattt, adeck'catd a apucatd a fi publicald Infoiletonuld ,ZimbruluT sub redactiunea d-lor T. Codrescu i d. Gusti, cAcTrestuld s'a perdutd si nu m'a'l decide legue a-lit mal reface. Eramd la Paria,

413

la studil, pe candu se publica acésta scriere In Ola, si d'aci Inca multe gre-sell de totd felulil, care se lutalnescti in prima editiune si care n'amdcreclutabine a le Indrepta In acésta din urma. Orl cum filt, lectura , Coliba Mariuceiumi-a valoratu laude dela Ins41 reposatuld neultatti Domnd alu Moldover M.S. Grigo:ie Ghica.... Cine scie déca, la actula cela mare allí Emancipare! roabiloru, alti gloriosulul domnu, nu va fi contribuitd catil de pudrid si lecturanedreptatilord suferite de bietulu Vasile Tiganuld, din Coliha Mariudi ?

Croniee septemanale. (pag. 295).

Aceste cronice le subscriérria cu vorbele Bondariitlit" J, Il, III. etc.Eta. esplicarea acestel subsemnarl. In felia ,Zimbruld si Vulturule care ama.

publicat-o In colaborare cu multa iubituld med amicti d. [anca Coclrescu, Indata dupd revenirea mea de la Paris, ama fost introdus o rubrica in care re-latama anecdotele picante ale septamanel ì criticama tot ce era crItica,bile. Inamintirea ,Vespelorti4 luT Alfons Caar, acésta rubrica. o numiiti , Bondarid.`Candu Zimbrulu Vulturulil fuziona cu Stécia Dunaril, de sub redactiunead-lord M. Kogalniceanu i Vasile Melinescu, Bonclarittlil trecu In nould fur-nald. Mal apoT am Indemnatd pre amiculd mea I.V. Adrian, unti j une de inima,regretata de totT catl l'ad cunoscutd, se creeze o fóia umoristica speciala cunumele Bondariula". Acésta felia a primita din Inceputd si pe multa timpaactiva mea colaborare. Roluld ce Rondar:41ft a avuta In Zimbruld i Vultu-ruld í apoT In Stéoa Burlare!, a fostd des Luid de Insemnattl, in luptele contracandidaturel la domnia a lul Bezade Gr. Sturdza etc. ,Bondarultia lul A-drian, la randuld sed, a Impinsit cu o rara energia la realisarea Intar4ieterunirT a Principatelord....,

Procesal-a verbalii de la Pelling. (pag. 334.)

Eata, pe cata mi-aductt aminte, nurnele ce ascundea anagramele din a-cestd procesa verbalit umoristica :

Anap-fu era Pana : Azruts-tong-Sturdza (George, fost Caimacan). Macfii-Cohi-Manolache-Costache ; Coghing-ci-Cogalniceant* Curas-Fuching-Foras-cu ; Cit-cung-ring-fu-Ales, ; Lalas-Cataching-L asear Catargi etc.

aalniea Tragedia. (pag. 353).

Acestd articold a aviad und Mide mare resunetd. A fostù prohodulii de In_gropare a vechiulut regimti! Can(' d. Mihaild Sturdza, clriamatd de cel doTtrel reparatist! din Moldova veni In JasT, i se ridicd pe sosécia de la Socolaund arcd de fruncle ca inscriptiunea M. S. V. Mihaild Sturza Voevodd). In

,Zimbruld i Vulturuld` ed arnd talmacitd aceste initiale cu ,Mal Stal Voi-nice` si mare fu hohotuld IntregeT tarT. In ,Jalnica tragodia` descriseilt cuumurd conciliaburile ce Mihaild Sturdza Orlé cu partizaniT vechiulul regimdIn und obscura ete.cil aId curtel unta mare logofétd In casele Rosnovanu,

- 414 --la care fostulk Domnitord trksese la gasdk. Cuconuld Privilegit% este perso-nificatd In d. Mihaild Sturdza.

,,Medicil, iard maT alesd Doctorulil ABErand (Mew Balott) spund tuturortick-ld va sap de nu5rte (pre cuconuld Privilegi(i)... ca depep viziriale (Cucare erad amenintati unionistil.

BEtrannld censord ca plumbuld top. de care se vorbesce In articold eraG. Asachi. Nottla gramatia, d. P. B. lar In comisiunea asupra clironomieT in-trace d-ni! L. P. (Lase,arachi Pascanu), C.C. (Costin Catargid( oi R. B. (RosetiBalanescu).

,Constitutionarulfil jurnaluld candidaturel principelul Gr. St urdza, nuera nefavorabi/d cele1 a luT Mihail Sturdza. Nu se peote uita pEcatunt lul C.Hurmuzachi d'a fi devenittt directorultt unuT asemenea jurnald. La eld seface alusiune prin vorbele »Ural celebra unionistdc (pag. 357).

Vorbele , Umbra sbeircittil ce punema in gura ,Stelef Dunkrel sunt Inca-putuld celebrulul articold publicatd de ea MaT 'taint° ,Strigoiultl, cu carecalifici pe tottt-id'auna regimuld vechitt.

nRomditia` (p.358) era o foi(i, férte rEtt scrisk, redactatl (mirabile dictu Ide d. B. P. Hiljded, care pe atunci nu scia rominesce, der apr6pe de locd,o't care acumd ne pite InvEta limba, rominéscit oi pro noT cestl bEtrinT!,Rominiac subventionata de cati-va boerl nu pre era sincerd democratick.et nu pre lupta deschisd In sensuld ,Zimbrulul oi Vulturuldc oi ,Stelel Du-niretc

In urma oirurilord de la pag. 358, ,Rominia4 ne facd und complimentd/a 25 Noembrid) despre ,Jalnica tragodik,' der cam supgratit, cu .0.14 cup1inst14...,V01-se ce s'a rEspunstt ,Rominiel` Ia pag. 360-361.

Putine (Tile tali ,Rominia` oi ea nu litslt duptt ea nici o urink. In alt./ di-rectiune avé si! Hi gloria oi nemurIrea luT Hajded I

Irticiirescu. (pag. 361).

Mare focd mi-a aprinsd pre capd acestd articold, de la d. T. L. Maiorescu.Tr-sa m'a acusatd, ck prin acesta articold cutezamd orbitd de falquld sen-timentd ald patriotismului sit pund pre Vackrescu mal pre susti de Goethe.

Ast141, dupd atitia anT la mijlocd trecuti, recitindd cu singe rece oi arti-coluld med l'i critica d-lui Maiorescu, gisesed el bine a ficutd d Id Maiore-scu d'a opri in calea exagentrilord patriotice pre juniT scriitorY, der nu maiputind nu aflu in articolula med despre Picarescu, unit pEcatd atatd de mareca aceld de care eramd acusatd.

FINE?. VOLUMULUI

osias nathan braila., n.5.0e1.-,/ · una articola subscrisa aihcent, i cara se ales ca este primula...

Documents