decembrie 2012 - focșanifocşanii n r. 108 | 2| focşanii | decembrie 2012...

| F

oc

şan

ii n

r.

10

8

|

| Focşanii | Decembrie 20122

FOC ANIIŞRevistă municipală

Fondata în 1895Fondata în 1895

Program de audienţe

Seria a Vi-a, anul 10 (X)nr. 108, decembrie 2012

ISSN 2285–5866 ISSN-L 2285–5866

Consiliul Local şi Primăria Municipiului Focşani

Tel.: 0237.236.000, Fax: 0237.216.700Email: [email protected]

Web: www.focsani.info

colegiul de conducereDecebal Gabriel Bacinschi

— Preşedintele colegiuluiEduard Corhană

Nataşa Maria NemeşDan Mihai Cazaciuc

redacţiaDan Mihai Cazaciuc

— CoordonatorNataşa Maria Nemeş

Mirela AndreiMarian Mihu

Răzvan Necula

graFicĂ şi laYouTValentin Rădulescu

Publicaţie realizată deS.C. Euro Print Company S.R.L.

Str. Victoriei, Nr. 1, BuzăuTel.&Fax: 0338.101.253

Email: [email protected]

Problemele ce sunt de competenţa administraţiei publice locale şi nu au fost soluţionate de serviciile de specialitate, pot fi aduse la cunoştin ţa Primarului municipiului Focşani, a celor doi Viceprimari sau a Secretarului.

Primarul municipiului Focşani, Decebal Gabriel Bacinschi, acordă audienţe în prima zi de Luni din fiecare lună, începând cu ora 14.00, pentru probleme de urbanism, investiţii, participare cetăţenească.

Viceprimarul municipiului Focşani, Gabriel Ionel Necula, acordă audienţe în a doua zi de Luni din fiecare lună, începând cu ora 14.00, pentru pro bleme privind activitatea Direcției de Dezvoltare Servicii Publice – întreţinere şi reparaţii străzi, iluminat public, spaţii verzi, activităţi comerciale, cultură,

proiecte cu finanțare europeană.Viceprimarul municipiului Focşani,

Tudorel Daniel Trofin, acordă audienţe în a treia zi de Luni din fiecare lună, începând cu ora 14.00, pentru probleme privind fondul locativ, învăţământ, sanatate, tineret, sport, transport public, caminul pentru persoane vârstnice şi cantina de ajutor social.

Secretarul municipiului Focşani, Eduard Marian Corhană, acordă audienţe în a patra zi de Luni din fiecare lună, începând cu ora 14.00, pentru probleme privind aspecte juridice, legile proprietăţii, reclamaţii administrative.

Pentru a putea participa la audienţe, persoanele interesate trebuie să se prezinte cu buletinul/ cartea de identitate la Centrul de Comunicare al Primăriei – Compartimentul Informare Publică,

unde beneficiază de consilierea funcţionarului respectiv în completarea unei cereri tip. În momentul depunerii cererii, solicitantul primeşte un număr de înregistrare, cu care trebuie să se prezinte în ziua stabilită. Cerererile sunt înainta te serviciului de specialitate, care trebuie să for muleze un răspuns. Din acest motiv, este foarte important ca solicitantul să precizeze, în mod clar, problemele pentru care doreşte să fie pri mit în audienţă.

Solicitanţii pot fi admişi sau respinşi, fiind acceptate doar cererile a căror rezolvare este de competenţa Primăriei municipiului Focşani şi care au fost adresate persoanei cu responsabilităţi în domeniu.

Cererile de înscriere în audienţă se primesc până în ziua de Joi din săptămâna premergătoare zilei de audienţă. ■

cuPrinSUrare din partea primarului Municipiului Focşani, Ing. Decebal Bacinschi ........ 3Pluguşorul românesc ............................................................................................... 3Execuţia bugetului local al Municipiului Focşani la 30 noiembrie 2011 .............. 4Centenar Ion Mincu ................................................................................................ 6Festivalul de Muzică Uşoară Românească "Florentin Delmar" ediţia a XXXVII-a, 22-23 noiembrie 2012 ........................................................................................... 10Crucea Roşie găteşte o iarnă tradiţională ............................................................ 12Povestea actului de identitate în viaţa focşănenilor ............................................. 13Aspecte din istoria televizorului în viaţa focşănenilor ......................................... 14Istoria neplăcută a oraşului Focşani ..................................................................... 15Clubul Sportiv Municipal Focşani 2007 ............................................................... 16Hotărâri adoptate de Consiliul Local al Municipiului Focşani în şedinţa de îndată din 21 noiembrie 2012 .............................................................................. 18Hotărâri adoptate de Consiliul Local al Municipiului Focşani în şedinţa ordinară din 29 noiembrie 2012 ........................................................................... 18

| În P

ra

g d

e an

ul n

ou

|

Decembrie 2012 | Focşanii | 3

Stimaţi cetăţeni ai Municipiului Focşani,În ajunul Sărbătorilor de Iarnă permiteţimi să vă urez în numele Consiliului Local, al Primăriei municipiului Focşani şi al meu personal, un Crăciun plin de bucurie şi

linişte sufletească alături de cei dragi şi un An Nou îmbelşugat, cu cât mai multe realizări şi împliniri ale speranţelor din anul ce tocmai trece!

La Mulţi Ani!Ing. Decebal Gabriel BacinschiPrimarul municipiului Focşani

Decembrie 2012

Plugușorul româneScAho, aho, copii şi frați,Stați puțin şi nu mânațiȘi cuvântul miascultați:

Am plecat să colindămPe la case să urăm,Plugusorul românescObiceiul strămoşesc.

Vă urăm cum se cuvinePentru anul care vineHolde mariCu bobul desȘi pe cresteȘi pe şes!

Câte mere în liveziAtâtea viten cirezi;Câtă apă în izvoareAtâta lapten şiştare;

Să ne fiendestulatăCasa toată!Țara toată!Ia mai mânați, măi flăcăi!Și strigați cu toții măi!Hăi, hăi!

| e

Xec

uţi

e b

ug

eTa

rĂ

|


eXecuţia bugeTului local al municiPiului Focşani la 30 noiembrie 2011

Denumire indicatori Buget an 2012

Execuţie 11 luni2012


Exec. 11 luni2012/2011

%

11 luni 2012exec/buget

%

B 3 2 3 4=2/3 7=4/3

Venituri proprii, din care: 83.380,00 74.177,66 73.034,40 101,57 88,96

impozit pe profit 288,00 287,72 644,18 44,66 99,90

impozite pe venit din tran-sferul proprietăţii imobiliare 860,00 808,92 775,86 104,26 94,06

impozite şi taxe de propri-etate (clădiri, teren, taxe timbru)

18.913,00 17.460,48 17.590,22 99,26 92,32

impozite pe bunuri şi servi-cii (auto, autorizaţii etc.) 7.116,00 6.526,49 6.358,16 102,65 91,72

alte impozite şi taxe fiscale 240,00 223,50 229,79 97,26 93,13

venituri din proprietate (concesiuni, închirieri, do-bânzi )

6.366,00 5.480,40 6.367,55 86,07 86,09

venituri din prestări servicii şi alte activităţi 360,00 315,88 406,99 77,61 87,74

venituri din taxe administra-tive, eliberări permise 720,00 653,05 697,68 93,60 90,70

amenzi, penalităţi, confiscări 2.030,00 1.874,03 1.659,94 112,90 92,32

diverse venituri 980,00 264,26 878,31 989,43 26,97

venituri din capital (vânzări fond locativ de stat, valo-rif. bunuri)

391,00 730,97 989,43 73,88 186,95

cote defalcate din impozi-tul pe venit 44.800,00 39.272,34 36.158,15 108,61 87,66

sume din cotele defalcate din imp. pe venit pt echil. buget

316,00 279,62 278,14 100,53 88,49

Sume defalcate din TVa 60.188,00 55.672,41 42.459,36 131,12 92,50

pentru finanţarea cheltuieli-lor descentralizate 53.571,00 49.055,41 41.807,36 117,34 91,57

pentru echilibrarea bu-getului 6.617,00 6.617,00 652,00 1.014,88 100,00

Sume din excedent pen-tru acoperire gol tempo-rar de casă

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

alte transferuri voluntare 0,00 0,00 15.214,65 0,00 0,00

Sume din excedent pentru secţiunea de dezvoltare 0,00 12.411,63 1.236,49 1.003,78 0,00

Subvenţii de la bugetul de stat 93.208,00 12.468,88 9.172,95 135,93 13,38

pentru retehnologizarea centralelor termice 1.500,00 1.500,00 650,00 0,00 0,00

Planuri şi regulamente ur-banistice 40,00 0,00 0,00 0,00 0,00

către bugetul local necesare susţinerii proiectelor cu FS 89.498,00 9.021,78 321,00 2.810,52 10,08

pentru compensarea creşte-rilor neprevizionate la ener-gie termică

0,00 0,00 4.879,00 0,00 0,00

pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei 80,00 55,66 61,26 90,86 69,58

pentru finanţarea sănătăţii 2.090,00 1.891,44 1.902,69 99,41 90,50

pentru plata obligaţiilor restante către furnizorii de energie termică

0,00 0,00 1.359,00 0,00 0,00

Subvenţii de la alte admi-nistraţii 1.000,00 1.000,00 0,00 0,00 100,00

Sume primite de la ue 79.747,00 11.591,11 7.182,84 161,37 14,53

ToTal VeniTuri 317.523,00 167.321,69 148.300,69 112,83 52,70

autorităţi executive 7.645,55 6.622,67 5.359,98 123,56 86,62

cheltuieli de personal 4.449,00 4.057,76 3.591,49 112,98 91,21

bunuri şi servicii 2.918,30 2.348,98 1.726,55 136,05 80,49

alte transferuri 67,50 37,50 0,00 0,00 55,56

plăţi ani precedenţi recupe-rate în anul curent -14,25 -18,84 -26,63 70,75 0,00

investiţii 225,00 197,27 68,57 287,69 87,68

alte servicii publice generale 1.329,80 1.120,35 363,94 307,84 84,25

cheltuieli de personal 291,00 290,42 0,00 0,00 99,80

bunuri şi servicii 440,10 379,20 0,00 0,00 86,16

transferuri între unităţi 419,80 361,00 200,00 180,50 85,99

fond de rezervă 88,90 0,00 0,00 0,00 0,00

operaţiuni financiare 90,00 89,73 163,94 54,73 99,70

dobânzi 2.270,00 2.270,00 2.334,00 97,26 100,00

ordine publică 5.180,80 4.972,43 2.202,72 225,74 95,98


bunuri şi servicii 2.653,80 2.621,65 65,16 4.023,40 98,79

transferuri între unităţi 2.357,00 2.241,00 2.100,00 106,71 95,08

investiţii 80,00 66,96 0,00 0,00 0,00




Exec. 11 luni2012/2011

%


%

B 3 2 3 4=2/3 7=4/3

Învăţământ 78.945,48 52.367,30 47.767,68 109,63 66,33



proiect cu finanţare UE 21.436,00 2.186,77 0,00 0,00 10,20

asistenţă socială 403,15 337,83 280,99 120,23 83,80

alte cheltuieli 262,80 126,74 88,28 143,57 48,23

investiţii 482,50 238,04 390,98 60,88 49,33


Sănătate 2.140,00 1.940,40 1.923,32 100,89 90,67



asistenţă socială 33,00 24,00 20,52 116,96 72,73

plăţi ani precedenţi recupe-rate în anul curent 0,00 0,00 -0,06 0,00 0,00

cultură, recreere şi religie 16.396,74 9.936,17 6.501,53 152,83 60,60

cheltuieli de personal 992,00 904,34 1.003,54 90,11 91,16


transferuri între unităţi 4.601,62 4.219,40 3.030,10 139,25 91,69


alte cheltuieli 20,00 10,36 13,11 79,02 51,80

investiţii 1.772,00 1.109,70 272,59 407,09 62,62


asigurări şi asistenţă socială 11.202,12 9.977,60 10.467,91 95,32 89,07



transferuri între unităţi 714,20 509,00 514,00 99,03 71,27

asistenţă socială 3.643,00 3.319,61 1.798,70 184,56 91,12

investiţii 5,60 5,58 766,10 0,00 99,64


locuinţe, servicii şi dezvol-tare publică 13.010,31 8.750,06 9.614,31 91,01 67,25



proiect cu finanţare UE 1.750,00 1,00 0,00 0,00 0,06

investiţii 1.889,31 209,22 1.066,29 19,62 11,07


Protecţia mediului 4.542,40 2.968,25 2.223,01 133,52 65,35

cheltuieli de personal 1.055,00 960,47 992,34 96,79 91,04


investiţii 1.122,50 43,40 218,74 0,00 3,87


acţiuni generale economice 4.158,50 3.875,73 5.129,13 75,56 93,20


operaţiuni financiare 1.716,00 1.696,57 2.246,37 75,52 98,87

combustibil şi energie 158.061,13 46.939,00 18.560,50 252,90 29,70


subvenţii 15.800,00 15.785,39 16.760,50 94,18 99,91

asistenţă socială 1.300,00 1.092,42 0,00 0,00 84,03


investiţii 1.958,50 2,70 0,00 0,00 0,14

participare capital social 6.400,00 6.400,00 1.800,00 0,00 100,00

Transporturi 25.051,80 3.866,80 2.503,72 154,44 15,44



proiect cu finanţare UE 21.571,00 531,02 0,00 0,00 2,46

investiţii 150,00 41,45 109,90 37,72 27,63

participare capital social 500,00 500,00 0,00 0,00 100,00

plăţi ani precedenţi recupe-rate în anul curent -0,20 -0,17 0,00 0,00 0,00

ToTal cHelTuieli 329.934,63 155.606,76 114.951,75 135,37 47,16

eXcedenT/deFiciT -12.411,63 11.714,93 33.348,94 35,13

deTalierea cHelTu-ielilor 329.934,63 155.606,76 114.951,75 135,37 47,16

Cheltuieli de personal 61.849,70 56.004,83 54.514,54 102,73 90,55

Bunuri şi servicii 36.270,92 31.344,21 26.246,37 119,42 86,42

mii lei

| eXec

uţie b

ug

eTar

Ă |





Exec. 11 luni2012/2011

%


%

B 3 2 3 4=2/3 7=4/3

Dobânzi 2.270,00 2.270,00 2.334,00 97,26 100,00

Subvenţii 15.800,00 15.785,39 16.760,50 94,18 99,91

Fonduri de rezervă bugetară 88,90 0,00 0,00 0,00 0,00

Transferuri între unităţi 8.092,62 7.330,40 5.844,10 125,43 90,58

Alte transferuri 67,50 37,50 0,00 0,00 55,56

Proiecte cu finanţare din Fondul European de Dez-voltare

183.507,63 27.415,82 0,00 0,00 14,94




Exec. 11 luni2012/2011

%


%

B 3 2 3 4=2/3 7=4/3

Asistenţă socială 5.379,15 4.773,86 2.100,21 227,30 88,75

Alte cheltuieli 282,80 137,10 101,39 135,22 48,48

Operaţiuni financiare 1.806,00 1.786,30 2.410,31 74,11 98,91

Cheltuieli de capital 7.685,41 1.914,32 2.893,17 66,17 24,91

Participare capital social 6.900,00 6.900,00 1.800,00 0,00 100,00

Plăţi ani precedenţi recupe-rate în anul curent -66,00 -92,97 -52,84 175,95 0,00

Veniturile bugetului local al Municipiului Focşani, pe cele unsprezece luni ale anului 2012, însumează 167.321,69 mii lei şi sau realizat în procent de 52,70% faţă de prevederile bugetare anuale, din care: veniturile proprii constituite din impozite şi taxe locale, cote defalcate din impozitul pe venit şi veniturile proprii ale instituţiilor din subordine – 88,96%, sumele defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate de la bugetul de stat (salarii învăţământ, drepturi asistenţi persoane cu handicap, ajutoare sociale) – 92,50%, subvenţiile alocate de la bugetul de stat – 13,38%, iar sumele alocate de Uniunea Europeană – 14,53%.

realiZarea VeniTurilor la 30 noiembrie 2012 FaţĂ de PreVederile bugeTare anuale

Cheltuielile bugetare însumează 155.606,76 mii lei, fiind orientate către plata salariilor, utilităţilor, subvenţiei pentru diferenţă preţ energie termică livrată populaţiei în sistem centralizat, investiţiilor, asigurării contribuţiei locale pentru proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile, dobânzilor aferente împrumutului contractat pentru refacerea infrastructurii stradale.

La finele lunii noiembrie 2012, se înregistrează un excedent de 11.714,93 mii lei.

realiZarea cHelTuielilor la 30 noiembrie 2012, deTaliaTe Pe acTiViTĂţi, FaţĂ de PreVederile bugeTare anuale

Principalele categorii de cheltuieli efectuate pe cele unsprezece luni ale anului 2012 sunt: • salarii = 56.004,83 mii lei; • bunuri şi servicii (energie termică, energie electrică, apă, canal salubritate, iluminat public, hrană aferentă asistaţilor care

servesc masa la Cantina de Ajutor Social şi copiilor din creşe, contribuţia municipiului Focşani pentru obiectivul de investiţii Canalizare, alte bunuri şi servicii) = 31.344,21 mii lei;

• asistenţă socială (burse, ajutoare sociale, gratuităţi pe transportul urban de călători, acordarea trusoului pentru copiii nounăscuţi, sprijin familiilor la prima căsătorie) = 4.910,96 mii lei;

• transferuri către unităţile din subordine care se finanţează parţial din subvenţii de la bugetul local (4 instituţii de cultură, o unitate cu profil sportiv, Căminul pentru Persoane Vârstnice, Serviciul de Evidenţă a Persoanelor şi Poliţia Locală) = 7.367,90 mii lei;

• subvenţii pentru diferenţă preţ energie termică livrată populaţiei în sistem centralizat = 15.785,39 mii lei;

• rambursarea împrumutului contractat pentru refacerea infrastructurii stradale = 4.556,30 mii lei;

• majorarea capitalului social la SC ENET SA (6.400 mii lei) şi SC Transport Public SA Focşani (500 mii lei);

• investiţii = 29.330,14 mii lei, din care 27.415,82 mii lei reprezintă plăţile efectuate pentru cele 6 proiecte cu finanţare externă nerambursabilă: reabilitarea sistemului de termoficare, reabilitarea a două unităţi de învăţământ – Şcoala nr. 9 şi Colegiul Naţional „Unirea”, 3 proiecte de dezvoltare a zonei de Sud a municipiului – spaţii verzi, străzi şi instalaţii de supraveghere a stării infracţionale;

• plăţi efectuate în anii precedenţi recuparate în anul curent = – 92,97 mii lei. ■

Ec. Nataşa Maria Nemeş,Director Direcţia Economică

| P

erSo

na

liTĂ

ţi

|


cenTenar ion mincu

Anul 2012 marchează o dublă sărbătoare atunci când vorbim de Ion Mincu – 160 de ani de la naş

tere (20 decembrie 1852) şi centenarul morţii sale (6 decembrie 1912).

Denumit Anul Arhitect Ion Mincu, 2012 a fost plin de evenimente care au comemorat personalitatea şi activitatea marelui Ion Mincu.

Au fost, astfel, derulate o serie de acţiuni de promovare a stilului arhitectural neoromânesc al cărui iniţiator este arhitectul Ion Mincu, cu sprijinul Ordinului Arhitecţilor din România (cu sediul în casa lui Ion Mincu din Bucureşti). Ca partener la aceste evenimente a fost Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Vrancea, care a avut pe plan local şi iniţiativa comemorării, în data de 6 decembrie 2012, la Biserica „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul „din Piaţa Unirii din Focşani, a 100 de ani de la trecerea în nefiinţă a marelui arhitect focşănean. Un eveniment de comemorare sa desfăşurat, tot în data de 6 dec. 2012 la Bucureşti, în Biserica Stavropoleos (ale cărei planuri de renovare şi restaurare aparţin lui Ion Mincu, care, din păcate, nu a mai trăit să le vadă finalizate. În semn de recunoaştere şi preţuire a celui care a fost fondatorul stilului neoromânesc în arhitectură, Ion Mincu a primit, postmortem, titlul de membru al Academiei Române, în cadrul adunării generale a membrilor acesteia, ce a avut loc în data de 15 noiembrie 2012.

Născut la Focşani în anul 1852, Ion Mincu a trăit, alături de fraţii şi surorile sale, în mijlocul unei familii relativ înstărite şi cu puternice înclinaţii artistice spre muzică, literatură şi pictură. Tatăl – Petru Mincu – de origine sârbă sau macedoneană, ca şi soţia sa, Maria, avea la acea vreme în Focşani un han cu beci şi odăi şi era deputat de mahala. Comerciant şi mic moşier cu o oarecare avere (moşii în Focşani şi la Gura Caliţei), avea o băcănie pe pământul Mănăstirii

„Sf. Ioan“ (azi Grădina Publică) şi alta pe terenul Episcopiei Buzăului. Din căsătoria negustorului cu Maria, sau năs

cut şapte copii – Ecaterina, Ștefan, Sultana, Ion (viitorul arhitect), Anica, Nicu şi Siţa, aproape toţi fiind înzestraţi cu calităţi artistice, “moştenire de familie” cum spunea chiar Mincu tatăl, mai în glumă mai în serios.

Fratele mai mare, Ștefan, a urmat cur

surile şcolii de Belle Arte din Bucureşti, fiind elev al pictorului Gh. Tattarescu şi a ajuns profesor de desen şi caligrafie la Gimnaziul din Focşani (ulterior Liceul

„Unirea”), încă de la înfiinţarea acestuia, în 1866.

Ecaterina (sau Tinculiţa) sa căsătorit cu moşierul Petrică Constantinescu, modelul viu al boierului Dinu Murguleţ din Viaţa la ţară, romanul lui Duiliu Zamfirescu.

Sultana, sora mai mare, cunoscătoare a câtorva limbi străine şi cu înclina

ţii spre muzică şi literatură, este mama scriitorului Duiliu Zamfirescu.

Ion, al patrulea copil al familiei Mincu, cel ce avea să devină cel mai de seamă arhitect român din secolul al XIXlea, a urmat, după absolvirea şcolii primare, cursurile Liceului Unirea din Focşani, după care sa înscris la Școala de Ingineri de Poduri şi Șosele din Bucureşti, pe care a absolvito în 1875 cu „Medalia de Aur”. Întors la Focşani pentru scurt timp, este inginer de poduri şi şosele la fostul judeţ Putna. Între 1877 şi 1882 îl găsim la Paris, unde a studiat la École des Beaux Arts (Școala de Arte Frumoase) secţia arhitectură, beneficiind de o bursă a statului român obţinută cu ajutorul lui Alexandru Odobescu. La absolvire, Societatea Internaţională de Arhitectură din Paris ia acordat Premiul I şi „Medalia de aur“. Cu această ocazie a făcut o

călătorie de studii în Spania, Italia, Grecia şi Turcia, cercetetând unele dintre cele mai valoroase monumente ale arhitecturii clasice universale.

După ce a vizitat Europa şi o parte din Asia, Ion Mincu sa întors acasă unde

Casa Iacob Lahovary

| Per

Son

aliTĂ

ţi |


a studiat cu pasiune vechea arhitectură românească. În semn de preţuire pentru aceasta a ridicat, în spiritul ei, o serie de edificii publice şi particulare care au

marcat începutul arhitecturii româneşti moderne. Ion Mincu şia adus o contribuţie importantă la înfiinţarea şcolii de Arhitectură a Societăţii Arhitecţilor Români (1892 – 1897), a fost profesor la Atelierul de proiecte din cadrul Școlii Naţionale de Arhitectură şi apoi al Școlii Superioare de Arhitectură din Bucureşti (1898 – 1912). Între 1903 şi 1912 a fost preşedinte al Societăţii Arhitecţilor Români şi deputat în perioada 1895 – 1899.

Societatea Arhitecţilor Români este iniţiatoarea formelor succesive de învăţământ în arhitectură începând cu anul 1892, când a luat fiinţă Școala de arhitectură. Instituţia de învăţământ care continuă şi se dedică formării specialiştilor în domeniul arhitecturii şi urbanismului din România se numeşte astăzi Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu“.

În decursul anilor, până la sfârşitul vieţii sale, Mincu şia închinat toată puterea sa de muncă mai ales şcolii. Alături de Pangrati, care preda matematicile şi calculul ingineresc, de Cerchez, care preda construcţia, Mincu – profesor de atelier – poate fi socotit drept unul din creatorii şcolii româneşti. El merită pe deplin această cinste, datorită străduinţei sale zilnice de a transmite elevilor şi urmaşilor săi cele mai noi cunoştinţe de arhitectură, dar mai ales dragostei sale statornice, înflăcărate pentru valorile arhitecturii naţionale.

Ca arhitect, Ion Mincu a desfăşurat o bogată activitate teoretică şi practică, îndreptată îndeosebi în direcţia promovării unui stil autohton, bazat pe valorificarea tradiţiilor arhitecturii româneşti, îmbinate cu elemente antice şi occidentale. În opera sa, sa inspirat, desigur, şi din creaţia populară vrânceană, fiindui

bine cunoscute rămăşiţele Mănăstirii Bordeşti, Schiturile Buluc (Jariştea) şi Tarniţa (Găgeşti, comuna Boloteşti), casele din Vidra şi Nereju, unde a descope

rit „rădăcinile sănătoase ale unui arbore rupt de furtună”. Arhitectul Ion Mincu poate fi considerat cel mai important reprezentant român al regionalismului

în arhitectură. A operat o sinteză subtilă şi armonioasă între gramatica stilului eclectic beauxartsist, sugestii venite din arhitectura veche mediteraneană şi căutările de redescoperire şi valorificare a arhitecturii medievale şi premoderne

româneşti. A stabilit pentru generaţiile următoare reperele stilului naţional în arhitectură.

Lucrările şi proiectele arhitectului Ion Mincu se pot vedea în câteva oraşe din ţară, în special în Bucureşti, dar şi în Galaţi, Sinaia, Craiova, Constanţa, Valea Călugărească, Focşani, Câmpulung Muscel.

Astfel, Casa Lahovari – monument istoric, Bucureşti), a fost construită de Ion Mincu în anul 1886, la rugămintea generalului Iacob Lahovary, fiind monument de arhitectură, restaurată în stil tradiţional. Clădirea este prima construcţie semnificativă ridicată în stil neoromânesc. Astăzi casa aparţine Secţiei de Maternitate a Spitalului Cantacuzino.

Bufetul de la Şoseaua Kiseleff (numit iniţial Bufetul sau Cârciuma româneas-că, 1889 – 1892), Bucureşti. Proiectul lui Ion Mincu a fost realizat pentru expoziţia de la Paris din 1890 la propunerea lui Petre P. Carp – pe atunci ministru al lucrărilor publice, casa fiind dată în folosinţă ca restaurant. Construcţia a fost finalizată în 1892 şi reprezintă o lucrare originală în stil românesc, art nouveau şi plină de fantezie în compoziţia volumelor şi folosirea stâlpilor crestaţi şi a ornamentelor ceramice. Din anul 2003 construcţia adăposteşte luxosul restaurant

„Doina” şi este clasată ca monument de arhitectură.

Şcoala Centrală de Fete din Capita-lă – monument istoric, Bucureşti – este fostul liceu Zoia Kosmodemianscaia (1890). Dedicată educaţiei fetelor aparţinând elitei bucureştene şi comandată de Titu Maiorescu, clădirea este specifică unor ansambluri mănăstireşti de la sfârşitul secolului al XVIIlea şi începutul secolului al XVIIIlea (Mănăstirea Hurezi, Mănăstirea Antim).

Casa Monteoru – 1889 – monument istoric, Bucureşti. Între 18861889, Mincu primeşte două comenzi de refacere şi decorare pentru Casele Monteoru şi Vernescu. Este un prilej de aşi exerci

Bufetul de la Șoseaua Kiseleff

Casa Robescu din Galaţi

| P

erSo

na

liTĂ

ţi

|


ta talentul de interpret al formulelor academiceeclectice. În cazul Casei Monteoru este vorba despre o reconstrucţie radicală a casei cumpărate de latifundiarul Grigore Monteoru (fondatorul staţiunii Sărata Monteoru), în 1883, de la proprietarul iniţial, Alecu Niculescu.

Casa Vernescu – 1889 – monument istoric, Bucureşti. Aparţinând iniţial familiei logofătului Filip Lenş, în anul 1886 edificiul a devenit proprietatea unui politician al vremii, Gheorghe Dimitrie Vernescu, la solicitarea căruia Ion Mincu a efectuat lucrările de restaurare şi decoraţie interioară, alături de pictorul George Demetrescu Mirea. Elementele interioare cele mai interesante sunt scara în spirală, ce duce la o rotondă cu arcade, plafoanele, pictate de Mirea, ornamentaţiile bogate. Casa este întro stare de conservare foarte bună, aici funcţionând un cazino.

Pentru familia lui Constantin F. Robescu, (inginer agronom român, membru corespondent al Academiei Române şi de două ori primar al Bucureştiului, cel care a ridicat, împreună cu soţia sa, Biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi

Elena din Focşani), Ion Mincu a ridicat la Sinaia în 1897 o vilă în stil culă oltenească şi o casă la Galaţi – monument is

toric, impresionant prin arhitectura sa şi având ornamentaţii din ceramică smălţuită policrom de inspiraţie veche românească. Acest frumos edificiu din Galaţi

este în prezent Palatul Copiilor. Casa Nicolae Petraşcu – 1900 – mo-

nument istoric, Bucureşti. Realizată de Mincu pentru prietenul său – diplomatul, scriitorul şi criticul de artă Nicolae Petraşcu, casa are ca piesă importantă un salon în care aveau loc întâlniri literare şi muzicale, printre participanţi numărânduse membrii Societăţii române de literatură şi artă, colaboratorii revistei Literatura şi Arta română. Plafonul salonului a fost pictat cu o replică după Vâr-ful cu dor al lui Mirea, realizată de pictorul Dimitrie Mihăilescu.

Palatului de Justiţie – (1890-1895), Bucureşti. Construcţia a fost proiectată de arhitectului francez Albert Ballu, cel care a proiectat şi Palatul de Justiţie din Charleroi, Belgia. Coordonarea lucrărilor de construcţie precum şi proiectarea şi decorarea interiorului aparţin lui Ion Mincu. Piatra de temelie a Palatului de

Justiţie a fost pusă, după un ceremonial al vremii, de Regele Carol I al României, la 7 octombrie 1890. Imobilul a fost restaurat recent.

Palatul Administrativ – (1902-1905), monument istoric, Galaţi, în prezent sediul Prefecturii Judeţului Galaţi. Construit după planurile lui Ion Mincu, palatul reţine atenţia prin stilul nobil, elegant, rafinat cu influienţe pur româneşti, cu care Mincu sa impus la sfârşit de sec. XIX şi început de secol XX.

Palatul Băncii Comerţului – (1906-1916), monument istoric, Craiova, în prezent sediul Primăriei Municipiului Craiova. Construcţie deosebită cu un interior bogat decorat cu stucaturi, vitrouri, mozaicuri veneţiene şi grilaje de fier forjat, având elemente de arhitectură inspirate din studiile la Istambul.

Ion Mincu sa dedicat nu doar construcţiilor sau proiectelor civile care cuprind case, spaţii de locuit sau de lucru, edificii sociale sau administrative, ci şi

Palatul de Justiţie Bucureşti

Palatul Administrativ Galaţi

Palatul Băncii Comerţului Craiova

| Per

Son

aliTĂ

ţi |


construcţiilor de factură laică, bisericească, având astfel, în special în Bucureşti, dar şi în alte locuri din ţară, numeroase bijuterii arhitectonice carei poartă semnătura.

Biserica Stavropoleos – monument istoric, Bucureşti. Restaurată de Ion Mincu (18971904), biserica a fost ridicată la 1724 ca biserică de han, fiind ctitorie a arhimandritului grec Ioanichie Stratonikeas. (Foto 8).

Biserica „Iz-vorul Tămădui-rii – Sf. Gheorghe” (18931895), Valea Călugărească, jud. Prahova, nedeclarată încă monument istoric. Punct de atracţie pe Drumul Vinului, Biserica Ortodoxă a fost ctitorită în anul 1893 şi construită după planurile lui Ion Mincu.

Catedrala Ortodoxă „Sf. Petru şi Pavel” (1890-1894), monument istoric, Constanţa. Planurile de construcţii aparţin lui Ion Mincu, care a realizat şi proiectele mobilierului din acest lăcaş sfânt. Biserica este şi se află foarte aproape de Piaţa Ovidiu.

Monumente funerare – Cimitirul

Bellu, Bucureşti, realizate de Ion Mincu între anii 19001904, pentru câteva familii celebre din Bucureşti. Printre cele mai cunoscute fiind: Capela (Cavoul) Lahovary – 1905 o bijuterie arhitecturală semnată Ion Mincu şi realizată la comanda generalului Iacob Lahovary.

Cavoul Evloghie Gheorghieff – arhitect Ion Mincu. Fraţii Gheorghieff, bancheri celebri în secolul al XIXlea, au finanţat parţial Războiul de Independenţă din 1877. Sculpturile evangheliştilor din cele patru colţuri, unice în lume, sunt realizate în mărime naturală din bronz de sculptorul Frederic Storck. Cavoul (ma

usoleul) Ghica – construit după planurile lui Ion Mincu, impresionează prin luxul pe care îl deţine. Cavoul Gheorghe Grigore Cantacuzino – construit în stil bizantin cu mozaicuri copiate după cele de la Ravenna, mausoleul construit după planurile arhitectului Ion Mincu, era construcţia cu care proprietarul se mândrea mai mult încă decât cu celelalte case ale sale, având mozaicuri cu foiţă de aur. Alt monument funerar – Cavoul familiei Dumitru Simionescu Râmniceanu

– 1899, Cimitirul Sudic, Focşani, monument istoric ce poartă semnătura lui Ion Mincu. Dumitru Simionescu Râmniceanu (18361903), fost moşier, considerat a fi prototipul personajului Tănase Scatiu din romanele lui D. Zamfirescu.

Ion Mincu a făcut parte din juriul de selectare a proiectului clădirii Teatrului

„Mr. Gh. Pastia“ din Focşani, devenit o bijuterie arhitecturală a oraşului. A proiectat în Cimitirul Nordic din Focşani – Casa administratorului, construită în anii când era inginer în Focşani.

Arhitectul Ion Mincu a ridicat, de asemenea, la Câmpulung Muscel, în Argeş, o frumoasă şi elegantă vilă aşezată pe o terasă deasupra oraşului, Vila Elie Mirea.

La moartea lui Ion Mincu, Ermil Pangrati, politician şi ministru român, şi unul dintre prietenii şi colegii arhitectului, spunea: „Opera lui are o altă latură, mai puţin cunoscută, dar covârşitor de importantă. Partea aceasta de activitate a artistului este dintre acelea care nu se

manifestă prin clădiri de piatră sau de marmoră; ea a fost clădită în sufletele elevilor săi şi constituie un monument nepieritor”. ■

Carmen Corina Cazaciuc,Ateneul Popular

„Mr. Gh. Pastia” Focşani

Biserica Stavropoleos Bucureşti

Vila Elie Mirea Câmpulung Muscel, Argeş

| e

Ven

imen

T |


FeSTiValul de muZicĂ uşoarĂ româneaScĂ "FlorenTin delmar"

ediţia a XXXVii-a, 22-23 noiembrie 2012

F lorian Milea, cunoscut publicului sub pseudonimul Florentin Del-mar, reprezentativ pentru muzica

uşoară a anilor ‘50’80, pe care a însoţito în însăşi evoluţia ei ca şef de orchestră şi compozitor de marcă, pianist, orchestrator şi dirijor, sa născut la Focşani în 1917. Focşaniul îi cinsteşte memoria prin această manifestare de amploare naţională, o sărbătoare a muzicii uşoare româneşti – Festivalul de Muzi-că Uşoară Românească FLORENTIN DELMAR.

Deşi anunţat pentru luna noiembrie, festivalul şia început pregătirile odată cu sosirea toamnei, făcậnduse cunoscut regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursului în întreaga ţară, încă din luna septembrie. Organizatorii acestei ediţii (Primăria Municipiului Focşani, Consiliul Local Focşani, Ateneul Popular „Mr.Gh.Pastia”, în parteneriat cu Centrul pentru Valorificarea Culturii Tradiţionale, Artelor şi Meseriilor Vrancea şi Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România) sau asigurat că serile de festival vor fi o reală încântare pentru toţi spectatorii.

Concursul a început prin preselecţia competitorilor sosiţi din ţară (Bucu-reşti, Bacău, Tecuci, Mărgineni-Pra-hova, Adjud şi Focşani), la masa juriului fiind invitaţi profesionişti din arii

diferite ale muzicii: compozitorul Vi-orel Gavrilă, cunoscutul realizator de emisiuni muzicale la Societatea Romậnă de Radiodifuziune – Ştefan Naftanailă, dirijorul corului Pastorala – prof. dr. Dumitru Săndulachi şi reprezentantul Ateneului Popular – Liviu Topală. Acest juriu a fost prezidat, ca în mulţii ani ce sau scurs de la primele ediţii ale festivalului, de Horia Moculescu, un fervent susţinător al cậntului românesc. Amfitrioana serilor de spectacol a fost actriţa Alexandra Velniciuc, una dintre cele mai pertinente „voci” ale scenei de divertisment.

Momentele de recital au rezervat adevărate clipe de revelaţie prin hiturile româneşti şi internaţionale, interpretate la un nivel demn de invidiat de spectatori ai marilor săli de concerte din ţară. În prima seară, grupul Proconsul a etalat o bună parte din succesele celor aproape 14 ani de activitate, piese înscrise pe un CD intitulat The best Of... Să nu uităm că Proconsul este prima trupă din România care a câştigat Cerbul de Aur, dar cel mai preţios trofeu dintre toate este dragostea arătată de fanii lor în toţi aceşti ani, ceea ce sa întâmplat şi în recitalul de la Focşani. La fel de interesant şi îmbucurător a fost momentul de final, în care Bodo (solistul vocal) ia invitat alături de el pe concurenţii din festival şi au intonat împreună celebrul hit Cerul. A fost ca un moment de jam sesion al profesioniştilor din două generaţii, una a succesului repurtat şi una a sucesului visat, împlinit

| eVen

imen

T |


pentru câteva frumoase clipe.Cea de a doua seară de recital ia

aparţinut lui Aurelian Temişan, însoţit de „propria formaţie” Funk Society, un combo în forma perfectă: secţie ritmică (baterie, 2 sintetizatoare, chitară şi chitară bas), pachet de suflători (saxofon, trompetă şi trombon) şi background vocals (3 voci feminine) – o formulă pe care o visează stele de primă mărime. Prin vocea lui Aurelian Temişan şi orchestra sa, am putut reasculta câteva din marile succese ale tuturor timpurilor şi ale celor mai importante voci ale lumii, un regal al cântului nemuritor, al muzicii ce se „soarbe” cu inima...

Totuşi, motorul festivalului rămâne concursul de interpretare, vocile tinere care aduc elogiu muzicii uşoare româneşti şi compozitorului Florentin Delmar, prin intonarea melodiilor sale readuse în actualitate prin orchestraţii moderne.

Trofeul Festivalului şi Marele Pre-miu a fost câştigat de Rodica Tudor (22

de ani), din MărgineniPrahova, o interpretă de care vom mai auzi şi cu care ne vom reîntâlni în debutul ediţiei din 2013. Premiul I a fost câştigat de Angela Bîtlan (16 ani) din Tecuci, iar Premiul Special pentru cea mai bună interpre-tare a unei melodii Florentin Delmar (pentru care au concurat 5 participanţi) a fost câştigat de Andrei Ciobanu (21 ani) din Bacău, pentru interpretarea melodiei „Poem”. De asemenea, Premiul al IIlea a fost atribuit lui Dragoş Paras-chiv (20 ani) din Focşani, iar Premiul al IIIlea a fost obţinut de Simona Ion din Bucureşti.

Astfel, cea dea 37a ediţie a Festivalului de Muzică Uşoară Romậnească Flo-rentin Delmar a fost cu adevărat o sărbătoare a muzicii, ce poartă numele unui

fiu al oraşului care a lăsat cậntece de nemurire: La cabana „Trei Brazi”, Te caut, Serenada Bucureştiului, Brezuţa, Serena-da Twist şi multe altele... ■

Liviu TopalăReferent Ateneul Popular „Mr. Gh. Pastia” Focşani

| P

ro

iec

Te u

ma

niT

ar

e |


crucea roşie gĂTeşTe o iarnĂ TradiţionalĂ

F iliala de Cruce Roşie Vrancea, organizaţie cu profund caracter caritabil, care evidenţiază şi valorifică poten

ţialul umanitar şi voluntar al tuturor celor care simt căşi iubesc aproapele aflat în suferinţă, are în asistenţă sociomedicală bătrâni singuri, persoane cu handicap, familii cu copii foarte mulţi şi oameni ai străzii. Aici, prin eforturi proprii

şi ajutaţi de comunitate, încercăm să le asigurăm un trai cât de cât decent.

Astfel, sub titlul „Dăruieşte bucurie”, voluntarii Clubului Seniorilor de la filiala noastră au preparat în această vară şi toamnă produse tradiţionale de foarte bună calitate, delicatese pentru cămara fiecărei familii. Toate sunt prezentate întro formă estetică ce încântă ochiul şi, fără greş, provoacă bunul apetit: compoturi, dulceţuri din fructe de pădure şi de livadă, suc de struguri, zacuscă de vinete, fasole şi ciuperci, murături diverse, salate de crudităţi, miere naturală de albine etc. Produsele sunt expuse în căsuţa Crucii Roşii din Piaţa Unirii, începând cu ziua deschiderii Orăşelului Copiilor şi vor rămâne pe toată perioada sărbătorilor de iarnă, ca la un târg european ce se respectă.

Vă invităm în vizită şi apoi chiar să re

comandaţi tuturor prietenilor şi cunoştinţelor să treacă pe la standul cu bunatăţi şi să cumpere un produs care va avea

o dublă semnificaţie: să satisfacă cele mai pretenţioase gusturi şi să bucure o persoană aflată în suferinţă, cum este şi cazul adolescentului Ionuţ Ştefan Ţîru, din Focşani. Diagnosticat cu sarcom la tibia stângă, Ionuţ a facut tratament cu citostatice, dar în continuare are nevoie urgentă de o proteză care costă aproximativ 12.000 Eur, sumă pe care familia modestă din care provine nu o are. Ionuţ va fi cu siguranţă bucuros de sprijinul financiar cât de mic al fiecărui bun creştin, iar toate veniturile provenite din vânzarea produselor din proiectul „Dăruieşte bucurie” vor ajunge la el.

Dorinduvă gânduri magice pentru această perioadă a anului, vă aşteptăm pe la „Căsuţa bucuriei”! ■

Rodica Davidean,Director filiala de Cruce Roşie Vrancea

| iSTor

ie |


PoVeSTea acTului de idenTiTaTe În Viaţa FocşĂnenilor

Dintotdeauna a fost nevoie ca oamenii să dovedească faptul că sunt ceea ce afirmă că sunt. De la actele ce consfinţeau

vânzările, din epoca medievală, sau donaţiile făcute de domnitori slujbaşilor credincioşi, unde găsim formulări de genul: „cutare om binecunoscut nouă” sau „acest martor pentru care noi adeverim că este de bunăcredinţă”, ajungem la epoca modernă, când se înfiripă şi la noi un sistem de identificare primitiv.

În orăşelul nostru găsim la anul 1873 pe unul dintre cei mai bogaţi locuitori, Altîn Agemu, care trebuia să se deplaseze, probabil cu afaceri, în afara judeţului. În conformitate cu prevederile legale, în vigoare la acea dată, un prieten al acestuia a întocmit o cerere pe care a adresato Poliţistuluişef al oraşului Focşani, în care a garantat cu averea personală că acea persoană, Altîn Agemu, pentru care a solicitat bilet de legitimaţie, este cea care pretinde că este. Mai mult decât atât, poliţistul local a eliberat acestui Altîn Agemu ceea ce azi sar chema stramoşul actului de identitate actual. Astfel, pe un colţ de hârtie, au fost trecute ocupaţia acestuia, vârsta, semnalmentele şi domiciliul.

Acest obicei de întocmire a respectivului gen de act sa menţinut şi la începutul secolului al XXlea, când sa schimbat doar titulatura acestuia, noul nume fiind acela de bilet de identitate. Documentul avea un format şi o rubricaţie inscripţionate pe un formular, de această dată, comandat obligatoriu la o tipografie, pe verso fiind trecute semnalmentele, iar pe ambele părţi ale biletului având aplicate ştampilele autorităţii locale, în speţă Primăria Focşani. Biletul avea valabilitatea de un an şi se elibera, la cerere, atunci când legea timpului o impunea. Mai erau întocmite în acele vremuri, tot de către Primăria Focşani, certificate de recrutare pe care, cei ce se prezentau la efectuarea serviciului militar, trebuiau să le poarte asupra lor şi să dovedească, pe drumul spre unitate, că se deplasează întrun anume scop, întro anumită localitate şi că cele consemnate în hârtie, adică semnalmentele, corespund cu trăsăturile posesorului. Este evident că toate aceste acte aveau o utilitate clară, acea de a deosebi oamenii oneşti de tâlharii, hoţii, dezertorii şi cerşetorii care, în acele vremuri, umblau în număr semnificativ pe teritoriul ţării. Ceea ce mai atrage atenţia este faptul că niciunul dintre aceste documente nu are aplicată o reproducere foto, această inovaţie fiind la acea vreme în ţara noastră o practică deosebit de rară şi de scumpă.

Dar după primul război mondial şi experienţa oferită de ocupantul german, care obligase toată populaţia românească, rămasă în partea ocupată de inamic, să fie luată în evidenţă şi să poarte asuprai un act de identifi

care, în anul 1921 se naşte acea instituţie foarte apropiată de actualul Serviciu de Evidenţă a Populaţiei şi anume Birourile de Populaţie de pe lângă sediile de poliţie şi de primării, birouri înfiinţate în baza a două acte normative din martie şi aprilie 1921. Prin cele două legiregulamente erau scoase definitiv din uz vechile bilete de identitate si înlocuite cu buletine de înscriere şi buletine de modifi-care domiciliu. În continuare nu era prevăzută ca obligatorie aplicarea fotografiilor, dar treptat legiuitorul ajunge la concluzia că acest lucru este deosebit de util şi către anul 1930 sa dispus ca cel puţin în oraşele semnificative ale ţării, printre care şi Focşaniul, această practică a aplicării fotografiilor să devină obligatorie; sa păstrat însă, în mod inutil, şi rubrica în care erau trecute semnalmentele individuale. În localităţile rurale fotografia nu era impusă obligatoriu, considerânduse că identificarea indivizilor întro comunitate restrânsă era mult mai uşoară.

O dată cu eliberarea noilor genuri de acte, sa reglementat introducerea, în toate oraşele şi comunele, a acelor registre de înscriere în care se consemnau, pe baza declaraţiilor capului gospodăriei, toate persoanele care domiciliază în cuprinsul unei proprietăţi, începând cu anul 1914. De asemenea, erau consemnate toate evenimentele de stare civi-lă care se întâmplau în viaţa persoanelor din acest registru şi eventualele modificări de domiciliu, fapt pentru care se elibera un buletin de schimbare de domiciliu, întocmit special pentru acest lucru. Ceea ce mai atrage atenţia la aceste acte de identitate vechi este că acestea se eliberau cetăţenilor români de la 21 de ani la 51 ani, doar dacă aduceau o dovadă de la Cercul de Recrutare din care trebuia să rezulte că şiau făcut mutaţia militară şi apoi se verifica în evidenţele specifice dacă nu sunt urmăriţi. Dacă totul era în regulă, se elibera buletinul de înscriere, care costa 22 de lei şi anume 10 lei costul buletinului, 12 lei timbrele ce se aplicau, adică 6,50 lei timbrul fiscal, 0,50 lei timbrul statistic, 2 lei aviaţie, 2 lei tuberculoşi şi 1 leu sinistraţi. După înscrierea solicitantului, se comunica Biroului Populaţiei, de unde a venit, înregistrarea sa, cerânduise totodată formele de mutare, copie formular, precum şi antecedentele. Acelaşi procedeu se urma şi cu înscrierea cetăţenilor români care aveau vârsta peste 50 de ani sau pentru femei, fără a li se mai pretinde dovadă de la Cercul de Recrutare. Când cineva se muta definitiv din oraş în altă localitate, era parcurs acelaşi traseu, numai că în locul buletinului de înscriere, care se reţinea, i se elibera un buletin de schimbare domiciliu, care era gratuit şi cu care trebuia să se prezinte în termen de 15 zile la Biroul Populaţiei din localitatea unde a declarat mutarea. Pentru înscrierea unui ce

tăţean evreu, pe lângă cele specificate mai sus, i se verifica cu atenţie situaţia cetăţeniei, pretinzânduise şi prezentarea unui certificat de cetățenie. Înscrierea supuşilor străini nu se făcea până când aceştia nu prezentau dovadă de la controlul străinilor.

Acesta a fost, în linii mari, sistemul de evidenţă a persoanei în oraşul şi ţara noastră în perioada interbelică. Începând cu anul 1950, regimul comunist, prin decretele 243/1950, 334/1957, HCMurile 1153/1950 şi 1152/1957 şi mai ales legea nr. 5/1971, a

stabilit regulile de evidenţa a populaţiei, care se păstrează parţial până în prezent. Buletinele se eliberau de către organele de miliţie din circumscripţia de domiciliu a solicitantului. Întocmirea buletinelor se făcea la 14 ani iar valabilitatea lor dura 10 ani. Fotografia a devenit o componentă obligatorie a tuturor buletinelor. După vârsta de 44 de ani, buletinul eliberat devenea definitiv, nemaifiind obligatorie schimbarea la expirarea termenului de 10 ani. Mai mult, în noul buletin se puteau trece grupa sanguină şi se notau, dacă existau, eventuale interdicţii ale posesorului de a fi în anumite locuri.

Acestea sunt pe scurt etapele constituirii sistemului actual de evidenţă a populaţiei. De la primitivele hârtii de recunoaştere din trecut la cărţile electronice de azi unde, în curând, vor exista consemnate, pe lângă numele şi prenumele titularului, sexul, cetăţenia, data şi locul naşterii, semnătura, fotografia, CNPul, adresa de domiciliu a titularului, prenumele părinţilor titularului şi, opțional, două amprente şi cipurile de mâine, care vor cuprinde poate şi profilul psihologic al posesorului, eventual profesiile care i se potrivesc, a fost un drum lung de străbătut, presărat cu numeroase greutăţi. Însă a meritat. Toate aceste căutări au avut un singur plan bine alcătuit: acela de a deosebi, fără niciun dubiu, oamenii oneşti de cei necinstiţi şi pe cei bine intenţionaţi de cei de rea credinţă. ■

Florin Dîrdală,Serviciul Județean Vrancea

al Arhivelor Naționale

| i

STo

rie

|


aSPecTe din iSToria TeleViZorului În Viaţa FocşĂnenilor

A zi sorbim cu nesaţ, ore în şir, imaginile ce se derulează pe ecranele televizoarelor noastre, din ce în

ce mai moderne şi abia dacă ne gândim la vremurile de acum jumătate de secol, când părinţii şi bunicii noştri puneau atât de puţin preţ pe acest obiect care este receptorul TV, pentru unii imposibil de procurat iar pentru alţii un lucru bun de achiziţionat, nu pentru că lear fi oferit o plăcere aparte, ci pentru a fi în pas cu moda tehnologică a timpului.

În anii de pionerat ai televiziunii noastre, distracţia cea mai de seamă a focşănenilor era să meargă la filmele difuzate în cele două vestite cinematografe ale oraşului – Unirea, înfiinţat în 1962 şi cinema Flăcară, amenajat întrun vechi cinematograf particular naţionalizat. Aceste două săli de spectacol reuşeau performanţa de a vinde, pe întreg parcursul anului 1965, un număr record de aproximativ 1 000 000 (un milion) de bilete, lucru care arată destul de limpede preferinţa focşănenilor pentru sălile de spectacol pline ochi de oameni, fum, miros de floricele, spre deosebire de locuinţele lor mult mai liniştite şi de televizoarele de mici dimensiuni, care ofereau imagini de slabă calitate. Și mai erau destule argumente carei determinau pe focşăneni să prefere vacarmul cinematografelor, printre ele numărânduse faptul că televiziunea a oferit, până în anul 1983, emisiuni albnegru, în vreme ce filmele care rulau pe ecranele de pânză erau de mult timp redate în sistem color.

În acele timpuri, în care cinematogafele din toată ţara înregistrau cifre spectaculoase de vizitatori, Bucureştiul, încă din anul 1956, făcea încercari timide de a oferi cetăţenilor României o altă mo

dalitatate de distracţie. De la câteva sute de televizoare existente în acel an, numai în capitală, treptat, odată cu intensificarea semnalului şi construirea de amplifi

catoare pe teritoriul ţării, în oraşul nostru, puternicii zilei au căpatat încredere în noile obiecte şi au început a le cumpăra cu din ce în ce mai mult entuziasm, impulsionaţi fiind şi de articolele din Scânteia unde, încă din anul 1953, un anume V. Bârlădeanu înfăţişa fericirea din colhozurile ruseşti, în care familii numeroase deţineau televizoare la care se informau cu predilecţie de ultimele performanţe ale agriculturii comuniste.

Primele receptoare care au ajuns în

Focşani au intrat în posesia organizaţiilor mari de partid din oraşul nostru şi au fost de provenienţă rusească, până când, o dată cu înfiinţarea Uzinelor Electronica din Bucureşti, a început, în cadrul

acestei unităţi, după anul 1961, fabricarea televizoarelor albnegru (VS43611, – 612, – 613, primul în cutie de tablă, iar ultimele în cutie de lemn), după licenţa

CSF Franţa. Sau fabricat 14 800 de bucăţi. În anul 1962 sa produs televizorul Azur, în anul 1963 Televizoarele Naţional, Cosmos 1, Cristal, Tonitza (un Azur îmbunătățit), Luchian, Grigorescu şi Cosmos. În anul 1964 sa produs primul televizor sută la sută românesc E43110.

În toată perioada anilor 1961-1965 sau fabricat 281.852 de televizoare (25 sortimente). Bineînţeles, din acest total de receptoare, un număr considerabil a ajuns şi în oraşul nostru, aceasta fiind de fapt perioada când, pe lângă institutii şi unităţi economice, televizoarele au început a fi achiziţionate şi de unele familii din oraş cu posibilităţi şi viziuni moderniste.

Pornită iniţial ca un experiment, televiziunea valorează în prezent cât presa, radioul şi cinematograful la un loc şi se hrăneşte din toate cele trei domenii, menţinândule şi pe acestea vii. Bun sau rău, adulat şi criticat , televizorul va rămâne mult timp de acum înainte magnetul miliardelor de telespectatori. În mica noastră unitate administrativă, numărul televizoarelor existente poate fi greu estimat. Dar nu asta e problema, ci faptul că majoritatea provin din import, multe din surse dubioase, în vreme ce stabilimentele noastre industriale, ce acopereau acest domeniu de activitate, se zbat să supraviețuiască. ■

Florin DîrdalăServiciul Județean Vrancea


| iSTor

ie |


iSToria nePlĂcuTĂ a oraşului Focşani

Încă de la atestare, Focşani a cunoscut ororile războaielor ce se purtau în zonă. Atunci, Ioan Vodă cel Cumplit a trecut

cu armata prin această localitate şi a purtat o bătălie cumplită cu domnul Ţării Româneşti la Jilişte, luptă care a lăsat urme şi în teritoriul ocupat azi de oraşul nostru.

Urbea nu este cruţată nici în secolele următoare, când, pe lângă incendii, epidemii, inundaţii şi cutremure, Focşanii se confruntă cu luptele purtate în zonă de Vasile Lupu şi Matei Basarab, cu invaziile din anul 1716, când, sub domnia lui Mihail Racoviţă, târgul este jefuit de tătari. După doar doi ani, în 1718, ţara şi Focşanii sunt lovite de ciumă. În 1758, atât Focşanii Munteni, cât şi Focşanii Moldoveni sunt arşi din temelii de o nouă invazie tătară, după ce anterior, în 1738, multe locuinţe au fost năruite de un cutremur.

Urmează în zonă luptele armatelor austriece, turceşti şi ruseşti din timpul războaielor 17681774 şi 17871792, cu consecinţe dintre cele mai neplăcute pentru localitate,deoarece unii locuitori ai Focşanilor sau alăturat armatelor ruseşti, în speranţa eliberării ţărilor române de sub dominaţia otomană. În urma acestui fapt, la 30 iulie 1788, Nicolae Mavrogheni, domnitorul fanariot al Ţării Româneşti, a deposedat de averile lor numeroşi boieri şi negustori din Focşanii Munteni, pentru că au participat alături de armatele ruseşti la lupta împotriva turcilor.

La începutul secolului al XIXlea, eteriştii lui Ipsilanti au incendiat din nou cele două nuclee ale vechiului Focşani, pentru ca, la numai câteva luni, 300 de zavergii, în frunte cu cneazul Gheorghe Cantacuzino Deleanu, refugiinduse la Focşani după lupta de la Târgovişte, săl incendieze din nou. După evenimentele din anul 1821, Focşanii cunosc din nou ravagiile ciumei în anii 18281829, când au murit peste 1500 de localnici în Focşanii Moldovei şi aproximativ 800 în Focşanii Munteneşti. Au urmat epidemiile de holeră din anii 1831 şi 1866, când au murit oameni în toate părţile şi invazia lăcustelor din anul 1847, când au fost distruse ogoarele locuitorilor pe mari întinderi. În anul 1854 a venit vremea ca alţi stăpâni să incendieze aşezarea. Un pârjol, de această dată, pornit de ocupaţia rusească, a afectat şi mănăstirea Sfântului Ioan. Incendiul de la 29 martie 1854 a mistuit întreg Focşaniul muntenesc şi a pus capăt dominaţiei mănăstirii Sf. Ioan în oraşul de pe Milcov, marcând începutul declinului acestui lăcaş. Oraşul sa reconstruit încetul cu încetul, dar mănăstirea nu a mai căpătat niciodată strălucirea veche. Zidurile mănăstirii nu au mai fost refăcute, doar biserica şi turnul clopotniță au fost restaurate, dar turnul, nefi

ind îngrijit, a fost demolat în 1905.În timpul primului război mondial, te

ritoriul din jurul Focşanilor a devenit teatru de operaţiuni militare, unde urma să se decidă nu numai soarta frontului, ci şi a ţării. În 18 decembrie 1916, după decenii de linişte, oraşul suferea primul bombardament aerian german. În 19 decembrie 1916 începe evacuarea gării şi a personalului remizei, evacuare încheiată 4 zile mai târziu. La 25 decembrie 1916, oraşul intră sub ocupaţie germană, de care avea să se elibereze abia la 10 noiembrie 1918. În cei aproape 2 ani de ocupație germană, au fost identificate trei perioade diferite de administrare. În primă fază, până în martie 1917, în oraş sunt încartiruite trupe, sunt folosite toate instituţiile publice, şcoli, spitale precum şi casele particulare. A doua perioadă, până în iunie 1918, este una de reorganizare a administraţiei. Toate actele administrative emise trebuiau însă controlate de reprezentanţii armatei de ocupaţie. A fost o perioadă de masive rechiziţionări, lipsuri şi arestări. A treia perioadă a ocupației, până în noiembrie 1918, este una de intense bombardamente şi lupte, armata germană fiind în retragere. Oraşul, deja afectat de 3 bombardamente masive, încă înainte de a fi ocupat în 1916, este grav avariat. Victoria strălucită a armatelor române de la Mărăşeşti din 6 august 1917 a reaprins în inimile focşănenilor flacăra speranţei eliberării patriei. La 8 decembrie 1917, Focşanii au cunoscut greaua încercare a armistiţiului semnat în casele Apostoleanu între reprezentanţii Armatei Române şi cei ai Puterilor Centrale. Un an mai târziu, când, la 18 decembrie 1918, Regimentul 50 Infanterie, al cărui steag era decorat cu ordinul Mihai Viteazul, se reîntorcea în oraşul eliberat, zilele negre ale ocupaţiei germane erau deja date uitării.

Urmează un alt moment greu, care a îngrozit populaţia oraşului Focşani. Pe 11 iunie 1944, timp de aproape o oră, 100 de bombardiere grele, cu 4 motoare însoţite de avioane de vânătoare, au atacat în 5 valuri. Bombardamentul a avut în vedere anihilarea bazei militare din Focşani şi distrugerea aerodromului german instalat aici. Au fost ucişi 2 bărbaţi , 11 femei şi 3 copii şi rănite 89 de persoane. Șiau pierdut viaţa 43 de militari, dintre care 3 ofițeri. Au fost incendiate 32 de case şi 53 grav avariate.

Aceste meleaguri nu au fost ocolite nici de cutremure devastatoare, cu magnitudinea cuprinsă între 7 şi 8 grade pe scara Richter. Cele mai vechi, cunoscute, sau înregistrat în anii 1620, 1679, 1701, 1738, 1790, 1802, 1829 şi 1838. Și secolul al XXlea este bogat în astfel de mişcări tectoni

ce, începând cu un cutremur semnificativ în anul 1908 şi altul în 1929. Violentul cutremur produs în dimineaţa zilei de 10 noiembrie 1940 a surprins opinia publică, în special datorită faptului că în regiunea Vrancea nu mai avusese loc un seism de o magnitudine foarte mare din anul 1838. Toate seismele vrâncene mai semnificative (cu magnitudini GutenbergRichter mai mari de 6,5) produse în acest interval de timp (în 1868, 1893, 1894 şi 1908) nu au avut caracter catastrofal, ele cauzând numai pagube minore sau medii clădirilor mai vechi. Aceste seisme au avut magnitudini de 6,66,8 grade. După cutremurul din 1940 sa constatat că un sfert din oraş a fost complet distrus. Aproape toate instituţiile publice ale oraşului erau fie grav afectate, fie trebuiau demolate pentru că nu mai ofereau nicio siguranţă. Doar 25% din imobilele oraşului mai puteau fi folosite. De sub dărâmături au fost scoşi 30 de morţi şi 60 de răniţi. Cinematograful Aro, Uzina electrică, Primăria, Prefectura, Liceul de băieţi Unirea, Tribunalul, Bisericile au suferit mari stricăciuni, prăbuşinduse tavane şi ziduri. Pagubelele la Focşani au fost apreciate ca fiind incalculabile.

37 de ani mai târziu, bilanţul noului seism în judeţul nostru, cel puţin cel oficial, nu a înregistrat victime omeneşti ca în Capitală. Au fost 2 decese provocate indirect de seism: o femeie a fost lovită de o cărămidă desprinsă de pe acoperiş iar un bărbat cu afecţiuni cardiace nu a putut rezista spaimei din acele momente. Au mai fost între 20 şi 30 de persoane grav rănite, 59 de locuinţe prăbuşite total sau parţial. Amintim aici cele mai importante: Cofetăria Macul Roşu, Centrul de Librării, Cooperativa Prestarea, Magazinul Dunărea, Hotelul Vrâncioaia, Unitatea CEC din str. Republicii etc. În timpul seismului, 613 familii au rămas fără adăpost, pagubele constatate sau ridicat la 13 000 000 lei şi peste 5000 de locuinţe particulare în întreg judeţul au fost avariate.

După cutremurul din 1977, autorităţile centrale şi locale au aprobat un plan vast de urbanizare şi reconstrucţie a localităţii, rezultatul văzânduse limpede în vremurile noastre. Alte încercări majore oraşul nu a mai cunoscut după 1977, poate cu excepţia evenimentelor din 1989 . Cu siguranţă nimeni nuşi doreşte ca oraşul să mai trăiască astfel de drame, dar e bine ca noi, focşănenii, să fim prudenţi şi pregătiţi oricând . Și mai mult decât atât, să încercăm să respectăm cu stricteţe dispoziţiile autorităţilor oraşului. Oricât de incomode ni sar părea. ■

Florin Dîrdală,Serviciul Județean Vrancea


| S

Po

rT

|


clubul SPorTiV municiPal Focşani 2007

În noiembrie, sportivii Clubului Sportiv Municipal Focşani 2007 au continuat să se afle între protagoniştii

întrecerilor la care au participat. Rezultatele cele mai bune, concretizate în medalii de campioni ori vicecampioni naţionali sau medaliaţi cu bronz au fost obţinute de sportivii de la şah, judo şi karate. Și echipele clubului au avut evoluţii meritorii în campionatele naţionale la baschet, handbal şi volei.

KaraTe SKdunCSM Focşani 2007, şase medalii la

Campionatul Naţional!Șase medalii au obţinut sportivii de la

CSM Focşani 2007, antrenaţi de sensei Daniel Fusaru, la Campionatul Naţional de karate shotokan – SKDUN pe echipe, ale cărui întreceri au avut loc la Voluntari. Gala departamentului de karate SKDUN a confirmat poziţiile de top pe care le ocupă în 2012 sportivii de la CSM Focşani 2007 în ierarhia acestei discipline. În clasamentul pe cluburi, CSM Focşani 2007 sa clasat pe locul 8 din 51, iar în cel pe categorii, Andreea Argin-teanu se situează pe locul 4 la cadete, Bogdan Alpreotesei pe locul 5 la cadeţi, George Panciu pe locul 10 la cadeţi, iar Fănică Apărece pe locul 10 la seniori.

Aşadar, în domeniul artelor marţiale, performanţele clubului nostru îi au în primplan pe Bogdan Alpreotesei (campion mondial la kumite individual cadeţi, 65 kg, locul II kumite echipe cadeţi, locul II kumite echipe mixt la Campionatul Mondial de karate SKDUN, la Milano, campion european la kumite echipe mixt, locul III la kumite individual şi

locul III la kumite echipe masculin, la Campionatul European, Chiajna) şi An-dreea Arginteanu (campioană mondială la kumite echipe mixt, locul III la kumite echipe cadete şi locul III la kumite individual cadete, la Campionatul Mondial de karate SKDUN, la Milano). Acestora li se alătură colegul lor, George Dochioiu

(locul III la kumite echipe cadeţi la Campionatul European, la Chiajna).

JudoDouă medalii de aur şi două de bronz

la Campionatul Naţional de Kata.Sportivii de la CSM Focşani 2007 au

reuşit o performanţă de excepţie la Campionatul Naţional de Kata pe echipe, ale cărui întreceri au avut loc la Poaia Barşov. Avândul ca antrenor pe Stănică Grosu, sportivii cu cele mai bune performanţe

anul acesta sunt Alexandru Munteanu (campion naţional la Campionatul Naţional de juniori U 20), Daniela Zghe-ra (locul III la Campionatele Balcanice de cadeţi), Dănuţ Stănescu şi Răzvan Lazăr (campioni naţionali la echipe la Campionatul Naţional de kata, seniori), Maria Paraschiv (locul III la Campiona

tul Naţional de juniori U 20), Mircea To-mescu şi Claudiu Neagu (campioni naţionali la echipe, la Campionatul Naţional de kata, juniori).

aTleTiSmClasamentele anului 2012 nu se opresc,

însă, numai la judo. Atletismul este şi el foarte frumos reprezentat, prin Ana Ro-berta Anghel (locul II la pentatlon, locul II la 60 metri garduri, locul III la înălţime, locul III la 110 metri garduri, la Campionatul Naţional al juniorilor 2 şi locul II la înălţime la Campionatul Naţional de tineret), Valentina Tănase (locul VI la pentatlon, la Campionatul Naţional al juniorilor 2) şi Rafaela Ciobanu (copil 1 – locul V la greutate la Campionatul Naţional al juniorilor 1), antrenate de Ştefan Munteanu.

şaHJuniorii de 12 ani ai CSM Focşani

2007, campioni naţionali, juniorii de 14 ani, vicecampioni naţionali.

La Campionatul Naţional pentru Echipe Mixte Juniori, formaţia de 12 ani a câştigat titlul naţional şi medaliile de aur, iar formaţia de 14 ani sa clasat a doua şi primit medaliile de argint. Competiţia a avut loc în staţiunea CălimăneştiCăciulata în perioada 811 noiembrie şi a fost organizată de ACS Elisabeta Polihroniade Bucureşti.

| SPo

rT |


Astfel, Şahul face cunoscute echipele: junioare (Elena Adelaida Toma şi Bian-ca Gabriela Banciu – locul I în Divizia A şi promovarea în Superliga naţională), echipa mixtă de 12 ani (Dragoş Cosmin Ion, Aurelian Gabriel Cristea, Teodo-

ra Avădăni şi Alexandra Ioana Banciu – locul I la şah clasic la Campionatul naţional pe echipe mixte), echipa mixtă de 14 ani (Cătălin Lucian Pătraşcu, Cos-min Vasiliu, Andra Viviana Mihăilă şi Ana Maria Banciu – locul II la şah clasic, la Campionatul naţional pe echipe mixte), echipa feminină de 18 ani (Elena Adelaida Toma, Bianca Gabriela Ban-ciu, Andreea Simona Toma şi Daniela Bîrzan – locul III la şah clasic şi locul III la şah rapid, la Campionatul Naţional de şah pentru echipe copii şi juniori), şahiştii clubului fiind antrenaţi de Mihai Strîmbu.

Handbal, diViZia a.La handbal, Iulian Neaţă, Daniel

Rusu şi Robert Popa sunt componenţi ai echipei CSM Focşani 2007 care evoluează în Campionatul Naţional de seniori, Divizia A, antrenaţi deViorel Ciobotaru.• CSM Focşani 2007 – Dinamo II Bu-

cureşti 29-21 (15-10)La conferinţa de presă de după meci,

profesorul Viorel Ciubotaru sa declarat mulţumit de rezultat, nu însă şi de joc.

"Am întâlnit o echipă sub valoarea noas-tră. Au fost multe momente în care nu am mişcat cum trebuie. Îmi doresc să câşti-găm toate jocurile până la finalul turului".• Universitatea Târgovişte – CSM Foc-

şani 2007 24-30 (11-17)La Târgovişte, nu sa pus nici un mo

ment problema învingătoarei, diferenţa de valoare fiind relevantă pentru ceea ce puteau pretinde cele două combatante.• CSM Focşani 2007 – Politehnica Iaşi

28-21 (12-12)

CSM Focşani a câştigat, în Sala Polivalentă, în mod spectaculos o partidă începută foarte greu! Focşănenii au făcut, mai cu seamă în repriza a doua, un joc dens, în creştere evidentă de calitate faţă de etapele anterioare.

• ACS Handbal Teleorman Alexandria – CSM Focşani 2007 20-15 (12-9)Focşănenii sau oprit după trei victo

rii consecutive pierzând, la Alexandria, partida cu Handbal Teleorman.

baScHeTBaschetul îi are pe Andrei Neguroiu

(component al Lotului Naţional, locul II

cu echipa României la Jocurile Olimpice ale Tineretului), căruia i se adaugă trei componenţi ai formaţiei CSM 2007 LPS Focşani care evoluează în Liga a IIa, seniori: Alin Olaru (component al lotului naţional), Darius Chircă şi Lucian Ţi-bîrnă, antrenaţi de Mircea Petrişor.

Volei, diViZia a2.Voleiul nu este nici el mai prejos, Mă-

dălina Mocanu, Alexandra Ciucă şi Adina Sava Samoilă evoluând în Divizia A2, senioare, antrenate de Marian Rădulescu.• CSM Focşani 2007 – CSU Galaţi 3-0

(25-19, 25-21, 25-20)A fost ziua primei victorii în campio

nat pentru fetele Focşaniului! CSM 2007 a câştigat limpede, fără echivoc, partida cu CSU Galaţi, o adversară de tradiţie, care a avut şi rezultate mai bune la Focşani.• Concordia Chiajna – CSM Focşani

2007 1-3 (23-25, 25-20, 20-25, 23-25)Voleibalistele Focşaniului au obţinut a

doua victorie consecutivă! A fost o partidă tranşată în finalurile de set jucate mai bine de oaspete, care au dovedit că au depăşit tracul cu care abordaseră primele partide din campionat.• CSM Focşani 2007 – Trotuşul Oneşti

0-3 (15-25, 22-25, 23-25)Oneştencele au condus de la început

până la sfârşit, singura dată când focşănencele au fost în avantaj fiind primul punct al primului set.• CSM Focşani 2007 – Rapid Bucu-

reşti 0-3 (12-25, 15-25, 15-25)CSM Focşani 2007 a pierduto pe Adi

na Samoilă Sava, care optat să se retragă din activitatea sportivă pentru a se pregăti pentru naşterea unui copil. De aceea, antrenorii Marian Rădulescu şi Romina Coman au operat modificări în jocul echipei, determinare de plecarea Adinei.

Iar meciul cu Rapidul nu putea decât să fie cel mai dur test pentru a verifica în ce măsură se comportă o formula de joc sau alta. ■

Petrică Butuc,Ofiţer de presă CSM Focşani 2007

| a

dm

iniS

Tra

ţie

Pu

bli

cĂ

|


HoTĂrâri adoPTaTe de conSiliul local al municiPiului Focşani În şedinţa de ÎndaTĂ

din 21 noiembrie 2012• A fost modificat art. 1 din HCL nr.

124/2012 privind aprobarea încredinţă-rii în folosinţă gratuită pe o perioadă de 5 ani a spaţiului din incinta Punctului Termic nr. 43 din str. Panduri (aparţinând domeniului public al municipiului Focşani) către Societatea Naţională de Cruce Roşie – Filiala Vrancea, în vede-rea amenajării unui adăpost de noapte;

• Sa aprobat cofinanţarea de către Mu

nicipiul Focşani, în calitate de partener al proiectului „Adăpost de Noapte

– Bahne”, ce va fi derulat de către Societatea Naţională de Cruce Roşie din România – filiala Vrancea, în condiţiile obţinerii finanţării din bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale; de asemenea, a fost aprobată asigurarea de către Municipiul Focşani a cheltuielilor de funcţionare ulteri-

oare şi de păstrare a destinaţiei soci-ale a obiectivului, pentru o perioadă de 10 ani de la terminarea lucrărilor;

• A fost modificată HCL nr. 156/335/30.10.2012 privind aproba-rea depunerii proiectului „Crearea şi dotarea Centrului Naţional de Infor-mare şi Promovare Turistică a mu-nicipiului Focşani” şi a cofinanţării cheltuielilor legate de proiect.

HoTĂrâri adoPTaTe de conSiliul local al municiPiului Focşani În şedinţa ordinarĂ

din 29 noiembrie 2012• Au fost alocate sumele: 3.840 lei pen-

tru susţinerea proiectului „Moş Cră-ciun European” – ediţia a VI-a, iniţiat şi organizat de Consiliul Local al Tinerilor Focşani; 14,90 mii lei pen-tru organizarea de către Colegiul Naţional Unirea Focşani, în perioada 13-14 decembrie 2012, a Simpozionului Interjudeţean „Presa şcolară – înco-tro?”, dedicat împlinirii a 100 de ani de la prima apariţie a publicaţiei şcolare „Revista noastră”; 1.300 lei pentru premierea unor sportivi de la Clu-bul Sportiv Municipal Focşani 2007, care au obţinut medalii la Campi-onatul Mondial de Karate SKDUN şi la Campionatul Naţional de Şah, desfăşurate în luna octombrie 2012; 9.300 lei pentru premierea primilor 15 sportivi ai anului;

• Sau aprobat documentaţia tehnică şi indicatorii tehnicoeconomici pentru obiectivul de investiţii „Contorizare scări de bloc din municipiul Focşani, judeţul Vrancea: blocul nr. 3, scara 1 şi blocul nr. 5, scara 2 din str. Mare

a Unirii, blocul nr. 4, scara 4 din Str. Pictor N. Grigorescu, blocurile nr. 2, 4 din str. Războieni”;

• A fost împuternicit Primarul municipiului Focşani să încheie contracte de vânzarecumpărare pentru locuinţele din fondul locativ de stat situate în blocul L2, Bdul Bucureşti nr. 27, Focşani, în baza prevederilor Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată şi modificaă, a Decretului lege 61/1990 şi a Legii nr. 85/1992;

• Domnul consilier Dorian Alecsandrescu şi domnişoara consilier Manuela Axente au fost desemnaţi reprezentanţi ai Consiliului local al municipiului Focşani care să colaboreze cu Consiliul local al tinerilor din Focşani;

• Domnul consilier Dan Buzoi a fost desemnat reprezentant al Consiliului local al municipiului Focşani în Consiliul de administraţie al Ateneului Popular „Mr. Gh. Pastia”;

• Sa modificat art. 3 din HCL nr. 159/338/2012 privind aprobarea pre-

ţului local de facturare a energiei termice furnizată populaţiei prin sistemul centralizat, în municipiul Focşani, rezultând modificarea preţu-lui la gigacalorie pe lunile noiembrie şi decembrie de la 243 lei la 190 lei;

• Domnul consilier Bogdan Emilian Matişan a fost ales preşedinte de şedinţă pentru Consiliul local al municipiului Focşani pe o perioadă de trei luni, începând cu luna decembrie 2012.

| inFo

rm

aţii u

Tile |


1 Cabinet Primar – DECEBAL BACINSCHI 209

2 Cabinet Viceprimar – GABRIEL IONEL NECULA 107

3 Cabinet Viceprimar – TUDOREL DANIEL TROFIN 109

4 Cabinet Secretar 210

5 Centrul de Comunicare – Cadastru şi agricultură 411

6 Centrul de Comunicare – Impozite şi taxe 412

7 Centrul de Comunicare – Informaţii generale 417

8 Centrul de Comunicare – Juridic 418

9 Centrul de Comunicare – Registratură 416

10 Centrul de Comunicare – Urbanism 419

11 Compartiment Audit 303

12 Compartiment Contracte, Achiziţii 203

13 Compartiment Proiecte 111

14 Compartiment Rromi 404

15 Compartiment autorizare agenţi economici 302

16 Compartiment transport public local 302

17 Compartiment monitorizare servicii comunitare 215

18 Compartiment Securitatea muncii 215

19 Consiliul Local – Aparat Tehnic 217

20 Direcţia Resurse Umane şi Coordonare Unităţi Subordonate 103

21 Direcţia Resurse Umane şi Coordonare Unităţi Subordonate – Director 105

22 Direcţia Administraţie Publică Locală – Director 106

23 Direcţia Economică, Birou Contabilitate 207

24 Direcţia Economică – Director 206

25 Direcţia Economică, Serviciul Buget – Șef serviciu 205

26 Serviciul Fond Locativ, Asociaţii de proprietari (Cam. 2) – Șef serviciu 302

27 Serviciul Administraţie Publică Locală – Șef serviciu 102

28 Serviciul Administrativ – Șef serviciu 115

29 Serviciul Comunicare 201

30 Serviciul Comunicare 104

31 Serviciul Comunicare – Șef serviciu 202

32 Serviciul Comunitar de Cadastru şi Agricultură (Cam. 04) 304

33 Serviciul Comunitar de Cadastru şi Agricultură (Cam. 05) – Șef serviciu 305

34 Serviciul Impozite şi taxe – Șef serviciu 333

35 Serviciul Impozite şi taxe (Cam. 09) 309



38 Serviciul Investiţii – Șef serviciu 204

39 Serviciul Juridic, Contencios, Domeniul Public şi Privat – Șef serviciu 112

40 Serviciul Urbanism (Cam. 07) – Șef serviciu 307

41 Serviciul Urbanism (Cam. 08) 308

numerele de TeleFon (inTerioare) din PrimĂria municiPiului Focşani

0237

.236

.000

cenTrul de comunicare al PrimĂriei municiPiului Focşani

Program de lucru cu PubliculLuni 8.30 – 16.30Marţi 8.30 – 16.30Miercuri 8.30 – 18.30Joi 8.30 – 16.30Vineri 8.30 – 16.30

Personalul care asigură relaţia cu publicul trebuie să adopte o atitudine pozitivă, să fie calm, politicos şi respectuos, să folosească un limbaj adecvat şi civilizat, să păstreze confidenţialitatea informaţiilor obţinute de la cetăţean şi să formuleze răspunsuri legale, complete şi corecte, pe înţelesul fiecărui cetăţean.

cei ce lucreaZĂ Zilnic În cenTrul de comunicare SunT:

Daniela Grozavu – Informare Publică şi Fond LocativElena Vişan – Registratură

Lucia Caloian – Urbanism şi InvestiţiiLigia Bulboacă – Juridic

Violeta Asanache – Taxe şi ImpoziteEduard Bernovici / Valentin Agafiţei

– Cadastru şi Agricultură

TeleFoane uTile

TeleFonul ceTĂţeanului: 0237.233.333

Centrala telefonică: 0237.236.000Fax: 0237.216.700

inTerioare:417 – Informare Publică, Fond Locativ

416 – Registratură419 – Urbanism, Investiţii

418 – Juridic412 – Taxe şi impozite

411 – Cadastru şi agriculturăwww.focsani.info

[email protected]

decembrie 2012 - focșanifocşanii n r. 108 | 2| focşanii | decembrie 2012...

Documents