Anulu VI. — Nr. 69. Pesta, joi in 26 augustu, 7 sept. 1871. Ese de dóue ori jgkseptemana : Joi-a si Do-niiiiec'a ; éra cádii |^a pretinde imybrtaiiti'a materieloru, va eSi de trei séu de patru ori

in septemana.

Pretiulu de prenumeratiune. p.ntru Auriri. :

pe anu intregu . . „ diumetate de anu „ patrariu . . .<.

8 fl. 4 fl. 2 fl.

p.ntru Romani'* li itrainatat. :

pe anu irtregu . . „ diumetate de anu

12 fl. y. a. 6 fl. V. a.

Prenumeratiuni se facu la toti dd. corespun-dinti ai nostri, si de-adreptulu la Redactiuns tStationsgasse Nr. 1, unde sunt a se adresa si corespondintiele, ce privescu Redactiuuea, admínistratiunea séu speditur'a; câtu vor fi nefrancate, nu se vor primi, éra cele anonime

nu se vor publica.

-•HXXH-" Pentru anuncie si alte comunicatiuni de in­teresa privatu — se respunde câte 7. cr. dd linia; repetirile se facu cu pretiu scadiutu. Pretiulu timbrului câte 80 cr. pentru uns data

se antecipa.

Pesta, in 6 sept. n. 1871.

A patit'o Austria, Berman'a de ea! Neputintiósa preste totu, in intru nepa-ciuita de multele partide, inspaimentata de catra Orientu din partea colossului inuscalescu, Bismarck isbuti a o dobendi de instrumentu pentru realisarea politi­cei sale, d'a anectá cu timpulu pro vinciele austriace la Germania mare. Astadi orasiulu Saüsburg este loculu unde .«e aduna câteva persóne pentru a decide a supr'a milióneioru ! Astadi, in 6 sept., Be sanctiunédia prin o trăsura de pena de catra imperatulu Austriei si de catra ce­lu temetoriu de Ddieu si ucîgatoriu de ómeni alu Germaniei, cele ce» ciniculu Bismarck si Beust au stätoritu sep-teman'a trecuta la Gastein. Vorb'a e de asecurarea pàcii in Europa, de pacea eterna a popóraloru, a pune capetu in-fricosiateloru măceluri, ale caroru triste consecintie au nefericiţii popóra intregi. „Pacea eterna 0 este, si a fostu idealulu popóraloru, la ea au aspiraţii ele si pen­tru ea >s'au versatu siróie de sange si s'au nimicitu imperia, dar tóte aspira-tiunile loru au remasu numai aspiratiuni, realitatea a fostu pupuria insielatiune amara.

Nemţii „iubescu pacea", dar fana-tisati de triumfulu ce-lu reportară a a supr'a fran-cesiloru, se deşteptară si-si aducu a minte dragii de ei de imperiulu celu mare nemtiescu alu lui Carolu V., restitairea acestuia li este idealulu su­fletului loru. Jubitori de pace cum sunt ei, monstrulu loru diplomatu incheia as­tadi cu Austria la Salisburg Aliantia ofensiva si defensiva séu — cum se dice in Jiznb'a diplomatica — o liga de pace. Daca ar sei si ar poté crede lumea cà înaltele persóne cari astadi se aduna la-Salisburg vor incheiá unu pactu de pace duratória, si cà Bismarck, urdi-toriulu convenirei monarch.'loru din Aus­tria si Germania, nu ar avé scopulu numai d'a folosi Austria de midilocu pen­

tru scopurile si' convenirea acel orii jftminate persóne.) Dar ori si cine oricât» Cà acésta liga -XI desi din pasfeä Austriei dorita si cu sin* ceritátejmcjíá!a,U» "-ŞF nu este decat^fju-,. mai o|^.ii>a §|e . pace ptypisofsia pana' candu acatea Jtennaiiá^'sútfa'c.ompletá ét reorganisa pó^e^Ti)^i®,rttf|tfe;i Prussia, fite pandu este ea, n'a'TOÎÉïu' nici o data sinA cera Austriei, dovéda trecutulu istoricu si dovéda resbelulu din 18&6

Apoi pentru ca pactulu de pace sè, fia valibilu pentru tóta Austro-Ungariy, diu Andrássy, carele de multu 1 doritu' a se face frate cu Bismarck, chiamatu fiindu de MSa imperatulu si regele no­stru, inca va partecipá lä'Importantele pertractări de pace. A si trebuitu sè fia chiamatu ácestu Achille ungurescu* càci desperaşi; densulu pentru scăderea in-lluintiei «aie la MSaV"\ T

mea ar salutai mil'a lui Ddieu spre a jafui poporulu. Tribunalulu martialu din Versalia a

Cea mai mare fericire ce^óte^a•• junge unu muritoriu pre lumea*acést a, este si nu póté fi alt'a sub s | | e decâtu a péc­siedé încrederea comuna, încrederea unei natiuui intrege. Acésta fericire a ajuns'o francesulu Thiers in betranetiele sale, de-numindu-se in 30 aug. de presiedinte alu republicei francese. Elu, desi pan'a-cuma monarchistu pronunciatu,este acu­ma càpulu republicei, primulu cetatiénu alu Franciéi. Prin acesta denumirea a 'sa, Republic'a si in generalu relatiunele in Francia mereu se vor consolida si fran­cia _̂ şe va sculá din - adenc'a grópa in care o arunca nemilosulu nércvthi trt-umfatoriu. Partid'a republicana deci ar fi reesitu invingatória in contra monar-chistiloru, măcar cà dechiararea Adunarii natiunali de constituanta paralisédia multu acelu triuriifu republicanu, càci odată constituitória, multe lucruri nea­şteptate se potu intjmplá in acea Adu­nare cu atâte nuantie de partide, apoi monarchistu inca n'au abdisu pentru totu de un'a de a redicá, cu ocasiunea binevenita, pe tronu unu d^-spotu din

pronunciatu déjà sententi'a a supr'a se­riei prime a Comunistiloru. Sentinti'a nu e asia grea cum se aştepta lumea, din cei judecaţi numai duoi conducători prin cipali, Ferré si Lullier, s'au judecatu la •morte, si este sperantia cà si acestora se va alina pedéps'a, fiindu cà din tóte păr­ţile se ivescu petitiuni pentru agratiarea oru. Dreptulu de agratiare in Francia

astadi nu-lu posiede numai Thiers, pre­siedintele republicei, ci si o comissiune, si de la acést'a depinde mai multu in îm-pregiurarile de astadi agratiarea celoru duoi nefericiţi organisatori ai insurec-tiunei, —

P

Tóte indaru ! Turcia n'o se póta in fine suprime totalminte insurectiunea din Albania, măcar cà de vre-o diece di­le totu se vestesce lumei cumca Albanesii sunt totalu batuti. Insurgenţii marturi-sescu insişi cà septeman'a trecuta sufe-rira cădere, dar de opusu totu se vor mai opune si nu se vor preda neconditiunatu^ precum pretinde regimulu otomanu, ca­rele nu mai pote de bucuria cà ar fi invinsu pre Albanesi desi numai dupa o bătaia de câteva luni, dupa multa ver-sare de sange — unu semnu evidente despre corpulu putredu alu statului tur-cescu.

Ministrulu de cui te din Bavaria a facutu mare sensatiuue cu respunsulu ce­lu dede archiepiscopului si; celora lalti eppi de la München. Acestu respunsu formédia unu documentu de statu BÍ se referesce la pastoral'a edata de archiep-pulu amintitu in caus'a decisiunelorn de la Conciliu de Roma. Ministrulu bava-resu spune verde in ochii preotimei ca­tolice cà identicitatea de amicíasi inte-resu intre statu si biserica va incetá in momentulu candu acést'a va vatemá au­torităţile statului, si fiindu cà prin pu­blicarea si invetiarea dogmei de infalibi-

litate in adeveru se vatema autorităţile civile" si dreptulu statului , regimulu este constrinsu, a dechiara resbelu for maiu contra bisericii. — Va se di­ca, ministeriulu din Bavaria, desi nu este pré liberalu, pasiesce irancu si fora crutiare facia cu dnii prelaţi, nu ca celu ungurescu carele pretinde a fi celu mai liberalu si constifcutiunalu sub sóre. Guvernulu ungurescu, par' cà l'a vrajitu preotimea catolica infalabilista, elu tace si nu se opuse pan'acuma de felu episco-piloru cari publicandu dogma de in-falibilitate, au si ordinatu a invetiá aceea in tóte seminariale si scólele rom. cato­lice. Dar in fine pote cà va fi perdutu densulu indelungu răbdarea sa si — precum audimu — dilele acestea intre­gu ministeriulu tienù unu consiliu si a otaritu cà ce ar fi de facutu contra epis-copiloru cari au insolenti'a d'a publica si invetiá spurcat'a dogma, prin ce se face statului unu atentatu frivolu. Ori cum sè fia, pre noi romanii nu multu ne dore capu­lu de dogm'a noua si speràmu cà biserica gr. catolica nu va invetiá credintiosii sei o absurditate ca ce o decretară cardina­lii, episcopii et quoslibet prelaţi. Ungurii dee-si in capete cu popii loru si daca potu, reäpinga atentatulu tintitu contra statului.

Resultatulu alegeriloru din Cislai-tania de luni — nu, e,j>ré favoritoriu pen­tru „fidelii constitutiunei." In Austria su-perióra se alegu mai totu federalisti, numai Stiria si Austria inferióra alege ablegati „fideli constitutiunei." Cea mai mare agitaţiune insa se face in Moravi» si resultatulu alegeriloru d'aci va decide daca va triumfa politic'a Jui Hohenwart séu vor domni si de aci nainte nemţii centralisti, cari pentru a aretá lumei drep­tulu loru de supremaţia, se provoca la timpuri de nainte de sute de ani, candu adeca numai némtiulu erá factorulu po-liticu in Austria in ori ce privintia.

Press'a magiara opositiunala facia

F O I S I Ó R A . Doi feti cotofeti

séu

I) o i e o p i i c u p e r u I u d e a u r it.

Povésta poporala romana, publicata de

Dr. At. M. M a r l e n e s c n. si dedicata

Amicului S i m e o n u M a n g i nea . (Incheiare.)

IV. EapTientiuni eu referintia Iu mii urile

vechie. F I L O L O G I A .

Deducerea filologica a cuventului cotofeti, in unele parti logofeţi, e grea. Fetu se deduce din latinulu foetus, la franci fétus, la italiani si spanioli feto, si însemna fetulu din pântece, la romani insémna si pruncii, fiiu crescutu.

Koto la grecii de adi insémna indresnescu, cutezu, si pote cà cotofetu inaémua copilu cu-tezatoriu, pentru cà Dioscurii, cari sunt identici cu cotofetii, s'au numitu intre eroi. — Colo este sî la spanioli si insémna legătura de unele lucruri, locuri etc. si déca originea e de aci, inca are intielesu, cà fetii sunt legaţi unulu de altulu.

Logos Ia greci are o mulţime de intielese ; logofetu mai bine s'ar esplicá fetu cu lance (pentru cà dioscurii porta lance). Logo in limb'a-romana se mai afla -s i in cuventuln logocelu = stiglitz, o pasere pistritia. Séu póté cà logo insémna si „de auru."-

La greci a fostu o dina, a nume Leda muierea regelui Tindareu din Sparta. Erá pré-frumósa, si pentru acést'a Zeus (Jupiter = Joe) s'a prefacutu intr'o lebeda, si s'a dusu !a Leda in scalda. In urmarea amórei Leda a nas-cutu dóue óua ; din unulu s'a nascutu Pollux si Helena, din altulu Castor. Unu mitu dice cà totu atunci a nascutu alu doile ou de la barba-tulu seu Tindareu, si din acest'a a ésitu Cas­tor si Klitemnestra. —

Mitulu acest'a se crede a fi venitu din Fenicia si Egipetu la greci apoi si la romani, — mai departe se crede cà Leda e identica cu Leto de la egiptieni si Latona la greci si ro­mani. —

Zeus cu Leto a nascutu pe Apollo (sórele) si, Artemis = Diana (lun'a). Zeus = cerculu ceriului ; Leto — intunerecu ascunsu. Juno muierea lui Zeus a fostu forte maniósa pe Leto pentru aventur'a lui Zeus, si a rogatu pe Gaia (pamentulu) ca sè n u i dee locu de nascere, si a persecutatu pe Leto.

Mai departe unu mitu dice, cà Leda a nascutu de la Joe unu ou, si din acest'a au e-situ Castor si Pollux, numiti la olaita „Dioscu­rii* pruncii lui Zeus, dupa Herodotu pruncii ceriului, pentru cà Zeus insémna ceriulu, totu aerulu de susu. Lebed'a a fostu închinata Le­déi si oulu e simbolulu productiunii.

(Mythologio aller Nationen de Dr. W. Vollmer Die Gütterwelt der alten Völker de Dr. Th Mündt.)

Acesti dioscuri iu Theba s'au numitu Amphion si Zethus, pruncii Antiopei flun'a,

din'a lunei), fét'a regelui Nycteus (nóptea), nă­scuţi cu Zeus. — (Renhai'dt Suchier in Ovidiu Metam. VI. 111.) Homeru (in Odisea XI. 260) pe Antiope o numesce fét'a riului Asopu, carea s'a odihnitu in braciele lui Zeus si a nascutu pe doi fraţi dioscuri; (in Iliadu III. 237.)pe Castor ilu numesce imblandiatoriu de cai, pe Pollux vitédiu in lupt'a cu pumnulu (pugi-latoriu.)

Dioscurii mai adese ori se aréta pe cai albi, cu câte o stea pe capu, si închipuirea acé­st'a sc pare cea mai vechia ; pentru acést'a dio­scurii s'au închipuitu de eroi, cutezători, gava-leri, si de essemplulu unei tarii, desteritati pre­cum de simbolulu iubirii fratiesci si a nede-spartini unui'a de altulu.

In lupt'a romaniloru la Iacuiu Regillu dioso.irii s'au aretatu pe cai albi, au venitu in ajutoriulu dictatorului A. Posthumus si au in­vinsu. Pentru acést'a li s'a facutu templu lan­ga a Vestei, li s'a tienntu serbatóre in totu anulu la 15 iuliu in Roma si imperiulu romanu ca eroiloru neinvinsi in bătaia.

(Die Religion der Römer de Hirtung II. p. 272.)

Cultulu loru mai antaiu l'a introdusu regele Tindareu din Sparta, aci in templulu loru a arsu unu focu eternu, si s'a pastratu pa-ladiulu tierei. (Ovidiu Fast. IL 599. Härtung 1.61.)

Cai albi au insemnatu mediloculu de pre-misicare, si cai albi s'au atribuitu si sórelui, lunei, aurorei, lucéferiloru, si deosebi dioscu-riloru.

Zeus pe amendoi i-a redicatu la coriu, si i a pusu intre stele, pentru acést'a diosurii

s'au veneratu casi dieii luminii de ceriu, genii aperatori ai navigatiunii, diei din Grecia, deose­bi din Atina si Sparta.

In resboiulu argonauteloru pentru lan'a de auru fiindu in periclu s'au rogatu de ceriu (Zeus) si delocu s'au aretatu stele pe capulu loru, si mai adese ori se depingu ca doi prunci mici goli, cu peru lungu plinu de radie si lumina, cu căciula ca diumetate de ou, si d'asupr'a câte o stea, cu cai séu fora cai. Kallimachu pe dio­scuri ii numesce „stele lacedemonice." Lacede-monii au fostu mai mari veneratori ai loru, si i-au cugetatu cu peru, corne de auru.

(Brockhaus Lexicon. - Die Symbolik der Mythologie" de J. B. Friedrich Schweiger p. 315.)

i V s t r o n o m i a . Mai in vechime s'a crediutu cà dioscurii

sunt despărţiţi si ei sunt lucéferulu de dema-nétia si séra. Pithagora (540—5 ant. Chr.) a disu mai antaiu, cà lucéferulu de demanétia ai de séra e totu acea stea, — si asia e, pentru cà planet'a Venus face pe amendoi luceferi. —

Dioscurii sunt dara alte stele, — si a nu­me stelele Castor si Pollux, stele de a dóu'a mărime, sunt dóue stele din constelatiunea ge­menii, si stau de la steu'a polara de nordu, in diumetatea nordica a Zodiaoului, intre gradu-rile 90—120. Pe mapa de ceriu sunt făcute fi­gurile a duoru doi prunci, si fie-carele are pe capu câte o stea, numite Castoru si Pollux. — Castoru e spre constelatiunea taurului, Pollux spre a racului.

In urmare dioscurii sunt in adeveru dóue stole de pre ceriu. (Mädler „Populare Astro­nomie.")

cu aceste alegeri se legăna in dulcea J cursulu anului incetatu, s'au tiparitu, anun-sperant ia d'a-si reaíisá p r o g r a m ú m sen, ! cîatu si pusu de mai multe lune in vendiare adeca d'a şterge art. de lfcge'XII. din 1867 prin care se statorescu afacerile comu­ne intre Austria si Ungaria, si d'a se naltiá ea apoi la carm'a statului. De­spre combinatiunile matadoriloru oposi-tiunali in acésta privintia vomu vorbi cu alta ocasiune. —

Apropos! Tocmai candu erá sè incheiàmu acesta revista, ni vine „i?o-manvlu" care ni aduee scirea cà serba­rea de la Putna in memori'a erolui ro­manu Stefanu celu Mare ce se arangià in 15/27 aug. a fostu unu spinu in ochii unguriloru, si daca li se potea, densii impedecau erangiarea acestei nalte ser-batori, dar Magyarorszagulu celu mare alu lui Arpad su mai cuprinde astadi in sine Bucovina, precum pretindu juriştii magiari a-si fi estinsu odata suprema-ti'a loru si a supr'a acestei tieri romane, si fiindu cà Galitia careia — dupa ive-tiatii magiari — Bucovina s'a anectatu la 1777 sub Maria Teresia, se socotia ca parte feudala a Magyarorszagului, consecinti'a logica deci este cà si Buco­vina a fostu a loru o data ; nici nu vreu densii se abdica de recuperarea aceloru tieri feudale candu li se va dá ocasiu­nea. — Dar ve rogàmu, fratiloru ungu­ri, incetati a trai in ilusiucea d'a vi mai estinde o data supremati'a a supr'a Cuma-niei, Serbiei, Bosniei, Galitiei, Lodome-riei ect. precum nici nu poteti dovedi cà in adeveru ati fi domnitu o data a supr'a loru, càci provocarea vóstra cum­ca cutare rege ar fi denumitu voivodi in tierile amintite, sunt numai visuri de unu fostu Magyarország de la Carpati pana la Adria, d? la Moldávia pana din colo de Austria si de la Cracovia pa­na diosu la Turcia, sunt numai lan-faronade magiaresci. —

Societatea academica din Bu­curesci.

Soiindu câtu de multu se intermedia publiculu nostru de din cóoi de tóte câte se re-ferescu la Societatea acad. romana, dintre actele si dotele ce ni se comunicară din Bucuresci in acésta pr vintia, coniunicàmu a<l unulu ca de introduc» re st indieptariu pentru altele ce vor urmá; este

"Reportulu secret ar iului generalu, presentatu

S o c i e t a t e ! a o a c l e m l o e in siedinti'a din 12/24 augustu 1871.

Domnii mei ! Din lucrările proiectate a se essecuta in

operele complete ale lui Tacitu, traduse de re posatulu si demnulu colegu alu nostru Gabri-elu Munteanu. Avemu de a multiami onoratului nestra colegu G. Baritia pentru promt'a si bu-n'a essecutiune a acestei tipăriri. Analile de pre anulu 1870 inca au esitu din tipariu si s'au anunciatu de mai multu. Delegatiunea crede, cà Analiloru socieUitei ar fi sè se dee una mai mare estensiune atâtu in numerulu essem-plarieloru, câtu si alu materiei, asia in câtu — afora de procesele verbali ale sesiunei si alte acte oficiali ale societatei, — sè coprinda si tractate despre subiecte literarie, istorice si scientifice, cari intra in domeniulu, ce im-brpcia activitatea societatei : cu modulu aces­t'a Analile nóstre ar poté deveni interesante pentru unu nui mare numaru de Romani si deschide societatei in publiculu romanescu, una cale de acţiune si influintji, la cari, in vederea marilor u interese natiunali legate de natur'a lucrfy riloru sale, societatea este in dreptu, ba chiar si detória sè tinda din tóte poterile si prin tóte medilócele, de cari dispune. — Din Dictiona-riu si Gloaariu societatea eugetase, cà in cur­sulu acestui anu se vor tipări unu numeru de 40 de cóle, si alocase in bugetu sumele rece­rute pentru acést'a ; insa dia lipse si greutăţi tipografice abiá s'au tiparitu si S Î O S U una fa-sióra de 5 cóle din Dictionariu ; alte dóue de aceasi mărime, un'a din Dictionariu si alt'a din Glosariu, sunt sub tipariu si vor esi in cu­rendu, asia cà chiar in acesta sessiune se vor poté imparti intre membrii societăţii.

Spre a respandf mai multu acestu opu de interese natiunale, delegatiunea a crediutu cà inediloculu celu mai nimeritu ar fi abona­mentele făcute prin anumiţi colectanti ; insa a asceptatu sè céra si luminele societatei pentru cea m ù nimerita apleaare a acestei mesure. Tipografi'a, cu care delegatinnea a contractatu tipărirea Diotionariului si Glosariului, s'a mu­niţii cu tóte necesariele pentru una câtu de prompta tipărire a acestoru opere, si am avé cuvinte bine fundate de a spera cà in cursulu anului următoriu cea mai mare parte atâtu din Dictionariu câtu sl din Glosariu, ar poté esi la lumina, déca s'ar adopta mesur'a ca tipări­rea ab incépa din dóue locuri, déca membrii cari s'au insarcinatu cu" parti de luoraro, ar grăbi a le dá gata ; déca chiar in acesta sessiu­ne membrii presenti prin dóue séu trei sie-dintie de desbateri in acestu sensu, s'ar pune in mai de aprópe intielegere cu comisiunea de redactiune, asiá in câtu lucràrile fiecăruia se fia făcute, pre câtu se póte, mai in armonia cu p'.anulu, ce si a facutu comisiunea ; déca in fine cei absenţi s'ar invita a présenta câtu mai curendu comisiunei de redactiune câteva

cóle màcar de lucrarea, ce Ii incumbe, peitru ca, dupa observările făcute de comUiune a su­pr'a acestoru cóle, sè pota si densii lucrá câtu mai in armonia cu planulu comisiunei. — De la D. Molnár din Moscua delegatiunea n'a pri­mitu neci unu respunsu despfe diction ari ulu romanu, ce s'ar fi afiandu intr*|in'a din biblio-ticele de acolo, si de pre caré societatea ar fi doritu sè aiba una copia. — Pentru cea mai buna traduotfriaj}.« comentarieloru lui C. J. Ce-sare de B«Qai Gcumo, pentru cari societatea a publicatu è^ncursû ifeu,premiu de 150 44: inca din 1869, au incursu patru manuscripte; éra a supr'a sintacticei romane, pentru care de ase­menea s'au publicatu inca din 1869 concursu cu premiu de 400 44:» DU s'a primitu neci unu elaboratu ; si prin urmare, in vederea maréi importantie a obiectului, societatea este chia-mata a delibera a supc'a nóueloru^nesure, ce ar fi de luatu, spre a capetá unu risultatu in acésta lucrare asiá de insemoata^pfnţru limb'a patiunale.

In respectulu membriloru, delegatiunea cu profunda dorere are sè anuncie perderea unuia din membrii sei, care a lasatu unu de-siertu anevóia de implinitu in sinulu nu numai acestei societate, ci si alu natiunei intrege, a demnului si înfocatului patriotu A. Hurmuzachi. Delegatiunea nu se indoiesce cà a fostu sin-cerulu interprete alu societatei, esprimendu, in numele acesteia, familiei reposatului, sentie-mente de profunda intristare si dorere de ini­ma. Dnulu V. Alessandri, a declaratu cà im­pregiurarile nu-i mai permitu a face parte din acésta societate. Dnulu M. G. Fontaninu, pro-pusu in sessiunea trecuta ca membru actuale alu societatei, a anunciatu, cà starea sanetatei nu i permite a accepta onórea ce i s'a facutu. Pré santia sa Parintele Melehisedecu a facutu cunoscutu, cà anulu acest'a, ocupalu de afaoeri urgenţi ale eparchiei, nu póte luá parte la ses­siune, si prin urmare neci pronuncia discur­sulu seu de reoeptiune. Dnulu P. Poenariu, a insciintiatu cà a preparatu cuventulu seu de receptiune, ca sè-lu pronuncie in acesta sessi­une ; insa din caus'a starei sanetatei a cautatu se plece la bài. De la ceialalti membri din nou alessUnu s'a primitu neci una sciintia, dé a sunt seu nu paraţi a-si pronuncia in acesta ses­siune cuvintele de receptiune. — Prin Dnulu Steintrup, secreţariulu societütei regale de sei intie din Coper lingă, delegatiunea a prim tu

pentru bibliotec'a nóstra inca câteva volumeni din tipariturele societatei regale De asemenea noratulu nostru coromembru, V. A. Urechia, a donatu "i estu timpu mai multe volumeni.

Dintre membrii vechi actuali, Raveren-ti'a sa parintele T. Cipariu, cum si Dnulu I. Caragiani, au anunciatu và, starea sanetatei nu li permite a luá parte la sessiunea acestui anu j

éra de la ceialalti membri nu s'a primitu neci unu respunsu la adresele formali de convocare ce li s'au tramiBU. Din cele espuse résulta, cà numerulu de membri actuairai societatei s'a redusu la 17, si la societate remane ca, de va aflá cà este lipse si dispune de medilocu, sè marésca acestu numeru in intielçsulu art. VIII . din statute.

Starea finantiaria a societatei se va poté vedé mai lamuritu, in amenuntele sale, din situ-atiunea presentata de domnulu Casariu, si ală­turata pre langa acéstarelatiune. In lineamente generali potemu spune cà , impregiurarile nepermitiendu a dispune de una însemnata parte din sumele alocate in budgetulu anu­lui incetatu, delegatiunea a crediutu cà e in folosulu societatei a converti bonurile de tesiu-ru in obligatiuui domeniali si a suscrie, in nu­mele societatei, Ia imprumutulu deschisu pen­tru acést'a, sum'a de lei noi trei sute de mii votata pre &nulu 1871 de adunarea natiunale a României libere, s'a primitu mandatulu de incassare.

De asemenea s'a primitu din partea esse-cutoriului testamentariu alu fericitului Ewn-geliu Zappa versamentulu pre anulu 1871, in suma de lei 11,750. Din vendiarea lucrariloru publicate de societate s'au prinsu abiá modest'a suma de lei 672. — La finitulu anului 1869 — 70 fondulu societatei erá de lei 192,285, b. 65, distribuiţi asiá, cà lei 173,908, b. 18 reprezen­tau fondulu Zappa, erá lei 18,377, b. 47, foii-dulu Cuza. Ca venituri, in budgetulu anului 1870 — 71, se prevedea in totu sum'a de lei 73,299, b. 08, distribuiţi, precum urmédia.

1. Procentele fondului Zappa . . . . lei 17,399 b. 81 .

2. Versamentulu VI. a Iui Zappa pre 1870 — 11,750 „ 00

8. Intrarea din vendiarea tipariteloru . . — 1,175 . 00

4. Procentele fondului Cuza . . . . — 1,837, „ 74

5. Subventiunea de la guverniu . . . . — 20.000, » 00

9. Restulu diusubvent. an. 1869 —70 . . — 21,115, „ 53

Din lei 53.196, b. 75 prevediuti, ia acelaşi budgetu, la spese, nu s'au aplecatu de câtu lei 21,432, b. 20 specificaţi, precum urmèdia : D i n ale lui Zappa lei

10,839, b. 17 Din ale lui Cuza —•

3,159, „ 44 Din subventiune —

17,333, „ 69 Escedentele venituriloru preste spesele

budgetului anului 1869—70 ar fi dara de 41.836, b. 88 ; insa prin manipulatiunile de schimbări de bonuri, elu a ajunsu in realitate

P I S I O JSL~ J. S. Schweiger a tiparitu la »n 1836

„Die Mythologie auf dem Standpunkte der Naturwissenschaft" si traléza deosebi despre dioscuri din punctulu de vedere fisicu. Din opulu acest'a voiu face esceptiunle de lipsa, pentru ca i-è potemu pricepe însemnătatea po-véstei nóstre „Doi feti eotoffti !"

Schwaiger dice dupa Strabone: „Acei verhi imbracau părerile loru fisice

despre atari lucruri in enigm», si observariloru, principieloru scient fice alăturau râ e unu mitu. Pentru acést'a poftii vechi personificau poterile naturale, si in forma de mitu spuneau câte o re­gula de sciinti'a naturala.

In mitulu cu dioscurii nu e o fabula mi-raculósa, ci e o espresiune scientifica a unui adeveru de sciintia.

Despre dioscuri, din puntulu de vedere fisicu, se afla dóue mite. Erá mu ta sfida cà óre care mtu e adeveratu ? (Vomu vedé la ca-petu, cà povést'a nóstra are multu sè décida.)

a) Dupa Lucianu si alţii, unu dioscuru, eu móitea sa trebuia serescumpereviéti'a celuia laltu.

b) Dupa Homeru, Pindar si altii, amen-doi diosurii de o data vinu in viétia, de o data moru si re'nvia.

Câtu pentru fisica, sciintia naturala, di­oscurii représenta electricitatea din natura !

Heraclitu dice: Lupt'a poteriloru siesi opuse conditiunédia crearea unui trupu nou. Frecările acestoru poteri in Egipetu s'au nu­mitu foculu barbato-femeiéscu (mannweib'i-ches Feuer). Dioscurii sunt simbolulu aces­toru poteri, si pentru acést'a in Atina, acei cari

se case^oriau si doriau prunci, aduceau sacri­fice pentru dioscuri. — Seneca in invetiatur'a egipténa aduce nainte de barbato-femeita-tea tuturoru elemintodoru, si a nume de a focu­lui despre care e vorb'a in mitulu dioscuriloru.

Pentru acést'a Varro vedea o contradi-cere, cà principiulu barbato-femeie*cu sè se pó-

' ta représenta prin doi fraţi, carii de o dütamoru, I de o data invia? Eraimenides dice cà la ince-' putu a fostu unu dioscuru barbatescu, si altnlu femeieacu, - si a nume celu de drépt'a barba­tescu, celu de stang'a femeiesou. Varro latinulu adauge cà cobirii (dioscurii din Egipetu) inca au fostu astfeliu.

Poterile acelea despre cari e vorb'a, si snnt siesi opuse, se reducu la electricitate.

In diutnetatea de globu alu nordului e electricitate positiva in susu spre ceriu, pentru acést'a se numesce si cerésca, — cea negativa e pamentésca ! Din acésta causa s'a disu in vech me,, cà unu dioscuru, Pollux,are electri­citate cerésca, si Costor, pe carele Joe numai mai tardiu, la rogarea lui Pollux, l'a redicatu la ceriu, are electricitate pamentésca.

Electricitatea positiva are radie lungi, colorate, — cea negativa are lumina rotunda, mai slaba ; asia in vechime precum si adi cea positiva se mai numesce barbatésca, cea nega­tiva — femeiésoa.

Mitele acelea, cà mórtea unui dioscuru con­ditiunédia viéti'a celuialaltn, séu dioscurii de o data traiéscu, de o data moru, se esplica dupa fisica sl in modulu urmatoriu, luandu de espe-rimentu magnetulu si electricitatea. —

Déca se face esperimentu cu aculu de

maghetu, se afla doi poli, si unulu fora de al­tulu nu se póte inch pui. Amendoi poü se aré ta totu in acélu momentu, si déca pere unulu,

j se n imice8oe totdeodată si celalaltu, contrar e-• tatile magnetismului sunt totdeun'a legate de ! unu trupu. — j La ele tricitate, unu feliu atunci se pro­

duce, candu cealaltă j e re ; dar precum con­­ditiunédia polulu de nordu pe relu de sudu, j asia se conditiunédia o electricitate un'a pe i alt'a, cea positiva pe cea negativa, ca f>l deoda­tă invietórie, si un'a fora de alt'a nu póte essiatá. — Contrarietatile electricităţii sunt legate de dóue trupuri, — fie-care cu electricitate con­traria, p. e. ceriulu si pamentulu etc.

Si acuma e întrebarea, cà óre electrici­tatea se póte cuprinde, représenta — dupa mi­tulu véchiu — sub chipulu a duoru individi nedespartibili, — pentru cà fisice in sonsulu strinsu o electricitate pere$ candu cealaltă se nasce, — si se respunde cà s'a primitu, cà doi individi nedespartibili potu représenta electri-citatile, pentru cà unulu singuru pentru sine nici decum póte trai, ci conditiunédia totu in acelu momentu pe celalaltu, deci in sensulu largu, de o data traiescu, de o data moru. Xe-nophanes a disu cà dioscurii sunt „nuorii lu­minători,» cari se punu pe verfurile luntriloru de mare. Corabiarii vechi, de câte ori li se aretá schintea de focu a supr'a luntrei, credeau in ajutoriulu dioscuriloru, carii li-au tramisu semne de scăpare de tempestate.

Duplicitatea, asiá in electricitate, precum in dioscuri, se tiene de natur'a focului scapă-ratotiu, ce sô aréta in viscolu, — pentru ce acestu fecu se numesce gemenu, a auwnduroru

electricităţi unitéin schinteie, si cu misicare de susu in diosu.

Icónele dioscuriloru. Din mai multe icône, voiu comunica ce­

va despre trei. O icóna (fig. 4 la Schweignr) in cabine­

tulu de anticitati a Iui Bore in Paris, copiata la an. 1772 de Montfaucon, aréta o cununa. In mediloou sunt dioscurii. Sè constatamu puse-tiunea loru dupa cum stau in carte, facia cu ce­titor ulu.

Celu de stang'a are in capu ehitusiu de radie, (electricitate positiva), celu de drépt'a are vedere de lumina rotunda (elect. negativa), amendoi se proptescu pe lance. Calu de stang'a sta pe piciorulu stangu si se intórce in drépt'a, — celalaltu e pe piciorulu dreptu, si se intórce in stang'a.

Figur'n de stang'a e simbolulu magnetis­mului de nordu, cealalt i a celui de sudu (la pamentu magnetismulu e intorsu.) Intórcerea cu piciorulu are însemnătatea fisica, càci déca unu fulgeru seu o schintea electrica vine de susu in diosu, atunci in giurulu lui se aréta fenomene magnetice, casi candu polulu de sudu, se intórce in drépt'a (de la resaritu spre apusu), celu de nordu in stang'a (de la apusu prin sudu la resaritu), si deórece polurile sunt nedes-partibile, misicarea se face totdeodată. Celu oe ee intórce in stang'a e simbolulu magnetismu­lui de nordu, celu ce in drépt'a, a celui de sudu.

O icóna (fig. 7.) aréta o tabula votiva; de drépt'a si in stang'a câte unu dioscuru, éra in mediloou trei nimfe de apa.

Dioscurii tienu de frêu câte unu oalu,

la lei 46,240, b. 39 asiá in câtu fondulu so di­étáiéi este de lei 238,526, b. 04 distribuiţi pre­cum urmédia : Fondu Zappa l e i

196,836, b, 48 Fondu Cuza —

17,459, „ 90 Subvent, crescută in parte prin procente . —

24,220, „ 66 La aceştia adaugendu-se si lei 994, b. 89

suma crescută prin procentele fondului oferitu de consiliulu judecianu de Teleormanu, pentru suatienereala studie a unui june macedonianu,

. starea finantiaria a societatei présenta, in totu, sum'a de lei 239,520, b. 93.

Si fiindu cà delegatiunea a suscrissu la imprumutulu domeniale, pre numele societatei sum'a nominale de lei 300,000, pentru cari caută sè respunda sum'a reale de lei 225.000, ar mai remané disponibile una suma de lei 14,520, b. 93, care se se înscria in budgetulu anului urmatoriu. —

Spesele faoute din subventiune se "urca, cum se vede, pre anulu incetatu la cifr'a de 17,333, b. 34. In anulu urmatoriu acestea nu vor poté fi mai mici ; si fiindu cà subventiunea pentru 1872 s'a redusau la 'ei 10,000 cari a-dausi la cei de mai susu 24,229, b. 66, insu-média 34,229, b . 66, urmédia cà pentru secţiu­nile istorice si scientifice societatea nu dispu­ne de câtu de un'a sum'a rotunda cam de lei 16.000, si prin urmare societatea este chiamata a delibera maturu a supr'a mesureloru ce ar fi de l«at,u pentru desvoltarea secti unei istorice, abfá formata, cum sl pentru unu inceputu alu sectiunei scientifice. —

Secretariu generalu : I. C. MASSIMU.

De langa Muresiu, in aug. 1871.

(Desconsiderarea decisiuniloru cosisto-riali, sinodeloru epurchiali si congresuaW) Gonstatandu-se in diecenn din urma, c à culti­varea si luminarea poporului, ia liui'a pri­ma depinde de la preoţi si invetiatori, ca unicii intiëleginti, cari stau in nemidilocita atingere ou poporulu, ba cari tocmai sunt chiamati a cultiva si lumina poporulu, — la nóu'a consti­tuire a institutiuniloru nóstre bisericesci s'a re­cunoscuta oà îmbunătăţirea sórtei acestoru faptori cardinali in cultivarea poporului este principal'a conditiune a prosperarei poporului nostru in cultura, carea este isvorulu virtuti-loru, a libertăţii si a fericirei atâtu a sengura-ticiloru individi si familii, câtu si a popóraloru si tieriloru intrege.

Devenindu ierarchi'a nóstra autonoma, si apucandu-se ea cu tóta neriositatea de organi­sarea sa interna, in lips'a altoru medilóce, in-data si enuncià in congretulu nestru natiunalu bUericescu reducerea parochieloru, ça celu

mai recomendabilu si mai practicabilu espe dientu alu imbunatatirei sórtei preotiloru no­stri, incredintiandu-se îmbunătăţirea sortii in­vetiatoriloru nostri sengurateceloru comitete parochiali, protopresbiterali, ér' mai vertosu respecţi veloru consistória.

Cum si incâtu 'si implinescu acestea de-torintiele loru, — despre acést'a vomu vorbi alta data. Pentru asta data ne vomu margini numai ca sè atragemu atenţiunea nu numai a p. t. publicu cetitoriu, ci si a jurisdicîiuniloru concerninte la procedur'a cea abnorma din tractulu Temisiorei. Tóta lumea scie cà trictele din Banatu sunt cele mai binecuventate ; deci acestea ar si trebui intru tóte sè mérga cu esem-plulu bunu inainte. Dara ce se face ? Aici afli comune din cele mai de frunte si impoporate reservandu —in contielegere cu diu protopopu (óre! Bed.) — parochii veduvite de mai mulţi ani pe sém'a cutarui mire, carele se afla stu-diandu, pre candu in alte comune, sessiele pa­rochieloru vacante, in locu de a produce ceva ;

folosu pe sém'a bisericei si scobi locale, si a fondului diecesanu, se fidosescu de unii si alţii, firesce fora de damia respectivului proto-presviteru. Ore de ce nu se reducu parochiela acestea ?

Sessiunile parochieloru vacante de ce nu se înpartu in patru parti egali, astfelu ca o parte sè remana preotului pentru îmbunătăţirea subsistintiei sale, un'a bisericei, a trei-a fondu­lui scolariu localu, ér a patr'a se incurga la fondulu diecesanu? Prin acést'a a'ar imbu­natati si sortea preotului, ér biserica si scól'a inca castigandu ceva, n'ar mai trebui a face atâte eiectari de bani a supr'a sermanului popo­ru, — si in fine fondulu diecesanu inca s'ar inmalti. De ce se tragă totu beneficiulu numai dóue persane ? / . . . .

Dar in privinti'a acést'a, pare-ni-se s'au si facutu oresi cari dispusetiuni. Re sultatulu ilu asceptàmu !

Acést'a a fostu o specia din procedur'a dlui protopopu alu tractului Temisiorei. Acum trecemu la a dou'a, care propriaminte ne în­demna a prinde condeiulu in interesulu cau -sei comune.

Am amintitu mai susu — si tóta lumea intieleginta saie — càoongresulu nostru natiu­nalu bisericeacu a decretatu reducerea paro­chieloru, dechiarandu cà numai in acele co­mune potu fi duoi preoţi, unde numerulu sufle-teloru gr. or. romani trece peste 1500, st sl acolo numai atunci, daca comun'a se va ingrigi pentru dotatiunea correspondietória a preotului ' alu doilea. Sinódele eparchiali asemenea au indrumatu concern ntele consistória a efeptuî succesivminte acésta otarire. Si noi scimu positivu, cà in consistoriulu plenariu ultimu din Aradu, venindu pe tapetu caus'a parochie- j loru vacante din Jezvku si Jadani, inca s'a j

decisu ca in ambele comune sè se reducă pa-roohiele ; dar fiindu cà in ambele comune, cele dóue parochii vacante présente se provedu de câte unu capelanu, asia dara s'a decisu mai departe, ca in casu, daca, alegerea de parochu in una séu alta comuna, nu ar reesi unulu seu altulu din capelani, atunci nou-alesulu preotu ocupa parochi'a intréga cea acum din dóue redusa, — totuşi este indetoratu a cede capela­nului de mai nainte 10 jugere de pamentu, adeca o tertialitate a unei sessie parochiale, si totu atât'a din birulu si stol'a unei parochie.

Ce a facutu insa diu potopopu M. Dre-ghiciu ?

Densulu tramite pre unuln din cei mai slabi asessori ai scaunului seu protopopescu in susnumitele comune, ca sè intrebe poporulu, daca acel'a vre unulu séu duoi preoţi, buna óra cum facù santi'a sa la Chiseteu, — fora de a capacitá poporulu si a-lu informa despre prin­cipiuîu si folosulu reducerii parochieloru — Sè intielege de sine, cà poporulu celu de-datn cu mai mulţi preoţi, numai decâtu se de­chiara pe langa datin'a vechia. — Acum diu protopopu M. Dreghiciu in locu se pertracteze caus'a acésta in scaunulu protopopescu, unde de secursu se respingea pretensiunea cea nepreougetata a respectiveloru comune bi­sericesci, ca contraria intentiuniloru saluta-rie a institutiuniloru nóstre bisericesci, — santi'a sa insasi se pune si formuléza deschi­derea concursului, si — dupa cum potemu ceti intre inseratele acestui pré stima tu diurnalu éta in ce" intielesu : «Prin acést'a se deschide Concursulu prescrisu pe paroohfele dóue vacan­te din Jadani, pana in 30 sept. a. c. v. — Emolumintele acestoru parochii reduse sunt : 60 jugere de pamentu etc. . . . In casu daca Capelanulu localu n'ar reesi alesu de parochu, densulu va remané si mai departe capelanu in parochia reposatului preotu Andreiu Barbo-siu, pe langa folosirea a 10 jugere de pamentu, 12 chible de grâu si un'a tertialitate din biru."

Marturisimu càunu ce mai confusu si abnormu n'am mai cetitu, — si rogàmu pre diu protopopu a ni tâlmaci, ce va se dica „pa rochii reduse ? Avemu norocire a cunósce a-cea comuna de aprópe 30 de ani ; nu scimu in­sa se fia esistatu caudu-va in Jadani mai multe parochii decâtu -— dóue. Cum dara, si din ce s'au redusu aceste dóue. parochii vacante, can­du afora. de aceste dóue nici cà au essistatu can-du-va ia Jadani mai muZte parochii ?

Si apoi ce va fi atunci, candu la ambele parochii se vor alege alti individi de par ochi, cărora nu li trebuescu capelanu, si candu nici chiar comun'a nu va mai voi sè sustiena pre capelanulu de pan'acuma?

Cine dar va fi deobligatu a dá capelanu­lui, celui cu totulu superflu, cele 10 jugere de pamentu, o tertialitate din biru, si pe langa a-

ceea el 12 chible de grâu ? Dá-i-le-va comite* tulu parochialu, dá-i-le va unulu seu ambii nou aleşii preoţi, séu dá-i-de-va insusi diu protopopu M. Dreghiciu?

Vedi părinte protopópe! ce confusiuni faci santi'a Ta, candu nu Ti cunosci sfer'a ac­tivităţii DTale, si candu nu lucri in consunau-tia cu dispusetiunile institutiuniloru nóstre mai inalte bisericesci !

Pe langa o asemene procedura contraria intentiuniloru institutiuniloru nóstre beserice­sci nu e nici o mirare, cà tóte pasiurile salutarie ale venerabilului Consistoriu pretotindenia dau de perdeei si opusetiune. Sic nontur ad astra.

Credemu insa cà acésta necorecta, nele­gala procedere a Dlui prtppu ce impedeca re­ducerea si)organisarea parochieloru, ce cu toţii o dorimu, o va fi observatu si ven. Consistoriu, si in interasulu scopului salutariu ce si la pre-fiptu va scí se cascige valórea cuvenita decisi­uniloru sale, candu acelea se ignoréza de sub­alternii sei, spre detrimentulu bunului co­munu. Estote fratres sobrii, et vigilate — in Consistoriu ! —

Duoi assesori consistoriali.

Aradu, in áug. 1871. {Rectificare.) In nrulu 63 alu pretiuitului

nostru diurnalu „Albina" intre „Varietăţi" a aparutu o notificare de la unu domnu core-spundinte din Orsiova despre intemplarea ne­plăcuta, ce subsorisulu o avuse la ocasiunea, candu acompaniatu de o societate respectabile, voiamu a réalisa o dorintia de multu nutrita de a trece pe câteva óre la Turnu-Severinu, celu mai de aprópe orasiu in România libera.

Facu acésta rectificare, ca onorabilulu publicu sè se convingă de o parte, cà respec­tivulu domnu corespundinte numele meu celu adeveratu pe buna cale nu l'a sciutu, éra de alta parte, ca tóta intemplarea sè fia mai bine cunoscuta.

Eu cu mai mulţi óspeti din băile Meha-dîei, provediuti cu Certificatulu recerutu de la Comandantele Cordonului din Orsiova, am, ajunsu pana h graniti'a României, respective staţiunea „Verciorova*.

Aci cu ocasiunea solvirei taosei de vama avuramu impedeoare cu banii, càci respectivulu domnu oficiantu vamale nu primi neci de câtu bancurnote, ci pretinse bani de metalu ; sol-vindu eu tacs'a cu dieceri de argintu, tréb'a s'a gatatu.

Unu altu domnu oficiantu civile ceren-du-mi Certificatele, i le présentai, dar acuma dedui de alta impedecare, càci densulu dise, cà toti ceialalti consoci ai mei potu trece in România, numai eu — ca preotu — nu !

Uimitu de acésta ne-esplicabila ai esceptiu-nala oprire— cu atâtu mat vertosu, càci in anulu 1865 insocitu de mai mulţi fraţi preoţi, pe la

nimfele au in mana câte una taieru, • ele de laturi stau cu faei'a, cea din mediloL-u cu do-sulu. De des'iptu unu dieu de riu, aretandu cu degetulu in diosu. S.mlptur'a acést'a se afla in museulu Borgia in Velletri.

Aci e vorb'a despre miaicari in apa, ce se intorcu sieşi opuse, a supr'a căreia din dóue parti influintiéza foculu geraenien alu electri­cităţii si din diosu in susu, o potere ce jace in fundulu apei, — magnetismulu; — si a nume icó-n'a se esplica : sub influinti'a unei poteri her-culice (magnet ce), ce efeptuéza de diosu in susu, aè se combineze dioscurii (electricitatile) cu nimfele de apa (fluiditate).

O icóna (fig. 17) aréta in mediloou pe Joe dupa modelulu celu mai vechiu, in stang'a tiene unu vulturu, simbolulu poterii sale. De o parte si de alt'a sunt dioscuri, ca copii mici, in pusetiune ca la fig. 4. — Tat'a cu pruncii.

V.

Esplicatiuni cu refer lut ia la povésta.

Imperatulu din povésta e insusi Zeus (Jupiter),.imperatés'a e Juno nevést'a lui Zeus = Joe. — Amores'a lui Zeus, mam'a logofeti-loru, e Leda; logofeţii sunt dioscurii, adeca Castor BÍ Pollux. Povést'a se reduce la mitulu vechiu, candu Juno a persacutatu pe Leto, identica cu Leda. Imperatés'a persecuta pe amores'a imperatului. Dar chiar sè fia dife-rintia intre Leto si Leda, in alte esplicari am doveditUjCà povestele schimba une ori persónele, ce nu e minune dupa mii de ani, mai alesu candu unele mite nici in vechime erau positive.

Trei fete vinu in combinare cu icón'a a 7-ea, unde sunt trei nimfe, dine de apa. — In

povésta mai vinu innainte sl trei muieri, — dóue la riu sj éla matiele, un'a duce pe cotofeti in curtea imperatului. O féta promitepane, alt'a pandia, si a trei-a copii, — nutrementu imbra-camentu si prunci, apoi ideia fericita. Ideia

poporului romanu mai de tóta diu'a. — Panca ar aduce in combinare pe Ceres (din'a nutre-mentului de pe campu), pandi'a pe Minerva, din'a măiestriei, soiintiei etc.

Canep'a si fuiorulu pentru f arb'a loru in faoi'a aerului, ceriului, sunt in legătura cu diei-tati. (Virg Aen. V. 72.) Acestea sunt simbolulu «erguintiei feteloru si nevesteloru. (Intielept. Solomonu XXI. 13).

Bradii sunt simbolulu poterii nimeritórie si re'ntórnatórie de creatiune, pentru cà si iérn'a sunt verdi, si dau semnu cà poterea pămân­tului nu a peritu, — si bradii au fostu sacri mamei dieiloru (Cybele = Rhea = Maja = Magna mater. Ovidin Met. X. 103.)

Gunoiu, Baligariu. Poetulu Pamphos are o esebiamadune catra Zeus : „Celu mai ronu-mitu Zeus, invelitu in gunoiulu de oi, cai ai vite. Gón gele = insectele, cari traiescu in gunoiu, aunt simbolulu morţii ai a renascerii, gunoiulu are potere de productiune, focu de viétia. (Thiloatratu Heroic: cap 2. p. 98. J. B. Friedreich Symbolbuch der Mythologie p. 622.) In acestu modu cotofetii sunt pusi in gunoiu, ca de aci sè pota reinviá in alta forma, si curendu, pentru cà dupa credinti'a scarabei-loru gunoiulu produce fiintie in 28 de dile. (Dr. Mündt p . 34).

Canii, catieii sunt simbolulu priveghiarii, — din acésta causa, larii = dieii de casa aveau cani langa sine, — dar aci in povésta se

F nimeresce dupa Homeru (Iiiada IX. 773, si Odisea XIX. 81. etc.) cà catieii sunt espresiu-nea indiosirii, —contemnarii, batjocurei, precum se póte dovedi acést'a si din biblia (Hiobu XXX. 1. Intiel. lui Solomonu XXVI. 2.) ; mai departe sunt simbolulu morţii, iadului, duhului reu, (I. B Friedreich p. 498). Catieii sunt pusi in patu ai ca aè suga pentru batjocur'a mamei cotofetiloru.

Melulu, insémna blandétia , nevinovă­ţia, e simbolulu jertvei aduse cu morte. La creştini melulu e simbolulu si a lui J. Cristu. — Lan'adeauru ameilorn ni aduce a minte de lan'âde auru din unu mitu forte vechiu, candu argonautele au portatu resboiu pentru lan'a de auru. In acestu mitu tóte persónele sunt personi-ficatiuni, a nume: Jason (planet'a Venus), Medea (luna),lan'a de auru (sórele), argo (luntrea, o con-stelatiune). Dioscurii inca au luatu parte la res­boiu ca ai dóue stele, adeca CaBtor ai Pollux. (R. Suchier in Ovidiu Meth. VII. 1. Vollmer p. 305). Mărgele, margaritarie, sunt simbolulu steleVoru, sirulu de mărgele simbolulu universu­lui. (Nork, Real Wörterbuch 4. B p. 34). —

Dioscurii sunt simbolulu nedespartirii unuia de altulu,—pentru acést'a pré bine si coto­fetii totu amendoi se aréta, si nu si câte unulu. — Cotofetii dupa povésta au austienutu mi­tulu, de sub b) cà de o data traiescu, de o data moru. Acést'a póte «ta si dupa sciinti'a poterii magnetismului, si dupa a electricităţii ; pentru ce adi se vede, cà mitulu de sub a) cà unu dio-8curu eu mórtea sè rescumpere viéti'a a ce-luialaltu, s'a aplicata reu pe natura, din, pu ne­tele de vedere fisice ; si reu incâtu la inceputu s'a crediutu si aceea, cà dioscurii sunt identici cu

luceferii, la cari se póte aplica, cà morindu ce­lu de sera, invia celu de demanétia. —

Dupa cum am aretatu in povestele de la Haltrich si Fundescu, cotofetii sunt o fêta si unu fetioru, dupa a celoralalti doi fetiori . . . . Ce minune ! tóte minuitatile, divergintiele ve­chie, se reflectéza adi si in povésta. Lucrulu de certa in vechime 'si are umbr'a sa si adi la po­porulu nostru clasicu si maretiu. —

Inca in vechime erá ideia de foculu elec­tricităţii, ca barbatescu si femeiescu, in urmare de unu diosouru fét'a, si unulu fetioru, pentru cà electricitatea Ppositiva si negativa s'a are­tatu in dóue forme, un'a cu radie, alt'a cu lu­mina. Totu la acestu principiu ae reduce al acea impregiurare din povést'a de la Fundescu,

cà sórele a datu fetiorului cutitu (simbolu bar­batescu) si fetei furchitia (simbolu femeiescu).

Dar icónele despre dioscuri aréta numai fetiori, si numele lui Castor si Pollux prin toti mitologii se esplica de fetiori, — deci maiori­tatea povesteloru nóstre s'au redicatu d'asupr'a opiniuniloru vechie, a sustienutu adeverulu din natura si sciintia, adeverulu primitu si de cei renumiţi vechi. Cu aceate aunt in legătura ciocanele, ca simbolulu poterii si bărbăţiei.

Nu potu lasá inca fora de observare-asemenarea, càndu dioscurii s'au rogatu la ceu riu, si au cadiutu dóue stele pe capulu loru, ou aseménarea din povést'a de V. Ruscal, candu mam'a se róga langa riu catra ceriu, si copiii ei in chipu de stele se coboru din ceriu la ea, — vinu dioscurii la riu, pentru cà Leda in apa i-a capetatu de la Zeus. —

Ca sè nu abusediu de paciinti'a cetitoriu-lui, 'mi incheiu observatiunile.

Oravitia, 24 aug. 1871.

„Turnu-Rosiu," fora cea mai mica împedecare am trecutu in România, — ilu întrebai, cà cum póte fi, cà chiar eu ca unu romanu si preotu orto-dossu se fiu opritu a pune piciorulu pe pamen-tulu confratiloru mei, si a-i cerceta pe câteva óre, — candu n'am nici unu scopu tendentiosu, si candu posiedu si licenţia de la autorita tea competinte ? 1

Ácestu domnu oficiantu mi replica, cà con­formu ordinatiunei nóue preotiloru nici din coci nici din colo de Carpati nu li este iertatu a trece otarulu, fora speciala licenţia de la Pro-sacti'a sa Mitropolitulu Romanici !

Sciindu eu, cà la Cordonu nu persóne civile, ci militare au de a vigilá, nu m'am mul­tiamitu cu categoriculu respunsu alu acestui domnu oficiantu , ci întrebai de concernintele domnu oficieru comandante ; la ce primii re­spunsulu, cà domnulu Căpitanii comandante e dusu la Mehadia, éra domnulu oficieru locu-tenente a mersu la preumblare.

In scurtu timpu vediuramu pre domnulu oficieru locutenente venindu catra noi, si eu mergendu si presentandu-me naintea domniei sale, i descoperii dorinti'a mea precumu si pedeo'a ce mi s'a pusu in cale ; la acést'a dom-ni'a sa— informatu de susu atinsulu domnu ofi­ciantu civile, — intre mâncare de alune, cu o flegma anglesa, — mi refusa trecerea, sub prete­stu, cà ar esistá atare lege, carea opresce preo tiloru trecerea in România ! !

Astfeliu eu, desi me indoiamu si me in-doicscu despre sustarea unei asemene legi, — mai alesu in România, ce se dice a fi statu li- j beru, constitutiunalu, — nu-mi remase alt'a de J facutu, decâtu a me reintórce de unde am ve­nitu, ducendu cu mine adenca dorere, cà din caus'a acestei procederi nu-mi potui réalisa dorinti'a; ba remasei firesce pagubitu si de ba­nii, ce i i luară de la mine sub titlulu de vama.

De altnimtre impartasindu eu acest'a in -templare mai multoru domni de autoritate, chiar si din România, toti s'au miratu,ba venindu treb'a sl in publicitate, am fostu provocatu de domnulu Comandante alu Cordonului austriacu, a-i aretá intemplarea in scrisu, ce am si facutu, si sum convinsu, cà domni'a sa a sl facutu pasi la loculu competinte, pentru a se constata daca in adeveru esfista amintit'a lege.

Andreiu Papp Protosincelu in Aradu.

Humai mintea, dara nu si patim'a se judece !

„Federatiunea" in nr. 84—552 respun­de intr'o varietate intitulata „Spre notitia uno-ru-a si spre scire tuturoru-a" la artielulu „Naţiu­nea romana nu ete demoralisatal" ce a apa-rutu in nr. 62 alu stimatului diuariu „Albina*. Eu ca unulu, carele am subscrisu artielulu mentionatu, prin respunsulu „Federatiunei" semtiendu-me atâtu pe mine, câtu si pe consor­ţii mei (ceialalti st. subscrietori ai articlului din cestiune,) atacaţi in onórea nóstra persona­la, me vedu constrinsu a face la respunsulu a-' mintitu urmatóriele obiectiuni — feriudu-me insa de metod'a si spurcatulu limbagiu alu con trariului meu.

Adeverurile se impartu in dóue catego­rie : un'a ce cuprinde in sine adeverurile evi­dente, alt'a ce contieno adevărurile deduse séu induse. Form'a deductiunei si a inductiunei es­te filogismulu, conclnsiunea acestuia cuprindă in sine unu adeveru, pe carele-lu demonstra premisele lui. — Deci déca se afirma unu adeve­ru neevidentu si nu se indica premisele, pe ca­ri se basédia (adeverulu), in acestu casu logi-c'a dice : Quid gratis asseritur, gratis negatur. Déca insa vre-o assertiune neevideùta si nede­monstrata tientesce la un'a séu la mai multe persóne, si déca ea voieBce a atacá onórea sub-versinteloru, atunci ea, acea nebasata asserti­une, facia de aceste din urma se numesce ca-lumnía, ér facia de cei neinteresati, oari o audu séu cetescu, — insielatiune. —

Contrariulu meu de la „Federatiune" trebue sè scia cà disele premerse nu le am fa­bricata numai eu, unu „simplu", inchipuitu si aprópe smintitu, precum vré densulu sè-si ba­ta jocu de mine, ci ele au avutu si inca au va­lórea loru, de candu omenimea a inceputu a distinge adeverulu de mintiuna, dreptatea do insielatiune. Me miru dara cum, cu ce logica numesce artielulu mentionatu din „Albina" „unu pamfletu de cea mai triviale si mai sor­dida calitate", — alu subscrisiloru respectivi si li dk epitetele „tare decadiuti si corupţi, — oi

retacite si nedemne de numele romanescu etc. fora de a demonstra cu rigurositatea cuvenita asemene atacuri de onóre ! — Eu nu presupu-nu cà contrariulu meu sè fia asiá de simplu, in câtu sè nu cunósca regul'a „omnis assertio demonstranda est", din contra sum convinsu — si dupa cetirea acestoru sire se vor convin­ge si o. dd. lectori — cà contrariulu meu ne-aflandu vr'unu respunsu corespundietoriu one­stităţii si ratiunei sanetóse, a fostu constriusu a apela la metod'a, carea stà totdeun'a spre di-spusetiunea prostiloru — la duritate si calu-mnîa. Cà contrariulu meu este intru adeveru „duru" si „calumniatoriu," dovedescu epitetele mai susu menţionate, precum si urmatoriulu pasagiu : „In cele ce urméza, diu Babesiu, in care diou cà este principalminte pe sonificata opusetiunea natiunale romana, este adoratu, divinisatu si liberatu de ori-ce peceate ale mo-ritoriloru, ér toti ceialalti romani (?) sunt „e-goisti", „maliţioşi'1 si „periculoşi." Judece de­ci on. cetitori daca aceşti creştini au baremu numai unu micu grăunte de demnitate barba-tésca. Noi dicemu cà n'au, càci daca ar avé s'ar fi feritu a intra in noroiulu si mocirla in care se svercolescu ! —

Te rogu die de la „Federatiune," óre a-cestea le afirma artielulu „Naţiunea romana nu este demotalisata !" candu d e e : „Respectu si stima facia de Babesiu !" ni poruncesce min tea, sentiulu curatu, moralitatea; „aderintia!" ni impune comparatiunea pe rsóneloru nóstre cu persón'a lui. — Si érasi cugetàmu cà nime mu va denegá atributele „egoisticu", „malítio-su", „periculosu" de la atari bărbaţi, cari din puncte de vedere personali se intrecu a aretá regimului, cà Babesiu nu este omulu poporu­lui, cà cu ce dice si scrie B. naţiunea romana nu consimte, si asiá a face ca tóta opositiunea natiunei romane, ce este personifacata princi­palminte in B. se devina ilusosria. ? Unde afli dnia ta in pasagiuiu pre mersu, cà dupa a maa si a consortlloru mei parère „toti ceialalti ro­mani adeverati (?) sunt „egoişti", „maliţioşi" „periculoşi" ? ! Si unde sunt spresiunile cari eli­bera pe Babesiu de ori ce pecate ale moriţorilo-ru?? Eu nu cunoscu pre diu Babesiu decâtu dupa caracterulu seu publicu. Se póte cà dlui posie-de vitîe si inca multe. Facia de mine insa ace­le sunt accidentale, — eu ca romanu stimu nu­mai caracterulu lui celu publicu, sum obiectivu si-Iu judecu dupa activitatea sa fóra essemplu. Nu, frate ! pasagiuiu articlului nostru afirma numai aceea ce dice si nomic'a mai multu. Ce­le ce i-le sufulci dta, acele sunt numai ale dtale si le ai sufulcatu parte pentru a insielá lectorii „Fedtratiunei", parte pentru a me ca-lumniá pe mine si pe consorţii mei. —

Contrariulu meu insa nu este indestulitu numai cu ataculu. onórei subscrisiloru din ar­tielulu mentionatn din „Albina" — ci elu dà simultanu unu testimoniu de paupertate despre intieleginti'a loru, uumindu i „simpli" — Eu nu sciu, ce considera contrariulu meu de „sim­plicitate" ; dar sciu cà — si la a minti si calum-nia se recere minte. Canda insa minte si ca-umnia astfeliu, cà de locu la audiulu séu ceti­rea mintiuniloru si calumnieloru sale se dà pre facia de mintiunosu sr-calumniatoriu, la o ase­mene mintire si calumniare de secu'rù se re­cere mare simplicitate. Nu e asiá die de la „Federatiunea" ? Te intrebu, esti dta simplu séu intielegentu ? !

Câtu pentru persón'a moa „închipuita" ti dau totu dreptulu, càci petimpulucandu scrisesei dta atributulu „inchipuitu" cugetasemu a fi mai prostu de câtu cum esti dta, — acuma insa vedu — spre mare bucuria a mea— cà intieleginti'a dtale mi-am fostu numai închi­puit'o.

Obsequium amicos, veritas ódium parit — eu acést'a din urma mi-am ales'o !

Mehadia, in 29 aug. 1871 s t n. Vilhelmu Rangea,

ascultatoriu de filosofia.

Fronteri'a militară rom. banntim, in augustu 1877.

Relativu la artielulu domnului coresptfft-dinte „Unu Almajanu" in caus'a scóleloru nó­stre poporale in stare de perire, publioatu in numerulu 61 alu acestui diariu, venimu a-i face urmatóriele reflessiuni :

Dici domnule corespundinte cà adminis-trandu-se scólele nóstre de catra autorităţi po-liticesci, prin acesta administrare nu-si ajunge­au scólele nóstre scopulu dorítu ; dar unde au

ajunsu prin ale nóstre proprii ? Dici, cà acele organe administrative propuneau feliurite me-toduri, prin cari deveniau abusurile cele mai mari in scóle. Noi nu cunóscemu alte organe, cari sè ni fia propusu metoduri străine prin scólele nóstre, decâtu numai cele ce avemu prin fostulu d. directore şcolar u, si oele de d. invetiatoriu supremu de la scól'a capitala, dar altele séu de la alţii de feliu nu.

De candu s'a constituitu senatulu scolaru, óre de ce nu se intereséza acest'a de scóle, de ce dórme ? càci celu putienu acest'a va consta din membri natiunali ?

Dici mai departe, d. corespundinte, cà o parte din invetiatori speculéza cu scól'a, — de e adeveratu, Te rogàmu a-i dá publicităţii pre acei speculanţi de scóle, ca sè ne ferimu de aceia si sè nu-i suferimu mai multu in medi­loculu nostru, càci la din contra acésta aserţiu­ne tendentiósa a DTale dovedindu-se de min­tiuna si calumnia ţintită contra invetiatoriloru, aceştia Te vor provoca se li dai satisfacere pentru onórea loru vatemata si DTa vei fi insusi spe-culantulu demasoatu. Mai multi invetiatori.

R E S P IT N S U R I. Dlui J. B. in Viena. Am cetitu „Epistól'a"

intréga, si marturisimu cà am aflatu multe épi­sode interesante in ea, dar publicarea ei ar fi atâtu in detriraentulu DTale câtu si a adressa-tului. Manuscriptulu ilu conservàmu bine pana ni vei spune adress'a sub carea sè ti-lu trami-temu in deretru.

Dlui M. B. in Curticiu. Da, mam'a res-peptivului dnu a fostu romana din Ardealu, pre­cum chiar Dsa a marturisitu naintea mai mul­tora. „Tógere, me striga mam'a" — a disu intr'altele intieleptylu barbatu.

Publicare de lieitatiune ! Nro. 1705. ex 1871 c. f.

In urm'a decisiunei senatului cartei fun­duari a comitatului Zaraudu de dtto 3 au­gustu a. c. Nro. 1705. se face publieamente cunoscutu, cumca pentru escontentarea preten-siunei esecuente, lui Izrael Kohn cu 196 fi. oapitalu si acçesoriele, cu dispusetiunea de mai susu s'a ordenatu a se vinde prin lieitatiune publica averea imobile a esecutului Trippa Nicolae a lui Joanu cuprinsa in protocolulu cartei funduarie a comunei Aciutiá Nr. 52. A. I. de la nrulu cur, 1 — 7 pretiuita in 169 fl. 50 cr. v. a.

Actulu de lieitatiune se va efeptui in 3 octobre a. c. si eventualminte in 3 novembre a. c. totdeuna inainte de amédi la 10 óre la cas'a comunale in Aciutia. —

Licitantii vor avé a depune la man'a ju­delui esecuente unu vadiu de 10% da la sum'a estimarei, diumetate din pretiulu cumpararei va fi a se solvi de locu, — éra cealaltă diume­tate peste o luna, computandu-so acestu timpu de la incheiarea actului de lieitatiune ; celelalte conditiuni se potu vedé séu Ia subscris'a auto­ritate, séu la judele de cercu din Aciuva Dan. Poppu. —

Totu odată créditerai hipotecari cari nu locuescu in apropiarea subscrisei auetoritati se proóvca a satisface, dispusetiunei §-Iui 433. ponct. f. din procedur'a civile ; precum se pro­voca toti aceia cari dorescu . a-si validitá even­tualminte dreptu de proprietate, — seu priori­tate la realităţile de sub întrebare — a-Bi subster­ne aici aptiuuile de escendere in terminu de 15 dile sub incungiurarea urmariloru legali.—

Din siedinti'a senatului cartei funduarie a comitatului Zarandu tienuta in Baia-de-Crisiu in 4 augustu 1871. 1—3

Concursu. Desehidienduse si a IV. clasa normala la

scól'a tractuala confesiunala din «Siria (Vilagu-siu), cu care ocasiune profesorulu din III. norma pasiesce in a IV. clasa, éra pentru a III. clasa normala devenita vacanta, cu acest'?, se escrie concursu pentru unu suplentu, cu unu salariu anualu de de 250 fl. v. a. 100 fl. pentru cuar­tiru si 6 orgii de lemne.

Cei ce voieacu a recurge, au a produce testimoniu despre absolvarea preparandie, tes-tim : de cualificatiune, testim. despre absolvarea celu putienu a 4 clase gimnasiale, ori 3 clase reale, si atestatu de moralitate ; recursele estu modu instruite sunt de a se tramite comitetului protopresviteralu in Siria (Világosiu) pana in 14 septemvrie a. c. st, v.

Siria (Világosiu,) 19 augustu 1871. Comitetulu protopresvi-

*1—3 teralu gr. or. alu Siriei.

Citatiune edictuala Nr. 184 ex. 1871.

Flórea Tiepeneu, născuta Pau dinPotocu, comitatulu Carasiului, carea de optu ani a pa-rasitu cu necredintia p: e barbatulu ei Joanu Tiepeneu, fora de a se sei loculu si modulu pe-trecerei ei, se provoca prin acést'a, ca in ter­minu de unu anu sî o dia sè se présente innain-tea subscrisului scaunu protopopescu ca jude-tiu matrimonialu, càci la din contra, dupa es-pirarea acestui terminu, procesulu divortialu urditu in contra-i se va decide finalminte si in absenti'a ei, amesuratu santeloru canóne ale dteptmaritóriei nóstre biserici resaritene ro­mane. —

Jamu, in 16 augustu 1871. Scaunulvi protopresbiteralu alu tractului

*1 —3 Bisericei-albe.

Concursu. Pentru ocuparea postului de invetiatoriu

Ii clas'a a II. nou-Jnfiintiata in comunitatea Racasdia, protopresbiteratulu Biserioei-albe, se escrie prin acést'a concursu.

Emolumintele anuali sunt : . a) in bani gat'a : 400 fl v. a. b) in naturale : 8 orgii de lemne, din ca­

ri este a se incaldi ai scól'a, si cuartiru liberu. Doritorii de a ocupá acestu postu vor

avé a-si instruá petitiunile loru concursuale cu — carte de botezu, testimonia despre sci-intiele pregatitórie, câştigate nainte de a intrá in preparandia, testimoniu despre absolvarea cursului pedagogicu Ia institutulu din Aradu, atestatu de cualificatiune de la ven. Consistoriu diecesanu, apoi despre servitiulu de pana acu­ma si despre portarea loru morala, — si ast­feliu stilisate catra Comitetulu parochialu, le vor substerne Pré on. D. protopresbiteru in Jamu pana la 22 septemvre a. c. st. v. —

Racasdia, 16. augustu 1871. Comitetulu parochialu

In contielegere cu : Josifib Popoviciu m. p.

*l - 3 protepresbiteru

Concursu Findu cà pe terminulu de 15 augustu nu

s'au aretatu decâtu 2 recurinti, dintre cari nici unulu n'a avutu atestatu de cualificatiune, din care causa alegerea nu s'a potutu efeptui pen--tru staţiunea invetiatorésea din opidulu Beiusiu, (comitatulu Bihoru), se deschide concursu nou cu terminulu pe 19 septemvre anulu cu-rinte c. v.

Recurintii au de a produce pe langa alte documinte prescrise prin Statutulu organicu -negresitu si atestatu de cualificatiune, si in câtu se póte testjmoniulu preparandialu se contiena si cualificatiunea pentru orasiu.

Emolumintele sunt : bani 200 fl., 6 cu­bule de grâu, 6 orgii de lemne si cuartiru li­beru cu gradina de legume.

Beiusiu, in 30 augustu 1871. In contielegere cu domnulu pro­topresbiteru si inspeot. scolariu.

Comitetulu parochialu *1 - 3 er. or.

Concursu. Pentru ocuparea postului de invetiatoriu

la clas'a a II. nou infiintiata in comunitatea Vraniutiu, protopresbiteratulu Bisericei-albe, se escrie prin acést'a concursu.

Emolumintele anuali sunt ; a) in bani gat'a : 300 fl. v. a. b) in naturale : 2 orgii de lemne si ouar

tiru liberu. — Doritorii de a ocupá acestu postu vor

avé a-si instruá petitiunile loru concursuale cu — carte de botezu, testimonia despre sciintiele pregatitórie, câştigate nainte de ä intrá in pre­parandia, testimoniu despre absolvarea cursu­lui pedagogicu la institutulu din Aradu, ates tatu de cualificatiune de la Ven. Consisioriii diecesanu, apoi despre servitiulu d e pana n cumasi despre portarea loru morala,—si astfej liu stilisate catra Comitetulu parochialu, le vo| substerne Pré on. D. protopresviteru in Jamu pana la 16 septemvre a. c. st. v. —

Vraniutiu, in 17 augustu 1871. Comitetulu parochialu,

In contielegere cu : Josifu Popoviciu, m. p.

*1 — 3 protopresbiteru.

IN TIPOGRAFI'A LUI Era. Bai'talits.