Anal al 20-leaDuminecă, ‘25 Martie (7 Aprilie) 1912

Nr, 13

PREŢUL ABONAMENTULUI:

p , nn i n .................................4 «or. 40 bani.

P , o jumSlata de an . . . 2 oor. 20 bani

America ţl aha ţări strÖM 11 cor. anual

Abonamente ea iac la „Tipografia Poporului“, Sibiia

Foaie politicăApare în fiecare Duminecă.

Telefon Nr. 146.

Adresa telegrafică: »Foaia Poporului«» Sibiiu.

INSERATE:

ea primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI,'

(Strada Măcelarilor Nr. 12.)

Un ţir petit prima-dată 14 bani, a doua-oar»

12 a treia-oară 10. bani. _

Ziua Învierii, popoară '

să ne luminăm. —

Precum s'a sculat Chri-

stos 'din morţi prin mă­

rirea Tatătăi. aşa şi noi

intru inoirea vieţii să um­

blăm. (Romani, 6. 4).

Iată-ne, fraţilor, ajunşi ca din mila

Domnului să serbăm din nou preamărita

"şi prealuminata zi a Învierii Domnului no­

stru Isus Christos. Când s’au arătat miro­

nosiţelor muieri după învierea sa, Mân­

tuitorul le-a zis: „bucuraţi-vă!“ (Mat. 28.

9). Asemenea acelor femei sfinte, inimile

noastre se umplu astăzi dc bucurie ne­

grăită, căci învierea Domnului ce a fost

altceva decât biruinţa Juminei asupra întu-

nerecului, biruinţa mântuirii asupra p<cr-

attri?, biruinţa dragostii asupra urii, bi­

ruinţa dreptăţii asupra nedreptăţii.

Căci întunecate erau sufletele oame­

nilor de^atund de clubul minciunii, lăco­

miei, zavistiei, tle duhul necunoaşterii lui

Dumnezeu şi a sfânt învăţăturilor lui. Nici

ca trebuie să vorbim de grozava prăpastie,

in care se prăbuşiseră sufletele păgânii-

. lor de pe acele vremuri, cu toate că ei se

lăudau cu învăţătura cea mare, la care a-

junseră Grecii şi Romanii cei vechi. Chiar

şi poporul ales al lui Dumnezeu, neamul

lui Israel se îndepărtase dc adevărul cu­

prins în cuvântul lui Dumnezeu şi întune-

tccu! stăpânei pretutindeni.

Vai, şi înfricoşate au fost urmările a-

eestui întunerec, care cuprinsese sufletele

•amenilor. Grozava vorbă a Celui ce alun­

gase pe păcătos din Jad Cu \ţnoarte vei jrnuri

eră cu atât mai înfricoşată, că tot un fel

ide moarte îl aşteptă şi pe suflet după(

moartea trupului, căci iadul era lăcaşul

scehiia.

Nimenea, afară de Isus Christos, n a

fost şi nu este în stare să isbăvească din

starea aceasta pierzătoare omenirea osân­

dită şi să îndestuleze -dreptatea lui Dum­

nezeu pentru păcatele neamului omenesc.

Şi iată Unul născut Fiul lui Dumnezeu, ne-

~— arând însuşi nici umbra păcatului, a hiat

asupra sa toată greutatea păcatelor, ai pă-

tenît, a murit pe Cruce şi cu moartea sa

a biruit moartea noastră. Căci Christos

a înviat din morţi, cu moartea pe moarte

călcând şi celor din mormânturi viaţă dü-

ruinda-le.Deci roăcar că oamenii mor şi acum,

dar mor îrt nădejdea învierii; întru acest

adevăr ne încredinţează Mântuitorul zi­

când: Va veni clasu t şi acunt este, când

morţii vor auzi glasul Fiului lui Dumne­

zeu, şi cari vor auzi — vor înviu (Ev. loán,

5. 25). De aceea sa ne bucurăm şi sa ne

veselim, fraţilor, căci moartea nu mai e

pentru noi întru întunerec, ci este înviere

întru lumină.Aşa va fi însă numai dacă nu uităm

legea lui Dumnezeu şi ne ferim de vrăş­

maşul mântuirii noastre, care cu vicleşug

a plecat pc Aclam şi pe Eva cătră călca­

rea poruncii lui Dumnezeu $i pentru acea­

sta strămoşii noştri au perdut fericirea ra­

iului.Acela? vrăşmaş şi aann pândeşte din­

tru întunerec şi ispitind pe oameni se si­

leşte să-i încurce în păcate şS să-i jdepârteze

dela împlinirea legii lui Dumnezeu. Dia­

volul lucrează întru aceste zile sfinte în-

demnându-i pc unH dintrânşii elitră beţie,

sfezt, bătăi şi alte fapte rele, ba pe alţii

Ü îndeamnă cătră alte deşertăciuni lumeşti,

cu care ci defahnă sfinţenia acestor zile

sfinte.Să ne sârguim deci fraţilor a petrece

aceste zile sfinte după legea creştinească,

precum ne învaţă Sf. apostol Pavel zicând:

Precum s'a sculat Christos din morţi prin

murirea Tatălui, aşa şi noi întru învierea

vieţii umblăm (Romani, 6. 4).

Bucuria noastră de astăzi să fie duhov­

nicească, sfântă, curată, dar nu plină de

kleşertăciuni lumeşti, să ne bucurăm de

Domnul, care cu învierea ea ne-a dat nouă

începer-ea vieţii veşnice.

In aceasta zi sfântă cade-se însă să

primim în sufletul nosfni şi putere nouă

de viaţă pentru faipta noastră naţională.

Căci nu este arătare mai frumoasă,

mai înălţătoare şi mai dătătoare de viaţă

si de putere în lupta pentru lumină, ca

petrecerea minunată a Mântuitomlui no-

strn pe pământ. Coborând din cer şi lyând

haina trecătoare a trupului de ţărână, nts

s'a sfiit în bunătatea sa pentru neamul'

omenesc să îndure batjocuri, chjnuri, răs­

tignire şi chiar moarte, numai să vadă pe

cei căzuţi în întunerec e$ind iară la lu­

mină, pe cei ajunşi în robie eşind iară la

libertate, pe cei mândri şi asupritori că­

zând iară la locul ce li-se cuveniâ.

De aceea şi în aceasta Sfântă zi a In*

vierii, când sufletele noastre au pentru cât­

va timp prilej de reculegere şi de îndrep­

tare înspre bunurile mai mari ale unui

neam, să ne rugăm Mân tui toni lu.i, ca să

ne dea tăria trebuincioasă, pentru ca să

învieze la viaţă nouă şi mai puternică,

dragostea de Dumnezeu, dc poruncile

lui şi de biserica noastră naţională româ­

nească, pentruca luptă dreaptă să luptăm

pentru scăparea ei de năvala vrăşmaşului,

care din întuncrec şi pe faţă vrea să iii-o

spargă, să ni-o pângărească cu duhul ne­

curat al limbii străine, cu ameţirea sufle­

telor celor încă credincioşi, pentruca cu

atât mai uşor să poată fi apoi smulşi dela

sânul ei mântuitor;dragostea de cultura românească şi

numai românească, pe care ni-o dau, pe

lângă biserica noastră naţională, şcoalele

no.'ratre confesionale, cărţile şi gazetele

noastre româneşti, societăţile şi reuniunile

noastre culturale româneşti;

mândria tte neam, care să ne facă

să ?nc*uijur.1m pc orice venetic de alt

aânge pripăşit Pe pămntul nostru româ­

nesc, sA-I despreţuim ca fiind dc neam mai

prejos de neamul nostru românesc, iar pe

ceice djintre ppi ar fi lipsiţi de mândria

aceasta 91 e’ar înjugă în slujba străinului,

să-i urmărim ai toată urgia mâniei noa­

stre, ca să nu mai fte ;simţul economic, pentruca să Jie în­

tărim în creşterea avuţiei noastre, care să

fie unealtă tot ma^ tare în lupta pentru

cultura şi libertatea deplină naţională.

Iar toate acestea s£ dovedească dra­

gostea ierbxnte şi nesfârşită cătră naţiu­

nea noa*tia românească, pentru a cărei

înălţare veşnic eâ lucră«.

Numai astfel lucrând» se va împlini

şi faţă de ac* făgăduinţa mântuirii, căci

întru înpirea vieţii umbUiat.

Pag. 2FOAIA POPORULUI Nr. 13

Din Comitate. La propunerea tui

Or. Gustav Kelp şi alţi câţiva Saşi s’a con-

Deşteptarea Rutenilor. lână a îtv-

trat groaza între „patrioţii“ cu perciuni şi

fără perciuni. Am mai spus odată, că chiar

Cum vrea Kossuth şi Apponyi legea

electorală. Cel mai barbar proiect de lege

electorală l-ău făcut partidul Iui Kossuth.

Gazeta Világ“ dîn Budapesta publică cele

cinrî puncte, din cari e alcătuit. In putic-

tui întâiu ccre, ca drept de alegător dié­

tái să aibă mimai celţe ştie ceti şi seric

ungureşte. Fiindcă după legea şcolară tă­

tărească a Iui Apponjn uuinai preste 20

de ani se poate aştepta, ca să fie maghia­

rizată cultura naţionalităţilor nemaghiare

{paşte imirgule--!). cere în punctul al

doilea, ca dcocamdată să fie alegători şi

de ceice nu ştiu ungureşte, dacă plătesc o

dare mai marc. In punctul al treilea se

cere dreptul de vot pentru toţi muncitorii

industriali (fabrici şi meserii), fie că -plă­

tesc dare, ori nu plătesc, numai să fi stat

doi ani la acelaş 'stăpân, iar 'muncitorii dela

moşii încă să aibă- drept de vot, dacă au

stat zece ani Ia acelaş stăpân. I ot secret

,v> fie mimai la oraşe şi în comunele mari.

lintle majoritatea locţiitorilor o formează

'Alttg/iia/Vi. In punctul 4 se cere votare

secretă pentru oraşele libere regeşti (cari

stau deadreptul sub minister, nu sub co­

mitat), iar in oraşele ai magistrat numai

dacă simt uncinreşti. In punctul S se cere

o altfel de potrivire a cercurilor electo­

rale. inc.it Maghiarii să fie în majoritate şi

„domnii“ , adccă nemeşimea. să poată ră­

mânea stăpâni.

Prin urmare niti n/ml dintre partidele

maghiare tui vrea <> lege electorala

dreapta, taci fiecare îşi bate joc iu modul

cel mai ticălos .mai ales de ţar»nime. De

aceea goniţi ca pe nişte lupi pe orice mişel

străin sau vândut străinului, care vrea să

va ademenească sa votaţi cu vr’un Jidan

sau Ungur sau vândut străinului i

Aşa sc cade! Am fost «lat şi noi şti­

rea, ca nenorociţii năimiţi ai dujmanului

iiosliu de moaite. ai guvernului unguresc,

Mangra şi Hrote şi-au mai câştigat im to­

varăş de înjosire naţională iu persoana lui

Vlaicu din Braşov, din nenorocire director

al şcoalei comerciale romane de-acolo. Ro-

inâini din Braşov, pe drept mâhniţi în a- 1

klâmul sufletului lor. cum de altminteri

'mâhnit este tot Românul cinstit, au pu­

blicat in „Gazeta Transilvaniei“ o decla­

raţie, • pe case am dat-o şi noi in numă­

rul trecut in care spun, că de-aici îna­

inte rup orice legătură cu Vlaicu şi prote­

stează cu tărie împotriva oricărui sprijin,

care i s'ar da din orice parte pentru a rc-

dactâ o gazetă, care stă deadreptul sub

tutela trădătorilor dc neam Mangra şi

Brote.

Iar dacă e bine sa ne ferim de Ro­

mânii vânduţi străinului, datori suntem să

î i c ferim şi de âtrăin, nu numai în cele po­

litice, dar şi în viaţa socială. De aceea să­

vârşesc o mare grcşalâ ceice se târăsc la

picioarele câtorva Jidani şi alţi străini dc

origine necunoscută şi-i invită la petre­

cere românească, făcând invitări in limbă

străină ca „A sövényfalvi román ifjúság“

(Şomfalău) in Ianuarie trecut sau câţiva

-domni dc Român, cari şi-au pus numele

lor intre aranjatorii balului pus la cale de

scaunul şcoalei de stat. aşadară al unui

■aşezământ pus în slujba otnoririi noastre,

din Şicul mare.

Mai multă mândrie de neam, căci nu i sunteţi Ţigani!

vocat adunarea comitatului Bistrifa-Násifud,

pentruca să i-se voteze tiu Khueu-Heder-

varv şi celorlalţi miniştri încredere şi dra- •

goste mare din partea Saşilor. Din par­

tea Românilor a luat cuvântul Dr. Victor

Onişor, care a cerut, ca propunerea acea­

sta să se iee dela ordinea zilii, pcntrucA

Hedervârv şi tovarăşii lui nu Sunt cu nimic

mai buni ca ceialalti răpitori ai drepturi­

lor poporului nostru. îndeosebi în privinţa

legii electorale nu ne putem aşteptă la

nimic bun dela el, când el e întovărăşit

cu Tisza.

A vorbit apoi Kelp, care l-a ridicat pe

Hedervârv până in inaltul ceriului. Propu­

nerea Saşilor s’a primit, căci pentru ea au

votat mai toţi viriliştii (mulţi Jidani în­

tre ei), apoi de sigur şi slujbaşii români,

pe cari din nenorocire poporul român încă

tot ii mai trimite în congrcgaţiuni. •

In comitatul Atbei-de-jos şi in al

Aradului s’au ţinut adunări generale, con­

vocate pentruca să-i voteze lui Khuen-He-

dervâry încredere. In adunarea comitatului

Albei a protestat dl Dr. Maniu, iu cea

dela Arad dl Dr. Ştefan C. Pop cu tărie

contra acestei propuneri, arătând, că sub

guvernul lui Hedervârv n\au încetat nele­

giuirile, îndeosebi nu s’a introdus votul

universal, egal şi secret. Propunerile (te

încredere au fost insă votate fiind Românii

in minoritate (mai putini).

Necuviinţa ministerială. I.a şcoala

gr.-cat. românii din Alba-Iulia era, din ne­

norocire, învăţător (totodată şi cantor)

unul, carc-şi zice Pap Ianos. Purtarea Iui

a fost aşii de ticăloasă', încât, după cum

spune „Unirea", Consistorul nostru din

Blaj a trebuit să-l dea afară din slujbă ca

pe un netrebnic. In locul lui a fost pus

un învăţător român. Ministrul Zichy însă,

care crede a face un bine pentru ţară ri­

dicând hurucnilc aruncate de noi preste

gard şi plaiitâiulu-le de nou iu stratul curat

al culturii noastre naţionale, l-a pus pe

cel alungat cu ruşine de nou cu puterea

în postul iiivăţătoresc, plătit din sudoarea

poporului nostru şi din fondul cultural în­

fiinţat de binefăcătorii noştri. Iar poporul

nostru din acest oraş jidovii a luat liotă-

rîroa să nu mai susţină şcoala, de care

chiar ministrul ţării îşi bate joc intr'nn

mod aşa de ordinar.

Să nădăjduim, că veneraţii noştri mai

mari din Blaj vor găsi mijlocul, ca să scape

şcoala nu numai de perire totală, ci chiar

şi de un vândut.

In lupîa contra înfiinţării episco­

piei gr.-cat. maghiare au început să ne

- ajute chiar şi Maghiarii calvini. Preoţi

calvini, vice-comitcle comitatului Şaroş, in-

sperctonil şcoalei calvine, clubul Széche­

nyi, comunitatea calvină, inspectorul diece­

zei calvine, toţi din Eperjes au adresat te­

legrame Papei dela Roma, cerând să în­

fiinţeze cât mai curând episcopia gr.-cat.

maghiară. Se'nţelege, că paşii calvinilor,

dujmanii de moarte ai bisericii catolice,

vor deschide ochii şi celor mai orbi dela

■Roma, ca sâ vadă, ca scopul înfiinţării

episcopiei gr.-cat. maghiare nu e in inte­

resul bisericei catolice, ci in al celei cal­

vine, căci maghiarizând pe Români, vor

să-i pregătească pentru calvinism.

Iată pentruce zicem, că şi calvinii ne

ajută in lupta contra înfiinţării episcopiei

gr.-cat. maghiare.

şi Rutenii, — poporul cel mai prăpădit dela

noi, căci preoţii lui sunt renegaţi iar vlaga

i-au stors-o potopul de lăcuste jidoveşti

vărisate peste el - ău început să se deş­

tepte. S’au găsit câţiva Ruteni cu durere^__k

în suflet pentru neamul acesta. Ei vreau

să-l oprească de-a cădea în prăpastia ma-'~

gliiarizării. Se’nţelege, că foile jidano-ma-

ghiare ţipă, că iată! „agitatorii“ vreau să

vândă Ungaria — Ţarului Rusiei!

Câtă prostie, dar şi câtă mişelie!

Criza.Criza s’a poiolit dcocamdată. E cuno­

scută cauza ei. Ca să pontă birui pe Ju-

sthiştii cu obstrucţia lor, Hedervârv a fă- |

cut o tovărăşie cu Kossuthiştii, cari ce- 1

reau însă, ca *jirim-nrinistnij să declare, că

împăratul nu poate să ţină pe rezervişti

mai mult îmbrăcaţi, decât timpul, pentru

care au fost chemaţi. Ca să poată seni

mai mult, trebuie să se ceară învoirea die- ]

tei. Hedervârv s’a declarat învoit cu cere­

rea Kossuthiştilor, care c însă nebunească.

Se poate întâmplă să fie ameninţată mo­

narhia noastră, iar Juslhiştii sau Kossut­

hiştii să facă tocmai atunci obstrucţie şi

sii mi voteze numărul de recruţi, ceeace ar

fi o nenorocire pentru împărăţie, iar pen­

tru feciori n’ar fi de nici un folos, căci ci

totuşi ar trebui să-şi facă serviciul militar

numai cât ar fi amânaţi, ceeace nu le folo­

seşte Ia nimic. Chiar şi obstrucţia de-acum

e spre stricăciune, căci după proiectul de

lege e vorba să se scadă la infanterie anii

dc serviciu dela 3 la 2, cum e de pildă j

şi in Germania.

împăratul nu s’a învoit cu declaraţia

lui Hedervârv, aşa că acesta şi-a dat de­

misia. Au fost chemaţi când unul, când al­

tul dintre bărbaţii conducători ai Maghia­

rilor, pană când in audienţele de Vineri şi

Sâmbătă când a fost Hedervârv de nou la

împăratul, I-a însărcinat tot pe el cu con­

ducerea guvernului. In audienţa de Vineri,

spun gazetele din Vicnn, împăratul s’a

arătat foarte supărat pe conducătorii Ma­

ghiarilor şi a ameninţat chiar, că se va

lăsa de domnie, ca să vie arhiducele. Franr

Fcrdinand, care nu va mai fi aşa dc îngă­

duitor. Când spunea vorbele acestea se ro­

şise la faţă. şi tremură. In sfârşit Sâmbătă

s’a ajuns la înţelegere, ca Khuen-Hcder-

■ vâry şi cu toţi ceialalţi miniştri să rămână

in posturile lor.

Tot Sâmbătă s’a întocmit, iar Dunii-“

necă s’a publicat scrisoarea împărătească

de mai la vale. Pentru cetitorii noştri spu­

nem, că in orice scrisoare adresată mini­

strului, împăratul ii zice „Scump“ , şi orice

scrisoare împărătească in trebi politice tre­

buie iscălită şi de ministru, care primeşte

răspunderea pentru ea, căci Domnitorul nu

c răspunzător. Iată scrisoarea:

Scumpul meu conte Khueti-

Hedervary, — -

Cu adâncă părere de rău am luat cu­

noştinţă de deosebirile de păreri ivite ctr

| privire la prerogativele (drepturile) uncie

1 regale. — deosebiri cari te-au silit pe d-ta

j şi pe colegii d-tale din guvern să vă pre-

i zintaţi demisiile.

î In totdeauna, in cursul binecuvântatei

j vieţi constituţionale a ţărei, »’am fost ca~

j lăuzit decât de grija păstrărei legislafianiî

j şi ordinei constituţionale.

N t Iii„FOAIA POPORULUI“ .Pkg„ i)

Naţiunea e în stăpânirea neturburată

a tuturor drepturilor sale constituţionale,

printre cari şi acela privitor la formarea

contingentului recruţilor şi nimic nu e mai

străin*gâudiihii meu, decât a aduce vre-o

ştirbire ori vre-o îngrădire acestui drept.

De aU~t parte, inşii, eu trebue sii ţin

cu tărie la prerogativele regale ce-mi sunt

xvasfinţite prin articolul JS al legei din

1888 prerogative in virtutea cărora eu

pot când împrejurări extraordinare ar

cere-o, să convoc şi să reţin pe rezervişti

sub drapel.Alături cu respectul ce am pentru

- drepturile constituţionale ale naţiunii, tre­

ime cu aceeaşi tărie să susţin neştirbite

propriile mele prerogative regale. Nu e cu

putinţă să-mi îndeplinesc îndoita misiune

decât cu. condiţiunea unei conlucrări ar­

monice cu naţiunea.Apelez dar plin de încredere la na­

ţiune. să-mi înlesnească exerciţiul acestei

misiuni şi să asigure astfel viaţa constitu­

ţională a ţărei, bazată pe armonia dintre

iege şi naţiune.

Viena, 30 Martie 1912.

Franz Josef m. p.

Contele Khucn-Hedervary m. p.

Din Bucovina.Adunarea cea mare naţionnlă din CernSuţl

Am dat şi noi în repeţite rânduri ştiri

despre. încercările neamului veneţie al Ru-

' tenitor de-a răpi averea bisericei naţionale

româneşti din Bucovina. Obrăsnicia lor a

crescut tot mai mult, văzând mai ales des

binările dintre Români. In sfârşit s'au de

şteptat şi ei şi Duminecii in 12 Martie st.

v. a. c. au ţinut o ttiare adunare naţională

* în Cernăuţi pentnica să protesteze în con­

tra încercărilor rutcnc. La adunare au luat

parte delegaţi din toate păturile şi din

toate comunele locuite de Români, domni

şi ţărani, preoţi, meseriaşi, baroni.

Adunarea a fost deschisă de baronul

român Eudoxlu de Hurmurachi, care a

arătat, câ biserica veche crcştină a fost de

când se pomeneşte de ea numai moldove

ncască, adecă românească, şi a fost înze

strată cu averi mari mai ales de principele

Alexandru-cel-Bun şi Stefan-Vodă-cel-Mare,

amândoi ai Moldovei. Din averile lăsate

• de aceştia s’a înfiinţat şi fondul rcligio-

nar, din care se susţine biserica şi la care

râvnesc acum Rutenii veniţi ca ccrşitori

flămânzi pe pământul Bucovinei, cum au

venit de altminteri şi celelalte neamuri.

Baronul Hurmuzachi îşi termină frumoasa

cuvântare ai versurile:

Fii ai Bucovinei, fraţii mei de sânge,

Răscoliţi cenuşa vetrei strămoşeşti

Şi văpaia slavei din trecut va'ncinge

Inimile noastre mari şi bărbăteşti.

S ’apărăm a noastre drepturi vechi şi sfinte!

Puternice strigăte de „Trăească îm­

păratul“ şi „jos Rutenii“ au acoperit în­

flăcărată cuvântare a baronului Humuzachi.

Se trimit apoi împăratului precum şi

s____jrnpştenitorului de tron, arhiducelui Fran-

cisc Ferdinand, telegrame de credinţă şi

fee hotăreşte a se da preşedintelui ţării,

■contelui Meran, precum şi metropolitului

câte o adresă, prin care să fie rugaţi să

:sprijinească pe Români în munca lor de-a

isc scăpă de veneticul întrat în casa roma­

nească.A vorbit apoi deputatul român Dori

iPopovici, arătând pe ruşine mare ar fi,

când un popor de neam aşa de falnic ca

cel român să se lase a fi încălecat de un

mea'm de barbari pripăşiţi din pustiurile,

Oaliţiei pe pământul românesc al Bucovinei.

Mai vorbesc apoi primarul Dornei, ţă­

ranul fruntaş Forfotă, precum şi profeso­

rul universitar Dr. V. Gheorghiu, cu toţii

propunând, ca să se ceară,cât mai grab­

nică desfacere a Rutenilor de biserica ro-

ţmânească, care i-a încălzit la pieptul ei.

Cererea aceasta se va cuprinde îhtr’un me­

morand, pe care-1 va prezenta o delega-

ţtune de Români împăratului.

Dupâ-ce s’a terminat adunarea, miile

de Români au plecat în rânduri frumoase

spre palatul, unde locuieşte contele Me­

ran, preşedintele ţării. Eşind pe balcon,

Românii l-au salutat cântând Imnul împă­

rătesc („Doamne ţine, şi protege patria şi

pe ’mpărat“ ). De-aici s’au dus la metro-

polie, unde au salutat Cu respect pe mitro­

politul român, care încă- eşise în balcon.*

Astfel a decurs strălucita adunare na­

ţională a fraţilor noştri din Bucovina, ata­

caţi şi ei de neamuri venetice în dreptu­

rile lor strămoşeşti pe vechiul pământ ro­

mânesc. Le dorim isbândă deplină, cu atât

mai vârtos, că isbânda lor ne va întări şi

pe noi tot mai mult în lupta ce o purtăm

în ceastalaltă parte a împărăţiei, tot pen­

tru cele mai sfinte comori ale unui neam:

legea şi limba. _ _ _ _ _ _ _

si a.

pentru cei 16 dela Oradea.Românii 'din America au ţinut, după

cum am arătat pe scurt în numărul trecut,

o frumoasă adunare de protestare în con­

tra barbariei episcopului şi directorului se-

minarial rornano-catolic dela Oradea-mare.

Pc la oarele 2 dup’ameazi, într’o Du-

minccă inimoasă, clopotele celor două bi­

serici româneşti din Clcvcland-Ohio \e-

stiră Românilor să se adune. Au venit so­

cietăţile cu drapelele lor, comitetele paro­

hiale, Românii din împrejurimi şi toţi în

frunte cu preoţii noştri Aurelii» Hăţăgan

şi Ilaric Şerb au pornit spre locul adunării.

Aid a sosit apoi şi părintele Alexandru

Pop şi dl Victor Tinercanu, cari reprezen­

tau pe Românii din Youngstown.

Şedinţa a deschis-o părintele naţe-

gan, apoi a vorbit părintele Şerb, dl Ntco-

lac Barbul, directorul gazetei romane-ame-

ricane „Românul“ , şi părintele Pop. Mai

iau cuvântul dni’i N. Crişan din Sharon şi

C. Stăncscu. Toţi au înfierat după cuviinţă

prigonirea tinerilor şi toate prigoniri e, ce

ie îndură Românii în vechea lor patrie La

urtnă au subscris cu toţii o adresă cătră

P. Sf. Sa episcopul Radu, declarând, că,

inimile Românilor din America sunt

tfeauna cu cei de-acasă. ^Cântând „Deşteaptâ-te Romane , adu­

narea aceasta frumoasă ţi înăl*ăt(f re J suflet s’a sfârşit. Onoare vrednic, or no

stri preoţi, onoare poporului, care a ascu

tat de glasul chemător al lor- _

j î r t a w a pomilor în Cacota.

Cu începere din 1910, obicinuita plan-i o* cari Reuniunea noastra

tare a altelor, pe cari, Kj» ^ membrilor

agricoli i» dărueşte încotit Dre-J i din cutare localitate, s’a însoţit, pre

S n t ^ $tie de o anume sărbare şcolara s« 5 > „jwtea din comună şi dm

la care parte ia obşt a ^

comunele învecinate. ^ în

mitor * ţinut în comun V ^ ^

T^îmăcel, iar a 3-a să va »

faţă în comuna Cacova (lângă Sălişte).

Pentru a să asigura buna reuşită şi

acestei întreprinderi, de interes obştesc .'

economic, comitetul Reuniunii a f ăcut un -

cald apel cătră parohul loan. Hamu din

Cacova, rugându-1 să facă tot ce-i stă în

putinţă, ca sărbarea pomilor să fie de aşa, ca ea pomenită: să fie din neam, în neam,

şi prin ea să se contribne la îndrăgirea po­porului cu îndeletnicirea ţinerii şi îngrijirii

pomilor. Intre .altele a fost rugat, ca să

stărue pe lângă dl învăţător din Cacova,

ca să deprindă copiii de şcoală în cântece

şi declamaţiuni şi în exerciţii gimnastice,

cu cari să se producă în faţa obştei, apoi

şă îngrijască, ca copiii de şcoală, cărora

să vor dărui altoii, să pregătiască de cu bun a

vreme gropile, în care să vor planta altoii.

Ca loc de plantare vor servi grădinile pă­

rinţilor copiilor, curţile, şcoala de pomi,

drumurile, fânaţele etc. Cu o cale. li s’ a pus fruntaşilor djn .'Cacova în vedere, că .

marele proprietar şi mecenat, 41 Alexandru

Lebu, originar din Cacova, dorind să fie şi. dânsul între cei car? sprijinesc această por­

nire bună a Reuniunii, a dăruit.în scopul

procurării de pomi 100 cor. şi tot 100 cor.

dărueşte şi Reuniunea agricolă.

Fruntaşii comunei, adunaţi la sfat, au.

luat cu multă bucurie la cunoştinţă împăr­

tăşirile făcute şi hotărând, ca sărbarea să

se ţină a 3-ia zi de Sf. Paşti, au adus la

cunoştinţa comitetului Reuniunii, că pentru

sărbare dl învăţător Stanciu Stroia, pregă­

teşte copiii de şcoală, iar pentru cumpă-

rare de pomi, banca „Brödetul" din Orlat,

a dăruit şi ea 100 cor.; mai departe s’au

cumpărat dela firma Fisther din Aiud 420

altoi cu coroana înaltă,de 2 (metri, «oiu áles

şi potrivit pentru plantarea în liber, a-

nume soiul: „Bőiken" şi „Kassel-Rencthe

iar 30 bucăţi soiul ,,Maschantzkei“ din

Stiria, potrivit pentru plantarea fânaţelor

de munte, dintre Cari 380 să împart eco­

nomilor mai cu stare cu preţul de jumătate,

iar 70 bucăţi să împart gratuit celor mai

lipsiţi. Comuna politică, în loc de a vinde,

ca alte dilţi, prin licitaţie, altoii din gră­

dina comunală, va împărţi ai preţul de

jumătate cam 400 altoi meri şi peri, iar

100 bucăţi să vor împărţi gratuit intre

copii de şcoală. Ca începutul bun şi de

toată lauda, făcut de Reuniunea agricola

să dăinuiască, părintele loan Hanzu pune

témeiu cu cor. 50 la fondul parohial pen­

tru prăsirea pomilor.

Toate acestea luându-le.în dreaptă!

socotinţă, cei în drept dau următoarea

Invitare. Ne luăm voie a învita cit

frăţască dragoste pe toţi membrii Reu­

niunii noastre agricole sibiene cum şi pe

prietinii ţăranului român la sărbarea po­

milor, ce dă vă ţinea Marţi la'9 Aprilie .

T c (d 3-a zi de Sf. Paşti) în comuna,

Cacova (cercul Săiiştei)•

Începutul sărbării să face îndată dupa ,

slujba dumnezjăiască, în şcoală, under.sava..

5 ? * , « va declama şi să va vorbi despre,

foloasele pomii0!- şi ale Pase" d -. , rM arioi va continua la locurile, uncie

& vor planta pomii şi unde participanţut le r g e in ţinui reglate 5i înM.t. ie :

cântările copiilor.

Sibiiu, 1 Aprilie 1912.

Comitetul central al .. T

mâne de agriculturi din cpnutatul S t a .

P a n m m Lumt*. Victor To,i^ “pm'piez.

secretar.

Pag. 4 FOAIA POPORULUI Nr. IS

De pe Valea Hăşdăţii.— CoreaporHtenţâ particulară a „Foii Pop.“

Progrese economice. —- Starea culturală

nemulţumitoare. — Un apel.

Mai 'nainte de asta cit 40—50 ani

mulţi ţărani români de pe valea noastră

şi-ati zălogit livezile de cosit la ţărani ma­

ghiari din comuna Săvădisla. Accştia cur­

geau apoi vara ca ploaia pe valea Haş-

dăţii în jos şi duceau în preţ de camătă

de 8 fl. câte 2- 3 cară de fân şi otavă.

Asta aşa ă ţinut panii când s’au trezit Ro­

mânii şi au scos livezile zălogite păiiă la

una. Iar în loc ca să mai deie Ungurilor,

cumpără ei dela străini, aşa că actitn pe j

valea noastră aproape nu-i nici un străin.

Tot pământul acestora a căzut în mâni ro­

mâneşti. - Şi amiine:

Petridenii din mijloc au cumpărat dela

Unguri locul numit „Muiicel“ . — Micuşenii

<au cumpărat multe păduri şi loc dela

străini. -- Săliştenii (de lângă Turda) au

cumpărat pădurile toate dela văd. Tordai

cu S-l,000 cor. — Micuşenii cu Mueranii

au cumpărat locul arător şi de cosit dela

Pustasâncraiu (lângă Turda) cu [ÎL*,000cor.,

tot dela străini. — Mueranii au cumpărat

pădurea dela vád. contcsa Mikes Aliklos

cu 33,000 cor. — Va silit? Popa cu soţii

din comuna Şutu au cumpărat o moşie dela

un renegat cu 12,000 cor. Şi alţii mai mulţi

:ni cu m pa fit ici colo câtc o bucată de pă­

mânt, pc cari nu-i ştiu cu deamanuntul.

Dar cu cât ni c mai mare buciţiia, că

pc valea llaşdălii in avere au sporit şi au !

«.lat inainte Românii, pe atât uc e tuni marc

năcazul şi ruşinea, că in cultură şi chiar

şi în purtare iu i dam tot aşi inamic. Şi

asta numii şi numai din vina unora dintre

fruntaşii carturari ai noştri. i

Pentru ce? Voi spune pc scurt. Iu cu- j muna Alictts (tea mai marc comuna de pe j

valea Ii.'isil.itii) m ij i i doi invatatori rumâni, I■ - , i

dar unul din 300 familii româneşti nu şi-au j

aflat om, unde sn-şi ai ba locuinţa şi masa, J

ci şade iu putoarea şi gunoiul unui Jidan, j

Nu-i pasă. ca a ajuns şi pe la judecătorie. î

Preotul dc acolo încă nu se intcrescaza. }

.Mai ştiu cu şi pe alţii dintre fruntaşi, cum ;

şi ce fac, dar ii las in ştirea Domnului:

atâta vocsc sa se ştie, că foarte mulţi în­

văţători şi preoţi de pe valea Hăşdăţii nu

abonează nici o foaie românească, făr’ să ţ

mulţumesc când pot ceti „Poporul“ dela

Pesta, care vine la comuna pentru 3 cor.

Ia an.

A scris dl Dr. Vaier Moldovait, advo­

cat in Turda, că iu comitatul nostru Turda-

Arieş poporul nostru ceteşte foarte multe

foi poporale naţionale. Dar ar face bine

dl Moldovan să bincvoiasca să stiricească :

câţi preoţi şi învăţători abonează foi ro­

mâneşti? Căci e. drept, că mulţi dintre

popor abonează foi româneşti, pc când

preoţii, învăţătorii si alţi cărturari

onoare esccpţiitnilor -- nu abonează, ci duc

dela postă şi dela cancelaria notarială foile

nltora şi Ie cetesc făra să le ducă ori să

ie deic îndărăpt.

Apoi ce e mai dureros, că pc valea

Hăşdăţii nime nici odată nu pune la cale

vre-o convenire socială, o petrccere popo­

rală, nimic, nimic, par’că nici un om nu i

avem de seamă.

Pentru aceasta rog pe stim. domn Dr.

Vaier Moldovan adv. în Turda şi d-nul Dr.

îoan Giurgiu adv. în lara să bincvoiasca a

face ceva pentru noi atât de înapoiaţi. Ar

fi bine să se ţie o adunare poporală în

Petridul'ung. sau in lara, aşa cum s’au ţi­

nut în anul trecut pe aiurea.

Fratele tui T odor aş.

(tutiitarnl Ini CaVrtlă jtiuntainii.In Februarie aiuil acesta s’a împlinit

100 de ani dela naşterea lui Gavrilă Mun-

teanu din Vingard, unul din apostolii no­

ştri şi fost pe urmă întâiul director al şcoa-

lelor noastre din Braşov. In anii 1S31 —

1S3-I isprăvise cursurilc filosofice şi de

drept (iura) la universitate. Atunci, mai

mult ca astăzi, era însă aproape cu nepu­

tinţă pentru un tinăr român să ocupe un

post cu plată, dc aceea Muntcanu trecu în

România la liceul (gimnaziul) Sf. Sava,

apoi profesor şi inspector al seminarului

celui nou din Buzău. Opt ani lucrează aici,

publicând şi o foaie „Vestitorul biseri­

cesc“ , precum şi câteva cărţi de cuprins

mai ales religios.

La anul 1814 a fost însărcinat să or­

ganizeze seminarul dela episcopia din

Râmnic, unde a stat pana ’n 184S, când a

isbugnit revoluţia cea mare iu Ungaria şi

Transilvania şi Muntcanu şi-a ţinut de da­

torie s;i se întoarcă in patria lui, ca să slu-

jească popoiului său dc-aici. LI a fost

membru iu Comitetul naţional. Iu 18-19

cetele snlbatice ale lui Bem, i-au furat în­

treaga lui avere de preste trei mii de fio­

rini, bani strânşi cu muncii grea în vreme

dc I I ani.

La 1830 Românii din Braşov au des­

chis giuina/iul, la care întâiul profesor a

fost Muntcanu. Iu 1S33 fu numit director

şi rămase in slujba aceasta pană la moar­

tea lui întâmplată la 17 Decemvrie ISO*).

In tot timpul, cât a funcţionat, nu nu­

mai, că a dat dovadă de o pricepere deo­

sebită ca profesor şi director, dar a lucrat

şi o mulţime de cărţi, ceeace eră lucru

marc pe atunci, când nouă ne lipsiau a-

proapc cu totul cărţile pentru şcoală. A

scris cărţi de geografie, carte dc cctire

pentru gimnazii, gramatică, apoi a tradus

mai mulţi scriitori latini (romani) vechi în

limba românii. Munca aceasta literarii a

lui Muntcanu a îndemnat Academia Ro­

mână (pc-atunci Societatea Academicii) să-l

aleagă in anul 1807 membru al ei şi să-i

premieze lucrările.

lubiâ ferbinte pe poporul său dorind

luminarea lui prin şcoală şi dela început

încă i se adresa zicând: „Popoarălc neîn­

văţate, ca şi oamenii singuratici, în veci

au fost şi vor fi roabe Ia popoarăle. cele

luminate. De nu vom invăţă noi carte, alte

popoară conlocuitoare vor învăţă, cum au

învăţat şi pană acum. Noi atunci şi în vii­

tor vom rămânea trup, materie şi astfel

osândiţi a purtă pururea numai Ia greu­

tăţi ca hamalii (muncitori cu ziua, cari

poartă greutăţi mari, mai ales în porturi);

în vreme ce aedea, devenind minte lumi­

nată, se vor bucură de foloasele statului

şi vor domni preste noi“ .

Gavrilă Munteanu a fost unul din

fruntaşii generaţiunii trecute, cari ai munca

lor au luminat mintea neamului românesc

din două ţări: Transilvania şi România.

Numele lui se va pomeni pururea ai laudă.

Şcoalelc noastre din Braşov au ser­

bat foarte frumos centenarul (jubileul de

100 de 3ni) al marelui nostru dascăl.

Ştiri politice din străinătate

Războiul italo-turc. Italienii devia

tot mai neliniştiţi din cauza prelungirii

războiului, care costă multe sute de mili­

oane, dar în schimb nu se vede nici un icâştig-

după el. Italia ţine acum în Tripolitania

'120 mii de soldaţi, cari se războesc ctţ

Arabii şi cu cele 2400 de soldaţi turci, dar

iun războiu, în care nu se pot câştiga

laude. Nu e deci mirare, ca poporul nă­

căjit şi poate şi ruşinat cere cu tot dina­

dinsul dela guvern sa pornească războiu şi

contra Turciei europene. Flota de războiu

a Italiei umblă prin apropierea coastelor

turceşti, ba la Bairut (în Asia) a şi bom­

bardat. De porturile europene ale Tur­

ciei nu s’au apropiat încă, cu toate că dia

când în când vine câte o ştire, că s’au vă­

zut corăbii italiene de războiu ba în apro­

pierea Salonicului, ba în a gurii Dardane-

lelor, ceeace se desminte însă în curând..

Ca să împedece pe Italieni dela atacul Tur­

ciei europene, Puterile mari fac mereu în­

cercări dc împăcare, chiar şi acum, după

ce Italia şi Turcia au pus nişte condiţiuni*

pe cari nu le poate primi nici una din ele..

Bulgaria şi Turcia. Până acum se

părea, că guvernul bulgar n’ar vrea să

tulbure pacea cu Turcia. Cel puţin aşa de­

clarau mereu miniştri şi gazetele bulgă­

reşti. Nu-i vorbă, din Bulgaria mereu tre­

ceau şi trec bande de comitagîi, cari în­

grozesc lumea din Turcia. Dar guvernul

bulgar se spală spunând, că el le oprişte

cât poate.

Sc pare însă, că Bulgaria vrea sîr

pornească mai aspru contra Turciei. O

cauză de ceartă e şi chestia sârbească îa

Turcia. Intre ţările învecinate, cari ar dorî

să pună mâna pe o bucată din Turcia şt

Serbia, care zice, că atât în Serbia veche

(turcească), cât şi în Macedonia Slavii sunt

Sârbi. Turcia, care se teme mai mult de

Bulgaria, decât de Serbia, sprijineşte pe

Sârbi in propaganda lor culturală printre

Slavii din Macedonia. De-aici supărarea

Bulgariei, cari zice, că Slavii din Macedo­

nia sunt Bulgari. De fapt, n’au nici unii

dreptate, căci limba vorbită dc Slavii din

Turcia nu c nici bulgărească pc deplin»

nici sârbească, ci un dialect, care sc poate

preface cu timpul in oricare din aceste

două limbi.

Destul, că guvernul bulgar a înaia-

tat celui turcesc o notă, in care cere între

altele următoarele:

1. Să se dea drumul tuturor Bulgari­

lor condamnaţi fără a fi vinovaţi. 2. Să.

se înapoieze toate bisericile şi mănăstirile

bulgăreşti date Sârbilor. 3. Să se alunge

toate bandele sârbeşti, cari sunt susţinute

de tinerii turci. 4. Să fie apărată popora-

ţiunea bulgară dc prigonirile comitetului

june-turc. 5. Armata turcă să fie demobi­

lizată (soldaţii să fie trimişi acasă).

Punctul acesta din urmă e de râs, căci

Turcia n’ar avea decât să-şi trimită sol­

daţii acasă, pentru ca armata bulgară !sănâ>

vălească în Turcia.

Grecia. In Grecia au fost alegeri

nouă. Partidul condus de Cretanul Venî-

zelos a eşit biruitor, ceeace e mare noroc

pentru Grecia, care de zeci de ani a avut

nenorocirea să fie condusă de guverne şî

partide compuse din oameni, cari ştiau sît

vorbească mult şi frumos, dar de făcut m*

făceau nimic pentru ţară.

Nr. 13F.OAIA POPORULUI

Pag. 5

L a u văzut....L'aii văzut nutrind în chinul

Păgân esc al răstignirei,

S ’au cutremurat de groază

Toate sta vili le fir ei,

■Apostolii lui, orfanii,

Mai trăiau, pentru m dor:

Credincioşi să moară şi ei

Cum murise Domnul lor.

Petru doar lupta in taină

Cu gândul — de-a mai trăi,

ii strigă un glas in suflet:

Fugi, şi nu te răstigni.

Şi-au plecat să fugă noaptea,

Dar la porţile cetăţii,

S'au oprit, pe culmi departe

Clipea raza diminefei

Şi de-odată, din lumina

Soarele ce răsărea,

S ’au desprins o umbră albă

Ce spre Petru cobora,

l-au scăpat din ntăiti toiagul

Şi genunchii i s'au frânt

Umbra era însuşi Domnul,

Ce 'nviase din mormânt.

„Tu eşti Doamne?“ 'ngână Petrm.

Atunci isus i-a vorbit:

„Vreau să mor a doua-oară

Pentru c/r nt'ai părăsit!“

„Doamne", mai îngână Petru,

„Vream să fug ca un mişel!“ —

S'au re'ntors apoi la Roma

Ca să moară pentru el.

Marla Cunfait.

Nana.*)Divcricro.

Mă întrebi cum am venit pe gândul

bun dc a face colecţiune de cântccc popu­

lare? Iată cum:Eram la Sălişte, şedeam la poarta ca­

sei în care locuiam, era Duminecă seara.

Pc uliţa curat măturată mi vedeai urmă

’) I)e.*prc celo povestite aici, «l-ţ'onra Mnrin Cmiţnn a făcut r, fninion;'« ptc n tcnlrnlfi, po

caro vom publică*« în cur;ln<l.

ide pai, vecinele şedeau pe Ia porţi îm­

brăcate încă în hainele lor de sărbătoare,

cum sosiseră dela biserică.

Două femei mai bătrâne s'au apropiat

de mine, ca să mă întrebe de sănătate,

după obiceiul prietinos al poporului. Po­

vesteau mai una mai alta, de departe preste

acoperişele caselor, preste copacii din mar­

ginea văii, s’auzeau sunetele tremurate de

ţimbală şî vuietul tineretului dela horă.

A trecut atunci un om pe ‘drum, cânta ur­

mătorul cântec:

Cu bărbatul beutor,

Nana lui Drăgoj, .

Nu mai bagi pâne'n cuptor,

Nana lui Drăgoi.

Am întrebat „ce cântec e acela?“

„Hei, domnişoară“ , zise una dintre fe­

mei, „ăsta e cântecul Nanei, Dumnezeu s’o

ierte c’o murit demult“ .

„Cine n’o ştie la noi în sat pe Nana“ ,

urmă ceialaltă vecină. Aşa din vorbă în

vorbă am aflat ce ştiu, dar să*ţi povestesc

după cum mi s’a povestit:

Dacă te duci pe Stează la deal, până

unde să isprăvesc casele, dai de o casă

veche, în curtea căreia lângă sălaşele bune

încă de cătră drum, stau stâlpii unui bor­

dei dărăpănat. Bordeiul acela a dat pe

vremea lui locuinţă la o femeie, ctitn pu­

ţine sunt: tot satul o cunoştea sub nu­

mele dc Nana. Pe ca o chicina de altcum

Măria, dar oamenii i*a zis, Nana, de dra­

gul cântecelor ci pe care le începea cu

na-na-na.Sc zice, cA Nana avea mi glas ca o

priveghitoare. Dac’o rugai sa-ţi cânte, să

uita la tine cu nişte ochi vii ca dc şcarpe.

Te măsura din tălpi p.W la creştetul ca­

pului, de-ţi venea nu ştiu cum. Pe urmă

începca cântecul şi te cânta pe tine, aşa

cum crai, cu toate durerile tale, cu frumu­

seţile ori scăderile, cum erai. Iţi venea să

crezi că te uiţi într’o oglindă fermecată şi

te vezi.Nu era 111 sat nuntă, nu era îngropă­

ciune ori | mumă, iarna nu era şezătoare,

la care Nana să nu fi cântat,de durere ori

de voie bună.

Cu paloşul. 11Uovcstc vitejască din vremea descălecatului

Moldovei

de

Radu Rosetti.

(Unnire).

VI.

In care facem cunoştinţa unui Neamţ

foarte îndrăgostit.

Aproape de vârful Capotei, în mijlocul

unei poieni din Ciortolom, pe drumul ce

duce dela Borzeşti, pe Trotuş, la Răcă-

duni pe Şiret, se vedeau în vremea în care

se petreceau întâmplările care le povestesc,

un rateş mare de piatră acoperit cu şăn-

dilă.Clădirea era îndoit de lungă cât era

lată. Una din feţele mai lungi privea spre

Ţrotuş, cealaltă în spre Şiret. La capătul

dela deal, în păretele despre apus, era o

poartă mare de stejar în două canaturi

Bărbatul Nanei era un om voinic şi

frumos. La începutul căsătoriei lor trăiau

bine, să luaseră din dragoste. Dela o vre­

me înissă Drăgoi ăLNanei a început să cam

bea şi să umble pe căi rele. Pleca de-acasă ,

şi nu mai venea cu săptămâna. Când \ fi­

nea îi arăta Nanei şerpariul plin de bani

şi îi spunea, că el e împăratul pădurilor.

ţ\şa azi, aşa mâne, biata femeie nu în­

drăznea să-i zică nici un cuvânt. Nu să

plângea' nici prin sat despre căile lui, dar

era din zi în zi tot mai supărată. Să în­

chidea în casă şi cânta nişte cântece rupte

din 'inima ei. Doinea de-i pLângeai de jale

auzindu-o.Despre bărbatul Nanei am aflat, că

să făcuse lotru, adecă hoţ de codru.

Pe vremea aceia, să zice, că cutreereau

munţi} României cete de haiduci, oameni

netrebnic?, care n.u ştiau tnunci cinstit, dar

să pricepeau la cheltuitul banilor.

Bărbatul Nanei ajunsese în cursele

unei cete, ce avea de cărp itan pe un aşa

numit Pxu-Băiat.

Drăgoi al Naneii şi încă un mărgi­

nean cu numele Oasu, uitandu-şi de sfin­

tele porunci ale lui Dumnezeu, au jurat în-

tr’un ceas slab sub steagul lui Pui-Băiat.

Dar de unde să ştie Nana, femeia

cinstită şi cu suflet bun, de unde să poată

ea ghici adevărul.

Să făcusc beutor bărbatul ei, umbla

pustiu, atâta ştia biata femeie.

Dar într’o noapte ceata lui Pui-Băiat

tăbărâsc într’o mănăstire din munţi, unde

jefuiră d pană când hoţul, care era pus

de pândii, le dete ştirea, că sunt urmăriţi

şi că soseau soldaţii.

Căpitanul şi 01 doi mărgineni luară

desagii cu satlele furate şi să mântuiră

prin fugă. Ceilalţi fură prinşi.

Fiind aproape de graniţă, cei trei lotri

coborîră munţii Şi pătrunseră preste dea­

lurile din viile Săliştei şi de acolo prin

grădini la uşa bordeiului lui Drăgoi.

C u m zice sfânta Scriptură ? „P e cel

drept Dum nezeu îl va apăra în căile lui“ .

N ana lui Drăgoi era dusă de acasă -i

uşa zăvorită. U n neam de-a lor pusese

(aripi), prin care intrai într’im fel de sala

mergând pănă Ia jumătatea cladirei. Poarta

era destul de largă pentru a lăsa să între

carele mocăneşti cele ni3i largi, înhămate

cu patru cai buziş. In stânga săleî »e \e-

deau uşile şi ferestruicile a douăsprezece

chilioare menite a adăposti pe călători, iai

în dreapta uşile o;!ăii care slujea deciuşmă,

a altor patru odăi şi a cuhnei. In capătul

sălei, la dreapta, era tui grajd cu stânoage

şi corlăţi, iar în stânga un loc slobod sub

acopereinânt unde se adăposteau trăsurile.

In păreteie care privea in spre Sirer, din

jumătate de siânjin în jumătate de stân-

jen se vedeau deschizături înguste, nu­

mai de doua degete şi îun£i de 0 palmă în chip de metereze, iot astfel

de deschizături se vedeau în dreapta şi

în stânga porţii de întrare precum şi în

îpăretele dela vale, în fata acelei porţi.

Păretele despre m ea ză z i/ cu privirea în

spre Trotuş, avea şapte deschizături: o

uşă şi şase fereşti. Două deschizături mai i,

fără giamuri, fără cercevele şi o uşa erau

a crâşmei, nu' patru fereşti mai mici lu­

minau fiecare câte o odaie. Uşa crâşmei

era alcătuită <fin blăni dc stejar, groase

de un lat de mână, legate pe dinăuntru cu

şini puternice de fier încrucişate şi prinse

de lemn prin numeroase piroane. In par­

tea dreaptă a acestei uşi se vedea tm oblo-

naş mişcător în balamale (ţâţâni). In loc

de fereşti, precum am spus-o, erau două

deschizături ce se puteau închide sau des­

cinde după voie, ridicând şi scoborând ni­

şte obloane grele de stejar, întărite cu fier.

şi legate dc uşorul de jos prin. balamale

groase, în care se vedea asemene câte un

oblonaş mişcător. Celelalte fereştri, toate,

aveau geamuri mici, rotunde, şi erau apă­

rate pe din afară prin zăbrele de fier.,

groase şi încrucişate.

Două zile după cele povestite în capi­

tolul din urmă, pe la toacă, se aflau în

crâşmă doi inşi. Unul era un bărbat nalt

şi spătos, cu părul şi barba bălai, cu ochii

albaştri, cu trăsături regulate şi chiar fru~

moaşe, a cărui îmbrăcăminte era acea pur-»

Pasr 6 f o a ia p o p o r u l u i Nr, 13

pomană de un an, şi Nana era la frămân­

tatul colacilor.

Căpitanul înfuriat scoase cleştele să

frângă încuietourea, atunci Drăgoi, care

tot mai avea în inima lui rătăcită o rază

de credinţă, a zis căpitanului: „Păn’ aci,

căpitane, mai departe nu. Să nu-mi spargi

casa, că nu m’am deslipit sufleteşte dc ne­

vasta mea şi de vatra, la care am trăjit

prea fericit“ .

Nu mai era vreme de pierdut. Oaşiu,

care avea un frate prin apropiere, îi chieniă

cii el: plecării, dar pe drum fură prinşi.

In dimineaţa următoare, un car trecea

de-a lungul satelor mărginaşe şi să opri

Ia Sălişte înaintea judecătoriei. Pe car

şedeau intre soldaţi cei doi haiduci legaţi

In lanţuri. Pui-Băiat le scăpase şi de astă

dată.

Le-a rămas oamenilor în minte, frân­

tura unui cântec de pe atunci:

„Dă-te Oaşiule legat...

Nu mă lasă - Pui-Băiat“ .

Să zice, că din clipa, în care I'a vă­

zut Nana pe bărbatul ei între puşti, a jji-

teles soartea Iui amară. Dar a mai înţeles

un lucru şi anume: a înţeles, că cu ţoală

netrebnicia lui, el iu i i-a fost iKvredincios

ei, n’a iubit altă femeie. L’a plâns ca pc

un mort.

Spun oamenii, că la bătrâueţele ei,

Nana în marea ei durere s’a cam dat be­

ţiei şi că chyfnita. ca cânta cântece hai­

duceşti.

Multe comori sufleteşti s’au pierdut

la noi pe vremilc negre, când din popor

puţini ştiaţi scrie şi ceti. Cu toata stă­

ruinţa mea u’aiu putut culege nici unul din

cântecele Nanei, - aiitunc, dar dintre

celc ce mi s'au cântat poate cit vor fi şi

dc-ale ei. După cuprins, i-s’ar potrivi ur­

mătoarea doină:

Sa fi bătut Dumnezeu

Aţa Icagamilui meu.

Cum in'a legănat pe mine,

Nn mai legene pe nime.

Ursitoare, de le-aş ştii,

Păn’ la tine mi-aş veni,

Si cu lacrămi te-aş ruga,

Să iui mai urzeşti aşa --

Pc lume Ia nimenea.

tatii atunci iu toată

nemţi, cunoscuţi în ţara lor sub numirea

de landesknechte,-pe care Francezii au

schimbat-o mai târziu în lansqtienets.

Preste o haina scurtă de piele gal­

bena. purta o cămeşa de zale, striiisă la

cingătoare prin o curca dela care, in par­

tea dreapta, spânzura un junghier. Dela

altă curea, mai lată, ce trecea preste umă­

rul drept şi era prinsă sub brâu, atârna o

spadă dreaptă, lungă şi lata, cu mânerul

în chip de cruce, menita a fi mânuită cu

amândouă manele. ♦

Nădragii erau dc piele galbănă, cu

franjiîri tot de piele la genunchi, acope­

rind in parte turetcile ciubotelor care se

suiau pană de asupra pulpelor. Coiful de

oţel rotund, cu o pănă de vultur şi mâ­

nuşile de piele îmbrăcate cu platoşele sub­

ţiri de fier, erau puse pe masa lângă care

se aşezare pe un scâuieş cu trei picioare.

La părete era răzămată o suliţă cu coada

ele lemn, lungă şi scobită la mijloc, pur­

tând sub fier o flamură neagră şi argintie.

Diminciţa învieriiUn duh de viaţă. acuma străbate,

In toate /mterilc firii,

Deschideţi boerilor porţile voastre,

Să între ‘nrpăraiul măririi.

Natura să 'mbraed in raze de soare,

Vestindu-ne o nouă viaţii,

Azi vălul cărunt dc pe faţă-i dispare,

Şi câmpul sc ’ tu bracă'n verdeaţă.

Când glasul dc toacă sc ' ut praştie'n zare,

Lumina 'n candelă zimbeşte,

Christos a 'nviat! răsună 'n altare,

Azi toată făptura 7 măreşte.

Salutul dc Paşti pretutindeni răsună,

Pe 'ntinsele noastre hotare,

Şi îngerii sal Pi cn noi imprcunli.Azi ura cu totul dispare.

Christos a '«viat! • venifi la 'nchinare,

Prinosul la ceruri sc 'naltă,

l.n cei păcâfaşi dclrucşte iertare,

I.a cei din /norniânturi viaţii.

Mari a din Ocna.

Cum bate Dumnezeu pe om.— Poveste n'.l'VnnUii despre un poritit. —

Iii satul A. tliu părţile Clujului fa­

milia B. era una dintre cele mai de frunte.

Pc feciorul C. îl cununase chiar preotul

cu o fată iarăş de frunte. Tinerii aceştia

erau tare fericiţi, fiind bogaţi şi oameni

văzuţi.

Dela o vreme insă tinarul nost s’a

cam apucat şi de lucruri slabe. Şi ce făcea ?

Pentru câţiva rzloţi să lega a scăpa pe fc-

j ciori dela cătănie, va sa zica făcea ce fa-

| cea cu bieţii fcciori, le Iun sănătatea şi pe

când aceştia ajungeau la măsură nu erau

buni. Nănaştil sau. preotul satului i-a tras

luarea aminte, ca ce face nu e bine, dar

dânsul im le lua acestea iu samă. Pe

semne vre-o câţiva feciori fu trimişi pe

ceia hune cu meşteşugul lui cel necurat, şi

treaba ajunse şi pe la lege. Deci el luă

o ura mare pe naiinşiil sau ; s’au învrăjbit

amândoi pe veci.

Iu ura aceasta a lui ce face? Nici mai

mult. nici mai puţin, trece la pocăiţi. Să

alege din el cel mai mare pocăit, ba chiar

predicator. După el familia sa, ba chiar

şi alţi săteni, â căror voevod era dânsul.

Ani de-a rândul cutrieră satele şi îndemna

pe oameni să treacă la pocăiţi.

Lucrurile casei lui mergeau în timpul

ăsta, cam pe dos. Nu-şi vedea de lucru şl

începea a sărăci. Familie grea n’avea, că

Dumnezeu i-a luat toţi copiii, i-a lăsat nu­

mai unul de năcaz (nesănătos).

In vara trecută îi plesneşte alta în

minte. Trece dela secta asta la alta, nu­

mită cum zicea el „pocăit de toate zilele“ ,

şi că el îşi va vinde ce arc şi merge Ia

Ierusalim, că doar nu preste mult e ju­

deţul (capătul hunii). Domnul Christos

vine la Ierusalim şi el merge să moară

acolo. De secta asta nouă în satul lui nu

era decât numai o femeie de ungur. Ai

lui n’att voit să treacă la aceasta sectă, d

au rămas tot aşa.

La cântat şi la rugat nu era cu ei nime,

numai el cu unguroaica. Hi să pregăteau

de Ierusalim.

Femeia-lui, ba chiar şi oamenii din

sat simţise ce simţise, destul că e trai rău

şi năcaz îu casă. Să vorbeşte adecă că po­

căitul naibii mai are o femeie, pe ungu­

roaica. Acolo căra bucatele, banii şi tot

ce avea pe lângă casă. LI zicea că duce

la „sora“ că-i săracă, apoi ei de regulă să

ajutoră unii pe alţii.

Şi acum ciue-i mai de poveste în păr­

ţile acestea ca el ?

S’a făcut dc râsul lumii. A nefericit

pe întreaga-şi familie pe veci. A dus îb

rătăcire alte familii din sat şi din împre­

jurime. Doar el umbla mult, chiar şi prin

părţile Turzii, Oradea marc şi Câmpie.

Aşa bate Dumnezeu pc om. Alai în-

tâiu îi ia mintea, c’apoi celelalte năcazuri

vin ele.

Cine ’n altă lege sare

Nici un Dumnezeu nu are.

Am dat îu foaie aceasta poveste scurtă,

dar plină de ruşine, a pocăitului nost, în

nădejdea că după ce va fi cetită de mulţi

vor da de ştire hunei, că vezi totuşi nu-i

bine să stricăm legea strămoşească şi să

o schimbăm cum schimbi hainele de pe

tine. Dumnezeu e numai unul şi acela nu

să poate împărţi.

Feriţi-vă de pocăiţi, ca-s lup! îmbră­

caţi iu piele de oaie. Creştin.

Europa de lefegiii Plin uşa deschisa se vedea, legat de că­

păstru, la un stâlp iu faţa crâşmei, un cal

sur, marc şi puternic, cu frâul scos, care

mânca voios ovasul cuprins iulr’o traistă

atârnată de capul lui. Sub şea, o zale

deasa acoperea spinarea, coastele şi deser­

turile calului, gâtul şi pieptul îi erau aco­

perite de platoşe de fier şi la pământ,

lâng;i frâu, se vedea fruiiteiul, tot de fier,

cc-i fusese scos pentru a-l lăsa să mă­

nânce în tihnă.

A doua fiinţă care se afla in crâşmă,

din dosul tcjghclii, cu coatele răzămatepc

ea, era o femeie care arăta a fi cam de

douăzeci şi rinei de ani şi dc o fnnnseţa

neobicimiită. Parul bogat, bălan, bâtea in

roşu, fruntea scurtă era lată şi albă ca ză­

pada, ochii mari, verzi, presăraţi cu aur,

sub nişte sprincenc mai închise decât pa­

nii. erau plini de viaţa. Chipul nasului era

fără prihana, gura gingaşă, cu buzele des­

chise, pline, roşii ca cireşele coapte, des­

coperea nişte dinţi mici, strălucind de al­

beaţă. Pieliţa întregii feţi era străvezie,

albă şi rumăuă. Ciâtul alb şi mlădios, linia

umerilor fără greş, pieptul bogat. Din mâ­

necile largi ale cămeşii, ieşeau braţele albe,

purtând nişte mâni mari dar strimte, cu

degete lungi şi subţiri, a căror albeaţă do­

vedea că frumoasa femeie le privea ca o

podoabă menită a fi pururea scutită, nu nu­

mai de munca câmpului, dar chiar şi de multe

lucruri ale gospodâriii casnice. Purta o că­

meşă de pânză dc in albă, ai mânecile

largi şi, de asupra, o bontă de postav alb,

cusută cu flori roşii; preste o fustă albă,

o fotă de lână albastră ai dungi roşii,,

lăsând, pe partea stângă, să se vadă fusta

şi strinsă la cingătoare dc o bată roşie şi

albastră.

Părul îi era strâns intr’o basma de

rruătasă roşie ce-i acoperea toată partea de

dinapoi a capului şi a cărei capete îi că­

deau pe spete.

Ostaşul vorbea şi, din când în când,

întrerupea vorba pentru a sorbi din ulcica

cu vin pusă dinaintea Iui.

— Da, zicea el şi după vorbă se cu-

Maria ('un(an.

Si. 13„FOAIA POPORULUI"

Pag, 7

Versul Paştilor.

Astăzi cel înmormântat

Din mormânt a înviat

Şi la iad s’a pogorît

Pre Adam l-a mântuit

Azi e învierea.

Acum Cliristoş I-a isbavit

De chinuri l-a mântuit,

De muncă l-a isbăvit

L-a dus în raiul fericit

Azi e învierea.’

Astăzi Christos a înviat

Din mormânt s’a sculat

Mântuindu-ne din păcat

Ducând în raiu pe Adam

Azi e învierea.

Christos astăzi a ’nviat

Pe diavolul l-a surpat

Scoţînd sufletele din chinuire

Ducându-le ’n veselie

Azi e învierea.

Christos cu-a lui înviere

Ne-a făcut mare veselie,

învierea lui Christos

Să ne fie de folos

Azi c învierea.

Astăzi oamenii din lume

Nu au graiuri spre a spune

Cum Christos s’a sculat

Şi din morţi a înviat

Azi e învierea.

Când sosî ora ’nvicrii

Bticură-se ’n cer îngerii

Bucurându-sc sc vcscliau

Şi pe Christos îl măriau

Azi e învierea.

Astăzi c zi de veselie 1 • 1

Ziuă mare de bucuric

Că prorocia prorocită

Astăzi fu împlinită

Azi c învierea.

Astăzi să nc luminăm

Toţi, (oţi să nc bucurăm

Că au sosit ziua prorociei

Ziua mare a bucuriei

Azi e învierea.

Astăzi sunt Pa şti li* isbăvitoare

Oamenifor folositoare,

«oştea a fi Neamţ, Dumneta tot mă porţi

ou vorba. De un an eu vin pe aice în fie­

care lună şi te rog să te înduri de mine^

iar Dumneta tot răspunzi că încă nu eşti

hotărîtă, că trebuie să mai aştept...

— Ţi-ar fi părut poate mai bine ca

din capul locului să răspund: nu, între­

rupse frumoasa femeie râzând. Iţi pot

împlini lesne dorinţa şi pot spune: nu şi

acuma.- _ Tot îţi baţi joc de mine, răspunse

Neamţul. Ştii cât te iubesc şi Dumneta:

numai mă necăjeşti. Nu mă iubeşti de loc,

numai râzi de mine. A h ! şi îmi eşti atât

de dragă; de când te-am văzut numai

la Dumneta gândesc.

— Ia ascultă Hans, zise ea, eu nici nu

le-am rugat să mă iubeşti, nici nu ţi-am

făgăduit că te-oiu iubi. Când mi-ai spus;

că vrei să mă iei de nevastă, ţi-am răs-

puris că nu pot să mă hotărăsc aşa, cu una

cu două, să-mi leg soarta şi să mă duc

după un bărbat de alt neam şi de altă lege.

Văzând, însă, cât de mult ţii la mine şi

Acestea-s Paştile lui Christos,

Ce ni-3U deschis raiul cel frumos

Azi e linierea.

Astăzi sunt Paştile folositoare

Oam enilor mântuitoare

Când în ţările creştine

Bucurie ne-aduc cu sine

Azi e învierea.

Paştile ne ’nveselesc

Pre noi ne ’ntineresC,

Paştile, când le serbăm,

Toţi, toţi ne bucurăm

Azi e învierea.

Aceste-s Paştile Domnului

Stăpânitorul pământului,

Că Domnul fiind înmormântat

EI din mormânt a înviat

Azi e învierea.

Dar când Christos pătimiâ

Apostolii plângea,

Cum îl pironiră •

Cu -suliţa ’n coaste-1 împunseră

Azi e învierea.

Acum a trecut ziua ’ntristării

Şi-a sosit ziua ’nvierii,

Ziua învierii ne veseleşte,

Pe noi ne ’minereşte.

Azi e Învierea.

Astăzi noi ne bucurăm,

Pre Christos îl lăudam,

Că Christos ne-a făcut

Accasta zi de prăsnuit.

i Azi c învierea.

Acum cu ouă roşi nc cinstim

Şi mult tare ne veselim,

Acum cel îngropat

Din morţi a înviat.

Azi e învierea.

Acum toţi nc veselim

Pe Cliristoş toţi îl mărim,

CA el din morţi s’a sculat

Isbăvind pe Adam din iad.

Azi c învierea.

Acum să nc luminăm

Lui Christos să. ne 'nchinăm,

Acum să. nc veselim

Şi să zicem toţi amin.

Azi c învierea.

Culeasă din Mcsteacăii (din manu­

scrisele lui locn Pop Ret clanul).

c3 eşti un bărbat frumos şi un oştean voi­

nic, ţi-am spus să-mi dai vreme să mă mai

gândesc şi să mă deprind cu gândul de a-ţi

fi nevastă. De atunci in’am tot gândit şi

ceia ce mi se părea altă dată cu neputinţă,

mi se pare astăzi lucru mult mai firesc şi

mai puţin greu. Mai aibi puţintică răb­

dare şi, deşi nu-ţi pot făgădui numai de­

cât, totuşi îţi zic că ai sorţi mari să-ţi fiu

soţie. Dacă pui pe mine preţul care zici

că-I pui, nu-? mare lucru să mai aştepţi

câteva luni..— Ah, Vidro, nu câteva luni, dar şi

câţiva ani aş aştepta bucuros dacă aş fi

încredinţat că odată vei fi a ^ar sin"g u r ă s p u i că nu poţi să făgăduieşti numai

decât, vra să zică tot este primejdie sa

nu-mi fie împlinită dorinţa. Gândeşte cata

grijă am eu departe de Dumneta, când te

ştiu aici, la o crâşma pe drumul ‘mare, pnde

vin fel de fel jde oameni şi eşti aşa de fru­

moasă în cât nu te poate vedea m a un

barbat fără ca să te poftească.

- Şi crezi poate că eu sunt femeie să

La PaştiNe-a sosit acuma iară.

Drăgălaşe sărbători,

Car' n-e-adite o primăvară,

Şi la fete itdulori.

A mai stat o iarnă ’ntreagă

Codrul veşted şi tăcut,.

Acum corn-si dirigeaza

Pentru-al verei drag salut.

Tinerelul sub colină,

Plin de dragoste şi dor,

Toţi păşesc pe violină,

Cu paş (adie şi uşor.

Şi neveste tinerele,

Stau d'oparte la un loc,

Cum — stă bucură şi ele,

Să se 'nvîuii’ n i âte-un joc.

Ouă roşii şi 'liniştite,

Copilaşii ‘nir'unu sparg,

Marnele lor fericite,

Râd privind la ei cu drag.

Mieluşeii /Hisc la iarbă,

Sărind veseli pe rozor,

Iar bobocii prin livadă,

Toi cu ciocul prin văltori.

Acum rîde ciobănaşul,

C a trecut o iarnă grea,

Dimineaţa strânge caşul,

Şt mai bea o strungărea.

Mfaiă turma la poiană,

Luând ftuerul din cui.

Şi mai trage o sfântă doină, —

Asta-i rugăciunea lui.1 '

Tuniră fi zimbitoare,

Ne aduce'n brafă flori,

Ş’o frumoasă serbătoare.

Vara ş'ale fi comori.Măria din Ocna.

Vorbe înţelepte.

De n’ai treabă, fâ-tc martor; de ai

bani mulţi, fă-tc chizeş.

Nu începe multe, că nu sfârşeşti nici

una.Şedcrea-i neavere, lcnca-i rugiiiă.

mă uit Ia toţi drumeţii câţi trec pe aici,

întâmpină Vidra ridicându-se în picioare şi

Lăjsând astfel să se vadă falnica ei statură

cu mijlocjil SlHbţire şi mlădios. Crezi poate

că aceea pe care ,vrei să o iei de soţie este

femeie mulţămească poftele călătorilor

pentru a-şi spori preaipeţia, Mrmă ea cu

glasul răstit, cu sprincenile încreţite şi cu

ochii scânteietori. Iţi baţi joc de “mine fiind

că sunt o feineie singură...

— Nu, Vidro, nu, .răspunse Neamţul

îngrijit de supărarea ei Jşi îmblânzindu-şi

glasul, 'm înţelegi, eşti prea iute. Eu cred

că eşti curată ca îun înger, dar frece pe

laice multă lume, pe m^ne nu mă iu­

beşti şi poate să-ţi placă vre-unul din ei

şi atunci vei uita pe bietul Hans şi vei

frnerge după acela care poate va fi mai fru-

hios şi mai bogat decât Hans! Eu de asta

tn4 tem şt, zicând aceste cuvinte cu jale,.

Neamţul ridică iar ulcica cu vin la gură,,

dar zadarnic p răsturnă căci nu mai era

nici o picătură într’rnsa. j

Vidra kiă. atunci în fnână un ulciofi

Pag. 8 FOAIA POPORULUI Nr. ÎS

Scrisori dela sate.

— Răspuns In scrisoarea unchiului Chimu. —

Iubite Unchiule!

Cu bucuric am cetit cele scrise de

Duinniata şi îţi mulţumesc de sfaturile pă­

rinteşti, pe cari mi-le dai. Dar crede-ma

Unchiule, că nu toate se pot face aşa din-

tr’odată. De altcum pe Ia noi nu să mă­

nâncă cu lingura rachiul, făr’ Ia unii care-s

mai în bunăstare la înmormântări. La cu­

nunii, ce e drept, de regulă nu se dă cu

porţia pe rând, ci înaintea fieşte căruia e

pus un colac şi o sticlă de o jumătate

litru plină, obiceiu trecut la noi dela ve­

cinei mai în bunăstare' dc preste deal.

Cred însă, că tot e mai bine să bea numai

câte o linguriţă numai, decât o jumătate

de litru pănă când vom ajunge să scăpăm

odată cu totul de rachiu.

La noi. l/ncliiulc dragă, afară de un

magazin dc bucate, pe care îl măresc cre­

dincioşii din al lor, nu este mai nici un

izvor de venit. Spune-mi, te rog. ce-ar fi

xie făcut, ca cât de cât să ajungem la o

stare mai bunicea ? Că iiitr’adevăr suntem

putini, aceea o ştii D-ta.

Se apropie alegerile de primari îmi, nu

ştiu cine va învinge, că la noi sunt două

partide. E vorba de a se ridică o crâjniă

comunalii. -- al cărei venit să fie aj comu-

nci. - Unii insa, cari ţin la cel ce îşi are

anim crâjma lui proprie (cred că*l ştii ci-

ne-i), ar alege bucuroşi pe unul, cârc să

lase luciul pornit baltă.

Ştii Unchiule, că cu azi-vară, intr'o

vreme mă aflam intr’un loc foarte plăcut in

mijlocul atâtor albine sirguiiicioase. In

primăvara aceasta voicsc a porni fabrica­

rea proprie a coşniţclor raţionale, dar te

rog da-mi sfatul de unde aş putea să-mi

procur nişte stupi şi cu cc preţ ? CU pe la

noi nu-i vând spre prăsire pe mai departe,

zicând că dându-i stupii îşi dau şi norocul

şi-apoi aşa pot sufla in păsat. Iar de a-

colo, de unde zic cu că mă aflam între câ­

teva mii, încă nu vând; insă aceia nu

pentrucă şi-ar da norocul, ci îi cultivă pen­

tru producerea — in mare — de miere, pe

care o vând chiar şi in străinătate pe hani

frumoşi.

Mulţumindu-ţi şi inaiute pentru răs­

punsurile cari mi-le vei da la întrebările

mare ce se găsea lângă dânsa şi, ridicând

oblonul din mijlocul tejghelii, merse la

masa unde şedea Hans şi împlu din nou ul­

cica Neamţului. Apoi, punând ulciorul iar

Ia loc, rămase in picioare lângă tejghe.

Lucni! despre care vorbeşti, zise

ca, s’o întâmplat odată, dar sunt mulţi

Isorţi, că n’are să se mai întâmple de anim

înainte. Nu mai sunt eu femeie să mă în­

drăgostesc în cel de intâiu făt frumos cc-

ini va eşi înainte. Destule necazuri iras-am

cu bărbatul meu care o murit. El era tâ­

năr, frumos şi bogat dar din tinereţa, fru-

museţa şi din bogăţiile lui făcea partea

cea mai inare altora, nu mie care mă pră­

pădeam după dânsul. Când o murit, ucis

«din pricina unei femei, nvo lăsat săracă

pe drumuri şi, de nu mă lua la dânsa mă­

tuşa Sanda, nu ştiu unde ajungeam. .Mie

îmi trebue un bărbat statornic şi cuminte.

Lingă care să pot trăi liniştită. Pănă as­

tăzi efin câţi m’au peţit eşti cel cătrc care

mă trage inima şi mintea mai tare.

Dragă Vidră, zise Hans, fii încre-

puse,*) Ui promit, ca şi eu îţi voiu- scrie

despre viaţa frumoasa şii cumpătată vred­

nică de urmat a micilor albine.

al D-tale nepot: Vasilica.

Melancolie.Stau la geam, privesc eum norii

Cern povara lor in picuri.

Şi in ritmul lin al ploii

Eu croiesc cântări în stihuri.

Despre o singurătate

Şi de-tut suflet fără nume,

Care-'şi macină viata

fntr'irn sat ferit dr lume.

Şi cum stau şi ascult doina

Ploii, care vine, vine.

Par'c aş desluşi întrânsa

O poveste despre mine.

O poveste eu 'neeputui

Frumos, ca un câmp în floare,

Dară tristă mai la urmă,

Cu o noapte cu ninsoare!

Petru O. Orlă(anu.

Pentru ce roşeşte oamenii ouă

ia Paşti?

— Orwlinţă din popor —

In Muuţii-Apiiscni cred Românii, că

este o făptură, Ante Christ, acesta are de

ros un lanţ mare, mare, şi când l-a giitâ

de ros, atunci s’a potopi lumea. Şi el fot

roade pănă'n ziua de Paşti, atunci i mai

gata, dar copiii umblă atunci cu ouă roşii

şi el se uită la ei şi-şi uită de munca, iar

intraceca lanţul iar se ’ngroaşe şi lumea

mai scapă im an de potop. Când insă oa­

menii n’or mai 'înroşi oua la Paşti, atunci

şi lumea s’a potopi.

Vorbe cuminţi.

Nu cecaro intră in {jura spurca pe om,

ci ceeace iese din pura Iui.»

In nădejdea slugii, dai «le fundul

pungii.

') Ar urmii, cn I'noii iul i<it «cric dexpn» »tujiării (fi tlcsprc nlio i«vonră do venii.

Red. „Foii Pop.'1 .

dinţata că voi face tot pentru ca să fii fe­

ricita. Jur ca, de când ochii mei te-au vă­

zut pentru întâia oară, de atunci nu ni’ani

»nai gândit la aliă femeie şi cât voi trăi nu

va fi alta pentru mîne. Dar, îndură-te dc

mine nu mai pot îngădui asemine traiu,

necontenit tremur să nu cumva să te pierd.

Aş aştepta cât dc mult dacă cel puţin nu

ai trăi intr’o crâşmă. Mută-tc Ia Trotuş \

sau la Bacău sau la Piatră şi voiu fi lini- ;

ştit. Dacă ţi-i milă de Hans, te rog mută- ;

te dc aici.

Vidra scutură capul.

Nu pot să părăsesc pe mătuşa care

mi-o fănit atât bine, mai ales acuma când

e slabă şi bolnavă. Ş’apoi ce-aş facc cu

singură mfr’un oraş ? Acolo primejdia dc

care te miri ar fi cu mult mai marc, căci

«n’ar vedea lume mai aleasă. Aice. intr’a-

*de\ăr. trec mulţi dar ştii bine că eu nu mă

port prin crâşmă li stau mai totdeauna în

odaia mea. Numai când vine vre-un prie­

ten \echiu, mă mai arăt; avem slugi care

Toartă grija crâşmei. Trebne de o cam-

Glume şi snoave.

Ţiganul şi eapa.

Un Ţigan furase o eapă şi prinzân-

du-1, l-au dus Ia judecată. Judele I-a în­

trebat :

— Cum ai făcut Ţigane, de ai furat

eapa ?

— Apoi să vezi cocoane: M ’am suit în-

tr un carpen să inânânc carpene şi eapa

a venit să se scarpene, atunci carpenul s’a

mişcat şi eu pe eapa am picat. Eu îi dă­

deam călcâie ca să stea şi ea mai tare fu­

gea ; eu o trăgeam la Rumân pe poartă şi

ea ni mine spre Mediaş — moartă — căci

eapa eră din Mediaş dfc neamul ei.

— Ei, şi ce-ai făcut tu acolo cu ea ?

— Ei, ce să fac? Ceaca, paca, am vân­

dut eapa.

— Dar banilor ce le-ai făcut?

— I-am băut pe toţi, că-mi era frică

de hoţi, că hoţi ai dracului ca acolo n’am-

mai văzut.

Jidanul milostiv.

Românul: Cine pe săraci ajută, pe

Dumnezeu împrumută.

Jidanul: Cu cât Ia sută?

Frântură de ied.

Nuţa se băgase slujnică Ia un boier

în Bucureşti. Odată îl durii gâtul pe bo­

ier. El chiamă pe Nuţa şi-i zice:

— Nuţo, du-te păjiă la farmacie (a-

potecă) şi i-ami de 50 de bani tinctură de

iod (un lene negru, cu care se unge pe

dinafară).

■ îndată boierule! Nuţa pleacă şi pe

drum se tot gândiâ, ce-o fi doftoria aia,

pe care s'o aducă. Tot gâmlindu-se, întră

in farmacie şi cere:

— Dă-mi de 50 de bani frântură de

ied, că-1 doare ’n gât pe boierul.

larăş ţiganul şi iapa.

Puseşi cu caii astă-noapte, Ţigane?

— Haoleo, Românico, toată iapa câ-

tă-i noaptea şi când fu la revărsatul lupi­

lor, sc ştergeaţi zorile pe bot.

Vorbă adâncă.

('ine dă celui sătul, toarnă apă în

fântână.

dată să ai răbdare...

— Pănă când? întrerupse Hans supă­

rat.

De o caindată, răspunse Vidra, aş­

teaptă până la toamnă, iţi făgăduesc ci

atunci îţi voiu da uu răspuns hotărîtor.

- - Şi Ia toamnă vei fi nevasta mea?

întrebă Hans voios, sculându-sc de pe scaun

şi apropjindu-se de Vidra.

—• La toamnă îţi voiu da un răspuns

hotaritor şi cred, zise ea plecând ochii în

jos, că voi zice da. (Va urma.)

„Foaia Poporului“ cu numărul se

află de vânzare ?n Sibiiu — în tot decur­

sul săptămănei — la Administraţia foii,

strada Măcelarilor Nr. 12, precum şi îa

trafica şi prăvălia de ziare L. v. Németfai

In strada Turnului (Saggasse) Nr. 12, iar

pentru partea de sus a oraşului în trafic*-

fi prăvălia de ziare H . Frank, strada Cis-

nădiei Nr. 36.

Nr. 13FOAIA POPORULUI

Pag. 9

Sibiiu, 4 Aprilie n._

;Christos:a ’nviat!

Cu aceste frumoase cuvinte ne adre-

sămlluturor "M orilor, colaboratorilor

fi sprijinitorilor foii noastre, iorindu-le:

4 Săbători fericite!

' Numărul de Paşti al „Foii Poporu­

lui" cuprinde 20 de pagini. Am făcuţ

foaia műi mare, ca artei ce.Utorn nostn sa

. aibă în aceste zile de sărbatoare ma, mult

material de cejüt.

Fundaţiunea „Oojdu“ (cea mai mare

fundaţie românească, care se

de 8 milioane coroane) e vorba, că se

knutată dela Budapesta la Sibiiu. Cauza

este, pe deoparte, că în SiHuu locueşte,

preşedintele fundaţiei (care este totdeauna

mitropolitul), iar Pe de altă par e tot

aici se chiverniseşte fundaţia (la „Albina ).

De secretar al fundaţiei se spune, că va,

fi ales dl Octavian Goga.

Schimbări. Dl loan fiUculescu, sub­

director la direcţiunea financiară din bi­

fa Lru, a fost strămutat la Murăş-Oşorheiu.

Dl George Anghel, care era tot la direcţia

din Sibiiu, a fost strămutat ca şef de con-

tabilitate la dircctia din Kaposvár.

Dl Dr. loan Matciu, fiul preotuluji

din Sebeşul dc sus, a fost numit, in şe­

dinţa plenară a Consistomlui arhidiccczân

din Sibiiu, de corcfcrcnt pentru aface-

rilc şcolare djn arhidiccera noastră. -

D-ltii Mat du, carc face parte din generaţia

tinără, îi dorim tărie şi putere de munca

în ogorul şcoalci române, unde multe sunt

de făcut şi de îndreptat.

Alt dar al domnului V . Strocscu.

Reuniunea femeilor române din Sibiiu a

primit dela dl Strocscu un dar de cinci mu

de coroane, şi anume 1500 cor. să se dea

ajutoare la fete, cari vor merge să înveţe

cursul dc văpsit ai colon vegetale (de

plante) din Mora; 3000 cor. ajutor la fete,

să meargă în străinătate să înveţe ţăsutul

la maşini bune; 500 cor. să mc,^rBa Cl‘

neva dela şcoala dc menaj din Sibiiu la

1 Vicna, ca să viziteze expoziţia de bucătărie.

Şcoală civilă în Sălişte. Afară de

gimnazii şi de şcoalc reale, mai este inca

un fel de şcoalc, cari, fără să Tic speciale,

adecă anume pentru o meserie sau ocupa-

inaltă decât cea care se poate câştiga in

ţiune, dau elevilor lor o învăţătură mai

cele numite mai întâiu. Acestea sunt şcoa-

lele chile (nemţeşte Bürgerschule, ungur,

polgári iskola). In ele se învaţă mai cu

temeiu computul, geometria, geografia, de-

semnul, contabilitatea (ţinerea socotelilor),

aşa că elevii eşiţi din şcoalele civile po s

devină şi măiestri, şi negustori mai bum

decât cei numai cu şcoala primară sau c iar

şi cu clase gimnaziale sau reale. La ucru

acesta s’a gândit dl Dumitru Banciu m

Sălişte, când a propus într’o şedinţă a

comitetului parohial să se chibzuească asu

pra înfiinţării unei şcoale civile române e

băieţi în Sălişte. Comitetul parohial a pri

mit propunerea şi a însărcinat biroul şi pe

părintele-protopop Dr. Lupaş să se chi

zuească asupra lucrului, Sar când vor crede,

5 că e de lipsă, să cheme 1« o consfătuire

pe reprezentanţii comunelor din protopo­

piatele SălŞştei şi Mercurii.Aceasta ar fi întâia şcoala civila de

băieţi română, căci şcoli de-acestea n au

pănă acum nici cei din România.

Din năcazurile noastre. Neajunsu­

rile ce le întimpinăm cu trimiterea fon, ne

pun de multe ori pe gânduri. Ce putem

noi să facem, când ne vin plângeri, că

cineva de săptămâni de zile nu Pr™ eŞ£

foaia, iar de aici e totul în rându.ala? Pe

de altă parte recunoaştem, că şi dela noi

se mai poate întâmpla vr’o greşala. Doar

încă suntem oameni. In cazuri de acestea

ajunge a ne înştiinţa îndată pe o carte po­

ştală Dar prea de multe ori suntem siliţi

a ne bate capul în fel şi chip, cum am pu­

tea afla unde zace răul, de cutare abonat

nu primeşte foaia? -Am făcut uneori arătare la posta de

aid ca ea să introducă cercetare secretă,

pentru a urmări ce se alege cu cutare

foaie, unde rămâne, sau unde se ascunde

ca’n pământ? De multeori ne-a succes a

afla pe vinovat, care şi-a primit apoi răs­

plata. . ,La mulţi le dăm răspuns in posta re­

dacţiei. Dar dacă numărul ai răspunsul

nostru încă nu-1 primeşte, atunri ce se a-

lege’ Unde sunt mai mulţi abonaţi in

comună avem nădejde, cămilă unul dela

altul.

Mai rău stă lucrul însă, dacă in co­

muna aceea ar fi numai un singur abonat.

La aşa unul îi putem .tot răspunde la posta

redacţiei, că cl nu află nimic. Foaia lui o

ceteşte 'sau prăpădeşte altul. In cazuri de

acestea am recurs la alt mijloc. Ne-am pus

şi am scris respectivului abonat o scrisoare

închisă, dar dc aşa, că pc din afară să nu

se cunoască nimic, că dc unde vine. Bine

înţeles, pe acccaş adresă, deoarece altă a-

dresă noi mai nici când nu ştim.

Şi astfel dc scrisori totdeauna le-a pri­

mit omul nostru. Cc va să zică asta? Nu j

e o dovadă, că pe adresa aceea ar trebui j

să primească omul şi foaia l Desigur, c |

^ Numai cât iată - unul din multele

cazuri — ce ne spune un nou abonat, in

urma scrisorii noastre. El nu primea foaia

de o lună dc zile, dar scrisoarea a pri-

mit-o, şi ne-a răspuns:„Relativ la ştirii. D-tră epistolă din

23 Martie Vă răspund că tare mă bucur

cum Vă interesaţi D-tră despre aceste lu­

cruri. Dar cu aşa cred, că nu poate fi mi­

rare despre pcrderca foii, deoarece aici a-

vem cci mai încarnaţi şovinişti. Nu numai

la postă, ci în general la toate oficiile e

stat. Numai atâta le trebue să audă,

că eşti Român; ded cum ei ne au aşa de

ţdragi, se înţelege dela sine, că nici cel mai

bun izvor de lumină naţională, adecă foi e

noastre politice, nu le văd cu ochi bum, ci

le nimicesc, şi din când în când ne mai

scoate ochii cu câte una, pe care Ie pri­

mim. Numărul de pe urmă Fam primit Du­

minecă". (Scriitorul epistolei e dint^o co­

mună din comitatul Murăş-Turda. Numele

nu-1 punem, pentracă atunci respectivul şi

mai mult şi-ar atrage ura acelor şovi-

nişti). r3Ei, iată unde zace un mare rau,

mulţi nu primesc foile regulat. Ce e drept,

avem şi abonaţi, cari cu anii nu se plâng

de loc. „ ..Sunt însă şi o seamă de primam, pe

unde se perd foile. Unii notari, - daca

sunt străini, - nu dau foile oamenilor, ca

astfel să rămână poporul tot în întunerec.

Alţii nu le dau fiindcă le cetesc ei. Ace­

ştia dŞn urmă sunt Români, cari au ceva

funcţie la primărie, bine înţeles, că sunt

Români tare prăpădiţi, dacă fură ei foile

(altora, sau li le dau la câteva zile, dupăce

le-au cetit ei întâiu. Dar de astfel de scă­

pătaţi o să purtăm noi grije pe viitor. In

toate cazurile o să-S punem în foaie, ca

Să-i cunoască lumea. Iar arătare contra lor

încă vom face. Tot asemenea vom aminti

şi primăriile, unde se tot perd foile. Le

va fi spre cŞnstea celor din fruntea pri-

mărid.A bună seamă, pentru delăturarea a-

cestor rele, rugăm pe abonaţii noştri, ca

să ne stee şi ei într’ajutor. Să stiricească

fiecare însuşi ce se alege cu foaia? Iar

dacă poate dovedi cu ceva martori să ne

serie. ,. „ ,Altcum noi încă suferim pe lângă cel

ce nu capătă foaia. Controlarea reclame­

lor, facerea răspunsurilor, trimiterea de

scrisori şi de foi nouă, indignarea şi nă­

cazul cu astfel de afaceri, — toate acestea

sunt în stare să răpună pe omul drept, pe

omul care caută, după cea mai bună chib­

zuială, ca să facă totul din ce se poate.

Intre astfel de împrejurări e grozav de

grea administraţia unei foi poporale ca a-

ceasta, la care preste jumătate din preţul

abonamentului costă numai hârtia ne tipă­

rită şi niarca postată de 2 bani pentru fie­

care foaie. *Unde ajungem, daoă în decursul unui

an, o seamă dc abonaţi reclamă tot mereu

foi, pe cari trebue să le trimitem a doua

oară? Aci din nou se reccre controlare şi

pierdere dc timp, trimiterea de foi nouă

şi spese dc postă, cari toate trebuesc aco­

perite din celc 2 cor. 20 bani sau 4

şi 40. * xToate acestea le-am făcut însă pănă

acum şi Ie vom facc şi de acum înainte,

îndeosebi, că ţinem mult la aceca, ca toţi

abonaţii noştri să poată avea şi ceti ro­

manul „Cu paloşul" după olaltă. Acesta

se va publica încă mult în foaie. Abonaţii,

cărora le-ar lipsă vr'un număr, să ne scrie.

O să le trimitem numărul acela, sau, dacă

n’ar mai fji, atunci Ie trimitem cel putm

partea cu romanul.

Dar cu reclamarea mmerilor nu-i de­

stul Cu toţii .trebue să căutăm într’acolo,

ca aceste picdeci să se delăture. Noi aici

i suntem destul de cu mare băgare de seamă

la trimiterea foilor. Rugăm deci şi pe iu

biţii abonaţi, ca ci încă să urmărească lu­

crurile, spre a ne putea spune, cine e de

vină la perderea foilor? Trebue căutat iz­

vorul răului. I ar odată gă^it, desigur că se

vor afla şi mijloace pentru delăturarea Iui.

Nu mai puţin trebue avut bine ide grije

cu scrierea adresei, despre ceeace spunem

la alt loc al foii.

DI Dr. Alexandru Dobrescu, medic

univ. şi dentist (medic de dinţi) s’a re­

întors şi şi-a început praxa în Sibiiu, Piaţa

mare Nr. 11. ■ -

Pentru şcoală. Ni se scrie: Fostul

nostru parohian, dl Nfcolae Surdea care

trăieşte acum în Panada (America) a -

ruit şcoalei gr.-or. române din Brazeşti,

comit. Turda-Arieş, tot venitul după ave­

rea sa nemişcătoare aflătoare în comuna

noastrâ, pe timp de 5 ani începând cu

1912. Să trăească la mulţi fericiţi ani £ces

bun Român şi creştin! Gavriil Runcean,

învăţător. -

f t * 10FOAIA POPORULUI *. 13

Pentru biserică. Ni se scrie : Dl Ba­

log Lajos şi soţia sa Roza din Pojga au

cumpărat sfintele odăjdii pentru biserica

noastră, dând 100 coroane pentru scopul

acesta. Dumnezeu să le răsplătească fapta

lor cea bună! Ger asin Crăciutiescii.

Întunecime de soare. La 4/17 Apri­

lie, între orele 1— 3 după ameazi, va fi o

- întunecime de soare, care se va putea ve­

dea şi Ia noi, de jiu va.fi cerul înorat.

Foc groaznic. In oraşul Trstena (în

Slovăcime) a isbugnit un foc grozav, ar­

zând trei sute de case, banca, giimnaziul,

tribunalul, biserica, posta şi cazarma jan­

darmilor. Pagubele sunt de preste un mi-

iion de coroane.

Păţania unui soldat adventist din

România. Adventiştii sunt o sectă reli­

gioasă, cari s’au lăpădat de legea lor cea

veche (fie gr.-or., fie catolică, fie prote­

stantă) şi s’au dat într’o lege mai mult

jidovească, ţinând în loc Ide ^Duminecă, Sâm­

bătă. Rătăciţi de-aceştia se găsesc ici co­

lea şi prin România. In ziua de 8 Nocm-

vrie a fost încorporat în regimentul 21

soldatul Vasile Diaconu. Trei zile după

încorporare fiind scos la instrucţie, s’a îm­

potrivit, spunând, că el e adventist şi Sam-

băta nu lucrează. Din cauză de nesupunere

a fost dat în judecată şi mai zilele treeutc

a fost condamnat la şase luni închisoare

pentru neascultare. Pedeapsa l-a cuminţit

căci a declarat, că se va lăpădâ de cre­

dinţa Iui greşită.

O m o r în crâjmă. Din Boiul-mare ni

se scrie: Beţia a mai făcut o jertfa. In-

tâlnindu-se loan Cârţan ai llie Stoica in-

tr’o Sâmbătă seara în crâjmă şi bfmd acolo

pănS s’au dobitocit, Cârţan a sărit la to­

varăşul lui, cu care avea o pricină incă

de pe când erau in America, şi l-a stră­

puns pe triat multe locuri cu un cuţit. Pană

/ a doua zi a murit. Ucigaşul a fost arestat.

fönn BMcu.

Cine a prins pe spărgătorul Endesz

Ârpăd? Din Fcldioara săcuească ni se

scrie:. Pe spărgătorul Endresz Árpád l-au

prins Românul Filofteiu Inocan. După

Endesz se luaseră vre-o şapte gardişti

dela temniţă, dar l-au scăpat. Inocan s’a

luat după el şi l-a ajuns jn apropierea

Murăşului, unde l-a oprit, aşa că‘ n’a mai

putut fugi. Endesz a vrut să-l înjunghie

ai un cuţit, dar atunci au mai sosit doi

îuşţ, dintre cari unul l-a lovit c’o sapă,

aşa că tâlharul nu mai are încătrău şi s’a

predat. El a fost legat cu o funie, apoi

venind şi jandarmii din Cucerdea l-au le­

gat în feară şi l-au dus. George Radu.

Doi înşelători prinşi. La oraşe se

apropie de multe ori oameni ticăloşi de

ţărani, mai ales în crâjme, şi după ce au

dat în vorbă cu ei, îi îndeamnă să joace

cărţi. Cărţile de joc sunt insă totdeauna

măsluite (însemnate), aşa că înşelătorii ştiu

de pe dosul sau de pe dunga lor, ce carte

vine. Unii se pricep foarte bine să scoată

din pachete cartea, pe care o vreau, fără

ca ceilalţi jucători să bage de samă. Doi

mişei de-aceştia, unul Gheorghe Flueraş,

celalalt Anton Olah, au fost arestaţi în

Sibjiiu, unde înşelaseră pe un Român.

Flueraş a fost pedepsit cu 20 de zile în­

chisoare şi oprire de-a mai veni la Sibiiu

(el "e din Bungard), Olah cu zece zile.

Omul trebuie să se păzească, când vine

la oraş, şi de beutură, şi de oamenii necu­

noscuţi, cari se arată prea prietenoşi.

O jertfă a beţiei. In comuna Cre-

menari din judeţul Argeş, ţăranul llie Ala- -

rin a fost oniorît de însăşi soţia lui. Iată

ce a constatat judecătorul: Ţă,ramil Marin

era un beţiv stricat, care nu munciâ mai

de loc, iar de se întâmpla să câştige ceva,

de multe ori vânzându-şi de-ale casei, nu

mai eşiâ din crâjmă, pană nu isprăviâ toţi

banii şi creditul. Când veniâ acasă, bătîâ

pe biata femeie, umplându-o de sânge. Aşa

s’a întâmplat şi săptămâna trecută. A ve­

nit beat, şi-a bătut femeia, apoi s’a culcat.

Aceasta, ajunsă la desperaţie, a luat ur­

ciorul cu gas, l-a turnat preste beţivul a-

dormit, apoi i-a dat foc. Fugind la mamă-

sa, a înştiinţat-o despre ceeace a făcut.

Acum e arestată.

O descoperire înseninată. Pană a-

cum se ştia, că un ochiu scurs e mort pen­

tru totdeauna. In bulbul ochiului se află

adecă o materie sticloasă şi un lichid (ma­

terie curgătoare), după cum putem vedea

Ia ochiul unul animal tăiat. Prin leutula,

care se află în dosul luminii ochiului, se

frâng razele de lumină dela corpurile, cari

se află înaintea noastră, iar razele acestea

le trece materia sticloasă (pe pielea cu nervii

vederii, unde se produce icoana obiectului,

tare ajunge apoi la creeii şi Ia suflet, aşa

că noi ştim, ce avem înainte. Când se

scurge ochiul, razele de luminii nu mai are

cine să le ducă Ia nervi, suntem adecă orbi.

'Profesorul Elschnig dela universitatea din

Praga a aflat o materie nouă, sotuţiune

de sare, caic poate înlocui [materia sticloasă

perdtită. Aceasta o vâră în ochiul scurs,

care poate vedea iară. Cele dintâiu încer­

cări Ie-a făcut învăţatul profesor !a iepuri

de casă: lc-a scurs ochiul, le-a vârât iula-

tintru soluţiune de sare şi a constatat, că

iepurele vede, ca şi mai înainte.

Descoperirea aceasta e de mare în­

semnătate, căci dă înapoi vederea la mulţi

nenorociţi, la cari nervii vederii erau sănă­

toşi, tot aşa lentula, dar sctirgându-li-se

un ochiu rămâneau orbi de el.

Patru copii morţi. Doi oameni, tata

şi mama, amândoi lucrători din Kotlien (Oer-

mania) plecaseră la lucru, lăsându-şi sin­

guri cei şase copii, între cari cel mai mare

de opt ani, cel ma,i mic de trei luni. Ca

să nu iese afară iu frig, încuiascră uşa.

In junii sobei femeia întinsese o mulţime

de rufe Ia uscat. Fiind în sobă foc mare,

s'au aprins rufele şi in curând oclaea în­

treagă se ninplii de fum. Cei doi copii mai

mari voirii să iese afară, dar nu putură din

cauza că eră încuiată. Când au venit mai

târziii mama pană acasă, să vadă de e.i,

găsi patru morţi şi doi incă in viaţa’. A-

ceştia din urmă Tură duşi la spital, uncie

abia au putut fi scăpaţi de moarte.

Desgroparea unui cadavru. In le-

lega (judeţul Prahova) murise o fată, Mă­

ria Bobescu, care bolise timp îndelungai.

La 16 Februarie a fost îngropată. Maj

zilele trecute nişte copii jucându-se în ci-

jniter, au auzit eşind din mormântul fetii

nişte sgomote. Ei au alergat la preot, ca

sa-i spună lucrul. Venind preotu] cu can­

torul şi alţi locuitori din comună Ia mor­

mânt, au auzit şi ei sgomotele acelea. De­

spre aceasta au făcut raport la tribunalul

din Ploieşti, de unde a venit o comisiune,

care a desgropat pe moarta. Cadavrul a

fost însă găsit în aceeaş stare, în care a

fost înmormântat. Se dă cu socoteală, că

în apropierea mormântului sunt găuri, prin

cari curge vr’un isvor subpământean cu

apă, care produce sgomotul acela.

Cari sunt cele mai mari oraşe de

pe pământ? Se duce minune, câtă lume

se grămădeşte în unele oraşe. Nouă ni se

par oraşele dela noi lucru mare şi mai că

ne vine şi ameţeala, când venim întâia

oară în larma lor. Şi ce mici sunt ele pe

lângă alte oraşe, depărtate de noi! Iată

după statistica cea mai nouă, care e numă­

rul sufletelor din oraşele cele mai mari:

Londra (capitala Angliei) 7 milioane 253

de miji (un milion face o miie de mii),

New-York (America) 4 milioane ,767 de

hui,. Paris (capitala Franţei) 2 mii. 764 de

mi!i, Tokio (în Japonia) 2 mii. 186 de mii,

Chicago (America) 2 mii. 185 de mii,

Viena 2 inii. 86 de mii, Berlin 2 mii. 71

de mii, Petersburg (cap. Rusiei) 1 mii. 678

de mii, Filadelfia (America) 1 mii. 549 de

mii. Moscva (în Rusia) 1 mii. 360 de mii.

' Obiceiuri îngrozitoare Ia un popor

sălbatic. In Paraguai, o ţară în America

de ineazazi, este un popor sălbatic numit

Şamacoco. Aceştia omoară pe toţi copiii,

cari li se par prea slabi. Pe bărbaţii, cari

au împlinit 70 de ani încă îi omoară, şi a-

nunic chiar fiul omoară pe tatăl său îm­

bătrânit, spărgându-i capul cu o măciucă.

Femeile bătrâne însă nu numai, că sunt

scutite de-a fi omorîte, ci se bucură încă

de cea mai mare cinste la toată lumea.

Minunile muncii. Un metru cubic

(un pătrar de stângin) de lemn costă 10

coroane. Hârtia făcută din cantitatea acea­

sta de lemn (mai toată hârtia se face acum

din lemn) costă deja 100 de coroane. Din

lemn se face în fabrici şi un fel de păr

pentru umplut saltelele (matraţe, străjace).

Părul făcut dintr’uu metru cubic de lemn

costă 2500 pănă la 3000 de coroane. Iar

de se face din lemnul acesta mătase (şi

In fabrica dela Zârneşti se fac cârpe de

mătase de lemn), valoarea se urcă la 7000

de coroane. — Alt exemplu. O cantitate anu­

mită de mincraiu de fer (piatră cu fer în

ea) costă 5 bani. Ferul acesta bătut costă

deja 2 cor., prefăcut iu tuciu (fer turnat)

5 coroane. Prefăcut în tăişuri de cuţit,

are o valoare de 500 cor., iar făcând pene

pentru cias (spirala cea fină din lăuntrul

ciasurilor de buzunar) 100 mii de coroane!

Urcarea aceasta uriaşe a valorii o

pricinuieşte munca! Oare la noi ţăranii nu

e tot aşa ? Ba da. Cucuruzul prefăcut în

slănină şi carne de porc (pe cari ii îngră-

şem) ne-ar aduce cu mult mai mulţi bani,

decât vânzândii-1 cu sacul. .Făcând liveâ

măiestrite (cu trifoiu, lucerna, napi de nu­

treţ ş. a.) şi hrănind vite, vom avea din

vânzarea lor înze.:ii cât luăm, dacă voni

vinde fânul sau alt nutreţ de pc ele. Iu

comunele dela munte, de pe câteva lopeţi,

furci, Oi;ii şi alte părţi din car vom luă cu

mult mai mult ca vânzând numai lemne de

foc. Tot aşa de pc papmă, dacă o vom

preface în rogojini şi coşniţe, de pe nuiele,

făcând din ele coşuri, şi altele şi altele.

La tot ce e muncit i-se îndoeşte, înzeceşte,

însuteşte valoarea.

Ocolul pământului în cinci ani pe

jos şi desculţ. Un Francez tinăr, Carol

Chevalier, s’a îndatorat faţă de nîşte to­

varăşi dintr’o societate de gimnastică să

încunjoare pământul în timp de cinci ani

mergând pe jos şi desculţ. Mai zelele tre­

cute a sosit în Bucureşti, dupăce a um­

blat patru ani. EI a străbătut deja Ame-

rica-de-Nord şi Asia şi mai are numai Eu­

ropa. Picioarele lui sunt negre şi umflate,

dar el se laudă, că nu simte nici frig, nici

durere. Să-i fie de bine!

Nt. 13FOAIA POPORULUI

P *. 11

Medicul de casă al Împăratului. îm­

păratul are un medic, care se îngrijeşte

numai de sănătatea Maiestăţii Sale. 1-1 re­

comandase contele Paar. Intr o zi, împă­

ratul dete poruncă, ca doctorul kerzl

aşa-1 cheamă — să vină la ora 10 înainte

de ameazi la palat, ca să vadă, dacă-i poate

da slujba de medic de casă. Ciasul bate

10, împăratul aştepta. Trece 10, trece 10

şi jumătate, se apropie de 11, Dr. Kerzl

nu mai venîa. Şe înţelege, că împăratul,

carQ nu are nici un minut liber, se supă­

rase pentru aşteptarea aceasta. L)uPa 11

iaca vine şi doctorul. împăratul n zise:

Te-am aşteptat pentru ora 10, acum nu

mai am vreme pentru D-Ta!“ Zicând ast­

fel, se întoase, ca să plece. Dar medicul

de dincolo: „Maiestate, a trebuit sa fac

unui bolnav o operaţiune (tăietură), care

nu se putea amână... Eră vorba de o viaţă

de om!" — „Şi cine a fost'omul acela,

^pentru care a trebuit să aştept?" întrebă

ţimpăratul. — „A fost un soldat din regi­

mentul Nr. 73 de infanterie“ , răspunse Dr.

iiKerzl. — împăratul nu mai z i s e nimic, ci

;se uită lung în ochii doctorului, apoi îi

fprinse mâna şi i-o strânse cu căldură zi-

jcând: „Doctore, de azi înainte eşti medicul

’meu de casă“ .-— Şi a rămas, de zeci de

ani, pănă’n ziua de astăzi.

P r i n d e r e a u n o r falsificatori de bani.

in u m p u l d in u r m ă s ’a u răspândit prin

toate ţările E u r o p e i o m u lţ im e d e b an i

falşi- Poliţiei i-a izbutit de altcum a p u n e

m â na p e m ulţi falşificători d e ban i. In

B u d a p e s ta , V i e n a şi L o n d r a a u fost prinşi

d e curând o s e a m ă d e p erso an e , cari u m ­

b la u să s c h im b e b a n c n o te (ţiduli d e hârtie)

falşe. , ,

N u m a i în Berlin n u le putea d a de

u r m ă u n o r falşificători. A b ia în u r m a unei

trădări, d in partea celorce le ştia culcuşul

lor a aflat poliţia locul u n d e erau ei as­

c u n s Falsificatorii d e ban i se ţineau m-

tr’o ' căscioară dela m a r g in e a Berlinului.

A c o lo îşi întocm ise ei o lucrătoare in toata

forma.'Dar locul odată aflat, poliţia a în­

ceput a-i păzi. Casa a fost încunjurată de

poliţişti. Iar când s’au pus falşificătorn la

lucru,’ — tocmai voiau să facă maree (o

marcă face 60 CFeiţari) germane, - poli­

ţiştii au pătruns în casă, unde dupa o

luptă crâncenă i-au pus bine pe înşelător.

Cinci falşificători de bani au fost prmş

pe loc, legaţi bine, şi duşi la răcoare. Do,

311 S<hiPchipul de sus se arată lupta dintre

poliţişti şi banda falşificătorilor. In casa

s’au aflat o mulţime de instrumente, ce

foloseau la facerea banilor. De asemenea

s’au aflat si banii de câte o marca, falşi-

ficaţi, în preţ de mai multe mu.

P«g. 12 FOAIA POPORULUI13

Facem cunoscut, că cine nu primeşte

vr’un număr din foaie să reclameze în­

dată la postă, sau la noi cel mai târziu în

2— 3 zile după aceea. Iar nu după săp­

tămâni, când nu mai avem acei numeri.

Cine n’ar avea partea romanului „Cu

paloşul“ complet, dela început, să ne scrie

acum pană mai avem. Bine înţeles, e da-

torinţa fiecăruia, ca să-şi grijească foile

din cât se poate. In viiitor nu vom mai

putea trimite nici din acestea aşa multe.

Iar cine nu ceteşte toate foile, acela nu va

putea înţelege cum se cade acest roman

istoric atât de interesant şi frumos. Ori

jiti, deci, partea foii cu romanul!

Abonaţi noi Ia „Foaia Poporului“

se primesc cu începutul fiecărei luni. Toti

aceia, cari abonează acum „Foaia Popo­

rului“ , primesc în cinste partea din

foaie a romanului „Cu paloşul“ de când

s’a început publicarea Iui, adecă dela

Nr. 52 din 1911 încoace. Ceice voesc

ţa cunoaşte luptele noastre din vechime

să cetească acest roman, care se va pu­

blica încă multă vreme în foaie. Că ce

frumos ne povesteşte valorosul nostru

fruntaş şi boier moldovean, dl Radu Ro-

setti, s’au putut convinge toti aceia, cari'

au cetit partea romanului apărută panii

acum. Cele ce ni se spun aci sunt o

adevărată istorie a vitejilor Români din

vechime, dela cari noi putem încă şi as­

tăzi lua o scamă de învăţături folositoare.

Păstraţi cu toţii partea foii cu romanul.

Păcatul de-a îndrăgi străinii. Dela

un vrednic Săliştean aşezat în Kâmnicu -

Vâlcii (România), ni se scriu următoarele:

In ziua de 4 îMartie a. c. s’a ţinut adunarea

generală a băncii din localitate „Vâlcea“ ,

bancă înfiinţată din îndemnul unui Săli-

ştean şi a doi Braşoveni români. Aceasta

bancă numără aproape una sută acţionari

români, doi Italieni şi un Sas din Braşov,

tăbăcar (argăsitor), fost tovarăş ai doi

Sălişteni. Maioritatea acestor acţionari pu­

tem zice cu drept cuvânt că sunt Săliştenii

stabiliţi aici. Li aceasta adunare generală

era sa se aleagă şi ccnsorii, dar Săliştenii

în Ioc să-<şi aleagă vre-un om al lor, aleg

pe Sas, îndemnând şi pe alţii a-t vota, ca

să nu iasă ales un alt Săliştean, care in

luna Iui Iulie anul treait a fost ales de

neguţători preşedinte a| Camerii de co­

merţ, secţia Vâlcea. In loc ca să primea­

scă tantiema de vr’o mie de lei anual un

Român ori care ar fi fost dintre acţionari,

Săliştenii prin alegerea lor au dat-o unui

Sas.

De sigur că Saşii vor fi râs de fapta

frumoasă a Săliştenilor de aici şi vor fi

zis: „BIocli prost“ . Ce să mai zicem noi'

Românii, cari ştim suferinţele noastre din.

trecut şi păţenîile ce Ie îndurăm şi astăzi

dela acest neam săsesc viclean şi asupritor

pentru al nostru al Românilor? Oare a-

ceasta purtare însemnează patriotizmul cel

mult lăudat al Săliştenilor din Râmnic?

Mi-am ţinut de datorie sfântă a arăta

fraţilor mei transilvăneni şi_ cu deosebire

Săliştenilor aceasta purtare nesocotită a

Săliştenilor domiciliaţi în R.-Vâlcea (onoa­

re esceptiunilor), ca să fie judecaţi după

cum merită. Un Săliştean.

Biserici româneşti în America. In

America sunt şapte biserici gr.or. române

şi trei locuri pentru a clădi alte trei bi­

serici gr.-or., apoi patru biserici gr.-cat.

române. Cu mult prea puţine pentru nu­

mărul cel mare al Românilor de-acolo. Du­

rere, că din cauza lipsei de preoţi se gă­

sesc şi Români rătăciţi, cari s’au lăpădnt

de biserica strămoşască. Aşa e acum în

Cincinati o biserică baptistă-protestantă şi

e vorba să se mai clădească şi altele. Sunt

ţinuturi, unde Românii sunt păgâni cu to­

tul, nemai crezând nici în Dumnezeu. In

alte locuri au ajuns să fie înşelaţi de că­

lugări mişei, veni{i din Moldova, cari tră­

iesc numai din înşelăciuni.

Fundaţiunea „Juliu Bardosy“ Ni

se scrie din Turda, că pentru înmulţirea

fondului pentru ajutorarea elevilor dela

şcoala din Turda au contribuit: „Arieşana“

instfitut de credit şi economii din Turda

16.74 cor. Domnii Dr. Ioan Olteanu, ad­

vocat în Ludoşul niureşan, 6 cor.; Ioan

Bucur, protopop districtual al Arieşului 5

cor.; Nicolau Racoviţan, paroh gr.cat. în

Şchiopi 2 cor. şi Dr. Ioan Giurgiu, advocat

in Iara 2 cor. Cu totul 31 cor. 74 fii.

Călindarul Poporului pe 1912 mai

sunt câteva exemplare. Preţul 40 bani, iar

pentru postă încă 5 bani deosebit.

Rugăm r pe toţi abona{ii noştri, ca

să ne facă totdeauna cunoscut, dacă s’ar

întâmpla, că se schimbă numirea comunei

(prin multe locuri se dau numiri nouă un­

gureşti) sau când se schimba posta ultimă.

Din aceste cauze se perd foile de multe

ori. Mai cu seamă în timpul din urmă ne

vin reclame, cari trebue sâ ne pună pe

gânduri. Asta o ştiu mulţi din răs­

punsurile noastre, ce Ie trimitem în scri­

sori, precum şi din desluşirile dela posta

redacţiei. Sunt insă şi mulţi abonaţi, cari

ne scriu greşit posta ultima. Asta încă e

un rău mare, fiindcă foile rătăcesc apoi

prin alte părţi. Noi ne silim şi facem to­

tul ce putem, dar mgăin şi pe stimaţii'abo­

naţi, ca să ne deie adresele, cât se poate

de lămurit.

După aceea: dacă un abonat nu pri­

meşte vr’uti număr din foaie, atunci să ne

serie îndată, iar nu după săptămâni de

zile. Noi, pană când mai avem, trimitem

din nou acel număr perdut. A bună seamă,

ne rugăm, că numai atunci siî ne ceară din

nou numărul cutare, dacă de fapt nici nu

l’a primit, iar nu dacă s’a perdut pe-

acasă din negrije, după cum ne scriu mulţi.

Nu mai puţin rugăm pe abonaţi, ca să şti­

ricească cum se împart gazetele şi dela

postă şi primării. Aci încă se întâmplă

din cale afară multe nerândiiicii. iar dacă

iu cazuri de acestea se poate ceva dovedi

cu martori, atunci ştim noi cum se facem

rânduială.

„FO AIA PO PO RU LU I"este

cea mai veche, mai bună şi mai ieftină

,foaie pentru poporul nostru.

Cuprinsul ei, foarte bogat şi variat,

este anume întocmit pentru trebuinţele ţă­

ranului român.

Numeri de probă se trimit Ia cerere

ori-cui gratis.

Abonarea se poate face cu începutul

fie-cărei luni şi costă:

Pe un an întreg , 4 cor. 40 bani

De acum pănă Ia finea

anului 3 „ 30 „

Pe o jumătate de an 2 „ 20 „

Pentru ţările străine 11 „ anuai

Lăţiţi deci „Foaia Poporului“ preste

lot locul, ca astfel să o putem jace şi mai bună!

ECONOMIE

Adunarea generală a „Albinei“ .„Albina“ , întâia noastră bancă nu nu-

jmai ca vechime, dar şi ca mărime şi ca

pildă de dărnicie pentru institutele noastre

culturale şi de binefacere, şi-a ţinut la 23

Martie n. c. adunarea generală.

Dupăce s’a rostit părerea de rău pen­

tru răposarea fostului preşedinte al direc­

ţiunii, losif Sterca Şulufu, s’a cetit rapor­

tul şi bilanţul anului 1911. Din acestea

s’a văzut, că averea „Albinei“ a crescut la

50 milioane 695 mii 489 coroane, iar veni­

tul curat a fost de 500 de mii 646 cor.

Depunerile au fost de 24 milioane bl3

mii 383 cor.

S’a hotărît urcarea capitalului social

(acţionar) dela 3 milioane la 6 milioane.

Ca termin pentru subscrierea'acţiilor nouă

s’a hotărît ziua de 15 Iunie a. c. Trebuind

astfel să se schimbe statutele, s’au mai

hotărît şi înfiinţarea numărului mem­

brilor din direcţiune la 15 şi s’a hotărît

şi înfiinţarea unui fond de garanţie de trei

milioane coroane pentru scrisurile fon­

dare.

Adunarea a primit propunerea, ca

banca Nera din Bozovici (Bănat) să se

contopească cu „Albina“ .

Venitul airat s’a împărţit astfel: s’a

dat divjidenda şi supradividendă 300 de

mii cor., tantiemă 73 de mii 635 cor., func­

ţionarilor şi servitorilor fără drept de di-

videndă 5000 cor., fondului general de re­

zervă 60 de mii, fondului special de re­

zervă 26 de mii, fondului de pensiuni al

funcţionarilor 10 mii, pentru scopuri de bi-,

ncfacere 26 de mii coroane.

Din suma hotărîtă pentru scopuri cul­

turale şi de binefacere, se vor da 1000 cor.

pentru seminarul român din Caransebeş,

1000 cor. pentru „Fondul ziariştilor ro­

mâni“ , S000 cor. pentru masa studenţilor

întemeiată de „Albina“ , 2000 cor. Asocia-

ţiunii din Sibiiu, 2000 cor. Reuniunii fe­

meilor române din Sibiiu pentru şcoalele

susţinute de dânsa, Sar ceialalţi bani

s’au împărţit Ia Reuniunea de mu­

zică, la cea de agricultură, la a pompie­

rilor, la cea pentru înfrumseţarea oraşului, a

celei higienice şi gramului comercial, toate

din Sibiiu, apoi internatului Reuniunii fe­

meilor române din Braşov, a Reuniunii me­

seriaşilor din Braşov, fondului studenţilor

bolnavi din Braşov, Blaj şi Brad, societăţii

„Petru Maior“ din Pesta, tinerimii univer­

sitare din Claj, internatului gr.-or. din

Bciuş, Reuniunii femeilor din comitatul

Hunedoarei, biscricei din Lugoj pentru zu­

grăvirea ci şi cantinei şcolare din Lugoj.

Pănă acum, „Albina“ a dat dela în­

fiinţarea ci pentru scopuri de binefacere

şi ailturale suma de 393 de mii 122 cor.

Membri noi în direcţiune au fost aleşi

d-nii Dr. E. Draia, Octavian Goga, Dr. I.

Mihu şi Dr. G. Popovici.

Ştiri economice. i#f

Băncile şi tovărăşiile poporale. DI

V. C. Osvadă, care a fost însărcinat să

studieze chestiunea înfiinţării băncilor şi

tovărăşiilor dela sate, a înaintat un raport

amănunţit în privinţa aceasta, cu care ne

vom ocupa mai cu deamănuntul. In legă­

tură cu aceasta vestim cetitorilor noştri, că

binefăcătorul neamului nostru din Transil-

Nr. 13FOAIA POPORULUI

.T ag llî

... Sj Ungaria, dl Vasite Stroiesra a tri-♦lllll *.1 V* . . . * .

' .S comictuhu Asociaţiitnn o scrisoare, m

'-arc ^steştv câ e gata să mai jertfească

\ ,ci O şuti d<‘ mii de coroane /yentru sco-

"* nil acesta, /ie lângx banii dârui(i mai tna-

~*-nte B inecuvântat f ie n u m ele acestu i inare

-$>oier român, care a je r t f i t sute d e nrii de

” o roane pentru îna in tarea noastră pe toa te

perenele.

Cărţi şi reviste.

Biblioteca poporală a „Asocinţiunei“ .

"pin motive neatâriiătoare de redacţiunea

bihRotecei poporale“ Nr. 12 şi 13 din

:I. c. s’au expedat cu o întârziere oare­

care. In vijtoriii se va nizui ca expedarea

sa se faca cât mai regulat şi la timp şi nici

am membru nu va rămânea păgubit.

dând scriem aceste rânduri, apio.ipe

£000 de m-embri ajutători au deja doua

, ;irţi şi anume: Nrul 12, pe Ianuarie, cu

frumoasa povestire a lui I.rcnle. care a

- săvârşit cele douăsprezece făpturi mari.

Povestirea aceasta e scrisă din istoria Gre­

cilor, de P. lspirescu. La ne arată o mul­

ţime de credinţe păgâne, dar tot odata,

putem scoate din ea, multe şi frumoase

învăţături pentru viaţa noastră mult cer-

. .ala.

Cartea Nr. 13, ..Cum s<i trăim", e

>aisa de dl Dr. A. Dobrescu. Cartea a*

v.-asla este un adevărat mî.rgaritaiiu de

/ aiare preţ pentru ţăranii uos-tri romani.

I ;i n’ar trebui sa lipsească din nici o casa

românească, fiind scrisa pe înţelesul tu­

turor. I:a ne spune, ce să mâneam, cum

<a pregătim mâncările iu zile de dulce şi

ni zile de post. Nc vorbeşte despre pri­

mejdia hemurilor spirituoase şi ne spune

. .-mu sa ne ferim de aceasta otravă.

| )omnii colectanţi, cari nan înapoiat

inca listele de abonament. sunt rugaţi a

• le trimite la biroul ..Asociaţiunoi" cât mai

ingraba. pentru ca sa se poată face oxpe-

. darea cărţilor apărute, precum şi Nr. 1 ».

. .are inca a eşit de sub tipar.

Petreceri.

Petrecerc cu joc în Sălişte. Corpul

invaţiitoresc dela şcoala gr.-or. romana,

'din Sălişte aranjează, Luni in 2b Martie st.

v. 1012 (a doua zi de Paşti), o petrecere

•cu joc in sala festivă a şcoalcj. începutul

la 8 ore seara. Preţul de intrare de per*

ioana 1 cor. Venitul curat e destinat fon-

• ţiului pentru esrursiuni şcolare.

Corul tinerimii din Sânccl invita la

• Concertul împreunat cu teatru şi declamări,

ce se va ţinea a treia zi de Paşti la Q

Aprilje st. n. a. c. in şcoala romaneasca

din loc, sub conducerea inv. Ales. I. Si-

ghişoreanu. Programul conţine 9 puncte,

intre cari sunt cântări, teatru şi o confe-

renţa poporală. începutul la 7 ore seara.

Preţul de intrare: locul I 2 cor., loc II I

• cor. 60 fii., stal 1 cor. Prezidenţi: Vasile

Smigelski, Emil Vlassa. Nic. Bărbat, cassar.

• Controlori: Liciniu Ciugudean, Teodor Pa-

năzan. Suprasolvirile se primesc cu mul-

îămită şi se vor cnită pe cale ziaristică.

Venitul curat e destinat pentru zidirea unei

sale de teatru şi oonferenţe pentru popor.

PS. Oaspeţii sunt rugaţi a se îngriji de

viptuale, de cuartire şi beuturi se va «n-

-şri jî comitetul.

Ultime ştiri.Ce e nou în politică?

Hedervâry e denumit din nou

ministru-preşedinte.

Despre noua denumire a lui Khuen-

Hedervârv de ministru preşedinte, şi a

celorlalţi miniştri vechi în posturile lor,

scriem mai pe larg la alt loc al foii.

■Miniştrii, în frunte cil Khueti, s’au

prezentat dietei în şedinţa de Luni. In şe­

dinţa aceasta ministrul-preşedinte a spus,

că dacă guvernul nu primea a fi numit

din nou, — lăsând la o parte cererile fără

rost ale Maghiarilor, — atunci se puteau

întâmpla alte lucruri mari. (Aici e a se

înţelege, că Maiestatea Sa avea de gând

să se mulţumească de tron).

Unii deputaţi se ridică şi spun, că

Khtien a făcut bine, că a căutat se puna

capăt acestor neînţelegeri. Alţii — m

frunte cu Apponvi —- zic, că ei nu se vor

lăsa de luptă contra guvernului nici pe

mai departe.

In şedinţa de Marţi dieta a luat va­

canţe pănă după Paşti, în 12 Aprilie n.,

când se vor începe desbaterile asupra legi­

lor militare.

Chiar după Paşti se va vedea ce în­

torsătură înspre mai bine ori mai rău

— vor lua lucrurile. In caz de lipsii Khueii

ameninţă pe Ungurii gălăgioşi cu include­

rea dietei şi facerea de alegeri nouh. Dar

de aşa ceva le e frica şi la kosuthişti şi

la justhişti.

Furtuni preste tot locul.

Din toate părţile ţarii sosesc azi. Joi,

ştiri despre furtuni cu ploaie şi zăpadă.

Iu Cinci-Piserki au fost descoperite mai

multe case si biserica. In Zombor a sosit

„„ tren. dela care orcanul răsturnase un

! vagon. In Ciiula, pe vântul cel inaie, a

1 erupt foc. care a prefâeut în cenuşe I case

şi alte încăperi. Pocul a putut fi stans

numai iu urma împrejurării, ca casele erau

singure in acea parte. In Kecskemct sa

simţit ieri. Mereu, i, un cutremur de pă­

mânt uşor. La Mohnrs au fost inundate

morile. In Oradca-mare firele dela tele­

fon au fost rupte şi multe case descoperite.

Iu multe părţi au suferit pagube şi pomi.

de prin grădini.

nfarJu

Poşta Redacţiei.

Chimii. (Melaho (lin lip5» do loc, a rămas

Acţionar în A . Cele scrise prezenta puţin

in,cros pentni cea mm mare parte din cet.ton.

noştri Regreţi ui i <lar nu se poate public*.

/băneşti. Invitarea D-Voasuii nu se poate

publica, fiindsă e tipărită în tipografie străina.

Ionel Scrie-ne ce doreşti, sub numele

idevărat, iar' nu anonim. Dela peroane necu­

noscute nu publicăm nimic. Intrti smgura acn- omul îşi poate spune tot ce are cne

S T Cu atâtea întrebări n u m a * se pierde vremea

noi avem a «solvă o «ama de senson, nu

numai ale Dumnitale.

Dumitrii. Sivan in Săscton. De « o

foaia e în rânduială. Nu putem da bina cu so co-

l la. cri sunt cei doi numen, ce-ţi lipsesc. Am teala. can bine? Dar începutultnrrus >r. li ** /-*»Paloşului* l’ai pnmit.

. Paz,el Tira în R . Am pnmit «moare», , • „5 furat, paJtea romanului din

Tn lou. Vezi ^ îţi P°f‘ mRrt°r’

care aă dovedească.

Toderaş. Fentru numărul de Pa$ti n'a

mai fost loc. _Totna Bozocea în V. Abonamentele tri­

mise primit cu mulţumită. S ’au . socotit dela l

Aprilie, „Paloşul“ trimis dela încoput. "

F. Sângeorzan, Rodna. De aici e totul

*m rânduială. Am trimis din nou partea romanu-

nului dela început.

loan Ciorba în L. La astfel de întrebSn

numai un doctor bun iţi poate spune ce este.

Hcndorf. Invitarea trimisă nu se poate

publica, de oarece e tipărită în tipogafw străina.De ce nu tipăriţi, ce aveţi de lipsă,' intr’o tipo­

grafie românească? — Foile româneşti au ho­

tărât, că tipărituri ieşite din tipografii străine sa

nu le publice.

Dlui D . Văcărescu, Drăgoeşti. O earte,

în care să fie concepte şi pentru scrison, Şi pen­

tru chitanţe, testamente nu avem încă.

DlUi S. Câmpean, Sân-Mihai. Gnjeşte,

să nu apuci pe mâna vr’unui înşelător. Scne-ne,

ce carte ştii, in ce coruri ai fost, ce cunoştinţe

de note ai, de câţi ani eşti, apoi vom întreba,

la Conservatorul din Bucureşti. _

Dlui Crăciunescu, Pojga. Pentru co-ţi

batjocoreşti numele, scriindu-l -A^ciunescu •_ M văzul D-ta Ungur, German şi a lte neamuri cu

scaun la cap, cari sn-şi pocească numele m limba

străini? llomânui trebuie sa fie mândru ai po

haina limbii lui, ear dacă n’o cunoaşte, având

din nenorocire şcoală străină, care îndobitoceşte,

să o înveţe din foile naţionale.

Niilor Comşa, America. Foaia şi un

Călindnr a’a trimis recomandat.

Io an Cotora, Mostar. Nu costă nunic.

Iasif Colibaba, Rădăuţi. Do aici e totul

în rânduiulu. Am trimis din nou Nr. 10 şi 11.

Dar Nr. 12 Pai primit?

llie /. Mosora, Rusia. Am trimis călb-

dnrele dorite. Foaia e acum plătită păni in Ia­

nuarie lfllSi _Orţoi a. Noi nu suntem Imciitan, iubit«.

cetitor l)e acwu nu ne pricepem dacă „*unt In*

troduw* tont« trebuinţele bucMUri«“ In cnrtca o «

cu J c.romie, wui nu! «a Dumniata nici nu

nminteşti de t ine e ncrinH entt«», deoftv cu <

vro 3 coroane. Nu-ţi putem împlini errwa, Uar

iţi «lorim poftii buna ţi la mâiicin, ce nn

pum? prin cJrţilc do Imciitănc, wui n ar fi Bm*

trijdune bine“.MUan Diiraga in Rtidarta. Amipra

celor ce ne întrebi Dumninta, vom «cne mai p»

larg In f aic, intr'unul din uuiuerelo vutosro.

loan Maniu in C. Cartea numită, cu

litere vechi, «lupii cât Ştim nu «’ar mai afla.

Sa va Almd/an in G. Kcrie-no că pentru

ce iţi trebuie cartea numită.

Teodor Talar in I. Vom ţinea «»m i,

iar când vom şti pe cineva, Iţi vom xene

I. C. in H. „l'oftia Poporului“ Me acum

panii 1« finea anului costă 3 cor :i0 bani 8«

«Koteşte ix' îl luni, începând dela 1 Apnlie .

După sosirea banilor vei pnmi şi toată pa

romanului nC\i paloşul“ «lela Început, tot ce s’a

publicat pănă acum

Constantin Boldea în Plavtţevtţa. controlarea abonamentelor am aflat, că dela Dum-

niata au intrat in S Ianuarie n. 1912 « u n « *C cor. G0 bani. Pe cupon seni insă numai «tata

tbonament dela 1 Ian. pănă la d0 Iunie 1912.

Asta nu «unk bine. Doar po numele Dummtalj

merge numai o foaie. Scne-ne cum să socotim

cele 4 cor. 40 bani? Poate ca abonament pe

mai departe. , , , »loan Flcşcriu, America. Câhndarul sa

trimis recomandat, iar adresa s’a schimbat.

Gligor Bărsean. Amerira. S‘a schunbat

numind. OAlindarul s’a trimis de a.ci in 6

mTiU>Iaan Stanriu in B . De aici foaia merj-»

in rânduială. Am trimis din nou ţ r l l ‘Victor Voitecovtcs in B. A fost greşala

la mijloc. S ’a îndreptatNic. Mataringa, Bucovina. Numeral*

avute s’au trimis, iar încurcala s’a delăturat. _

Marian loan Corni* în D . La noi •

totul in rânduială. Am trimis din nou un num«

şi o parte din celalalt.

Redactor resp.: Nîcolae Brata.

Editura ji tiparul ^Tipografia Poporulai-

Pag. 1-4 ,FOAIA POPORULUI"Nr. ÎS

Banca gen. de asigurare mutuala „TRÂNSSYLYÂNI“ a. c. g. LBilanţ la 31 Decemvrie 1911Activ

Kor. Iii.

Ca9«a în numărar . ........................... . K 37.7U3 07

Depuneri la easea de p&str. şi la cea poştală n 9.391"97Depuneri în giro-conto şi depoz. în numărar „ 5.545'20Dep. spre fruct, pentru reserve de prenii restit. „ 70.19T65 122.89l'89

Thli de intemeiare neemişi ............................................ 146.200'—T itli ram bu rsa ţi..............................................................................Efectele fondului general . . . . . . . K 671.085*50Efectele fondurikr de garanţie 61-93:

733 02050Giponi pendenţi........................................ 9.366"56

Efectele fondului de penziuni..................K 193,017.50Dep. spre fruct, ale fondului de penziuni „ 4.222"72

Kealităţi: Edificii în Sibiiu......................K 609.000 —edificiu C l u j ........................................ 23.0 0'—

împrumuturi pe pob’ţe de asigurare pe v ia ţ ă ..................Premii de reasigurare anticipate s. IL pe 1911 (ju detragerea

retrocesiunilor). . . .............................................Jîezervă de premii s. IL în depozit la societăţi de reasigurare

(retrocesiuni)...............................................................Portofoliu de cambii şi accepte de acoperire

44 600-

742.387-06

197.240 22

632 000-—

404.614*89

1.402-50

22.095-70 3.83130

Salduri şi numârara In reprezentanţe s. 1........................... 12Q.52.V43Falduri şi numărare la reprezentanţe s. II.......................... 116.53.V27Valori de incasso neincurse in portofoliu...................... 5.812-34Debitori: Societiţi de reasigur. spe<e de achiziţie şi diverse 224."»8P!lAvansuri In inspectori...................................................... S.59G 98Mobile, table de ngenturi, tipărituri şi plăci de asigurare 21908 22 Instalaţii electrice.......................................................... 3.075*89

_____ 2,821.898-85

nK

121.23366 19.925-84

1,538.624 48

36,050-75

Fond de intemeiare fi. 300.000 Rezerva de premii s. I. .. .. m m # KRezervă de daune s. I.......................

Rezervă de premii s. II.....................Transport de premii s. II...................

Reserră pentru decesuri anunţate . .Rezervă pentru diferinţe la curs

Rezervă de primii s. II. în depozit Ia societăţi de reasigurare(cessiuni)...........................................................

Fond de penziuni.......................Avans de efecte.............................................Creditori diverşi.................. ....Datorie hipotecnră şi de cont-curent...............................Interese tmnsitorii ale titlilor de intemeiareInterese neridicate dela titli de intemeiare......................Fond dc garanţie s. I .....................................................Fond de garanţie s. I I ....................................Excedent rezervat 8. I din anul 1909 ..........................Ex.'edent rezervat I din anul 1 9 1 0 ...........................Excedent rezervat b. II din anul 1909 ...........................Excedent rezervnt s. II din anul 1 9 1 0 ...........................Excedent b. I din 1911 ........................... 10,556'86Excedent s. II din 1911 . . . . . 5,222*64

Pasiv I

Kor. fiL

600.000"— -

141.159.5G'’

I.. 574.6 75-23*-^

22.700-— ^

5.000"— ■

76,50428-197,240*22:*

. 39-000 —

5,560-18-

49,422*50-

9,211*50-

972 —

17,18931

44,184*17'

4,963 8!V

10.016*72:.'

5,366-49^

2,953*40

15,779-r.a

2,821.898*85»Sibiiu, In 31 Decernvrio 1911.

Dr. W . Bruckner m. p.

Conturile Încheiate şi bilanţul, coufrontnta cu regUt'rle referitoare, s’iiu

Sibiiu, la 27 Martie 1912.

Conziliul dLe supraveghlaro

Simon Schniidt tn. p. \ Adolf Fonn tn. p.

V. Thiess m.

Ssit în concordanţa.P-

Iosif Lissai m. p.

Publicorc de licitaţiunc. ,Luni în 8 Aprilie a. C. sî; <13 p:îa ]:ci- j

■Sftţrur.e minix-ndă In Întreprindere edifica­rea unei fântâni Împreunată cu rraervar pentru iidApnn-n vitelor. j

Ucitaţiunen «a vn ţinen In 2 ore p. m". îa cancelari« comunei Mohu.

Planul, preliminariului de fpi-c şi condiţi- unîle do licitan: să pot ceti In fiecare zi in oa­rele oficioase in cancelarii! ci mnnalii.

Preţul itn'uiirei 5000 Cor.Vadiu 10 •/, -lela preţul f-trigiirri, oferte

în *crii* nu ‘ă priine. e. 613 2-2

Mohu, in 22 Martie 1912.

loan Muţiu preţedintele InMjţirvi de credit.

Mare succes^

•a isxeratele la „Foaia Poporniol“ , cade (net crb'te de mii de penoiue de pretotiadesea, din to it« ţările ţi dio texte cercările eoeiale, stft Inteligenţi cAl fi popor.

De aceea „Foaia Popcruloi" eite cel Hai porriTÍt orcsin pentru puhlicir'» a tet felel de iiwenue: pentru ocuparea *ao ein- txrex aatii rcit, apei peatrn Tâaziri, ar^udSri, ruapiriri, 'iesdsiâeri de prirSKi fi alt« ia* rtttDtic~i, cum ţi accnţaret a tot ftlol de Kirfnri fi trtifli ce treboege pereoaaelor tiaponuice sin Ie faaülie. — Informaţii a?c-

pr» preţuim in«erxtelor ie dxu ca plăcere la

A d m in is t r a ţ ia

rFOH POPORULUI“. §

Cement dc Beocsittre■ affci' ieftin d e v â n z a r e in Sibiiu,

Bahahofplatz Nr. 1. (lângă gsr?). 4*3

„SP E R A H Ţ fl" institut de cred it şi economi/, societate pe acfîi in Kostnan. „SPER flH Ţfl" fakaréh - és h itelintézet részvén yta 'rsaság Hoíczmányon.

Convocare. Meghívó.Domnii acţionari ni institutului do credit

«i rciinomii, .SI >KRANŢA\ societate pe neţii sa inviirt. conform şS-Inr 15 şi Hi ai stnlutelor societăţii, In

adunarea generală extraordinarăcure să vn ţinen in Ilostnnn, Duviinccd, in -’/ Aprilir. iQ,j st. >1. ia // oarr a. iu localul institutului.

O b ie c t e l e :1. Df-cliidcren şi conMituirea adunării

(S 21 ).^

2. Alc-gerea comitetului do suprnvechiare

(§• 39).Domnii ncţionnri. cari în sensul §§-lor 18

şi 19 din statutele societăţii voiesc să participe la ndunnre în persoană sau prin plenipotenţiaţi, sunt rugaţi n-şi depune acţiile şi eventual do­vezile de plenipotenţă col mult pănă Sâmbătă, in 20 Aprilie st. n. n. c. In 12 oare din zi, Ia eassa institutului in Hosman.

Hosman, in 24 Martie 1912.

Direcţiunea.

A »SPERANŢA», takarék- óh hitelintézet reszvínytársnság t. ez. tészvínyoKei nz alnpsza- b/ilyok 15 és 16 §§'ai értelmében ezennel meg* hivatnak 0 Hoíczmányon tg 12. ,'vi április hó 2t*ótt d. c. 11 orakoT nz intézet helyiségeiben, megtartandó

rendliNlili Hozgyiilöre.T á r g y s o r o z a t :

1. A közgjülés megnyitás« és alakulása (az nlnpsznb. 21 §•« ért).

2. A felügyelő bizottság megválasztása far-, nlapszab. 39 § a ért.)

A részvényes urak, n kik a társaság 16 és 19 §§-ai értelmében a közgjölésen személye­sen vagy meghatalmazottjaik utján szándékoznak részt venni, felkéretnek, hogy rószvénveiket és esetleg, meghatalmszási okmánvnikat az intézet pénztáránál legfeljebb 1912 évi április hé 20-áigd. e. 12 óráig bezárólag letétbe helyezék.

Holczmany, 1912 évi márczius 24 én

Az igazgatóság.

1—2 O casăconstatatoare din trei odăi, 2 euline, curte mare şi gradină, e de vânzare. Casa se află in Poarta Turnului Nr 6. A se adresa la

Elena Stoianovici, Sibiiu, AVollgas?e Nr. 8 b.

De vânzare.Din cauze familiare vând e-asa mea proprie,

cu licenţă deschisă şi prăvălie de mărfuri dife­rite, trafică de tabac şi vânzare de ssre. Infor- maţiuni mai denproape dâ A p f e l b a u m

in Alţina l'Alczina, u. p . Ujegy-

i“ *7-)- 525 2 - 3

Un maestru morarcaută un post potrivit, la o moara cu turbină sau motor. Doritorii binevoiască a adresa seri- sorile Ia administraţia »Foii Poporului«, de unde se vor preda respectivului. 523 i_ 3

O vilă nouăconstătătoare din două odăi, culină, cămara, ve- randă închisă, pivniţă şi o grădină frumoaso,

se află d e v â n z a r e din mână liberă! pe lângă un preţ moderat. A seadrjsa: Sibiiu Wachsmanngasse 43. 5i6 2__s T'

Nr. 13FOAIA POPORULUI 'f a r .15

Târgurile de tarâ*. (Ziua târgurilor e duP& calendarul vcchiu).

24 M a r t i e : B e c le an , Birchiş, H i d a ,

ţilia, Kckes, Viştea d e jos. .25 M a r t ie : H a s m a ş u l L ă p u şu lu i, La-

■ouşului, L ă p u şu l ro m â n c sc .

27 M a r t ie : C r a s n a , J im b o ru l m a r e .

28 Martie: Braşov, Cojocna, <-"«“ •

-Sântămăria-de-Piatră (Ko-Boldogfalva),

.M ă g h e ru ş .

30 M a r t i e : H a ln ia g iu , U io a r a , V in ere a .

31 M a r t ie : B a ţ o n .

1 A p r il ie : A g â r b ic iu , Borgo-l ru n d ,

'iCiuc- Sepviz.

2 A p r ilie : D e b r e ţ in , Şoniortin.

3 A p r ilie : Porum baciil- inf.

4 A p r ie lic : B iertan , H o d o ş , S a b a d .

3 A p r ilie : G a l g o , M u ră ş - O r g a .

7 A p r il ie : B u z a , G i l ă u , (iradiştea ,

r .Sărm asul m are . . .

8 A p r il ie : C h ic h in d a m are , C ln şm e ii ,

M o l d o v a veche.

11 A p r il ie : A rc id , A t e i , B e c a j , (Ger-

* i o ) , B oro şsc b eş , M a c fa lâ u . A rc h id (M ez< -

t r k e d ) . M o ş n a . O r c z id o r f , P c n a m o ş , Ra-

- coşul d e jos, S â m b ă tă d e jos, S e b e ş u l sa-

-.esr. T u r d a .

„Călindarul Minervei“ pe anul 1912 J 1 3 ©

a apărut. E foarte frumos ilustrat şi re- i • -

dactat cu îngrijire, având un cuprins bogat I O casă cu 6 odăi, 2 culiae, 2 curţi, pÎT-

şi variat. Preţul Cor. 1.25, iar 10 bani j niţă şi altele, e pentru cas de moarte,de vândut,

deosebit pentru porto. De vânzare Ta j S t o i a n o v i c i u , la „idbinaS înapoi

Librăria „Foii Poporului“ . ! in curte, strada liaier. \ 505 3—3

păm ânt öc Vânzare.Iu Sibiiu. Mrada Şurii-niici (Kk-in#ehi-uer-

t-c nflr» da vânznre un pi.mânt potrivit

,i.li«. MHrimva cute f , « Mângim cvadrn i

Preţul t coroan«’ r A M' " Î T *--iliiiu , WVlMnanga-M'. N«-. 5 ‘‘

Preţul bucatelor

K%■

In S IH IIU 1h li Aprilie #t, . . . Cur. 16,— pRtti 17,80. . . . ia ,-

. , . . .. 11 •

• • • •............... 11.40

3 . - 1R,—86,60 36 80 31,00

ISO,—100.—

81’,.—80,—

9.2.—6« .—4.—8,50 7.60 2,26 2.23

.«tau ■ •Sic»;« : •O! 7. • . .

I IvAM' CtKiirnz . •■ C»ttoii , -Knsolc

. Kftiii;» Nr.

” - l ' ' '* » 6 . • »S'.&uinl • • »

■'liu-'oar.’ «1* porc . •

S lu t>rat . • •. S in «lo lumini . *

Sân de, lumini topit ,Hlpno • • •Fin , . . rî.emuodctorncplut to„

.. >• plutite ,Spirt r*fm*t . . ■Sr.irt ordinar . .

- Carut do » it i p,-*>tru *npâ ( or „ tripturu »

„ .. ’" t«1 • ‘ ' » porc . • • • *

Ou l 10 buclţi . »-

lîn pAtrvr de miel . • .• Carne d« c a t .....................

n.:de hectolitru

14.-,, 1-.— (. <i, H.— .. 12.- . ».. *>— » •.. 17*~ * ' .. 36.(10 la 100 chile„ 80,&0 ■ ■ i*„ *1.00 . . *, 1 *2 ,— . • r

i. IG i,— » • <-„ f)0,— * • •„ »8.— » t .o 1W,— f • », 66,— « • r. M 0 „ 9 20. 8. - •

2.90 1» litru . ‘2 V8

pini1,60

U met. cub

1,‘JO1,‘JO- . 4 Î-.70-.60

2'_la chilo

^ • •2, - . .1,60 , i— ,50 . ,2 . - . ,1,30 „

In BUDAl’ESTA in 3 Aprilie st. n.:- Grâu de Tisa 78 chilo Cor. lt W pini 11^7 1* »0 chdo

7980

Săctri <jrz 'Otís -■Cncurut nou

11.5211,609,879.659.868,32

11,61 11.67 10,07 9 80

1025

9 -

\

Eu nu mai puteam mistui nimic.Doamna Pellerin, de 52 ani, traia despărţită de familia sa şi-era geozav de îngrijită .despre

senrtea fiului ei. „ . . . ...Is ’a durat multă vreme, şi femeia s’a. bolnăvit in nnd îngrijitor. _ .

Eu am perdut orice apetit — scrie dânsa — şi nu mai puteam mistui nimic. Dacă mancam ceva cât da puţin, c pătam durere de cap şi simţiam o unflătură la stomac; urmarea era, ca sau vărsăm sau căpătăm dureri de stomac, cari m i munceau grozav. Şi fiindcă nu mai puteam ..mişti» nimic, ani ajuns în curând la o slăbiciune mare şi eram cu totul melancolica. .

Dela o prietină am aflat atunci despre minunatul succes al Cărbunelui Belloc, care sa

foloseşte la dureri de stomac, şi m’am hotărât n 1 procura îndată. _' A m luat după fiecare mâncare câte o lingură de su?ă «lin acest pulve, şi la 4 - b .

„'am urni simpl i» *om«c nici grenl.l. îi „ici durere: mistuiam bme came-ftipK, «r apehW1 bim

— de mai nainte l’«m primit din „eu. In loc c» .mă îngrăşa, astfel că in curând am ajuns cum am fost mai nainte, de ase

menea am devenit iarăş in voie bună. t -Dună o cură de 10 zile m’am însănatoşat cu totul. De atunci

» ’am mai vărsat şi nici dureri de stomac n’am mai avut. De aceea ţnrereda-- rea mea. în acest mijloc de vindecare e nemărginit de mare. Semnat. MariC- P e llerin Argentan (Creuze), Francia 3 Februarie 1896. »

Do fapt aiuniţe întrebuinţarea Cărbunelui Belloc, in dese de 2

V S - f c « , de supă dupl ficcaro mâncat c «tiel t,. câte™ yU ^

\ V .ri?e dureri de stomac, chiar ,i daca aunt mai recii, .au car, pn« I * “

Doamna Pellerin unui alt mijloc nu s’au putut delatura. î„teteste mistuirea şi delă-Cărbunele Belloc produce o simţire piăcuta in stomac, da ap Btomfteului dupa-

turn oricc a.stupătură a rtomacului. ^ llo “ e “ " ‘ " i tu r e i rele, contra arsurilor şi junghiurilor în mân:are. contra migrenelor, cari provin in ur" 'a l . ântecelor cel mai simplu mijloc, pentru»Htomae. precum «i contra durerilor de nerv. a. Btumacul J P ^ )ur de apă curată saua lua cirbunvle Belloc, care e prefăcut in pulvăr, e*te, al^p ma; mul te rânduri.

!E W r : O H , ml,ur5 ,ar ,na.

« - imilere cărbunele ^

rc/.ultnt «i nu vindeci, fiindcă astfel de ^ ® ţ l ri-e ca pe sticlă să fie numelaIVntm a «o im|)iodi>c« orice Heducercv tretiue uvui ^

M o c V M “U™ ’ ^ i ™ S pnivul de ciirU.ne,1*. 8. Po» ane, con nu «e i«)t obicinui, ca sa inci i

mai bine PnMilo Belloc. r »„»,Imuna cârd se «imte dureri de stomac ajung,2 - :i V^lWo după fio care mâncare ş ^ cărbune Iielloc curat. Ajunge a le Iu »

„* p„.iu<-A i„.«n«u,!.ro .iKurii, A C . p.»H c ™ * * |l>t4

I„ fura. unda |.u|in ma.ccca.e. « dc.^inpu. V 1« f T ‘ Raţa ma» V,. 10,

S . m p «« in Sibiiu I»: Ca'ol Mr.lfer »1» “ ‘ o i i . ' S r i i” »!»“ * U ^

o:" ’1 fW - “ ’ - in f„nt.- npol-crli- dc presto t t locul. _______ __________________________ ______

F a b r i c a ţ i e d in

i:a«o»re de porc Cor. 17a - p in i f U°Slinini » 14 « . - - 16B*Simânţi de tut rni C. 146,-pini 190,- U 100»dulo

. trifoiu » 116.— *

.%Potci ioîirişiţi pentru unturi C, 1,TO p in i 1 ^ 1» c^ 0 , ► e»me » 1.6° » ^

' A'itel .............

Preţul banilor

*i*4b ni • • • •100 Lei, hârtie . . . 100 I.ei, »rşint. . . . vLire turceşti, »or . . • i tu ut şterliogi englezeşti 100 m*ree, aur . . • 100 . hârtie . . •

. Napoleon • -100 Rsble ruseţti, hârtie 100 , « argint

B e r e a d e P a ş t id in B e re r ia

Rudolf Hatiermann în Sibiiusa nu lipsească pe Paşti dela nici o P ă n ă când ajunge depozitul se caP*u

aproape în toate restwraţiumle caramele Ş

prăvăliile de preste tot lo.ui..531 1 4 ^

Paf. 16 „FOAIA POPORULUI“Nr. 13

Loc deschis.Pentru o cură de beut a ea să e de lipsa

puţin timp şi bani! Profesorul Dr. Cantani,

renumitul cercetător pentru I b o a l e l e dl©

g ă l b i n a p e a constatat următoarele; Apa

amară naturală P p a n z J o s e f ajută, daca

e luată cu socoteală, nu numai ca un mijloc uşor de

curăţire, ci ea regulează pe încetul şi funcţionarea

-stomahului în aşa măsură, că înlocueşte apele

vindecătoare de Carbbad. Se capsit'i în toatî apo-

tecele şi prăvăliile cu ape minerale.

Localul de întrunire al Românilor

din Sibiiu şi jur este Restaurantul Brote,

pe promenada Bretter, unde se află mân­

cări şi beuturi bune şi ieftine.

Atragem atenţiunea cetitorilor nos-

stri asupra inseratului fabricei de lumini

şi săpunuri Aleltzer din Sibiiu. Aceasta

firmă e una dintre cele mai de frunte în

ţara întreagă. Cumpărătorii sunt serviţi

«ât se poate de prompt şi conşfienţios.

Alai cu seamă lumini pentru sărbătorile

învierii, se pot cumpăra cu preţurile cele

mai ieftine/

Te doare ceva?Attmci foIooeNtc „F lu idu l E U a “ f l „P ilu le le E lsa“ tic la apotccarnl de curte E. V. F e lle r în Stttlilca,

Centrnln Nr. 122 (Croaţia).

! I. Renumitul „Fluidul Elza" alui Fellere, după experienţele noastre liniştitor do

dureri, vindecător, ineete/uă durerile; re-

prde «i sjjur vindecă revunn (*puro), slă­

bire «le nervi, junghiuri iti conrtc, influ­

enţa, dureri de cap, de «iinţi, de .«pate,

amorţeală, durere dc oebi. migrenă ţi

multe nepomenite ari Fluidul Kl«a nlui

Keller c folo.-it cu efect frtră pureche la

râtrujalii, catar, dureri de piept şi git şi

morburi din curent ori răceală. Adevărat

c numai dneâ po sticl:* e-te nuniclo

„Feller“. 12 sticle miei nau 6 mari,

ori '1 i-tirle i-p'.-ciale, K 5. franco.

II.Vcitii:; apoi. cn lumea f loie lc CU efect

di-tin? şi rigur Pilulele-lihabarber de mâ­

nat alui l’Vlîer, rontrn durerilor do sto­

mac, F<;îrcim\ I'p-.-i de poftă, nr.-uri de

fier-*, greap, ameţeală. rigăeli, hamoroide

şi alt« conturbiri de mi.-tuire. f> cutii

franco cu 5 cor. — f?ă ne ferim in?ă

de imiMţ;uni ţi -ă adresăm acurat aşa:

EtHjSîl V. ^CÎkf, ajjofscar de curte

in Stubica, Centrala Xr. 122 {Kro.-iţia).

Theodor Pousseu I.ţa

Sibiiu, Piaţa mică 14

ofer onor. public român din loc

?i jur rliforitr? articole intre cari

r crsusie, comăşi, piere

| ce! mai nou façon etc.

Servi'•iu prompt

Dela 1 pană la 20 puteri de cai, pentru mana

rea maşinilor de .îmbiaţii şi atfelul de maşini

economice.

Motoare st atol le dela 1— 100 pu- teridecai, pentru mori, fabrici şi tot felul de întreprin-

.Cr v 8 n.iai le tlnSputere, absolut sigur, fărapericol şi -jiră miros. Spese de 3 pana la 4 fileri pe o

oară de putere de cal. Motoare mici pentru mâna.

’ rea mnŞ*n'lor cari ee folosesc la pregătirea diferite-

• . jl°r nutreţur' Ş* pumpe de apă se vând foarte ieftin

'i Ardere totală, nici o necurăţenie,: liber de fum şi miros!

Condiţii de plată foarte avantngioase. Cea mai mare garanţie! Catalog frumos ilustrat

gratis şi franco.

G E R H A R D A D A M , fabrică de motoare, Wien IX/3.liepreientanţă generala pentru Transilvania şi llomânia:

Ioan Schfeb, Siblm, Hote! BonfeH.

Avem onoare a a:!uci; la cunoştinţa onoratului public, cu la firma

HEINTRICH BIBGERfabrică de licheruri şi prăvlie de vinuri

SI Bl EU, strada Guşferiţei Nr. 7am instalat un depozit de bere unde Ee capătă berea noastră

atftt în butoaie originale cât fji în sticle umplute cu deosebiţii îngri­

jire. totdeauna în stnre proaspăta. D o aceea rugăm pe onoraţii consu-

menţi, ca să se adreseze cu deplină încredere reprezentantului nostru.

Hon-a noastră se bucură de col mai bun renume nu numai în ţară

ci ţi în străinătate, ba chiar tji preste ocean. Noi exportăm cea mai

multfi bere din Ungaria, l.a toato expoziţiile, unde am luat parte, am

primit cel dintâiu premiu, şi anum e:

1896 în B u d a jw la 1904 în flo ren ţa 1906 în Viena 1900 în p a ris 1905 în palcrnio j i jNeapol 1908 în lon dra

1911 în TnrinDe nenea e îndreptăţită convingerea noastră, că toţi aceia, cari

vAnd acfMi.-ta bere. m r desface cAt mai multfi.

( 'u tcată ştim ir*

B ereria cetăţenească Steinbruch |{jsocietate pe acţii*

. A M . W A G N I E Rp t > i m a t u r n ă t o r i e d e f e r » S i b i a n â , f a b r i c ă , d e

m a ş i n i a g r i c o l e , a t e l i e r d e m o r i ş i m a r e p r ă ­

v ă l i e « i e f e r î n S i b i i u .

Are oroare a recomanda onoratului public marele seu asortiment «ie tot Mul de articli

pentru edificări, precum:

Traverse, Chei, Fer pentru beton, Cement de

Portland Roman di Beocin, Trestie, Toer,

C a P t o n i / i :r.:n:t pentru invâlit, P â n z ă de r-ârmă pentru îngrădit precum şi

tot :ch;l ,I,- iV-rVrii flpîîrţiniitoare In edificări pentru uşi şi ff>re~tri cu p r e t u r i l e :

c e l e m n i r e d u s e . Serviciu prompt ţi eonştienţics. 535 1—

£«tttt petttni clădiri!P a r c h e t e a © s t e j a r » de

• «! bine uscate, in orice cantitate, aduse

T r l S d.T-.rch.» N e u s o M .«t S l a v o n i a , p e » » «.

Î ^ Î t r > W C l ă d i t cu eele mai wftme

' ^ u ? r £ m a n d * ţ> »?£«■* « » 4"

Glanz, Sziuito & Macelariumagazin de lemn de lucru

V 'Sibiiu, strada Rîului (Fhissgasse) Nr. 6.

1 sau 2 băieţii U 1 ani în sus se primesc la învăţătura de

rJăUirît, şi xid&rit, adecă la orice f c le lemn «i de zid sau mobilane. C o m ş e

S e c u i u , măiestru măsar ţi zidar in R ăŞin®rl

■> comitatul Sibiiu).

.Magazinul de făină° a lui

Petru MogaSIBIIU, strada Duţteriţei tir. 81

(anroapo «Io gara)

,i |3«7| !•'-

SIBIIU, strada sării tir. Z3.recomandă po t-fintde nărbStori

ioarU bwtrâ ?i ^ a i UHinâ ca ori aufo-Vând ţi cu «acul comercianţilor, po lângă preţ

; rcdiiH.

HupAudu-mK de ccrcctnre, semne*

Cn toatA Btim»

p e t r u m o g afrnnzclnr ?! n e e w »t »r tic ftlnurl.

V. ^

M a ş i n a d e c u s u t d i n s e c o l u l a l 2 0 - l e a . M a ş i n a din prtvâlii , « « ■ ■ !*

„ firma noasti* şi dala agenturi. ..S I N G E R m a ş i n ă d a c u » « t so c ie tate p e a c ţ n .

— 1

•yV’

i. Rmkîcs ™«.i Pcpozit ic râtţi româneştiB i b U o t e c a _ Română N e w -Y o rk

W5t»

1** 48—______ ba »t_______________________________________ p

Estc * , în “ !‘. « » « » i £

se t r n * ; . ; a- ^ r r u r ^mânia şi 1 ransiKama, are ■*' . ^ t[,jn,rj ct, cântece romAneşti, ccazicale; fonografe, gramafoaine, pl. , ^ prcparaţîunî farmaccu-

sornice de tot felul, , ’ .* V foartc mare trebuinţa« Catalogul

tice, articolc de toaleta şi a * f , , , informaţii»» particulare adjtr-

Birou de informaţii.I Ooo»feina mullel. « 1» « " .1= P°-

: blidului rominow din provincie, m a m

, t o U «» a ,. .W d I . bad .pat. b ™ .

> i, lotonutll li M b0~

gpntură Rom&neasca.Otic« informaţie relativ .!*

tnaintate 1» ministem «i U alte f > otic« informaţii comercial* ş . ^ , tal in orice cauză dau in r^timp de2-3 «Io ori şi oni, reaolvând toate ches

liilo In modul cel m*>Urgiter rcflolvirea petiţiilor. Vor­

b e « In ™«oanfc cn referentul «u s e . şi

rog reeolrirc favorabil*. .F&e tot felul de mijlociri comer-

I aiil* ii comande. . . __g Preţuri moderate, oernciu prompt,

. 1 informaţii detailat«- _____--- - La avi* aştept la gar*.

L . O l a r i » ,

B»d*pe»t, La)o» ntc» No. H I , » 1 / » ^

CSrbum itla £np«ii!(Lupenyer Nusskoks)

teecelenţi pentru ateliere de

;nrecum şi încălzitul locuinţelor, ^ ™ CU preţuri foarte ieftine 465 10-10

E D U A R D ZIM M ERM ANN

Sibiiu, strada Trenului (Bahngasse) 14.

T E L E F O N Nr. 230.

& depc* d. v b » » I» 10SEF Z1MMEHMANN,

Sftita, strada Ocnei (Burgergasse).

m o t o a r e d e b e n z i n..... .. ....... w r .™i. .itonro miu prin un om d- farli. ca r .?■ yU # rum|lfltil ,|rla rârotti «I*

„ ,T B p-teca i»; J ; r: n » in urm » » * " , * . » ! . i «

............ ..•»» ^ - - ................................................. ..... ,a

Fabrica de motoare F e r d . Z a l l e r Sibiiu- N a Ry s ,e b cStrada Francltcanllor Nr. o

unde preţuri!«* m h .I .ui :W 'V. «»»• ra f',i U,v!p * íí,

Sc prin,..« «i r rcuil « « W u i «»" r e p a r a t u r L .«».im l.s». in

Ml'l/I'K PCKISOIU l'l-*. KKOl NoŞIINJ A.

Atelier de curelărie, şelărie şi coferărie

O R E N D T G. & F E I R I W .(odinioară Socictatea cureiarilor.)

Strada Cisnădiei 45. SIBIIU . Heltauergassc 45. --

Magazin bogat In articole pentru căroţat, călărit, vânat, sport

şi voiaj, poclăzi şi procovături, portmonee şi bretele solid©

şi alte articole de galanterie cu preţurile cele mai moderate.

Curele de maşini, curele de cusut şi legat, Sky (vârzobi}

permanent în deposit 62 M

Toate articolele din branşele numite şi reparatura lor se execută prompt şi ieftin.

Liste de preţuri, la cerere, se trimit franco.

Comande prin postă se efectuesc prompt şi conştienţios.

Mare deposit de hamuri pentru cai dela soiurile cele mai ieftine p in i ti

cele mai fine, coperitoare (ţoluri) de cai şi cofere de călătorie.

P*g. 18 TOAIA POPORULUI «* ÎS

Taurifoarte fr»umosi, de prăsi 15, (24 de bivol şi 2 Pin gau), provizuţi ca certificat,

ea află de vânzare la Lazăr Stoichiţia, pro­prietar în Porumbacul-de-jos, comitatul Fă­

găraş. 527 2-2

InserateleBDiB&i atunci au valoare mare, daci ei răipâadeK pretutin- denea, in toate ţirile, In toate cercurile lociale. Pentru aecit ■cop »4 ofere îndeosebi insera­rea în „FOAIA POPORULUI“.

Informaţii să dau ţi comande si primetc la administraţia

FOII POPORULUL

A V I Z .Aducem In cunoştinţa onoratului public că

ne-am deschis o

p ră vă lie pentru Văpsitul şi curăţitul hainelorunde vipjim şi curăţim haine pentru domni şi

dame, lucruri de mâni ji tot felul de lucrări,

cari se ţin de «ceasta branşe, po lângă preţuri

foarte ieftine, o*?cuţie frumoa«iS şi grabnicii.

KugSm onoratul public pentru binevoitorul s&U

sprijin. - 476 2—4

G R E G U S şi F IN Z L E R Prăvălia: S I B H U , str. Măcelarilor 5.

Văpsltoria: S I B I I U , str. Ranicber 12.

a s e :S B C . Q B E

In fabrica de Var din Orlat

sc nrde şi expodiazfi prompt

zilnic, in marc şi mic

renumitul

Var de Opiatliber do piatră şi taurii.

Preţ moderat, -erviciu prompt şi rval.

I. Bancin, Orlat.

i K " —mm’~ ~ ^ E E E

521 2-îA

sv. 21-a* M i l i o a n e

folosesc ccntra

TUSEIrâ K iu ele i, catarnlul, fleemei.ca- = tarului bro n cblal ţi d e g&t — j

Caramelele de piept

- KaiserI n i * % 1 w w * „Treibitxi*

n r t tJ A a ««t*te dela rr-edici si priraţi,U I / O U lntJr-tf P^ 0 naUrnl publie,

gar»ct'a^4 dicc (iii «gur.

fc itab w n e foarte bune şi g u jto y e .I pachet 20 ţi 40 biol, ( Joşi 60 bani.

8« capiii In to«te «pctecele, drogueriile ţi pririhiie de coloniale mai de frunte.

•500 Coroane cipita rre-odată durere

£* dinţi ori li va mirosi pura după-ce va folosi a ţa im dinţi a lai Eurtille, o sticlă cu 80 ăl. Ed. Bar- Sflla-WinJder Vkna 19 l.gomniergasie 1. InS ib iin ; !s farsadiie: în Piaţa mare 10; in Piaţa mici 27: tinda Citnidiei 59; uliţa Turnului (Saggagse); uliţa O ca » 2; farmacia TVutscb; Meltzer, itr. Guţteriţei şt itr. Cisnidiii. In B istriţa: farmacia lai Herbert. Sefceţul-săMSC, farmacia Lederhilger: Sighişoara; ! u » d a lui Ligner.

Să fe ceari pretutindesea apriat apa de din fit• ici Bartllla. Denunţări de îaliiteare ror fi tise'filúie. La locurile unde nu si poate ci fiu, trimit

»ticle vx h CCT. S0 s!. íranca 54 25 —

Serviciu solid, prompt şl eonştlenţios.

P R IM A FA B R IC Atransilvană eea. şi reg. privilegiată de

C a n t (it fer şi oţel şi lăcătsseric de artă şi constrncţicinstalată cu forţă electrică 11 îiO-30

F P I J R P C F S i b i i u — N a g y s z e b e nJ Strada Faurului (Scbmiedgasee) Nr. 19.

Cataloage de preţuri gratis şl franco.

*02.5 »

36 >1

A N TO N JU R A TS C Hpantofar pentru domni, dame şi copii

S IB IIU , strada Urezului Nr. 11.

Recomandă în atenţia onoratului public din loc fji provincie

prăvălia sa. de încălţăminte

pregătite în atelierul sau, după cerinţele modei şi ortepediei, cu preţuri foarte moderate.

Reparaturi execut Ieftini

lotul se pregăteşte in atelierul propriu.. ! Material prima calitate.

Preturile cele mai moderate. j Seviciu prompt.

491 6—

îngrădituri uimitor de ieftine! Invenfiune

senza(ionalfi t

Nenumărate scrisori do recunoştinţă do­

vedesc superioritatea neîntrecută a

l împletiturii Hungaria-459 8—12

fabrică numai din sârmft suflată cu

e de lipsă să fio vnpsit. Preţul por

cvadrat 30 fileri şi mai sus.

Ha poate procura la sigurul fabricant:

Alexandru Haidekkerfabrici« de ţoattură do silrmft, do îngrăditură din împletituri şi do gratii

f Budapesta V I I I , Ülői űt 4 8 /8 4 .ŞG;?** .Serviciu ieftin, repedő şi conştienţios. — Preţcurent iluntrnt, gratis şi franc».

Noutăţile de primăvarăau sosit în

Warenhaus(maqîtinul de tot felul de mărfuri)

GrünbergerPreţurile mele ieftine şi fixe

precum şibogata alegere în haine cu gust

■aii

sunt cunoscute şi recunoscutede aceea c în interesul fiecăruia, ca să cumpere dela mine

ce are de lipsă ----- — ---

C u toată stima

Warenhaus GriinbergerSIBIIU, strada Cisnădiei

Nr. 13FOAIA POPORULUI Pag. 19

au

Biblioteca„Foii Poporului“ .Din Biblioteca „Foii- Poporului“

t^părut pănă acum următorii numeri:

lH r. 1. Nichita Balica, povestire istorică

de Silvestru Moldovan şi Movila lui

Burcel, de V. Alexandri. Ediţia 111.

dKr. 2. Doine şi strigături, culese şi întoc-

mite de Nicolae Regman. Ediţia III.

•ă*Sr.3. Găsitul, poveste de Emil V. Degan

şi Punga cu noroc şi căciula fer­

mecată, povestire orientală prelu­

crată de Silvestru Moldovan. Edi­

ţia III.^ r . 4 . Pomăritul, sfaturi în formă de dia­

log, de Iustin Sohorca, înv. Edi­

ţia II.>*Sr. 5. Ulisse, regele din.Ithaca, povestire

istorică de Silvestru Moldovan.

~ 3$?r. 6. Rîs şi veselie, anecdote şi glume.

Ediţia III. ^

'v.?Nr. 7. Găcituri, de Isidor Dopp, înv. Cu

un adnex: Glume. Ediţia II.

» Sr. 8. Edip, nenorocitul rege din Teba şi

alte întâmplări din vechime, pove­

stiri istorice de Silvestru Moldovan.

»îNr. 9. Poezii poporale şi poveşti, gre­

blate şi netezite şi la lume împărţite,

de Parteniu Giurgcscu. ^

Fiecarc număr costă 20 bani, iar

pentru postă este a se trimite 5 bani

deosebit de fiecare carte (număr).

Alte numere în pregătire.

Toate în lume se scumpesc!chiri» casei, — numai păpucli şi chetele esecutate în atelierul luipAnea, carnea, ciur»

Vasilie Ban ia „Cisma mare roşie"d u p icu m se numeşte prăvălia lui, se ieftinesc , 161. 47—

•' Pentru că această renumită prăvălie de Încălţăminte s'aCe * mărit tn casa proprie şi la fiecare păreche sc trage jos ■ ^ , _oate lifera păpuci buni şi trainici pe lângă preţuri ieftin«.rhtrî%. Dfi JCCCJ C* . P 1

- — * SIBIIU, Strada Ocnei (Burgergasse) Nr. 7.— - ------------ Casa proprie. ..-........ .

cnuia. -- _

VASILIE B A N

Osiile patentate şi cu găuri, , • *„ <lcnus trî-Stor, prin ce.ace o*m «î dupuţul sunt foarte scutite, astfel ca

ale mele, car. au depus tr.„ ^ ^ e indoit de marc, /

4 N D H B A S R I E G E R612 0-s prăvălie de fer în Sibiiu.

u n n = ; P r _ C T E ŞI O F E R T E LA D O n m Ţ A _S E Q ^ U „ . „

Cel mai mare depozitlM ă r f u r i 'de porzelan, sticlă şi galanterie!

A __I t __~ î

Pori de flori şi de trandafiri-*e cnpittii In InrUinoarcn n-penpcX a tribunnlului

-.lin SiWIu. - "3

Se caută morarIn o moara cu «loiiii petri, mftnatc cu aP«. Inlr o comunii fronlntc «lin jurul Bihiiului. Infcnnnţ.un

dm. In ndmini«trnţin Fon Poporului, de umU

ponf primi adre*a. IVntru rMpun» a n* adnu.se

- o mărcii do 10 bani. ®

Articli pentru cadouri.Pompadouri pentru dame.

Jucării pentru copii.Obiecte de argint de China.

oTprSr«^>»«* * * * * iat,iKi <in ***■____ Preţuri fixe, dar foa.te ieftine.

Oglinzi, Icoane.

Festnice şi policandre pentru biserici.

Tot felul de obiecte de sticlă pentru

masă.

Succesorul lui 3. F. Schneider Johann Weindel

Sibiiu. Piaţa mare Hr. 15 şi 16-

'rtO 1-2 U N V E RIc prâiil«, puternic ţi frumos, <!«■ vAtinre 1» Dănilă loan Bobeş, HOI1A îsr U I, u. p. TMmnciu (Hoic/.n, u. p. î^aptalmac»).

Caut un morar«are «tic purta bine moara dc benzin, pentru

. «munelc E ^ iu l - m « V ™ . C«î preferiţi. A M ndro** l* N i o o l a e I t t u

in Cenade (S/i»*c*an:td). 61. 8-

Vinuri de masă escetente,'lira cu 56 ,i 6 0 «Ieri 1» cumpărare

.-ie cel puţin 50 litre ofere negustoria

„ do vinuri

•JOSEF S C H U L T ZSibiiu, strada Urezului 20.

P W M U L A ™ * 1' « ? ? . “ A Ş ‘ W {î n O C N A - ^ l ^ U L J ^ , ^ * m a s u » , #

mărit atelierul ^ « i .

X d u .«n I « cunoţiin ţl onoratului Pu^ i « i s p e c i a l e «i Xin care primim «i execut«,» ^ - ^ ^ l e e t r i O Ä , *

c o n s t p u c ţ l u n l d e 1 1 .. T

moderni»

*

■472 4 -

Cu tont8 stima:

a t e n ţ iu n e5 0 , 0 0 0 p ă r c o h i d © g h e t e I

• S d . o ^ r e cxntitite d ., su n , « a fost insiieiBM j>e »ceea eu

v ^ h « u adânc ghete en şlnoare pen-'-rindon ft cui 8 î de Diel« bruni sau

2 Ü T S A V 3

/:îiprdire ca ram oom . , _ _ . « «

p fiROlEB eiport d® CticotIi ^ÜKUS i b u l e xdmls ?i banii r .to «.

50S 3

F r a ţ i i K a r e x a g î n B “ l a , P f s , a -

L cea mai mare înaintare m •

L o c o m o b i l e l e P ® n t ^ “ ^ „ u o m o b i i ” . ; v :

C ea m a i i= f^ " * » ' “ t r u ^ pu tere deoa7ă n U 3 fH eri- - N ie , u »

Cu informaşi şi oferte "ratuite se rveş te

cu plăcere reprezentantul

M . S C H Ö N B E R G E RS X S X I X J , Piaţa Hermann Nr-

Nici un

— * j r în s — O r i-c â n d şi n10'

•P — ^ -aPr.,. ',..r„. PC" t™ nd'iTiiTan data de lucru. m cphit de porivit.

blă,lt avantagtoase

Pag. 20 FOAIA POPORULUI Nr. ir

Fabrica de săpun şi luminiMânată cu abur înfiinţată’ ia 1848.

& lai

j f i c t e î» SibiirPrăvălie şi magazin în strada Guşteriţei

Filiale: Piaţa mică şi strada Cisnădiei

recomandă bine cunoscutele sale fabricate,

îndeosebi

Ciuniui de jtcarină ji ccarăpentru biserici şi înmormântări

Săpunuri foarte bune şi ieftine.Tot felul de »îpunuri pentru toaletă.

Revâniatorii primesc rabat mare.

La cumpărări mai mari se fac şi altor

persoane cele mai moderate preţuri. Oferte

şi preţuri-curente se trimit la cerere gţptis

şi franco.

Ludovic Ferencz,E R O I T O R D E B Ă R B A Ţ I

6 IB I IU , strada Cisnădiei Nr. 12,

recomandă p. t. publicului

sie mai noue stofe de primăvară şi

vară în mare asortiment

noutăţile■mite chiar acum, pentru haine de

M cbaţl stofe englezeşti, franţuzeşti

fi indigene, din cari se execută după

măsură cele mai moderne vestminte

precum: Sacko, Jaquete, şi haine de

salon, cu preturi foarte moderate.

Deosebită atenţiune merită nou-

tfţfle de stofe pentru pardisiuri şi

„Raglam “ , cari se află totdeauna in

deposit bogat.

Asupra reverenzilor confecţionate

la atelierul meu, îmi permit a atrage

deosebita atenţiune aOn.dorarri preoţi

fi teologi absolvenţi. — In cazuri de

urgenţă confecţionez un rind com ­

plet de haine în timp dc 24 ore. —

.Uniforme pentru voluntari, cum şi tot

lekxl de articli de uniformă, după pre-

iafpţie croi tura cea mai nouă.

Mape alegerein

Vinuri albe şi roşii« 1 2S— Preţuri moderate.

Ci vinurile sunt curate, se g&ranteazi

K . W ilh . JilieliSib liu , strada Urezului Nr. 7.

Uarc-X de sccrtire >Aek*f« * v5v f

f

£ i«iw î# l . (ap siti ciitip.,

(343 £0—42) înlocuitor pectni

SnHcr-pâiti-Sxpţll«este un l*ac d# casă valorat de îsnlt, care tă f o lw f e do Euiţi eni ca fricţiune iigură

= la piidagri, reamatÎHn ţi rîceli. = jj fag fie Din cmz* imitaţiilor de puţină t i -

______* ' logre să fim precauţi 1* comp*rareţt s i primim nmmi stiel« originale in şatole ca marc* de srutire »Ackere ţi cn numele Eichter. Cu preţul de SO fii. C. ViO şi C. 2.— ci capSt& aproape la toate farma­ciile. Depozit principal l i Iosii TCrSk, fsr-

E td ft In Budapesta.

Farmacia lui Dr. Richter la :: „Leul de aur® în Praga.::

Elis-ab*thţ ti c* s e Nr. 5 iea.

• >83

I u l

«ra£

Prim a condiţie de reu şită este de a fo losi m ateria l solid.

„Mugurul“ însoţire economică E U s a b e t o p o l (.Erzsâbetvâros Kis-KükällS vm).

ALTO! DE V IIECalitate distinsă pe lângă celea mai moderate preţuri. Soiuri de vin şi

de masa, viţă americană cu şi fără rădăcină, ochiuri de altoit, viţă eu­

ropeană cu rădăcină. — Se află de vânzare la , " .

însoţirea A J | E l i « » b e t o p o l

economică ^ a v i u g u r u i E r z s â b e t v â r o s

Material disponibil în altoi peste t i ? e i ( 3 ) m i l l o a n © .

Şcoalele noastre de altoi n’au fost atacate de peronosporă. Altoii sunt

dezvoltaţi la perfecţiune. La cumpărări pe credit cele mai uşoare con-1

diţii de plată! — La cerere preţ-curent şi instrucţiuni gratis şi franco.

Eom âni, sp rijin iţi firm ele rom âneşti că numai acelea v ă vreau binele, ţ

pcschidcrc dc franzetăric.Am onoare a aduce la cunoştinţa onoratului public şu - ; ^ ^ _o ' muştem, ca

fost-a mea franzelărie din strada Poplăcii (Quergasse) Nr. 1 am strămută t-o în

Sibiiu , strada S ării N r. 2 3 ,iar cu 15 Decemvrie am deschis-o. Totodată aduc la cunoştinţă, că mi-am deschis deja

*i o filială In Strada Guslerilel fir. 81, unde se află făinuri din cele mai renumita mori

cu vapor .din Iîanat şi Smiiu. Vând şi liferez deaeemenea tot felul de pâne, franzele etc.

Rugând onoratul public pentru bnevoitorul seu sprijin, semnez

Sibiiu, in Dccemvrio 1911. ‘ Cu toată stima

^ S801J PETR U M O G A♦ ♦ » » » » » < » » » » ♦ »

3 S S B B ----- SB ü e B = H = = B ^ M ----- «m g

Berea albă şi neagră

Bereria dela Trei-Ştejari•>? Tn S IB I IU

= este foarte bună şi gustoasă! =

Această bero e

căutată ţi 6o bea

cu plăcere do toţi

cari o cunosc, atât

la orasp c.\t tji Ia

sate. 107 53—

îSSCEgîii

D R E I - E I C H E N - IH t o . i t o i t m t S C H U T Z f-iflaxt/ .»

Că berea noa­

stră e foarte cău­

tată se poate vedea

şi do acolo, că cum­

părătorii se înmul­

ţesc mereu.

R

Mobile ieftine şi bunesă pot procura numai la

Prim a fabrică de mobile

P E T R U T IU & P LA TZStrada Sării 37. SIBIIU (Nagyszeben) Salzgasse 37.

Onoratul public este rugat înainte de a-şi procura mobile să binevoiască

-— a cerceta, şi fără a cumpăra, -

Marea expoziţiede tot felul de mobile de artă şi simple, care stă

-- .... ...... :— :— zilnic spre vedere publică. - -

Se atrage ateaţiunea asupra

A telieru lu i p ropriu de scu lptură şi fa p iţâ r ie de p rim ai paag.Executăm toate lucrările do lipsă la biserici nouă şi vechi. Orice

comandă se efeptueşte prompt, conştiincios, pe lângă deplină garanţă

şi cu preţurile cele mai moderate. ^ 333 23—

Apelând la sprijinul On. public românesc, semnam

Cu toata stima

Telefon Nr. 47. Petrutiu & Piatz

.Tipograca Poporului* K M »