raportul atelier de consolidare a rezultatelor … · adiționale de către respondenții la...

1/23

RAPORTUL ATELIER DE CONSOLIDARE A

REZULTATELOR PROCESULUI DE

CONSULTARE DIN CADRUL PROIECTULUI

ROMÂNIA EDUCATĂ

București, 25 – 26 noiembrie 2016

2/23

Cuprins

1. Introducere................................................................................................................................. 3

2. Premizele atelierului ................................................................................................................... 4

Premiza 1 – rezultatele consultării online ................................................................................. 4

Premiza 2 – rezultatele conferințelor regionale ........................................................................ 8

3. Desfăşurarea atelierului ........................................................................................................... 9

Selectarea participanților. ......................................................................................................... 9

Selectarea temelor .................................................................................................................. 10

Desfășurare - Ziua I .................................................................................................................. 13

Desfășurare-Ziua II ................................................................................................................... 17

4. Concluzii .................................................................................................................................. 18

5. Etapele următoare .................................................................................................................. 21

3/23

1. Introducere

Prezentul raport detaliază desfășurarea și concluziile atelierului de consolidare a rezultatelor procesului de

consultare din cadrul proiectului ”România educată” pe anul 2016. Dezbaterea naţională pentru educaţie şi

cercetare s-a bazat pe o abordare nouă, incluzivă, de jos în sus, care pleacă de la nevoile societății și de la

bunele practici existente şi a cuprins un instrument de consultare online, dezbateri regionale tematice,

precum şi evenimente organizate de către terţi (ONG-uri, coaliţii, instituţii, actori privaţi). Raportul reflectă

aşadar o sinteză consolidată a rezultatelor acestor acțiuni și nu concluziile finale ale procesului de

consultare. Reamintim că rezultatele dezbaterii naționale vor sta la baza elaborării pozițiilor ulterioare ale

Administrației Prezidențiale în zona educației.

Dincolo de etapa de consultare, „România educată” este un proiect național al Președintelui României și

reprezintă un efort de reașezare a societății pe valori, pornind de la definirea principalelor direcții de

transformare curente sau potențiale din învățământ. În afara rolului consultativ, dezbaterile organizate în

decursul anului 2016 și-au dorit să antreneze o bună parte din societate în construirea unei viziuni pe

termen lung privind sistemul național de educație și cercetare, viziune care să sprijine apoi identificarea

opțiunilor strategice ale României şi transformarea lor în obiective de țară. Prezentul raport detaliază

premizele care vor sta la baza pregătirii unor astfel de opțiuni.

Abordarea utilizată pentru consolidarea rezultatelor consultării dar și pentru construcția unei eventuale

viziuni a fost și rămâne una de tip foresight, respectiv:

Participativă, cu implicarea experţilor, actorilor cheie şi a societăţii în general;

Prospectivă, vizând anticiparea şi racordarea la tendinţele şi transformările din societate;

Sistematică - prin utilizarea unor tehnici de dezbatere structurate, faţă în faţă şi online, atât pentru

înţelegerea situaţiei actuale, cât şi pentru explorarea soluţiilor posibile şi construcţia consensului

asupra opţiunilor dezirabile;

Sistemică - prin considerarea interdependenţelor dintre direcţiile de acţiune propuse şi a impactului

acestora asupra sectoarelor de educaţie și cercetare;

Orientată spre acţiune - întreaga construcţie vizează identificarea direcţiilor de acţiune, care trebuie

să înceapă în perioada imediat următoare.

4/23

2. Premizele atelierului

Atelierul de consolidare a rezultatelor consultării online și a principalelor concluzii din cadrul dezbaterilor

regionale a fost organizat cu scopul de a transforma contribuțiile miilor de cetățeni într-un material succint

şi unitar, care poate deveni baza unei viziuni ulterioare de țară. Atelierul a fost gândit ca parte integrantă a

proiectului “România educată”, ultima dintre dezbaterile regionale, fiind organizată de către Administrația

Prezidențială, în parteneriat cu Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării,

Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI) şi Universitatea Româno-Americană. UEFISCDI a contribuit în primul rând

cu experiența sa în domeniul exercițiilor de foresight și de construire viziune.

Exercițiul s-a desfășurat sub forma unui atelier şi a avut loc în zilele de 25 și 26 noiembrie 2016, în incinta

Universității Româno-Americane din București. Participanții la atelier, care provin din mai multe sfere ale

societății, au fost grupați în patru zone tematice, corespunzând diverselor cicluri din sistemul formal de

învățământ: preșcolar și antepreșcolar, primar și gimnazial, secundar și superior.

Rezultatele exercițiului de consolidare se vor reflecta în forma finală a viziunii de țară pentru educație și vor

fi importante în construirea ulterioară a unei strategii comprehensive pentru dezvoltarea învățământului

românesc.

Premiza 1 – rezultatele consultării online

Consultarea online din cadrul proiectului “România educată” s-a desfășurat între 10 iunie și 15 octombrie

2016. Instrumentul utilizat a fost un chestionar online, care a fost făcut public de către Administrația

Prezidențială prin canalele proprii, mass media și cu ajutorul partenerilor.

Pentru elaborarea conținutului consultării, au fost consultate o serie de materiale cu privire la perspectivele

socio-economice ale României și ale continentului european în următorii 15 ani. În baza acestora, au fost

pregătite 15 direcții de transformare considerate a fi probabile în anii următori, direcții care constituie tot

atâtea provocări pentru sistemul românesc de învățământ în calitatea sa de formator al corpului de cetățeni

al României.

Pentru fiecare dintre aceste direcţii de transformare, au fost elaborate o serie de schimbări/măsuri posibile

sau probabile dintre care respondenții le puteau alege pe cele mai importante. Lista lor nu a fost exhaustivă,

pentru fiecare direcţie de transformare societală existând posibilitatea respondenţilor de a adăuga

5/23

schimbări/măsuri suplimentare. După ce un respondent finaliza completarea formularului, lista

schimbărilor se ierarhiza dinamic, în mod automat, cele mai populare fiind prezentate primele.

Lista celor 15 direcţii de transformare

Nr. Crt. Denumire direcţie de transformare Nr. selectii

1 Dinamica accentuată a profesiilor 1976

2 Populaţie în scădere şi îmbătrânită 1780

3 Conectarea permanentă 1445

4 Competiția globală pentru talente 1303

5 Incidenţa crescută a bolilor cauzate de stres 1151

6 Adâncirea inegalităţilor sociale 947

7 Experienţele virtuale 797

8 Efectele schimbărilor climatice 748

9 Noi abordări ale democraţiei 731

10 Robotizarea avansată 624

11 Ponderea crescută a serviciilor în economie 495

12 O mai mare diversitate etnoculturală 464

13 România urbanizată 411

14 O lume repolarizată 343

15 Familii mai diverse 242

După cum se poate observa, dintre direcţiile de transformare, cei mai mulți respondenți au selectat

”dinamica accentuată a profesiilor” și ”populația în scădere și îmbătrânire”. Se constată că nu a existat o

preferință consistentă pentru o anumită sferă de conținut în ansamblu: de exemplu din zona demografiei

(”Familii mai diverse” și ”România urbanizată”) direcţiile de transformare au fost puțin populare. Din zona

6/23

transformărilor tehnologice, ”Robotizarea avansată” și ”Experiențele virtuale” au beneficiat de semnificativ

mai puține selecții decât ”Conectarea permanentă”.

În total, pentru cele 15 direcţii de transformare societală au fost propuse iniţial 107 schimbări necesare

pentru a asigura adaptarea sistemului de învățământ. În afara acestora, au fost propuse alte 109 schimbări

adiționale de către respondenții la chestionar, iar în anumite cazuri acestea au ajuns să fie votate în top 3

schimbări prioritare. Astfel, o parte dintre propunerile noi ale respondenţilor au generarat input pentru

atelierul de integrare desfășurat ulterior.

Între primele 25 de schimbări (după cel mai mare număr de voturi), nu mai puțin de 10 au fost propuneri

noi, venite din partea respondenţilor.

Nr Direcţia de transformare

Schimbarea Nou Voturi

1 Populaţie în scădere şi îmbătrânită

Motivarea profesioniştilor pentru a munci în ţară

NU 1293

2 Conectarea permanentă Educarea elevilor şi studenţilor pentru a şti unde să caute şi cum să navigheze într-un volum mare de conţinut educaţional online (şi mai puţin pentru memorarea informaţiei)

NU 1086

3 Dinamica accentuată a profesiilor

Trasee educaţionale flexibile NU 913


Finanțarea sistemului educațional - 10% din PIB

DA 878

5 Conectarea permanentă Profesori pregătiţi să utilizeze toată infrastructura tehnologică (soft-uri, dispozitive, platforme educaţionale etc.)

NU 858

6 Incidenţa crescută a bolilor cauzate de stres

Schimbarea culturii învățatului de tip mecanic cu cel de tip organic - elevul este învățat să gândească singur, să fie critic, și, prin urmare este redus stresul cauzat de presiunea de conformare.

DA 855


Corelarea profilului absolvenţilor cu nevoile preconizate de pe piaţa muncii și politicile naționale în domeniu

NU 847

8 Conectarea permanentă Un rol mai important al profesorului in a forma pentru elev/student deprinderea de a rezolva in mod creativ, singur/in echipa, probleme practice, fiind capabil sa aplice elementele teoretice dobândite

DA 834


Schimbarea de paradigma in educație, urmărindu-se stimularea creativității,

DA 821

7/23

dezvoltarea încrederii in forțele proprii și echiparea cu competențe care permită adaptarea rapidă la cerințele în schimbare


Curriculum actualizat periodic în funcţie de dinamica profesiilor

NU 819


Trecerea la un invatamant cu accent sporit pe lucruri practice si utile individului si societatii

DA 796

12 Competiția globală pentru talente

Investiții în cercetare-dezvoltare-inovare pentru competitivitate crescută pe plan global

NU 795


Accent crescut pe autonomia în învăţare, în detrimentul memorării informaţiilor

NU 785

14 Efectele schimbărilor climatice

Educaţie în spiritul protejării mediului şi a dezvoltării sustenabile

NU 742

15 Adâncirea inegalităţilor sociale

Asigurarea accesului tuturor copiilor/tinerilor la educaţie, indiferent de mediul economic din care provin

NU 726


Eforturi pentru reducerea abandonului școlar, pentru a valoriza potenţialul uman

NU 725

17 Experienţele virtuale Utilizarea realității virtuale pentru a experimenta/trai/invata concepte invatate in scoală: experimente in fizica, chimie, vizite virtuale in diverse locuri, etc.

DA 686


Ameliorarea aspectelor care cauzează stres şi anxietate în instituţiile de învăţământ (orar, birocraţie, volum teme etc)

NU 679


Pregătirea absolvenţilor de studii universitare pentru a fi competitivi pe piaţa muncii globală

NU 611

20 Efectele schimbărilor climatice

Investiţii în cercetare-dezvoltare-inovare în domeniul dezvoltării durabile

NU 577


Reformarea programei școlare in scopul de a crea specialiștii de care piața muncii are nevoie

DA 544


Remunerație bazată pe performanță, nu pe vechimea în muncă.

DA 511


Dezvoltarea unor programe și proiecte care presupun colaborarea între instituțiile educaționale și reprezentanții mediului economic sau alți potențiali angajatori

DA 483


Măsuri de creştere a calităţii şi reputaţiei sistemului educaţional

NU 479

25 Noi abordări ale democraţiei

Formarea în şcoală a culturii politice democratice, axată pe: legalitate, responsabilitate, toleranţă, implicare.

DA 476

8/23

Identificarea acestor schimbări a avut un rol dublu:

S-a constatat opinia respondenților pe marginea transformărilor anticipate pentru societate și

economie.

S-a întărit mesajul central al consultării, acela de a indica o direcție dorită pentru educaţia

românească pe termen mediu și lung raportat la viitor, nu doar la ameliorarea pe termen scurt a

problemelor existente.

Următoarele secţiuni ale consultării online s-au referit specific la transformările aşteptate pentru: educaţie

timpurie, preuniversitar, terţiar, învăţare pe tot parcursul vieţii, cercetare şi inovare, respondenţii având

posibilitatea de a răspunde la o singură secţiune sau la mai multe (chiar toate) în funcţie de preferinţe

individuale sau de nivel de expertiză. Spre deosebire de prima parte a consultării, care le oferea posibilitatea

de a contribui direct la construcţia unei imagini anticipative a viitorului şi a contextului sistemelor

educaţionale, în a doua secţiune a consultării au avut oportunitatea de a utiliza o serie de termometre

(scale) pentru a indica direcţiile de transformare dorite pentru fiecare ciclu în parte. De exemplu, puteau

identifica actorii a căror rol considerau că ar trebui să fie mai important (sau, dimpotrivă, mai puţin

important) la orizontul anului 2030. Centralizarea completă atât a listei extinse a direcţiilor de transformare

societală cât şi a schimbărilor impuse la nivel de sistem se află în Anexa 1.

Premiza 2 – rezultatele conferințelor regionale

A doua dimensiune a proiectului „România educată” care a alimentat direct atelierul de consolidare este

reprezentată de conferințele regionale, care au dezbătut o serie de teme-cheie pentru sistemul educațional

între lunile martie și noiembrie 2016.

Conferințele regionale s-au derulat pe următoarele teme:

1. Profilul absolventului – desfășurată la Craiova în martie 2016

2. Cercetarea științifică – desfășurată alături de evenimentul "Diaspora in Cercetarea Științifică și

Învățământul Superior din România - Diaspora și prietenii săi” la Timișoara în aprilie 2016

3. Cariera didactică (învățământ preuniversitar) – desfășurată la Brașov în iulie 2016

4. Evaluarea rezultatelor învățării în educația pre-universitară – desfășurată la Constanța în Septembrie

2016

9/23

5. Învățământul profesional și tehnic – desfășurată la Iași în Octombrie 2016

6. Internaționalizarea învățământului superior românesc: provocări și perspective – desfăşurată la

Bucureşti în Octombrie 2016

7. Analfabetismul funcțional – desfășurat la Cluj-Napoca în Noiembrie 2016

Fiecare conferință regională a fost deschisă din punct de vedere al participării. Participanții au fost cadre

didactice, elevi, studenți, părinţi, cercetători, membrii de sindicat sau persoane din administrația publică,

reprezentanţi ai mediului privat sau sectorului neguvernamental. La fiecare conferință au existat paneluri

cu prezentări și sesiuni de întrebări și răspunsuri, având rolul de a introduce diverse perspective asupra

problemei discutate.

Pentru a beneficia de contribuția tuturor participanților, metoda tipică utilizată în cadrul sub-atelierelor

tematice a fost cea de ”world cafe/cafenea globală”. În acest tip de ateliere, s-a creat un spaţiu prietenos şi

creativ de conversaţie pe o temă de interes comun care astfel s-a putut înţelege şi aprofunda mai bine prin

împărtăşirea de idei şi cunoştinţe. Ca proces bazat pe conversaţie dinamică, „cafeneaua globală” are

capacitatea de a construi ceva nou pe baza cunoştinţelor şi experienţei anterioare a participanţilor. Fiind un

proces nedirectiv şi axat pe colaborare, rezultatul final nu a depins de o „agendă” declarată sau ascunsă

care să orienteze discuţiile ci mai degrabă a reflectat în mod real dorinţele, nevoile şi propunerile

participanţilor. În acest mod, participanții au putut dezvolta planuri de acţiune pentru obiective comune sau

să devină familiar cu alte puncte de vedere (participarea la fiecare atelier a fost de regulă mixtă din punct

de vedere a tipului de participanți).

Rezultatele discuțiilor din atelierele conferințelor regionale au format baza unor rapoarte care au fost

utilizate pentru a defini o parte din premizele atelierului de integrare (sub forma cardurilor). În majoritatea

cazurilor, a existat o suprapunere cel puțin parțială între rezultatele consultării online și cele ale

conferințelor regionale, caz în care conținutul atelierului de integrare a reflectat preponderent terminologia

consultării online.

3. Desfăşurarea atelierului

Selectarea participanților.

Pentru fiecare atelier în parte, obiectivul principal al selecției a fost asigurarea reprezentativității cross-

sectoriale. Simultan s-a dorit formarea de grupuri relativ compacte de persoane, care să permită o

10/23

dezbatere eficace și fructuoasă. Fiecare grup urma să poată oferi filtre proprii în sensul în care oferea o

perspectivă înrădăcinată în experiența tuturor actorilor relevanți pentru respectivul ciclu educațional.

Pentru fiecare grup/ciclu s-a asigurat prezența unei persoane din ciclul următor, pentru a fi acoperite zonele

de tranziție.

Per total, s-a dorit ca cele patru grupuri să aibă următoarele tipuri de reprezentanți:

1. Preșcolar și ante-preșcolar: director de grădiniță (public), director de grădiniță (privat), cadru didactic

(public), cadru didactic (privat), părinte, expert pedagogie, reprezentant instituție centrală, expert educație

pre-școlar, expert politici sociale, învățător clasă primară.

2. Primar și gimnazial: director de școală (public), învățător clasă primară (public), expert pedagogie,

reprezentant inspector școlar, reprezentant școala alternativă, expert politici sociale, reprezentant

autorități centrale, profesor ciclu secundar, reprezentant elevi, părinte.

3. Secundar: cadru didactic filieră teoretică, cadru didactic filieră profesională, reprezentant elevi,

reprezentant autorități centrale, expert educație secundară, expert evaluări, expert politici sociale, cadru

didactic universitar, reprezentant școală privată, consilier școlar.

4. Superior: reprezentant conducere universitate, reprezentant conducere structura privată, cadru didactic

filieră real, reprezentant studenți – licență, reprezentant studenți - master/doctorat, reprezentant instituție

privată, expert învățământ superior, reprezentant minister, expert calificări/angajabilitate, expert învățare

adulți, sectorul alternativ, angajator/expert economic.

Această distribuție complexă a contribuit la un nivel ridicat de diversitate a punctelor de vedere și a

contribuit la validarea și dezvoltarea scenariilor reieșite din consultarea online și din evenimentele

naționale.

Selectarea temelor

Atelierele au avut ca punct de pornire rezultatele consultării online ”România educată”, la care s-au adăugat

o serie de idei principale dezvoltate în cadrul conferințelor regionale. Conferințele regionale au avut

multiple teme, dar majoritatea au s-au suprapus cu rezultatele chestionării online.

Pentru chestionarul online, au existat două tipuri de teme selectate: prioritățile selectate de respondenți

vis-a-vis de 15 direcţii de transformare societală și argumentele referitoare la schimbările impuse în

11/23

educaţie prioritizate de cei care au completat chestionarul. Ele au fost împărțite ulterior pe cicluri, cu nota

că învățământul primar și secundar a fost reorganizat în două ateliere distincte. Motivul a fost nevoia de a

reflecta anumite aspecte puternic asociate cu învățământul secundar superior – de exemplu tema

angajabilității, existența unei filiere profesionale și/sau tehnologice distincte și tranziția spre învățământul

superior.

Pentru a coagula temele votate în chestionarul online și evidențiate în dezbaterile regionale, au fost create

o serie de carduri care reflectă principalele rezultate ale procesului de chestionare. Cardurile au fost grupate

pe trei categorii principale (numite mai jos și trei piloni):

1. Carduri care au descris relația sistemului de învățământ cu societatea și nevoile societale.

2. Carduri care au descris profilul absolventului, în relație cu aspirațiile societale descrise în cardurile

anterioare.

3. Carduri care au definit o serie de caracteristici ale sistemului, care reflectau principalele transformări

sistemice reieșite din consultarea online.

12/23

Model card profil al absolventilor

Numărul cardurilor a variat în funcție de complexitatea structurii fiecărui ciclu. De exemplu cardurile pentru

atelierele de învățământ secundar și învățământ superior au fost mai numeroase decât cele aferente

ciclurilor incipiente.

Pentru a nu limita opțiunea participanților de a crea legături între diversele rezultate ale chestionării online,

li s-a oferit posiblitatea de a introduce un număr de carduri noi, sau de a introduce elemente care ar fi

necesare pentru a da coerență unui input de viziune.

Atelierul s-a dsfășurat pe durata a două zile în cadrul unor săli de atelier specifice fiecărui ciclu, puse la

dispoziție de Universitatea Româno-Americană. După o sesiune plenară în care participanților li s-a explicat

scopul exerciţiului și modul de lucru, au fost prezentate principalele direcții ale proiectului ”România

educată” și s-a trecut la distribuirea participanților pe săli.

13/23

Desfășurare - Ziua I

Atelierul a început cu o selecție a cardurilor preferate urmată de discutarea și negocierea în grup a unor

puncte comune. Această etapă a conținut următoarele sub-etape:

1) Selecție individuală și centralizarea opțiunilor individuale

Fiecare participant a avut posibilitatea de a alege trei opțiuni de pe fiecare set: societate, profil, sistem, dar

și de a adăuga maxim o opțiune proprie (în locul celor existente) ca joker. Moderatorul a notat pe lista

proprie opțiunile participanților și le-a centralizat, după care a utilizat un set de carduri pentru a bifa

opțiunile prioritare în funcție de numărul de voturi acumulate. Pentru a face publice întregului grup

rezultatele selecției inițiale, pe cardurile selectate a fost notat numărul de voturi, iar cardurile au fost lipite

pe un flip-chart.

2) Vot carduri nevoi societale

Participanții au bifat și pe flip-chart primele două opțiuni personale după care au fost recentralizate voturile

și stabilite primele cinci carduri. În această etapă moderatorii au reamintit participanților că următoarele

voturi ar trebui date în funcție de contextul identificat în runda inițială, înainte de a primi validarea grupului

pentru primele cinci opțiuni selectate.

3) Vot carduri profilul absolventului

Participanții au bifat încă o dată pe flip-chart primele două opțiuni personale după care au fost

recentralizate voturile și se stabilesc primele cinci în topul voturilor. În această etapă, participanții au avut

posibilitatea de a verifica coerența cu cardurile selectate în zona ”nevoilor societale” iar moderatorul

construiește „povestea” și indică faptul că următoarele voturi ar trebui date în funcție de contextul creat de

„povestea” de la societate și corelația sa cu profilul absolventului, înainte de a primi validarea grupului

pentru primele cinci opțiuni selectate.

4) Vot carduri caracteristici sistem

Procedura a fost repetată, dar complexitatea poveștii a crescut, și participanții au fost nevoiți să încerce să

asigure o oarecare coerență primară între caracteristicile sistemului selectate, profilul dorit al absolventului

14/23

și nevoile societale identificate. Testarea coerenței s-a făcut doar la un nivel primar, urmând ca ulterior să

fie detaliate și testate mai amplu.

Cardurile de sistem după selecție (atelier secundar)

5) Verificarea coerenței scenariului

După o pauză, participanții s-au reîntors în săli pentru a verifica coerența scenariului și pentru a identifica

dacă elementele selectate conțin tensiuni, ascund marginalizarea unor grupuri de interes sau sunt

inadecvate pentru a produce rezultatele macro-societale dorințe în prima rundă de selecție. Pentru a facilita

procesul, moderatorii au adresat participanților o serie de întrebări:

“Are acest scenariu suficient impact societal?”

“Există tensiuni între cerințele societale și opțiunile beneficiarilor?”

“Este profilul absolventului unul general sau trebuie împărțit în câteva categorii mari?”

“Sunt suficiente principiile sistemului pentru a produce acest gen de absolvenți?”

15/23

“Există tensiuni caracteristicile sistemului?”

“Există pierzători în sistemul propus?”

Participanții au putut utiliza markere pentru a evidenția mai bine legăturile, tensiunile, elementele de

coerență sau lipsurile scenariilor emergente direct pe coala de flipchart.

Identificarea tensiunilor și a coerențelor (atelier primar-gimnazial)

16/23

6) Consolidarea scenariilor

În următoarea etapă, fiecare grup a fost împărțit în două subgrupe, pentru a consolida scenariul construit

anterior și pentru care folosesc template-uri A3. Se încearcă reformularea cardurilor, astfel încât sunt puse

împreună pentru a exista o abordare coerentă. În realizarea acestei integrări, chiar dacă se completează pe

foi separate, se ține cont de coerența dintre cei 3 piloni și de nevoia de a exista o relație directă între

contextul macro-societal și structura sistemului. Scenariile construite inițial pe cele două subgrupe au fost

ulterior unificate la nivel de grupă, pentru a putea fi prezentate plenului constând din toate grupele de lucru,

pe toate ciclurile.

Discutii la nivel de grup

17/23

Desfășurare-Ziua II

1) Prezentare în plen și colectarea de feedback

Prezentarea și feedbackul din plen au fost necesare pentru ultima etapă de verificare a coerenței: cea dintre

cicluri. În acest sens, în dimineața zilei de sâmbătă au fost realizate prezentările pentru fiecare panel - cu

proiecții de câte cinci minute și o scurtă sesiune de întrebări și răspunsuri.

S-a discutat liber pe baza scenariilor și s-a încurajat perspectiva de cross-feedback între niveluri diferite,

pentru a se remarca atât diferențele „filosofice” dintre niveluri (ex. centralizat/descentralizat), cât și

problemele de corelare a obiectivelor unui ciclu cu cele ale ciclului ulterior. S-au remarcat unele diferențe

de prioritizare (ex. echitate vs performanță) și unele elemente lipsă din rezultatele zilei anterioare.

La final, s-au acordat 5 minute fiecărui participant pentru a trece pe la fiecare dintre flipcharturile celorlalte

ateliere si a lăsa feedback, comentarii și recomandări pe post-it-uri colorate (culori corespunzătoare

atelierului, pentru a fi vizibilă și originea feedbackului).

La final participanții s-au retras în săli pe grupe pentru a introduce feedbackul în structura ”poveștii”.

Discuțiile din sala de plen s-au derulat în dimineața zilei II

2) Identificarea decalajelor dintre scenariile construite și situația curentă

18/23

A doua zi a fost folosită pentru a se identifica decalajele existente între realitățile curente și aspirațiile

fiecărei grupe în parte. În acest sens, s-a lucrat pe subgrupe și au fost identificate acele elemente a căror

existență ar duce la transformări radicale ale actualului sistem în sensul dezvoltării acestuia în liniile

principiilor identificate în scenariile anterioare.

După identificarea unei liste de potențiale decalaje, s-a făcut un top al primelor cinci, în baza votului

subgrupelor. După ce au fost create listele cu decalaje, participanții au fost invitați să voteze prin marcarea

pe flipchart (pot aloca 5 puncte, inclusiv 2 /decalaj) decalajele pe care le vedeau ca fiind importante.

3) Identificarea de măsuri pentru închiderea decalajelor

Fiecare subgrupă a trecut mai departe la identificarea unor măsuri care ar putea contribui la închiderea

decalajelor identificate. Aceste măsuri au fost discutate și agregate la nivel de subgrupă pentru a putea fi

ulterior coagulate la nivelul grupului. În atelier, aceste măsuri au fost denumite “capabilităţi”, din dorinţa

de a le asocia cu acele capabilităţi de care are nevoie sistemul educaţional românesc pentru a organiza un

proces educaţional în linie cu obiectivele şi viziunea pregătite anterior. Procesul final de decizie s-a făcut

printr-un vot acordat pentru fiecare măsură în parte, participanții având posibilitatea de a vota atât

impactul, cât și fezabilitatea acestora. În baza voturilor centralizate de moderatori în Excel, au fost create

scheme care să permită gruparea măsurilor atât în funcție de fezabilitate, cât și în funcție de impact. Această

grupare a fost făcută inclusiv prin fuzionarea anumitor măsuri, în cazul în care cele două subgrupe au venit

cu propuneri compatibile din punct de vedere al conținutului.

4) Prezentarea măsurilor identificate în plen și finalizarea atelierului

După agrearea la nivel de grup a unei liste scurte de măsuri, au fost pregătite prezentări pentru ultima

sesiune plenară. Fiecare grupă a avut o prezentare de cinci minute care a fost urmată de o sesiune de

întrebări și răspunsuri.

La finalul sesiunii plenare, au fost prezentate următoarele etape ale proiectului ”România educată” și s-a

organizat plecarea participanților. Au fost colectate materialele pentru centralizare şi utilizare ulterioară.

4. Concluzii

19/23

Păstrând structura generală a atelierului, concluziile atelierului au fost împărţite pe cele trei mari direcţii

(nevoi societale, profil al absolventului şi sistem). Concluziile generale ale atelierului au fost rezultatul

tuturor etapelor de construcţie din cadrul atelierului, nefiind limitate la definirea capabilităţilor derulată la

finalul atelierului.

Nevoi ale societății

Primul set de concluzii se referă la nevoile societăţii conexe obiectivelor şi funcţiei sistemului educaţional.

Multe din discuţiile despre societate derulate din cadrul atelierului au derivat din opiniile exprimate cu

ocazia consultării online pe marginea provocărilor societale la orizontul anului 2030. Între nevoie

identificate, se numără:

- Egalitate de șanse

o România trebuie să valorifice superior capitalul său uman, asigurând participarea largă la

educație si egalitate de șanse pentru atingerea potențialului fiecăruia.

- Alfabetizare funcțională

o Reperul minim de calitate al educației trebuie să fie legat de alfabetizarea funcțională.

Absenţa acesteia ar trebui interpretată ca un eșec al actului educațional, impunând măsuri

urgente, drastice, eficiente pentru corectarea situației actuale și evitarea adâncirii pe viitor.

- Adaptabilitate la piața muncii

o Absolvenții sistemului de educație trebuie să se poată integra și evolua pe o piață a muncii

tot mai dinamică, iar pentru aceasta avem nevoie atât de creșterea relevantei

competenţelor pe care educația le formează, cât şi de beneficiari capabili să-şi definească

seturi adecvate de competenţe, nu doar o singură dată, cu ocazia educației obligatorii sau

inițiale, ci de mai multe ori pe parcursul vieții.

- Creativitate şi inovare

o Crearea de valoare adăugată superioară are nevoie de inovare. De aceea, educația trebuie

sa încurajeze creativitatea încă din faza timpurie și să susțină maturizarea sa înspre

demersuri inovative și antreprenoriale.

20/23

- Cultură civică şi democratică

o Nu în ultimul rând, formarea unei culturi civice şi democratice trebuie să devină o sarcină

importantă a educației, premisă a unei societăți coezive.

Profilul absolventului

Al doilea set de concluzii se referă la profilul aşteptat al absolventului, cel care ar permite unui beneficiar al

sistemului educaţional să funcţioneze adecvat într-o societate marcată de direcţiile de transformare

identificate anterior. Absolventul ar trebui să fie, în primul rând, autonom în învăţare şi să aibă capacitatea

de a fi caracterizat de următoarele trăsături:

- Încrederea in sine, ca dimensiune psihologică.

- Orientare spre învățare autonomă pe toată durata vieţii.

- Creativitate.

- Spirit antreprenorial.

- Puterea de a alege şi de a se adapta la contexte complexe.

Ce fel de sistem de educație ar putea produce astfel de absolvenți?

Pentru a răspunde acestor nevoi societale, participanţii au identificat nevoia unei mutaţii paradigmatice în

sistemul educațional, prin focalizarea pe autonomia în dezvoltare a celui care învață. La baza acestei

autonomii trebuie să se afle încrederea în sine, o dimensiune actualmente ignorată în sistemul de educație,

și care trebuie să devină premisa atât a învățării autonome, cât şi a creativității şi antreprenorialului şi, mai

generic, a puterii de a alege şi a se adapta.

Sistemul, în acest context, ar trebui să fie:

- Incluziv (ca premisă).

- Decentralizat: autonomia şi leadership-ul ar caracteriza managementul intern.

- Definit de standarde minime adecvate.

În cadrul sistemului:

21/23

- Profesorul facilitator ar înlesni învățarea experiențială şi practica.

- Sistemul de educație pune ”în centru” elevul/studentul și adresează nevoile lui.

- Traseele educaţionale sunt flexibile (şi în conexiune cu piața muncii).

Capabilitățile de care are nevoie actualul sistem pentru a se transforma în linie cu obiectivele de mai sus

includ mai ales:

- Resurse umane bine pregătite (atât prin profesionalizare management - leadership, cât şi prin

formare pedagogica).

- Infrastructură adecvată.

- Curriculum modernizat.

Sinergia tuturor obiectivelor indicate de participanţi arată un sistem diferit faţă de cel actual. În primul rând,

se descrie un sistem incluziv, capabil să atragă și să mențină în sistemul educațional potențialii săi

beneficiari, indiferent de mediul lor de proveniență (de ex. prin oferirea de servicii personalizate care să se

adreseze nevoilor lor).

La nivel de guvernanță este nevoie de un sistem mai descentralizat, care să asigure autonomia instituțională

în gestiunea resurselor în funcție de nevoile beneficiarilor și comunității deservite, dar care să respecte

standarde minime naționale și să garanteze trasee educaționale flexibile. Participanţii au considerat că

numai prin management profesionalizat și leadership responsabil la nivel de entități educaționale se poate

asigura o trecere reală de la învățarea ”de la catedră” spre învățarea experiențială, practică, în care rolul

profesorului este preponderant de facilitator. Se identifică şi nevoia unei implicări mai active în comunitate

din partea beneficiarilor și a școlii (inclusiv printr-o mai strânsă legătură cu mediul socio-economic deservit).

Leadership-ul are însă nevoie de capabilități sistemice: de cadre didactice formate si motivate, de resurse

pentru dezvoltarea unei noi infrastructuri școlare și, la nivel universitar, de programe de cercetare orientate

pe proiecte.

5. Etapele următoare

22/23

Rezultatele prezentului raport, alături de rapoarte individuale ale diverselor conferințe și de anexele care

detaliază rezultatele specifice ale votului online se doresc a fi o reflecție a opiniilor și opțiunilor oamenilor

apropiați sistemului de învățământ. Sinergia rezultată din implicarea a mii de profesori, elevi, studenți,

părinți, experți sau externi interesați ne-a oferit posibilitatea de a înțelege mai bine dimensiunea

românească a procesului de transformare în educație care cuprinde sisteme de învățământ din întreaga

lume. Sperăm, de asemenea, că aceste sinergii vor deveni un catalizator pentru reformele ulterioare din

educație, reforme care trebuie să fie bazate atât pe o analiză profundă de context, cât și pe dorințele și

ideile principalilor actori interesați.

În acest sens, concluziile atelierului vor fi valorificate în mai multe feluri. Pe de o parte, vor fundamenta

pozițiile Administrației Prezidențiale în zona educației și cercetării în anii următori. Pe de altă parte, vor sta

la baza unui efort reînnoit de a aduce la aceeași masă actori diverși implicați în dezvoltarea învățământului

românesc. În acest sens, anul 2017 va fi dedicat formării mai multor grupuri de lucru care vor beneficia de

implicarea și se vor afla sub coordonarea unor organizații reprezentative din societatea civilă. Temele

grupurilor de lucru au fost decise pe baza gradului de consens față de de prioritatea abordării lor în cadrul

primei etape a proiectului “România educată”, al influenței acestora asupra întregului sistem educațional,

dar și a gradului de expertiză din sistem/ existenței de bune practici pentru a creiona politici publice de

viitor.

Temele celor șapte grupuri includ:

1. Cariera didactică

2. Echitatea sistemului educațional

3. Profesionalizarea managementului educațional

4. Un învățământ profesional și tehnic de calitate

5. Autonomie, calitate și internaționalizare în învățământul superior

6. O educație timpurie accesibilă tuturor

7. Evaluarea elevilor și studenților

23/23

Scopul acestor grupuri de lucru este de a detalia suplimentar concluziile atelierului și de a propune o serie

de măsuri concrete care ar putea sta la baza unei reforme comprehensive și durabile a educației în România,

reformă bazată inclusiv pe identificarea proactivă a provocărilor economice și societale aferente unei lumi

în schimbare rapidă.

raportul atelier de consolidare a rezultatelor … · adiționale de către respondenții la...

Documents