foaie bisericească-polifică — apare în fiecare...

4
Anul XLIII Blaj, 22 Iulie 1933 Numărul 29 DIRECTOR: Dr. AUGUSTIN POPA REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA BLA1 1UD. TÂRNAVA MICA INSERATE: UD şir garmond: 6 Lei. La publicări repetate după învoială REDACTOR: Prof. DUMITRU NEDA A30NAMENTUL Pe un an . . . 200 Lei Pe 6:iunl . . 100 Lei Pentru străinătate 400 Lei Foaie bisericească-polifică Apare în fiecare Sâmbătă Glas ascultat (-|-) îenomen unic în lumea conştiinţelor: ajunge un cuvânt de îndemn al Sfântului Părinte, o dorinţă de mai bine duhovnicesc pornită dela el, pentruca răsunetul ei să străbată dela mar- gini la margini, răscolind sufletele, trezind energii latente, odrăslind pretutindenea idei, simţeminte, hoiâriri şi înfăptuiri generoase, creştineşte elevate. A fost deajuns scrisoasea pontificală „lra i sa- crosanta cu sfatul dat creştinilor de a petrece, la timp potrivit, barem un ceas, în închinare cu- cernică, în faţa lui Isus Euharisticul, dăpănând în minte, reculeşi, sfâşietoarele clipe de agonie deacum nouăsprezece veacuri a Fiului Omului, pentruca păstori şi turme dreptmăritoare, dela Apus şi dela Răsărituri, să se întreacă întru îm- plinirea cucernicei sugestii a vicarului lui Hristos. Din lipsă de spaţiu trecem sub tăcere tot ce s'a făcut sub acest respect în biserica apu- seană. Gândul nostru se opreşte la răsăriteni ţi la prestaţiile lor, cari sunt tot aşa de strălucite şi mişcătoare ca ale apusenilor. „L'Osservatore Bomano" din 8 Iulie c. are rânduri emoţionante privitor la ele. Privite chiar şi numai în fugă, au o specială putere sugestivă şi instructivă. Pornim dela Alexandria Egiptului. Patriarhul copt Kouzam relatează despre manifestaţii gran- dioase de credinţă date din partea credincioşilor săi aci, ţi in Cairo, (unde a pontificat el însuşi, în amândouă bisericile ritului său), şi în toate satele patriarhiei sale. La fel scrie şi ierarhul Brmopolisului egiptean, care, a văzut la slujba din catedrala sa mulţime de copţi disidenţi, ru- gându-se la intenţiunea Sf. Părinte, împreună cu uniţii, lappouni, patriarhul sirilor uniţi subli- niază, cu îndreptăţită bucurie şi mângâiere, că a căpătat o sumedenie de scrisori în cari se cerea se ţină şi la ei „Ora Sfântă" exact atunci când se făcea acelaş lucru în San Pietro, în pre- zenţa urmaşului sf. PetrU. La fel de minunate informaţii şi din patriarhia maronită a păr. Arida. Melchiţii de sub cârmuirea duhovnicească a patriarhului Ciril IX Mogabgab, caldeii ce ascultă de patriarhul Emanuil Ihomas, armenii din Cilicia, Ierusalim şi Grecia, fiii sufleteşti di mitropolitului malabares Kandathil şi ai episco- pului Chulaparambil din Kottayam, abisinienii, grecii uniţi ai păr. Calavassy, rutenii păr. Boha- cewskij din liladelfia şi cei de sub mâna ep. Papp din Miskolcz. şi bulgarii uniţi de sub ascul- tarea păr. Kourteff, au fost un gând şi o inimă întru a răspunde aceluiaş glas pontifical. La armeni ca la malabarezi, ţi la copţi ca la caldei, afluenţa poporului la serviciul „Orei Sfinte" a fost atât de mare încât nu odată copiii n'au mai avut loc în biserici. Şi când nu s'au nimerit preoţi oficieze, credincioşii, ca în câteva din cele cincisprezece parohii unite bulgare, s'au a- dunat ei de sine, în case private, să-şi îndepli- nească această datorinţă, precum ştiu şi pe cât pot. Românii uniţi nici că se putea rămână din această emulaţie sfântă. Bânduelile Prea- sfinţiilor noştri arhierei sunt cunoscute. Edito- rialul numărului 13 al „Unirii* din acest an a- ducea şi el sugestii în această privinţă. Prin glasul Părintelui dela Borna capătă expresie glasul Domnului. Cu neputinţă deci nu-i-dea toţi cei buni ascultare. Cum iarăşi cu neputinţă este să nu dorească toţi cei buni vadă acest Părinte. Dor ce poartă de Anul Sfânt spre Cetatea Vaticanului pelerini cete-cete, de sute şi de mii, din ţările Nordului şi din América, din Lituania şi din China, de pe meleaguri din apropiere şi din depărtare.—Noi uniţii, nu vom lipsi nici noi. Piatra de temelie Dintr'o conferenţă despre credinţă, ţinută în cadrele Agrului de Dr. med. I. STEER Se pune, nu odată, chestiunea, dacă peste tot trebuie credem; dacă convingerea unui intelectual, sau a unul individ din orice altă clasă socială, se poate împăca cu credinţa creştinească şl cu religlositatea, şi dacă cre- dinţa serveşte ca bază la ceva în aranja- mentul şl structura noastră socială? — La toate aceste întrebări se poate răspunde nu- mai după lămurirea noţiunii preliminare a cre- dinţei. Aşadar: ce înseamnă a crede? •1. A crede înseamnă a lua de adevărat ceea ce ne spune altul, chiar dacă noi personal nu am văzut, n'am auzit, sau n'am participat în nici un fel la ceeace formează obiectul credinţei. Dacă n'ar exista credinţă reciprocă între oameni, nimic, dar absolut nimic nu s'ar mai face. Este absurd a se zice ! că nu trebuie credem decât ceeace perciplem noi, şi despre ceeace ne convingem noi; ceeace vedem sau auzim noi personal. Unde am ajunge dacă n'am crede ceeace au descoperit până acum învăţaţii, cărturarii, inventatorii, şi am vrea' ne convingem personal despre tot şi despre toate? Cu atât mai vârtos trebuie credem în materie de religie, pentruca nu toată lumea a putut audă şi să vadă personal toate fap- tele din Istoria Biblică, toate revelaţiunile şi dogmele. Trebuie deci credem autoritate! altora: a apostolilor, evangheliştilor, preoţilor. Dar nu numai atât. Trebuie credem în fiinţe superioare nouă, dela cari depindem, cari ne cârmuiesc. Este altoită chiar în sufletul omului o asemenea credinţă. Ateiştii francezi, cari au şters religia din şcoală, au introdus acolo Catechismul laic, unde se spune: „Cred în pământ In creatorul materiei; cred în mintea omenească, creatoarea dreptăţei; cred în solidaritate, creatoarea puterii". Este recu- noaşterea unor fiinţe superioare individului, este credinţa religioasă a unor oameni cari se zic necredincioşi. Dovadă omul caută fiinţe superioare lui, dovadă omul este zidit caute, după Creatorul său. In adevăr nici un neam de pe faţa pământului, oricât de pri- mitiv va fi, nu trăieşte fără o credinţă reli- gioasă în fiinţe superioare. Am văzut cum ne- credincioşii în Ioc de fiinţa supremă, desă- vârşită, care este Dumnezeu, cred în diferite supoziţii, teorii, teosoffe, spiritism, atât de complicate, încât trebuie un adevărat eroism ca crezi în atâtea enormităţi, de multe ori certate cu logica. Ll-se potriveşte perfect ex- presiunea lui Pascal: „Les incredules — Ies plus creduleB (necredincioşii sunt cel mal crezătorl). Ori cât s'ar crede necredincioşii de tar! în convingerea lor de negaţlune, e$te totuşi un punct critic, când necredinţa lor dă greş Acest punct critic este înainte de moarte, pe patul morţii. Marchizul du Deffande, disci- polul marelui ateist Voltaire, la "patul său de moarte 1-a chemat pe şeful său şi 1-a întrebat să-i spună dacă în adevăr nu este Dumnezeu şl viaţă după moarte? Voltaire a tăcut; 1-a părăsit ştiinţa. Frideric cel Mare discutând, tot cu Voltaire, în palatul său din Pottsdam despre aceea, că nu este răsplată după moarte, de câteva ori au fost conturbaţi de servitorii palatului cari îşi făceau datoria pe acolo. A- tunci Frideric a întrerupt discuţia şi a spus: „Să nu discutăm aşa să ne audă servitorimea, dacă vor fi şi ei de convingerea noastră, repede ne pot rupe gâtul". Aceşti doi prieteni din întâmplare au nimerit adevărul, dacă n'ar fi răsplată după moarte, n'ar fi în lume caracter/cinste, siguranţă de viaţă şi de avut, n'ar fi morală. Chiar Renan s'a exprimat că: I ' „Numai atâta timp putem rămânem fără religie şi credinţă, câtă vreme alţii vor fi cre- dincioşi; dar ce va fi atunci când nimeni nu va crede?" Se va crede, poate, că în domeniul medi- cinei, oameni cu reputaţie au devenit fără credinţă în Dumnezeu în urma experienţelor lor ştiinţifice. Ei bine! Am avut profesori din- tre corifeii medicinei moderne, şi au fost între ei creştini, evrei, liberi cugetători, francmazonL. dar au fost şi oameni adânc religioşi printre ei. Printre cele mal mari autorităţi a lumii întregi se numără Pasteur. Ştiţi ce a spus acest Pas- teur, când 1-a întrebat un discipol al său: cum se poate că un asemenea om de geniu şi savant creadă în Dumnezeu? A spus. „Tocmai pentruca m'am ocupat puţin cu ştiinţa, cred ca şi un ţăran din Bretagne, şi dacă m'aş o- cupa şi mai mult, crede ca o ţărancă din Bretagne". Filosoful englez Baco a zist „Da, ştiinţa superficială poate ducă la ne- credinţă, dar o aprofundare mai adâncă în în ştiinţă ne reconduce din nou la credinţă". Este cunoscut tuturora Kepler, unul dintre cei mai mari astronomi ai lumii, îşi ridica tot- deauna pălăria când pronunţa numele Iui Dumnezeu. Credinţa, cu deosebire în zilele noastre, este necesară în toate împrejurările vieţii. Nu se poate închipui o fericire adevărată fără credinţa în Dumnezeu. Nici o bunătate, nici o bogăţie pământească. Bine zice Prohâszka: „Viaţa fără de credinţă, fără o aprofundare me- tafizică, este o deşteptare din somn fără rost, este o deşertăciune amară. Totul în ea este petriffcat şi plicticos. Lipseşte din ea adevă- rata inspiraţie şi intuiţie, sufletul artei şi pa- tosul virtuţilor. Toate se târălesc pe pământ;

Upload: others

Post on 11-Jan-2020

4 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Anul XLIII B la j 22 Iulie 1933 Numărul 29

DIRECTOR Dr A U G U S T I N P O P A

REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA BLA1 mdash 1UD TAcircRNAVA MICA

I N S E R A T E UD şir garmond 6 Lei La publicări repetate după

icircnvoială

REDACTOR P r o f D U M I T R U N E D A

A30NAMENTUL Pe un an 200 Lei Pe 6iunl 100 Lei Pentru străinătate 400 Lei

Foaie bisericească-polifică mdash Apare icircn fiecare Sacircmbătă

Glas ascultat (-|-) icircenomen unic icircn lumea conştiinţelor

ajunge un cuvacircnt de icircndemn al Sfacircntului Părinte o dorinţă de mai bine duhovnicesc pornită dela el pentruca răsunetul ei să străbată dela marshygini la margini răscolind sufletele trezind energii latente odrăslind pretutindenea idei simţeminte hoiacircriri şi icircnfăptuiri generoase creştineşte elevate A fost deajuns scrisoasea pontificală bdquolra i sashycrosanta cu sfatul dat creştinilor de a petrece la timp potrivit barem un ceas icircn icircnchinare cushycernică icircn faţa lui Isus Euharisticul dăpănacircnd icircn minte reculeşi sfacircşietoarele clipe de agonie deacum nouăsprezece veacuri a Fiului Omului pentruca păstori şi turme dreptmăritoare dela Apus şi dela Răsărituri să se icircntreacă icircntru icircmshyplinirea cucernicei sugestii a vicarului lui Hristos

Din lipsă de spaţiu trecem sub tăcere tot ce sa făcut sub acest respect icircn biserica apushyseană Gacircndul nostru se opreşte la răsăriteni ţi la prestaţiile lor cari sunt tot aşa de strălucite şi mişcătoare ca ale apusenilor bdquoLOsservatore Bomano din 8 Iulie c are racircnduri emoţionante privitor la ele Privite chiar şi numai icircn fugă au o specială putere sugestivă şi instructivă

Pornim dela Alexandria Egiptului Patriarhul copt Kouzam relatează despre manifestaţii granshydioase de credinţă date din partea credincioşilor săi aci ţi in Cairo (unde a pontificat el icircnsuşi icircn amacircndouă bisericile ritului său) şi icircn toate satele patriarhiei sale La fel scrie şi ierarhul Brmopolisului egiptean care a văzut la slujba din catedrala sa mulţime de copţi disidenţi ru-gacircndu-se la intenţiunea Sf Părinte icircmpreună cu uniţii lappouni patriarhul sirilor uniţi sublishyniază cu icircndreptăţită bucurie şi macircngacirciere că a căpătat o sumedenie de scrisori icircn cari se cerea să se ţină şi la ei bdquoOra Sfacircntă exact atunci cacircnd se făcea acelaş lucru icircn San Pietro icircn preshyzenţa urmaşului sf PetrU La fel de minunate informaţii şi din patriarhia maronită a păr Arida Melchiţii de sub cacircrmuirea duhovnicească a patriarhului Ciril IX Mogabgab caldeii ce ascultă de patriarhul Emanuil Ihomas armenii din Cilicia Ierusalim şi Grecia fiii sufleteşti di mitropolitului malabares Kandathil şi ai episcoshypului Chulaparambil din Kottayam abisinienii grecii uniţi ai păr Calavassy rutenii păr Boha-cewskij din liladelfia şi cei de sub macircna ep Papp din Miskolcz şi bulgarii uniţi de sub asculshytarea păr Kourteff au fost un gacircnd şi o inimă icircntru a răspunde aceluiaş glas pontifical La armeni ca la malabarezi ţi la copţi ca la caldei afluenţa poporului la serviciul bdquoOrei Sfinte a fost atacirct de mare icircncacirct nu odată copiii nau mai avut loc icircn biserici Şi cacircnd nu sau nimerit preoţi să oficieze credincioşii ca icircn cacircteva din cele cincisprezece parohii unite bulgare sau a-dunat ei de sine icircn case private să-şi icircndeplishynească această datorinţă precum ştiu şi pe cacirct pot

Romacircnii uniţi nici că se putea să rămacircnă din această emulaţie sfacircntă Bacircnduelile Preashysfinţiilor noştri arhierei sunt cunoscute Editoshyrialul numărului 13 al bdquoUnirii din acest an a-ducea şi el sugestii icircn această privinţă Prin glasul Părintelui dela Borna capătă expresie glasul Domnului Cu neputinţă deci să nu-i-dea toţi cei buni ascultare Cum iarăşi cu neputinţă este să nu dorească toţi cei buni să vadă acest Părinte Dor ce poartă de Anul Sfacircnt spre Cetatea Vaticanului pelerini cete-cete de sute şi de mii din ţările Nordului şi din Ameacuterica din Lituania şi din China de pe meleaguri din apropiere şi din depărtaremdashNoi uniţii nu vom lipsi nici noi

Piatra de temelie Dintro conferenţă despre credinţă ţinută icircn cadrele Agrului

de Dr med I S T E E R

Se pune nu odată chestiunea dacă peste tot trebuie să credem dacă convingerea unui intelectual sau a unul individ din orice altă clasă socială se poate icircmpăca cu credinţa creştinească şl cu religlositatea şi dacă creshydinţa serveşte ca bază la ceva icircn aranjashymentul şl structura noastră socială mdash La toate aceste icircntrebări se poate răspunde nushymai după lămurirea noţiunii preliminare a creshydinţei Aşadar ce icircnseamnă a crede

bull1 A crede icircnseamnă a lua de adevărat ceea ce ne spune altul chiar dacă noi personal nu am văzut nam auzit sau nam participat icircn nici un fel la ceeace formează obiectul credinţei Dacă nar exista credinţă reciprocă icircntre oameni nimic dar absolut nimic nu sar mai face Este absurd a se zice că nu trebuie să credem decacirct ceeace perciplem noi şi despre ceeace ne convingem noi ceeace vedem sau auzim noi personal Unde am ajunge dacă nam crede ceeace au descoperit pacircnă acum icircnvăţaţii cărturarii inventatorii şi am vrea să ne convingem personal despre tot şi despre toate

Cu atacirct mai vacircrtos trebuie să credem icircn materie de religie pentruca nu toată lumea a putut să audă şi să vadă personal toate fapshytele din Istoria Biblică toate revelaţiunile şi dogmele Trebuie deci să credem autoritate altora a apostolilor evangheliştilor preoţilor Dar nu numai atacirct Trebuie să credem icircn fiinţe superioare nouă dela cari depindem cari ne cacircrmuiesc Este altoită chiar icircn sufletul omului o asemenea credinţă Ateiştii francezi cari au şters religia din şcoală au introdus acolo Catechismul laic unde se spune bdquoCred icircn pămacircnt In creatorul materiei cred icircn mintea omenească creatoarea dreptăţei cred icircn solidaritate creatoarea puterii Este recushynoaşterea unor fiinţe superioare individului este credinţa religioasă a unor oameni cari se zic necredincioşi Dovadă că omul caută fiinţe superioare lui dovadă că omul este zidit să caute după Creatorul său In adevăr nici un neam de pe faţa pămacircntului oricacirct de prishymitiv va fi nu trăieşte fără o credinţă relishygioasă icircn fiinţe superioare Am văzut cum neshycredincioşii icircn Ioc de fiinţa supremă desăshyvacircrşită care este Dumnezeu cred icircn diferite supoziţii teorii teosoffe spiritism atacirct de complicate icircncacirct trebuie un adevărat eroism ca să crezi icircn atacirctea enormităţi de multe ori certate cu logica Ll-se potriveşte perfect ex-presiunea lui Pascal bdquoLes incredules mdash Ies plus creduleB (necredincioşii sunt cel mal crezătorl)

Ori cacirct sar crede necredincioşii de tar icircn convingerea lor de negaţlune e$te totuşi

un punct critic cacircnd necredinţa lor dă greş Acest punct critic este icircnainte de moarte pe patul morţii Marchizul du Deffande discishypolul marelui ateist Voltaire la patul său de moarte 1-a chemat pe şeful său şi 1-a icircntrebat să-i spună dacă icircn adevăr nu este Dumnezeu şl viaţă după moarte Voltaire a tăcut 1-a părăsit ştiinţa Frideric cel Mare discutacircnd tot cu Voltaire icircn palatul său din Pottsdam despre aceea că nu este răsplată după moarte de cacircteva ori au fost conturbaţi de servitorii palatului cari icircşi făceau datoria pe acolo A-tunci Frideric a icircntrerupt discuţia şi a spus bdquoSă nu discutăm aşa să ne audă servitorimea că dacă vor fi şi ei de convingerea noastră repede ne pot rupe gacirctul Aceşti doi prieteni din icircntacircmplare au nimerit adevărul că dacă nar fi răsplată după moarte nar fi icircn lume caractercinste siguranţă de viaţă şi de avut nar fi morală Chiar Renan sa exprimat c ă

I bdquoNumai atacircta timp putem să rămacircnem fără religie şi credinţă cacirctă vreme alţii vor fi cre shydincioşi dar ce va fi atunci cacircnd nimeni nu va crede

Se va crede poate că icircn domeniul medi-cinei oameni cu reputaţie au devenit fără credinţă icircn Dumnezeu icircn urma experienţelor lor ştiinţifice Ei bine Am avut profesori dinshytre corifeii medicinei moderne şi au fost icircntre ei creştini evrei liberi cugetători francmazonL dar au fost şi oameni adacircnc religioşi printre ei Printre cele mal mari autorităţi a lumii icircntregi se numără Pasteur Ştiţi ce a spus acest P a s -teur cacircnd 1-a icircntrebat un discipol al său cum se poate că un asemenea om de geniu şi savant să creadă icircn Dumnezeu A spus că bdquoTocmai pentruca mam ocupat puţin cu ştiinţa cred ca şi un ţăran din Bretagne şi dacă maş o-cupa şi mai mult aş crede ca o ţărancă din Bretagne Filosoful englez Baco a zist bdquoDa ştiinţa superficială poate să ducă la neshycredinţă dar o aprofundare mai adacircncă icircn icircn ştiinţă ne reconduce din nou la credinţă Este cunoscut tuturora că Kepler unul dintre cei mai mari astronomi ai lumii icircşi ridica totshydeauna pălăria cacircnd pronunţa numele Iui Dumnezeu

Credinţa cu deosebire icircn zilele noastre este necesară icircn toate icircmprejurările vieţii Nu se poate icircnchipui o fericire adevărată fără credinţa icircn Dumnezeu Nici o bunătate nici o bogăţie pămacircntească Bine zice Prohacircszka bdquoViaţa fără de credinţă fără o aprofundare meshytafizică este o deşteptare din somn fără rost este o deşertăciune amară Totul icircn ea este petriffcat şi plicticos Lipseşte din ea adevăshyrata inspiraţie şi intuiţie sufletul artei şi pashytosul virtuţilor Toate se tacircrălesc pe pămacircnt

egal dacă printre flori sau bulgări dar totuşi in praf se tacircrăsc şl se hrănesc cu ţăracircnă Cum spune şi filozoful german Nietzsche bdquoSchon kriech ich zwischen Stein und Grass hungrig auf krummer Faumlhrte Zu essen wastch immeacuterass dich Schlangenkost dich Erde O fericire iexclinshydividuacuteala a vieţii fără Dumnezeii fără credinţă e vorbă goală minciună Toţi caumlri şi-au pus raiul pe pămacircnt au găsit aici nu numai ferishycirile raiului dar şi fiorii iadului cum zice Oscar Wilde literatul englez

E necesară credinţa şi icircn viaţa familiară Curăţenia moravurilor iubirea şi fidelitatea răbdarea sau paciinţa spiritul de jertfă şi de muncă suferinţa reclamă mult eroism De unde le scoatem toate aces tea Unde nu-i credinţă nu este iubire nu este pace numai ceartă şi iad

E necesară credinţa icircn viaţa socială in viaţa de stat Fără credinţă fără religie nu este adevărată iubire de neam şi ţară nu este spirit de sacrificiu nu este dreptate nu eacuteste iubirea deaproapelui nu este icircnţelegere Acel popor care nare aceste calităţi este sortit pieirii Piatra de temelie a unei ţări este cushyrăţenia moravurilor private şi publice cari fără credinţă fără religiozitate nu se pot imagina icircnsuşi Voltaire marele ateist a spus că bdquoDacă oamenii nu ar crede icircn Dumnezeu pentru cea mai frumoasa femeie pentru cea mai dulce pară sar omoricirc unul pe altul In adevăr nu există disciplină nu există nici o teroare care să poată ţinea icircn lume ordinea socială fără credinţă Capii revoluţiei franceze cacircnd sau scacircrbit de ororile săvacircrşite de plebea lăpă-dată de Dumnezeu fără credinţă au codificat din nou credinţa icircn imortacirclitatea sufletului

B u c u r i i s u f l e t e ş t i Sunt multe şi de multe feluri amărăciunile abătute icircn acest an asupra capetelor noastreCertacircnd ne-a certat Domnul e drept Dar d r e p t e şi aceea că morţii nu ne-a dat Şi printre atacirctea rele ce ne-au cuprins foarte dat ne-a fost să vedem şi lucruri ce ne-au icircnveselit inima Să ne gacircnshydim numai Ia mişcările religioase atacirct de fru-

bull | Foiţa bdquoUnirii WW bull II i I i IIIIIMIHIII bull H l t l I l l i n l M I H I II R n l l l l l l II l l l l l l i i n i u R i i l gt laquo i S U I U I I i l l l I H I I l I l l l l l l l l l l l l N I

Acatistul Sfinţilor Apostoli 2)

Condacul VI Atras ai fost Petre de frum- setea dumnezeirii lui Hristos ce a fulgerat icircn munte pentru aceea văzacircndu-1 icircmpodobit ca de nuntă cu strălucirile luminii celei nemărginite cu uimire ai strigat bine este a petrece aicea cacircntacircnd Aliluia

Icosul VIL Popor nou ai făcut prin dum-nezeescul duh pe poporul cel vecriiu al Iudeilor cu baia naşterii de Dumnezeu icircnnoindu-ipe ei

pururea fericite Petre şi locaşuri darului ară-tacircndu-i aşa strigacircnd

Bucură-te al umbrei legii surpătorule Bu- | cură-te al adevărului stacirclp icircntiritorule Bucură-te celce pe Israil din literă l-ai scos Bucură-ţe celce icircn duhul pe acesta cu Hristos l-ai legat Bucură-te că icircn Tavor lumina dumnezeirii ai văzut Bucură-te că alt soare cu totul luminos tt-ai tăcut Bucură-te celce ai pătruns norul de

lumină Bucură-te că glasul Părintelui 1-acircfauzit Bucură-ţe celce legea duhului ai luat Bucură-te celce fericit de Hristos te-ai chemat Bucură-te

celc^ icircn cuvinte ai deosebită putere Bucură-te celce pe credincioşi prin răbdare ai macircntuit mdash Bucură-ţe Petre acircpostolel

Condacul VIII Fiind Petre pe munte ai avut minunat o icircndoită icircntipărire icircn simţire şi gacircndire căci biruite fiind de tăria luminii lui Hristos cele fireşti ale tale numai Dumnezeu se

moaşe din sacircnul bisericii noastre mişcări icircnshy

registrate şi icircn coloanele acestei gazete 1 Completacircnd tabloul după informaţiile

primite dela- păr T Berinde notăm aici noul linraquo de mozaic Şijn primul racircnd subliniem adunarea generală a Reuniunii de mtsium din eparhia acirce Nord ţinută icircn Sighet Ia 7 Iulie c - bull -jti w

E tacircnără această reuniune dar e foarte activă Din cuvacircntul de deschidere al preşeshydintelui ei zelosul păr canonic L Vida şi din raportul secretarului fenerll păr Liviu Racoţianu sa aflat că deşi icircnfiinţată abia de un an reuniunea are la activul său nu mai puţin de 41 misiuni poporale dintre cari mdash moment vrednic de remarcat mdash18 le-au ţinut Părinţii călugări dela mănăstirea Bixadului Numărul celor mărturisiţi şi cuminecaţi e de 24123 de inşi (număr incomplet căci din c acirc shyteva parohii lipsesc icircncă rapoartele) Reushyniunea are 5 membri fundatori 10 pe viaţă 172 membri ordinari şi 4 ajutători

Tot icircn preocupările acestei reuniuni se cuprinde şi grija preoţilor ajutători la icircmpărshytăşirea credincioşilor cu sfintele taine cacircnd cu pelerinajele la mănăstirile dela Bixad Moiseiu şi biserica votivă dela Şişeşti Apoi exerciţiile spirituale pentru preoţi cum sunt ceie ce au premers adunării generale din Sghet icircn zilele de 3mdash7 Iulie c sub conducerea P Au-gustin Pop dela Bixad cu participarea aior 38 de preoţi (13 din Maramureş iar restul din judeţele Satu-Mare şi Sălaj)

2 Sub acest raport mdash al deprinderilor sufleteşti pentru preoţi mdash Oradea stă alăshyturea de Baiamare După cum ne scrie păr Aurel Papiu din Giorocuta aci au fost două serii de atari exerciţii una icircn zilele de 4mdash8 alta icircn zilele de 1 0 - 1 4 Iulie c Din graiul clar icircnvăshypăiat şi convingător de apostol a P Leonl Macircnu dela Bixad participanţii au stracircns (precum ne scrie acelaşi păr Papiu) pe vreme icircndelungată mulţipe toată viaţa bogăţie de icircndemnuri cunoştinţe pastorale şi putere de a face faţă greutăţilor icirch lupta pentru macircnshytuirea proprie şi a enoriaşilor mdash Aşa să fie

mdash Graiul cifrelor mdash

1 A apărut bdquoBuletinul Demografic Romacircniei Nr 7 (Iulie) cuprinzacircnd dat i mişcării populaţiei pe Martie a c născuţilor a fost de 55412 icircn icircntreaga tai (352 la miia de locuitori) Morţi au fost33ou (21 0 la miie) rămacircnacircnd un excedent natural de 22 398 suflete (14 2 la miie) Căsătorii au fost abia 5579 iar divorţuri 724 Copii nacirc S e bdquo t i

morţi 1 263 Dintre născuţii vii au murit icircnainte de a

icircmplini primul an al vieţii 9603 adică 17 3

din numărul născuţilor vii Dintre provincii Dobrogea are natalitatea

cea mai mare (487 la miie) iar cea mai mică Banatul (196 la miie) Mortalitatea este icircn ambeie provincii aproape egală ceeace face ca Dobrogea să aibe un excedent de populaţie de 261 ia miie iar Banatul o scădere de populaţie de minus 0 7 1a miie In Dobrogea 18 la sută a copiilor se nasc morţi Ih Banat 2 5 la sută

Dintre judeţe Tuicea are natalitatea cea mai mare din ţară 61 7 la miie (1004 născuţi icircntro singură lună la 191586 locuitori) In mediul rural natalitatea din judeţul Tuicea este de 69 7 la miie Această cifră este mirashyculoasă pentru secolul nostru Cea mai mică natalitate o are jud Caras cu 186 la miie Morshytalitatea icircn cele două judeţe este de 157 la miie icircn Tuicea şi 224 la miie icircn Caras Exceshydentul natural este de 460 la miie icircn judeţul Tuicea şi de 38 la miie icircn Caras Mai trebuie remarcată mortalitatea infantilă care este icircn jud Tuicea de 114 (la 100 născuţi) iar icircn jud Caras de 149

Din cei 33014 morţi icircn cursul junei Martie numai 8497 sunt icircn vacircrstă de peste 65 ani iar restul de 24 517 au murit la vacircrsta de sub 65 ani adică lă o vacircrstă la care moartea este evitabilă

Cauzele principele ale mortalităţii calcushylate la 100000locuitori au fost tuberculoza (2055 iar la oraşe 2745) bolile corduiui

vedea icircn sufletul şi icircn trupul lui icircnaintea căruia căzacircnd cu bucurie ai strigat Aliluia

Icosul IX Pe ritorii cei seci icircn cuvinte şi icircnţelepţi ca pe nişte neicircnfelepţi i-a arătat Petru cel neicircnvăţat care luacircnd graiu al icircnţelepţirii de Dumnezeu şi limbă de foc a dumnezeescului Duh a ridicat pe ceice cred a-i striga din inimă

Bucură-te a Macircngacircietorului gură cinstită Bucură-te limbă cu ioc icircngrădită Bucură-te surshyparea icircnţelepciunii celor icircnţelepţi Bucură-te d i shyspreţuirea priceperii celor pricepuţi Bucură-te Petre preaveseicirce albă porumbiţă Bucură-te a tuturor fericirilor de Dumnezeii-icircnchipuită tăshybliţă Bucură-te al icircmpărăţiei cerurilor de chei primitorule Buoură-te al tainelor lui Hristos vi-stierule Bucură-te cugetarea credincioşilor cea icircncărunţită Bucură-te podoaba darului cea prea- ţ mărită Bucură-te a focului ceresc icircnflăcărare Bucură-te ă luminii celei neicircnserate icircnvăţătură mdash Bucură-te Petre apostole -

Condacul X Serrin al dragostei sale arăshytacircnd Hristos a oilor păşunare dacă mă iubeşti Petre ţi-a zis ţie Paşte cu luare aminte oile mele pe cari le-ai şi păscut cu bucurie pentru dum-nezeeacircsca iubire strigacircnd Aliluia

Icosul XL Lumina cea intacirciu cdre din feshycioară a strălucit lumină a doua pe tine Petre te-a arătat lumii luminacircnd pe toţi cu fulgerile cele prealuminoase ale cunoştinţei de Dumnezeu şi deşteptacircndu-i a cacircnta-ţie cu laude mulţămi-

toare Bucură-te lumina celor icircntunecaţi Bucushy

ră-te calea celor rătăciţi Bucură-te al minunilor

lui Hristos icircntacirciul predicator Bucură-te al patimilor lui prea alesule mărturisitor Bushycură-te că tu singur lămureşti pogoricircrea icircn iad Bucură-te că tu icircntacircia ai vestit popoacircreler icircnvierea Bucură-te celce revărsarea Macircngacircieshytorului popoarelor o ai cuvacircntat Bucură-te cel ce pe Marcu l-ai icircnvăţat Evanghelia Bucură-te icircntacirciulluminător al neamurilor Bucură-te al lui Hristos prea ales alergător Bucură-te di$C l minos al soarelui Bucură-te urmărirea neurmăshyritului Dumnezeu mdash Bucură-te Petre Acircpostolel

Condacul XII Te bucuri negrăit icircn cele icircnalte o Petre ca Hristos iubitul icircnvăţător ttt apropiere fiind de Dumnezeu cel din fire icircnaintea căruia acum stai şi de mărire dumnezeească te saturi strigacircnd neicircncetat Aliluia t

Nici nu trebuie să amintesc că Petru e numit pururea icircn locul prim şi că acatistul are pericopa Evangheliei dela Matei cu catashylogul apostolilor raquoIar numele celor doisprezece Apostoli sunt acestea Cel dinţăm Simon et numeşte Petru Cred icircnsă că frumosul text Bucură-te urmărirea neurihăritului Dumnezei trebuie studiat şi icircn original ca să se constate adevăratul lui icircnţeles fiindcă nuuml e exciiis craquo aci să nu fie vorba de o urmărire spirituala de succesiunea lui Petru icircn păstorirea turmei lui Isus Hristos alăturacircndu-se atunci cu sigu ranţă şi acest text la celelalte multe cari lărnu irescatacirctde limpede primatul SF Peiiruuml ( W

Nr 29 U N I R E A Pag 3

lt1053) pneumonia (3611) bolile primei coshypilării (4035 la sate 4582 la oraşe 1701)

Sinuciderile şl omuciderile sunt de trei ori mai frecvente la oraşe decacirct l ă sa te Dea-semenea sunt mai frecvente laoraşeboli lein-lecţioase cancerul diabetul bolile cordului nefritele şi bolile puerperale Din contra sunt mult mai frecvente Ia sate următoarele boli pneumoniile şi bolile primei copilării

2 Namărul ultim ( 1 3 - 1 4 ) al Sionului Romanesc- din Lugoj aduce şi el din peana competentă a păr prepozit loan Boroş o seamă de date statistice privitor la naşterile cununiile şi răposările din Lugoj pe răstimpul 1836mdash1930 Reţinem şi noi din acest tablou minuţios constatarea dureroasă că şi icircn acest centru bănăţean şi capitală a judeţului Severin elementul romacircnesc e icircn descreştere Datele statistice arată adecă cumcă icircn cel 94 de ani prinşi icircn tablou icircn Lugoj sau născut 2856 de inşi şi au murit 3507 ceeace icircnseamnă că nushymărul morţilor icircntrece pe cel al născuţilor cu 651 mdash Simptomatic este apoi şi faptul că din cei 2856 de născuţi 334 au fost fost nelegiuiţi cu alte cuvinte tot al optulea născut lugojan este ilegitim

In judeţul Timiş nu parsăste ie lucrurile mai bine Păr Ion Munteacuteanu are icircn acelaş număr al bdquoS R o dare de seamădespre stăshyrile din parohia sa Dragşina Din această dare de seamă reiasă că icircn nnmita comună (uniţi şi ortodocşi laolaltă)familiile fără copii reprezintă 3 5 cele cu 1 copil 45dego cele cu cu 2 copii 1 2 5 cele cu 3 copii 5 cele cu

-5 copii 2 5- mdash Triste perspective

H o l l a n d i a d o c e t Mică dacă-i vorba lde numărul credincioşilor (2400000) Olanda catolică poate sluji drept pildă şi altor ţări cu majoritate absolută ori preacutepondeacuterante de mărturisitori ai crezului roman Vorbească fapshytele nu frazele Celea ce urmează le scoatem dintrun articol al preotului Albert Eyting reshyzumat de bdquoSchoumlnere Zukunft din 16 Iulie c

Ierarhia catolică olandeză numără cinci episcopii cu 5000 de preoţi aşa că se vine un preot cam ia 500 de credincioşi Puţine parohii au mai mult ca 5000 de enoriaşi şi daca totuşi vre-una ar creste cumva se divl-zează numai decacirct De lipsă de preoţi icircn Olanda nu se prea ştie din vremuri imemoshyrabile

Raporturile dintre stat şi biserică sunt cele mai paşnice cu putinţă deşi viaţa de stat e impregnată de spiritul protestant Preotul şi poporul formează o unitate ce uimeşte prin solidaritatea sa Catolicul olandez icircşi face chestie de onoare din icircntreţinerea preotulni şi a bisericii Statul plăteşte cevaşi bani numai

pentru parohii delagrave parohiile mai vechi altfel toată salarizarea priveşte forurile bisericeşti eparhiale Biserica-şi grijeşte singură averea sa bisericile casele parohiale şcoalele fără să-i pună statul ceva piedeci Stipendiile mi-sale sunt binişor ridicate icircnvăţămacircntul catolic e icircn fioare Instrucţia icircn şcoală e concrezută icircn cea mare parte călugărilor şi călugăriţelor aşa că preoţii din cura animarăm pot să-şi vadă de pastoraţia propriu zisă

Pond special se pune pe exerciţiile spishyrituale pentru toată lumea bisericani şi mireni icircn Olanda există case de exerciţii cu sutele Sau creiat fonduri anume din cotizaţii beneshyvole pentru a face parte de această mare binefacere duhovnicească şi celor mai lipsiţi de mijloace materiale Aşa se face că icircn r ă shystimpul 1905mdash1921 au participat la exerciţii spirituale 247000 de persoane de ambele sexe şi de toate condiţiile sociale

Mişcarea liturgică este şi ea extrem de Hrie Nidăirea nu e realizat relative pe scară

mal icircntinsă decretul IulPin X referitor la sf icircmpărtăşanie zilnică decum e icircn Olanda mai ales fiind vorba de lumea copiilor Ceeacegrave face biserica acestei ţărişoare pentru misiunile exshyterne este deadreptul de necrezut deja icircn 1918 avea nu mai puţin de 35 de case misionare numărul misionarilor activi ieşiţi din casele acelea atingea icircn 1923 numărul de 3500 Sushymele jertfite de Olanda catolică pentru misiuni se ridică la cifre fabuloase dacă luăm in soshycotinţă totalul credincioşilor acestei biserici jertfelnice mdash E şi aceasta o nouă adeverire a cuvacircntului vechia şi cuminte că mult pot puţini buni icircmpreuna

M i ş c a r e a d e l agrave O x f o r d Sau icircmplinit icircn 14 Iulie c 100 de ani de cacircnd profesorul de poetică şi preot asistent anglican Keble delagrave Oriei Collegravege a rostit de pe amvonul bisericii universitare bdquoSt Mary The Virgin din Oxford răscolitoarea-i cuvacircntare despre I bdquoApostazia naţională a Englezilor Stările reshylevate icircn acea predică au consternat toată lu-meade bine anglicană Intre alţii şi mai ales pe Dj Newman parohul acelei biserici şi pe dr Froude prietenul său Cucernici şi de icircnaltă cultură aceştia trei cărora li-sau alăshyturat şi alţi teologi şi universitari de vază ca Palmer Perceval Pusey şi alţii şi-au pus Io gacircnd să-şi ridice biserica şi prin ea moralul public din halul icircn care segrave afla

Acest gacircnd a dat naştere aşa zisei mishyşcări delagrave Oxford care a dus la conferinţa delagrave Hadleigh (1833) şi scoaterea unei serii de broşuri lămuritoare sub titlul general de bdquoTracts for the Times Din 1833pacircnă icircn 1841 au ieşit 90 de asemenea tratate dintre cari ce mai celebru a fost cel scris de icircnsuşi Dr Newman bdquoicircnsemnări asupra unor pasagii din cele 39 Articole ce compun crezul oficial al anglicanismului Lucrarea aceasta osacircndită autorul a continuat săstudieze să se roage şi să-şi apere convingerea sa şi a mişcării că adecă icircntre Sfinţii Părinţi şi protestantism nu-i contradicţie pe lacircngă tot fondul catolic al scrierilor acelora şi că biserica anglicană e şi ea o parte a bisericii catolice carea-i comshypusă din bserica romană greacă şi anglicană (celebra bdquoVfa media) icircncetul cu icircncetul icircnsă sa convins că apărăotez l ilogică A renunţat la slujba sa delagrave biserica bdquoSf Maria sa reshytras icircn singurătatea delagrave Littlemore şi sa pus dinnou pe rugăciune şi studiu După patru ani de lupte sufleteşti aflacircnd lamina cea adeshyvărata părăseşte anglicanismul şi la 1845 se face catolic Pilda Iui o urmează nu peste mult dr Manning mdash mai tacircrziu cardinal şi acesta ca şi Newman mdash Allies Wilbeforce Palmer şi alţii Curentul aesta fiind icircntărit şi de Irlandezii imigraţi icircn Anglia icircn urma foametei din 1846 Pius IX a putut restaura Ia 1850 icircn ţara lui Albion ierarhia catolică sdrobltă cu

trei veacuri mai nainte de regele libidinos Henric VIII şi fiica sa nelegiuită Elisaveta

Opoziţia anglicană na icircntacircrziat să lucreze cum ştie ea Calea de triumf a catolicismului icircnsă na mai putut fi icircnchisă Mişcarea de Oxford a dat roade bogate deşi na cacircştigat pe capii bisericii anglicane şi masseleacute icircn marea lor majoritate mdash bdquoObservatorul beiuşan icircn numărul 6 din acest an are minuţioase şi sucshycinte racircnduri de orientare asupra acestei mishyşcări racircnduri scrise de păr Nasumpţionist A Treamer De aci sat spicuite şi cele de mal sus

P a c e icirc n t r e Reich şi B i s e r i c a E v a n shyghel ică Precum e ştiut regimul hitlerist a avut ciocniri violente şi cu dominanţii evanshyghelici ai imperiului Concordatul parafat icircn 8 Iulie c a avut urmări fericite şi J n raporturile dintre statul german şi biserica evanghelică a

cărei constituţie mai nouă a aprobat-o de curacircnd In Icircnţelesul acestei constituţii proteshystanţii^ germani formează o organizaţie religioasă extinsă peste toată ţara cu numirea Biserica Evanghelică Germană Biserica aceasta nu-i religie de stat icircn chestiile religioase recunoaşte o singură autoritate Sf Scriptură a Vechiului şi Noului Testament Treburile bisericii le conshyduce un episcop imperial ajutat de un sfat din patru membri dintre cari unul va fi reformat şi va avea pentru reformaţi aceeaşi autoritate pe care o are pentru lutherani episcopul imshyperial Hotarele statului nu-s totodată şi hotare ale bisericii mdash Preşedintele Hindenburg a feshylicitat telegrafic pe cancelarul Hitler pentru icircnshycheierea paşnică la care a ajuns şi cu lumea bisericanilor protestanţi

Ştiri mărunte P e r s o n a l e Marţi 18 Iulie Blajul ă

avut cinstea icircnaltei vizite a Preasfinţiţilor Arshyhierei IUL1U al Gherlei ţi ALEXANDRU al Maramureşului veniţi icircn vederea unor importante consfătuiri cu păr mitropolit VASILE privitor la chestiunea patrimoniului sacru şi alte probleme curente Preasfinţiţiiau fost oaspeţii păr mitropolit

Cauza beatificării lui P i u s X proshyg r e s e a z ă Toată lumea drepteredincioasă urmăreşte cu viu interes desfăşurarea proceshysului canonic ce e de nădăjduit că se va icircnshycheia cu ridicarea lui Pius X la cinstea altashyrelor Sfacircrşite investigaţiile informative privitor la virtuţile şi faima sfinţeniei acestei slugi a lui Hristos pentru timpul cacirct a fost preot de racircnd episcop patriarh şi papă icircn diecezele de Tre-viso Mantova Veneţia şi Roma a mai rămas să se facă şi celelalte două procese ordinare cel de raquonon cultu şi cel referitor la examishynarea scrierilor robului lui Dumnezeu Congreshygaţia Riturilor a dispus mai icircn urmă să se forshymeze un tribunal eclesiastic care să instrueze şi aceste procese Ca preşedinte al acestui trishybunal a fost numit card E Pacelli secretarul de stat al Vaticanului Postulator al cauzei este păr benedictin Pierami

bdquo S e c u i m e a icircn n u m ă r fes t iv Macircna de intelectuali romani din Odorheiu stracircnşi icircn jurul d Oct M Dobrotă şi icircmpreună muncitori la gazeta locală raquoSecuimea au satisfacţia moshyrală de a-şi vedea acest rod al jertfelor şi trudei lor ieşind asuta oară la lumină pentru trezirea şi icircntărirea conştiinţei romacircneşti icircn acele părţi de raquoTerra Siculorurri Momentul acesta directorul foii şi colaboratorii săi lau folosit pentru a a-părea icircn format mărit jubilant mdash Ne alăturăm şi noi la bucuria confratelui din Odorheiu do-rindu-i icircncă multe zile de rodnică apostolie nashyţională printre fraţii icircn mare parte pierduţi din Secuime

Dezastrul dela Copşa Mică Alte Dumnezeu ştie cacircte miliarde din averea naţioshynală icircn vacircnt Căci din 13 Iulie c gura de iad dela Copşa mică varsă necontenit icircn năpraznic sul de flăcări la 2500000 metri cubici de gaz metan la zi Valoare caloriferă ce corăspunde după calcule de specialişti la 500 vagoane cărshybuni dela Petroşeni Craterul pe care sbucneşte la icircnălţimi de 70mdash80 de metri limba de foe a cărui lumină sinistră se vede pacircnă la Cluj Braşov şi chiar şi mai departe- are un diametru de circa 6mdash8 metri Măsurătoarea cu pirometrul arată dam 1000 grade Celzius căldura icircn flacără icircncercările de stingere de pacircnă acum nau reuşit

Teologii dela Blaj icircn t u r n e u art i s t ic -cu l iura l Prima lună din vacanţa mare 6 seamă din teologii Seminarului Buneivestiri aii socotit că no pot folosi mai bine decacirct ţinacircnd icircn cacircteva centre romacircneşti festivale artistice-

Nr 29

culturale Cu un program select şi variat sau prezintat pacircnă acum icircn trei localităţi Zlatna Luduş şi Motiu iar macircine icircn Şiica Mare Puncshytele din program au bucăţi din Beethoven Mureşan Cberebeţiu Dimitrescu Vasilescu etc şţ declamări In fruntea programului sunt conshyferinţele părinţilor profesori Nicolae Lupu (la Zlatna şi Şeica) şi Dumitru Neda (la Luduş şi Mociu) Corul e dirijat de teologul absolvent S Crişan (La Luduş 1-a condus păr Cherebeţiu) mdash Rezultatele morale şi materiale ale acestor festivaluri sau dovedit a fi şi icircn acest an dintre cele mai excelente

L o c a l e Dumineca viitoare a opta după Rusalii va predica icircn catedrală păr Dr Nicolae Lupu prof la Academia Teologică

S p r e v i n d e c a r e a c a n c e r u l u i Proshyfesorul Calmette după cum anunţă agenţia raquoRadorlaquo a făcut 17 Iulie a Academiei de ştiinţe din Paris o comunicare icircn sensul căreia cumplita boală a cancerului probabil că icircn curacircnd va putea fi vindecată Leacul veninul şarpelui cobra Cei dintacirci cari au făcut icircncercări icircn dishyrecţia aceasta au fost savanţii Monaie Lesser din New-York şi Targuet din Paris Metoda lor a icircntrebuinţat-o apoi şi profesorul Calmette icircntru tratarea de şoareci atinşi de cancer Reshyzultatul obţinut după 10mdash12 injecţii cu venin de cobră a fost dispariţia tumorilor canceroase mdash Fără a trage concluzii definitive din aceste constatări ele sunt un icircndemn pentru lumea medicilor să se continuie cu studiile asupra vindecării racului

Futurismul Tn b u c ă t ă r i e O ştire mai nouă arată că adepţii acestui curent artistic tind spre universalitate Prea stracircmte li-se par pe semne cadrele poeziei a picturii şi sculpturii De aceea au ţinut să treacă şi icircntral mdash bucătăriei Au aranjat adecă la Milano un mare congres de artă culinară futuristă botezat laquoPlastică comestibilă şi expunacircnd 12 feluri de macircncări raquoicircn stil In programul ciudat al acestui congres unic icircn felul său figurau icircntre altele Muzica sferelor (cocktail cu apă de Colonia şi mazere) Arhitectonică gastronomică (Hors doeuvre cu curmale) Meteorul alimentaţiei (risotto cu ananas mirezmuite) Sinteză astrală (costiţe afumate icircn suc de lămacircie) punctul culshyminant Trandafirul şi raza de soare (frunze de trandafir fierte icircn supă de carne) mdash Pe anul

( viitor e vorba să se aranjeze şi o expoziţie mondială futuristă

+ C e z a r Ş u r a n i icircnvăţător-director icircn Şurdeşti a trecut la cele veşnice icircn 14 Iulie c icircntral 37-lea an al vieţii şi 16 al fericitei sale căsătorii mdash Odihnească icircn pace

t Constanţa E Radu icircnvăţătoare fiica păr Augustin Radu protopopul nostru din Deva şi-a dat sufletul icircn macircinile Ziditorului la 19 Iulie c icircn vacircrstă de 25 de ani mdash Facă-i Domnul parte cu drepţii

T e l e f o n u l bdquo U n i r i i

P Arad Va fi nu va fi mitropolie ortodoxă la Timişoara cine-o poate şti Atacircta-i sigur deocamdată că d Sever Boca militează prin Vestulraquo său (nr 859 din 19 Iulie c) pentru icircnfiinţarea unei mitropolii oito-doxe in metropola Banatului Cum sigur e şi aceea că grănicerii bănăţeni nu sunt convinşi chiar de fel de arshygumentele Dsale din Tincu Velea şi de ordin naţional mdash revizionist Rămacircne să se vadă cine va birui pacircnăicircn cele din urmă In faza ei actuală pe noi icircncă nu ne inshyteresează mai deaproape cauza aceasta

bull Ş Şirmaşel Ştiţi cine face intre alţii pe protashygonistul libertăţii avortului la noi la Romacircni mdash Dr Ygrec alias Glilcksmann căruia-i stau la dispoziţie raquoA-t l l laquoa 11 ^ T ^ i p e n t r u Propagandă icircn acest sens Şi să vedeţi pledoarie filozofică-medicală in fashyvorul tezei că fătul in prima şi chiar a doua lună de gestaţie nu-i Icircncă raquosufleU Poftim In această enocă t gestaţiuni fatal e redus la o celui trade$ TIcircacirc cacircteva celule de protoplasma mici microscopice cushytiuţe pline cu o materie la fel cu a albuşului de ou Nimeni mrva putea afirma c ă in acea celulă invil zibilă se află un suflet şi că extirpampnd-o distrugem un suflet şi comitem un păcat Dacă am admite ipoteza existenţei unui suflet in celula ieşită din ovaml w

şi fixată pe mucoasa uţerină ta trebui bull ţ trade mitem şi existenţa a mii si zeci de mu de suflete acest ovar căci celule a fel se găsesc cu zeci le de rmi icircn organu femenin Şi atunci eminenţii chirurgi gineco-ogprof Daniel şi prof Gerota care e x t r p z l m c J -

vare bolnave feminine se fac vinovaţi de monstruoase crime comise asupra a zeci de mii de suflete - Evishydent o filosofare rabinică trasă de coadă La no^ creshyştinii ştiu şi copiii că sufletul nu se vede cu micro-copul 1 nu este un produs al ovarelor Se dă de sus

dela Dumnezeu care nu-şi icircndreaptă racircnduielile după icircnţelepciunea nici unui Gliicksmann

M Petroşeni Comod nu-i vorbă stai acasă a-prinzi lumacircnarea icircngenunchezi pui casca de radio la o Sreche ş i asculţi sf liturghie Şi practic cu urechea liberă eşti atent sau atentă la ce se icircntacircmpla in bucătărie (Caz relatat de pr A1N Constantinescu) Suntem doar icircn plin avacircnt tehnic-ştiinţiflc mdash Decacirct are drept păr Constantinescu bunul simţ creştin osacircndeşte batjocura aceasta cu sf jertfă şi săboarele delaSardica şi Trullon spun limpede că cine lipseşte dela biserică in trei Dumineci stacircnd icircn oraş sau satde va fi cleric sa se caterisească iar de va fi mirean să se afurisească Prin urmare icircn acest punct noi putem spune credincioşilor noştri un singur lucru ascultarea la radio a liturghiei din dealul patriarhiei bucureştene nu scuză cacirctuşi^ de puţin dela cercetarea bisericii şi participarea la sfacircnta slujbă a bisericii proprii

P Cluj-Manacircştur Am primit suma de 2200 Lei abonament pentru parohiile Coruşu Floreşti Nădăşelu Sacircncraiul Almaşului şi Şard Vă mulţumim pentru inteshyresul ce ne purtaţi

C Haţeg Am primit 1900 Lei abonament dela parohiile Măteşti Toteşti Farcadiu Orlea Şerel şi Tuştea Primiţi sincere mulţumite pentru dragostea ce ne arătaţi

Gh Babţa Am primit 350 Lei Achitat pacircnă la 31 XII 1932

Ş Beiuş Am primit 100 Lei Pe 1932 abonamenshytul nu este achitat

P Beiuş Confirmăm primirea abonamentului pe anul curent

Ch Bucureşti Abonamentul este achitat pacircnă la 30 VII 1933

Internatul bdquoVancean de băieţi Blaj

Nr 7 1 - 3 3

Concurs d e p r i m i r e l a I n t e r n a t u l bdquo V a n c e a n

d e b ă i e ţ i

Preaveneratul Cpnsistor Arhiepiscopesc cu ordinul Nr 3537mdash1933 publică concurs de primire pe anul şcolar 1933mdash1934 la Internatul Vancean de băieţi cu terminul de 15 August JtPjS pe lacircngă următoarele condiţiuni

1 Taxele pe anul şcolar 1933mdash34 sunt următoarele

a) Taxa de icircnscriere 500 lei b) raquo raquo raquo pentru elevii noi 700 raquo c) raquo raquo icircntreţinere 9000 gt

Taxa de icircntreţinere se va putea plăti icircn 3 rate şi anume la icircnceputul anului şcolar 3000 lei 3000 lei la 1 Ianuarie 1934 iar 3000 lei la 1 Aprilie 1934 In cazul cacircnd icircn decursul anushylui şcolar preţurile sar urca simţitor faţă de cele curente Consistorul icircşi rezervă dreptul de a impune p suprataxă corespunzătoare

2 Nici un elev nu se va putea instala la Internat la icircnceputul anului şcolar dacă nu va -

achita icircn ziua de primire rata I-a icircntreagă Recshytoratul va putea icircngădui o amacircnare de plată a ratelor a Il-a şi a IlI-a pacircnă la 1 Februarie sau pacircnă la 1 Mai

3 Fiecare rată trebue plătită icircn icircntregime chiar icircn cazul cacircnd elevul sar retrage sau ar fi eliminat icircn cursul trimestrului

4 Trusoul necesar se compune din 1 salshytea (sac de pae) şi 2 cearceafuri (lepedee) de pus pe saltea 2 perne şi 4 feţe de perne 1 ţol sau plapomă şi 2 feţe de plapomă 2 lepeshydee albe de geolgiu de mărime 180 X 140 cm pentru acoperirea patului 1 palton de iarnă 2 racircnduri de haine 6 cămăşi de zi 3 cămăşi de noapte 6 ismene 1 pereche pantaloni de baie de culoare icircnchisă 4 şervete de masă 4 ştershygare 6 perechi de ciorapi 10batiste 2 perechi de ghete bune 1 pereche de pantofi de noapte 1 inel pentru şervet 1 perie de haine 1 perie de cap 1 pieptene 2 perii de ghete Pe toate rufele şi vesmintele cari se dau la spălat se va coase numărul ce se va indica icircn rezoluţia de Tipografia Seminarului Teologic gr-cat Blaj

primire Elevii din anul trecut vor avea numărul vechiu

5 Părinţii sau tutorii elevilor se vor obliga icircn cererea de primire că vor icircmplini exact a-ceste condiţiuni Pentru toţi elevii se va arătraquo icircn petiţie a) icircn care clasă liceală au să intre ca elevi ordinari b) dacă sunt corigenţi sau repetenţi c) la care confesiune aparţin d) sishytuaţia socială a părinţilor preoţi icircnvăţători funcţionari agricultori etc

6 La cerere se va alătura şi cacircte un plic

timbrai (recomandat) purtacircnd adresa exactă a petiţionarului pentru a se putea da răspuns de urgenţă

7 Se vor acorda scutiri de icircntreţinere eleshyvilor gr cat merituoşi după propunerile Onbdquo Rectorat

8 Cererile se adresează Preaveneratului Consistor dar se trimit deadreptul la Rectoratul Internatului

Blai la 18 Iulie 1933 I E E v r a r d

Rector

i

lt lt

in atenţia parohilor şi f curatoratelor bisericeşti bull

I

COIWJiriDAŢI

C L O P O T E de calitate superioară la cel mai mare

depozit romacircnesc din Ardeal

ALEXANDRU ANCA C I i U J S t r R e g i n a JVIar ia fio- 4 3

TOT AICI Policandre Sfeşnice cruci Or nate şi Recvizite bisericeşti Prapori Cărţi şi imprimate preoţeşti şi de rugăciuni bdquoCĂshyRAREA FERICIRII aprobată de P S S E-piscopul Hossu legată icircn celuloid 450 icircn piele 3 - 4 0 0 icircn pacircnză 150 icircn carton tare 100 broşat 75 Lei conţine toate rugăciushynile paraclisul şi slujba CĂRTICICA LUI SFT ANTONIE D E PADUA icircn legătură carton tare 25 broşat 2 0 Lei Diferite preshydici VERSURI LA MORŢI (cacircntări fune-brale pentru femei bărbaţi şi copii) Lei 32 mdash Teatre poporale şi şcolare monoloage dialoage mdash Medalii de aluminium pt Reuniuni cu inscripţie după dorinţă etc

S e e x e e u f c ă I e o n o s t a s e d u p ă e e r i n ţ ă e u P r e ţ u r i c o n v e n a b i l e r - w ^ ^ ^ w - C e r e ţ i O f e r t e rtradeipound$Gyraquo-gt C e r e ţ i p r e f c u r a n t d e t a i l a t

I

I

I gt

i

I I

T U R N A T O R I E D E C L O P O T E

FRITZ KAUNTZ fost

S O H I E B amp K A U N T Z Sibiu mdash S t r Mor i lor 2

Livrează clopote de biserică pe garanţie de ani icircndelungaţi turnate din material de prima calitate ca icircnainte de răsboiu efep-tuate icircn mod artistic Experienţă icircndeshylungată de ani de zile asigură o muncă

ireproşabilă şi un sunet armonios

Cereţi oferte specialei Pe scrisori rog a se indica adresa precisă

1mdash 999

egal dacă printre flori sau bulgări dar totuşi in praf se tacircrăsc şl se hrănesc cu ţăracircnă Cum spune şi filozoful german Nietzsche bdquoSchon kriech ich zwischen Stein und Grass hungrig auf krummer Faumlhrte Zu essen wastch immeacuterass dich Schlangenkost dich Erde O fericire iexclinshydividuacuteala a vieţii fără Dumnezeii fără credinţă e vorbă goală minciună Toţi caumlri şi-au pus raiul pe pămacircnt au găsit aici nu numai ferishycirile raiului dar şi fiorii iadului cum zice Oscar Wilde literatul englez

E necesară credinţa şi icircn viaţa familiară Curăţenia moravurilor iubirea şi fidelitatea răbdarea sau paciinţa spiritul de jertfă şi de muncă suferinţa reclamă mult eroism De unde le scoatem toate aces tea Unde nu-i credinţă nu este iubire nu este pace numai ceartă şi iad

E necesară credinţa icircn viaţa socială in viaţa de stat Fără credinţă fără religie nu este adevărată iubire de neam şi ţară nu este spirit de sacrificiu nu este dreptate nu eacuteste iubirea deaproapelui nu este icircnţelegere Acel popor care nare aceste calităţi este sortit pieirii Piatra de temelie a unei ţări este cushyrăţenia moravurilor private şi publice cari fără credinţă fără religiozitate nu se pot imagina icircnsuşi Voltaire marele ateist a spus că bdquoDacă oamenii nu ar crede icircn Dumnezeu pentru cea mai frumoasa femeie pentru cea mai dulce pară sar omoricirc unul pe altul In adevăr nu există disciplină nu există nici o teroare care să poată ţinea icircn lume ordinea socială fără credinţă Capii revoluţiei franceze cacircnd sau scacircrbit de ororile săvacircrşite de plebea lăpă-dată de Dumnezeu fără credinţă au codificat din nou credinţa icircn imortacirclitatea sufletului

B u c u r i i s u f l e t e ş t i Sunt multe şi de multe feluri amărăciunile abătute icircn acest an asupra capetelor noastreCertacircnd ne-a certat Domnul e drept Dar d r e p t e şi aceea că morţii nu ne-a dat Şi printre atacirctea rele ce ne-au cuprins foarte dat ne-a fost să vedem şi lucruri ce ne-au icircnveselit inima Să ne gacircnshydim numai Ia mişcările religioase atacirct de fru-

bull | Foiţa bdquoUnirii WW bull II i I i IIIIIMIHIII bull H l t l I l l i n l M I H I II R n l l l l l l II l l l l l l i i n i u R i i l gt laquo i S U I U I I i l l l I H I I l I l l l l l l l l l l l l N I

Acatistul Sfinţilor Apostoli 2)

Condacul VI Atras ai fost Petre de frum- setea dumnezeirii lui Hristos ce a fulgerat icircn munte pentru aceea văzacircndu-1 icircmpodobit ca de nuntă cu strălucirile luminii celei nemărginite cu uimire ai strigat bine este a petrece aicea cacircntacircnd Aliluia

Icosul VIL Popor nou ai făcut prin dum-nezeescul duh pe poporul cel vecriiu al Iudeilor cu baia naşterii de Dumnezeu icircnnoindu-ipe ei

pururea fericite Petre şi locaşuri darului ară-tacircndu-i aşa strigacircnd

Bucură-te al umbrei legii surpătorule Bu- | cură-te al adevărului stacirclp icircntiritorule Bucură-te celce pe Israil din literă l-ai scos Bucură-ţe celce icircn duhul pe acesta cu Hristos l-ai legat Bucură-te că icircn Tavor lumina dumnezeirii ai văzut Bucură-te că alt soare cu totul luminos tt-ai tăcut Bucură-te celce ai pătruns norul de

lumină Bucură-te că glasul Părintelui 1-acircfauzit Bucură-ţe celce legea duhului ai luat Bucură-te celce fericit de Hristos te-ai chemat Bucură-te

celc^ icircn cuvinte ai deosebită putere Bucură-te celce pe credincioşi prin răbdare ai macircntuit mdash Bucură-ţe Petre acircpostolel

Condacul VIII Fiind Petre pe munte ai avut minunat o icircndoită icircntipărire icircn simţire şi gacircndire căci biruite fiind de tăria luminii lui Hristos cele fireşti ale tale numai Dumnezeu se

moaşe din sacircnul bisericii noastre mişcări icircnshy

registrate şi icircn coloanele acestei gazete 1 Completacircnd tabloul după informaţiile

primite dela- păr T Berinde notăm aici noul linraquo de mozaic Şijn primul racircnd subliniem adunarea generală a Reuniunii de mtsium din eparhia acirce Nord ţinută icircn Sighet Ia 7 Iulie c - bull -jti w

E tacircnără această reuniune dar e foarte activă Din cuvacircntul de deschidere al preşeshydintelui ei zelosul păr canonic L Vida şi din raportul secretarului fenerll păr Liviu Racoţianu sa aflat că deşi icircnfiinţată abia de un an reuniunea are la activul său nu mai puţin de 41 misiuni poporale dintre cari mdash moment vrednic de remarcat mdash18 le-au ţinut Părinţii călugări dela mănăstirea Bixadului Numărul celor mărturisiţi şi cuminecaţi e de 24123 de inşi (număr incomplet căci din c acirc shyteva parohii lipsesc icircncă rapoartele) Reushyniunea are 5 membri fundatori 10 pe viaţă 172 membri ordinari şi 4 ajutători

Tot icircn preocupările acestei reuniuni se cuprinde şi grija preoţilor ajutători la icircmpărshytăşirea credincioşilor cu sfintele taine cacircnd cu pelerinajele la mănăstirile dela Bixad Moiseiu şi biserica votivă dela Şişeşti Apoi exerciţiile spirituale pentru preoţi cum sunt ceie ce au premers adunării generale din Sghet icircn zilele de 3mdash7 Iulie c sub conducerea P Au-gustin Pop dela Bixad cu participarea aior 38 de preoţi (13 din Maramureş iar restul din judeţele Satu-Mare şi Sălaj)

2 Sub acest raport mdash al deprinderilor sufleteşti pentru preoţi mdash Oradea stă alăshyturea de Baiamare După cum ne scrie păr Aurel Papiu din Giorocuta aci au fost două serii de atari exerciţii una icircn zilele de 4mdash8 alta icircn zilele de 1 0 - 1 4 Iulie c Din graiul clar icircnvăshypăiat şi convingător de apostol a P Leonl Macircnu dela Bixad participanţii au stracircns (precum ne scrie acelaşi păr Papiu) pe vreme icircndelungată mulţipe toată viaţa bogăţie de icircndemnuri cunoştinţe pastorale şi putere de a face faţă greutăţilor icirch lupta pentru macircnshytuirea proprie şi a enoriaşilor mdash Aşa să fie

mdash Graiul cifrelor mdash

1 A apărut bdquoBuletinul Demografic Romacircniei Nr 7 (Iulie) cuprinzacircnd dat i mişcării populaţiei pe Martie a c născuţilor a fost de 55412 icircn icircntreaga tai (352 la miia de locuitori) Morţi au fost33ou (21 0 la miie) rămacircnacircnd un excedent natural de 22 398 suflete (14 2 la miie) Căsătorii au fost abia 5579 iar divorţuri 724 Copii nacirc S e bdquo t i

morţi 1 263 Dintre născuţii vii au murit icircnainte de a

icircmplini primul an al vieţii 9603 adică 17 3

din numărul născuţilor vii Dintre provincii Dobrogea are natalitatea

cea mai mare (487 la miie) iar cea mai mică Banatul (196 la miie) Mortalitatea este icircn ambeie provincii aproape egală ceeace face ca Dobrogea să aibe un excedent de populaţie de 261 ia miie iar Banatul o scădere de populaţie de minus 0 7 1a miie In Dobrogea 18 la sută a copiilor se nasc morţi Ih Banat 2 5 la sută

Dintre judeţe Tuicea are natalitatea cea mai mare din ţară 61 7 la miie (1004 născuţi icircntro singură lună la 191586 locuitori) In mediul rural natalitatea din judeţul Tuicea este de 69 7 la miie Această cifră este mirashyculoasă pentru secolul nostru Cea mai mică natalitate o are jud Caras cu 186 la miie Morshytalitatea icircn cele două judeţe este de 157 la miie icircn Tuicea şi 224 la miie icircn Caras Exceshydentul natural este de 460 la miie icircn judeţul Tuicea şi de 38 la miie icircn Caras Mai trebuie remarcată mortalitatea infantilă care este icircn jud Tuicea de 114 (la 100 născuţi) iar icircn jud Caras de 149

Din cei 33014 morţi icircn cursul junei Martie numai 8497 sunt icircn vacircrstă de peste 65 ani iar restul de 24 517 au murit la vacircrsta de sub 65 ani adică lă o vacircrstă la care moartea este evitabilă

Cauzele principele ale mortalităţii calcushylate la 100000locuitori au fost tuberculoza (2055 iar la oraşe 2745) bolile corduiui

vedea icircn sufletul şi icircn trupul lui icircnaintea căruia căzacircnd cu bucurie ai strigat Aliluia

Icosul IX Pe ritorii cei seci icircn cuvinte şi icircnţelepţi ca pe nişte neicircnfelepţi i-a arătat Petru cel neicircnvăţat care luacircnd graiu al icircnţelepţirii de Dumnezeu şi limbă de foc a dumnezeescului Duh a ridicat pe ceice cred a-i striga din inimă

Bucură-te a Macircngacircietorului gură cinstită Bucură-te limbă cu ioc icircngrădită Bucură-te surshyparea icircnţelepciunii celor icircnţelepţi Bucură-te d i shyspreţuirea priceperii celor pricepuţi Bucură-te Petre preaveseicirce albă porumbiţă Bucură-te a tuturor fericirilor de Dumnezeii-icircnchipuită tăshybliţă Bucură-te al icircmpărăţiei cerurilor de chei primitorule Buoură-te al tainelor lui Hristos vi-stierule Bucură-te cugetarea credincioşilor cea icircncărunţită Bucură-te podoaba darului cea prea- ţ mărită Bucură-te a focului ceresc icircnflăcărare Bucură-te ă luminii celei neicircnserate icircnvăţătură mdash Bucură-te Petre apostole -

Condacul X Serrin al dragostei sale arăshytacircnd Hristos a oilor păşunare dacă mă iubeşti Petre ţi-a zis ţie Paşte cu luare aminte oile mele pe cari le-ai şi păscut cu bucurie pentru dum-nezeeacircsca iubire strigacircnd Aliluia

Icosul XL Lumina cea intacirciu cdre din feshycioară a strălucit lumină a doua pe tine Petre te-a arătat lumii luminacircnd pe toţi cu fulgerile cele prealuminoase ale cunoştinţei de Dumnezeu şi deşteptacircndu-i a cacircnta-ţie cu laude mulţămi-

toare Bucură-te lumina celor icircntunecaţi Bucushy

ră-te calea celor rătăciţi Bucură-te al minunilor

lui Hristos icircntacirciul predicator Bucură-te al patimilor lui prea alesule mărturisitor Bushycură-te că tu singur lămureşti pogoricircrea icircn iad Bucură-te că tu icircntacircia ai vestit popoacircreler icircnvierea Bucură-te celce revărsarea Macircngacircieshytorului popoarelor o ai cuvacircntat Bucură-te cel ce pe Marcu l-ai icircnvăţat Evanghelia Bucură-te icircntacirciulluminător al neamurilor Bucură-te al lui Hristos prea ales alergător Bucură-te di$C l minos al soarelui Bucură-te urmărirea neurmăshyritului Dumnezeu mdash Bucură-te Petre Acircpostolel

Condacul XII Te bucuri negrăit icircn cele icircnalte o Petre ca Hristos iubitul icircnvăţător ttt apropiere fiind de Dumnezeu cel din fire icircnaintea căruia acum stai şi de mărire dumnezeească te saturi strigacircnd neicircncetat Aliluia t

Nici nu trebuie să amintesc că Petru e numit pururea icircn locul prim şi că acatistul are pericopa Evangheliei dela Matei cu catashylogul apostolilor raquoIar numele celor doisprezece Apostoli sunt acestea Cel dinţăm Simon et numeşte Petru Cred icircnsă că frumosul text Bucură-te urmărirea neurihăritului Dumnezei trebuie studiat şi icircn original ca să se constate adevăratul lui icircnţeles fiindcă nuuml e exciiis craquo aci să nu fie vorba de o urmărire spirituala de succesiunea lui Petru icircn păstorirea turmei lui Isus Hristos alăturacircndu-se atunci cu sigu ranţă şi acest text la celelalte multe cari lărnu irescatacirctde limpede primatul SF Peiiruuml ( W

Nr 29 U N I R E A Pag 3

lt1053) pneumonia (3611) bolile primei coshypilării (4035 la sate 4582 la oraşe 1701)

Sinuciderile şl omuciderile sunt de trei ori mai frecvente la oraşe decacirct l ă sa te Dea-semenea sunt mai frecvente laoraşeboli lein-lecţioase cancerul diabetul bolile cordului nefritele şi bolile puerperale Din contra sunt mult mai frecvente Ia sate următoarele boli pneumoniile şi bolile primei copilării

2 Namărul ultim ( 1 3 - 1 4 ) al Sionului Romanesc- din Lugoj aduce şi el din peana competentă a păr prepozit loan Boroş o seamă de date statistice privitor la naşterile cununiile şi răposările din Lugoj pe răstimpul 1836mdash1930 Reţinem şi noi din acest tablou minuţios constatarea dureroasă că şi icircn acest centru bănăţean şi capitală a judeţului Severin elementul romacircnesc e icircn descreştere Datele statistice arată adecă cumcă icircn cel 94 de ani prinşi icircn tablou icircn Lugoj sau născut 2856 de inşi şi au murit 3507 ceeace icircnseamnă că nushymărul morţilor icircntrece pe cel al născuţilor cu 651 mdash Simptomatic este apoi şi faptul că din cei 2856 de născuţi 334 au fost fost nelegiuiţi cu alte cuvinte tot al optulea născut lugojan este ilegitim

In judeţul Timiş nu parsăste ie lucrurile mai bine Păr Ion Munteacuteanu are icircn acelaş număr al bdquoS R o dare de seamădespre stăshyrile din parohia sa Dragşina Din această dare de seamă reiasă că icircn nnmita comună (uniţi şi ortodocşi laolaltă)familiile fără copii reprezintă 3 5 cele cu 1 copil 45dego cele cu cu 2 copii 1 2 5 cele cu 3 copii 5 cele cu

-5 copii 2 5- mdash Triste perspective

H o l l a n d i a d o c e t Mică dacă-i vorba lde numărul credincioşilor (2400000) Olanda catolică poate sluji drept pildă şi altor ţări cu majoritate absolută ori preacutepondeacuterante de mărturisitori ai crezului roman Vorbească fapshytele nu frazele Celea ce urmează le scoatem dintrun articol al preotului Albert Eyting reshyzumat de bdquoSchoumlnere Zukunft din 16 Iulie c

Ierarhia catolică olandeză numără cinci episcopii cu 5000 de preoţi aşa că se vine un preot cam ia 500 de credincioşi Puţine parohii au mai mult ca 5000 de enoriaşi şi daca totuşi vre-una ar creste cumva se divl-zează numai decacirct De lipsă de preoţi icircn Olanda nu se prea ştie din vremuri imemoshyrabile

Raporturile dintre stat şi biserică sunt cele mai paşnice cu putinţă deşi viaţa de stat e impregnată de spiritul protestant Preotul şi poporul formează o unitate ce uimeşte prin solidaritatea sa Catolicul olandez icircşi face chestie de onoare din icircntreţinerea preotulni şi a bisericii Statul plăteşte cevaşi bani numai

pentru parohii delagrave parohiile mai vechi altfel toată salarizarea priveşte forurile bisericeşti eparhiale Biserica-şi grijeşte singură averea sa bisericile casele parohiale şcoalele fără să-i pună statul ceva piedeci Stipendiile mi-sale sunt binişor ridicate icircnvăţămacircntul catolic e icircn fioare Instrucţia icircn şcoală e concrezută icircn cea mare parte călugărilor şi călugăriţelor aşa că preoţii din cura animarăm pot să-şi vadă de pastoraţia propriu zisă

Pond special se pune pe exerciţiile spishyrituale pentru toată lumea bisericani şi mireni icircn Olanda există case de exerciţii cu sutele Sau creiat fonduri anume din cotizaţii beneshyvole pentru a face parte de această mare binefacere duhovnicească şi celor mai lipsiţi de mijloace materiale Aşa se face că icircn r ă shystimpul 1905mdash1921 au participat la exerciţii spirituale 247000 de persoane de ambele sexe şi de toate condiţiile sociale

Mişcarea liturgică este şi ea extrem de Hrie Nidăirea nu e realizat relative pe scară

mal icircntinsă decretul IulPin X referitor la sf icircmpărtăşanie zilnică decum e icircn Olanda mai ales fiind vorba de lumea copiilor Ceeacegrave face biserica acestei ţărişoare pentru misiunile exshyterne este deadreptul de necrezut deja icircn 1918 avea nu mai puţin de 35 de case misionare numărul misionarilor activi ieşiţi din casele acelea atingea icircn 1923 numărul de 3500 Sushymele jertfite de Olanda catolică pentru misiuni se ridică la cifre fabuloase dacă luăm in soshycotinţă totalul credincioşilor acestei biserici jertfelnice mdash E şi aceasta o nouă adeverire a cuvacircntului vechia şi cuminte că mult pot puţini buni icircmpreuna

M i ş c a r e a d e l agrave O x f o r d Sau icircmplinit icircn 14 Iulie c 100 de ani de cacircnd profesorul de poetică şi preot asistent anglican Keble delagrave Oriei Collegravege a rostit de pe amvonul bisericii universitare bdquoSt Mary The Virgin din Oxford răscolitoarea-i cuvacircntare despre I bdquoApostazia naţională a Englezilor Stările reshylevate icircn acea predică au consternat toată lu-meade bine anglicană Intre alţii şi mai ales pe Dj Newman parohul acelei biserici şi pe dr Froude prietenul său Cucernici şi de icircnaltă cultură aceştia trei cărora li-sau alăshyturat şi alţi teologi şi universitari de vază ca Palmer Perceval Pusey şi alţii şi-au pus Io gacircnd să-şi ridice biserica şi prin ea moralul public din halul icircn care segrave afla

Acest gacircnd a dat naştere aşa zisei mishyşcări delagrave Oxford care a dus la conferinţa delagrave Hadleigh (1833) şi scoaterea unei serii de broşuri lămuritoare sub titlul general de bdquoTracts for the Times Din 1833pacircnă icircn 1841 au ieşit 90 de asemenea tratate dintre cari ce mai celebru a fost cel scris de icircnsuşi Dr Newman bdquoicircnsemnări asupra unor pasagii din cele 39 Articole ce compun crezul oficial al anglicanismului Lucrarea aceasta osacircndită autorul a continuat săstudieze să se roage şi să-şi apere convingerea sa şi a mişcării că adecă icircntre Sfinţii Părinţi şi protestantism nu-i contradicţie pe lacircngă tot fondul catolic al scrierilor acelora şi că biserica anglicană e şi ea o parte a bisericii catolice carea-i comshypusă din bserica romană greacă şi anglicană (celebra bdquoVfa media) icircncetul cu icircncetul icircnsă sa convins că apărăotez l ilogică A renunţat la slujba sa delagrave biserica bdquoSf Maria sa reshytras icircn singurătatea delagrave Littlemore şi sa pus dinnou pe rugăciune şi studiu După patru ani de lupte sufleteşti aflacircnd lamina cea adeshyvărata părăseşte anglicanismul şi la 1845 se face catolic Pilda Iui o urmează nu peste mult dr Manning mdash mai tacircrziu cardinal şi acesta ca şi Newman mdash Allies Wilbeforce Palmer şi alţii Curentul aesta fiind icircntărit şi de Irlandezii imigraţi icircn Anglia icircn urma foametei din 1846 Pius IX a putut restaura Ia 1850 icircn ţara lui Albion ierarhia catolică sdrobltă cu

trei veacuri mai nainte de regele libidinos Henric VIII şi fiica sa nelegiuită Elisaveta

Opoziţia anglicană na icircntacircrziat să lucreze cum ştie ea Calea de triumf a catolicismului icircnsă na mai putut fi icircnchisă Mişcarea de Oxford a dat roade bogate deşi na cacircştigat pe capii bisericii anglicane şi masseleacute icircn marea lor majoritate mdash bdquoObservatorul beiuşan icircn numărul 6 din acest an are minuţioase şi sucshycinte racircnduri de orientare asupra acestei mishyşcări racircnduri scrise de păr Nasumpţionist A Treamer De aci sat spicuite şi cele de mal sus

P a c e icirc n t r e Reich şi B i s e r i c a E v a n shyghel ică Precum e ştiut regimul hitlerist a avut ciocniri violente şi cu dominanţii evanshyghelici ai imperiului Concordatul parafat icircn 8 Iulie c a avut urmări fericite şi J n raporturile dintre statul german şi biserica evanghelică a

cărei constituţie mai nouă a aprobat-o de curacircnd In Icircnţelesul acestei constituţii proteshystanţii^ germani formează o organizaţie religioasă extinsă peste toată ţara cu numirea Biserica Evanghelică Germană Biserica aceasta nu-i religie de stat icircn chestiile religioase recunoaşte o singură autoritate Sf Scriptură a Vechiului şi Noului Testament Treburile bisericii le conshyduce un episcop imperial ajutat de un sfat din patru membri dintre cari unul va fi reformat şi va avea pentru reformaţi aceeaşi autoritate pe care o are pentru lutherani episcopul imshyperial Hotarele statului nu-s totodată şi hotare ale bisericii mdash Preşedintele Hindenburg a feshylicitat telegrafic pe cancelarul Hitler pentru icircnshycheierea paşnică la care a ajuns şi cu lumea bisericanilor protestanţi

Ştiri mărunte P e r s o n a l e Marţi 18 Iulie Blajul ă

avut cinstea icircnaltei vizite a Preasfinţiţilor Arshyhierei IUL1U al Gherlei ţi ALEXANDRU al Maramureşului veniţi icircn vederea unor importante consfătuiri cu păr mitropolit VASILE privitor la chestiunea patrimoniului sacru şi alte probleme curente Preasfinţiţiiau fost oaspeţii păr mitropolit

Cauza beatificării lui P i u s X proshyg r e s e a z ă Toată lumea drepteredincioasă urmăreşte cu viu interes desfăşurarea proceshysului canonic ce e de nădăjduit că se va icircnshycheia cu ridicarea lui Pius X la cinstea altashyrelor Sfacircrşite investigaţiile informative privitor la virtuţile şi faima sfinţeniei acestei slugi a lui Hristos pentru timpul cacirct a fost preot de racircnd episcop patriarh şi papă icircn diecezele de Tre-viso Mantova Veneţia şi Roma a mai rămas să se facă şi celelalte două procese ordinare cel de raquonon cultu şi cel referitor la examishynarea scrierilor robului lui Dumnezeu Congreshygaţia Riturilor a dispus mai icircn urmă să se forshymeze un tribunal eclesiastic care să instrueze şi aceste procese Ca preşedinte al acestui trishybunal a fost numit card E Pacelli secretarul de stat al Vaticanului Postulator al cauzei este păr benedictin Pierami

bdquo S e c u i m e a icircn n u m ă r fes t iv Macircna de intelectuali romani din Odorheiu stracircnşi icircn jurul d Oct M Dobrotă şi icircmpreună muncitori la gazeta locală raquoSecuimea au satisfacţia moshyrală de a-şi vedea acest rod al jertfelor şi trudei lor ieşind asuta oară la lumină pentru trezirea şi icircntărirea conştiinţei romacircneşti icircn acele părţi de raquoTerra Siculorurri Momentul acesta directorul foii şi colaboratorii săi lau folosit pentru a a-părea icircn format mărit jubilant mdash Ne alăturăm şi noi la bucuria confratelui din Odorheiu do-rindu-i icircncă multe zile de rodnică apostolie nashyţională printre fraţii icircn mare parte pierduţi din Secuime

Dezastrul dela Copşa Mică Alte Dumnezeu ştie cacircte miliarde din averea naţioshynală icircn vacircnt Căci din 13 Iulie c gura de iad dela Copşa mică varsă necontenit icircn năpraznic sul de flăcări la 2500000 metri cubici de gaz metan la zi Valoare caloriferă ce corăspunde după calcule de specialişti la 500 vagoane cărshybuni dela Petroşeni Craterul pe care sbucneşte la icircnălţimi de 70mdash80 de metri limba de foe a cărui lumină sinistră se vede pacircnă la Cluj Braşov şi chiar şi mai departe- are un diametru de circa 6mdash8 metri Măsurătoarea cu pirometrul arată dam 1000 grade Celzius căldura icircn flacără icircncercările de stingere de pacircnă acum nau reuşit

Teologii dela Blaj icircn t u r n e u art i s t ic -cu l iura l Prima lună din vacanţa mare 6 seamă din teologii Seminarului Buneivestiri aii socotit că no pot folosi mai bine decacirct ţinacircnd icircn cacircteva centre romacircneşti festivale artistice-

Nr 29

culturale Cu un program select şi variat sau prezintat pacircnă acum icircn trei localităţi Zlatna Luduş şi Motiu iar macircine icircn Şiica Mare Puncshytele din program au bucăţi din Beethoven Mureşan Cberebeţiu Dimitrescu Vasilescu etc şţ declamări In fruntea programului sunt conshyferinţele părinţilor profesori Nicolae Lupu (la Zlatna şi Şeica) şi Dumitru Neda (la Luduş şi Mociu) Corul e dirijat de teologul absolvent S Crişan (La Luduş 1-a condus păr Cherebeţiu) mdash Rezultatele morale şi materiale ale acestor festivaluri sau dovedit a fi şi icircn acest an dintre cele mai excelente

L o c a l e Dumineca viitoare a opta după Rusalii va predica icircn catedrală păr Dr Nicolae Lupu prof la Academia Teologică

S p r e v i n d e c a r e a c a n c e r u l u i Proshyfesorul Calmette după cum anunţă agenţia raquoRadorlaquo a făcut 17 Iulie a Academiei de ştiinţe din Paris o comunicare icircn sensul căreia cumplita boală a cancerului probabil că icircn curacircnd va putea fi vindecată Leacul veninul şarpelui cobra Cei dintacirci cari au făcut icircncercări icircn dishyrecţia aceasta au fost savanţii Monaie Lesser din New-York şi Targuet din Paris Metoda lor a icircntrebuinţat-o apoi şi profesorul Calmette icircntru tratarea de şoareci atinşi de cancer Reshyzultatul obţinut după 10mdash12 injecţii cu venin de cobră a fost dispariţia tumorilor canceroase mdash Fără a trage concluzii definitive din aceste constatări ele sunt un icircndemn pentru lumea medicilor să se continuie cu studiile asupra vindecării racului

Futurismul Tn b u c ă t ă r i e O ştire mai nouă arată că adepţii acestui curent artistic tind spre universalitate Prea stracircmte li-se par pe semne cadrele poeziei a picturii şi sculpturii De aceea au ţinut să treacă şi icircntral mdash bucătăriei Au aranjat adecă la Milano un mare congres de artă culinară futuristă botezat laquoPlastică comestibilă şi expunacircnd 12 feluri de macircncări raquoicircn stil In programul ciudat al acestui congres unic icircn felul său figurau icircntre altele Muzica sferelor (cocktail cu apă de Colonia şi mazere) Arhitectonică gastronomică (Hors doeuvre cu curmale) Meteorul alimentaţiei (risotto cu ananas mirezmuite) Sinteză astrală (costiţe afumate icircn suc de lămacircie) punctul culshyminant Trandafirul şi raza de soare (frunze de trandafir fierte icircn supă de carne) mdash Pe anul

( viitor e vorba să se aranjeze şi o expoziţie mondială futuristă

+ C e z a r Ş u r a n i icircnvăţător-director icircn Şurdeşti a trecut la cele veşnice icircn 14 Iulie c icircntral 37-lea an al vieţii şi 16 al fericitei sale căsătorii mdash Odihnească icircn pace

t Constanţa E Radu icircnvăţătoare fiica păr Augustin Radu protopopul nostru din Deva şi-a dat sufletul icircn macircinile Ziditorului la 19 Iulie c icircn vacircrstă de 25 de ani mdash Facă-i Domnul parte cu drepţii

T e l e f o n u l bdquo U n i r i i

P Arad Va fi nu va fi mitropolie ortodoxă la Timişoara cine-o poate şti Atacircta-i sigur deocamdată că d Sever Boca militează prin Vestulraquo său (nr 859 din 19 Iulie c) pentru icircnfiinţarea unei mitropolii oito-doxe in metropola Banatului Cum sigur e şi aceea că grănicerii bănăţeni nu sunt convinşi chiar de fel de arshygumentele Dsale din Tincu Velea şi de ordin naţional mdash revizionist Rămacircne să se vadă cine va birui pacircnăicircn cele din urmă In faza ei actuală pe noi icircncă nu ne inshyteresează mai deaproape cauza aceasta

bull Ş Şirmaşel Ştiţi cine face intre alţii pe protashygonistul libertăţii avortului la noi la Romacircni mdash Dr Ygrec alias Glilcksmann căruia-i stau la dispoziţie raquoA-t l l laquoa 11 ^ T ^ i p e n t r u Propagandă icircn acest sens Şi să vedeţi pledoarie filozofică-medicală in fashyvorul tezei că fătul in prima şi chiar a doua lună de gestaţie nu-i Icircncă raquosufleU Poftim In această enocă t gestaţiuni fatal e redus la o celui trade$ TIcircacirc cacircteva celule de protoplasma mici microscopice cushytiuţe pline cu o materie la fel cu a albuşului de ou Nimeni mrva putea afirma c ă in acea celulă invil zibilă se află un suflet şi că extirpampnd-o distrugem un suflet şi comitem un păcat Dacă am admite ipoteza existenţei unui suflet in celula ieşită din ovaml w

şi fixată pe mucoasa uţerină ta trebui bull ţ trade mitem şi existenţa a mii si zeci de mu de suflete acest ovar căci celule a fel se găsesc cu zeci le de rmi icircn organu femenin Şi atunci eminenţii chirurgi gineco-ogprof Daniel şi prof Gerota care e x t r p z l m c J -

vare bolnave feminine se fac vinovaţi de monstruoase crime comise asupra a zeci de mii de suflete - Evishydent o filosofare rabinică trasă de coadă La no^ creshyştinii ştiu şi copiii că sufletul nu se vede cu micro-copul 1 nu este un produs al ovarelor Se dă de sus

dela Dumnezeu care nu-şi icircndreaptă racircnduielile după icircnţelepciunea nici unui Gliicksmann

M Petroşeni Comod nu-i vorbă stai acasă a-prinzi lumacircnarea icircngenunchezi pui casca de radio la o Sreche ş i asculţi sf liturghie Şi practic cu urechea liberă eşti atent sau atentă la ce se icircntacircmpla in bucătărie (Caz relatat de pr A1N Constantinescu) Suntem doar icircn plin avacircnt tehnic-ştiinţiflc mdash Decacirct are drept păr Constantinescu bunul simţ creştin osacircndeşte batjocura aceasta cu sf jertfă şi săboarele delaSardica şi Trullon spun limpede că cine lipseşte dela biserică in trei Dumineci stacircnd icircn oraş sau satde va fi cleric sa se caterisească iar de va fi mirean să se afurisească Prin urmare icircn acest punct noi putem spune credincioşilor noştri un singur lucru ascultarea la radio a liturghiei din dealul patriarhiei bucureştene nu scuză cacirctuşi^ de puţin dela cercetarea bisericii şi participarea la sfacircnta slujbă a bisericii proprii

P Cluj-Manacircştur Am primit suma de 2200 Lei abonament pentru parohiile Coruşu Floreşti Nădăşelu Sacircncraiul Almaşului şi Şard Vă mulţumim pentru inteshyresul ce ne purtaţi

C Haţeg Am primit 1900 Lei abonament dela parohiile Măteşti Toteşti Farcadiu Orlea Şerel şi Tuştea Primiţi sincere mulţumite pentru dragostea ce ne arătaţi

Gh Babţa Am primit 350 Lei Achitat pacircnă la 31 XII 1932

Ş Beiuş Am primit 100 Lei Pe 1932 abonamenshytul nu este achitat

P Beiuş Confirmăm primirea abonamentului pe anul curent

Ch Bucureşti Abonamentul este achitat pacircnă la 30 VII 1933

Internatul bdquoVancean de băieţi Blaj

Nr 7 1 - 3 3

Concurs d e p r i m i r e l a I n t e r n a t u l bdquo V a n c e a n

d e b ă i e ţ i

Preaveneratul Cpnsistor Arhiepiscopesc cu ordinul Nr 3537mdash1933 publică concurs de primire pe anul şcolar 1933mdash1934 la Internatul Vancean de băieţi cu terminul de 15 August JtPjS pe lacircngă următoarele condiţiuni

1 Taxele pe anul şcolar 1933mdash34 sunt următoarele

a) Taxa de icircnscriere 500 lei b) raquo raquo raquo pentru elevii noi 700 raquo c) raquo raquo icircntreţinere 9000 gt

Taxa de icircntreţinere se va putea plăti icircn 3 rate şi anume la icircnceputul anului şcolar 3000 lei 3000 lei la 1 Ianuarie 1934 iar 3000 lei la 1 Aprilie 1934 In cazul cacircnd icircn decursul anushylui şcolar preţurile sar urca simţitor faţă de cele curente Consistorul icircşi rezervă dreptul de a impune p suprataxă corespunzătoare

2 Nici un elev nu se va putea instala la Internat la icircnceputul anului şcolar dacă nu va -

achita icircn ziua de primire rata I-a icircntreagă Recshytoratul va putea icircngădui o amacircnare de plată a ratelor a Il-a şi a IlI-a pacircnă la 1 Februarie sau pacircnă la 1 Mai

3 Fiecare rată trebue plătită icircn icircntregime chiar icircn cazul cacircnd elevul sar retrage sau ar fi eliminat icircn cursul trimestrului

4 Trusoul necesar se compune din 1 salshytea (sac de pae) şi 2 cearceafuri (lepedee) de pus pe saltea 2 perne şi 4 feţe de perne 1 ţol sau plapomă şi 2 feţe de plapomă 2 lepeshydee albe de geolgiu de mărime 180 X 140 cm pentru acoperirea patului 1 palton de iarnă 2 racircnduri de haine 6 cămăşi de zi 3 cămăşi de noapte 6 ismene 1 pereche pantaloni de baie de culoare icircnchisă 4 şervete de masă 4 ştershygare 6 perechi de ciorapi 10batiste 2 perechi de ghete bune 1 pereche de pantofi de noapte 1 inel pentru şervet 1 perie de haine 1 perie de cap 1 pieptene 2 perii de ghete Pe toate rufele şi vesmintele cari se dau la spălat se va coase numărul ce se va indica icircn rezoluţia de Tipografia Seminarului Teologic gr-cat Blaj

primire Elevii din anul trecut vor avea numărul vechiu

5 Părinţii sau tutorii elevilor se vor obliga icircn cererea de primire că vor icircmplini exact a-ceste condiţiuni Pentru toţi elevii se va arătraquo icircn petiţie a) icircn care clasă liceală au să intre ca elevi ordinari b) dacă sunt corigenţi sau repetenţi c) la care confesiune aparţin d) sishytuaţia socială a părinţilor preoţi icircnvăţători funcţionari agricultori etc

6 La cerere se va alătura şi cacircte un plic

timbrai (recomandat) purtacircnd adresa exactă a petiţionarului pentru a se putea da răspuns de urgenţă

7 Se vor acorda scutiri de icircntreţinere eleshyvilor gr cat merituoşi după propunerile Onbdquo Rectorat

8 Cererile se adresează Preaveneratului Consistor dar se trimit deadreptul la Rectoratul Internatului

Blai la 18 Iulie 1933 I E E v r a r d

Rector

i

lt lt

in atenţia parohilor şi f curatoratelor bisericeşti bull

I

COIWJiriDAŢI

C L O P O T E de calitate superioară la cel mai mare

depozit romacircnesc din Ardeal

ALEXANDRU ANCA C I i U J S t r R e g i n a JVIar ia fio- 4 3

TOT AICI Policandre Sfeşnice cruci Or nate şi Recvizite bisericeşti Prapori Cărţi şi imprimate preoţeşti şi de rugăciuni bdquoCĂshyRAREA FERICIRII aprobată de P S S E-piscopul Hossu legată icircn celuloid 450 icircn piele 3 - 4 0 0 icircn pacircnză 150 icircn carton tare 100 broşat 75 Lei conţine toate rugăciushynile paraclisul şi slujba CĂRTICICA LUI SFT ANTONIE D E PADUA icircn legătură carton tare 25 broşat 2 0 Lei Diferite preshydici VERSURI LA MORŢI (cacircntări fune-brale pentru femei bărbaţi şi copii) Lei 32 mdash Teatre poporale şi şcolare monoloage dialoage mdash Medalii de aluminium pt Reuniuni cu inscripţie după dorinţă etc

S e e x e e u f c ă I e o n o s t a s e d u p ă e e r i n ţ ă e u P r e ţ u r i c o n v e n a b i l e r - w ^ ^ ^ w - C e r e ţ i O f e r t e rtradeipound$Gyraquo-gt C e r e ţ i p r e f c u r a n t d e t a i l a t

I

I

I gt

i

I I

T U R N A T O R I E D E C L O P O T E

FRITZ KAUNTZ fost

S O H I E B amp K A U N T Z Sibiu mdash S t r Mor i lor 2

Livrează clopote de biserică pe garanţie de ani icircndelungaţi turnate din material de prima calitate ca icircnainte de răsboiu efep-tuate icircn mod artistic Experienţă icircndeshylungată de ani de zile asigură o muncă

ireproşabilă şi un sunet armonios

Cereţi oferte specialei Pe scrisori rog a se indica adresa precisă

1mdash 999

Nr 29 U N I R E A Pag 3

lt1053) pneumonia (3611) bolile primei coshypilării (4035 la sate 4582 la oraşe 1701)

Sinuciderile şl omuciderile sunt de trei ori mai frecvente la oraşe decacirct l ă sa te Dea-semenea sunt mai frecvente laoraşeboli lein-lecţioase cancerul diabetul bolile cordului nefritele şi bolile puerperale Din contra sunt mult mai frecvente Ia sate următoarele boli pneumoniile şi bolile primei copilării

2 Namărul ultim ( 1 3 - 1 4 ) al Sionului Romanesc- din Lugoj aduce şi el din peana competentă a păr prepozit loan Boroş o seamă de date statistice privitor la naşterile cununiile şi răposările din Lugoj pe răstimpul 1836mdash1930 Reţinem şi noi din acest tablou minuţios constatarea dureroasă că şi icircn acest centru bănăţean şi capitală a judeţului Severin elementul romacircnesc e icircn descreştere Datele statistice arată adecă cumcă icircn cel 94 de ani prinşi icircn tablou icircn Lugoj sau născut 2856 de inşi şi au murit 3507 ceeace icircnseamnă că nushymărul morţilor icircntrece pe cel al născuţilor cu 651 mdash Simptomatic este apoi şi faptul că din cei 2856 de născuţi 334 au fost fost nelegiuiţi cu alte cuvinte tot al optulea născut lugojan este ilegitim

In judeţul Timiş nu parsăste ie lucrurile mai bine Păr Ion Munteacuteanu are icircn acelaş număr al bdquoS R o dare de seamădespre stăshyrile din parohia sa Dragşina Din această dare de seamă reiasă că icircn nnmita comună (uniţi şi ortodocşi laolaltă)familiile fără copii reprezintă 3 5 cele cu 1 copil 45dego cele cu cu 2 copii 1 2 5 cele cu 3 copii 5 cele cu

-5 copii 2 5- mdash Triste perspective

H o l l a n d i a d o c e t Mică dacă-i vorba lde numărul credincioşilor (2400000) Olanda catolică poate sluji drept pildă şi altor ţări cu majoritate absolută ori preacutepondeacuterante de mărturisitori ai crezului roman Vorbească fapshytele nu frazele Celea ce urmează le scoatem dintrun articol al preotului Albert Eyting reshyzumat de bdquoSchoumlnere Zukunft din 16 Iulie c

Ierarhia catolică olandeză numără cinci episcopii cu 5000 de preoţi aşa că se vine un preot cam ia 500 de credincioşi Puţine parohii au mai mult ca 5000 de enoriaşi şi daca totuşi vre-una ar creste cumva se divl-zează numai decacirct De lipsă de preoţi icircn Olanda nu se prea ştie din vremuri imemoshyrabile

Raporturile dintre stat şi biserică sunt cele mai paşnice cu putinţă deşi viaţa de stat e impregnată de spiritul protestant Preotul şi poporul formează o unitate ce uimeşte prin solidaritatea sa Catolicul olandez icircşi face chestie de onoare din icircntreţinerea preotulni şi a bisericii Statul plăteşte cevaşi bani numai

pentru parohii delagrave parohiile mai vechi altfel toată salarizarea priveşte forurile bisericeşti eparhiale Biserica-şi grijeşte singură averea sa bisericile casele parohiale şcoalele fără să-i pună statul ceva piedeci Stipendiile mi-sale sunt binişor ridicate icircnvăţămacircntul catolic e icircn fioare Instrucţia icircn şcoală e concrezută icircn cea mare parte călugărilor şi călugăriţelor aşa că preoţii din cura animarăm pot să-şi vadă de pastoraţia propriu zisă

Pond special se pune pe exerciţiile spishyrituale pentru toată lumea bisericani şi mireni icircn Olanda există case de exerciţii cu sutele Sau creiat fonduri anume din cotizaţii beneshyvole pentru a face parte de această mare binefacere duhovnicească şi celor mai lipsiţi de mijloace materiale Aşa se face că icircn r ă shystimpul 1905mdash1921 au participat la exerciţii spirituale 247000 de persoane de ambele sexe şi de toate condiţiile sociale

Mişcarea liturgică este şi ea extrem de Hrie Nidăirea nu e realizat relative pe scară

mal icircntinsă decretul IulPin X referitor la sf icircmpărtăşanie zilnică decum e icircn Olanda mai ales fiind vorba de lumea copiilor Ceeacegrave face biserica acestei ţărişoare pentru misiunile exshyterne este deadreptul de necrezut deja icircn 1918 avea nu mai puţin de 35 de case misionare numărul misionarilor activi ieşiţi din casele acelea atingea icircn 1923 numărul de 3500 Sushymele jertfite de Olanda catolică pentru misiuni se ridică la cifre fabuloase dacă luăm in soshycotinţă totalul credincioşilor acestei biserici jertfelnice mdash E şi aceasta o nouă adeverire a cuvacircntului vechia şi cuminte că mult pot puţini buni icircmpreuna

M i ş c a r e a d e l agrave O x f o r d Sau icircmplinit icircn 14 Iulie c 100 de ani de cacircnd profesorul de poetică şi preot asistent anglican Keble delagrave Oriei Collegravege a rostit de pe amvonul bisericii universitare bdquoSt Mary The Virgin din Oxford răscolitoarea-i cuvacircntare despre I bdquoApostazia naţională a Englezilor Stările reshylevate icircn acea predică au consternat toată lu-meade bine anglicană Intre alţii şi mai ales pe Dj Newman parohul acelei biserici şi pe dr Froude prietenul său Cucernici şi de icircnaltă cultură aceştia trei cărora li-sau alăshyturat şi alţi teologi şi universitari de vază ca Palmer Perceval Pusey şi alţii şi-au pus Io gacircnd să-şi ridice biserica şi prin ea moralul public din halul icircn care segrave afla

Acest gacircnd a dat naştere aşa zisei mishyşcări delagrave Oxford care a dus la conferinţa delagrave Hadleigh (1833) şi scoaterea unei serii de broşuri lămuritoare sub titlul general de bdquoTracts for the Times Din 1833pacircnă icircn 1841 au ieşit 90 de asemenea tratate dintre cari ce mai celebru a fost cel scris de icircnsuşi Dr Newman bdquoicircnsemnări asupra unor pasagii din cele 39 Articole ce compun crezul oficial al anglicanismului Lucrarea aceasta osacircndită autorul a continuat săstudieze să se roage şi să-şi apere convingerea sa şi a mişcării că adecă icircntre Sfinţii Părinţi şi protestantism nu-i contradicţie pe lacircngă tot fondul catolic al scrierilor acelora şi că biserica anglicană e şi ea o parte a bisericii catolice carea-i comshypusă din bserica romană greacă şi anglicană (celebra bdquoVfa media) icircncetul cu icircncetul icircnsă sa convins că apărăotez l ilogică A renunţat la slujba sa delagrave biserica bdquoSf Maria sa reshytras icircn singurătatea delagrave Littlemore şi sa pus dinnou pe rugăciune şi studiu După patru ani de lupte sufleteşti aflacircnd lamina cea adeshyvărata părăseşte anglicanismul şi la 1845 se face catolic Pilda Iui o urmează nu peste mult dr Manning mdash mai tacircrziu cardinal şi acesta ca şi Newman mdash Allies Wilbeforce Palmer şi alţii Curentul aesta fiind icircntărit şi de Irlandezii imigraţi icircn Anglia icircn urma foametei din 1846 Pius IX a putut restaura Ia 1850 icircn ţara lui Albion ierarhia catolică sdrobltă cu

trei veacuri mai nainte de regele libidinos Henric VIII şi fiica sa nelegiuită Elisaveta

Opoziţia anglicană na icircntacircrziat să lucreze cum ştie ea Calea de triumf a catolicismului icircnsă na mai putut fi icircnchisă Mişcarea de Oxford a dat roade bogate deşi na cacircştigat pe capii bisericii anglicane şi masseleacute icircn marea lor majoritate mdash bdquoObservatorul beiuşan icircn numărul 6 din acest an are minuţioase şi sucshycinte racircnduri de orientare asupra acestei mishyşcări racircnduri scrise de păr Nasumpţionist A Treamer De aci sat spicuite şi cele de mal sus

P a c e icirc n t r e Reich şi B i s e r i c a E v a n shyghel ică Precum e ştiut regimul hitlerist a avut ciocniri violente şi cu dominanţii evanshyghelici ai imperiului Concordatul parafat icircn 8 Iulie c a avut urmări fericite şi J n raporturile dintre statul german şi biserica evanghelică a

cărei constituţie mai nouă a aprobat-o de curacircnd In Icircnţelesul acestei constituţii proteshystanţii^ germani formează o organizaţie religioasă extinsă peste toată ţara cu numirea Biserica Evanghelică Germană Biserica aceasta nu-i religie de stat icircn chestiile religioase recunoaşte o singură autoritate Sf Scriptură a Vechiului şi Noului Testament Treburile bisericii le conshyduce un episcop imperial ajutat de un sfat din patru membri dintre cari unul va fi reformat şi va avea pentru reformaţi aceeaşi autoritate pe care o are pentru lutherani episcopul imshyperial Hotarele statului nu-s totodată şi hotare ale bisericii mdash Preşedintele Hindenburg a feshylicitat telegrafic pe cancelarul Hitler pentru icircnshycheierea paşnică la care a ajuns şi cu lumea bisericanilor protestanţi

Ştiri mărunte P e r s o n a l e Marţi 18 Iulie Blajul ă

avut cinstea icircnaltei vizite a Preasfinţiţilor Arshyhierei IUL1U al Gherlei ţi ALEXANDRU al Maramureşului veniţi icircn vederea unor importante consfătuiri cu păr mitropolit VASILE privitor la chestiunea patrimoniului sacru şi alte probleme curente Preasfinţiţiiau fost oaspeţii păr mitropolit

Cauza beatificării lui P i u s X proshyg r e s e a z ă Toată lumea drepteredincioasă urmăreşte cu viu interes desfăşurarea proceshysului canonic ce e de nădăjduit că se va icircnshycheia cu ridicarea lui Pius X la cinstea altashyrelor Sfacircrşite investigaţiile informative privitor la virtuţile şi faima sfinţeniei acestei slugi a lui Hristos pentru timpul cacirct a fost preot de racircnd episcop patriarh şi papă icircn diecezele de Tre-viso Mantova Veneţia şi Roma a mai rămas să se facă şi celelalte două procese ordinare cel de raquonon cultu şi cel referitor la examishynarea scrierilor robului lui Dumnezeu Congreshygaţia Riturilor a dispus mai icircn urmă să se forshymeze un tribunal eclesiastic care să instrueze şi aceste procese Ca preşedinte al acestui trishybunal a fost numit card E Pacelli secretarul de stat al Vaticanului Postulator al cauzei este păr benedictin Pierami

bdquo S e c u i m e a icircn n u m ă r fes t iv Macircna de intelectuali romani din Odorheiu stracircnşi icircn jurul d Oct M Dobrotă şi icircmpreună muncitori la gazeta locală raquoSecuimea au satisfacţia moshyrală de a-şi vedea acest rod al jertfelor şi trudei lor ieşind asuta oară la lumină pentru trezirea şi icircntărirea conştiinţei romacircneşti icircn acele părţi de raquoTerra Siculorurri Momentul acesta directorul foii şi colaboratorii săi lau folosit pentru a a-părea icircn format mărit jubilant mdash Ne alăturăm şi noi la bucuria confratelui din Odorheiu do-rindu-i icircncă multe zile de rodnică apostolie nashyţională printre fraţii icircn mare parte pierduţi din Secuime

Dezastrul dela Copşa Mică Alte Dumnezeu ştie cacircte miliarde din averea naţioshynală icircn vacircnt Căci din 13 Iulie c gura de iad dela Copşa mică varsă necontenit icircn năpraznic sul de flăcări la 2500000 metri cubici de gaz metan la zi Valoare caloriferă ce corăspunde după calcule de specialişti la 500 vagoane cărshybuni dela Petroşeni Craterul pe care sbucneşte la icircnălţimi de 70mdash80 de metri limba de foe a cărui lumină sinistră se vede pacircnă la Cluj Braşov şi chiar şi mai departe- are un diametru de circa 6mdash8 metri Măsurătoarea cu pirometrul arată dam 1000 grade Celzius căldura icircn flacără icircncercările de stingere de pacircnă acum nau reuşit

Teologii dela Blaj icircn t u r n e u art i s t ic -cu l iura l Prima lună din vacanţa mare 6 seamă din teologii Seminarului Buneivestiri aii socotit că no pot folosi mai bine decacirct ţinacircnd icircn cacircteva centre romacircneşti festivale artistice-

Nr 29

culturale Cu un program select şi variat sau prezintat pacircnă acum icircn trei localităţi Zlatna Luduş şi Motiu iar macircine icircn Şiica Mare Puncshytele din program au bucăţi din Beethoven Mureşan Cberebeţiu Dimitrescu Vasilescu etc şţ declamări In fruntea programului sunt conshyferinţele părinţilor profesori Nicolae Lupu (la Zlatna şi Şeica) şi Dumitru Neda (la Luduş şi Mociu) Corul e dirijat de teologul absolvent S Crişan (La Luduş 1-a condus păr Cherebeţiu) mdash Rezultatele morale şi materiale ale acestor festivaluri sau dovedit a fi şi icircn acest an dintre cele mai excelente

L o c a l e Dumineca viitoare a opta după Rusalii va predica icircn catedrală păr Dr Nicolae Lupu prof la Academia Teologică

S p r e v i n d e c a r e a c a n c e r u l u i Proshyfesorul Calmette după cum anunţă agenţia raquoRadorlaquo a făcut 17 Iulie a Academiei de ştiinţe din Paris o comunicare icircn sensul căreia cumplita boală a cancerului probabil că icircn curacircnd va putea fi vindecată Leacul veninul şarpelui cobra Cei dintacirci cari au făcut icircncercări icircn dishyrecţia aceasta au fost savanţii Monaie Lesser din New-York şi Targuet din Paris Metoda lor a icircntrebuinţat-o apoi şi profesorul Calmette icircntru tratarea de şoareci atinşi de cancer Reshyzultatul obţinut după 10mdash12 injecţii cu venin de cobră a fost dispariţia tumorilor canceroase mdash Fără a trage concluzii definitive din aceste constatări ele sunt un icircndemn pentru lumea medicilor să se continuie cu studiile asupra vindecării racului

Futurismul Tn b u c ă t ă r i e O ştire mai nouă arată că adepţii acestui curent artistic tind spre universalitate Prea stracircmte li-se par pe semne cadrele poeziei a picturii şi sculpturii De aceea au ţinut să treacă şi icircntral mdash bucătăriei Au aranjat adecă la Milano un mare congres de artă culinară futuristă botezat laquoPlastică comestibilă şi expunacircnd 12 feluri de macircncări raquoicircn stil In programul ciudat al acestui congres unic icircn felul său figurau icircntre altele Muzica sferelor (cocktail cu apă de Colonia şi mazere) Arhitectonică gastronomică (Hors doeuvre cu curmale) Meteorul alimentaţiei (risotto cu ananas mirezmuite) Sinteză astrală (costiţe afumate icircn suc de lămacircie) punctul culshyminant Trandafirul şi raza de soare (frunze de trandafir fierte icircn supă de carne) mdash Pe anul

( viitor e vorba să se aranjeze şi o expoziţie mondială futuristă

+ C e z a r Ş u r a n i icircnvăţător-director icircn Şurdeşti a trecut la cele veşnice icircn 14 Iulie c icircntral 37-lea an al vieţii şi 16 al fericitei sale căsătorii mdash Odihnească icircn pace

t Constanţa E Radu icircnvăţătoare fiica păr Augustin Radu protopopul nostru din Deva şi-a dat sufletul icircn macircinile Ziditorului la 19 Iulie c icircn vacircrstă de 25 de ani mdash Facă-i Domnul parte cu drepţii

T e l e f o n u l bdquo U n i r i i

P Arad Va fi nu va fi mitropolie ortodoxă la Timişoara cine-o poate şti Atacircta-i sigur deocamdată că d Sever Boca militează prin Vestulraquo său (nr 859 din 19 Iulie c) pentru icircnfiinţarea unei mitropolii oito-doxe in metropola Banatului Cum sigur e şi aceea că grănicerii bănăţeni nu sunt convinşi chiar de fel de arshygumentele Dsale din Tincu Velea şi de ordin naţional mdash revizionist Rămacircne să se vadă cine va birui pacircnăicircn cele din urmă In faza ei actuală pe noi icircncă nu ne inshyteresează mai deaproape cauza aceasta

bull Ş Şirmaşel Ştiţi cine face intre alţii pe protashygonistul libertăţii avortului la noi la Romacircni mdash Dr Ygrec alias Glilcksmann căruia-i stau la dispoziţie raquoA-t l l laquoa 11 ^ T ^ i p e n t r u Propagandă icircn acest sens Şi să vedeţi pledoarie filozofică-medicală in fashyvorul tezei că fătul in prima şi chiar a doua lună de gestaţie nu-i Icircncă raquosufleU Poftim In această enocă t gestaţiuni fatal e redus la o celui trade$ TIcircacirc cacircteva celule de protoplasma mici microscopice cushytiuţe pline cu o materie la fel cu a albuşului de ou Nimeni mrva putea afirma c ă in acea celulă invil zibilă se află un suflet şi că extirpampnd-o distrugem un suflet şi comitem un păcat Dacă am admite ipoteza existenţei unui suflet in celula ieşită din ovaml w

şi fixată pe mucoasa uţerină ta trebui bull ţ trade mitem şi existenţa a mii si zeci de mu de suflete acest ovar căci celule a fel se găsesc cu zeci le de rmi icircn organu femenin Şi atunci eminenţii chirurgi gineco-ogprof Daniel şi prof Gerota care e x t r p z l m c J -

vare bolnave feminine se fac vinovaţi de monstruoase crime comise asupra a zeci de mii de suflete - Evishydent o filosofare rabinică trasă de coadă La no^ creshyştinii ştiu şi copiii că sufletul nu se vede cu micro-copul 1 nu este un produs al ovarelor Se dă de sus

dela Dumnezeu care nu-şi icircndreaptă racircnduielile după icircnţelepciunea nici unui Gliicksmann

M Petroşeni Comod nu-i vorbă stai acasă a-prinzi lumacircnarea icircngenunchezi pui casca de radio la o Sreche ş i asculţi sf liturghie Şi practic cu urechea liberă eşti atent sau atentă la ce se icircntacircmpla in bucătărie (Caz relatat de pr A1N Constantinescu) Suntem doar icircn plin avacircnt tehnic-ştiinţiflc mdash Decacirct are drept păr Constantinescu bunul simţ creştin osacircndeşte batjocura aceasta cu sf jertfă şi săboarele delaSardica şi Trullon spun limpede că cine lipseşte dela biserică in trei Dumineci stacircnd icircn oraş sau satde va fi cleric sa se caterisească iar de va fi mirean să se afurisească Prin urmare icircn acest punct noi putem spune credincioşilor noştri un singur lucru ascultarea la radio a liturghiei din dealul patriarhiei bucureştene nu scuză cacirctuşi^ de puţin dela cercetarea bisericii şi participarea la sfacircnta slujbă a bisericii proprii

P Cluj-Manacircştur Am primit suma de 2200 Lei abonament pentru parohiile Coruşu Floreşti Nădăşelu Sacircncraiul Almaşului şi Şard Vă mulţumim pentru inteshyresul ce ne purtaţi

C Haţeg Am primit 1900 Lei abonament dela parohiile Măteşti Toteşti Farcadiu Orlea Şerel şi Tuştea Primiţi sincere mulţumite pentru dragostea ce ne arătaţi

Gh Babţa Am primit 350 Lei Achitat pacircnă la 31 XII 1932

Ş Beiuş Am primit 100 Lei Pe 1932 abonamenshytul nu este achitat

P Beiuş Confirmăm primirea abonamentului pe anul curent

Ch Bucureşti Abonamentul este achitat pacircnă la 30 VII 1933

Internatul bdquoVancean de băieţi Blaj

Nr 7 1 - 3 3

Concurs d e p r i m i r e l a I n t e r n a t u l bdquo V a n c e a n

d e b ă i e ţ i

Preaveneratul Cpnsistor Arhiepiscopesc cu ordinul Nr 3537mdash1933 publică concurs de primire pe anul şcolar 1933mdash1934 la Internatul Vancean de băieţi cu terminul de 15 August JtPjS pe lacircngă următoarele condiţiuni

1 Taxele pe anul şcolar 1933mdash34 sunt următoarele

a) Taxa de icircnscriere 500 lei b) raquo raquo raquo pentru elevii noi 700 raquo c) raquo raquo icircntreţinere 9000 gt

Taxa de icircntreţinere se va putea plăti icircn 3 rate şi anume la icircnceputul anului şcolar 3000 lei 3000 lei la 1 Ianuarie 1934 iar 3000 lei la 1 Aprilie 1934 In cazul cacircnd icircn decursul anushylui şcolar preţurile sar urca simţitor faţă de cele curente Consistorul icircşi rezervă dreptul de a impune p suprataxă corespunzătoare

2 Nici un elev nu se va putea instala la Internat la icircnceputul anului şcolar dacă nu va -

achita icircn ziua de primire rata I-a icircntreagă Recshytoratul va putea icircngădui o amacircnare de plată a ratelor a Il-a şi a IlI-a pacircnă la 1 Februarie sau pacircnă la 1 Mai

3 Fiecare rată trebue plătită icircn icircntregime chiar icircn cazul cacircnd elevul sar retrage sau ar fi eliminat icircn cursul trimestrului

4 Trusoul necesar se compune din 1 salshytea (sac de pae) şi 2 cearceafuri (lepedee) de pus pe saltea 2 perne şi 4 feţe de perne 1 ţol sau plapomă şi 2 feţe de plapomă 2 lepeshydee albe de geolgiu de mărime 180 X 140 cm pentru acoperirea patului 1 palton de iarnă 2 racircnduri de haine 6 cămăşi de zi 3 cămăşi de noapte 6 ismene 1 pereche pantaloni de baie de culoare icircnchisă 4 şervete de masă 4 ştershygare 6 perechi de ciorapi 10batiste 2 perechi de ghete bune 1 pereche de pantofi de noapte 1 inel pentru şervet 1 perie de haine 1 perie de cap 1 pieptene 2 perii de ghete Pe toate rufele şi vesmintele cari se dau la spălat se va coase numărul ce se va indica icircn rezoluţia de Tipografia Seminarului Teologic gr-cat Blaj

primire Elevii din anul trecut vor avea numărul vechiu

5 Părinţii sau tutorii elevilor se vor obliga icircn cererea de primire că vor icircmplini exact a-ceste condiţiuni Pentru toţi elevii se va arătraquo icircn petiţie a) icircn care clasă liceală au să intre ca elevi ordinari b) dacă sunt corigenţi sau repetenţi c) la care confesiune aparţin d) sishytuaţia socială a părinţilor preoţi icircnvăţători funcţionari agricultori etc

6 La cerere se va alătura şi cacircte un plic

timbrai (recomandat) purtacircnd adresa exactă a petiţionarului pentru a se putea da răspuns de urgenţă

7 Se vor acorda scutiri de icircntreţinere eleshyvilor gr cat merituoşi după propunerile Onbdquo Rectorat

8 Cererile se adresează Preaveneratului Consistor dar se trimit deadreptul la Rectoratul Internatului

Blai la 18 Iulie 1933 I E E v r a r d

Rector

i

lt lt

in atenţia parohilor şi f curatoratelor bisericeşti bull

I

COIWJiriDAŢI

C L O P O T E de calitate superioară la cel mai mare

depozit romacircnesc din Ardeal

ALEXANDRU ANCA C I i U J S t r R e g i n a JVIar ia fio- 4 3

TOT AICI Policandre Sfeşnice cruci Or nate şi Recvizite bisericeşti Prapori Cărţi şi imprimate preoţeşti şi de rugăciuni bdquoCĂshyRAREA FERICIRII aprobată de P S S E-piscopul Hossu legată icircn celuloid 450 icircn piele 3 - 4 0 0 icircn pacircnză 150 icircn carton tare 100 broşat 75 Lei conţine toate rugăciushynile paraclisul şi slujba CĂRTICICA LUI SFT ANTONIE D E PADUA icircn legătură carton tare 25 broşat 2 0 Lei Diferite preshydici VERSURI LA MORŢI (cacircntări fune-brale pentru femei bărbaţi şi copii) Lei 32 mdash Teatre poporale şi şcolare monoloage dialoage mdash Medalii de aluminium pt Reuniuni cu inscripţie după dorinţă etc

S e e x e e u f c ă I e o n o s t a s e d u p ă e e r i n ţ ă e u P r e ţ u r i c o n v e n a b i l e r - w ^ ^ ^ w - C e r e ţ i O f e r t e rtradeipound$Gyraquo-gt C e r e ţ i p r e f c u r a n t d e t a i l a t

I

I

I gt

i

I I

T U R N A T O R I E D E C L O P O T E

FRITZ KAUNTZ fost

S O H I E B amp K A U N T Z Sibiu mdash S t r Mor i lor 2

Livrează clopote de biserică pe garanţie de ani icircndelungaţi turnate din material de prima calitate ca icircnainte de răsboiu efep-tuate icircn mod artistic Experienţă icircndeshylungată de ani de zile asigură o muncă

ireproşabilă şi un sunet armonios

Cereţi oferte specialei Pe scrisori rog a se indica adresa precisă

1mdash 999

Nr 29

culturale Cu un program select şi variat sau prezintat pacircnă acum icircn trei localităţi Zlatna Luduş şi Motiu iar macircine icircn Şiica Mare Puncshytele din program au bucăţi din Beethoven Mureşan Cberebeţiu Dimitrescu Vasilescu etc şţ declamări In fruntea programului sunt conshyferinţele părinţilor profesori Nicolae Lupu (la Zlatna şi Şeica) şi Dumitru Neda (la Luduş şi Mociu) Corul e dirijat de teologul absolvent S Crişan (La Luduş 1-a condus păr Cherebeţiu) mdash Rezultatele morale şi materiale ale acestor festivaluri sau dovedit a fi şi icircn acest an dintre cele mai excelente

L o c a l e Dumineca viitoare a opta după Rusalii va predica icircn catedrală păr Dr Nicolae Lupu prof la Academia Teologică

S p r e v i n d e c a r e a c a n c e r u l u i Proshyfesorul Calmette după cum anunţă agenţia raquoRadorlaquo a făcut 17 Iulie a Academiei de ştiinţe din Paris o comunicare icircn sensul căreia cumplita boală a cancerului probabil că icircn curacircnd va putea fi vindecată Leacul veninul şarpelui cobra Cei dintacirci cari au făcut icircncercări icircn dishyrecţia aceasta au fost savanţii Monaie Lesser din New-York şi Targuet din Paris Metoda lor a icircntrebuinţat-o apoi şi profesorul Calmette icircntru tratarea de şoareci atinşi de cancer Reshyzultatul obţinut după 10mdash12 injecţii cu venin de cobră a fost dispariţia tumorilor canceroase mdash Fără a trage concluzii definitive din aceste constatări ele sunt un icircndemn pentru lumea medicilor să se continuie cu studiile asupra vindecării racului

Futurismul Tn b u c ă t ă r i e O ştire mai nouă arată că adepţii acestui curent artistic tind spre universalitate Prea stracircmte li-se par pe semne cadrele poeziei a picturii şi sculpturii De aceea au ţinut să treacă şi icircntral mdash bucătăriei Au aranjat adecă la Milano un mare congres de artă culinară futuristă botezat laquoPlastică comestibilă şi expunacircnd 12 feluri de macircncări raquoicircn stil In programul ciudat al acestui congres unic icircn felul său figurau icircntre altele Muzica sferelor (cocktail cu apă de Colonia şi mazere) Arhitectonică gastronomică (Hors doeuvre cu curmale) Meteorul alimentaţiei (risotto cu ananas mirezmuite) Sinteză astrală (costiţe afumate icircn suc de lămacircie) punctul culshyminant Trandafirul şi raza de soare (frunze de trandafir fierte icircn supă de carne) mdash Pe anul

( viitor e vorba să se aranjeze şi o expoziţie mondială futuristă

+ C e z a r Ş u r a n i icircnvăţător-director icircn Şurdeşti a trecut la cele veşnice icircn 14 Iulie c icircntral 37-lea an al vieţii şi 16 al fericitei sale căsătorii mdash Odihnească icircn pace

t Constanţa E Radu icircnvăţătoare fiica păr Augustin Radu protopopul nostru din Deva şi-a dat sufletul icircn macircinile Ziditorului la 19 Iulie c icircn vacircrstă de 25 de ani mdash Facă-i Domnul parte cu drepţii

T e l e f o n u l bdquo U n i r i i

P Arad Va fi nu va fi mitropolie ortodoxă la Timişoara cine-o poate şti Atacircta-i sigur deocamdată că d Sever Boca militează prin Vestulraquo său (nr 859 din 19 Iulie c) pentru icircnfiinţarea unei mitropolii oito-doxe in metropola Banatului Cum sigur e şi aceea că grănicerii bănăţeni nu sunt convinşi chiar de fel de arshygumentele Dsale din Tincu Velea şi de ordin naţional mdash revizionist Rămacircne să se vadă cine va birui pacircnăicircn cele din urmă In faza ei actuală pe noi icircncă nu ne inshyteresează mai deaproape cauza aceasta

bull Ş Şirmaşel Ştiţi cine face intre alţii pe protashygonistul libertăţii avortului la noi la Romacircni mdash Dr Ygrec alias Glilcksmann căruia-i stau la dispoziţie raquoA-t l l laquoa 11 ^ T ^ i p e n t r u Propagandă icircn acest sens Şi să vedeţi pledoarie filozofică-medicală in fashyvorul tezei că fătul in prima şi chiar a doua lună de gestaţie nu-i Icircncă raquosufleU Poftim In această enocă t gestaţiuni fatal e redus la o celui trade$ TIcircacirc cacircteva celule de protoplasma mici microscopice cushytiuţe pline cu o materie la fel cu a albuşului de ou Nimeni mrva putea afirma c ă in acea celulă invil zibilă se află un suflet şi că extirpampnd-o distrugem un suflet şi comitem un păcat Dacă am admite ipoteza existenţei unui suflet in celula ieşită din ovaml w

şi fixată pe mucoasa uţerină ta trebui bull ţ trade mitem şi existenţa a mii si zeci de mu de suflete acest ovar căci celule a fel se găsesc cu zeci le de rmi icircn organu femenin Şi atunci eminenţii chirurgi gineco-ogprof Daniel şi prof Gerota care e x t r p z l m c J -

vare bolnave feminine se fac vinovaţi de monstruoase crime comise asupra a zeci de mii de suflete - Evishydent o filosofare rabinică trasă de coadă La no^ creshyştinii ştiu şi copiii că sufletul nu se vede cu micro-copul 1 nu este un produs al ovarelor Se dă de sus

dela Dumnezeu care nu-şi icircndreaptă racircnduielile după icircnţelepciunea nici unui Gliicksmann

M Petroşeni Comod nu-i vorbă stai acasă a-prinzi lumacircnarea icircngenunchezi pui casca de radio la o Sreche ş i asculţi sf liturghie Şi practic cu urechea liberă eşti atent sau atentă la ce se icircntacircmpla in bucătărie (Caz relatat de pr A1N Constantinescu) Suntem doar icircn plin avacircnt tehnic-ştiinţiflc mdash Decacirct are drept păr Constantinescu bunul simţ creştin osacircndeşte batjocura aceasta cu sf jertfă şi săboarele delaSardica şi Trullon spun limpede că cine lipseşte dela biserică in trei Dumineci stacircnd icircn oraş sau satde va fi cleric sa se caterisească iar de va fi mirean să se afurisească Prin urmare icircn acest punct noi putem spune credincioşilor noştri un singur lucru ascultarea la radio a liturghiei din dealul patriarhiei bucureştene nu scuză cacirctuşi^ de puţin dela cercetarea bisericii şi participarea la sfacircnta slujbă a bisericii proprii

P Cluj-Manacircştur Am primit suma de 2200 Lei abonament pentru parohiile Coruşu Floreşti Nădăşelu Sacircncraiul Almaşului şi Şard Vă mulţumim pentru inteshyresul ce ne purtaţi

C Haţeg Am primit 1900 Lei abonament dela parohiile Măteşti Toteşti Farcadiu Orlea Şerel şi Tuştea Primiţi sincere mulţumite pentru dragostea ce ne arătaţi

Gh Babţa Am primit 350 Lei Achitat pacircnă la 31 XII 1932

Ş Beiuş Am primit 100 Lei Pe 1932 abonamenshytul nu este achitat

P Beiuş Confirmăm primirea abonamentului pe anul curent

Ch Bucureşti Abonamentul este achitat pacircnă la 30 VII 1933

Internatul bdquoVancean de băieţi Blaj

Nr 7 1 - 3 3

Concurs d e p r i m i r e l a I n t e r n a t u l bdquo V a n c e a n

d e b ă i e ţ i

Preaveneratul Cpnsistor Arhiepiscopesc cu ordinul Nr 3537mdash1933 publică concurs de primire pe anul şcolar 1933mdash1934 la Internatul Vancean de băieţi cu terminul de 15 August JtPjS pe lacircngă următoarele condiţiuni

1 Taxele pe anul şcolar 1933mdash34 sunt următoarele

a) Taxa de icircnscriere 500 lei b) raquo raquo raquo pentru elevii noi 700 raquo c) raquo raquo icircntreţinere 9000 gt

Taxa de icircntreţinere se va putea plăti icircn 3 rate şi anume la icircnceputul anului şcolar 3000 lei 3000 lei la 1 Ianuarie 1934 iar 3000 lei la 1 Aprilie 1934 In cazul cacircnd icircn decursul anushylui şcolar preţurile sar urca simţitor faţă de cele curente Consistorul icircşi rezervă dreptul de a impune p suprataxă corespunzătoare

2 Nici un elev nu se va putea instala la Internat la icircnceputul anului şcolar dacă nu va -

achita icircn ziua de primire rata I-a icircntreagă Recshytoratul va putea icircngădui o amacircnare de plată a ratelor a Il-a şi a IlI-a pacircnă la 1 Februarie sau pacircnă la 1 Mai

3 Fiecare rată trebue plătită icircn icircntregime chiar icircn cazul cacircnd elevul sar retrage sau ar fi eliminat icircn cursul trimestrului

4 Trusoul necesar se compune din 1 salshytea (sac de pae) şi 2 cearceafuri (lepedee) de pus pe saltea 2 perne şi 4 feţe de perne 1 ţol sau plapomă şi 2 feţe de plapomă 2 lepeshydee albe de geolgiu de mărime 180 X 140 cm pentru acoperirea patului 1 palton de iarnă 2 racircnduri de haine 6 cămăşi de zi 3 cămăşi de noapte 6 ismene 1 pereche pantaloni de baie de culoare icircnchisă 4 şervete de masă 4 ştershygare 6 perechi de ciorapi 10batiste 2 perechi de ghete bune 1 pereche de pantofi de noapte 1 inel pentru şervet 1 perie de haine 1 perie de cap 1 pieptene 2 perii de ghete Pe toate rufele şi vesmintele cari se dau la spălat se va coase numărul ce se va indica icircn rezoluţia de Tipografia Seminarului Teologic gr-cat Blaj

primire Elevii din anul trecut vor avea numărul vechiu

5 Părinţii sau tutorii elevilor se vor obliga icircn cererea de primire că vor icircmplini exact a-ceste condiţiuni Pentru toţi elevii se va arătraquo icircn petiţie a) icircn care clasă liceală au să intre ca elevi ordinari b) dacă sunt corigenţi sau repetenţi c) la care confesiune aparţin d) sishytuaţia socială a părinţilor preoţi icircnvăţători funcţionari agricultori etc

6 La cerere se va alătura şi cacircte un plic

timbrai (recomandat) purtacircnd adresa exactă a petiţionarului pentru a se putea da răspuns de urgenţă

7 Se vor acorda scutiri de icircntreţinere eleshyvilor gr cat merituoşi după propunerile Onbdquo Rectorat

8 Cererile se adresează Preaveneratului Consistor dar se trimit deadreptul la Rectoratul Internatului

Blai la 18 Iulie 1933 I E E v r a r d

Rector

i

lt lt

in atenţia parohilor şi f curatoratelor bisericeşti bull

I

COIWJiriDAŢI

C L O P O T E de calitate superioară la cel mai mare

depozit romacircnesc din Ardeal

ALEXANDRU ANCA C I i U J S t r R e g i n a JVIar ia fio- 4 3

TOT AICI Policandre Sfeşnice cruci Or nate şi Recvizite bisericeşti Prapori Cărţi şi imprimate preoţeşti şi de rugăciuni bdquoCĂshyRAREA FERICIRII aprobată de P S S E-piscopul Hossu legată icircn celuloid 450 icircn piele 3 - 4 0 0 icircn pacircnză 150 icircn carton tare 100 broşat 75 Lei conţine toate rugăciushynile paraclisul şi slujba CĂRTICICA LUI SFT ANTONIE D E PADUA icircn legătură carton tare 25 broşat 2 0 Lei Diferite preshydici VERSURI LA MORŢI (cacircntări fune-brale pentru femei bărbaţi şi copii) Lei 32 mdash Teatre poporale şi şcolare monoloage dialoage mdash Medalii de aluminium pt Reuniuni cu inscripţie după dorinţă etc

S e e x e e u f c ă I e o n o s t a s e d u p ă e e r i n ţ ă e u P r e ţ u r i c o n v e n a b i l e r - w ^ ^ ^ w - C e r e ţ i O f e r t e rtradeipound$Gyraquo-gt C e r e ţ i p r e f c u r a n t d e t a i l a t

I

I

I gt

i

I I

T U R N A T O R I E D E C L O P O T E

FRITZ KAUNTZ fost

S O H I E B amp K A U N T Z Sibiu mdash S t r Mor i lor 2

Livrează clopote de biserică pe garanţie de ani icircndelungaţi turnate din material de prima calitate ca icircnainte de răsboiu efep-tuate icircn mod artistic Experienţă icircndeshylungată de ani de zile asigură o muncă

ireproşabilă şi un sunet armonios

Cereţi oferte specialei Pe scrisori rog a se indica adresa precisă

1mdash 999