A n u l X L V I I Blaj 12 Iunie 1937 Numărul 24

DIRECTOR p r , AUGUSTIN P O P A

i„»Ha si a d m i n i s t r a ţ i a

I N S E R A T E :

Onşir gannond:6 Lei. L a publicări repetate dupa

învoială

REDACTOR P r o f . D U M I T R U N E D A

ABONAMENTUL Pe un an . . . 200 L e Pe 6 luni . . . 100 Lei Pentru străinătate 400 Lei

Foaie bisericească-polifică — Apare în fiecare Sâmbăfc

Programul serbărilor b icentenare a le Blajului

(Joi, 2 4 Iunie 1937)

Ora 6 d i m i n e a ţ a : Muzica tradiţională de deşteptare, în piaţă şi pe străzile oraşului.

Ora 8 . 3 0 : Liturghie festivă în Catedrala Mitropoliei, cu Parastas peatru profesorii şi elevii riposaţi. La sfârşit cu Doxologia Mare. Ponti-lică P. Sf. Sa Metropolitul eu concehbrarea celorlalţi PP. SS. Episcopi, cu săbor de preoţi. - Corul mixt al Catedralei, dirig. de prof. C. Chrebeţiu. — Predica festivă rostită de l. P. S. S, Metropolitul.

Ora 1 0 . 3 0 : Şedinţa solemnă în Palatul Cultural prezidată de 1. P. 8. Sa Mitropolitul, cu următoarea ordine de zi:

a) Imnul Regal — cântat de Corul mixt al Catedralei.

b) Cuvântările festive, în ordinea ce urmează a se stabili mai târziu. Vor vorbi reprezentanţi ai autorităţilor, delegaţi oficiali şi reprezentanţi ai foştilor elevi.

c) Imnul şcoalelor din Blaj, cuvinte de Emil Mo, muzică de lacob Mureşanu, cântat de corul mixt al tuturor şcoalelor din Blaj.

Ora 1 3 . Masă comună, aranjată în dife­rite locale. Mesele vor fi prezidate fiecare de câte «« P. S. Episcop ori alt dignitar... Participanţii ie repartizează la mese pe anii de promoţie.

Ora 1 6 . 3 0 . Defilarea foştilor elevi, prin faţa Catedralei, grupaţi pe anii de promoţie. Defilarea o primeşte 1. P. 8. Sa şi autorităţile ţrezente, pe balustrada catedralei. — Cortegiul K aranjează pentru defilare în Curtea metropo­litană de unde, pe la Biblioteca Centrală, încon­joară piaţa, trec pe dinaintea catedralei şi de Molo mai departe spre Câmpia libertăţii la Sta­dionul sportiv.

Ordinea defilării după scoale se va indica mkror de către aranjatorii defilării.

Ora 1 7 . 3 0 . Festivalul pe Câmpia Liber­at") CM următorul program:

a) Deşteaptă-te Române, cântat de corul wogilor (dirig. Prof. C. Cherebeţiu) şi de în-frwjtf asistenţa

. b) Defilarea actualilor şcolari ai Blajului, Pm faţa veteranilor aşezaţi in tribună.

c) Exerciţii şi producţiuni sportive: Liceul de băeţi

» de fete •5". Normală de băeţi » » n fete

etc, d) Marşul Iui Iancu, corul teologilor «) Hora, dansată de tineretul şcolar.

ci... ? r a 2 0 , Cina comună, pe promoţii; colegii inem_ împreună după plac.

tui»*-? r a 2 2 , S e r a t ă dansantă, în Sala de gim-m w (eventual Petrecere de vară, în liber).

h n p o r t a n t p e n t r u t o a t ă l u m e a !

H * ^°.mitetul serbărilor roagă pe toţi cei ce vreau direct-1^6 S ă s e anunte> Pănă l a 2 0 l u n i e ' i a

c»rtj • n e a ticului de băeţi, pentru eventuală în-i i J " J l r e ' precum şi pentru a se putea îngriji

«e masă şi alimentarei Blah 11 Iunie 1937.

C o m i t e t u l s e r b ă r i l o r

® oniei Liga Antirevizionistă Română în slujba societăţii de bătăuşi

confesionali Onisifor Ghibu et Comp. ( — ) . Marţi, în 8 Iunie, s'a ţinut, la Bucureşti,

adunarea generală a Ligii Antirevizioniste Ro­mână, sab prezidenţia dini Stelian Popescu. — Ara aşteptat-o cu tot interesul. Trebuia să aducă anumite limpeziri şi precizări în rostu­rile asociaţiei care, din propria ei vină, este In vădit declin.

Se ştie, anume, că L'ga s'a abitut din drcmul său firesc. S'a înstăpânit in ea dishaf destruciiv al asociaţiei de bătăuşi confesionali Ghibu et Comp. Prin aceasta şi-a pierdut şl îndreptăţirea la viaţi. Ca semănătoare de dis­cordie între frtţl, ea nu poşte fi de nici un folos neamului. CI numai spre stricăciune. Eram curioşi să sfiim acum, ce învăţăminte a tras conducerea L'gii din tristele experienţe sie anilor din urmă şi cum îşi va preciza de­finitiv câmpul de acţiune. — Ne-am şi luminat. Deplin şi definitiv. Cum se vor lămuri imediat şi cititorii noştri.

Liga, adecă, nu ne mai Iasă să dibuim în nesiguranţă. Ţine să grăiască risplcat, fărâ nici un echivoc. Ia însăşi darea de seamă oficială despre activitatea sa, prezentată adu­nării generale fi publicată în „Universul" (11. 6, 37). — Nici un cuvânt, în acest document oficial, despre propaganda făcută In străină­tate, spre a contrabalansa acţiunea revizionistă. L'ga noastră lucrează numai în ţari. Ce, a-nume? Scurt a'ar putea spune aş»: secondează acţiunea d-lui Ghibu. Nimic mai mult. De sigur, cititorii vor crede că glumim. N'au decât că citească pomenita dare de seamă. Cel puţin jumătate din textul ei se ocupă direct de d. Ghibu şi de bravurile lui firă seamăn. Merge aşa de departe cu admiraţia pentru acest om providenţial, încât Statul însuşi (a -deca guvernul) este acuzat de un fel de tră­dare de neam, fiindcă nu face tot ce zice fai­mosul Onisifor. In procesele pornite de d, Ghibu, Statul are „o atitudine lipsită şi de claritate, şi de consecvenţă şi de patriotism şi, în momentele cele mal grele, el se com­portă într'un chip cu totul curios şl inexpli­cabil, lăsându-se condus de consideraţiuni şl Interese contrarii raţiunilor supreme de stat".. Mai clar nu se poate: statul e trădăior de neam, fiindcă nu joacă după fluerul d. Ghibul

Dar, aita-i treaba guvernului. El să vadă pe unde-şl va scoate cămaşa. Noi să vedem, mai departe, de raportul general al L'gii. Gă­sim lucruri şi mai preţioase, şi mai precise. — „In faţa acestei stări" de lucruri, adecă, L. A. R Jşi precizează obiectivele". Iu 6 puncte, Iată-le: 1. Problema ordinelor călugăreşti ma­ghiare... — 2. In chestlnnea denunţării concor­datului, L. A. R. înţelege deasemenl sâ-şl In­tensifice lupta începută, până Ia deplina bi­

ruinţă... — In această luptă energică L. A. R. şi-a câştigat aliaţi preţios! cu cari ţine să meargă mână în mână. (In alt loc, raportul ţine s i ne asigure că nici anul trecut Liga nu a lăsat să doarmă această problemă fundamentală a concordatului. A dat şi adrese scrise ministe-u! ui cultelor. Rezultatul: „Ministerul ne-a co ­municat pe cale particulari că este de aceeaşi părere cu noi dar găseşte că momentul actual nu e oportun pentru denunţarea concorda­tului*. E bine s'o ştim şl pe astal) — 3. A c ­ţiunea iniţiată şi susţinută de d. prof. Ghibu... o îmbrăţişează cu tot tâ hotărîrea... — 4. Statul e dator să ia toate măsurile, în sensul acţiu­nilor d. Qhlbu. — L- A. R. va lupta şi ea din toate puterile în acest scop. — 6. Va trimite organizaţiilor sale din ţară instrucţiile necesare în vederea unei asemenea lupte. — Clar, precis şi oficial (în 6 puncte): L'ga nu este alta de­cât un birou executiv al d. Ghibul II felicităm sincer. Până acuma se spunea că L'ga este un fel de Întreprindere a „Universului". Dea-cuma va fl a dlui Ghibu. — Mare deosebire nu-il

S'au mai petrecut Inşi, la adunare, şi alte lucruri vrednice de remarcat. A participat, la şedinţă, între alţii, şi păr. prepozit delà Lugoj Dr. N. Brînzèu. Luând cuvântul, S. Sa a spus multe lucruri bune şi frumoase. A a c ­centuat, între altele, două momente naţionale de mare Însemnătate pentru scopurile urmă­rite de Ligă. Şi anume:

>Supremul şef spiritual al Bisericii catolice, ur­maş al Papei Inocenţiu III care la anul 1199 îi reamintea lui Ioanichie Domnul Românilor şi al Bulgarilor că ei sunt de două ori Romani... Papa Pius XI prin actul constitutiv al Colegiului pentru preoţii români la Roma, a codificat pentru totdeauna originea noastră romană, continuitatea noastră pe pământul Daciei delà Traian până astăzi, meritele voivozilor români pentru creşti­nătate şi legăturile noastre de totdeauna cu civilizaţia şi creştinătatea apuseană. In aceste vremuri de luptă, revizionistă in care duşmanii noştri operează cu argu­mentele uneî istorii falsificate, seducând multă lume nu numai in Anglia ci chiar şi în ţările catolice, noul do­cument papal, emis cu autoritatea aşa numitelor consti-tuţiuni apostolice, Urbi et Orbi, fără limită în spaţiu şi în timp, ESTE UN MOMENT cât se poate de îmbu­curător.

Al doilea asemenea moment luminos este, că Roma mică a neamului nostru, Blajul, îşi sărbătoreşte bicentenarul. Se împlinesc două sute de ani, de când vlădicia românească din Ardeal, după unirea cu Biserica Romei, şi-a găsit adăpost în târguşorul delà îmbinarea Târnavelor şi a luat fiinţă Blajul: Blajul lui Inochentie Micu, al atâtor luceferi, al marilor luptători şi deschiză­tori de drumuri... Ori cari ar fi frământările şi insufi­cienţele zilelor de azi, aniversara bicentenară a Blajului este un moment luminos pentru toată suflarea ro­mânească*.

Ce era mal firesc decât on cuvânt de mulţumire, un gest de însufleţită aprobare din partea adunării? In unanimitate, L'ga trebuia

P a g . 2 O H I R E A

să hotărască participarea i a oficială la Blaj. Căci aici i'au zămislit idealurile pentru care trcbnc5s!*luptc şi astăzi neamul întreg, cn Ligă cu totl — Ce s'a întâmplat, în schimb? — S'a ridicat în picioare Păr. Pattene în per­soană. Şi păr. Partene nn e o simplă persoană particulară. CI este preşedintele asociaţiei cle-rnlairortodox şi, mal ales, secretarul general aliminlsterulul cultelor. Deci, persoană impor­tantă! Şl ce-a binevoit a a spune Sf. S a ? Cu o^bogăţie de informaţie şi cu o cunoştinţă de cauză care ar trebui să jeneze pe cel din urmă popă dela sate, importantul personaj a început să dăscălească pe românii uniţi: „că ei, vezi Doamne, nici na sunt catolici; că n'au nimic ca Papa; ci sunt ortodocşi get-beget; altfel nici n'ar fi români, fiindcă nu sunt Români bani acela cari stan în legătură de credinţă cu Papa..."

Aşa grălt-a secratarul general al minis­terului cultelor. Al tuturor eultelor. Şi al no­stru, prin urmsre. Frnmos şl semnificativ. Aşa cum nu i-ar fi fost îngăduit să vorbească ni-căiri. Un lucra care nu poate fi uitat şl care va mai trebui încă lămurit. Dar acum na de asta ne ocupăm. Ci de Ligă. In adunarea ei generală a vorbit în acest chip păr. Partenie. — A foit pus ce-i drept, la punct. De păr. Brînzeu, întâi. „Am crezut că Vă fac o bu­curie — a spus S. Sa — când, după apre­cierile nedrepte ce s'aa făcut la adresa Papei în raportai secretarului general, pe care l-aţi ascultat liniştiţi, am invocat an noa document, antirevizlonist, pe care ni-1 oferă Papa dela Roma. Am Invocat apoi jubileul Blajului; al Blajului de unde a răsărit soarele Românilor, Dacă cineva crede că Blajul trebue scos din Istoria neamului, s'o facă. Dacă cineva crede că Liga antirevlzionistă trebue declarată ligă confesională, să o spână; dar din protestele Dv. văd că oameni cu asemenea păreri na au loc aci..." Intr'adevăr, asistenţa a protestat îm­potriva unor asemenea tendinţe. însăşi preşe­dintele, d. Stelian Popescu, a ţinut să facă o precizare în cauză: „împărţirea în două a bi­

sericii ardelene no poate fi condamnată, căc! ea s'a făcut din cauza împrejurărilor vitrege din decursul vremii. Noi îmbrăţişăm pe toţi românii cu aceeaşi căldură şl sperăm că, poate, odată, se va realiza între el şi unirea religioasă*.

Foarte bine şi foarte corect. Decât că, faţă cu această declaraţie teoretică stan faptele. Din trecut şl din această adunare chiar. Raportai general, cu precizarea oficială a obiectivelor urmărite de Dgă. Clar şi categoric se identifici pe deantregul activitatea societăţii cu Idealu­rile d-lul Ghlbn. Care, peste program, a ţinut să încoroneze adunarea cu eternul său discurs, acelaşi ghiveci de vorbe, verzi şl uscate, pe care îi plimbă de atâţia ani prin toate oraşele Ro­mâniei, sub scutul şi firma Ligii Antirevîzioniste.

Concluzia e cât se poate de limpede: Românii uniţi nu mal pot face parte din L'ga dihoniei confesionale a lui Ghibu et Comp.! Deocamdată aceasta e o chestiune de con­ştiinţă ladlvidaală. La nevoie, ea va trebui concretizată şi în forma unei porunci oficiale — Antirevizionişti am fost şi rămânem. Este însă un interes naţional să dispară organizarea sistematică a urei şi dihoniei dintre fraţi. Â-•oclaţii antipatriotice ca L. A. R. In forma ei „onlsiforiită* trebuesc desfiinţate!

„ G e n e r a ţ i i " ? Reţinem dfntr'un articol ca acest titlu şi semnat de d. N. Iorga în „Neamul Românesc" următoarele rânduri, pe cât de categorice, pe atât şi de judicioase:

„Se împarte prea uşor o societate în ge­neraţii.

Generaţiile după actul de naştere nu în­seamnă nimic. In aceeaşi generaţie „veche" se întâlnesc şi bătrâni cari an în suflet toată ti­nereţea curăţie! lor morale, dorinţii lor de a cunoaşte, râvnei lor de a munci şi spiritul lor de sacrificiu. P e astfel de bătrâni s'aa sprijinit toate ţerile, prin ei s'aa onorat toate neamurile; fără sprijinul lor plin de autoritate n'a putut trăi nici un regim politic. Vai de societatea căreia îi lipseşte acest temeia al aşezămintelor şl această onoare a manifestaţiilor sufleteşti 1

Şi între acela cărora nu Ie-a albit ni \ se întâlnesc atâţia născuţi cu stîgmttai A crepltadlnli pe frânte. Ei reprezint! desorl tarea, Imoralitatea şl pretenţia. Dacă »„ lente, trebue înfrânaţi, dacă deţin puterea t bae sfătuiţi şi dojeniţi, chiar, când e de nev

Cum problema tineretului se p n n e l a

ca tot mal multă hotărîre, dar nu cu di,"101

nimântnl necesar, o atentă observare a r e î taţilor de azi în domeniul literar, c plfnăn învăţăminte..." d f

Intr'o vreme când atât de mult se j 0

glează ca fraze lustruite şi ca vorbe late A' fără sens, aceste observaţii ale Daaci'lniJ Neamului sant cât se poate de binevenit; Pentrucă de fapt cuprind „lucruri de meditat pentru oricine aduce judecata lucrurilor n t

pripi şl sugestii Interesata, ci lamina unei fB. teligenţe mature şi grija sufletului acestol neam", cum îşi încheie d. N. Iorga articolul

D r u m a p o s t o l i c

Vechea tradiţie a vlădicilor Blejalal, v|. zltaţiile canonice, întrerupte o vreme din pr|. cini mai pre sus de om, a fost reluată de | P. S. Mitropolit ALEXANDRU. însoţit de p|(! canonic Victor Pop, pâr. Dr. Sept. Todoran, pro!, de teologie şi absolvenţii de teologie I. Târziu şi M c Florea, Sâmbăta frecată, în zorii zilei, marele păstor a plecat din Blaj în cercetarea alor doue turme credincioase şi Ia sfinţirea unei biserici. Parohiile de vizitat: Şărmas jl Şermăşel. Biserica de sfinţit: cea din Delareol.

Toată calea, până la Balda, a fost ficaţi discret şi ca oarecare fereală. Erau prea tim­purii orele. Aci însă păr. E. Pintea, încanjant de enoriaşii săi, 1-a primit sărbătoreşte, li garf, pe înaltul Ierarh, arânda-i ban sosit io acele părţi câmpeneşti atât S f . Sa, cât şi şeful străjerilor din loc, iar o copiliţi a oferit an drigaţ buchet de flori eeiai ce venia în no­mele Domnalai. -Cel întâmpinat ca atâta dra­goste a răspuns mişcat banilor creştini ce-l

• • Foiţa „Unirii*4 • o l a i i i i i i i i i u i n a i i i nana u m a n a i i n i i i a i i a n a i i a i t i i i a i i a H i i n i i i i i i i i i i i i i i i i t t i i i i i t a i i i u i i i i i i a i i i i

Cale triumfală Nunţiul Papal, E x . Sa Andrea Casaulo, vizi­

tează eparhia Maramureşului

Sosind din Eparhia de Cluj-Gherla — al cărei titular Möns. Iuliu Hossu îl însoţeşte până Ia graniţa Eparhiei Sale — E x c . Sa Nunţiul Apostolic întră pe teritorial Eparhiei Maramu­reşului, Sâmbătă 29. Mala seara la orele 20.45. Sab dealul zis ai Mesteacănului, unde admi­nistraţia judeţului Sata-Mare s'a îngrijit să-i ridice o poartă triumfală, a fost salutat de vicarul Eparhiei Maramureşului ca repre­zentant al Episcopalul diecezan, de primpre-torele plăşll Şomcuta, ca reprezentant al pre­fectului judeţan şi de vicepreşedintele din Bala-Mare al AGRU-Iui eparhial.

Aşteptat de mulţimea credincioşilor, Möns. Andrea Cassulo e primit ca însufleţire şi multă dragoste pe întreg parcursul până la reşedinţa episcopească din Baia-Mare. Deşi foarte obosit de povara zilei, Excelenţa Sa, mişcat de dra-goitea cu care este primit în parohiile Valea-thloarului, Buciumi, Şomcuta Mare, Htdeaga şl Recea — locul de naştere al Episcopalul Mlhall Pavel — răspunde în tot locul cuvin­telor de bun sosit ce i-se adresează şi împăr­tăşeşte tuturor binecuvântarea Apostolică în camele Sf. Părinte al Romei.

La Bala-Mare, care 1-a ridicat an ade­vărat arc de triumf şi mal multe porţi de pri­mire şl care a îmbrăcat — pe tot timpul pe­

trecerii sale în oraş — haină de mare sărbă­toare (stindarde naţionale şl papale, ghirlande, covoare şi flori) a fost primit în faţa cate­dralei de primarul oraşului şi de prezidenta reanianli femeilor, iar în aşa catedralei de însăşi Episcopal diecezan în plin ornat ponti­fical şi asistat de an mare sobor de preoţi. Dapă răipuniul plin de căldură al Excelenţei Sale Nunţiului Apostolic, care binecuvânta mul­ţimea ce ampiea piaţa frumos iluminată a c a ­tedralei, s'a oficiat în catedrală an scurt ser­viciu divin, dapă care a Intrat în apartamentul ce 1-s'a rezervat în palatul reşedinţei.

A dona zi Duminecă 30 Maia c. Exc . Sa Mons. Cassulo a servit o liturghie privată în capela reşedinţei episcopale, participând apoi la liturghia solemnă din biserica catedrală, pontificat! — ca mare asistenţă de preoţi şl în prezenţa tuturor autorităţilor locale, civile şi militare — de EpiBcopul diecezan. In cursul ei s'a făcut o sfinţire de preot, Iar Ia sfârşitul liturghiei s'a dat din partea Excelenţei Sale Nunţiului Apostolic — la cererea Episcopului, care a insistat asupra importanţei şl temeiu­rilor el — pentru întreagă Eparhia Binecu­vântarea Apostolică, însoţită de calde şl adânc simţite cuvinte de îndemn şi îmbărbătare.

După sf. liturghie de Luni, 31 Maia c. «'a făcut o vizită la Sighet, capitala judeţului Maramureş, cu întoarcere peste aşazlsa Ţara-Oaşulul" (jud. Satu-Mare), unde s'a vizitat Casa mamă a Ordinului român unit Sf. Vasile cel mare dela Bixad.

Intrat pe defileul minunat al Gutlnulul.în vârful căruia a foit primit de reprezentanta!

judeţalui Maramureş, Excelenţa Sa Mons. A, Cassulo se hotăreşte să salute pe urmaşii voe-vozilor cari 1-aa întlmpicat pe întreg parcursnl pâaâ Ia Sfghet, aproape exclusiv în 1. români, începând ca paroh'a Crăceşti, în Deseşti, Soi-Şugatag, Giuleşti, Berbeşti şi Vad— cari toate l-au ridicat porţi triumfale, ieşindu-1 în c , l e

ca fiori şi urări — cuvântul românesc pornit de pe bazele Excelenţei S. vrăjia ca adevărat toate inimile, făcându-le şi mii primitoare pentru Binecuvântarea Apostolică, pe care IN împirtăşia ca malta dărnicie: „Am venit -cam acestea eraa vorbele româneşti aleFxce* lentei Sale Nunţiului ApoBtolic — Iubiţilor mei fraţi, ca toată dragostea în mijlocul vostru Am venit în numele Sf. Părinte al Romei, « Romei originii voastre. Ara venit în nnmelţ Papei Pias al X I lea, care m'a însărcinat« vă adac Binecuvântarea Apostolică. R°K p î

banul Dumnezeu să ajute ca această Binecu­vântare s ! rămână totdeauna ca voi, ca i W de bine şi fericire. „Hristos a înviat!* Sorbite cu adevărat, silabă de silabă, acestea cavlnte, româneşti nu numai dapă grăia cl şl dnP1

adâncul lor înţeles, pătrundeau în adâncuri de Inimi şl însufleţirea ce stăpânea mulţimile l> auznl lor aprindea lumini nebănulte în Pfl' vlrea celorce simţeau că numai dragostea de ade* vărat părinte sufletesc a putut îndemna pe dej canul Corpului diplomatic din ţară să-şl v

oiteneala de-a le învăţa limba strămoşilor L

mirare atunci, că răspunsul ce-I dădeau U * ' latul de „Hristos a înviat* se făcea cu *» putere, încât acordul la! se resimţea încă timp şi după ieşirea din sate a înaltului oa«P'

ü H I R B A Pag: 3

iieră Intra întâmpinare. După care, în acor-' e * „ e cornlnl străjerilor, trenul pleacă spre

Şărmas. Primire însufleţită şl aci, dtja la . primpretorul plasei, de I. Banglrdeann

*' cuvinte calde pentru vlădicul Blajului a 'arai prezenţă e sigar că „va aduce pace în c

{ l e ( e « ş| tărie în credinţă pentra toţi cel de buni credinţă. Iatrarea în oraş se face în tră-

j înverzită pe sub minunată poartă de triumf, în sunetul clopotelor dela toate bise­lóle, In fâlfâital a zeci şi zeci de steaguri şi

dnpă cavântarea da primire a d. A. Pintea, notar. La intrarea în biserică altă poartă de triumf, printre două coloane de şcolari şi şco­lărite îmbrăcaţi de praznic mare şi cu stegu-leţe treicolore în mâini. Vorbeşte pâr. Dr. L. Stapineann şl d C.GergîIy, pastoral reformat. Tuturor vorbitorilor le răspunde I. P. S. Ale­xandra cere, după litia din biserici, ţine şi o predică tratând despre „Pace prin ieblrea lui Dumnezeu şl a deaproapelul". Acelaşi face jpol recepţii la casa parohială şi vizitează şi «coala primară, unde cuvântează despre „Rolul ţcoalei şi înfrăţirea dintre biserică şi şcoală*. | Dapâ masa dela pâr. Dr. Stupineanu, s'a luat, ¡ in trasuri, drumul spre

Şermăşel. Lumea, ca mic ca mare, în calea arhiereului. Na mai văzuseră aşa ceva, în satul lor nici bătrânii, dar mi-te cei mai î tineri, învăţătorul Victor Friţi lâ şi preotul local, pir . Givril Hlntea, tălmăcesc, emoţionaţi, timţemintele lor şl ale poporeniior. Dar las că şl cuvântul păr. Mitropolit, atât la porţile de triumf, cât şl în biserică (sici despre „Iu­birea faţă de părinţi şi partea părinţilor în creşterea copiilor") a străbătut măduveie şi rărunchii. Sfârşindu-se vizita canonică la Şer­măşel, s'a pornit de sârg spre

Delureni (mai de mult: Uilacul de Câm- j pie). In drum însă cele două automobile, puse la dispoziţia păr. Mitropolit de P. S. luiiu al Clujului, caută să facă, până ia destinaţie, încă trei popasuri. Şl anume: 1) în Dâmbu, unde Înaltul Ierarh blăjan e întâmpinat de păr. T.

Şermăşana, ca popor credincios şi copil de şcoală ce cântă an splendid „Tatăl Nostru"; 2 ) In Sillvaşul de Câmpie, ca poartă de triumf şl popor în haine de sărbătoare cu păr. N. Ra-coviţan în frunte; 3 ) şlîaŞopteriu, ca călăreţi poartă de triumf, mulţime de popor, în frunte ca păr. DIon. Decei, protop. tractual, încun-jurat de preoţii: Chibulcuteana, Stanislaa, Hossu, Lunga, Ciaclan, Damlan, Boca şi Brin-zeu. Cavântul de blneventare îl rosteşte păr. protopop Decel, căruia-1 răspunde (ca şi Ia Dâmbu şi Sllfvaş,) arhiereul omagiat.

La Delureni însufleţire de nedescrls. încă Ia prima poartă de triumf dela 2 Km. depăr­tare de sat, urmaşul apostolilor e întâmpinat cu urale frenetice de mulţimea din sat şi din împrejurimi. In numele tuturor vorbesc păr. Aron Ignat şi primarul local, apoi după răs­punsul vlădicesc, cel 60 călăreţi şl mulţimea poporului, dimpreună cu oaspeţii aşteptaţi şi aclamaţi, se îndreaptă spre parohie. La vechea biserică Înalta! Ierarh e primit de pan Aagustln Chifor, preotul local. Se începe numai decât inseratul, ca să se treacă apoi la rânduiala sfinţirii bisericii. I. P. S. Mitropolit slujeşte în sobor de 8 preoţi, cu 2 diaconi.

Seara, după cini, arhiereul şi suita pleacă la Milaşul învecinat, unde a fost aşteptat cu o poartă de triumf feeric luminată şi cu cu­vintele da ban venit a dd. Csernatony, secr, comanal; Goşa, înv. dSr. şi păr. Teofll Hossu, în a cărui casă a fost găzduit Ilustrul oaspe până a doua zl dimineaţa, când s'a reîntors la Delureni pentra continuarea târnoslrii b!-sericei, la carea a fost dus în procesiune.

Sf. slujbă arhierească s'a început la orele 9, îatr'o mare de capete (au fost de faţă cel puţin 6000 de inşi). Fireşte că a fost cu nepu­tinţă să între toţi în nona biserici. Cei maţ mulţi au ascultat de afară. La sfârşitul sf. li­turghii şl după cuminecarea aîor 150 de cre­dincioşi, pir. Mitropolit a aflat de bine si-şi ţină cuvântai arhieresc sub ceriul liber. Lumi­noasele învăţături despre „Cinstirea Casei

Domnului" miile dc dreptmărltorl le-au ascul­tat cu adâncă pietate şi reculegere.

Terminându-se sf. slujbă, la care răspun­surile le-a dat corul din Teaca, au armat o-blclnultele recepţii, apoi prânzul cu vre-o 150 invitaţi. La masă aa toastat: păr. Mitropolit; păr, D. Decel, V. Pop, Chibulcuteana, R a c o -vlţan şl dd. Porubschl actual prefect judeţean; Vescan, f. prefect şi d. Dandea, primarul T. Mureşului. — La orele 5 d. m. Viădlcal B l a ­jului şi suita aa plecat spre reşedinţă, lăsând după s'ne pe tot dramul parcurs amintirea neştearsă a unor clipe de întremare sufletească şi sfinte învăţători de mântuire.

N. D r u m e ţ u

S ă nu- i u i t ă m n i c i p e a c e ş t i a ! Prăz-nuim, an de an, de înălţarea Domuulul, cn veneraţia cuvenită, eroii neamului, gândinda-ne îndeosebi Ia cei cazaţi pentra Întregirea nea­mului. Cuviincios şi creştinesc lucra este însă să cuprindem îu cea mai largă dragoste r o ­mânească şi pe aceia cari, scăpând din armata austro-ungară, ori chiar şi fără să fi fost în această armată, s'au organizat de bunăvoie, pe pămâutal aliaţilor, în cete de luptător! pentra realizarea idealului naţional. Aşa cum ştim că au făcut voluntarii ardeleni în Rusia, Franţa, Italia şi îndepărtata Americă. Lumea grăbită de azi cam uită acest gest eroic. De aceea caută să-1 reamintim cu îndreptăţită mândrie.

Organizaţiile de voluntari români arde­leni din Siberia se formează înainte de înge­nuncherea Rusiei ţariste şi de prăpădul bol­şevic. Cu instalarea la patere a regimului roşa însă msssele de prizonier! austro-maghiaro-germani au trecut în rândurile ceior dela p a ­tere, atacând legiunile române pe tltla c'ar fi antibolşevice. Cam aa şi fost apoi, dovedln-da-se straşnici apărători ai punctelor ce lua­seră îu apărare. Aşa au apărat eroic, în 1918, linia ferată siberiana, împotriva roşilor, pe o distanţă de peste 1000 Km. Aveam trei centre: la Celiablnsk, Irkutsk şl Viadlvostok, ca an C o -

Banderiul de 100 călăreţi, care 1-a aştep­tat pe Nunţiul Apostolic la marginea oraşului Sighet a fost namai preludiul prtmirei solemne ce l-s'a pregătit în oraş, aproape de biserica vi-carială română. La arcul de trinmf ce i-s'a ridicat aici aşteptau, în frânte ca primarul, Întreg consiliul comunal şi capii tuturor auto­rităţilor civile, preşedintele eparhial al AGRU-lol, elevii tataror şcolilor române şi o imensă înălţime de cetăţeni. Salutat de primar şi vice-Primar, iar mal apoi în aşa bisericii de vicarul Maramureşului, Excelenţa Sa răspunde tuturor, înviorând inimi şi suflete şi aducând tataror P"ce şi mângâiere. Aa armat apoJ, în ace­leaşi condlţiuni de impresionantă înălţare su­fletească, vizitele Ia biserica greco catolică ruteană, la biserica latină, la spitalul de stat, unde serviciul de infirmiere e ţinut de maice catolice, şl la şcolile acestora, pentruca ele să încheie cu binecuvântarea ce Mons. Cassulo 8 crezut că trebne să dea Casei „Astrel" ma-'«mareşene, înecare se adăposteşte Tipografia şi l l b r «r ia acesteia, precum şi birourile AGRU-luI. . După masa comună — ofeiită de autori­tăţile judeţene, la care a participat tot ce are

•«ghetul mal ales — s'a mal vizitat capela şl internatul liceului de fete, de nnde s'a plecat,

; c a alese şi bogate, mângâieri, peste Hata, spre . J«««tlrea Bixadulul. In dram Excelenţa Sa

N anţ!ul a fost primit, ca aceeaşi dragoste, la c a r e a continuat să răspundă tot româneşte, "Parohiile Sarasău, Câmpulung la Tisa (aici

Parohie ruteană şl latină) Săpânţa,, Cer-s j - V B i x a d ' a c ă r o r credincioşi nu ştiau cum

<tro 8 r t t e m * 1 grăitor bucuria ce-o simt pen-norocul de-a fl pătat avea, măcar pe

câteva clipe, în mijlocul lor pe trimisul Sf. Părinte al Romei.

Sosirea la Mânăstitea Bixad se face sară târziu, pe la orele 22, dar lumina electrică ce se vede, de pe înălţime, în toată „Ţara-Oaşulnl" şi clopotele cari sunau în noapte a bucurie, au trezit desigur în sute şi mii de suflete din satele învecinate sentimente de mare mân­gâiere şi adâncă mulţumire că Reprezentantul Papei îşi ia osteneala de-a vizita şi Mănăs­tirea bătrână a umililor călugări dela Bixad, o vrednică răsplată pentru ostenelile şi jertfele mari şi aproape negrăite ce se depun din partea lor pentru binele şi prosperarea bise­ricii Domnului. La cuvântul de bun sosit al păr. egumen, care I-a primit in fruntea întregii familii călugăreşti, Binecuvântarea Excelenţei Sale Nunţiului a mers în direcţia acestor os­teneli, ca urarea de-a se putea urma cu tot mai învederate rezultate activitatea de până acum.

A fost o zi grea, dar bogată în momente mângăitoare, cari — dapă însăşi vorba Mons. Cassulo către Episcopal ce 1-a însoţit pe tot dramul şi a cărai reşedinţă a putut fl atinsă din nou abia după miezul nopţii — au com­pensat din plin şi chiar îndesat toate nea­junsurile Împreunate ca aceste osteneli.

însoţit de Episcopal diecezan — care 1-a petrecut până la Seini — şi de vicarul Epis­copiei latine din Satn-Mare, venit în calea sa până la Bala-Mare, Excelenţa Sa Nunţiul Apos­tolic a părăsit oraşul de reşedinţă al Eparhiei Maramureşului Marţi, In 1 Iunie c , spre a continua apostolatul sfânt In Eparhia română-unltă de Oradea. In drum Excelenţa Sa Nun­

ţiul a fost întâmpinat şl aici, ca malta şl ade­vărată dragoste, de credincioşii şi preoţii din parohiile Tăuţi-Măgherăuş, Clcârlău, Ilba, Seini, lojlb şi Botiz, manifestând pretutindeni devotament şi alipire sinceră faţă de Trimisul Sf. Părinte al Romei eterne.

După orele 13 s'a ajuns la Satu-Mate, unde Excelenţa Sa a fost primit, cu toate ono­rurile de titularul Eparhiei latine aequeprincl-palfter unite de Satu-Mare şl Oradea, în a cărui reşedinţă s'au prezintat apoi, pentra a-i prezintă urări de ban sosit reprezentanţii au­torităţilor culturale şi administrative din loca­litate.

De încheiere mai amintim — fiindcă ţine de vizitarea Eparhiei Maramureşului —, că după masă Excelenţa Sa Nunţiul Apostolic a vizitat biserica gr. catolică română şi pe cea ruteană din Satu-Mare, împărtăşind ş! pe c r e ­dincioşii acestora de Binecuvântarea apostolică.

Aceste 3 zile de osteneală şl muncă în adevăr apostolică, pe care Mons. A. Cassulo a binevoit s'o pună în serviciul Eparhiei Ma­ramureşului, au însemnat pentra ea zile din cele mai bogate în revărsarea de binecuvân­tări şi de daruri cereşti. Neuitate pentru tot­deauna, ele vor ajuta în cea mal deplină m a ­sară la progresai tot mai accentuat al acestei tinere Eparhii. (Coresp.)

î n t â l n i r e c o l e g i a l ă . In cadrul serbărilor bicen­tenare ce se vor ţine ia Blaj în ziua de 24 Iunie 1937, învit cu dragoste frăţească la o simplă întâlnire cole­gială pe toţi absolvenţii Liceului dela Blaj din anul 1891 şi tot atunci pe absolvenţii Academiei Teologice din anul 1895. Locul de revedere va fi grădina Semina­rului Teologic, la 24 Iunie ora 8 dimineaţa. Braşov, la 1 Iunie 1937. Mlhail Hodârnău, • protopop.

Pag. 4 Ü fi I R S A 24

mltet Naţional In care VolcuNlţescu era preşe­dinte, N. Nedelcn şef al secţiei militare, Cor­nelia Vaida secretar şi Slmeon Gocan şef al sec­ţiei financiare. In adnnarea aranjată de acest comitet la 29 Oct. 1918 la Cedablntk, ca o lună înainte de Alba-Iulia, s'a proclamat ruperea Ar­dealului de Ungaria. Luptători erau din Ardeal 2130; din Bucovina 160; din Basarabia 7; din Ve­chiul Regat 24. Pe judeţe, din Ardeal şi Banat: Alba 140; Arad 180; Bihor 92; Bistriţa 64; Braşov 2 9 ; Cenad 13; Ciuc 10; Cojocna 116; Făgăraş 54; Hunedoara 78; Maramureş 75; Turda 58; Sălaj 100; Sătmar 85; Sibiu 76; Someş 130; Mureş 53; Târnava Mică 66; Târnavt-Mare 53; Trel-Scaune 20; Turda-Arieş 128; Ugocea 6; Zalău 9; Caraş-Severin 229; Timiş 118; To-rontal 50. Toţi aceştia, cu fraţii lor din Bu­covina, n'au primit armistiţiul când li-s'a cerut ci au continuat să lupte cu înverşunare şi după „pacea* dela Buftea. („Curentul" 1 2 . 6 . 3 7 ) .

Iuafară de legiunile de voluntari din Si­beria se formaază legiuni la fel şi in Italia şi Franţa, animate de cuvântul de arhanghel al Iul Vasiie Lucaclu, respectiv al poetului O. Goga şi al altora. Şi fiind vorba de Franţa trebuie să remarcăm că pe pământul acestei ţâri, ală­turi de legiunile închegate de prisonierl ro­mâni ce fuseseră purtaţi să lupte sub steagul austro-maghiar, au activat şl voluntarii ro­mâni din Statele-Unite, In număr de 3 2 0 0 - 3 5 0 0 . Cel diutâfu grup al acestora s'a îmbarcat in 24 Malu 1917, ca să lapte ÎH Franţa. Despre „Voluntarii Români din America" a scos, dealtfel, deunlzl, tânărul publicist Iliel.Pârvu, o broşură cu Interesante amănunte lămuritoare.

De sărbătoarea restauraţiei an fost deco­raţi o seamă de foşti voluntari. Mulţi însă dintre ei îşi dorm somnul drepţilor, având răsplata vredniciei lor acolo, unde nici o umbră nu o mai întunecă. Fie-ie memoria binecu­vântată şi lauda una şi nedespărţită de a tu­turor eroilor neamului nostral (/?. Negru),

Stiri mărunte C o n f e r i n ţ ă e p i s c o p s a s c ă . Ieri, 11

Iunie, s'a ţinut la reşedinţa mitropolitană din Blaj o consfătuire a Înalţilor noştri arhierei, prezenţi toţi în persoană, cu excepţia P. S. Va­ier iu al Orăzii care, împiedecat, şi-a trimis un reprezentant. S'a discutat chestiunea trecerii preoţimii la fondul de pensie al Statului, pre­cum şl alte probleme importante, da actualitate.

P e r s o n a l e . Preaven. nostru Ordinariat arhiepiscopesc a făcut mai nou următoarele nu­miri în sânul clerului arhidiecezan: Ieronim No­bili din Coroiu la Pelişor; Vasile Mureşanu din Copăceni la Turda III; Gheorghe 1 odor an din Mereşti la Şeica Mică; Iraian Pop din Sânti-oana la Intregalde; neoconversul loachim Apa-hidean la Prostea Mică, iar păr. loan Cerghisan din Sălcud a fost promovat paroh.

M u l t pot p u ţ i n i b u n i î m p r e u n ă . Despre acest adevăr avem prilejul să ne con­vingem deseori în lumea credincioşilor noştri. Şi îndeosebi Reuniunile religioase de femei a-rată rezultate admirabile ale muncii şi jertfel-niciei colective. Cum s'a vădit Dumineca tre­cută şi la Crăieşti (Craifalău) unde păr. Dumi­tru Neda, redactorul nostru, dimpreună cu păr. Platon din Corneşti şi păr. Stanciu, preotul lo cal, au făcut binecuvântarea bisericii parohiale, în bucuria slântă a întregei parohii. Partea leu­lui în crearea sumelor necesare pentru zugrăvi­rea interiorului şi văruirea exteriorului bisericii acesteia curăţele ca un pahar o are Reuniunea Femeilor din loc, de sub conducerea dnei Stan-ciu, soţia păr. Stanciu.

A c t v l t a t e m a r i a n i s t ă . Reuniunea »Sf. Măria « din Oradea şi-a ţinut Dumineca trecută adunarea generală. Inafară de un numeros pu­blic intelectual a participat la această adunare şi P. S. Dr. Valeriu Tr. Frenţiu, episcopul oră-dan. Din raportul dnei Livia Iiuţ s'a aflat că anul trecut această reuniune a desvoltat, prin secţiile sale de binefacere, o activitate dintre cele mai binecuvântate şi mai rodnice. Daniile acestor secţii (ghete, paltoane, rochiţe, ciorapi, etc.), evaluate în bani dau respectabila sumă de 3 8 8 0 7 Lei.

L o c a l e . Dumineca viitoare, de praznicul Pogorîrii Sf. Spirit va predica în catedrală I. P. S Sa Dr. Alexandru Nicolescu, arhiepiscop şi mitropolit.

— In vederea serbării restauraţiei de Marţi, (8 Iunie), în Biaj, s'a făcut Luni seara o retra­gere cu torţe, pe străzile principale ale oraşului. Marţi apoi, după un solemn Jedeunt la cate­drală pontificiat de II. Sa Iacob Popa, prepozit-vicar general, în sobor de preoţi, fiind prezentă şcolărimea şi autorităţile locale, bisericeşti, şco­lare, administrative şi militare, a urmat un bo­gat program străjeresc şi defilări pe stadionul de pe Câmpia Libertăţii. După masă s'a ţinut în Palatul Cultural un drfguţ festival artistic, cu puncte de cântece corale, declamări şi dan­suri, executate, separat, de elevi şi eleve dela toate şcoaleie locale. Seara târziu a avut loc, pe Câmpia Libertăţii, serbarea focului, de care mult s'ar bucura orice conştiinţă ce mai are sensibi­lităţi creştine, dacă ar dispărea fără urmă.

— Joi, de praznicul înălţării Domnului şi de ziua Eroilor, s'a slujit în catedrală liturghie arhierească la care a predicat însuşi I. P. S. S. păr. mitropolit. După aceea s'a făcut ieşirea, în procesiune solemnă, la cimitirul comunal unde s'a slujit un parastas pentru eroii neamului şi s'au rostit mai multe cuvântări ocazionale (păr. Gheorghe Dănilă, canonic; păr. Dr. Nic. Lupu, prof. de teologie; d. Căp. T. Miclăuş şi păr. V. Popa, pr. ortodox).

B u c u r i a d e l a P r o s t e a M a r e . De praznicul înălţării Domnului din acest an, care-i şi Ziua Eroilor, Prostea Mare, parohia păr. To-doran, a avut parte de bucurie mare foarte, Graţie hărniciei şi dărniciei membrelor Reuni­unii Femeilor Unite din loc, cu dna Todoran, soţia parohului, în frunte, s'au adunat, cu anii miile de Lei necesari pentru a se ridica un frumos monument comemorativ al eroilor noştri. Acest monument a fost binecuvântat acum Joi, la Ispas, de păr. Dumitru Neda şi de preotul local. La actul sfânt a asistat foarte multă lume, Români şi străini. Cu acest prilej au rostit cu­vântări ocazionale: păr. Neda, d. înv. Bradu. dna înv. Tutelea, primarul satului şi păr. To­doran. Elevii de şcoală primară au participat şi ei cu mai multe declamaţii şi cântări, sub con­ducerea dnei înv. Tutelea. Romii, credincioşi ai bisericii noastre, au ridicat fastul zilei cu fan­fara la procesiunea pe străzi şi cu un minunat cântec coral.

s'a întâmplat un lucru nemaiintâmplat. Inchinâ-u • cultă: S'a născut un nou Mesia'. Care tace mi„,?J l.*5. minuni

sănătoşi! Şi altele multe ya mai tace. Curg m n Î 3 l ţi valuri-valuri, Ia Maglavit, să vadă noua minune' S'1' întreba, de sigur, de atitudinea «Sfântului* şi M şului< asupra acestui nou miracol. Căci oricum fîri lor autorităţile nu pot admite noui minuni! - l g«T°'» aveţi nici o grijă. Totul e în cea mai perfectă ord1"1

Fiindcă >noul Mesia* nu este altcineva decât chi» devăratul şi propriul fiu plăpând al »Sfântului. C V Şi anume acela care a venit pe lume dupăce »Sfânti'' şi-a luat brevetul în toată regula dela toate autoritari civile şi bisericeşti. Nu poate fi vorba, prin urmare !i concurenţă neleală. Aşa ceva, fireşte, nu se admit (Contrar Constituţiei, de altfel, în numele şi temeiul ll' reia noi cerusem, la vreme, dreptul de liberă practica a minunilor pentru toţi taumaturgii delastânile din tarii Pentru care cerere a noastră, perfect logică şi dreanti' tare se aprinseseră de manie monitoarele ortodoxe!) I acest caz însă totul rămâne în familie. In familia «sfânt* De sigur, cu toată blagoslovenia «Telegrafului*, care « avea prilejul să conducă noui pelerinagii la Maglavit Ne anuţăm şi noi. A vedea pe Mesia, face cheltuiala! '

I . Sibiu. Felicitaţi «Telegraful*. S'a întrecut 'D. sine însuşi! In... ţigănie, fireşte. Ultimul număr e ţinut în jargon mult mai vulgar decât cel din săptămâna' tre. cută, pe care îl socotisem până acum record. Aţare" trebue să fie furia Preacucernicilor. Şi-au ieşit cu totul din sărite. Nu mai ştiu de bun simţ şi de cuviinţă. î)o văd că lumea priveşte cu dispreţ râcăiala lor n'eputin. cioasă. Nu văd nici până'n satele din jurul Sibiului. ^ afla în unele din ele biserici făcute de vlădici uniţi, pe cari astăzi le stăpânesc ortodocşii. Nu se întreabă cum şi de ceî «Telegraful* ştie una şi bună: biserica lui

. Brâncoveanu. etc. etc. — O fi înviat protopopul Borze» f fie iertat? Din articolul «Telegrafului* s'ar părea ci da i " Numai el ar fi putut scrie lucruri atât de delicioase!

P. Bucureşti . Se lucrează cu zor mare. Ultimele coaie ale numărului special, pe care „Cultura Creştini* îl închină Blajului jubilar, sunt în tipar. Aşa că partici­panţii Ia serbările din 24 Iunie vor putea lua ca amintire această publicaţie bogată; precum şi noua lucrare, dea-semeni sub tipar, a lui Al. Lupeanu! — Salutări!

T e l e f o r i u l „ U n i r i i "

8 . Clnj. Ispravă cu adevărat extraordinară. O sca­matorie fără pereche. In nu mai puţin de 3 zile, averea fostei «universităţi săseşti* a schimbat de două ori stă­pân, întâi s'a dat, prin lege formală, unei societăţi cul­turale. Apoi prin decret societatea a fos desfiinţată^ pen-truca toată averea să treacă sub dreapta chivernisire a mitropoliei Sibiului. — Despre asta insă se va mai vorbi.

P. Reghin. Am căutat şi .am aflat. Şi anume, în «Informaţia*, o nouă gazetă de un Leu, care apare la Bucureşti. Are o serie întreagă de reportagii în ches­tiune. Le-am citit cu adâncă smerenie şi ne-au cuprins hon. Ce noroc extraordinar, neînchipuit, uluitor, stupe­fiant pentru naţia noastră românească! Şi ce dovezi supra-extra-fireşti pentru ortodoxia noastră dreptmări-toare! Aşa ceva nu s'a mai pomenit, nici In cer, nici pe pământ, nici în cele de desubt. S'ar părea absurd, idiot şi stupid. Totuşi n'avem ce face. Trebue să credem şi să ne închinăm. Fiindcă evenimentul minunat s'a petre­cut, nu la Cluj ori la Sibiu — în acest caz nu s'ar mai putea discuta — ci deadreptul şi expres la... Maglavit. Aici

Tipografia Seminarului Teologic g r . - c a t . Blaj

Publicajiune Se aduce la cunoştinţă celor Interesaţi

că Administraţia Centrală Capitulară din Blaj, dă In antrepriză repararea radicală a moriipt râul Nlraj, proprietatea fundaţiunea Şulufiu ferma Vidrasău judeţul Târnava-Mică.

loformaţlunl se dau la Administraţia Cen­trală Capitulară Blaj, in orele de oficia, unde se vor îaainta şl ofertele.

Blaj, Ia 12 Msi 1937. (667) 2 - 3 Administraţia Centrală Capitulară

P a r o h i a g r . c a t , r o m â n ă C h e l i n ţ a

No. 4 8 - 1 9 3 7 .

Publicare de liciiafie Curatoratnl parohiei gr. cat. Chelinţa (|ad.

Sălaj) va ţinea în ziua de 25 Iunie a. c. orele 15, licitaţie publică minuenda, cu oferte închise, în localul şcoalel primare din loc, pentru dare» în întreprindere a edificării din nou a bisericii

Garanta va fi de 6% din valoarea ofertei în numerar ori în efecte garantate de stat fi se va depune deodată cu oferta.

Pianul şi condiţlunile se pot consulta in orice zi la oficiul parohial.

Chelinţa, la 5 Iunie 1937. l o a n F é c h e t e T e o f l l PoP

prim-curator paroh

A v i z Se aduce la cunoştinţă generală că la ffi'

ciul poştal Blaj se va ţine pe ziua de 23 I u D i e

a. c , orele 10- dimineaţa, licitaţie publica, e» oferte închise şi sigilate, pentru concesionata antreprizei poştale Blaj — gara locală. ] 1

Amatorii sunt rugaţi a lua cunoştinţă e

caetul de sarcini, care se poate vedea zilnic n cancelaria oficiului, între orele 8—12 şi 15— 1 * unde se dau şi oricare alte lămuriri asupra »" cestei concesiuni. - ,

Odată cu oferta concurenţii vor_d^pune»? garanţie în numerar de 5% din cuantumul subvenţie pe timp de 2 ani. .

DiriginteSJ__EŞCU-.