În Argeș, Statul Paralel s-a topit în Statul Portofel. Banul a fost și este în continuare cel care dictează agenda multora dintre cei care dețin demnități publice. La adăpostul funcției, unii dintre ei au făcut averi pe care nu le pot cheltui în două, trei generații. S-au intersectat și mai apoi împerecheat în afaceri ca miri-apodele, d’aia e și difi cil procesul de despăduchere a instituțiilor de um-bra și umbrele lor. Uitați-vă doar la competiția care a devenit licitație în toată regula (doar pe SEAP mai tre-buia anunțată) pentru șefi a poliției județene. Oameni politici, oameni de afaceri și domni infractori s-au aliniat frumos în spatele unora din-tre candidații pe care îi doreau musai la butoanele IPJ Argeș. De ce? Pen-tru controlul dosarelor. Ce înseamnă asta? Că prietenilor și partenerilor de afaceri li se albesc dosarele, iar riva-

lilor în business și celor din politică li se fac unele noi, la comandă. Trafi -cul de dosare și trafi cul de infl uență merg mână în mână, după care se varsă amândouă într-un fl uviu ca un portofel uriaș, din care se adapă gulerele albe. Nu pot să uit ce îi spu-nea Nicola Inquieto pe înregistrări (le-ați regăsit în ziarul nostru, în re-chizitoriul procurorilor Antimafi a) unui asociat mai tânăr și mai nervos trimis de la Napoli. Că în Pitești și în Argeș nu merge să te expui cu un comportament violent, ca la ei în Ca-serta, ieși pe stradă și, bum-bum, îți descarci gloanțele în burta unui rival căruia îi vrei teritoriul. Nu, aici ma-fi a e altfel și crima organizată e altfel! Mituiești politicienii, funcționarii și poliția și apoi faci blocuri fără autorizații în regulă, cumperi tere-nuri cu japca și la prețuri de nimic, practici evaziunea precum sportul

de performanță și treci drept inves-titor serios, strategic chiar. Iar dacă ai și puțin noroc, nu foarte mult, în câțiva ani poți deveni Cetățean de onoare. Așa merg lucrurile în Argeș, în inspirata tălmăcire a unui mafi ot italian așezat la noi în județ din 2003 și până în primăvara aceasta, când a fost extrădat în Italia. Citiți doar materialul din această ediție despre dosarul penal făcut unei familii care a avut ghinionul să devină vecină de teren pe Transfăgărășan cu o cabană a deputatului Radu Vasilică. Recitiți toate articolele noastre pe tema te-leportărilor din Pădurea Trivale și alte locuri strategice din județ și veți înțelege cum a funcționat mafi a din politică, justiție, administrație și me-diul de afaceri din județul Argeș. Și cum Statul Paralel e, de fapt și de drept, Statul Portofel.

Gabriel Grigore

Punctul pe Y Statul Paralel şi Statul Portofel

NR. 1258FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

22 - 28 august 201820 pagini 1 leu

pag. 20

Exclusiv. Dosarul fraudei de un milion de euro de la Spitalul Judeţean Directorul economic Isabela Din dezvăluie cum a prins-o pe contabila Amalia Dumitraşcu

pag. 10

Alte dezvăluiri din dosarul teleportărilor de pădureDeputatul Radu Vasilică a omis din declaraţia de avere cabana de pe Transfăgărăşan Comoara ascunsă a parlamentaru-lui PSD iese la iveală după ce o familie din Pitești, căreia i s-a reconstituit o suprafață de pădure la Arefu, s-a trezit că îl are vecin pe Radu Vasilică Familia Ioniță susține că Direcția Silvică, prin Armand Chiriloiu, prieten bun al deputatului, i-a făcut dosar penal pentru fals în declarații, pentru a o determina să vândă terenul care, practic, înconjura cabana deputatului Vă prezentăm în continuare tot fi lmul acestui halucinant dosar penal pe care Parchetul a dat în fi nal soluție de clasare

EXCLUSIV

pag. 4-5

Un profesor din Piteşti a afl at în luna de miere că are cancer în faza a IV-a

HAIDEŢI SĂ SALVĂM UN OM TÂNĂR! CULMEA ABSURDULUI!Mii de debranşaţi de la termofi care au rămas, pe banii lor, clienţi captivi

pag. 18pag. 7

Caracatiţa primăriţei Jenica Dumitru de la Ştefăneşti

Hopa Mitică! Cu Tudor Valerică...

Ultimele noutăţi de la lichidatorul judiciar

„Făcusem această recunoaştere la DNA pentru a scăpa efectiv din treaba asta...”

Se cere atragerea răspunderii lui Inquieto pentru intrarea fi rmei în insolvenţăS-a vândut pensiunea Gyp-Star a fostului primar din Călineşti

pag. 2

pag. 11

pag. 3

pag. 12

pag. 4

În vizită la Domnul Moldoveanu. Pentru a cincia oară

Nr. 1258 (22 - 28 august 2018)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Fiindcă a fost norocos de mic, cam de când a devenit nepotul lui Constantin Nicolescu, deputatul Radu Vasilică se trezește cu câte o cabană sau o pădure în proprietate.

Marius Postelnicescu are coșmaruri politice.

Știi de ce mi-e frică, Adriane? Să n-a ajungă PNL mai mic decât PNȚCD și să râdă Gigi Dinescu de noi...

Fiindcă vreau să cresc voinic,Fac gimnastică de mic.Iar dimineața, pe răcoare, Pac, mai fac o teleportare..!

Din Din

Culise...

Culise...

Prefectul Emilian Dragnea, element tot mai decorativ, spre marginal, la evenimentele organizate de Consiliul Județean.

Mircea Diaconu, singurul actor care mai lipsea Argeșului pe o scenă

politică și așa foarte încărcată.

Nu m-a invitat și pe mine Dan Manu la mi-crofon, să zic ceva din partea guvernului despre Centenar! Poate o fac liberalii, dacă m-or mai

ține în funcție..!

Scuze de întârziere, că acuși aterizai din cursa de Bruxelles. Și am și o geantă

grea, cu salariul pe luna asta...

Adrian Miuţescu, președinte PNL Argeș, adeptul excluderilor din partid cu grijă față de viitorul omului: „Dl. Nae Eu-gen a primit un termen de grație ca să își găsească de lucru, până în septembrie”. Ecaterina Andronescu, senator (încă)

PSD, total întâmplător face echipă bună cu Iohannis: „Fac un apel la președintele actual al PSD, dl Liviu Dragnea: «Să nu dăm foc țării și PSD-ului!»”. Cătălin Rădulescu, deputat PSD,

exact ca Van Damme, bate orice, mai mult câmpii: „Doamne, ce huligani! O femeie jandarm bătută cu bestialitate de «diaspora» are fi catul rupt, coloana vertebrală fractura-tă, fracturi multiple”. Gabriela Zoană, europarlamentar

PSD, are școala lui Ion Iliescu, de profesie hăulitor, cu meandrele concretului și siner-gia faptelor: „Această situație mi se pare cu atât mai gravă cu cât a fost declanșată de către un reprezentant ales de poporul român

să apere interesele țării și nu să lovească prin mistifi cări ale adevărului și prin interpretări tendențioase în propria țară”. Dănuţ Bica, deputat PNL, recunoaște

că opoziția locală, ca și puterea locală sunt pielea… politicii: „Numirea lui Pieleanu în funcția de conducere a IPJ Argeș este o jigni-re la adresa argeșenilor”. Carmen Dan, șefa departamentului

„petarde” din Guvernul României, după o cură respiratorie de spray-uri cu piper... ăăă... usturoi: „Legea nu se aplică în mod egal... ăăă… se aplică în mod egal jandar-milor, persoanelor violente și celor care au instigat la astfel de acțiuni”. Violeta Nedelcu, șefă la Comisaria-

tul de Protecție a Termo Calor Comfort împotriva consumatorilor sau ceva asemă-nător, o varză de instituție publică: „Ce-rerea dvs. nu este soluționabilă la nivelul instituției noastre”.

ELECTRO-CUTARE

Promiteam, în urmă cu o lună, atunci când am publicat o primă parte, că vom reveni pe tema împărțirii sferelor de infl uență la și pe lângă Primăria Ștefănești între viceprimarul Ion Mihalcea și edilul Ioana Jenica Dumi-tru. Am prezentat, deja, lista persoanelor loiale vicelui Mihalcea, astfel că ne-a par-venit acum la redacție și cea cuprinzând oa-menii primăriței, documentul fi ind intitulat „Caracatița. Jenica Dumitru”.

„Dumitru Adrian, soțul Jenicăi Dumitru - nume cu rezonanțe de mafi ot «Santorelli», după modelul sicilian. Negociază posturile scoase la concurs, analizează ofertele și face propuneri după principiul «cine dă mai mult, acela este susținut». Nu este angajat al Primă-riei Ștefănești, dar prestează două norme vo-luntar, inclusiv asigură sonorizarea, selectarea urlătorilor la mitingurile propuse sau aprobate

de soția sa (vezi acțiunile din iarna și primăva-ra anului 2018). Amenință, înjură, jignește și acuză pe toți cei care nu s-au predat, cu arme și bagaje, primăriței I.J. Dumitru (inclusiv ziariști sau oameni politici).

Fiul Jenicăi Dumitru, implicat în Clubul Sportiv Viitorul (Negru) al Ștefăneștilor, face și desface, împreună cu Păun Florin, tot ce trebu-ie în materie de tocat banii publici. Mai mult, Păun i-a cedat efectiv conducerea clubului după faptele de glorie din iarna lui 2018, când a adus galeria și sportivii să urle în ședințe și mitinguri contra lui Mihalcea și a PSD-ului.

Viitoarea noră a familiei I.J. Dumitru a fost parașutată pe un post de mare răspundere la Serviciul fi nanciar-contabil condus de nepoa-ta vicelui Mihalcea. Cum a ajuns acolo? Ce examene sau concursuri a câștigat? Răspunsul îl știe numai secretarul primăriei, I. Georgeta, cea fără de care nu se poate face niciun matra-pazlâc în Primăria Ștefănești.

Păun Florin, președintele clubului privat Viitorul (club căpușă de tocat banii publici), sare precum puricele din câine în câine. L-a tocat pe Bărbuceanu (fostul primar) și, când acesta nu a mai vrut să fi nanțeze ingineriile infracțional-sportive, l-a trădat și a fugit la Mihalcea. Acum l-a trădat și pe acesta și este bine așezat pe lângă «fi rma Jenica Dezastru». Se pare că Păun, deși a fost bine îngrăunțat de la bugetul local de Mihalcea și de Jenica, a fugit în Italia. A închis și cele două magazine, creditorii îl caută, Fiscul de asemenea. S-ar pă-rea că nu mai are nici obiectul muncii, după ce Gelu și Jenica au hotărât să se împace.

Dimcea Florin, pus de Mihalcea și de Jeni-ca director peste sălile de sport (piste, stadioane

ș.a), este contra a tot ce este bun în Ștefănești. Oamenilor le este frică să mai trimită copiii la sala de sport unde lucrează, fi ind acuzat în trecut că ar fi abuzat de o minoră, dar nimeni nu aude și nu vede nimic, pentru că este cățelul de casă al primăriței.

Gubavu Marian, consilier PAM, a trecut cu toate armele în tabăra primăriței, cu tot cu al-bumul foto în care apare în posturi discutabile. Nimic de zis, este viața lui intimă, s-o trăiască așa cum vrea, în chiloți tanga, rochii, sutiene și pantofi cu toc. Dar de ce să facă experiențe politico-sado-masochiste cu viața noastră? Ce ziceți, domnule senator Mircea Andrei, cu ăsta susțineți Argeșul și Muscelul? Ori chiar dvs. l-ați trimis la Jenica?

Ginerele fostei mare blonde Argentina de la Mioveni. Și-a făcut «culcuș» la Ștefănești. Este arbitru de fotbal, are origine sănătoasă și reco-mandări pe măsură. Deci, tocmai bun pentru a deveni administratorul Orașului Ștefănești. Cu cine a concurat? Când a fost concursul?

Carmen Neșu, tocmai bună pentru a pune lucrurile la punct din punct de vedere juridic la Primăria Ștefănești. Putem spune că fata și-a atins scopul. A anulat orice fărâmă de noțiune de drept și dreptate. În rest, procese pierdute, acțiuni respinse, cetățeni târâți pe drumuri și batjocoriți. Poate ne dă niște explicații cu pri-vire la legalitatea concursului.

Liviu Biruță, inginer constructor de perspec-tivă și care ține loc de arhitect. Concursul... trucat, bine lucrat, urmare a sponsorizării din 2016 făcute de Biruță SRL. În rest, mai vor-bim la viitoarele verifi cări. Temă de meditație. Ce spuneți, domnule inginer care țineți loc de arhitect, despre legalitatea investiției de pe

Strada Sticlelor, ultima clădire până în calea ferată? Pe noi ne persecută primăria pentru un gard sau un coteț. Pe ceilalți de ce îi ocrotiți? După care lege merge «asociația familială Pri-măria Ștefănești»? Vrem răspunsul scris la ziar și după aceea să vă dați demisia!

Corboș Maria, inspector la Registrul Agricol, cea mai veche angajată din Primărie. Trebuia să se pensioneze, dar a fost convinsă să rămână având ca temă supravegherea colegilor care țin cu familia Mihalcea ș.a.

Lavinia Năstase, noul director al Centrului Cultural, fost consilier de imagine al doamnei Jenica Dezastru. Pentru toate meritele anteri-oare anilor 2016-2018 a fost promovată prin concurs aranjat și ilegal pe un post pe care nu îl merită din niciun punct de vedere. Și-a atins scopurile prin trădarea făcută de Mihalcea și consilierii PSD, care au votat o hotărâre des-pre care, ani de zile, au susținut că este ilegală. Aceasta, plus înțelegerea cu privire la apro-barea investițiilor (Oțelești-Marcea) - 60 de miliarde vechi fără TVA - plus afacerea de pe Drumul Sticlelor au fost prețul trădării, dar și al împăcării.

Luiza Dobrescu, fost consilier personal al fostului primar Bărbuceanu. După ce a plâns puțin, s-a reorientat și a criticat puternic bino-mul Mihalcea-Jenica. A venit în forță la masa negocierilor. S-a împăcat cu Jenica, Mihalcea și Lavinia Năstase și a devenit noul susținător al grupului de la conducere. Peste câtva timp, Luiza din nou s-ar putea să plângă. Dar îi spunem de pe acum: «nu mai plânge Luiza! Plânsul e de formă. Jana nu e moartă! Jana se transformă!»”

Caracatiţa primăriţei Jenica Dumitru de la Ştefăneşti

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1258 (22 - 28 august 2018)

Deputatul Radu Vasilică, cel mai iubit dintre meseni la Ziua Pădu-rii, eveniment cu mare încăr-cătură silvică organizat anu-al de prietenul său Armand Chiriloiu.

Mai tare, că nu v-aud, sunt într-o zonă fără semnal... Mi-a descoperit Jurnalul de Argeș o cabană la munte? Ha, ha, ha...! Pe care dintre ele?

Are și primarul Cornel Ionică dreptate: a stat la prea multe festivități lângă Pendiuc ca să mai aibă ceva de

învățat de la Dan Manu.Șerban Valeca, cel mai scump președinte al PSD Argeș din

toate punctele de vedere și din toate timpurile.

Măi, băieți, n-o să stau mult, că am de ofi ciat o căsătorie la Primărie. În plus, sunt prea mare, ca

vârstă, pentru un eveniment așa de mic, tot ca vârstă, organizat de Consiliul Județean...

Bucurați-vă că e Centenarul și că ne mai vedeți la față și pe noi, PSD-iștii argeșeni!

Că următorul prilej ar fi la centenarul doi... dacă suspendă tiranul Dragnea votul.

Dan ManuSâmbătă, 18 august, la Conacul Golești a

avut loc cea de-a XII-a ediție a Reuniunii Fii-lor și Cetățenilor de Onoare ai Județului Argeș, desfășurată în acest an sub egida „Respect pentru Valorile Naționale”. În prezența a nu-meroase personalități naționale, academicieni, personalități din cultura și cinematografi a ro-mânească, primari, oameni politici și în fața a sute de argeșeni și musceleni, a fost lansată „Chemarea de la Golești”. De asemenea, pentru implicarea în promovarea și cultivarea valorilor naționale în Anul Centenarului, mai multor personalități li s-a înmânat și Trofeul „Perso-nalitatea Anului Centenar”. Pentru organizarea impecabilă a evenimentului de la Golești și pen-tru promovarea constantă a valorilor naționale, Jurnalul de Argeș îl declară pe Dan Manu, președintele CJ Argeș, Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

Independentul Dănuţ Dinu devine PSD-ist

După o lungă perioadă de tatonări, consilierul local independent Dănuț Dinu s-a înțeles cu cei de la PSD. Asta după ce primarul Cornel Ionică i-a promis lui Dinu că îl pune pe un loc eligibil pe lista candidaților PSD pentru Consiliul Local Pitești în iunie 2020. Faptul că lui Dănuț Dinu i-a intrat PSD-ul în sânge este argumentat și de faptul că la ultimele ședințe de Consiliu Local acesta a lăsat-o moale rău cu criticile la adresa social-democraților și proiectelor lor. Și cum soția lui Dănuț Dinu lucrează la Primăria Pitești, fos-tul purtător de cuvânt al Poliției Argeș are toate motivele să iubească social-democrația și ai săi li-deri mult iubiți. După interes... M.S.

Olimpicul de aur al Muscelului, încă un trofeu

Lotul de Informatică al României a obţinut pa-tru medalii - două de aur și două de argint - la a XXV-a ediţie a Olimpiadei de Informatică a Europei Centrale, desfășurată în perioada 12-18 august în Polonia, la Varșovia. Una dintre meda-liile de aur a fost cucerită de Costin-Andrei On-cescu (clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Dinicu Golescu” din Câmpulung), cel care domină de câţiva ani competiţiile interne și internaţionale în domeniu. C.I.B.

Într-un comunicat trimis redacției Jurnalul de Argeș, Adrian Miuțescu, președintele PNL Argeș, precizează ur-mătoarele: „Având în vedere că numă-rul focarelor de pestă porcină africană a crescut exponențial în ultimele două luni ale acestui an - apariția unor focare noi în fi ecare săptămână, care nu mai pot fi justifi cate doar prin răspândirea prin intermediul animalelor sălbatice infestate, ci și prin activitatea umană și circulația animalelor domestice - apreci-em că Guvernul României nu a acționat corespunzător în vederea combaterii acestui fl agel”.

Cei din PNL cer înfi ințarea unei co-misii parlamentare de anchetă privind prevenirea pestei porcine africane și în acest sens au realizat un proiect de Hotărâre privind înfi ințarea unei comi-sii parlamentare de anchetă a Camerei Deputaților privind verifi carea modului prin care autoritățile statului român au pus în aplicare prevederile Programului național de supraveghere, prevenire și control al pestei porcine africane.

Conform proiectului, obiectivele co-misiei de anchetă vor fi următoarele:

1. Determinarea cauzelor care au con-dus la apariția focarelor de pestă porcină africană în România;

2. Verifi carea oportunităţii și funda-mentării, precum și a factorilor (persoa-ne sau grup de persoane) care au stat la baza promovării unor acte normative și legi precum Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 71/2017 pentru mo-difi carea și completarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2004 privind orga-nizarea activităţii sanitar-veterinare și pentru siguranţa alimentelor. „Se vor avea în vedere și modifi cările imediate ale actelor normative în cauză care au fost aduse în mod dubios, conducând la numeroase suspiciuni rezonabile”, se mai precizează în comunicatul de presă al PNL Argeș. A.C.

Adrian Miuţescu: „PNL cere înfi inţarea unei comisii parlamentare de anchetă privind prevenirea pestei porcine africane!”

Administratorul judiciar desemnat de instanţă să se ocupe de insolven-ţa SC Daniela Construcţii SRL, cea mai mare dintre fi rmele italianului Nicola Inquieto, cercetat de auto-rităţile din Napoli pentru asociere și participare în scopul comiterii de infracţiuni de tip mafi ot, a prezen-tat vineri, 17 august, Tribunalului Specializat Argeș raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariţia insolvenţei societăţii comerciale.

„Pur și simplu, sechestrul pe conturi i-a blocat”

În raportul respectiv încheiat de In-solvenţa SM SPRL se precizează, prin-tre altele, că problemele juridice ale lui Nicola Inquieto au contribuit la intrarea fi rmei debitoare în insolvență.

„Printre cauzele insolvenței este și această problemă, blocarea conturilor ca urmare a problemelor avute de dl. Ni-cola Inquieto. Pur și simplu, sechestrul pe conturi i-a blocat. Raportul are 25 de pagini.... Vă dați seama că sunt și alte cauze, despre care nu știm exact care cât a contribuit”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, practicianul în insolvenţă Ion Dohotar, reprezentantul Insolvenţa SM SPRL, desemnată ca administrator ju-diciar al debitoarei.

Vineri, 24 august, expiră și termenul de înregistrare a declaraţiilor de creanţe, dată până la care atât societăţile comer-ciale către care fi rma lui Inquieto are

datorii, cât și cele 150 de persoane fi zice care au achitat bani în avans pentru cele aproape 200 de imobile în valoare de aproape 13 milioane lei, scoase la vânza-re de Daniela Construcţii, se pot înscrie la masa credală a debitoarei.

Jumătate dintre aceste persoane au lo-cuinţele sub sechestru, ca urmare a pro-cedurilor instituite de statul italian.

„Noi i-am notifi cat pe toţi să se înscrie la masa credală. Le-am trimis și prin poștă, avem și corespondenţă pe mail. Răspundem non-stop la solicitările lor, la multiplele lor întrebări... Când i-am notifi cat pe promitenții cumpărători, ne-au apărut și promitenți cumpărători

care nu au sechestre pe apartamente, pe locurile de parcare, pe garaje ș.a.m.d. Noi urmează să efectuăm un inventar până la expirarea celor 60 de zile pe care le avem la dispoziție. Deocamdată avem o evidență scriptică, faptic, însă, nu o avem. Vă dați seama că nu e o activitate care se poate efectua de pe o zi pe alta”, mai spune, pentru Jurnal de Argeș, Ion Dohotar.

„Ne-am rezervat dreptul să formulăm cerere de angajare a răspunderii administratorului Nicola Inquieto”

SC Daniela Construcţii are datorii re-stante de aproape 10 milioane de lei că-tre creditorii persoane juridice și fi zice, mulţi înscriși deja la masa credală.

„Ne-am rezervat dreptul, sigur, și în funcție de soluția care se va da la Tri-bunalul Districtual din Napoli, chiar să formulăm cerere de angajare a răspun-derii administratorului, Nicola Inquie-to, cu bunurile personale, dacă mai are... Vă dați seama că e cam greu... Pro-babil are participațiuni la alte fi rme...”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, Ion Dohotar.

De precizat că în data de 17 septem-brie a.c., la ora 10.00, la sediul fi lialei Argeș a UNPIR (Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din Româ-nia) va avea loc prima ședinţă a adunării generale a creditorilor.

Izabela Moiceanu

Se cere atragerea răspunderii lui Inquieto pentru intrarea fi rmei în insolvenţă

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1258 (22 - 28 august 2018)

Comoara ascunsă a parla-mentarului PSD iese la iveală după ce o familie din Pitești, căreia i s-a reconstituit o suprafață de pădure la Arefu, s-a trezit că îl are vecin pe Radu Vasilică

Vă prezentăm în conti-nuare tot fi lmul acestui halucinant dosar penal pe care Parchetul a dat în fi nal soluție de netrimite-re în judecată

Familia Ioniță susține că Direcția Silvică, prin Armand Chiriloiu, prieten bun al deputatului, i-a făcut dosar penal pentru fals în declarații, pentru a o determina să vândă tere-nul care, practic, înconjura cabana deputatului

Cum i-a făcut dosar Chiriloiu, vecinul fostului comandant al IPJ Argeș, Petre Ionițescu, ca să îl ajute pe vecinul Radu Vasilică

„Deci, Direcția Silvică ne-a dat în ju-decată din anumite motive, că altfel nu ne găsea tocmai pe noi din noianul de retrocedări făcute pe Transfăgărășan. Este vorba despre faptul că avem printre vecini pe domnul Radu Vasilică, prieten foarte bun cu domnul de la Direcția Sil-vică, domnul Chiriloiu. M-a interesat foarte tare declarația de avere a domnu-lui Radu Vasilică, care e deputat, pen-tru faptul că și pe legea funcționarilor publici până la 10.000 de euro ei sunt obligați să declare. Acolo, pe locul acela, el are o cabană. De asta este el supărat, că noi i-am înconjurat cabana cu terenul nostru, iar el nu are decât porțiunea asta.

Și el vrea tot terenul. Și s-a gândit cum de am ajuns noi să luăm acest teren... Noi am căutat documente și am depus pro-be în instanță, probe care, incontestabil, ne erau favorabile”, își începe povestirea doamna Ioniță. „Atunci, ei au stopat procesul civil, făcându-ne plângere la Poliție. Era atunci Ionițescu comandan-tul Poliției! (n.red.: comisarul-șef Petre Ionițescu, vecin de vilă la marginea Pă-durii Trivale cu șeful Direcției Silvice Argeș, Armand Chiriloiu). Am primit acasă citație, ca făptuitor. Eram acuzat de fals în declarații. Însă nu m-au mai chemat, după ce am primit citația. Am trimis avocatul să vadă despre ce e vorba. Spuneau tot timpul să stau liniștit. Dosa-rul a plecat către Parchet. Am primit, în iunie anul acesta, după doi ani de tăcere, ordonanța de clasare a dosarului. Dar eu, Ioniță Oliver, nu exist în ordonanță. Ră-

mân în continuare suspendat”, adaugă și soțul.

„M-au căutat doi gealați care m-au amenințat și mi-au cerut să vând”

Acesta mai spune că, la un moment dat, a fost vizitat de doi zdrahoni care l-au amenințat și i-au cerut să vândă tere-nul din vecinătatea cabanei lui Radu Va-silică. „La un moment dat, era cu puțin timp înaintea procesului, m-a sunat ci-neva. Nu știu de unde aveau numărul. Au spus că vor să stea de vorbă cu mine. Au venit doi gealați și au zis că avem un teren la Arefu și că au informații că l-am luat ilegal acolo și că ar fi bine să vindem. «Aveți grijă!», mi-au zis. «Da, băieți, m-ați speriat! Dar cam cât vreți să dați pe el?», i-am întrebat eu. «Vă dăm 3000 de euro pe total!». «Doar atât pe 8.100

În vizită la Domnul Moldoveanu

Pentru al cincilea an consecutiv (expediția se face din 2014 încoace), l-am vizitat pe Domnul Moldoveanu. El la înălțime, Jurnalul de Argeș la înălțime. Și împreună la 2544 m. În aceas-tă călătorie pentru promovarea ziarului nostru, dar și a județului Argeș și a munților săi fără egal, am fost însoțit de 4 tineri minunați - Ale-xandra Leu, Andrei Cristian Grigore și frații Gabriel și Daniel Turcu. O elevă și trei studenți, toți piteșteni. Am ajuns pe Vârful Moldoveanu la ora 14.22, plecând de la bază, din Valea Rea, mai precis din punctul cunoscut sub numele Stâna lui Burnei, la 10.20. Am făcut, așadar, patru ore la dus și patru ore și jumătate la întors. Fix când am ajuns pe Vârful Moldoveanu a în-ceput să plouă, nici n-am mai mâncat. Așa că am făcut câteva poze, am schimbat câteva cu-vinte cu alți câțiva iubitori de munte cu care ne-am întâmplat în același interval orar pe cel mai înalt vârf din țară, după care am început cobo-rârea. La fel de grea, poate chiar mai grea decât ascensiunea. A fost frumos și poetic drumul, cu foarte multă adrenalină. E greu de explicat în cuvinte cum vezi viața, România și lumea de la 2544 m altitudine. Și mai ales cum te vezi și înțelegi pe tine. Gabriel Grigore

Mihnea Untaru a fost mutat la penitenciarul de la Craiova şi dă bacul din nou

Afl at în arest din mai 2017, Mihnea Untaru, fi ul regretatului profesor Iulian Untaru (dece-dat în noiembrie 2017), a fost mutat recent de la Penitenciarul Colibași la cel din Craiova. Surse apropiate lui Mihnea ne-au declarat că starea acestuia este în general una stabilă. Mai mult, Mihnea Untaru s-a înscris la sesiunea de toam-nă a bacalaureatului, sesiune ce a început pe 20 august și se va încheia pe 31 august.

În vara lui 2017, Mihnea a fost la doar șapte su-timi de promovarea bacalaureatului, obținând media 5,93. După ce a făcut contestație, media lui a scăzut la 5.30. O rigiditate ciudată a comi-siei de bacalaureat legată de acest caz special, în condițiile în care în ultimii ani multor odrasle de VIP-uri din Argeș le-au fost fost mărite note-le chiar și cu două puncte sau mai mult.

În octombrie 2017, Mihnea Untaru (19 ani) a fost condamnat la șapte ani și jumătate de închi-soare cu executare pentru trafi c internațional de droguri de mare risc. În decembrie 2017, Cur-tea de Apel Pitești a respins apelul făcut de Mi-hnea, sentința rămânând defi nitivă.

În vara lui 2017, Mihnea Untaru a fost agre-sat de mai multe ori de către colegii de celu-lă de la Penitenciarul Colibași. Iar în urma reclamațiilor făcute la conducerea închisorii, Mihnea a fost mutat în altă celulă.

Reamintim că Mihnea Untaru a fost dat de tatăl său pe mâna poliţiștilor în primăvara lui 2017, asta după ce autoritățile nu au avut reacție la mai multe sesizări ale familiei. Tatăl, un pro-fesor eminent din Pitești, a găsit în cutia poștală trei plicuri cu droguri și a sesizat BCCO Pitești. Iar bănuielile s-au confi rmat după câteva zile: în plicuri erau mai multe grame de droguri, inclu-siv LSD. D.G.

Alte dezvăluiri din dosarul teleportărilor de pădure

Deputatul Radu Vasilică a omis din declaraţia de avere cabana de pe Transfăgărăşan

Ce am mai descoperit în urma campaniei noastre despre teleportările bănoa-se în Pădurea Trivale, pe malul barajulului Vidraru sau în punctul Capra de pe Transfăgărășan? Că deputatul Radu Vasilică de la PSD, prieten de grad zero cu Armand Chiriloiu de la Silvic, are o cabană de vacanță fi x în patria teleportări-lor de pe Transfăgărășan. Mai exact, în raza pârtiei de ski incluse în Proiectul Molivișu. Lucru interesant însă, cabana nu apare în niciuna dintre declarațiile de avere ale deputatului începând cu anul 2008, lucru ce intră în serioasă coliziune cu legea! Cum am afl at de comoara bine ascunsă (unii zic că doar despre una dintre ele, că sunt mai multe) a deputatului Vasilică? Dezvăluirea ne-a fost făcută de familia Ioniță, care, citind în Jurnalul de Argeș despre teleportările familiei Chiriloiu pe Transfăgărășan, a dorit să ne relateze cum a fost hărțuită de Direcția Silvică Argeș, pe motiv că i-a fost transferat un teren în aceeași zonă imobili-ară de grad zero. Bărbatul s-a trezit cu un dosar penal în urma unei plângeri a Direcției Silvice Argeș, al cărei director, Armand Chiriloiu, este prieten cu deputa-tul. Surpriză, Radu Vasilică apare în tabelul cu vecinătățile amplasamentului lui Oliver Ioniță căruia, în anul 2010, i-a fost stabilit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de pădure la Arefu. Dar mai multe despre întreaga tărășenie și cum a pătimit familia Ioniță pentru că a intrat în posesia pădurii din punctul Buda, chiar în vecinătatea cabanei care fi gurează pe numele deputatului PSD, afl ăm chiar de la cei doi soți.

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1258 (22 - 28 august 2018)

SC Ultra Master Pro cu sediul in Pitesti, bd. N.Balcescu, nr.1, bl.L6,sc.A, parter, în

cadrul cadrul proiectului „DEZVOLTAREA S.C.

ULTRA MASTER PRO SRL PRIN ACHZIŢIA DE ECHIPAMENTE DE

ULTIMĂ GENERAŢIE”, SMIS 104385 fi nanţat din POR 2014-2020,

ANUNTA DEMARAREA PROCESULUI DE RECRUTARE IN VEDEREA OCUPARII

URMATOARELOR POSTURI:

Tehnician instalatii electrice- 4 posturi;

Director tehnic - 1 postPersonalul va fi recrutat de administrator in

urma participarii la interviu in care vor fi tes-tate teoretic si practic cunostintele candidati-lor in domeniul instalatiilor electrice si utiliza-rii echipamentelor specifi ce acestui domeniu.

Modalitatea de depunere a candidaturii – CV depus la sediu sau pe e-mail: mastercarie-ra@gmail.com. Telefon contact: 0728043615.

ULTRA MASTER PRO se angajeaza sa asi-gure egalitatea de sanse si de tratament intre angajati, egalitatea de gen si nediscriminarea in cadrul relatiilor de munca de orice fel. Unul din posturile nou create se adreseaza persoa-nelor din categorii defavorizate defi nite con-form legislatiei in vigoare.

mp de pădure..?» După care le-am zis: «Vă dau eu, mai bine, 3000 de euro și îmi dați și casa asta» (cabana lui Radu Vasilică, n.red.). «Casa aia face 100.000 de euro», au spus. «Știți de acea casă?», i-am mai întrebat. «Păi da, că noi am cumpărat-o de la domnul Radu Vasi-lică». Am cerut să văd și eu actele de cumpărare a cabanei și am spus că mă gândesc în privința vânzării. Bineînțeles că nu aveam de gând să vindem, că noi vrem ca acel teren să rămână moștenire băiatului nostru. Mai ales că terenul este bine poziționat, este acolo unde, după cum am afl at ulterior, se va con-strui o pârtie de ski”, spune bărbatul.

Iar soția adaugă, referindu-se la de-putatul Radu Vasilică: „Nu mă bucur pentru ceea ce i s-a întâmplat, mă refer la accident, dar noi nu suntem niște oa-meni bogați. Totul ni se trage de la fap-tul că terenul nostru îi înconjoară pro-prietatea lui. El nu a declarat niciodată această cabană și nici terenul. Dar nu pot să iert. Noi nu am făcut nimic ile-gal! Am făcut drum de servitute până la el, la cabană”.

Chiriloiu a folosit împuternicirea dată de Romsilva să îi apere interesele în instanță

În septembrie 2013, Direcția Silvică Argeș a acționat în instanță, cerând constatarea nulității absolute a hotărâ-rii Comisiei județene de fond funciar, referitor la procesul-verbal de punere în posesie a lui Oliver Ioniță, precum și a adeverinței de validare emise de Pri-măria Negrași prin care autorul Florea Ioniță, cu moștenitorul Ioniță Oliver, au fost validați. De interes este faptul că în dosar a fost depusă o împuternicire din mai 2013 a Regiei Naționale a Pă-durilor, semnată de directorul general Adam Crăciunescu și dată Direcției Sil-vice Argeș, prin care aceasta din urmă, prin director și consilier juridic, poate reprezenta Romsilva în fața instanțelor de judecată în toate cauzele privind re-cuperarea unor suprafețe aparținând statului. Este vorba despre împuterni-cirea de care vorbeam și în Jurnalul de acum două ediții și care a operat cu suc-ces pentru ca statul, prin Direcția Silvi-că, să readucă în patrimoniul său pădu-rea teleportată de la Rătești în Trivale, în celebrul dosar din cazul Ileana Brăti-anu-Nicolae Ivănescu. Numai că, după cum se observă, directorul Armand Chiriloiu de la Silvic operează selectiv în baza acestui document: terenurile și pădurile transferate sau teleportate de adversarii săi trebuie să se întoarcă la stat, cele ale prietenilor și ale fami-liei sale nu. Ba, dimpotrivă, cei care îi incomodează pe prietenii săi, nedorind să-și vândă lor suprafețele, sunt hărțuiți cu procese în instanță și cu dosare la poliție, după cum se vede și în cazul fa-miliei Ioniță.

Festivalul cu specifi c roman “Sigiliul Romei în Argeş” se desfăşoară pe 24 şi 25 august

Consiliul Județean Argeș organizează, în perioada 24 - 25 august, cea de-a IV-a ediţie a festivalului cu specifi c roman „Sigiliul Romei în Argeș”. Evenimentul este organizat în cadrul sustenabilităţii proiectului Castrul Câmpulung Jidova – un simbol al Romei la graniţa dintre imperiu și lumea barbară”.

Festivalul va debuta vineri seara, de la ora 21.00, cu o paradă a torțelor în municipiul Câmpulung, iar sâmbătă, 25 august, de la ora 12.00, publicul este invitat la Castrul Roman Jidova, să descopere istoria, culturile romană și dacică, precum și importanța castrului în sistemul de fortifi caţii de pe Limesul Transa-lutan. Amfi trioni vor fi Eugenia Șerban și Nae Alexandru.

Dansuri, ritualuri, jocuri antice, ateliere și demonstrații, dar și lupte între daci și romani, doar la Festivalul “Sigiliul Romei în Argeș”!

Iată mai jos programul zilei de 25 august: - Ora 12:00 - Deschiderea ofi cială a eveni-

mentului. Cuvântul ofi cialităților- Ora 12:45 - Prezentarea trupelor de

reconstrucție istorică· Geto-dacii din Moldova (mun. Iași)· Historia Renascita (mun. Pitești)· Castrum Novis (mun. Sibiu)· Nimfele Dace (mun. Zalău)- Ora 13:15 - ”Nunta Linei”-spectacol de tea-

tru și dans antic * Nimfele Dace- Ora 13:45 - Viața civilă în taberele antice

* Geto-dacii din Moldova, Historia Renascita, Castrum Novis

- Ora 14:15 - Dansuri și ritualuri dacice * Nimfele Dace

- Ora 15:00 - 19.30 - Demostrații de tras cu arcul

- Ora 16:00 - Demonstrație de tehnică mi-litară romană * Historia Renascita, Castrum Novis

- Ora 16:30 - Atelier de muzică antică * Nim-fele Dace

- Ora 17:00 - Spectacol teatru de păpuși ”Povețele Dochiei”

- Ora 18:00 - Atelier de dans și muzică antică pentru copii * Nimfele Dace

- Ora 18:30 - Jocuri antice (rota- mola/delta /duodecim scripta/thalii) * Geto-dacii din Mol-dova, Historia Renascita, Castrum Novis

- Ora 19.00 - Spectacol de dans antic roman * Nimfele Dace

- Ora 19:30 - Ritual de alianță între daci și popoarele aliate (celți, sarmați, bastarni) * Ge-to-dacii din Moldova, Historia Renascita, Cas-trum Novis

- Ora 19:30 - Bătălia fi nală între triburile ge-to-dacice și aliații lor împotriva romanilor * Geto-dacii din Moldova, Historia Renascita, Castrum Novis * Nimfele Dace

- Ora 20:30 - Proiecție fi lm documentar ”Castrul Jidava - Scut sau poartă în calea creștinizării”

- Ora 21.10 - Închiderea festivităților. M.S.

Am solicitat un punct de vedere și de la Direcția Silvică Argeș, care ne-a răspuns: „Menționăm că Direcția Silvică Argeș a formulat plângere împotriva Ordonanței prin care s-a dispus renunțarea la urmă-rirea penală și a solicitat sesizarea judecă-torului de cameră preliminară în vederea desfi ințării înscrisurilor care fac obiectul dosarului civil”. În afară de adresa ofi ci-ală, directorul executiv al DS Argeș, Ar-mand Chiriloiu, a revenit telefonic pen-tru a ne preciza: „Nu are nicio legătură cu cazul Rodica Trelea!”. (Acea Rodica Trelea din Rădăuți, pusă în posesie cu mai multe parcele pe Transfăgărășan și

de la care familia Chiriloiu a cumpărat o suprafață - 10% - pe care a vândut-o în cursul acestui an. Acel caz în legătură cu care soția directorului Chiriloiu a fost ur-mărită penal pentru abuz în serviciu con-tra intereselor publice și condamnată de instanța de fond la închisoare cu suspen-dare, pentru ca sentința să fi e desfi ințată de Curtea de Apel Pitești, în anul 2010!).

Am încercat să obținem un punct de ve-dere și de la deputatul Radu Vasilică, însă acesta nu a răspuns apelului telefonic.

Articol realizat de Alina Crângeanu

„Am avut pădure la Negrași. Tata, nu eu. Am găsit-o defrișată. Avem adresă de la primărie că nu mai exista suprafața forestieră, este defrișată. Ei, Direcția Sil-vică, au spus că este vorba despre Ioniță Rada, care are ca moștenitor pe Ioniță Florea. Dar Ioniță Rada nu are nicio treabă cu noi. S-a întâmplat să existe doi moștenitori cu același nume și prenume în Negrași: Ioniță Florea. Din întâm-plare, Ioniță Florea îl cheamă și pe tatăl meu. Au fost vecini la câteva case. Niciu-nul nu a avut tată. Unul este născut în 21 și celălalt în 20. Primarul din Negrași a zis că nu are 10.000 de metri pătrați liberi, că îmi dă mai puțin. I-am spus: «Măi, omule, 10.000 vreau, că toți oame-nii satului știu de 10.000!» L-am luat pe fostul pădurar cu mine, să îi arăt piatra

de hotar. Și, când am ajuns acolo, terenul era arat. Cererea de chemare în judecată a Direcției Silvice așa a pornit. Au zis că s-a reconstituit de două ori dreptul de pro-prietate și că eu am dat o declarație fal-să, așa au zis cei de la Romsilva. Noi am luat 8.100 metri pătrați în loc de 9.100; ne-au dat ce au avut. La Judecătorie, cei de la Primărie, martorii audiați, au spus că mai aveam dreptul și la pășune, la fânețe... De fapt, trebuia să primim mult mai mult, pășuni, fânețe, pe care noi nu le-am luat. Apoi m-am interesat pe unde găsesc teren forestier liber și așa l-am gă-sit pe ăsta”, povestește Oliver Ioniță des-pre cum a ajuns să primească teren pe Transfăgărășan, într-o perioadă în care mulți granguri ai județului au primit acolo.

După acțiunea făcută la Judecătorie, Direcția Silvică s-a adresat și organelor de cercetare penală, procesul civil fi ind suspendat până la soluționarea dosaru-lui. Astfel, „în 2015 am primit o citație de la Poliția Municipiului Pitești, Secția 1, prin care mi se cerea să mă prezint la audieri în calitate de făptuitor, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații. M-am prezentat și am dat declarație. După aceea am așteptat o rezoluție din partea organelor de anchetă, iar când m-am interesat de dosar, organul de cer-cetare Rizea Florin mi-a spus că dosarul este soluționat și se transmite către Pro-curatură și să aștept răspuns de acolo. În data de 21 iunie am făcut o cerere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești

și pe 25 iunie 2018 am luat un exemplar din ordonanță, ocazie cu care am afl at că dosarul era soluționat încă din 2016, iar eu nu am primit nicio comunicare în acest sens. În ordonanță se precizează că față de subsemnatul nu au fost întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de care eram acuzat, dar nu se precizează că, de fapt, eu eram cel incriminat la începe-rea acțiunii penale, nu se precizează dacă sunt scos de sub urmărirea penală și nici nu mi se comunică ordonanța”.

În consecință, Oliver Ioniță a formulat plângere împotriva Ordonanței și a soli-citat Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești să îi pună la dispoziție documen-tele din dosarul său.

După doi ani de la soluţionarea După doi ani de la soluţionarea

dosarului, Oliver Ioniţă primeşte ordonanţa

dosarului, Oliver Ioniţă primeşte ordonanţa

de clasare de la Parchet de clasare de la Parchet

Direcţia Silvică Argeş a făcut plângere

Direcţia Silvică Argeş a făcut plângere

împotriva Ordonanţei Parchetului împotriva Ordonanţei Parchetului

Cum a primit familia Ioniţă teren pe Cum a primit familia Ioniţă teren pe

Transfăgărăşan şi de ce a dat-o în judecată

Transfăgărăşan şi de ce a dat-o în judecată

Direcţia Silvică, prin Armand Chiriloiu

Direcţia Silvică, prin Armand Chiriloiu

Au venit doi gealați și au zis că avem un teren la Arefu și că au informații că l-am luat ilegal acolo și că ar fi bine să vindem. «Aveți grijă!», mi-au zis. «Da, băieți, m-ați speriat! Dar cam cât vreți să dați pe el?», i-am întrebat eu. «Vă dăm 3000 de euro pe total!».

Document ofi cial din 2011 ce arată

că deputatul Vasilică este deţi-nător de teren pe Transfăgărășan

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1258 (22 - 28 august 2018)

Problema trebuia să fi e simplă, dar la Câmpulung nimic nu e simplu! Pentru a solicita Ministerului Sănătăţii banii investiţi în ultimii patru ani în spital, cei din conducerea unităţii medicale aveau nevoie de o actualizare a docu-mentaţiei cadastrale. Cum imobilul în care își desfășoară activitatea este al municipalităţii, a fost nevoie de votul Consiliului Local, așa că într-o zi de joi s-a ţinut ședinţa. Dar cum nu s-a în-trunit cvorumul necesar unei hotărâri vizând domeniul public, întrunirea a fost amânată peste câteva zile, la înce-putul săptămânii trecute, atunci când emoţiile au fost din nou mari. Erau prezenţi 14 aleși locali din totalul de 19, adică peste cele două treimi necesa-re, însă trei consilieri erau din opoziţia PNL. Și au dovedit din nou că fac „o

poziţie”, exprimându-și nedumerirea faţă de proiectul de hotărâre insufi cient explicat și motivat. Iar la vot – deși în ajutorul majorităţii PSD-PAM-ALDE a apărut pe ultima sută de metri încă un consilier local – rezultatul a fost unul de respingere, cu doar 12 voturi în loc de minimum 13. A fost momentul în care primarul Liviu Ţâroiu a anunţat imediata convocare a unei alte ședinţe de îndată, în aceeași zi, în câteva minu-te, și în care managerul Spitalului Mu-nicipal a răbufnit către cei trei liberali prezenţi. „Numai contre, numai tălpi”, a urlat Stănescu la adresa opoziţiei. „Nu vor 31 de miliarde de lei pentru oraș și spital”, a acuzat el liberalii pe un ton care a acoperit zgomotul făcut sub ferestrele Primăriei de piconul hidrau-lic. Noroc că, între timp, a sosit un alt

pesedist și se făcuse necesarul de vo-turi. Potolit de primar, Stănescu a stat deoparte la a doua ședinţă, având chiar o tentativă de a se scuza faţă de ieșirea nervoasă, dar a ratat ocazia de a mai primi motiv de ceartă. Și asta pentru că iar s-au amestecat voturile de era să pice hotărârea a doua oară. Majoritatea a pierdut votul lui Florin Pană, anga-jat al spitalului, dar votant la prima șe-dinţă, însă a avut noroc cu unul dintre liberali, care s-a trezit cu mâna pe sus. Ceilalţi doi s-au abţinut din nou, cu o eschivă a unuia care îl ducea către apro-bare, mișcare care l-a făcut și pe Ţâroiu să urle: „Faceţi jocuri politice, asta e!”. Dar hotărârea a trecut!

De ce? Cum? Pentru ce?Dincolo de justifi cările populiste cu

aducerea unor bani în Câmpulung di-recţionaţi către Spitalul Municipal, este de evidenţiat faptul că cei care au iniţi-at proiectul de hotărâre nu au oferit cla-rifi cări care ar fi putut duce la evitarea scandalului. S-a pus actul pe ordinea de zi și atât! Doar la solicitările opo-ziţiei s-a evidenţiat necesitatea votului prin faptul că spitalul va face o cerere către minister pentru a primi peste trei milioane de lei în contul unor investiţii făcute în ultimii patru ani. Care este cadrul legal, detaliile de la minister, ca-tegoria de cheltuieli efectuate, destina-ţia ulterioară a banilor – toate acestea nu au fost prezentate și au alimentat suspiciunile opoziţiei. Asta în condiţi-ile în care nimeni nu este sigur că va fi aprobată cererea adresată Ministerului Sănătăţii. Și, mai mult, procedural s-a invocat și faptul că o hotărâre legată de domeniul public nu poate face obiectul unei ședinţe de îndată.

Tradiţia scandalului şi a deruteiIeșirea agresivă a directorului de la

spital nu a fost unică. În 2015, atunci când unul dintre consilierii liberali, medic de profesie, a sesizat nerespec-tarea metodologiei pentru concursul organizat pentru posturile de directori adjuncţi, Grigore Stănescu –recent de-misionar atunci, ulterior revenit asupra deciziei! – a dat buzna în sala de ședinţe și i-a uimit pe cei prezenţi cu cele spuse, inclusiv cu ideea că va candida la Pri-măria Câmpulung, dincolo de faptul că nu vrea să fi e acuzat de ilegalităţi.

Și nu a fost unică nici bulibășeală din Consiliul Local. În octombrie 2017 cota penibilului a fost înaltă. Chemaţi să voteze un proiect privitor la indi-catorii unei investiţii, consilierilor nu le-a ieșit socoteala de prima dată. Și au repetat imediat procedura de vot, nu-mărul opţiunilor “pentru” fi ind satisfă-cător a doua oară. Bulversaţi, au plecat din sala de ședinţe și au fost întorși la masă: uitaseră să își exprime votul la un alt proiect de hotărâre.

Cătălin Ion Butoiu

În Dosarul cianurilor de la Câmpulung s-a făcut apel Vasile Tofan (foto) vrea să scape de închisoare şi de amenda imensă primită pe fi rmăÎncă nu s-a încheiat povestea deșeurilor periculoase

de la Câmpulung, de pe fosta platformă ARO, acolo unde, în 2013, a izbucnit un incendiu care a scos la iveală nereguli în procesul de neutralizare a substan-ţelor periculoase. Cu un proces deschis la Judecătoria Curtea de Argeș pentru neluarea sau nerespectarea măsurilor obligatorii în desfășurarea activităţilor de colectare, tratare, transport, valorifi care și eliminare a deșeurilor periculoase, administratorul fi rmei Go-bal Eco Center, Vasile Tofan, a atacat hotărârea prin care a primit condamnare într-un alt dosar penal.

Pe 5 iulie 2018, Judecătoria Câmpulung a solu-ţionat o cauză instrumentată în cursul cercetării și urmăririi penale de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie a României. În baza rechizitoriului, Tofan a fost trimis în judecată sub acuzaţia de comitere de infracţiuni la alte legi speciale – Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195 din 2005 privind protecţia mediului – și a pri-mit cinci ani de închisoare. Mai mult, fi rma Global Eco Center s-a ales cu o amendă penală de 600.000 de lei și s-a dispus închiderea punctului de lucru de la Câmpulung. Fiind pronunţată în primă instan-ţă, sentinţa nu a avut caracter executoriu, iar Tofan a reacţionat. El a atacat hotărârea imediat după ce aceasta a fost pronunţată, iar procesul a intrat în faza de apel. Cauza a ajuns la Curtea de Apel Pitești și va intra în atenţia judecătorilor începând cu 31 octom-brie 2018. C.I.B.

O statuie a unui soldat din Primul Război Mondial va fi ridicată la Bascov

Când vine vorba de proiectele care au prioritate în comuna Bascov, unul dintre cele fruntașe este construcția unui monument impunător în centrul localității. Proiectul se afl ă în procedura de achiziție. Statuia va avea o înălțime de 3 m și 20 cm și va re-prezenta un soldat din Primul Război Mondial. Încă de acum 2 săptămâni, conducerea Primăriei Bascov a obținut avizul necesar construirii de la Comisia de Avizări Lucrări de For Public, din cadrul Ministeru-lui Culturii.

„Avem în procedură de achiziție și suntem singura comună din mediul rural, din județul Argeș, care a obținut o parte din fonduri pentru amenajarea unui monument istoric în centrul comunei Bascov. Un monument foarte impresionant. La ora actuală, se lucrează deja la matrițele pentru turnare. Urmează sa fi e montat un soclu. Toată investiția va avea o înălțime de 6 m și 40 cm”, ne-a spus primarul co-munei Bascov, Gheorghe Stancu. Acesta speră ca, până la începutul lunii decembrie, monumentul să fi e fi nalizat. M.T.

Un nou scandal în administraţia câmpulungeanăConsilierii liberali au fost tăvăliţi verbal de directorul spitalului. Pentru a doua oară în ultimii trei ani

La trei ședinţe de îndată au fost convocaţi aleșii locali ai Câmpulungului în doar patru zile, două dintre acestea desfășurându-se într-o singură zi, la un interval de o jumătate de oră. Opacitatea iniţiatorilor materialelor de ședinţă, reprezentaţi de primar și viceprimar, dar și spiritul reactiv al opoziţiei liberale au transformat iar întrunirile publice în întâlniri de luptă. Cum la mijloc se afl a și un subiect legat de Spitalul Municipal, în dispută a intrat și managerul Grigore Stănescu, cel care, după trei ani, a sărit din nou la jugulara opoziţiei.

Când managerul spitalului vorbeşte, nici Ţâroiu nu are curaj

să mai spuna ceva

Oraşul Topoloveni, pregătiri pentru noul an şcolar

Continuă proiectele afl ate în derulare la Topoloveni. Încă se lucrează la moderniza-rea Parcului Orășenesc, care are termen până anul viitor în iunie. De asemenea, au început lucrările de reabilitare la sala de sport a Liceu-lui Tehnologic Topoloveni, lucrări care trebuie să fi e gata până la începutul lunii septembrie, când copiii se întorc la școală. Schimbări vor fi și la Grădinița cu Program Prelungit „Lumea Copiilor” din Topoloveni, unde au mai apărut două grupe cu program prelungit. Astfel, încă-perile au fost echipate cu noi paturi de dormit. Din septembrie, aici vor mai rămâne încă 60 de copii după ora 12, până la ora șase, în tim-pul săptămânii. M.T.

Societatea Apă Canal 2000 SA, operator regional al serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare în judeţul Argeș, informează că pe domeniul public al localităţilor din aria sa de operare lucrările specifi ce în sistemul de alimentare cu apă și de canalizare sunt executate exclu-siv de SC Apă Canal 2000 SA.

Reamintim că lucrările de bran-șare/racordare a imobilelor sunt executate de societatea Apă Canal 2000 până la limita de proprieta-te, urmând ca fi ecare benefi ciar să efectueze lucrarea pe domeniul privat numai cu fi rme specializate

în lucrări de apă și canalizare au-torizate conform actelor normative în vigoare.

În cazul în care cetăţenii au sus-piciuni cu privire la executantul lucrărilor la reţeaua de apă și/sau de canalizare pe domeniul public, altul decât Apă Canal 2000, îi ru-găm să semnaleze aceste situaţii prin telefon la nr. 0248 625 050, e-mail: contact@apa-canal2000.ro sau la Ghișeul Unic al societăţii, din Pitești, b-dul I.C. Brătianu nr. 24A.

Conducerea societăţii Apă Canal 2000 SA Piteşti

Apă Canal - comunicat de interes public

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1258 (22 - 28 august 2018)

Alexandru Păușescu a avut primele simptome la nuntă, însă n-a bănuit că e ceva atât de grav, a crezut că suferă de hemoroizi

George Păușescu mai spune că s-au cheltuit peste

un miliard de lei, inclusiv darul de nuntă, și că fi ul

său mai are nevoie de 40.000 de euro pentru conti-

nuarea tratamentului la o clinică din Turcia

Tătal profesorului, care ne-a vizitat la redacție, ne-a povestit drama fi ului său în spitalele din România

„Dacă rămâneam în țară, murea!” „Băiatul meu a avut nunta anul trecut în iulie, pe

opt. A simțit chiar atunci anumite stări în partea de jos. Avea dureri lombare. A crezut că are hemoroizi, însă durerile s-au întețit, de abia mai putea să meargă. Până la urmă l-am dus, în august, la București. A făcut o colonoscopie și s-a constatat că are cancer colorec-tal faza a patra. Am fost la Spitalul Elias și la Spitalul Militar. S-a dovedit că avea două metastaze mari pe fi cat și doctorii de la Sfânta Maria au ajuns la concluzia că trebuie operat. I-au operat metastazele, i-au făcut anus contra naturii, ca să izoleze colonul. După aceea a făcut chimioterapie pe cale orală, la Spitalul Elias, și i-au dat capecitabină, câte 7 pastile pe zi. Apoi a făcut radioterapie la Spitalul Militar, 25 de ședințe. După ce a făcut primul CTC s-a constatat că, de fapt, pe fi cat apăruseră foarte multe pete, probabil că s-a împroșcat cu sânge, cu ce s-o fi împroșcat, că nu au avut niciun efect tratamentele chimice. Avea metastaze multiple mărunte, întinse pe ambii lobi ai fi catului, după ce inițial avusese numai pe un lob, care nu trebuiau să apară după tratamentele radio și chimio. Aceste trata-mente nu i-au făcut bine. Au fost foarte slabe sau, mă rog, nu mă pot eu exprima. Pe doctorii de la noi nu îi poți găsi, să vorbești cu ei, să îți explice. Sunt foarte mari, nu poți să ajungi la ei decât prin cei mici... După ce i-a făcut două ture de folfax în București, și-au dat seama că au greșit după ce au apărut acele formațiuni și că tratamentul i l-au dat degeaba la Elias. Înfometat și slăbit prin diete, băiatul meu a slăbit, ajungând la 70 de kilograme. Nu mai puțin de 30 de kilograme a slăbit! După ce i-au făcut cele două ședințe de folfox, o combinație de trei substanțe în terapia chimio, au ajuns la concluzia că mai trebuie ceva. Trebuia să îi facă testarea genelor care au produs cancerul. Și-au dat seama că, de fapt, nu e sufi cient ce i-au dat și au mai introdus irinotecan... Vorbim de Elias, că la Spitalul Militar am fost mulțumiți de tratament și de doctori. Am văzut că el nu se simte bine și ceea ce îi dădeau ei nu avea efectul scontat. Adică, după ce îl otrăvești o lună-două cu chimioterapia, faci și radio, faci de toate, boala nu stagnează... Am ajuns la clinica Anadolu din Istanbul în iarnă, prin decembrie am ajuns. Am dat de un doctor foarte bun, un profesor doctor școlit în America. A nimerit pe mâna celui mai bun de acolo. I-a cerut analizele, i-a făcut din nou un set de analize. Au spus că au procedat greșit, că nu trebuia operat îna-intea chimioterapiei. Puteau să îl omoare. Dacă rămâ-neam cu el în țară, murea!”

Așteaptă și acum rezultatele testului genetic salvator din țară

George Păușescu povestește că medicul turc, supra-numit „doctorul minune” de către zecile de români care ajung la clinica din Istanbul ca la izvorul de leac, i-a mai făcut o probă genetică. Și a stabilit că, în țară, lui Alexandru nu i s-a făcut o a treia probă. S-a desco-perit că era pozitivă și că, de fapt, ea furniza acest can-cer. I-a schimbat imediat tratamentul. „Bucureștiul nu îi făcuse acest test, că nu au. Am cerut la cei de la Spitalul Sf. Maria, unde l-au operat, să îmi caute și mie această genă, locul unde se face la noi, în România, testul genetic. Mi-au spus că se face la Cluj. Aveau pro-bele prelevate și am cerut să trimită lamelele la Cluj. Nu a venit, de patru luni de zile, niciun răspuns. Am mai sunat încă o dată, mi-au spus că trebuie să aștept. Pentru ca, până la urmă, să ne spună: «Nu v-am dat noi un cartonaș prin care vă recomandam să vă duceți să faceți probe genetice?». M-am uitat așa, cu groază, când mi-am dat seama ce greșeală fl agrantă au putut să facă. Am spus: «Băiatul meu e profesor, am fost și eu inspector. Nu mi-ați spus nimic în sensul ăsta, pentru că și noi suntem ca elevii, dacă îmi dați o lecție, o învăț din copertă în copertă. Nu mi-ați spus! Credeți că eu mă joc cu viața copilului meu sau el se joacă cu viața lui?».

E vorba de un medic român, o femeie, o fi bună, nu pot să zic, dar, dacă nu ai cu ce, spune domnule: «Nu avem posibilități să vă găsim toate genele. Mergeți la

alt centru, dacă vreți să vă salvați». Cinci tentative am avut ca să intru să vorbesc cu medicul. E copilul meu. Trebuia să mă informez, trebuia să știu. Să știu dacă există alte clinici și tot ce pot face. La ei, faza a patra înseamnă moarte! La Anadolu m-am întâlnit cu zeci de români care se tratează acolo și toți sunt bine. Tră-iesc de zece ani, trăiesc de cinsprezece ani. Chiar dacă îi cheamă la controale, le fac aceste cure salvatoare. Chiar asta să spuneți în articol: la noi nu i-au depistat a treia genă, care era cea mai importantă de fapt, și me-dicii turci i-au găsit-o și i-au făcut tratamentul potrivit! Acum s-a curățat, nu mai are tumorile. Mai are una mică, pe vezică. Dar tot ce a avut pe fi cat s-a curățat. Totul e spre bine, el a ajuns la liman și trebuie să pună piciorul pe el. A făcut acolo șapte ședințe de chimio-terapie, i-au dat un tratament și l-au chemat, o dată la trei luni, la un control. E un tratament de atac și de întreținere. Avastin și irinotecan i-au dat. Are cameră montată, care introduce medicația în vasele de sânge.

Banii de la nuntă s-au dus pe tratament Familia lui Alexandru a cheltuit peste un miliard de

lei, circa 35.000 de euro, timp de un an de zile, pen-tru a-i găsi leacul tânărului. Au pus părinții, au pus și tinerii darul de la nuntă, au contribuit și colegii profe-sorului, ba chiar și elevii, însă acum tânărul mai are un hop de trecut. Câteva cure de tratament pentru care va trebui să mai bată drumul până la Istanbul și, dacă totul e bine, încă o operație după intervenția de anus contra naturii, ca să redevină bărbatul de altădată. Și alte cure, după. În total, domnul profesor ar mai avea nevoie de vreo 40.000 de euro.

„Ne costă o cură aproape 3.000 de euro, cu tot cu șederea noastră la un hotel de mâna a doua, incluzând și hrana. Trebuie să stai obligatoriu trei zile mini-mum, îi pune o pompă, trei zile durează tratamentul, dar stai trei-cinci zile, cu drumul dus-întors. Nu am stat internați niciodată, că ne costa mult mai mult, în ambulatoriu am stat. Operația ne va costa minimum 25.000 de euro, la care se adaugă toate curele posto-peratorii și drumurile la Istanbul. Fac un apel prin in-termediul dumneavoastră la oameni, să îi sensibilizăm să înțeleagă cât de mult vrem să îi salvăm viața. Deja este salvat. Dar trecem prin greutăți mari. Trebuie să ne ducem în Turcia din trei în trei săptămâni, după ce îi face avastinul în venă, că ce ia pe cale bucală ia din România, că sunt mai ieftine. Nu a intrat până acum în niciun program. În momentul de față, nu are nimic compensat. După estimarea mea, în banii noștri, într-un an s-au cheltuit cam un miliard jumătate, cam vreo 32.000-35.000 de euro. Am dat tot ce am avut, au dat și ei banii de pe nuntă. Profesori și elevi au răspuns apelurilor noastre disperate, datorită și lor am putut să facem acest efort să îi salvăm viața. Ei tot întreabă dacă Alexandru se întoarce la catedră în această toam-nă. Ce putem spune? Deocamdată este cu moralul la pământ”, a mai completat George Păușescu.

Haideţi să salvăm un om tânăr!

Un profesor din Piteşti a afl at în luna de miere că are cancer în faza a IV-a

Este înalt, are 1,95 m, ochi verzi, e deștept și mândria părinților săi. Pe 15 august, chiar de Sfânta Maria, a împlinit 34 de ani. Este profesor și a predat la Școala gimnazială Nr. 3 din Pitești și la colegiile tehnice din Mioveni și Câmpulung. Colegii și ele-vii lui tot întreabă dacă se întoarce la catedră în septembrie. A fost, însă, diagnosticat cu cancer, neoplasm rectal stadiul 4, cu metastaze hepatice, anul trecut, în august. Avea atunci 100 de kilograme. Mai are 70. A rămas aproape o umbră din băr-batul falnic de odinioară. După un an de eforturi disperate din partea familiei, acum se întrevede o speranță pentru Alexan-dru, tânărul profesor de istorie care, anul trecut, la o lună după nuntă, a primit cumplita veste, aceea că are cancer și încă în ultima fază. George Păușescu, tatăl tânărului, ne-a vizitat luni la redacție și ne-a vorbit despre tot calvarul unei familii senine, lovite chiar atunci când se credea împlinită, atunci când unicul fi u avea o carieră, o soție frumoasă și un viitor strălu-cit în față. Domnul Păușescu ar fi trebuit să se bucure de anii de pensie. În schimb, pentru domnia sa, ca tată, a urmat un an de luptă și de coșmar. Un an de luptă chiar cu propriile emoții, astfel încât băiatul său, și așa cu moralul la pământ, să simtă umărul puternic al părintelui alături de el. Pentru tratament, tânărul a cheltuit cam un miliard și jumătate, însemnând darul de nuntă. Însă face eforturi disperate să mai adune diferența de bani necesară pentru continuarea tratamentului.

Alina Crângeanu

Puteți ajuta la salvarea tânărului profesor de istorie donând. Nr. de cont: RO96BRDE-O30SV71917620300. PĂUȘESCU ALEXANDRU CRISTIAN

George Păușescu, tatăl tânărului

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1258 (22 - 28 august 2018)

CALEIDOSCOPDiscovery

ArgesSchitul Brătăşeşti din comuna Albeştii de Argeş, locaş de cult mai puţin cunoscut publicului

Nicolae Mavrocordat a incendiat conacul Goleştilor

În timpul războaielor ruso-aus-tro-turce, orașele Pitești, Curtea de Argeș și Câmpulung au fost ţinta atacurilor trupelor otomane, întrucât aici se afl au punctele de concentrare și aprovizionare a tru-pelor imperiale austriece. În timpul războiului dintre anii 1716-1718, boierii din divan conduși de marele spătar Radu Golescu și de logofătul Grigore Băleanu au organizat un complot pentru înlăturarea lui Ni-colae Mavrocordat, primul domn fanariot. Cătanele nemţești au fost găzduite la Mănăstirea Vieroși, care era ctitoria Goleștilor, și la conacul Golești. Pentru înlăturarea trupe-lor austriece de la Golești, Nicolae Mavrocordat a incendiat conacul, trimiţând trupe formate din turci, tătari și români.

Căpitanii argeşeni l-au părăsit pe Tudor Vladimirescu

În timpul Revoluţiei din 1821, ţă-ranii din Argeș conduși de căpitanii Alexandru Corbu și Iancu Cociu-bei s-au alăturat oștii conduse de Tudor Vladimirescu. La 21 mai 1821, Tudor Vladimirescu a fost părăsit de căpitanii săi, fi ind arestat de Iordache Olimpiotul la Golești și executat la Târgoviște. Printre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească s-au numărat și câţiva membri ai familiilor Go-lescu și Brătianu: Dumitru Brătia-nu, I.C. Brătianu, Ștefan Golescu, Al. G. Golescu și Radu Golescu.

Ciprian Manolescu devine Cetățean de Onoare al Piteștiului

1996, septembrie 12. Este confe-rit, prin Hotărâre a Consiliului Lo-cal, Titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Pitești elevului Ci-prian Manolescu, pentru excelente rezultate olimpice.

Vizita delegației din orașul italian Caserta

1996, noiembrie 8-13. Vizita delegației din orașul italian Caser-ta, condusă de viceprimar, realiza-rea unui proiect de protocol pentru reluarea și diversifi carea relațiilor de colaborare.

Simfonia lalelelor, ediția XX

1997, mai 9-11. Ediția XX, jubi-liară, a Simfoniei lalelelor, au par-ticipat 37 de unități dendro-fl ori-cole din România. La deschidere personalități marcante ale vieții politice românești și străine.

Școlii Nr. 11 i se atribuie numele Mihai Eminescu

1998, ianuarie 15. Școlii Nr. 11 din cartierul Craiovei, Pitești, i se atribuie numele poetului național Mihai Eminescu.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

În comuna Albeștii de Argeș, situată pe drumul spre Transfăgărășan, se afl ă Schitul Brătășești, afl at sus pe dealuri, la 6 km de Albești, aparţinând de unul din cele 7 sate, și anume Brătești, care com-pun comuna Albeștii de Argeș. Actul care menționează pentru prima dată numele satelor și componența comunei Albești este cel emis la Curtea Domnească din Târgoviște la 4 aprilie 1523, de către domnitorul Radu de la Afumați. Comuna Albeștii de Argeș este situată la 10 km de municipiul Curtea de Argeș și, implicit, de Mănăstirea Curtea de Argeș.

M.I.

Icoana de hram unicat datează din secolul al XVIII-lea

Schitul Brătășești a fost construit în anul 1735, pe locul unei vechi biserici de lemn. Biserica este monument istoric, are hramu-rile Nașterea Sfântului Proroc Ioan Boteză-torul (24 iunie) și Sfi nții Mucenici Serghie și Vah (7 octombrie). Trebuie menționat că fresca din pronaos a fost restaurată în urmă cu câțiva ani de o echipă condusă de Ana-Maria Drăgușin, membru al Asociației Fi-liala Artă Plastică Religioasă și Restaurare (AFAPRR) a Uniunii Artiștilor Plastici din România. De asemenea, o mențiune apar-te o facem pentru Icoana de hram, unicat, datând din secolul al XVIII-lea. Este vorba de Sfântul Mare Proroc Ioan Botezătorul și Sfi nții Mucenici Serghie și Vah.

Biserica a fost sfi nțită de către Preasfi nțitul Părinte Iosif, întâiul episcop al Argeșului

Schitul Brătășești, cu hramurile Nașterea Sfântul Ioan Botezătorul (24 iunie) și Sfi nții Mucenici Serghie și Vah (7 octombrie), este un așezământ călugăresc de sine stătător cu obște de maici, care a fost ctitorit în prima jumătate a secolului al XVIII-lea într-un loc izolat, destinat sihaștrilor ce se nevoiau în apropiere. Schitul se afl ă în comuna Albeștii de Argeș, în preajma satului Brătești. Poziția sa este într-adevăr una sihăstrească, în inima naturii singuratice. Din vechiul complex nu

s-a păstrat decât biserica ce a fost sfi nțită în jurul anului 1795 de către Preasfi nțitul Pă-rinte Iosif, întâiul episcop al Argeșului, în prezența noilor ctitori de atunci. Din aceste motive, la Brătășești vă puteți pleca genun-chii într-o miserică-monument istoric de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în plan trico-nic, fără turlă, având un turn cu clopotniță funcțional, pe pronaos, cu un pridvor de inspirație brâncoveană pe 8 pilaștrii.

Primul ctitor a fost boierul Ioan Vălsănescu

După restaurarea din anii 2004-2006, bisericuța este albă ca neaua, în armonie cu natura. Biserica Brătășești este un mo-nument istoric inedit, care merită să fi e vi-zitat, deoarece biserica este lăcașul sfânt unde toți, cu mic, cu mare, simțim nevoia să intrăm și să ne rugăm pentru iertarea pă-catelor. Schitul Brătășești este locul cel mai liniștit, unde te regăsești pe tine și mai ales pe Dumnezeu. Biserica este locul unde pu-tem să ne tragem sufl etul când nimeni nu ne înțelege, nu ne ascultă. Judecând după actul de fondare din 22 septembrie 1735 și după altul anterior, din 25 martie același an, înțelegem că primul ctitor, boierul Ioan Văl-sănescu deja edifi case Schitul ”Bradășești”, așa cum s-a numit la origine, însemnând ”pădure de brad”, pe o moșie a sa închinată sfântului locaș zidit de el din temelii ”pentru sihaștri”. Arhimandritul Partenie și ieromo-nahul Dorothei, nepotul său, au locuit în tinerețe la Schitul Robaia, fi ind știuți drept caligrafi și copiști de manuscrise, de la ei ră-mânând lucrări din anii 1764, 1787 și 1795.Aceștia au ajuns la Schitul Brătășești peste câțiva ani, reamenajându-l. În consecință, dată fi ind importanța istorică a monumen-tului, putem afi rma că merită să fi e vizitat, așa că vă invităm și pe voi să îl vizitați.

A fost multă vreme metoh al Mănăstirii Robaia

Obște de călugărițe, Schitul Brătășești a fost multă vreme metoc al Mănăstirii Ro-baia, dar, părăsită fi ind între anii 1914 și 1924, a ajuns într-o avansată stare de de-

gradare. Imediat după abandonarea ei însă, superiorul Mănăstirii Robaia, împreună cu credincioșii din zonă, inițiază ample lucrări de restaurare, înglobând, și pictura, lucrare ce durează până în 1928 când este repopu-lată cu călugărițe. În 1957 este transforma-tă în mănăstire de călugări, care însă sunt obligați să o părăsească și ei în urma decretu-lui din 1959. Viața monahală este reluată în anul 1997, când la mănăstire vin prin rotație călugărițe de la Robaia, iar așezământul este reactivat ca metoc al acesteia. Obștea devi-ne stabilă abia după terminarea reparațiilor și construirea unui corp de chilii. Biserica este construită în formă de cruce și are ziduri groase de cărămidă. Este compartimentată în încăperile clasice: altar, naos, pronaos, având pridvorul deschis, susținut de patru coloane în față și câte două în părțile latera-le. Altarul este străpuns de o fereastră mare la răsărit și de două mai mici, afl ate una la sud și cealaltă la nord. Există, de asemenea, ferestre care luminează naosul și pronaosul, pe fi ecare parte, toate fi ind de lemn, prevă-zute cu grilaje de fi er în exterior, fi ind înalte de un metru și late de 40 centimetri. Cata-peteasma este de lemn, dar nu sunt sculp-tate decât Ușile Împărătești. Acoperișul este piramidal, realizat din șindrilă și deasupra pronaosului există o turlă pătrată, cu patru ferestre, câte una pe fi ecare parte. Ușa de la intrare, foarte veche, este din lemn de ste-jar, frumos sculptat în exterior. Fațadele sunt simple, zugrăvite în crem și au ocnițe sub cornișă numai în dreptul pridvorului. Există o pictură ștearsă, sus, pe zidul dinspre vest, aceasta atestând într-un anume fel vechimea bisericii. Așezată la poalele unui deal împă-durit, mănăstirea are ea însăși o curte plină cu copaci și înmiresmată de fl ori. În incinta așezământului se afl ă și cimitirul cătunului, ca în multe alte sate de pe teritoriul patriei noastre. Oază de verdeață și lumină, Schitul Brătești îl apropie și mai mult pe credincio-sul care poposește aici de credință în Dum-nezeu și în cele veșnice.

Icoana din secolul al XVIII-lea în Schitul Brătășești

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1258 (22 - 28 august 2018)

Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeș vine în întâmpinarea iubitorilor de lectură, în fi ecare săptămână, cu cele mai recente achiziţii de carte - ro-mane de dragoste, poliţiste, fantastice, de călătorii, de aventuri sau lucrări știinţifi ce. Pentru cei care doresc să-și lărgească

orizonturile cunoașterii, sugerăm urmă-toarele titluri de carte: Raluca Tudor, ”Cu blogul pe glob: new media între investitori

și gospodine” (București, Editura Trito-nic, 2014); Dominique Venner, ”Istorie și tradiţie la europeni” (București, Editura Orizonturi, 2017); Petre Popa, ”Interviuri nonconformiste de pe patru continente” (Pitești, Editura Ordessos, 2015). În domeniul psihologiei, recomandăm:

Serghey Nikolaevici Lazarev, ”Vindecarea sufl etului” (Editura Satja Juga, 2017); Pier-re Galimard, ”Psihologia adolescentului de la 11 la 15 ani: transformări, confl icte și

descoperiri ale adolescenței” (București, Editura Meteor, 2017); Marius Mihai Lungu, ”Eliberarea de jocurile minții: ghid practic pentru iluminare” (București, Edi-tura Atman, 2015). Pentru iubitorii de biografi i, recoman-

dăm: Hedwig Gusto, ”Adolf Hitler: chi-pul răului în istoria omenirii” (București, Editura Litera, 2017); Cristian Moșneanu, ”Regina Maria” (București, Editura Li-brex, 2018); Cornel Bîrsan, ”Doamne și domnițe, jupânițe și amante ale domnito-rilor români” (București, Editura Librex, 2017).

Iubitorilor de literatură română le reco-mandăm următoarele titluri: Doina Ruști, ”Fantoma din moară” (Iași, Editura Po-lirom, 2017); Stelian Tănase, ”Partida de vânătoare” (București, Editura Vremea, 2018); Steluţa Istrătescu, ”Nu așteptam pe nimeni” (Iași, Editura Sympoesium, 2018):

Cei care vor să citească acasă cărţile menţionate mai sus sunt așteptați la Sec-ţiile de Împrumut – Știinţă și Tehnică, re-spectiv Beletristică ale Bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu ” Argeș.

Daniela Tudose - bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

Cărţile săptămânii

„Muguraşii” din Mioveni, pe scena de la Muzeul Goleşti

La Muzeul Golești a avut loc sâmbătă, 18 au-gust, „Reuniunea Fiilor și Cetățenilor Argeșului și Muscelului”, eveniment ce a marcat fi nalul „Sărbătorilor Argeșului și Muscelului”, ediția a XII-a. Evenimentul a reunit personalități de renume din cinematografi a românească și reprezentanți ai autorităților județene. După ce-remonia de acordare a trofeului „Personalitatea Anului Centenar”, evenimentul a continuat cu vizitarea standurilor și a expoziţiilor de costume populare, desene, obiecte reprezentative pentru Anul Centenarului.

Ca în fi ecare an, Primăria, Consiliul Local Mio-veni și Centrul Cultural au participat cu un stand de unde vizitatorii au putut lua diverse materiale de promovare, magneți, pliante, stegulețe perso-nalizate, insigne, cărți dedicate Centenarului, dar și mâncare tradițională românească.

Spectacolul artistic din cadrul evenimentului a fost deschis de Ansamblul de Copii „Mugurașii” din cadrul Centrului Cultural Mioveni. Ansam-blul numără copii care au participat atât la spec-tacole televizate, cât și la concursuri cu caracter local. Mari Tudor

Ziua Limbii Române va fi celebrată la Cinematograful „Bucureşti”. Actorul Constantin Cotimanis este invitat

Poezie, folk și muzică clasică, săptămâna viitoa-re, la Pitești. Vorbim de un spectacol literar-muzi-cal cu actori și cântăreți de renume, dedicat Zilei Limbii Române și organizat de Primăria Munici-piului Pitești, prin Centrul Cultural și Filarmoni-ca Pitești. Evenimentul va avea loc vineri, 31 au-gust, de la ora 18:00, la Centrul Multifuncțional Pitești (Cinematograful „București”).

Manifestarea va cuprinde un recital de poezie în interpretarea actorului Constantin Cotima-nis, recitaluri de muzică folk, susținute de Victor Socaciu, Tiberiu Hărăguș, Grupul Folk P620 și un recital oferit de Cvartetul Filarmonicii Pitești. Spectacolul este prezentat de actrița Iulia Dumi-tru, de la Teatrul „Alexandru Davila”. Intrarea este liberă.

Ziua Limbii Române se sărbătorește în aceeași dată cu „Limba Noastră”, o sărbătoare similară celebrată în Republica Moldova din 1990.

Mari Tudor

Primăria Municipiului Pitești și Filarmonica Pitești au organizat, ca și în anii precedenți, în Piața Primăriei, două concerte succesive în aer liber. După concertul extra-ordinar al marelui rapsod popular Nicolae Furdui Iancu, acompaniat de grupul său instrumental folcloric „Crai Nou” din Alba Iulia, a urmat un concert de o oră și jumătate cu pagini simfonice de mare populari-tate susținut de Filarmonica Pitești. Orchestra simfonică, dirijată de Tiberiu Oprea, a avut în program partituri faimoase: Johann Strauss Jr. - Uvertura la „Liliacul”, Johan-nes Brahms - „Dans ungar nr. 2”, Johannes Brahms - „Dans ungar nr. 7”, Alexander Borodin - „Dansurile polovțiene”, Dmitri Șostakovici - „Vals” din Suita a II-a de jazz, Piotr Ilici Ceaikovski – „Poloneza” din opera „Evgheni Oneghin”, Johann Strauss Jr. – „Wiener Blut”, Emme-rich Kálmán - Uvertura la opereta „Silvia”, Aram Haciaturian - „Vals” din suita „Masquerade”, Antonin Dvořák - „Dans slav nr. 1”, Grigoraș Dinicu - „Hora stacatto”.

A fost o oră și jumătate fermecătoa-re pentru cei peste 1.000 de oameni prezenți în centrul Piteștiului. O

oră și jumătate de terapie, educație și bucurie muzicală. Și cum să nu te bucuri când vezi cu câtă pasiune dirijează Tiberiu Oprea și cu cât en-tuziasm și profesionalism cântă toți componenții Filarmonicii Pitești?

Muzica bună e un miracol și sâm-bătă seara m-am convins încă o dată de asta. În urmă cu 11 ani și o lună, vrăjit de unul dintre primele concer-te ale Filarmonicii Pitești, scriam un articol intitulat ”Sete de Filarmoni-că”. După mai multe luni, directorul Jean Dumitrașcu a inscripționat o cană chiar cu titlul articolului meu. Recunosc că sâmbăta trecută mi-a fost din nou sete de Filarmonica Pitești. Iar această ”sete” muzicală mi-a fost satisfăcută cu brio. Și ce corolar mai frumos se putea la o sea-ră specială decât „Marșul Radetsky” al lui Johann Strauss Senior? Asta ca să fi e senzația de ”mica Vienă” până la ultima notă muzicală și până la ultimele aplauze ale publicului piteștean foarte receptiv la muzica de calitate.

Ce ar mai fi de spus? ”De la mu-sique avant toute chose”, vorba lui Verlaine.

Denis GrigorescuFoto: Diana Iordache

Sâmbătă, 19 august, după ora 20, am stat preț de mai bine de un minut cu ochii închiși în Piața Primăriei Pitești. ”Vinovați” sunt Filarmonica Pitești și al său dirijor Tiberiu Oprea. Nu, nu vă gândiți că am închis ochii de plictiseală. Dimpotrivă. Am închis ochii temporar pentru a simți sunetul și bucuria muzicii la intensitate maximă. Și, preț de câteva clipe, am avut senzația că nu mai sunt la Pitești, ci la Viena. Și, de fapt, centrul Piteștiului chiar a fost o mică Vienă sâmbătă seara.

Cum m-a făcut Filarmonica Piteşti să simt sunetul muzicii ca la Viena

„Nu s-au dat premii pentru toată lumea, cu atât lupta a fost mai mare. Unii din-tre copii au plecat acasă doar cu o medalie foarte frumoasă din partea organizatorilor. A fost o bătălie grea”, a spus mezzosoprana Adina Sima, cea care îi pregătește pe copiii de la Școala „Musicando con Adina Sima”.

Concursul s-a desfășurat în două zile. În prima zi, concurenții au cântat în limba maternă, iar în a doua zi, în limbă străină. Fiecare copil a fost notat și s-a făcut media între cele două punctaje. Copiii au vizitat și obiective turistice ale orașului și s-au plimbat pe apele lacului Ohrid.

Steagurile românești au fl uturat în Macedonia

„Copiilor le-a plăcut foarte mult. Vrem să mergem și anul viitor, mai pregătiți. Sin-

cer, am crezut că toți copiii vor lua premiu. S-a muncit mult, iar satisfacția a fost și mai mare, pentru că au reușit să ia premii. Am fost ajutați cu sponsorizări, altfel nu aveam cum să mergem. E destul de scump. Ne-a ajutat guvernatorul Rotary, Emil So-poian, cu o parte din bănuți. A meritat efortul. Steagurile românești au fl uturat mult timp. Cred că românii au luat cele mai multe premii. Suntem foarte buni și foarte bine cotați în afară. Suntem mândri de ce am făcut acolo, mai ales că a fost așa de greu”, ne-a mai spus profesoara Adina Sima.

Copiii de la Școala „Musicando con Adi-na Sima” nu se opresc aici. În septembrie, aceștia vor pleca în Serbia, la un alt con-curs muzical.

Mari Tudor

Săptămâna trecută, între 15-19 august, a avut loc a XIX-a ediție a Festivalului Internațional de Mu-zică „Tralala”. Concursul a avut loc în Ohrid, Macedonia. Au par-ticipat peste 100 de concurenți din 18 țări, printre care și Româ-nia, dar și Republica Moldova. Printre grupurile participante din România s-a afl at și grupul de copii ai Școlii „Musicando con Adina Sima”, din Pitești. Această școală a câștigat două premii în cadrul Concursului de Muzică „Tralala”. Ariana Rodocan a cas-tigat Locul 2 la categoria 10-12 ani, iar Alexia Niculae a câștigat Locul 1 la categoria 10-12 ani. Ambele categorii au avut 35 de concurenți.

Copiii de la „Musicando con Adina Sima”, pe scena unui concurs din Macedonia

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1258 (22 - 28 august 2018)

„Amalia Dumitrașcu mi-a spus pur și simplu că a greșit când i-am spus că numărul de

cont de pe o factură de 80.000 de lei nu corespunde cu cel de pe ordinul de plată. Nu se citea nimic

pe fața ei”, declară Isabela Din

Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția ofi cială a Uniunii Europene sau a Guvernului României

22.08.2018

Dosarul celei mai mari fraude din istoria sistemului sanitar argeșean este de aproape un an instrumentat de procurori, ajungând recent la DNA Pitești, după ce inițial a fost la Par-chetul Tribunalului Argeș. Reamintim că, timp de aproape cinci ani, Amalia Dumitrașcu a deturnat 40 de mili-arde lei vechi din bugetul Spitalului Județean, iar cazul a fost descoperit după dezvăluirile din Jurnalul de Argeș. Am stat de vorbă cu Isabela Din, directorul economic al Spitalului Județean, și vă prezentăm în cele ce urmează mai multe dezvăluiri noi legate de acest dosar ce a făcut ocolul țării.

Toate ordinele de plată cu contul fi rmei „bidon” aveau valori sub 100.000 de lei fi ecare

Directorul economic Isabela Din, cea care a descoperit frauda în aprilie 2017, spune că totul a pornit de la analiza unui cont unde erau neconformități. În scurt timp a descoperit două ordine de plată emise în primăvara lui 2017 la care datele nu concordau cu cele de pe facturi. ”Era un ordin de plată de 80.000 de lei la care contul bancar și codul fi scal difereau față de cele de pe factură, iar numele furnizo-rului era același”. După ce a sesizat nere-gula, Isabela Din a chemat-o în biroul său pe Amalia Dumitrașcu: ”Mi-a spus pur și simplu că a greșit. Nu se citea nimic pe fața ei. Amalia Dumitrașcu știa foarte bine să își ascundă emoțiile”.

În foarte scurt timp de la descoperirea neregulilor, tot Isabela Din a cerut reali-zarea unui audit. Iar Amalia Dumitrașcu s-a schimbat la față când Isabela Din i-a cerut să ia legătura cu fi rma Rivertex Pro-ject, acolo unde ajungeau de ani de zile sume mari din bugetul Spitalului Județean Argeș.

Tot Isabela Din ne-a mai precizat că, pentru a nu da de bănuit, toate ordinele de plată direcționate către fi rma ”bidon” aveau valori sub 100.000 lei fi ecare. În 2012 au fost doar două ordine de plată în-tocmite de Amalia Dumitrașcu și cu sume mult mai mici. Ulterior, sumele au crescut. În plus, pentru a nu atrage atenția, Ama-lia Dumitrașcu întocmea doar un ordin de plată pe lună cu datele bancare ale fi r-mei Rivertex Project, ordin de plată plasat printre alte zeci de ordine cu care se ducea la semnat. Și pentru ca ordinele de plată să nu fi e verifi cate în detaliu și eventual con-fruntate cu facturile, Amalia Dumitrașcu venea cu aceste ordine la semnat în jurul orei 11.30, motivând că trebuie să ajungă repede la Trezoreria Pitești, ne-au declarat surse apropiate anchetei. Și, fi resc, se pune întrebarea cum cei de la Trezoreria Pitești nu au verifi cat dacă numele fi rmei bate cu contul bancar.

Legat de ordinele de plată, după ce acestea erau întocmite de către Amalia Dumitrașcu, erau semnate ulterior de doi angajați ai Spitalului Județean Argeș. Am afl at că nu s-a luat până acum nicio mă-sură împotriva celor doi angajați care au semnat cele 70 de ordine de plată cu bani direcționați către fi rma ”bidon”.

Mai mulți angajați ai spitalului au vrut să plece după declanșarea anchetei

Surse din cadrul Spitalului Județean ne-au declarat că după declanșarea anchetei mai mulți angajați ai spitalului au vrut să plece, fi ind speriați de faptul că procurorii au ridicat teancuri întregi de documente pe care se regăseau și semnăturile acestora. În cele din urmă, angajații respectivi au fost convinși să nu își dea demisia.

Ultima oară când au fost cerute docu-mente din acest dosar cu pagubă de peste 900.000 de euro pentru Spitalul Județean a fost în noiembrie 2017. Și tot din noiem-brie 2017 nu a mai fost chemat la audi-eri niciun angajat al Spitalului Județean. Am mai afl at că la audierile de anul trecut Amalia Dumitrașcu a spus că ea nu are ni-cio vină și că ceilalți angajați de la Spitalul Județean sunt vinovați.

Amalia Dumitrașcu și-a luat concediu medical timp de trei luni după descoperirea fraudelor

Mai trebuie spus că Amalia Dumitrașcu și-a luat concediu medical timp de trei luni imediat după auditul din primăvara lui 2017. Și, cum dosarul a fost deschis de procurori în septembrie 2017, la peste șase luni de la întocmirea ultimului ordin de plată fraudulos, Amalia Dumitrașcu a scă-pat de cercetarea disciplinară. Și asta de-oarece în Codul Muncii scrie că, dacă trec șase luni de la comiterea faptei, cercetarea disciplinară se prescrie.

Ciudat e faptul că din 2012 și până în aprilie 2017 nimeni din conducerea spi-talului nu a sesizat faptul că banii Spita-lului Județean erau dirijați către un alt cont, exact după aceeași rețetă folosită de Amalia Dumitrașcu și în cazul fraudării BCR Pitești. În dosarul fraudei de la BCR Pitești, dosar în care sentința s-a dat pe 30 ianuarie 2017, Amalia Dumitrașcu a scăpat de închisoare prin prescrierea pe-depsei, dar trebuie să returneze băncii 16 miliarde lei vechi.

Ce spune o asistentă: „Amalia Dumitrașcu nu avea cum să acționeze singură, era imposibil”

Am stat de vorbă legat de acest caz și cu o asistentă de la Spitalul Județean Argeș. A acceptat să vorbească numai după ce i-am promis că nu îi vom publica nume-le și imaginea: ”Vreți să știți ceva? Amalia Dumitrașcu asta nu avea cum să acționeze singură, era imposibil. Cum naiba să dela-pidezi câteva zeci de miliarde de capul tău în ditamai spitalul? Mi se pare revoltător ca Amalia Dumitrașcu să fi e cercetată în libertate pentru o delapidare de 40 de mi-liarde, în timp ce pe alții procurorii îi bagă la pârnaie pentru sume mult mai mici”.