flori protejate in romania

7/22/2019 Flori Protejate in Romania

1/24

Calatorind prin rezervatiile naturale ale Romaniei, de la campie pana pe crestele semete ale

Carpatilor, putem intalni numeroase specii de plante si flori ocrotite de lege. Din pacate, multe

dintre florile care impodobeau odinioara campiile si muntii Romaniei au fost rupte fara mila si

au disparut, iar altele sunt din ce in ce mai rare.

Aceste plante rare, endemisme si relicte galaciare, de o mare importanta stiintifica si estetica

sunt astazi declarate monumente ale naturii fiind ocrotite prin lege, pentru a permite

perpetuarea lor in flora Romaniei.

Floarea de colt sau floarea reginei(Leontopodium alpinum)

Floarea de colt sau floarea

reginei(Leontopodium alpinum) - este o adevarata perla a muntilor nostri, o specie

declaratamonument al naturii din anul !"".#lanta erbacee, perena, din familia

Asteraceae, de o frumusete aparte si totodata cea mai rara din intreaga flora montana

creste in muntii calcarosi, in pa$istile de pe versantii abrupti si insoriti, sau pe

stancarii.%ste intalnita inRomaniape stancile aproape inaccesibile omului din &untii

'rancei, &untii ucegi, &untii Fagarasului, &untii &aramuresului, Rodna, bcineleucovinei, &asivul Cea*lau, Retezat, +odeanu.

Floarea de colt este prote$ata inrezervatii naturalecum ar fi cele din #iatra Craiului, &untii

ucegi, Ciucas, $udetul Alba etc.n rezervatia botanica din Alba floarea de colt

coboara lacea mai mica altitudine- circa m - din %uropa.

CaracteristiciFloarea de colt este oplanta de stepa, venita de departe, dintinuturile Asiei, unde pe alocuri

creste inalta si deasa ca iarba. ntreaga planta este acoperita de peri catifelati de

culoare argintie, ce prote$eaza frunzele si florile de vant. De altfel, aspectul ei din

pasla are menirea s-o apere de caldura si vantul care sufla in tara de bastina. Face parte

dinfamilia composaea.


2/24

ntalnita de cele mai multe ori peculmile stancoasesi tot mai rar pe platourile montane,

floarea de colt are radacina fi/ata in putinul pamant ramas intre scobiturile sapate in

stancile calcaroase. n pamant are unrizom cilindric, acoperit cu resturi de frunze

negre-brune, iar la suprafata pamantului formeaza o rozeta de frunze, din mi$locul

carora se ridica otulpina scurta de 0 - 1 cm, uneori de " cm, ce poarta o

inflorescenta numita calatidiu, de forma unui disc, in care sunt grupate, in mod

normal,florile. 2ulpina este imbracata in partea de $os cu frunze catifelate, de

dimensiuni diferite asezate de $ur impre$urul tulpinei, in forma de cerc. 3umeroasele si

micutele flori, compuse din petale de un alb imaculat sunt dispuse in asa fel incat lasa

impresia unei singure flori de forma uneistelute. La noi in tara, floarea de colt poate fi

vazutainflorita in lunile iulie si august.

4ursa foto5http://szega00.picof.net/gallery/floare-de-colt-29368/

Floare de Colt in mediul ei natural, pe varful 6asmasu &are (la 7 m)

n diferite locuri din lume unde mai poate fi intalnita, floarea de colt poate atinge inaltimea de

pana la 7 cm.

DenumiriFloarea de colt (Leontopodium alpinum) mai estenumita popularsi floarea reginei sau5

albumeala, albumita, edelvais, flocosele, steluta, floarea-doamnei, siminic.

6abitat
http://szega00.picof.net/gallery/floare-de-colt-29368/http://szega00.picof.net/gallery/floare-de-colt-29368/


3/24

Floarea de colt poate fi intalnita

peabrupturile si piscurile calcaroasedin &untii &aramuresului si &untii Rodnei,

bcinele ucovinei, Rarau, Cea*lau, Ciucas, &untii ucegi, Fagaras, Cozia si

Retezat.n afara spatiului romanesc, floarea reginei infrumuseteaza zone din Abruzzi, Alpi, alcani,

Carpati, #irinei, dar si din Asia Centrala si de %st.

4imbolFloarea de colt estesimbolul iubitorilor de drumetie la munte. De aceea este cautata si culeasa

uneori nec*ibzuit. dinioara, floarea de colt impodobea pa$istile de pe culmile

domoale ale ucegilor si Fagarasului, dar fiind mai la indemana omului a fost culeasa

fara crutare, disparand complet. Azi o mai intalnim sus, pe cetatile de calcar. 4i numai

in putine locuri, ca in &untii Apuseni, coboara la m.

Aceasta planta reprezinta in traditia populara romaneasca unsimbol al dragosteisi se spune cabarbatii isi demonstrau dragostea, indemanarea si cura$ul, culegand o floare de colt de

pe stancile ascutite al muntilor si oferind-o iubitelor.

Aceasta floare, ca o steluta, estesimbolul tineretii,al tuturor virtutilorsi*arurilor sufletului

omenesc. Din cer, peste crestele muntilor si peste coltii de stanca aplecati peste

vagauni si prapastii, se pornesc ploi de stelute albe, catifelate. 4unt florile zanelor, care

impodobesc muntii.

nlimba$ul florilorfloarea de colt simbolizeazapuritatea si curatenia.

Celor care vor avea bucuria de a o intalni in drumetiile lor le amintim recomandarealui %mil

#op valabila si pentru alte flori5 8Aviz staruitor celor care cu toata oprelistea oficiala,nu-si vor birui ispita: sa rupa ori sa taie numai partea aeriana, sa crute organul din

care va renaste floarea; pacatul lor va fi mai mic.9

Papucul Doamnei (Cypripedium calceolus)


4/24

8Cand o vezi pentru prima data,

te opresti in fata ei ca in fata unui tablou vestit, dorit sa-l vezi aievea. Deodata nu-ti

dai seama: e o bijuterie de safire, rubine si dimanate, cum pare cand picatura de

roua se opreste in corola ei, sau un fluture rar, ori vreun colibri ratacit prin

plaiurile noastre?9 Asa descrie savantulon 4imionescugingasa or*idee, cunoscuta

sub numele de#apucul Doamnei.

#apucul Doamnei este ospecie foarte rara de or*idee. n toata %uropa, #apucul Doamnei este

pe cale de disparitie si este pe locul intii pe lista plantelor prote$ate de lege. &ulte

organizatii au inceput proiecte de inmultire 8in vitro9 si repopularea zonelor istorice,

unde specia acum nu mai e/ista, cu plantute obtinute in laborator. &ulte autoritati auintrodus amenzi e/orbitante pentru distrugerea plantei sau a zonei in care ar creste.

n Romania, #apucul Doamnei esteprote$at inca din !"7, prin Decret Regal.Face parte din

familia rc*idaceae si se intalneste prin paduri, mai mult sau mai putin umbroase, pe

coaste, in tufisuri, de preferinta in terenuri calcaroase, in grupe sporadice.

Descriere#rimavara, dupa topirea zapezilor,eleganta or*ideerasare din pamant. #e tulpina dezvolta :-0

frunze late, cu nervuri proeminente. n varful ei, gingasa, apare o singura floare. Doar

una ; in sc*imb de o frumusete neasemuita. #are un papucel de catifea, de unde si

numele. uza de $os a florii e ca un balconas galben-limoniu, stropit pe dinauntru cu

puncte si linii rubinii. nlauntrul lui este ascuns nectarul cautat de insecte. #e laturi o

incon$oara patru petale rubinii.

Caracteristici4pecie anuala, fara peri pe tulpina dreapta, ramificata de la baza, #apucul Doamneiatinge o

inaltime de pana la doi metri. Frunzele ei sunt lungi de -1 cm, late de 1-: cm,

incon$urand tulpina, cate trei lanceolate, rareori opuse, rotun$ite spre baza, ascutite

spre varf si dintate pe margini. #etiolul si nodurile frunzelor au glande de culoare rosu-inc*is. nflorescentele sunt asezate la baza frunzelor superioare, cu 1-: flori mari,


5/24

lungi de "-: cm, de culoare roz-liliac*iu. #intenul este lung de :-0 mm, verzui si putin

incovoiat. Fructul este o capsula ovala.nflorestedin iulie - august pana in septembrie.

6abitat%ste o or*idee cu flori galbene-rubinii. Floarea creste in umbra padurilor de fag sau in locurile

mai insorite, calcaroase. Culeasa fara mila, floarea s-a imputinat, disparand din multe

regiuni ale tarii. Azi poate fi intalnita mai ales in cetatile de piatra ale ucegilor,

Cea*laului, Fagarasului si Retezatului.

n afara spatiului romanesc, papucul doamnei mai pot fi gasit in %uropa Centrala,6imala


6/24

#rintre cele mai frumoase minuni ale naturii senumaraor*ideele, splendori ale lumii plantelor, ce cresc in zonele calde ale planetei

noastre, cu forme si culori foarte variate si puternic parfumate. %/ista apro/imativ

". de specii de r*idee salbatice si 1. de specii de *ibrizi, cu cele mai

variate forme si culori (in afara de negru). Cea mai faimoasa or*idee este anilla

!lanifolia,care daaroma de "anilie.

De obicei ele cresc in zoneletropicaleinsa ele pot fi intalnite si in medii ca 4iberia, Alas=a,

deserturile &e/icului sau Anzii Columbiei. C*iar si in %uropa cresc or*idee. %/ista

c*iar si doua specii Australiene care cresc sub pamant, si se spune ca sunt atat de rare

incat nu e/ista fotografii color cu ele. De fapt or*ideele cresc in orice mediu de la cald

la rece, de la uscat la foarte umed. Fiecare continent are oflora de or*idee proprie.

#rhidee cu flori mai modeste, totusi frumoase si foarte rare se gasesc insa si pe plaiurile

noastre.Romaniaare, conform literaturii de specialitate, nu mai putin de07 de specii

native de or*idee. r*ideele salbatice din tara noastra sunt specii terestre, care cresc

pe unde te astepti mai putin5 pe pa$isti, in mlastini, liziere de paduri si luminisuri. De

cele mai multe ori nu sunt remarcate in vegetatia bogata a biotopurilor din care fac

parte, din cauza faptului ca, in general, sunt plante mici ca inaltime si cu flori de cativa

milimetri. %le sunt insa cu totul speciale din punct de vedere botanic.

Daca spui!apucul $oamneisau%angele oinicului,este posibil ca o parte din interlocuitori

sa stie ca ele sunt or*idee.Daca spui poroinic, untul vacii, gemanarita, albina, pribonic,

ouale popii, ura, bu*ai, trin$i, garbita, mosisoare, burzisor, capsunica si adaugi ca ele

sunt or*idee, s-ar putea sa fii privit ca cineva care inventeaza nume pentru a

impresiona audienta.2oate aceste plante e/ista insa, fiind consemnate in Flora

Romaniei ca fiind or*idee.4untor*ideele auto*tone din Romania> 4unt or*ideele

auto*tone din %uropa>n aproape toate tarile europene ele sunt prote$ate prin lege. La

noi doar!apucul $oamneisi4angele 'oiniculuiau acest privilegiu datorita unor legi

emise in anii !"7-!"!. Din cauza lipsei de educatie in ceea ce priveste protectia
http://www.universdecopil.ro/Legenda-vaniliei.htmlhttp://www.universdecopil.ro/Legenda-vaniliei.htmlhttp://www.universdecopil.ro/Legenda-vaniliei.htmlhttp://www.interferente.ro/Vanilia-o-aroma-unica.htmlhttp://www.interferente.ro/Vanilia-o-aroma-unica.htmlhttp://www.interferente.ro/Papucul-Doamnei-Cypripedium-calceolus.htmlhttp://www.interferente.ro/Papucul-Doamnei-Cypripedium-calceolus.htmlhttp://www.interferente.ro/Sangele-voinicului-Nigritella-rubla-si-Nigritella-nigra.htmlhttp://www.interferente.ro/Sangele-voinicului-Nigritella-rubla-si-Nigritella-nigra.htmlhttp://www.interferente.ro/Sangele-voinicului-Nigritella-rubla-si-Nigritella-nigra.htmlhttp://www.universdecopil.ro/Legenda-florii-Papucul-Doamnei.htmlhttp://www.universdecopil.ro/Legenda-florii-Papucul-Doamnei.htmlhttp://www.universdecopil.ro/Legenda-vaniliei.htmlhttp://www.universdecopil.ro/Legenda-vaniliei.htmlhttp://www.interferente.ro/Vanilia-o-aroma-unica.htmlhttp://www.interferente.ro/Papucul-Doamnei-Cypripedium-calceolus.htmlhttp://www.interferente.ro/Sangele-voinicului-Nigritella-rubla-si-Nigritella-nigra.htmlhttp://www.universdecopil.ro/Legenda-florii-Papucul-Doamnei.html


7/24

mediului multe locatii cu or*idee auto*tone au fost distruse.r*ideele reprezinta una

dintre cele mai periclitate grupe de plante la nivel mondial.

r*ideea a$unge la inflorire dupa cativa ani de maturizare. La unele specii, florile pot fi

polenizate doar de o anumita insecta, pe care planta o imita ca forma, sintetizand si feromonul

de imperec*ere al partenerului gazei. Rizomul este simetric, avand forma a doua formatiuni

globulare. 4emintele au dimensiuni atat de mici (apro/imativ ,mm) incat pot fi percepute ca

un graunte de praf. n sc*imb, o capsula poate sa contina sute de mii de seminte, care sunt

imprastiate de vant pe *ectare intregi de pasune. %le nu contin substante nutritive, ca urmare,

embrionul incoltit va supravietui doar daca gaseste in pamant o ciuperca cu care specia se

asociaza intr-o simbioza care va dura toata viata.

#lantele a$ung la inflorire dupa multi ani de maturizare, timp in care orice perturbare a

conditiilor de mediu le poate distruge. Fiind intr-o relatie foarte stransa cu mediul in

care traiesc, or*ideele sunt printre primele plante afectate de deteriorarea *abitatului si

de presiunile antropogenice zilnice. Din aceste cauze, masurile de protectie suntabsolut necesare si sunt foarte urgente, daca dorim sa pastram patrimoniul national

e/istent.


8/24

ntre cele07 de specii de or*idee salbatice de pe teritoriul Romaniei se numara5Anacamptis

pyramidalis, Cepalantera damasonium, Cepalantera longifolia, Cepalantera

rubra, Cypripedium calceolus, Dactyloriza fucsii, Dactyloriza incarnata,Dactyloriza incarnataf.Alba,Dactyloriza maculata, Dactyloriza majalis,

Dactyloriza sambuccina, !pipogium apyllum, !pipactis atrorubens, !pipactis

elleborine, !pipactis micropylla, !pipcatis palustris, "ymnadenia conopsea,

#imantoglossum ircinum, $imodorum abortivum, $istera ovata, %eottia nidus-

avis, %igritella rubra,%igritella nigra, &prys apifera, &prys

scolopa'ssp.cornutavar.(anatica,&prys spaegodes, &rcis coriopora, &rcis

la'iflorassp.!legans,&rcis la'iflorassp.)alustris,&rcis mascula, &rcis

militaris, &rcis moriossp.*orio,&rcis moriossp.Alba,&rcis

moriossp.)icta,&rcis pallens, &rcis papilionacea, &rcis purpurea, &rcis

simia, &rcis tridentata, &rcis ustulata, &rcis ' gennarii, )latantera bifolia,)latantera cloranta, +pirantes spiralis, raunsteinera globosa.

!arcul &ational !iatra 'raiuluiadaposteste un numar impresionat de specii de

or*idee de munte - : specii din 07 de specii e/istente pe teritoriul Romaniei. 3u va

asteptati insa sa descoperiti e/oticele or*idee din tarile calde. r*ideele din zonele

temperate sunt mici si nu au o infatisare atat de spectaculoasa. (ista speciilor de

#rhidacee din !iatra 'raiului include:Anacamptis pyramidalis; Cepalantera

damasonium; Cepalantera longifolia; Cepalantera rubra; Camorcis alpina;

Coeloglosum viride; Coralloriza trifida; Dactyloriza cordigera; Dactyloriza

incarnata; Dactyloriza maculata; Dactyloriza majalis &rcis latifolia;Dactyloriza saccifera; Dactyloriza sambucina - (ozior; Dactyloriza fucsii;

!pipactis atrorubens; !pipactis elleborine; !pipactis micropilla; !pipogium

apyllum; "oodyera repens; "ymnadenia conopsea - palma pamantului;

"ymandenia odoratissima; "ymnoleucorcis ' strampfii ibrid; #erminium

monorcis; $eucorcis albida; $iparis loeselli - *osisoare; $istera cordata;

$istera ovata - (uai; %eotia nidus-avis - *osnegei, ranji; %igritella nigra -

+angele voinicului; %igritella rubra - +angele voinicului; &rcis coriopora -

)losnitoasa; &rcis mascula - )oroinic; &rcis militaris - )oroinic; &rcis morio -

)oroinic, /ntul vacii; &rcis purpurea; &rcis tridentata; &rcis ustulata;

)latantera bifolia - +tupinita; )latantera cloranta; )seudorcis albida;raunsteinera globosa.


9/24

De asemenea, in anat pot fi intalnite apro/imativ 0: de specii de or*idee. 4pecii de or*idee

salbatice mai pot fi gasitein!arcul &atural !ortile de )ier, dar si in#arcul 3ational

Domogled ; 'alea Cernei, pe pa$isti cu sol calcaros sau alcalin, tufisuri, liziere de

paduri, in mlastini sau luminisuri.

Ca semn de pretuire pentru aceste adevarate nestemate ale naturi, in anul

1?, *omfilatelia a introdus in circulatie emisiunea de timbre r*idee salbatice din

Romania. Colectia include sase specii de or*idee5Cepalantera rubra,!pipactis

palustris,Dactyloriza maculata,Anacamptis pyramidalis,$imodorum

abortivum,&prys scolopa'.

Fiecare dintre noi trebuie sa invatam sa tratam si sa prote$am frumusetile naturii care ne

incon$oara. Daca in drumetiile voastre intalniti flori si plante rare, nu le rupeti, pentru

a se bucura de ele si generatiile viitoare.

Garofita Pietrei Craiului (Dianthus callizonus)

8...micuta Diantus callizonus,

ce-i drept o raritate, poate fi luata ca tipul artei intrebuintate de natura pentru

pictarea unei flori.... ! una din podoabele Carpatilor nostri, de care Alpii ar putea fi

invidiosi.9on 4imionescu

Acum mai bine de 0 de ani aceasta floare nu era cunoscuta. A fost descoperita pe crestele

prapastioase ale #ietrei Craiului, de doi botanisti ardeleni, @otsc*< si 4c*ott. Aparitia

ei a produssenzatie si nedumerire in lumea stiintei. #e de o parte, eanu a mai fostgasita in nici un alt loc din lume, si nici macar pe vreuna din culmile muntoase vecine
http://www.interferente.ro/images/stories/descopera/natura/orhidee/orhidee/Romanian_orchids_Stamps_2007.jpg


10/24

#ietrei Craiului. #e de alta parte, aceasta garofita nu seamana cu garofitele cunoscute,

intrunind caracterele a doua grupe sistematice ale genului5 8Alpini9 si 8+lauci9. De

astfeloriginea sa nu este cunoscuta nici azi.

4e crede ca planta reprezinta o specie relicta, apartinand unui trunc*i din care s-au desprins

actualele garofite alpine intalnite in %uropa. 4upravietuirea ei in #iatra Craiului s-a e/plicaprin pozitia oarecum izolata a masivului. Dar si aici se gaseste ami ales pe culmea vestica a

masivului, dinspre valea Dambovitei, la limita dintre eta$ele subalpin si alpin, ori ratacita prin

iarba ce acopera stancariile din partea inferioara a zonei alpine.

+arunta garofita a ramas prizoniera muntelui, care timp de o $umatate de milion de ania

pastrat-o si a ferit-o de gheara oamenilor care o distrug chiar si in ziua de azi,

cand pe langa faptul ca esteplanta ocrotita de lege, mai este si un endemism unic in

lume

Caracteristici

Diant*us callizonusface parte din familia 'aryophyllaceae. )loarea acesteia are incentru un cerculet purpuriu pestrit, caracteristic. !e dos, petalele sunt ale cu

tendinta "erzuie, iar frunzele inguste si alungite sunt asezate in perechi. 1ulpina

este scurta si in "arf are o singura floare care are corola de circa cm in

diametru, formata din petale late, dintate la "arf, culoare acesteia fiind rosu-

carmin, la aza a"and o pata purpurie4 este impestritata cu al si are peri

stralucitori si matasosi. nfloreste inluna august. #opular i se mai spune 5aroafa

'raiului.

$escriere2ulpina nu este inalta, apro/imativ de 0 - cm inaltime. %a poarta la varf o singura floare cu

corola de circa " cm in diametru, formata din 0 petale late, la varf dintate, de culoare

rosie-carmin, la baza cu o pata purpurie, impestritata cu alb si cu peri matasosi,

stralucitori. nteresant este inelul din centru, purpuriu pestrit. #e dos, petalele sunt

albe-verzui, iar frunzele, care sunt inguste si alungite de 1 - : cm lungime, sunt asezate

in perec*i.

on 4imionescudescrie astfel aceasta garofita5 8)etalele, rasfrante larg, sunt de un ros de

carmaz sters. )e ele sunt trase dungi, in lung, de un rosu mai aprins, iar spre

launtrul florii, o rotita de dantela fina cu ociuri mici, de aceeasi culoare mai

incisa. /rmeaza apoi un cerc alb, cu raze iarasi rosii, iar in mijloc, un joc de verde

si alb neintrerupt.9

6abitatAsadar, garofita pietrei craiului e o floare rara, care creste doar intr-un singur loc pe planeta

noastra;#iatra Craiului.ste o specie monument al naturiisi este ocrotita prin lege

Crinul de padure (Lilium martagon)


11/24

Crinul este una dintre cele mai frumoase sigratioase plante.Crinul de padure(Lilium martagon) face parte din familia Liliaceea si

creste in zona padurilor de ste$ar si fag, fiind o specie mezofila. #oate fi intalnit foarte

rar in paduri cu substrat calcaros, molidisuri sau in zona de munte. %ste ospecie rara,

declaratamonument al naturiisi esteocrotita prin lege. %ste o planta salbatica, perena,

originara din %uropa siinflorestein lunile mai - iunie.Bn singur fir de crin de padure

poate duce si0 de flori, dar in general are -1 flori> Florile au diverse culori5 rosu,

roz sau violanceu.

Caracteristici si descriereCrinul de padure este o planta erbacee, perena, intalnita prin padurile de foioase, prin fanete si

locuri stancoase de la campie pana in regiunea montana. n pamant are un bulbovoidal

format din numerosi solzi carnosi. De la baza bulbului se desprind numeroase

radacini, unele din ele adesea contractile. Alteradacini subtirise formeaza pe tulpina,

deasupra bulbului.2ulpinaeste dreapta, inalta de pana la cm.Frunzeleau o forma

ovaloita, usor ascutita spre varf.Florilesunt roz, rosiatice sau violacee, punctate cu

purpuriu inc*is, si au un miros specific, deosebit de puternic. Florile au petale,

androceul format din stamine cu filamente lungi de 1-" cm, terminate cu antere

liniare rosii.Fructuleste o capsulaoo"oidala, cu muc*ii.4emintelesunt

comprimate, brune desc*is cu suprafata rugoasa.


12/24

6abitatCrinul de padure7(ilium martagon, salatic, originar din uropa, intalnit si la noi in

tara, creste in flora spontana in zonele cu paduri foioase, atat in regiunile de

campie, cat si in cele montane.

'rinul creste si in flora spontana in %uropa, in Africasi in zona rientului, in Frantade

eemplu de"enind simbolul regalitatii.

4imboln Antic*itate, atat la greci, cat si la romani, crinul simboliza speranta si triumful. n zilele

noastre, crinul simbolizeazapuritatea si daruirea unui crin e unsemn de respect.

&i*ai %minescuspunea desprecrini5 8)adurile de flori, in care fiecare floare e ca un

arbore, iar crinul ca o urna,0floraria de giganti0, constituiesc un arangelism

muzical cu linii prelungi si transparente, in care intalnim o incetinire paradisiaca a

miscarilor de stil dantesc.9

Celor care vor avea bucuria de a intalnicrinul de padurein drumetiile lor le

amintimrecomandarea lui %mil #opvalabila si pentru alte flori5 8Aviz staruitor celor

care cu toata oprelistea oficiala, nu-si vor birui ispita: sa rupa ori sa taie numai

partea aeriana, sa crute organul din care va renaste floarea; pacatul lor va fi mai

mic.9

Degetarutul #itic Alpin (4oldanella montana)Degetarutul este o erbacee perena din familia primulaceelor, care creste in zonele muntoase,

in general descoperite, in luminisuri, la marginea padurii, fiind o floare gingasa, ca un


13/24

clopotel roz fran$urat, fructul fiind o capsula. Are o inaltime de pana la 10 cm si infloreste in

lunile mai si iunie. n Romania se gaseste in Carpatii rientali. n $urul lacului alea cresc

plante specifice circurilor glaciare cum este si Degetarutul pitic alpin. Denumirea populara a

acestuia este potiras.

ulbucii de munte (2rollius europaeus)ulbucul de munte este o planta perena cu flori din familia Ranunculaceae. #lanta este

deosebita ca aspect, eleganta si rar intalnita.Are tulpina mare, de - cm inaltime. La

varful tulpinii este o singura floare mare ca o maciulie, cu " mm diametru. Floarea este

formata din sepale ing*esuite, aproape rotunde. Florile sunt galben-verziu sau galben-auriu

si au in e/terior vinisoare verzi. nfloreste in lunile mai-iulie. Frunzele au culoarea verde

intunecat, adanc spintecate in "-0 parti, cu segmente trifide, dintate pe margini. Frunzele de la

baza tulpinii au coditele mai lungi. Fruct folicula. 4e gaseste in Romania in Carpatii rientali,

&eridionali si Apuseni, din zona de padure pana in zona alpina, prin pasuni, poieni si in locuri

umede.

u$orul romanesc (#aeonia #eregrina var. Romanica)u$orul romanesc este o varietate endemica (traieste aproape e/clusiv numai in Dobrogea,

altundeva in lume nefiind semnalat) a speciei #aeonia peregrina (bu$or de padure). u$orul

romanesc este o peoniacee care se intalneste cu totul izolat in ltenia (#adurea Calugareasa)

si ceva mai des in padurile din Dobrogea (intre 2uzla si &angalia, abadag, 3iculitel, aia).

Floarea rosie are mai putine petale decat bu$orul de gradina si are frunzele mai adanc si mai

dens sectate. 4pecia este prote$ata prin lege inca dinaintea celui de-al doilea razboi mondial.

+*intura galbena (+entiana Lutea)#lanta erbacee, perena care veg*eaza pe versantii abrupti si suficient de umezi, face parte din

flora spontana, a$unge pana la -1 m inaltime si apartine familiei +entianaceae. 2ulpina sa

este dreapta, cilindrica, neramificata, se termina cu un rizom puternic si lung in pamant.

Frunzele sunt mari, opuse, au nervuri puternice, numai tulpinare, iar cele de la baza sunt

petiolate. Florile sunt dispuse la baza frunzelor, sunt de culoarea galbena si alungite, au cate

0-? petale. nfloreste in lunile iulie si august. 'egeteaza in pa$istile alpine, pe soluri bogate in

*umus, preferand pantele insorite si destul de umede din muntii Ciucas, arsei, ucegi,

Fagaras, Retezat, Rodnei, &aramures, i*or, as - +utai.

Laleaua pestrita (Fritillaria meleagris)Laleaua pestrita este o specie de planta rara, cu raspandire locala, prote$ata de lege in toate

tarile europene. Denumirea sa populara este floare de sa*, bibilica, clopotar sau

caldarusa. #opuleaza fanetele umede si padurile de foioase. Floarea are forma de cupa, are

culoarea maronie - violacee cu pete albe si incanta privirile. 2ulpina are apro/imativ 1-"

cm, iar floarea 1 cm. Laleaua pestrita, o specie salbatica, auto*tona infloreste in cateva regiuni

restranse din Romania, in luna mai, pentru doar ? zile. onele si rezervatiile unde acesta

creste5 r*eiu istritei printre ste$ari in rezervatia naturala numita #adurea din 4es #adurea

&argaritului situata in comuna Danesti, +or$ Lunca #oganisului din $udetul 2imis, a fost

declarata arie prote$ata prin lege de catre Consiliul Eudetean 2imis in !!0 Rezervatia

naturala Lunca cu lalea pestrita din 'alea 4ala$ului Fersig ; &aramures C*eilor 2urzii, si in


14/24

unele zone in $udetele &ures, lt si in anat. Laleaua pestrita este o specie ocrotita de lege,

inca din anii !7.

edera alba (Dap*ne blaga


15/24

Lacul cu nuferi si lotusi termali din aileFeli!

La doar 7 =m distanta de radea, in centrul

statiuniiaile Feli/poate fi gasita o rezervatie naturala deosebita care cuprinde

lacurile cunuferi,lotusi,broaste testoasesipesti e/otici. Aici veti avea parte de un

peisa$ special, viu colorat, care in mod normal poate fi intalnit in serele gradinilor

botanice si nu in aer liber.

nlacurilede aici,alimentate cu ape termale, convietuiesc in deplina armonie nuferi si broaste

testoase, lotusi si pesti e/otici.3uferisunt cei deculoare alba, iar frunzele si florile

acestora cresc pe suprafata apei. #rintre ei, sute de broaste testoase incanta

privirea.Lotusiisunt cei deculoarea roziar frunzele si florile acestora se ridica la cel

putin 1-" de centimetri deasupra apei.

83ufarul termal9(3


16/24

#e langa nuferi, inlacurile artificiale termaledin aile Feli/ se gasesc si catevaspecii de

Lotusi. Aceste specii de lotusi au fostaclimatizati, fiind adusi din ndia si #a=istan -

3elumbo nucifera, Africa - 3


17/24

Roua cerului (Drosera rotundifolia)Roua cerului este una din putinele plante carnivore ce pot fi intalnite si in Romania. 4pecie

ocrotita, ea poate fi admirata in turbariile muntoase, ma$oritatea astazi aflate inrezervatii naturale. #opuleaza tinoavele cu musc*i de turba de la 2imovul &o*os,

#oiana 4tambei, 4ancraieni Ciuc.#lanta consuma apro/imativ 0 de insecte pe an.

#oate fi usor recunoscuta dupa florile de culoare alba si indeosebi dupa frunze, care au

pe suprafata lor numerosi peri glandulari cu rol in digerarea insectelor. #erisorii,

numiti si tentacule, secreta substante lipicioase care se aduna sub forma unor picaturi

stralucitoare de roua, de unde vine si denumirea plantei.

Alte plante ocrotite de lege mai sunt5 macul galben (#apaver alpinum ssp. corona-sancti-

stefani), gladiola salbatica (+ladiolus imbricatus), tulic*ina (Dap*ne cneorum), irisul

de balta (ris pseudacorus, larita (Lari/ deddua).

Floarea de colt (Leontopodium alpinum)

Papucul Doamnei (Cypripedium calceolus)

Sangele Voinicului (Nigritella rubra si Nigritella nigra)

Garofita Pietrei Craiului (Dianthus callionus)

Crinul de padure (Lilium martagon)

Degetarutul Pitic !lpin (Soldanella montana)

"ulbucii de munte (#rollius europaeus)"u$orul romanesc (Paeonia Peregrina %ar& 'omanica)


18/24

Ghintura galbena (Gentiana Lutea)

Laleaua pestrita (Fritillaria meleagris)

edera alba (Daphne blagayana)

Smardarul ('hododendron otschyi)

Lotusul termal sau drete (Nymphea lotus %ar& thermalis)'oua cerului (Drosera rotundifolia)

Smardarul*"u$orul de munte ('hododendron otschyi)

Ghintura galbena ( Gentiana lutea )

Narcisa (Narcissum stellaris)

Bujorul de stepa (Paeonia tenuifolia)

Gentiana

Gentiana

Face parte din familia Gentianaceae . Floarea se prezinta sub forma unei cupe orientate cu gura in sus, ce are la

margine cinci segmente scurte usor rasfrante in afara. Gentianeleau fel de fel de culori. Unele (Gentiana

flogipholia) de pe culmile calcaroase ale Bucegilor au flori subtiri si lungi ca o cupa de sampanie de culoare rosie.

ltele (Gentiana esti!a) sunt scurte si prezinta o singura floare de culoare albastra. "#ista sigentianede culoare

galbena sau !ioleta. $nteresant este ca aceasta floare dispune si de un s%stem de autopolenizare (in timpul noptii

corola se apleaca cu gura in jos , iar polenul care a fost scuturat cade pe stigmat).
http://www.profudegeogra.eu/wp-content/uploads/2011/11/Gentiana.jpg


19/24

Nufarul alb, nufarul galben, iarba broastelor,

broscarita plutitoare ciuma apelor,

cocosul,bradisoru

Ghimpele, planta ocrotita delege

Luna septembrie este propice pentru inmultirea acestei plante.

Cultivata si ingrijita in gradina, ofera un aspect ornamental

deosebit in special toamna, cand pe fondul verde al frunzelor se

remarca fructele sale de un rosu aprins.

Generalitati

Ruscus aculeatus este o panta rara, rustica, mereu-verde, de talie medie, cu

ramificatie deasa si, daca nu este ingrijita, dezordonata. Este o planta
http://www.referat.ro/referate/Padurea_de_conifere_5179.htmlhttp://www.referat.ro/referate/Padurea_de_conifere_5179.html


20/24

originara din Europa. Cuprinde trei specii de plante stufoase mereu-verzi,

ce cresc intre 30 si 80 centrimetri inaltime.

De fapt, Ruscus aculeatus (sau gimpele! nu are frunze" cele ce seamana a fi

fruze sunt in realitate tulpini modificate si aplatizate, rigide si ascutite la

varf ca niste gimpi, denumite cladodes.

#impele este o planta dioica, florile masculine si cele feminine fiind

produse pe plante separate (din aceeasi specie!. $lorile sunt mici, al%e, iar

cele feminine, in octom%rie, se transforma in %ace rosii, lucioase, care

dureaza pana in martie.

&acele confera gimpelui un aspect foarte decorativ, fiind una dintre

plantele reprezentative pentru sar%atorile de iarna.

Rizomul are proprietati diuretice, antiemoroidale, trofice pentru peretii

vaselor de sange, fiind utilizat impotriva edemelor si a formarii calculilorvezicii.

Expunerea

'e va evita epunerea plantei la actiunea directa a razelor de soare. Este %ine-

cunoscuta rezistenta crescuta a plantei la frigul aspru al iernii.

Udarea

lanta se uda din a%undenta vara si foarte putin iarna. 'e va evita oricand

stagnarea apei in jurul plantei.

Solul#impele se adapteaza foarte %ine la orice fel de teren, cu conditia sa fie

%ine drenat.

Inmultirea

)n luna septem%rie sau in luna martie planta se inmulteste prin procedeul

de divizare a tufei sau prin transplantarea mladitelor tinere ce se desprind

din planta mama.

Reproducerea prin seminte se efectueaza in septem%rie, dar ofera rezultate

dorite dupa un timp prea indelungat. 'e planteaza in grupuri de cate 3-*

e+emplare, utilizand plante de am%ele se+e.

Ingrasamant

)n luna aprilie i se furnizeaza plantei un fertilizant licid odata cu apa de

udare.

oli si paraziti

utrezirea radacinii creeaza un colaps neasteptat al plantei, urmat de

deteriorarea completa a tufei. idio provoaca aparitia unor pete al%e si

pudrate pe frunze (tulpini!, dupa care acestea se usuca.


21/24


22/24


23/24

Ghiocelule alb+ galanthus

ni%alis


24/24

flori protejate in romania

Documents