ghid pentru elaborarea planurilor de management pentru ariile protejate din romania

- 1 -

Ghid metodologic

pentru realizarea Planurilor de management Natura 2000

(draft)

Versiunea 5 – 7 aprilie 2007

- 2 -

Coordonare Luc TERRAZ (DirecŃia Regională a Mediului din Franche-Comté - FranŃa) Pilotaj Luc TERRAZ (DirecŃia Regională a Mediului din Franche-Comté - FranŃa) Emmanuel THIRY (Atelierul Tehnic al SpaŃiilor Naturale, Proiectul de înfrăŃire PHARE 2004/IB/EN-03 - România) Véronique PETIT-UZAC (Atelierul Tehnic al SpaŃiilor Naturale - FranŃa) Christian SCHWOEHRER (Parcul Natural Regional Ballons des Vosges - FranŃa) Lucrare realizată cu operatorii siturilor pilot Natura 2000 din România, FranŃa şi Polonia Cornel ALEXANDRU (Sit Natura 2000 RO8920318 / RO………… Măgurile BăiŃei - România), Bogdan BĂDESCU (Sit Natura 2000 ROH000014 / RO356250061 ? (sau RO3562561 ?) MunŃii Semenic-Cheile Caraşului - România), Cécile BERNARD (Sit Natura 2000 FR4301318 Masivul Serre - FranŃa), Eric CHAPUT (Sit Natura 2000 FR4301334 / FR4312013 Petite Montagne din Jura - FranŃa), Karine GARÈS (Sit Natura 2000 FR4202002 Vosges de Sud / FR4211807 Hautes-Vosges - secteor Vosges de Sud – FranŃa), Paul HAC (Sit Natura 2000 RO3003082 / RO3717468 Lunca Mureşului Inferior - România), Philippe KNIBIELY (Sit Natura 2000 FR4201817 / FR4211812 Rhin-Ried-Bruch,- sector 6 Petite Camargue Alsacienne - FranŃa), Ovidiu PÎRV (Sit Natura 2000 RO0000107 / RO8355621 Defileul inferior al Mureşului - România), Emeric TOTH (Sit Natura 2000 RO0000029 (sit în Directiva Habitate de verificat RO5708465 ?) Satchinez - România), Konrad WYPYCHOWSKI (Sit Natura 2000 PLB080001 (sau PLB080010 ?) Ujscie Warty – Polonia), Alte contribuŃii Crina BĂNĂłEAN (Compartimentul de Biodiversitate, ARPM Timişoara Regiunea V - România), Grégory BERNARD (DirecŃia Regională a Mediului din Franche-Comté - FranŃa), Ruxandra CORNICI (Proiectul de înfrăŃire PHARE 2004/IB/EN-03 - România), Bruno DUMEIGE (Parcul Natural Regional din Brenne / DirecŃia Regională a Mediului din Basse Normandie - FranŃa), Alain MOUSTACHE (DirecŃia Regională a Mediului din Franche-Comté - FranŃa) Ana-Maria TEODORU (Proiectul de înfrăŃire PHARE 2004/IB/EN-03 - România), Teodora TOIA (Compartimentul de Biodiversitate, ARPM Timişoara Regiunea V - România), Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, ANPM, ARPM Timişoara, APM Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş – România, Ministerul Ecologiei şi Dezvoltării Durabile - FranŃa, Ministerul Mediului (Prof. Jan Szyszko) - Polonia Listă GT ARPM şi APM ObservaŃie preliminară: lista nu este definitivă!

- 3 -

LISTA ACRONIMELOR

VA FI COMPLETATĂ LA SFÂRŞIT

- 4 -

SUMAR

PREAMBUL............................................................................................................................................................................................................................................................6

INTRODUCERE.....................................................................................................................................................................................................................................................6

NATURA 2000 ŞI CELELALTE ARII PROTEJATE ........................................................................................................................................................................................7

ACTORII PROCESULUI DE ELABORARE A PLANULUI DE MANAGEMENT.....................................................................................................................................10

1) AUTORITATEA PUBLICA CENTRALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI.........................................................................................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. 2) AUTORITATILE PUBLICE LOCALE ŞI REGIONALE AU URMATOARELE ATRIBUTII ŞI RESPONSABILITATI PENTRU CONSERVAREA HABITATELOR NATURALE ŞI A SPECIILOR DE

PLANTE ŞI ANIMALE SALBATICE: ...................................................................................................................................................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. 3) ACADEMIA ROMANA PRIN COMISIA PENTRU OCROTIREA MONUMENTELOR NATURII ..............................................................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. 4) AUTORITATILE ADMINISTRATIVE PUBLICE LOCALE ŞI REGIONALE ............................................................................................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. 5) SOCIETATEA CIVILA ŞI PERSOANELE FIZICE ...............................................................................................................................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. 6) COMITETUL CONSULTATIV ........................................................................................................................................................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. 7) CUSTOZI ....................................................................................................................................................................................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. 8) PERSOANE JURIDICE -CARORA LI S-A INCREDINTAT ADMINISTRAREA ARIEI NATURALE PROTEJATE, CARE NECESITA CONSTITUIREA DE STRUCTURI DE ADMINISTRARE,AU

URMATOARELE OBLIGATII: ............................................................................................................................................................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

EXPLICAłII GENERALE..................................................................................................................................................................................................................................13

1) SISTEMUL GENERAL DE PUNERE ÎN PAGINĂ .....................................................................................................................................................................................................13 2) COPERTA PLANULUI DE MANAGEMENT ...........................................................................................................................................................................................................14 3) PREZENTAREA NATURA 2000..........................................................................................................................................................................................................................14 4) FIŞA DE IDENTITATE A FIECĂRUI SIT ................................................................................................................................................................................................................14 5) TABELELE .......................................................................................................................................................................................................................................................15 6) SINTEZELE.......................................................................................................................................................................................................................................................16 7) HĂRłILE..........................................................................................................................................................................................................................................................17 8) FOTOGRAFIILE.................................................................................................................................................................................................................................................31 9) BIBLIOGRAFIA .................................................................................................................................................................................................................................................31 10) ANEXELE PLANULUI DE MANAGEMENT .........................................................................................................................................................................................................31

AJUTOR PENTRU COMPLETAREA TABELELOR .....................................................................................................................................................................................33

A) RAPORTUL DE PREZENTARE ŞI DIAGNOSTICUL................................................................................................................................................................................................33 B) OBIECTIVELE .............................................................................................................................................................................................................................................63 C) ACłIUNILE......................................................................................................................................................................................................................................................69 D) EVALUARE .....................................................................................................................................................................................................................................................72

BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................................................................................................................................................73

- 5 -

ANEXE...................................................................................................................................................................................................................................................................74

ANEXE CODURILE FSD ALE ACTIVITĂłILOR UMANE...........................................................................................................................................................................................74 GHID PENTRU STRATEGIILE DE COMUNICARE LA NIVEL REGIONAL/LOCAL (SIBIU) ..............................................................................................................................................74 GHID PENTRU IMPLICAREA PARTENERILOR (SIBIU) .............................................................................................................................................................................................74 SFATURI PRACTICE ..............................................................................................................................................................................................................................................74 PRINCIPIILE ŞI DEMERSUL CONCERTĂRII – SAU – RECOMANDĂRI PENTRU O CONCERTARE REUŞITĂ....................................................................................................................74 INSTRUMENTE PRACTICE (TIP DE PLANIFICARE, FIŞĂ DE REUNIUNE)....................................................................................................................................................................74 LISTA PARTENERILOR CE TREBUIE ASOCIAłI .......................................................................................................................................................................................................74 LISTA GRUPURILOR DE LUCRU CE TREBUIE CONSTITUITE ŞI PLANIFICAREA REUNIUNILOR...................................................................................................................................74 NATURA ACESTOR GRUPURI DE LUCRU: GRUPURI SAU INSTANłE MAI OFICIALE, CUM AR FI COMITETUL ŞTIINłIFIC SAU COMITETUL DE PILOTAJ................................................75 ECOSISTEME (ÎN LEGĂTURA CU MARILE ECOSISTEME DESCRISE ÎN FSD).......................................................................................................ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED.

- 6 -

PREAMBUL De redactat

INTRODUCERE Ghidul metodologic al documentului de obiectiv, aferente siturilor Natura 2000 (PLAN DE MANAGEMENT), este un document care se doreşte practic, simplu şi explicit. Obiectivul acestuia este să vină în sprijinul operatorilor locali Natura 2000 la redactarea planurilor de management. Documentul este ilustrat prin exemple româneşti, franceze şi poloneze, preluate din situri reale, prin aplicarea metodei propuse în acest ghid. Modelul de plan de management, propus în ghidul de faŃă, cuprinde mai multe capitole (a se vedea sumarul planului tip de management). Ghidul este menit să însoŃească elaborarea acestui plan, etapă cu etapă. Cititorul va putea:

- să ia cunoştinŃă de obiectivul ce trebuie atins în cadrul etapei avute în vedere, - să consulte explicaŃiile, înainte de completarea fiecărui tabel (sunt date exemple concrete), - să consulte indicaŃiile de întocmire a sintezei în care sunt reluate informaŃiile principale din tabele, - să se raporteze la notele metodologice, în vederea redactării părŃii avute în vedere, - să preia structura tabelelor, de preferinŃă în Excel, pentru a facilita comparaŃiile operaŃionale, în scopul elaborării planului de

management, şi pentru a simplifica extragerile minuŃioase (comparare „mize – obiective – acŃiuni”, în mod particular). În linii mari, tabelele din acest ghid corespund ghidului Appleton, care a stat la baza câtorva din planurile de management al ariilor protejate din România (rezervaŃii naturale, parcuri naŃionale). În cazul unui singur sit pot exista mai multe tipuri de zonare, fără ca perimetrele să coincidă exact. Ideal ar fi să nu se elaboreze decât un singur document de planificare, pentru aria protejată şi situl Natura 2000 în acelaşi timp. În acest mod, planul de management s-ar referi la adunarea celor două zonări. Ar exista un singur document:

1 singur plan de management pentru două zonări [Directive Habitate + Directive Păsări], sau 1 singur plan de management pentru două zonări [RezervaŃie naturală / Parc + Directiva Habitate], sau 1 singur plan de management pentru două zonări [RezervaŃie naturală / Parc + Directiva Păsări], sau 1 singur plan de management pentru două zonări [RezervaŃie naturală / Parc + Directiva Habitate + Directiva Păsări].

Dacă totuşi ar trebui să existe două planuri de management diferite pentru un spaŃiu ce constituie în acelaşi timp o arie protejată (parc, rezervaŃie) şi un sit Natura 2000, se propune ca planurile de management aferente sitului Natura 2000 şi ariei protejate (rezervaŃie, parc) să fie elaborate în perfectă coerenŃă şi, în măsura posibilului, simultan.

- 7 -

NATURA 2000 ŞI CELELALTE ARII PROTEJATE ReŃeaua siturilor Natura 2000 acoperă uneori arii deja protejate (RezervaŃii naturale, parcuri naŃionale sau naturale etc.). Planul de management trebuie să Ńină cont de specificităŃile acestor spaŃii şi să profite de pe urma acestei suprapuneri, a datelor culese şi a mijloacelor disponibile. Cu toate acestea, se recomandă articularea corespunzătoare a planului de management al sitului Natura 2000 şi a celui aferent ariei protejate, pentru a mări gradul de coerenŃă şi pentru a facilita înŃelegerea de către actorii locali. În cazul în care limitele celor două arii sunt aceleaşi, este posibil să se fuzioneze cele două documente. Este necesar, însă, să se facă bine distincŃia între ceea ce corespunde aplicării Directivelor şi planului de management al rezervaŃiei naturale, respectiv al parcului (mize neeuropene, pedagogie etc.). Atunci când se referă la teritorii diferite, cele două planuri de management trebuie să fie distincte, dar să fie legate prin anumite pasarele:

- În fiecare document trebuie prezentat clar celălalt demers (limite geografice şi stadiul procedurii); - AcŃiunile trebuie să primească denumiri unice (nomenclatură comparabilă); - Trebuie să se facă distincŃia între bugetele aferente fiecărei acŃiuni.

- 8 -

Tabel comparativ între Parc naŃional, parc natural, RezervaŃie naturală şi sit Natura 2000

Parc NaŃional Parc Natural RezervaŃie naturală Sit Natura 2000 Text legislativ OUG 236/2000 cu completările şi modificările ulterioare

DefiniŃie Arie naturală protejată al cărei scop este protecŃia şi

conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spaŃiul biogeografic

naŃional, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic.....sau de altă

natură oferind posibilitatea vizitării în scopuri

ştiinŃifice, educative, recreative şi turistice.

Arie naturală protejată al cărei scop este protecŃia şi

conservarea unor ansambluri peisagistice în

care interacŃiunea activităŃilor umane cu

natura de-a lungul timpului a creat o zona distinctă cu

valoare semnificativă peisagistică şi/sau

culturală, deseori cu o mare diversitate biologică.

Arie naturală protejată al cărei scop este protecŃia şi conservarea unor habitate

şi specii naturale importante sub aspect floristic......Mărimea lor este determinată de

arealul necesar asigurării integrităŃii elementelor

protejate.

1.Arie specială de conservare - arie naturală protejată al cărei scop

este de a conserva, de a menŃine şi, acolo unde este cazul, de a readuce într-o stare de conservare

favorabilă habitatele naturale şi/sau populaŃiile speciilor pentru care situl

este desemnat. 2.Arie de protecŃie

specială avifaunistică - arie naturală protejată al cărei scop este de a

conserva, de a menŃine şi, acolo unde e cazul, de a readuce într-o stare de conservare favorabilă habitatele specifice, desemnate pentru protecŃia speciilor de păsări migratoare

sălbatice.

Obiectiv Asigură menŃinerea cadrului fizico-geografic în stare naturală, protecŃia

ecosistemelor, conservarea resurselor genetice şi a diversităŃii biologice în condiŃii de

Asigură menŃinerea interacŃiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităŃii

habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea

folosinŃelor tradiŃionale ale

Asigură menŃinerea habitatelor şi/sau în vederea protejării

anumitor specii, grupuri de specii sau comunităŃi biotice (după caz); pe

lângă activităŃile ştiinŃifice

Asigură conservarea tipurilor de habitate

naturale şi a habitatelor speciilor pentru care au fost desemnate (conform

OUG 236/20000 cu completările şi modificările

- 9 -

stabilitate ecologică, prevenirea şi excluderea

oricăror forme de exploatare a resurselor naturale şi a folosinŃelor terenurilor, incompatibilă

scopului atribuit.

terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităŃilor,

practicilor şi culturii tradiŃionale ale populaŃiei locale; oferă publicului posibilităŃi de recreere şi turism şi se încurajează activităŃile ştiinŃifice şi

educaŃionale.

pot fi admise, după caz, activităŃi turistice,

educaŃionale, organizate; sunt admise activităŃi de

valorificare durabilă a unor resurse naturale; sunt interzise folosinŃe ale

terenurilor sau exploatarea resurselor

care dăunează obiectivelor atribuite.

ulterioare).

Manager Se realizează cu structuri de administrare special constituite cu personalitate juridica, în subordinea unor regii autonome, companii şi societăŃi naŃionale şi comerciale, autorităŃi ale administraŃiei publice locale, servicii

descentralizate ale administraŃiei publice centrale, instituŃii ştiinŃifice, de cercetare şi de învăŃământ din sectorul public şi privat, muzee, ONG, constituite potrivit legii.

Plan de management ( conform legii)

Se elaborează de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate şi se aprobă de către autoritatea centrală pentru protecŃia mediului cu avizul Academiei Române. La elaborarea planului de management

administratorii/custozii ariilor naturale protejate au obligaŃia să consulte factorii de interes din zona ariei naturale protejate.

Metodologie de elaborare a planurilor de

management

La recomandarea autorităŃii centrale pentru protecŃia mediului se utilizează, orientativ,

ghidul Apelton.


ghidul Apelton


ghidul Apelton

Ghidul se află în curs de elaborare în proiectul de

twinning Phare RO04/IB/EN-03.

Parc NaŃional Parc Natural RezervaŃie naturală Sit Natura 2000 Text legislativ OUG 236/2000 cu completările şi modificările ulterioare

Pentru a-l diferenŃia de planurile de management ale celorlalte arii protejate (parcuri naŃionale şi rezervaŃii naturale în mod particular) - căci perimetrele sunt deseori foarte diferite între situl Natura 2000 şi aria protejată care constituie punctul central al acestuia - dar şi de faptul că anumite situri Natura 2000 sunt situate în sectoare în care nu există arii protejate şi, în fine, la cererea partenerilor noştri români, se propune ca planul de management al situlului Natura 2000 să fie denumit în mod distinctiv. Astfel, planul de management al siturilor Natura 2000 ar putea avea următoarele denumiri: - PLAN DE MANAGEMENT = Documentar de Obiective Natura 2000, - PM2000 = Planul de Management Natura 2000, - PMN = Planul de Management Natura 2000,

- 10 -

- Planul de Management Natura 2000.

ACTORII PROCESULUI DE ELABORARE A PLANULUI DE MANAGEMENT Conform Legii 345/2006 pentru modificarea şi completarea Ord. de urgenŃă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice:

1) Autoritatea Publică Centrală pentru ProtecŃia Mediului

- propune aprobarea prin hotărâre a Guvernului a planurilor de management după avizarea acestora de către Academia Româna şi de către AgenŃia NaŃională pentru Arii Naturale Protejate şi Conservarea BiodiversităŃii.

- aprobă, cu avizul Academiei Române, şi pune în aplicare procedurile legale pentru modificarea suprafeŃei şi limitelor ariilor naturale protejate.

2) AutorităŃile publice locale şi regionale au următoarele atribuŃii şi responsabilităŃi pentru conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale sălbatice:

- armonizarea planurilor de dezvoltare locala cu interesele de conservare a habitatelor naturale şi seminaturale, a speciilor indigene şi cu prevederile planurilor de management al ariilor naturale protejate;

- îndeplinesc la nivel teritorial respectiv regional atribuŃiile autorităŃii publice centrale de mediu, prin serviciile specifice pentru conservarea naturii şi a diversităŃii biologice în colaborare cu alte instituŃii abilitate

3) Academia Româna prin Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii

- avizează planurile de management ale ariilor naturale protejate din reŃeaua naŃională - avizează numirea membrilor organelor ştiinŃifice; - avizează modificarea suprafeŃelor şi limitelor ariilor naturale protejate din reŃeaua naŃională de arii naturale protejate;

4) AutorităŃile administrative publice locale şi regionale

- sunt consultate în elaborarea planurilor de management - sunt obligate să armonizeze planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi regională, precum şi orice alte planuri de

exploatare/utilizare a resurselor naturale din ariile naturale protejate şi din vecinătatea acestora, cu prevederile planului de management

- 11 -

5) Societatea civilă şi persoanele fizice

- participă la elaborarea planurilor de management ale ariilor naturale protejate şi la implementarea unor activităŃi, în funcŃie de capacitatea şi de resursele organizaŃiilor în cauză.

6) Comitetul consultativ

- este alcătuit din reprezentanŃi ai instituŃiilor, organizaŃiilor economice, ONG, autorităŃilor şi comunităŃilor locale care deŃin cu orice titlu suprafeŃe , bunuri sau au interese în perimetrul ariei naturale respective şi care sunt implicate şi interesate în aplicarea măsurilor de protecŃie, în conservarea şi dezvoltarea durabilă a zonei

- este consultat în elaborarea planului de management Conform Ordinului 494/2005 se reglementează aprobarea procedurilor de încredinŃare a administrării şi de atribuire în custodie a ariilor naturale protejate. Contractele şi convenŃiile de custodie încheiate în baza Ord. 494/2005, sunt guvernate de prevederile OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 462/2001

7) Custozi

Custozii sunt persoane juridice sau fizice cărora li s-a încredinŃat custodia unei arii naturale protejate, care nu necesită structuri de administrare, au următoarele obligaŃii:

- să realizeze planul de management al ariei naturale protejate, în acord cu reglementările în vigoare, în mod transparent, prin consultarea şi implicarea factorilor interesaŃi, în timp de maximum un an de la încheierea prezentei convenŃii;

- să întocmească regulamentul ariei naturale protejate, ce conŃine regulile ce vor trebui respectate pe teritoriul ariei naturale protejate, prin implicarea şi consultarea tuturor factorilor interesaŃi, în termen de maximum 6 luni, în acord cu prevederile legislaŃiei în vigoare;

- să administreze aria naturala protejată în baza prezentei convenŃii şi în acord cu prevederile legale în vigoare, cu planul de management şi cu regulamentul ariei naturale protejate şi să controleze modul de aplicare a acestora în baza legitimaŃiei primite din partea APM;

- să asigure instruirea necesară a persoanelor implicate în activitatea de custodie; - să promoveze acŃiuni de conştientizare şi informare a populaŃiei locale privind necesitatea protecŃiei naturii şi rolul ariilor naturale

protejate;

- 12 -

- să inventarieze bunurile patrimoniului natural încredinŃat şi să monitorizeze evoluŃia acestuia, contribuind în mod semnificativ la o mai bună cunoaştere a capitalului natural încredinŃat;

- să furnizeze prompt informaŃii la solicitarea autorităŃii responsabile sau a structurilor sale subordonate din teritoriu şi să înştiinŃeze direct şi operativ despre producerea oricărui eveniment ce a adus sau poate aduce prejudicii capitalului natural încredinŃat în custodie;

- să alimenteze bazele de date Ńinute de către autoritatea responsabilă, în vederea îmbunătăŃirii sistemului suport de asistare a deciziilor în domeniul ariilor naturale protejate şi de raportare la instituŃiile naŃionale şi internaŃionale;

- să ia toate măsurile necesare în vederea asigurării unei protecŃii eficiente a ariei naturale protejate şi a valorilor patrimoniului natural şi cultural;

- să păstreze destinaŃia oricărei construcŃii, dotări sau amenajări ce se realizează din fonduri primite în urma derulării activităŃii de custode, în scopul bunei gestionări a ariei naturale protejate, ce va rămâne în inventarul/patrimoniul ariei naturale protejate;

- să prezinte un raport anual corect şi complet privind starea ariei naturale protejate, modul de gestionare a eventualelor probleme apărute şi acŃiunile întreprinse în baza planului de management, precum şi situaŃia realizării obligaŃiilor asumate prin prezenta convenŃie;

8) Persoane juridice cărora li s-a încredinŃat administrarea ariei naturale protejate, care necesită constituirea de structuri de administrare, au următoarele obligaŃii:

- să treacă în inventarul structurii de administrare a ariei naturale protejate mijloacele tehnice şi administrative (sedii, terenuri, autovehicule, birotică, mobilier, utilaje şi unelte etc.) prezentate în anexa la prezentul contract;

- să asigure un buget care să permită buna administrare a ariei naturale protejate, inclusiv a funcŃionării consiliului ştiinŃific şi a consiliului consultativ de administrare, conform structurii bugetare prezentate în anexa la prezentul contract;

- să păstreze destinaŃia oricărei construcŃii, dotări ori amenajări ce se realizează şi/sau se utilizează în scopul bunei administrări a ariei naturale protejate de către structura de administrare, ce va rămâne în inventarul ariei naturale protejate;

- să înzestreze personalul structurilor de administrare cu uniforme specifice şi echipament adecvat activităŃii de teren; - să asigure instruirea necesară a personalului structurii de administrare din subordine; - să prezinte într-un raport anual situaŃia realizării obligaŃiilor asumate; - în cazul în care consimte să administreze mai multe arii naturale protejate, să constituie o structură de specialitate în vederea

coordonării activităŃii tuturor structurilor de administrare ce se vor subordona direct acesteia; - să întocmească propunerile privind componenŃa consiliului ştiinŃific şi a consiliului consultativ de administrare, să le înainteze Academiei

Române şi autorităŃii responsabile, după caz, în termen de maximum 4 luni de la încheierea prezentului contract, şi să asigure întrunirea celor două organisme cel puŃin de două ori pe an;

- să realizeze planul de management al ariei naturale protejate, în acord cu reglementările în vigoare, în mod transparent şi participativ, prin consultarea şi implicarea factorilor interesaŃi, în timp de maximum 2 ani de la încheierea prezentului contract;

- să întocmească regulamentul ariei naturale protejate, ce conŃine regulile ce vor trebui respectate pe teritoriul acesteia, în termen de maximum 9 luni de la încheierea prezentului contract, în acord cu prevederile legislaŃiei în vigoare;

- 13 -

- să administreze aria naturală protejată în baza prezentului contract şi în acord cu prevederile legale în vigoare, cu planul de management şi cu regulamentul ariei naturale protejate şi să controleze modul de aplicare a acestora în baza împuternicirii primite din partea autorităŃii responsabile;

- să sprijine dezvoltarea durabilă a întregii zone prin măsuri ce contribuie şi la conservarea patrimoniului natural încredinŃat (de exemplu, agricultura tradiŃionala, ecoturismul etc.);

- să promoveze acŃiuni de conştientizare şi informare a populaŃiei locale privind necesitatea protecŃiei naturii şi rolul ariilor naturale protejate;

- să inventarieze bunurile patrimoniului natural încredinŃat şi să monitorizeze evoluŃia acestuia, contribuind în mod semnificativ la o mai buna cunoaştere a capitalului natural încredinŃat;

- să contribuie activ la dezvoltarea reŃelei europene "Natura 2000", ca obligaŃie asumată de România în procesul de integrare europeană; - să furnizeze prompt informaŃii la solicitarea consiliului ştiinŃific şi a autorităŃii responsabile sau a structurilor sale subordonate din teritoriu

şi să înştiinŃeze direct şi operativ despre producerea oricărui eveniment ce a adus sau poate aduce prejudicii capitalului natural încredinŃat spre administrare;

- să alimenteze regulat cu informaŃii bazele de date Ńinute de către autoritatea responsabilă, în vederea îmbunătăŃirii sistemului suport de asistare a deciziilor în domeniul ariilor naturale protejate şi de raportare la instituŃiile naŃionale şi internaŃionale;

- să ia toate măsurile necesare în vederea asigurării unei protecŃii eficiente a ariei naturale protejate şi a valorilor patrimoniului natural şi cultural;

- să prezinte prin intermediul consiliului ştiinŃific un raport anual corect şi complet privind starea ariei naturale protejate, modul de gestionare a eventualelor probleme apărute şi acŃiunile întreprinse în baza planului de management;

- să pună la dispoziŃie persoanelor din direcŃia de specialitate a autorităŃii responsabile şi celor din cadrul autorităŃii publice locale pentru protecŃia mediului, aflate în control, toate informaŃiile solicitate şi mijloacele de deplasare necesare controlului în teren.

EXPLICAłII GENERALE

1) Sistemul general de punere în pagină

Principiul reŃinut pentru modelul de plan de management este acela de a crea un document uşor de parcurs şi care să prezinte lucrurile într-un mod foarte vizual. Din aceste considerente, punerea în pagină se realizează astfel încât pe paginile din stânga să nu apară decât tabelele de informaŃii şi sintezele, iar pe paginile din dreapta numai ilustraŃiile (hărŃi, fotografii şi, eventual, scheme). Pentru a asigura omogenitatea prezentării şi pentru a tabelele să poată fi parcurse dintr-o privire şi să fie lizibile, toate textele planului de management vor avea următoarele caracteristici:

- 14 -

- PoliŃă: Times New Roman - Dimensiuni poliŃă: 10 - Culoare text: negru - Text aliniat justificat - Nivel „corp de text” - SpaŃiu stânga „zero” - SpaŃiu dreapta „zero” - SpaŃiu înainte „zero” - SpaŃiu după „zero” - SpaŃiu între rânduri „simplu”

2) Coperta Planului de management

Prezentarea Planului de management este standardizată (conform cartei grafice furnizate – de realizat). Modelul de copertă este prezentat în anexă (de realizat). Elementele principale sunt următoarele: Format: peisaj (= italian) pe fond alb

- Prezentare tip a sitului - Două fotografii color, format peisaj, de aceeaşi lăŃime, tipice pentru fiecare sit (a se vedea modelul) - Sub fotografii: „Documentar de obiective” - Sub „Documentar de obiective” se pune „denumirea oficială a sitului” şi numărul de ordine - În josul paginii de trec logourile: Natura 2000, Uniunea Europeană, Ministerul Mediului, (ANPM, ARPM, APM ?), Operatorul Planului de

management

3) Prezentarea Natura 2000

Obiectivul acestei părŃi este să ofere cititorului, în câteva cuvinte, o viziune asupra ansamblului în care se înscrie situl Natura 2000. Prezentarea este comună tuturor siturilor. Aceasta nu poate fi modificată decât în cazul schimbării cifrelor referitoare la numărul de situri sau la procentajele de teritoriu aflat în reŃeaua Natura 2000. Este obligatoriu să se reprezinte o hartă în care să se vadă clar Europa şi România. Aceasta este furnizată odată cu Planul de management tip. Este aceeaşi pentru toate Planurile de management şi toate siturile. Titlul se scrie în stânga sus (îngroşat) şi nu este modificabil.

4) Fişa de identitate a fiecărui sit

Harta pe care se poate vedea clar perimetrul sitului este obligatorie şi va fi elaborată la nivel local, de către operator. Elementele necesare pentru completarea fişei de identitate a fiecărui sit trebuie preluate din FSD.

- 15 -

Titlul se scrie în stânga sus (îngroşat) şi nu este modificabil .

5) Tabelele

Tabelele trebuie completate în mod precis, clar şi concis. Nu este necesar să se scrie fraze întregi. În consecinŃă, se vor utiliza numai cifre şi câteva cuvinte. Frazele care conŃin informaŃii importante se scriu numai în sinteză. Toate rubricile trebuie obligatoriu să conŃin text. Dacă informaŃiile nu sunt disponibile de la început sau dacă nu sunt adaptate sitului, este necesar să se introducă menŃiunile următoare:

- în cazul informaŃiilor obligatorii, dar care nu sunt (încă) disponibile sau cunoscute se va scrie: „InformaŃie indisponibilă”, - în cazul informaŃiilor care nu sunt necesare sau adaptate sitului, se va scrie: „Nu se aplică”.

Siturile pilot române, franceze şi poloneze vor fi susceptibile de a furniza exemple concrete de tabele, care vor putea fi utilizate în ghidul metodologic, în scopul ilustrării demersului propus. Titlul tabelelor Titlul fiecărui tabel este scris în partea stângă sus a fiecărui tabel, în exterior şi chiar deasupra tabelului. Titlul se scrie în Times New Roman 10, îngroşat, negru, stil „corp de text” . Titlul tabelelor nu este modificabil. Înaintea titlului se notează numărul capitolului, aşa cum este precizat în sumar. La sfârşitul titlului, între paranteze, se notează numărul tabelului (de la 1 la 15). Coloanele (explicaŃii ale titlurilor de coloane – exemplul tabelului nr. 1) Date administrative Cuantificare Calificare Obiective în raport cu Natura 2000 Originea datelor

Structuri resurse

Coloana „cuantificare” Coloana „cuantificare” înseamnă „câte” elemente referitoare la subiect (denumit în faŃa fiecărui rând) conŃine situl integral sau parŃial. De preferinŃă, se vor nota numere întregi. InformaŃie cerută trebuie precizată sub formă de valoare sau procentaj (linear în metri sau km, suprafaŃă în m² sau ha, număr de indivizi, număr de cupluri care îşi construiesc cuiburi, % etc.) Coloana „calificare” Coloana „calificare” se referă la caracteristicile principale ale elementelor pe care situl le are în comun cu alte zone. InformaŃia cerută se va prezenta sub forma unui comentariu sau în cuvinte. Se vor introduce comentarii scurte, formate dintr-unul sau câteva cuvinte, fără fraze elaborate. InformaŃiile importante vor fi reluate şi dezvoltate în sinteză.

- 16 -

Coloana „Obiective în raport cu Natura 2000” Coloana „Obiective în raport cu Natura 2000” permite realizarea unei legături între tema abordată şi problematica de conservare Natura 2000. Se vor introduce comentarii scurte, formate dintr-unul sau câteva cuvinte, fără fraze elaborate. InformaŃiile importante vor fi reluate şi dezvoltate în sinteză. Coloana „Originea datelor” Coloana „Originea datelor” este o coloană ce permite indicarea pistelor pentru găsire surselor de documentare utile şi pentru dispunerea de informaŃiile necesare pentru completarea tabelului (surse bibliografice, bază de date GIS, ortofotoplanuri, spuse ale experŃilor etc.). Aceasta nu este reluată în structura planului de management tip difuzat, deoarece reprezintă un ajutor de căutare de informaŃii, în timpul elaborării Planului de management, care nu trebuie să figureze ca atare odată ce Planul de management a fost validat şi publicat. ReferinŃele bibliografice şi documentare sunt enumerate la sfârşitul fiecărui tabel şi compilate într-o bibliografie, la finalul documentului. Adăugarea de rânduri şi teme Lista temelor fiecărui rând nu este nici definitivă, nici exhaustivă. Am notificat temele principale pe care le considerăm importante de abordat sau care se regăsesc pe aproape toate siturile. Acestea pot fi modificate, în funcŃie de necesităŃi. Titlurile rândurilor pot fi mai detaliate în problematicile întâlnite pe fiecare sit în parte. Se pot adăuga rânduri suplimentare cu un titlu (un cuvânt, de exemplu), care corespund unei probleme legate specific de un sit, unei teme particulare. Nu se poate adăuga decât o singură temă pe rând. Sursele documentare În text sau după sinteză, sunt notate sursele bibliografice care au fost utilizate la completarea tabelului. Acestea pot fi introduse în forma următoare „(autor, an)” sau număr „document xx” care trimite oricum la lista bibliografică plasată imediat după ultimul tabel şi ultima sinteză şi imediat în faŃa anexelor. Pe baza primelor lucrări efectuate pe siturile pilot, la sfârşitul tabelului a fost adăugată o coloană specifică, în scopul facilitării căutării de informaŃii. Această coloană nu este valabilă decât în ghidul metodologic, pentru a direcŃiona operatorii locali să caute resursele documentare, cartografice şi bibliografice utile pentru completarea tabelului.

6) Sintezele

InstrucŃiuni generale Sintezele pun în evidenŃă punctele esenŃiale ale informaŃiilor cuantificate şi calificate în fiecare tabel în parte. Acestea trebuie să facă posibilă înŃelegerea punctelor esenŃiale din tabel şi să ofere câteva elemente de evoluŃie sau de context, necesare pentru înŃelegerea situaŃiei, a originii sale şi a evoluŃiei sale tendenŃiale.

- 17 -

La sfârşitul sintezei aferente fiecărei părŃi şi, în fine, al tuturor sintezelor, cititorul trebuie să fie în măsură să înŃeleagă punctele tari ale sitului, problemele acestuia, impacturile activităŃilor umane, habitatele şi speciile caracteristice, mizele şi acŃiunile ce trebuie întreprinse în vederea unei bune administrări a sitului. Sintezele servesc la crearea logicii de „bun management” al habitatelor şi speciilor de interes comunitar, adică documentarul de obiective Natura 2000. Dimensiunea acestora este cuprinsă între 5 rânduri şi o pagină.

7) HărŃile

În unele situri, pot exista numeroase informaŃii (inventare realizate în trecut, programe Life (de ex.: Satchinez) sau pot fi caracterizate de existenŃa prealabilă a unei arii protejate (de ex.: Semenic). În acest caz, informaŃia şi hărŃile există şi sunt disponibile, dar trebuie căutate, analizate şi transcrise în Planul de management. În alte situri, însă (de ex.: Defileul inferior al Mureşului) şi în ciuda interesului şi mărimii sitului, nu este disponibilă nici o informaŃie organizată, provenită din programe anterioare sau protocoale ştiinŃifice finalizate. Planul de management al acestui tip de sit va menŃiona, aşadar, carenŃele încă din faza de diagnosticare (se recurge la menŃiunile „InformaŃii indisponibile”) şi propunerile unui mare număr de acŃiuni, referitoare la inventarele ştiinŃifice. Scările (scara de culegere a datelor şi scara de înregistrare) trebuie să fie adaptate la dimensiunile sitului, la datele cartografiate şi la regulile de imprimare. Atunci când există echipamentul necesar, se recomandă a se recurge la fotografiile aeriene orto rectificate, precum şi procesarea prin SIG. Lista hărŃilor obligatorii şi opŃionale

Lista hărŃilor HărŃi obligatorii HărŃi opŃionale (de pus în anexe)

Comentarii

Hartă de localizare X Hartă de prezentare generală, comună tuturor siturilor în partea de „prezentare generală” a Natura 2000 – furnizată cu Planul de management tip

Hartă geologică X Harta marilor ecosisteme X Harta activităŃilor umane X Harta habitatelor de interes comunitar (Directiva 92/43)

X (pentru Directiva 92/43)

X (pentru Directiva 79/409)

- 18 -

HărŃi ale speciilor de interes comunitar (Directivele 92/43 sau 79/409)

X X O singură hartă dacă situl este desemnat conform celor două Directive 92/43 sau 79/409

Harta marilor obiective de management X ReferinŃă la zonarea prevăzută de legislaŃia română

Harta localizării acŃiunilor X Harta cadastrală X Harta topografică X Harta de localizare a speciilor remarcabile (nu 92/43 şi nu 79/409)

Harta stării de conservare a habitatelor prevăzute de directive

X

Harta stării de conservare a speciilor prevăzute de directive

X

În fiecare capitol al planului de management, sunt indicate hărŃile obligatorii şi opŃionale. Acest rând nu este modificabil. Nu pot fi adăugate decât menŃiunile „informaŃii indisponibile”, în cazul hărŃilor obligatorii, şi „(a se vedea anexa nr. xx), în cazul hărŃilor opŃionale. În caz de indisponibilitate momentană şi în aşteptarea realizării de către operator, hărŃile obligatorii nu vor fi înlocuite cu altele. În cazul în care hărŃile obligatorii nu sunt disponibile într-o primă fază, acest lucru trebuie precizat prin introducerea în tabel a „menŃiunii: „InformaŃie indisponibilă”. În cazul în care hărŃile se dovedesc a nu fi adaptate pentru sit, se va adăuga menŃiunea „Nu se aplică” în tabelul sau textul de sinteză respectiv. Lista hărŃilor (numărul hărŃii şi titlul) va fi plasată în anexe. Toate hărŃile trebuie numerotate prin sintagma „harta nr. xx” care trimite la lista hărŃilor din anexe.

- 19 -

Caiet de sarcini pentru cartografierea siturilor pilot Notă: Cu caractere îngroşate sunt trecute elementele obligatorii Date comune pentru toate hărŃile: Elemente de reprezentat: Care apar în legendă: Limita sitului Natura 2000 (contur linie continuă verde închis, grosime 2) Elemente care nu figurează în legendă: Fond geografic (1/50 000 alb-negru) (pentru siturile mici) cu excepŃia hărŃii geologiei Titlu: Sit Natura 2000 Numele şi codul naŃional (Exemplu Ro_8920318) Arial 30 Caractere îngroşate (Bold) Verde închis (la fel ca şi limita sitului ) Subtitlu: harta N° - Titlul legendei: (Caractere îngroşate, subliniate Arial 10) Elemente de legendă (Arial 8) Scara: Linie pe care se marchează distanŃa şi text (exemplu1/100 000°) (« Scara » 10 caractere îngroşate apoi 8 normal) Scara de suprafaŃă (pătrat cu suprafaŃă) Sursa datelor (fond, perimetru) (« Surse » poliŃa 10 caractere îngroşate apoi 8 normal) Autorul hărŃii (Organismul, numele, luna şi anul realizării )

Dacă harta nu este orientată la nord (Nord top pagina) atunci trebuie adăugată săgeata care indică nordul . În funcŃie de utilizarea hărŃii se pot mări anumite porŃiuni ( zone cu obiective importante sau unde beneficiem de date precise). Scară de reprezentare a sitului : A4 A3: 2 A3 Măgurile BăiŃei: 1/15 000° 1/10 000° Satchinez: 1/60 000° 1/40 000° Defileul inferior: 1/300 000° 1/200 000° 1/130 000° Semenic: 1/200 000° 1/110 000° 1/50 000°partea vest

(landscape) 1/100 000° partea est (portrait)

Lunca Mureş: 1/250 000° 1/150 000 1/75 000°

- 20 -

Harta N°I localizarea (regrupează hărŃile obligatorii nr 1, 2 şi 3 din ghidul metodologic) Format A4 landscape Siturile mari Defileul inferior; Lunca Mureş; Semenic Elemente de evidenŃiat: Care apar în legendă: Limitele sit Natura 2000 (contur linie continuă verde închis, grosime 2) Limitele ariilor protejate în interiorul sitului (contur linie punctată roşu grosime 2 sau puncte cu roşu ) Principale localităŃi (punct albastru) ReŃeaua hidrografică (linie continuă albastra, grosime 2) Elemente care nu figurează în legendă: Cadrul de localizare al sitului în România (aprox 5cm* 5cm ) de adăugat România, Regiunea Vest, sit Natura 2000. Imagine jpg Cadrul de localizare al sitului în regiune (pentru siturile mari) Imagine jpg (aprox 5cm*5cm) Fond geografic (1/50 000 alb negru ) (pentru siturile mici ) Titlu: Site Natura 2000 Nume şi Codul NaŃional (Exemplu Ro_8920318) PoliŃa Arial 30 Caractere îngroşate (Bold) Verde închis (la fel ca la limitele sitului) Subtitlu: Harta I – Localizarea sitului N2000 şi a celorlalte arii naturale protejate (poliŃa Arial 24)

Titlu de legendă: arii protejate (Caractere îngroşate, subliniate poliŃa Arial 10) Element de legendă (poliŃa Arial 8) Scară: Linie pe care se marchează distanta şi text (1/100 000°) (« Scară » poliŃa 10 caractere îngroşate apoi 8 normal) Scară de suprafaŃa (pătrat cu suprafaŃă) Sursa datelor (fond, perimetru) (« Surse » poliŃa 10 caractere îngroşate apoi 8 normal) Autor Hartă (Organismul, numele, luna şi anul realizării) Scară de reprezentare a sitului A4 Măgurile BăiŃei: 1/15 000° Satchinez: 1/60 000° Defileul inferior: 1/300 000° Semenic: 1/200 000° Lunca Mureş: 1/250 000

- 21 -

Harta N°II Geologie Format A4 landscape pentru siturile mici şi A3 pentru siturile mari Situri mari Defileul inferior; Lunca Mureş; Semenic Elemente de evidenŃiat: Care apar în legendă: Limite sit Natura 2000 (contur linie continuă verde închis, grosime 2) Fond geologic Titlu: Site Natura 2000 Nume şi Codul NaŃional (Exemplu Ro_8920318) PoliŃa Arial 30 Caractere îngroşate (Bold) Verde închis (la fel ca la limitele sitului) Subtitlu: Harta II – Context geologic (poliŃa Arial 24 Arial) Legendă: straturi geologice (poliŃa Arial 10 caractere îngroşate, subliniat) Elemente de legende (poliŃa Arial 8) Scara: Linie pe care se marchează distanŃa şi text (1/100 000°) (« Scara » poliŃa 10 caractere îngroşate apoi 8 normal) Scara de suprafaŃă (pătrat cu suprafaŃă) Sursa datelor (fond, straturi geologice) (« Surse » poliŃa 10 caractere îngroşate apoi 8 normal) Autor hartă (Organismul, numele, luna şi anul realizării)

- 22 -

Harta N°III Ecosisteme Format A4 landscape pentru siturile mici şi A3 pentru siturile mari Elemente de evidenŃiat: Care apar în legendă: Limita sit Natura 2000 (contur linie continuă verde închis, grosime 2) Limitele marilor ecosisteme: Pădure: poligon verde închis Medii rupestre (faleze, grohotişuri): poligon sau linie portocalie Paşune cu fâneaŃă: verde deschis Zone umede poligon violet Ape stătătoare: poligon albastru deschis Culturi: poligon galben Zone urbanizate: poligon gri închis Tufărişuri: poligon sau linie maro Râuri: poligon sau linie albastru închis Infrastructură (drumuri, canale …): Linie neagră Grote şi peşteri: cerc roşu Altele (de precizat în legendă: roz…) Elemente care nu figurează în legendă: Fond geografic (1/50 000 alb negru) (pentru siturile mici) Titlu: Site Natura 2000 Nume şi Codul NaŃional (Exemplu Ro_8920318) PoliŃa Arial 30 Caractere îngroşate (Bold) Verde închis (la fel ca la limitele sitului) Subtitlu: Harta III – mari ecosisteme (poliŃa Arial 24 Arial)

Titlu de legendă: mari ecosisteme (poliŃa Arial 10 caractere îngroşate, subliniat) Element de legendă (poliŃa Arial 8) Scară: Linie pe care se marchează distanŃa şi text (1/100 000°) (« Scară » poliŃa 10 caractere îngroşate apoi 8 normal) Scară de suprafaŃă (pătrat cu suprafaŃă) Sursa datelor (fond, perimetru) (« Surse » poliŃa 10 caractere îngroşate apoi 8 normal) Autor hartă (Organismul, numele, luna şi anul realizării) Scară de reprezentare a sitului: A4 A3: Măgurile BăiŃei: 1/15 000° Satchinez: 1/60 000° Defileul inferior: 1/200 000° Semenic: 1/110 000° Lunca Mureş: 1/150 000

- 23 -

Harta N°IV ActivităŃi umane Format A4 landscape pentru siturile mici şi A3 pentru siturile mari Elemente de evidenŃiat: Care apar în legenda: Limita sit Natura 2000 (contur linie continua verde închis, grosime 2) Limitele activităŃilor umane: Silvicultura: poligon verde închis ExtracŃii, cariere: poligon sau linie portocalie Agricultura: poligon galben Urbanism: poligon gri închis Pescuit: poligon albastru deschis Turism: poligon haşurat violet, linie sau punct violet Vanatoare: poligon haşurat roşu Altele (de precizat în legenda: roz…) Elemente care nu figurează în legenda: Fond geografic (1/50 000 alb negru) (pentru siturile mici) Titlu: Site Natura 2000 Nume şi Codul NaŃional (Exemplu Ro_8920318) PoliŃa Arial 30 Caractere îngroşate (Bold) Verde închis (la fel ca la limitele sitului) Subtitlu: Harta IV – ActivităŃi umane (poliŃa Arial 24 Arial) Titlu de legenda: ActivităŃi umane (poliŃa Arial 10 caractere îngroşate, subliniat) Element de legenda (poliŃa Arial 8)

Scară: Linie pe care se marchează distanŃa şi text (1/100 000°) (« Scară » poliŃa 10 caractere îngroşate apoi 8 normal) Scară de suprafaŃă (pătrat cu suprafaŃă) Sursa datelor (fond, perimetru) (« Surse » poliŃa 10 caractere îngroşate apoi 8 normal) Autor hartă (Organismul, numele, luna şi anul realizării) Scară de reprezentare a sitului: A4 A3: Măgurile BăiŃei: 1/15 000° Satchinez: 1/60 000° Defileul inferior: 1/200 000° Semenic: 1/110 000° Lunca Mureş: 1/150 000

- 24 -

Harta N°V Habitate N2000 Format 2 A3 pentru siturile mari şi A3 pentru celelalte situri Elemente de evidenŃiat: Care apar în legendă: Limita sit Natura 2000 (contur linie continuă verde închis, grosime 2) Limita habitatelor de interes comunitar din Anexa I: Culoare: se reiau tonurile din harta marilor ecosisteme: (variaŃii de ton) Pădure: poligon verde închis Medii rupestre (faleze, grohotişuri): poligon sau linie portocalie Paşune cu fâneaŃă: verde deschis Zone umede: poligon violet Ape stătătoare: poligon albastru deschis Culturi: poligon galben Zone urbanizate: poligon gri închis Tufărişuri: poligon sau linie maro Râuri: poligon sau linie albastru închis Infrastructură (drumuri, canale …): Linie neagră Grote şi peşteri: cerc roşu Altele (de precizat în legendă: roz…) Elemente care nu figurează în legendă: Fond geografic (1/50 000 alb negru) (pentru siturile mici)

Titlu: Site Natura 2000 Nume şi Codul NaŃional (Exemplu Ro_8920318) PoliŃa Arial 30 Caractere îngroşate (Bold) Verde închis (la fel ca la limitele sitului) Subtitlu: Harta V – habitate de interes comunitar (poliŃa Arial 24 Arial) Titlu de legendă: Habitate comunitare prioritare (poliŃa Arial 10 caractere îngroşate, subliniate) Element de legende (poliŃa Arial 8) Numele habitatului , codul habitatului, suprafaŃa Titlu de legendă: Habitate comunitare (poliŃa Arial 10 caractere îngroşate, subliniat) Elemente de legenda (poliŃa Arial 8) Numele habitatului, codul habitatului, suprafaŃa Scară: Linie pe care se marchează distanŃa şi text (1/100 000°) (« Scară » poliŃa 10 caractere îngroşate apoi 8 normal) Scară de suprafaŃă (pătrat cu suprafaŃă) Sursa datelor (fond, perimetru) (« Surse » poliŃa 10 caractere îngroşate apoi 8 normal) Autor hartă (Organismul, numele, luna şi anul realizării)

Scară de reprezentare a sitului A3 2 A3 Măgurile BăiŃei: 1/10 000° Satchinez 1/40 000° Defileul inferior: 1/130 000° Semenic: 1/50 000°partea vest (landscape

- 25 -

1/100 000° Partea est (portrait)

Lunca Mureş: 1/75 000°

- 26 -

Harta N°VI Specii N2000 Format 2 A3 pentru siturile mari şi A3 pentru celelalte situri Posibilitate de a face mai multe hărŃi (fauna şi flora sau pentru anumite grupe de specii: păsări/ mamifere/amfibieni& reptile….de ex) Elemente de evidenŃiat: Care apar în legendă: Limite sit Natura 2000 (contur linie continuă verde închis, grosime 2) Localizarea punctuală a speciilor sau habitatelor (suprafaŃa în care este prezentă) a speciei înscrise în Anexa II şi Anexa IV . Exemplu de reprezentare punctuala: sit de cuibărit (pasări), de reproducere (amfibieni) de hibernare (chiroptere) zona unde s-a observat prezenŃa (flora, contact vizual) Exemplu de reprezentare liniară: tronson de râu favorabil unei specii, aliniament de pădure (chiroptere), faleza (vulturi). Exemplu de reprezentare în poligoane: aria favorabilă pentru o anumită specie Elemente care nu figurează în legendă: Fond geografic (1/50 000 alb negru) (pentru siturile mici) Titlu: Site Natura 2000 Nume şi Codul NaŃional (Exemplu Ro_8920318) PoliŃa Arial 30 Caractere îngroşate (Bold) Verde închis (la fel ca la limitele sitului)

Subtitlu: Harta VI – Specii de interes comunitar (poliŃa Arial 24 Arial) Titlu de legendă: Specii comunitare prioritare (poliŃa Arial 10 caractere îngroşate, subliniate) Subtitlu: specii vegetale apoi specii animale Element de legendă (poliŃa Arial 8) Nume ştiinŃific urmat de codul speciei N2000 (denumirea populară în limba română). Titlu de legendă: specii comunitare (poliŃa Arial 10 caractere îngroşate, subliniat) Subtitlu: specii vegetale apoi specii animale Element de legende (poliŃa Arial 8) Numele ştiinŃific urmat de codul speciei N2000 (denumirea în lb ro) De ajutat speciile prezente dar care nu sunt cartografiate: puŃine date sau teritorii întinse (lynx lynx,…) Scară: Linie pe care se marchează distanŃa şi text (1/100 000°) (« Scară » poliŃa 10 caractere îngroşate apoi 8 normal) Scară de suprafaŃă (pătrat cu suprafaŃă) Sursa datelor (fond, perimetru) (« Surse » poliŃa 10 caractere îngroşate apoi 8 normal) Autor hartă (Organismul, numele, luna şi anul realizării)

Scară de reprezentare a sitului A3 2 A3 Măgurile BăiŃei: 1/10 000° Satchinez 1/40 000° Defileul inferior: 1/130 000°

- 27 -

Semenic: 1/50 000°partea vest (landscape 1/100 000° Partea est (portrait)


- 28 -

Harta N°VII Obiective şi acŃiuni Format A4 landscape pentru siturile mici şi A3 pentru siturile mari Elemente de evidenŃiat: Care apar în legendă: Limite du site Natura 2000 (contur linie continuă verde închis, grosime 2) Localizare punctuala pentru specii şi habitatul speciei din Anexa II şi anexa IV(zona unde s-a constatat prezenŃa ). Exemplu de reprezentare punctuală: sit de cuibărit (păsări), de reproducere (amfibieni) de hibernare (chiroptere) zona unde s-a observat prezenŃa (flora, contact vizual) Exemplu de reprezentare liniară: tronson de râu favorabil unei specii, aliniament de pădure (chiroptere), faleza (vulturi). Exemplu de reprezentare în poligoane: aria favorabilă pentru o anumită specie Elemente care nu figurează în legendă: Fond geografic (1/50 000 alb negru) (pentru siturile mici) Titlu: Site Natura 2000 Nume şi Codul NaŃional (Exemplu Ro_8920318) PoliŃa Arial 30 Caractere îngroşate (Bold) Verde închis (la fel ca la limitele sitului) Subtitlu: Harta VII – obiective şi acŃiuni de pus în aplicare pentru conservarea, managementul şi refacerea habitatelor şi speciilor de interes comunitar (poliŃa Arial 24 Arial)

Titlu de legendă: Obiective (poliŃa Arial 10 caractere îngroşate, subliniate) Subtitlu: Categoria obiectivelor Elemente de legendă (poliŃa Arial 8) Titlu de legendă: AcŃiuni (poliŃa Arial 10 caractere îngroşate, subliniat) Element de legendă (poliŃa Arial 8) De adăugat obiectivele şi acŃiunile de pe întreg situl care nu pot fi cartografiate (informaŃii obŃinute de la populaŃie, public…) Scară: Linie pe care se marchează distanŃa şi text (1/100 000°) (« Scara » poliŃa 10 caractere îngroşate apoi 8 normal) Scara de suprafaŃă (pătrat cu suprafaŃă) Sursa datelor (fond, perimetru) (« Surse » poliŃa 10 caractere îngroşate apoi 8 normal) Autor hartă (Organismul, numele, luna şi anul realizării) Scară de reprezentare a sitului: A4 A3: Măgurile BăiŃei: 1/15 000° Satchinez: 1/60 000° Defileul inferior: 1/200 000° Semenic: 1/110 000° Lunca Mureş: 1/150 000

- 29 -

Harta N°VIII Statut de conservare al habitatelor (opŃională) Format 2 A3 pentru siturile mari şi A3 pentru celalalte situri Elemente de evidenŃiat: Care apar în legendă: Limite site Natura 2000 (contur linie continuă verde închis, grosime 2) Statutul de conservare al habitatelor comunitare la nivel de fiecare poligon (cf Harta V): trei niveluri: Favorabil (Verde) Mediu (Portocaliu) Defavorabil (Roşu) Elemente care nu figurează în legendă: Fond geografic (1/50 000 alb negru) (pentru siturile mici) Titlu: Site Natura 2000 Nume şi Codul NaŃional (Exemplu Ro_8920318) PoliŃa Arial 30 Caractere îngroşate (Bold) Verde închis (la fel ca la limitele sitului) Subtitlu: Harta VIII – statut de conservare al habitatelor de interes comunitar (poliŃa Arial 24 Arial) Titlu de legendă: statut de conservare (poliŃa Arial 10 caractere îngroşate, subliniat) Element de legendă (poliŃa Arial 8)

Scară: Linie pe care se marchează distanŃa şi text (1/100 000°) (« Scară » poliŃa 10 caractere îngroşate apoi 8 normal) Scară de suprafaŃă (pătrat cu suprafaŃă) Sursa datelor (fond, perimetru) (« Surse » poliŃa 10 caractere îngroşate apoi 8 normal) Autor hartă (Organismul, numele, luna şi anul realizării)




- 30 -

Harta N°IX Statut de conservare al speciilor (opŃională) Format 2 A3 pentru siturile mari şi A3 pentru celelalte situri Elemente de evidenŃiat: Care apar în legendă: Limite sit Natura 2000 (contur linie continuă verde închis, grosime 2) Statut de conservare pentru speciile de interes comunitar (cf Harta V): trei niveluri: Favorabil (Verde) Mediu (Portocaliu) Defavorabil (Roşu) Elemente care nu figurează în legendă: Fond geografic (1/50 000 alb negru) (pentru siturile mici) Titlu: Site Natura 2000 Nume şi Codul NaŃional (Exemplu Ro_8920318) PoliŃa Arial 30 Caractere îngroşate (Bold) Verde închis (la fel ca la limitele sitului) Subtitlu: Harta VIII – statut de conservare al speciilor de interes comunitar (poliŃa Arial 24 Arial)

Titlu de legendă: statut de conservare (poliŃa Arial 10 caractere îngroşate, subliniat) Element de legendă (poliŃa Arial 8) Scară: Linie pe care se marchează distanŃa şi text (1/100 000°) (« Scară » poliŃa 10 caractere îngroşate apoi 8 normal) Scară de suprafaŃa (pătrat cu suprafaŃa) Sursa datelor (fond, perimetru) (« Surse » poliŃa 10 caractere îngroşate apoi 8 normal) Autor harta (Organismul, numele, luna şi anul realizării)




- 31 -

8) Fotografiile

Fotografiile servesc la prezentarea sitului, explicitarea unei probleme, susŃinerea unei demonstraŃii. Realizarea şi alegerea acestora cad în sarcina fiecărui operator. Nu sunt obligatorii. Singurele fotografii obligatorii sunt cele care trebuie să figureze pe copertă. Fotografiile vor fi făcute cu un aparat digital sau vor fi digitalizate ulterior. Vor fi poziŃionate în partea ce le corespunde, în faŃa tabelului sau a textului de sinteză pentru care sunt folosite. Fotografiile vor cuprinde obligatoriu o legendă (un titlu), prin care se va preciza obiectul fotografiei, situl sau locul, autorul şi data. Acestea vor fi însoŃite de referinŃe, sub forma unei liste anexate.

9) Bibliografia

Sursele şi datele documentelor utilizate sunt însoŃite de trimiteri la bibliografie plasată la sfârşitul Planului de management. Este posibil ca referinŃele bibliografice să fie clasate prin numerotarea lucrărilor, studiilor, diverselor documente şi a articolelor: numărul din paranteze, menŃionat în text, trimite la o listă de lucrări şi articole, indicată la sfârşitul Planului de management, înaintea anexelor, şi structurată după cum urmează:

- NUMELE AUTORULUI (cu majuscule), iniŃiala (cu majusculă) prenumelor autorului (anul) – Titlul. Editura, localitatea, anul, numărul de pagini.

- Pentru articolele publicate în reviste de specialitate: - NUMELE AUTORULUI (cu majuscule), iniŃiala (cu majusculă) prenumelor autorului (anul) – Titlul. Numele revistei. Oraşul în care este

editată, anul, numărul de pagini al articolului. Exemplu: - TERRAZ, L. et al. (2007) – Documentar de obiective pentru managementul siturilor Natura 2000, Ghid metodologic şi Documentar tip de obiective. Uniunea Europeană (Proiectul de înfrăŃire PHARE 2004/IB/EN-03), Ministerele însărcinate cu mediul din România, FranŃa şi Polonia, ATEN, ARPM, Timişoara (RO), 100 pagini.

10) Anexele planului de management

Anexele cuprind toate documentele care vin să susŃină tabelele şi textul sintezelor. Ele sunt menite să uşureze corpul documentului şi să permită cititorului să aprofundeze, dacă doreşte, o anumită temă. Toate documentele din anexe trebuie să fie referenŃiate, astfel încât trimiterile la acestea, prezente în text şi tabele, să fie clare. Se poate utiliza un sistem de referenŃiere sub formă de număr, de exemplu: „(anexe nr. 1)”. Anexele cuprind, în special, următoarele documente:

• fişele habitatelor specifice sitului (caiet al habitatelor şi speciilor: descriere, protocol de monitorizare şi recomandări de administrare),

- 32 -

• fişele speciilor (caiet al habitatelor şi speciilor: descriere, protocol de monitorizare şi recomandări de administrare), • caiete precise de sarcini, aferente acŃiunilor de administrare, dacă această informaŃie există, • codul FSD al activităŃilor umane (furnizat împreună cu Plan de management tip), • lista abrevierilor şi acronimelor (furnizată împreună cu Plan de management tip), • planul de formare a persoanelor implicate (opŃional), • planul de comunicare (opŃional), • glosar (furnizat împreună cu Plan de management tip), • referinŃa ariilor deja protejate, • hărŃi opŃionale, • adresele siturilor Internet referente: DGXI, ministerele mediului, academia de ştiinŃe, de exemplu.

- România: Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor: www.mmediu.ro - FranŃa: Ministerul Ecologiei şi Dezvoltării Durabile: www.natura2000.fr - Polonia: Ministerul ProtecŃiei Mediului: www.mos.gov.pl

- 33 -

AJUTOR PENTRU COMPLETAREA TABELELOR

A) Raportul de prezentare şi diagnosticul COMPLETAREA TABELULUI 1: DATE ADMINISTRATIVE Tema generală În acest tabel trebuie compilate datele administrative de bază ale sitului. Este vorba, în special, de cifre cu un grad ridicat de generalitate. Acestea se referă la diferite teme, cum ar fi zonările administrative (regiuni, judeŃ, comune), demografia (locuitorii), zonările de mediu (parcuri naŃionale şi naturale, rezervaŃii naturale etc.). În această secŃiune, trebuie reluate datele din FSD şi detaliate sau corectate, dacă este necesar. Pot fi adăugate tot atâtea rânduri câte teme particulare legate de un anumit sit există. Cu toate acestea, noile teme nu vor fi adăugate decât dacă cel puŃin într-una din rubricile rândului pot fi furnizate informaŃii. Coloanele Date administrative Cuantificare Calificare Obiective în raport cu Natura 2000 Sursa datelor

Structuri resurse

- Coloana „cuantificare” Coloana „cuantificare” înseamnă „câte” elemente referitoare la subiectul respectiv (menŃionat deasupra fiecărui rând) cuprinde situl, integral sau parŃial, sau pe care le are în comun cu alte zone. Se vor introduce numere întregi. Date administrative Cuantificare Calificare Obiective în raport cu Natura 2000 Sursa datelor

Structuri resurse

Coloana „calificare” Coloana „calificare” se referă la caracteristicile principale ale elementelor pe care situl le are în comun cu alte zone. Se vor introduce comentarii scurte, formate dintr-unul sau câteva cuvinte, fără a se folosi fraze elaborate. InformaŃiile importante vor fi reluate în sinteză. Date administrative Cuantificare Calificare Obiective în raport cu Natura 2000 Sursa datelor

Structuri resurse

- 34 -

Coloana „obiective în raport cu Natura 2000” Coloana „obiective în raport cu Natura 2000” permite realizarea unei legături între tema abordată şi problematica Natura 2000. Se vor introduce comentarii scurte, formate dintr-unul sau câteva cuvinte, fără a se folosi fraze elaborate. InformaŃiile importante vor fi reluate în sinteză. . Date administrative Cuantificare Calificare Obiective în raport cu Natura 2000 Sursa datelor

Structuri resurse Coloana „sursa datelor” Coloana „sursa datelor” permite indicarea unor exemple şi piste pentru găsirea surselor utile de documentare şi pentru a dispune, astfel, de informaŃiile necesare pentru completarea tabelului. Aceasta nu este reluată în structura planului de management tip difuzat, fiind un ajutor de căutare a informaŃiilor. Date administrative Cuantificare Calificare Obiective în raport cu Natura 2000 Sursa datelor

Structuri resurse

Ajutor la completarea rândurilor Regiune În acest rând, se va introduce în coloana „cuantificare” numărul de regiuni pe care se întinde situl Natura 2000, apoi, în coloana „calificare” numele regiunii, respectiv al regiunilor pe care situl Natura 2000 este prezent. În coloana „obiective în raport cu Natura 2000”, se poate nota dacă regiunea a luat decizii cu privire la Natura 2000 şi protecŃia mediului sau dacă dezvoltă o politică specială pe această temă. De asemenea, se poate introduce menŃiunea „nu face obiectul”, dacă nu este nimic deosebit de menŃionat în acest sector, în raport cu Natura 2000. Date administrative Cuantificare Calificare Obiective în raport cu Natura 2000 Sursa datelor

Structuri resurse

Regiune Număr (total sau parŃial)

Nume regiune(regiuni)

Comentariu sau menŃiune „nu face obiectul” ori „informaŃie indisponibilă”

SIG Parc (ArcGis)

JudeŃ / departament În acest rând, se va introduce în coloana „cuantificare” numărul de judeŃe pe care se întinde situl Natura 2000, apoi, în coloana „calificare” numele judeŃului, respectiv al judeŃelor pe care situl Natura 2000 este prezent.

- 35 -

Date administrative Cuantificare Calificare Obiective în raport cu Natura 2000 Sursa datelor Structuri resurse

JudeŃe - departamente Număr (total sau parŃial)

Nume regiune(regiuni)


SIG Parc (ArcGis)

Comune În acest rând, se va introduce în coloana „cuantificare” numărul de comune pe care se întinde situl Natura 2000. Se va putea anexa lista completă a comunelor sitului. Date administrative Cuantificare Calificare Obiective în raport cu Natura 2000 Sursa datelor

Structuri resurse

Comune Număr total Total sau parte din comune


SIG Parc (ArcGis)

Locuitorii comunelor În acest rând, se va introduce în coloana „cuantificare” numărul total de locuitori ai comunelor (conform recensământului demografic oficial, cu menŃionarea anului în care acesta a fost realizat) pe care se întinde situl Natura 2000. Dacă este interesant pentru administrarea sitului (creşterea ratei de urbanizare, de exemplu), se vor putea anexa informaŃii exacte despre demografia acestor comune. Date administrative Cuantificare Calificare Obiective în raport cu Natura 2000 Sursa datelor

Structuri resurse

Locuitori Numărul de locuitori din ansamblul comunelor implicate (chiar şi din afara sitului)

Estimarea numărului de locuitori din ansamblul comunelor din sit


Scrisoare / contact telefonic / reuniune cu comunele Întâlnirea „districtelor forestiere” pentru locuinŃele izolate

Parcuri naŃionale, parcuri naturale şi rezervaŃii naturale (Legea nr. 5 din 2000) Se va crea câte un rând pentru fiecare arie protejată. În acest rând, pentru fiecare arie protejată se va nota în coloana „cuantificare” numărul fiecărui tip de arii protejate, prezente pe situl site Natura 2000 sau care se suprapun cu situl Natura 2000, apoi, în coloana „calificare” denumirea acestora. În coloana „obiective” se poate menŃiona, de exemplu, dacă acestea dispun de planuri de management, de un manager,

- 36 -

de programe Life etc. În această coloană, se poate nota, aşadar, dacă aria protejată este integral conŃinută în sit sau dacă se suprapune peste perimetrul acestuia. Numele managerilor şi regulamentul ariilor pot fi menŃionate în anexă. Date administrative Cuantificare Calificare Obiective în raport cu Natura 2000 Sursa datelor

Structuri resurse

Parcuri naŃionale Număr (total sau parŃial)

Nume Comentariu sau menŃiune „nu face obiectul” ori „informaŃie indisponibilă”

Parc naŃional, ANPM, SIG (ArcGis)

Parcuri naturale Număr (total sau parŃial)


Parc natural, ANPM, SIG (ArcGis)

RezervaŃii naturale Număr (total sau parŃial)

Nume Comentariu sau menŃiune „nu face obiectul” ori „informaŃie indisponibilă”»

SIG (ArcGis)

RAMSAR, MAB În acest rând, pentru fiecare statut în parte se va nota în coloana „cuantificare” numărul lor pe situl Natura 2000, apoi, în coloana „calificare” denumirea şi numele lor. În coloana „obiective”, se poate menŃiona, de exemplu, dacă acestea dispun de planuri de management, programe Life etc. Date administrative Cuantificare Calificare Obiective în raport cu Natura 2000 Sursa datelor

Structuri resurse

Alte statute: rezervaŃii ale biosferei MAB, sit RAMSAR etc.

Număr (total sau parŃial)


A se contacta APM

Alte zonări În acest rând, pentru fiecare zonare se va nota în coloana „cuantificare” numărul acestora pe situl Natura 2000, apoi, în coloana „calificare” denumirea acestora. În coloana „obiective”, se poate menŃiona, de exemplu, dacă dispun de planuri de management, programe Life etc. Dacă nu, se va introduce menŃiunea „nu face obiectul”. Date administrative Cuantificare Calificare Obiective în raport cu Natura 2000 Sursa datelor

Structuri resurse

Alte tipuri de zonare cunoscute (zone umede, zone importante pentru păsări etc.)



A se contacta comunele

RezervaŃii de vânătoare şi pescuit

- 37 -

În acest rând, pentru fiecare statut se va nota în coloana „cuantificare” numărul acestora pe situl Natura 2000, apoi, în coloana „calificare” denumirea acestora. În coloana „obiective” se poate menŃiona, de exemplu, dacă dispun de planuri de management, programe Life etc. Dacă nu, se va introduce menŃiunea „nu face obiectul”. Date administrative Cuantificare Calificare Obiective în raport cu Natura 2000 Sursa datelor

Structuri resurse

RezervaŃii de vânătoare şi pescuit



A se contacta comunele, garda

- 38 -

COMPLETAREA TABELULUI 2: LISTA PROPRIETARILOR Tema generală Acest tabel permite caracterizarea proprietăŃilor sitului, prin enumerarea proprietăŃilor, proprietarilor, operatorilor, capacităŃilor parcelelor, afectării cadastrale şi utilizărilor acestora. Această listă nu este neapărat exhaustivă, având în vedere complexitatea pe care o poate reprezenta. Datele cadastrale referitoare la marile situri vor fi uneori, într-adevăr, greu de compilat, dat fiind numărul lor. În plus, acestea nu se cunosc uneori, activităŃile serviciului cadastral nefiind finalizate la nivelul întregului teritoriu. În cazul ariile deja protejate completarea acestui tabel va fi mult mai uşoară. Pot fi adăugate tot atâtea rânduri câte proprietăŃi legate de sit există. Cu toate acestea, dacă este vorba de un număr prea important, se recomandă anexarea listei complete şi limitarea la completarea tabelului cu cele 4 mari categorii:

- proprietăŃile de Stat, - proprietăŃile comunităŃilor, - marile proprietăŃi private, - micile proprietăŃi private.

În România, listele proprietarilor nu se cunosc încă în totalitate, dat fiind procesul de retrocedare a terenurilor, aflat în curs de desfăşurare de mai mulŃi ani. Dacă este necesar, în cazul în care numărul micilor proprietăŃi private este prea important, se recomandă orientarea studiilor cadastrale pe zonele prioritare. Zonele prioritare sunt definite cu ocazia stabilirii obiectivelor. (a se vedea tabelul specific pentru România). Dacă, din motive independente de voinŃa operatorului, nu se poate furniza lista completă a proprietăŃilor, nu trebuie sub nici o formă ca, din această cauză, să se amâne validarea planului de management, care ar fi, altfel, operaŃional. HărŃile Hartă opŃională: parcelară (cadastru) Sub tabel, sunt notate hărŃile obligatorii ce trebuie furnizate şi hărŃile opŃionale, care pot fi prevăzute în anexă. HărŃile obligatorii trebuie introduse pe pagina din stânga, în faŃa tabelului şi sintezei. Toate hărŃile trebuie numerotate în modul următor „harta nr. xx”, care trimite la lista hărŃilor (numărul şi titlul hărŃii), plasată în anexe. Coloanele În acest rând, pentru fiecare proprietate se va nota în coloana „Nr.” numărul atribuit proprietăŃii respective (număr arbitrar de la 1 la n), numele proprietarului în coloana „proprietar”, numele operatorului sau managerului în coloana „operator”, statutul proprietarului în coloana „statut”, suprafaŃa totală a terenului, exprimată în hectare, în coloana „suprafaŃă”, în funcŃie de categoriile de teren (informaŃii care nu sunt obligatorii, deoarece nu sunt întotdeauna cunoscute), activitatea umană derulată pe teren şi eventualele restricŃii de utilizare, legate de teren. Aceste puncte vor trebui analizate, regrupate şi studiate în sinteză, pentru a trage învăŃăminte cu privire la planul cadastral parcelar.

Nr. Proprietar Operatorul terenului Statutul Categoria SuprafaŃă (ha) Activitatea Activitate impusă sau restricŃii

- 39 -

sau manager proprietarului terenului derulată pe teren 1 Statul Român RNPR, DSA, DST Regie de stat pădure 6179 Silvicultură Nu face obiectul

- 40 -

Completarea tabelului 3: DATE REFERITOARE LA ACTIVITĂłILE UMANE ŞI OCUPAREA SOLURILOR De ce este necesar un diagnostic al activităŃilor socio-economice? Directiva Habitate prevede în mod explicit să se ia în considerare realitatea socială şi activităŃile economice, specifice fiecărui sit în parte. Este vorba, în primul rând, de includerea obiectivelor de conservare într-un teritoriu pe care sunt derulate activităŃi economice diverse şi care are utilizări variate. Apoi, este util să se cunoască practicile actuale, pentru a se propune adaptările necesare şi pentru a beneficia de acestea la implementarea planului de management. În fine, acest diagnostic este indispensabil pentru organizarea concertării şi eficientizarea acesteia. Scopul diagnosticului socio-economic este să redea:

- situaŃia socio-economică sumară a comunelor vizate, - diferiŃii actori şi utilizatori ai sitului (operatori, vânători, pescari, turişti etc.), - natura şi localizarea activităŃilor de producŃie economică (agricultură, selvicultură etc.) şi utilizările (vânătoare, pescuit, turism etc.) de pe

sit şi din împrejurimi, - programele colective de amenajare şi de planificare (plan de ocupare a solurilor etc.).

Cum trebuie realizat diagnosticul activităŃilor socio-economice? Culegere de date prin:

- Utilizarea de hărŃi sau statistici, - Relevee ale modului de ocupare a solului (hărŃi, fotografii aeriene şi/sau imagini din satelit), - DiscuŃii cu aleşii locali, actorii socio-economici, pentru a afla care sunt aşteptările acestora, - Anchete sau chestionare, dacă este nevoie, - Expertiza cerută unui consultant.

Analizarea: - Statutului activităŃilor şi a tendinŃei acestora (dezvoltare, descreştere, declin agricol etc.) şi a dinamicii dintre actori (convergenŃă,

divergenŃă, neutralitate), - Eventualelor conflicte legate de utilizare, - Politicilor publice în vigoare pe teritoriul respectiv, în vederea verificării coerenŃei acestora cu obiectivele fixate în planul de

management. Gradul de precizie a tabelului şi a analizei care va urma depinde de natura activităŃilor umane, de importanŃa lor cantitativă pe sit şi de importanŃa lor calitativă. Dacă o parte considerabilă din suprafaŃă este ocupată de activităŃi şi practici diversificate, însoŃite de impacturi variabile, poate fi important de a intensifica această analiză, pentru a obŃine o vedere de ansamblu coerentă. De asemenea, poate fi de dorit să se examineze practicile comune, care au o influenŃă directă.

- 41 -

O sinteză specifică va fi realizată cu lista proiectelor de pe sit (sau periferice), care ar putea declanşa un studiu de impact (această sinteză va fi studiată în secŃiunea „obiective”). Tema generală Tabelul „Date despre activităŃile umane şi ocuparea solului” permite compilarea datelor referitoare la activităŃile umane desfăşurate pe situl Natura 2000, conform FSD. În principiu, acestea sunt informaŃii foarte generale, care se referă la diferite teme, cum ar fi agricultura, silvicultura, urbanizarea (zone construite şi infrastructuri), carierele, turismul, vânătoarea, pescuitul etc. Pot fi adăugate oricâte rânduri sunt necesare. Cu toate acestea, noile teme nu vor fi adăugate decât dacă cel puŃin una din rubricile rândului poate fi completată. Coloanele Date despre activităŃile umane şi ocuparea solului (a se vedea nomenclatura FSD anexată)

Codul FSD al activităŃilor

Cuantificare Calificare Sursa datelor Structuri resurse

- Coloana „codul FSD al activităŃilor” Coloana „codul FSD al activităŃilor” reia codificarea oficială a FSD-urilor. Această secŃiune trebuie să reia datele din FSD şi să le detalieze, dacă este necesar, rând cu rând, pentru fiecare activitate în parte. Pot exista, într-adevăr, mai multe coduri pentru partea de agricultură, silvicultură, urbanizare, turism etc. Lista completă a codurilor este prezentată în anexele ghidului metodologic, Ajutor la completarea rândurilor Agricultură Există posibilitatea: * fie de a preciza tipurile de agricultură în coloana „calificare”, dacă acestea nu sunt foarte numeroase, * fie de a scrie mai multe rânduri, câte unul pentru fiecare cod FSD, păstrând acelaşi nume generic în prima rubrică „agricultură”. Va trebuie să se asigure notificarea livezilor ca activitate agricolă. Foarte prezente în România, acestea pot constitui medii naturale foarte interesante pentru un mare număr de specii, printre care păsări de interes comunitar. Apoi, în coloana „calificare” se va trece tipul de agricultură şi tendinŃele observate pe situl Natura 2000. Se va menŃiona, în special, impactul măsurilor de agromediu şi al politicii agricole comune. În cazul existenŃei unor fenomene importante, acestea trebuie reluate în sinteză. De asemenea, se poate introduce menŃiunea „nu face obiectul”, dacă nu există aspecte deosebite de precizat pentru acest sector, în raport cu Natura 2000.

- 42 -

Date despre activităŃile umane şi ocuparea solului (a se vedea nomenclatura FSD anexată)



Agricultură Cod FSD Număr (operatori agricoli)

Tip de agricultură TendinŃe observate De exemplu: diversitatea activităŃilor şi producŃiilor





Silvicultură Există posibilitatea: * fie de a preciza tipurile de silvicultură în coloana „calificare”, dacă acestea nu sunt foarte numeroase, * fie de a scrie mai multe rânduri, câte unul pentru fiecare cod FSD, păstrând acelaşi nume generic în prima rubrică „silvicultură”. Apoi, în coloana „calificare” se va trece tipul de silvicultură şi tendinŃele observate pe situl Natura 2000 (număr şi suprafeŃe acoperite de planuri de management silvicol, tipuri de producŃie şi exploatare). Se va nota, în special, impactul măsurilor de retrocedare a terenurilor. În cazul existenŃei unor fenomene importante, acestea trebuie reluate în sinteză. De asemenea, se poate introduce menŃiunea „nu face obiectul”, dacă nu există aspecte deosebite de precizat pentru acest sector, în raport cu Natura 2000. Date despre activităŃile umane şi ocuparea solului (a se vedea nomenclatura FSD anexată)



- 43 -

Silvicultură Cod FSD Număr (operatori silvicoli)

Tip de silvicultură TendinŃe observate De exemplu: număr şi suprafeŃe acoperite de planuri de management silvicol, tipuri de producŃie şi exploatare

Urbanizare Există posibilitatea: * fie de a preciza tipurile de urbanism în coloana „calificare”, dacă acestea nu sunt foarte numeroase, * fie de a scrie mai multe rânduri, câte unul pentru fiecare cod FSD, păstrând acelaşi nume generic în prima rubrică „urbanizare”. Apoi, în coloana „calificare” se va trece tipul de urbanism şi tendinŃele observate pe situl Natura 2000 (număr şi suprafeŃe acoperite de planuri de urbanism, proiecte de dezvoltarea a zonelor construite, infrastructuri). Se va nota, în special, impactul dezvoltării economice. În cazul existenŃei unor fenomene importante, acestea trebuie reluate în sinteză şi, mai ales, în tabelul „obiective”, care permite intersectarea activităŃilor umane cu habitatele şi speciile de interes comunitar. De asemenea, se poate introduce menŃiunea „nu face obiectul”, dacă nu există aspecte deosebite de precizat pentru acest sector, în raport cu Natura 2000. Date despre activităŃile umane şi ocuparea solului (a se vedea nomenclatura FSD anexată)



Urbanizare Cod FSD Număr (Planuri de urbanism, documente de urbanism)

InteracŃiuni cu situl Natura 2000 TendinŃe observate

Cariere În acest rând, se va trece în coloana „FSD” codul activităŃii. Este posibil să existe mai multe coduri pentru partea de „cariere”. * extragerea de materiale aluvionare din albia inferioară a râurilor sau din albia superioară a acestora, * extragerea de blocuri de piatră din carierele situate mai în munte sau în dealuri. Apoi, în coloana „calificare” se trece tipul de carieră şi tendinŃele observate pe situl Natura 2000 (număr şi suprafeŃe acoperite, proiecte de dezvoltare). Se va nota, în special, impactul dezvoltării economice. În cazul existenŃei unor fenomene importante, acestea trebuie reluate în sinteză şi, mai ales, în tabelul „obiective”, care permite intersectarea activităŃilor umane cu habitatele şi speciile de interes comunitar.

- 44 -

De asemenea, se poate introduce menŃiunea „nu face obiectul”, dacă nu există aspecte deosebite de precizat pentru acest sector, în raport cu Natura 2000. Date despre activităŃile umane şi ocuparea solului (a se vedea nomenclatura FSD anexată)

Cod FSD al activităŃilor


Carieră (ExtracŃii de roci aluvionare sau blocuri de rocă)

Cod FSD Număr (centre de extracŃie, cantităŃi extrase etc.)

Localizare şi impacturi asupra sitului TendinŃe observate De exemplu: extracŃii directe din albia inferioară a râului

Vânătoare În acest rând, se va trece în coloana „FSD” codul activităŃii. Este posibil să existe mai multe coduri pentru partea de „vânătoare”. Apoi, în coloana „calificare” se trece tipul de vânătoare şi tendinŃele observate pe situl Natura 2000 (individuală, colectivă, locală, turistică, privată etc.). Se va analiza, în special, impactul acesteia. În cazul existenŃei unor fenomene importante, mai ales în ceea ce priveşte biologia anumitor specii (de exemplu: plan de vânătoare sau braconaj care pune în pericol o specie), acestea trebuie reluate în sinteză şi, mai ales, în tabelul „obiective”, care permite intersectarea activităŃilor umane cu habitatele şi speciile de interes comunitar. De asemenea, se poate introduce menŃiunea „nu face obiectul”, dacă nu există aspecte deosebite de precizat pentru acest sector, în raport cu Natura 2000. Date despre activităŃile umane şi ocuparea solului (a se vedea nomenclatura FSD anexată)



Vânătoare Cod FSD Număr (vânători, societăŃi de vânătoare etc.)

Tip de vânătoare (individuală, colectivă, locală, turistică, privată etc.) Principale specii vânate TendinŃe observate

Pescuit În acest rând, se va trece în coloana „FSD” codul activităŃii. Este posibil să existe mai multe coduri pentru partea de „pescuit”.

- 45 -

Apoi, în coloana „calificare” se trece tipul de pescuit şi tendinŃele observate pe situl Natura 2000 (individual, colectiv, local, turistic, pescuit cu echipamente specifice etc.). Se va analiza, în special, impactul acesteia. În cazul existenŃei unor fenomene importante, în special în ceea ce priveşte biologia anumitor specii, acestea trebuie reluate în sinteză şi, mai ales, în tabelul „obiective” care permite intersectarea activităŃilor umane cu habitatele şi speciile de interes comunitar. De asemenea, se poate introduce menŃiunea „nu face obiectul”, dacă nu există aspecte deosebite de precizat pentru acest sector, în raport cu Natura 2000. Date despre activităŃile umane şi ocuparea solului (a se vedea nomenclatura FSD anexată)



Pescuit Cod FSD Număr (pescari, societăŃi de pescuit etc.)

Tip de pescuit (individual, colectiv, local, turistic, pescuit cu echipamente specifice etc.) Principale specii pescuite, TendinŃe observate

Turism În acest rând, se va trece în coloana „FSD” codul activităŃii. Este posibil să existe mai multe coduri pentru partea de „turism”. * turism în masă (litoral, schi, cultural etc.), * turism pentru observarea naturii şi a speciilor, * turism cinegetic sau halieutic. Apoi, în coloana „calificare” se trece tipul de turism şi tendinŃele observate pe situl Natura 2000. Se va nota, în special, impactul dezvoltării turistice. În cazul existenŃei unor fenomene importante, acestea trebuie reluate în sinteză şi, mai ales, în tabelul „obiective” care permite intersectarea activităŃilor umane cu habitatele şi speciile de interes comunitar. De asemenea, se poate introduce menŃiunea „nu face obiectul”, dacă nu există aspecte deosebite de precizat pentru acest sector, în raport cu Natura 2000. Date despre activităŃile umane şi ocuparea solului (a se vedea nomenclatura FSD anexată)



- 46 -

Turisme Cod FSD Număr (turişti în total, locuri de cazare, hoteluri, pensiuni, adăposturi etc.)

Tip de turism (individual, colectiv, local, european etc.) Principale locuri vizitate TendinŃe observate

- 47 -

COMPLETAREA TABELULUI 4: DATE ABIOTICE GENERALE De ce este necesar să se prezinte datele abiotice generale? Este vorba de compilarea datelor abiotice generale ale sitului. Acestea se referă la diferiŃi factori naturali, cum ar fi geologia, hidrologia, clima, solurile, care vor determina biocenozele şi anumite constrângeri de administrare. Tema generală În această secŃiune, pot fi reluate şi detaliate, dacă este necesar, datele din FSD. Se pot adăuga tot atâtea rânduri câte teme particulare legate de un sit există. Cu toate acestea, noile teme nu vor fi adăugate decât dacă cel puŃin într-una din rubricile rândului poate fi furnizate informaŃii. Ajutor la completarea rândurilor Geologie În acest rând, se vor trece în coloana „cuantificare” numărul şi procentajul de acoperire ale marilor formaŃiuni geologice observate pe situl Natura 2000 (calcar, granit, Fz etc.) Apoi, în coloana „calificare” se va introduce, dacă este necesar, un comentariu mai precis cu privire la marile compartimente şi straturile geologice, în măsura în care acestea influenŃează habitatele naturale. În cazul existenŃei unor fenomene importante, acestea vor fi reluate în sinteză. De asemenea, se poate introduce menŃiunea „nu face obiectul”, dacă nu există aspecte deosebite de precizat pentru acest sector, în raport cu Natura 2000. Date abiotice generale Cuantificare Calificare Sursa datelor/ Structuri

resurse Geologie Număr şi procentaj de acoperire, aferente

diferitelor elemente Comentariu privind marile compartimente geologice sau menŃiunea „nu face obiectul” ori „informaŃie indisponibilă”

SIG Parc (ArcGis)

Hidrologie În acest rând, se vor trece în coloana „cuantificare” principalele caracteristici hidrologice, cum ar fi traseul (în km) cursurilor de ape observate pe situl Natura 2000. Apoi, în coloana „calificare” se va introduce, dacă este necesar, un comentariu mai precis, în măsura în care hidrologia influenŃează habitatele naturale (perioade de secare naturală a cursurilor de apă, funcŃii pentru habitatele din proximitatea râurilor etc.). În cazul existenŃei unor fenomene importante, acestea vor fi reluate în sinteză.

- 48 -

De asemenea, se poate introduce menŃiunea „nu face obiectul”, dacă nu există aspecte deosebite de precizat pentru acest sector, în raport cu Natura 2000.

Date abiotice generale Cuantificare Calificare Sursa datelor/ Structuri resurse

Hidrografie Număr (de râuri) sau procentaj Comentariu privind reŃeaua hidrografică (pâraie, râuri, fluvii) sau menŃiunea „nu face obiectul” ori „informaŃie indisponibilă”

ANPM, SIG (ArcGis)

Climat În acest rând, se va trece în coloana „cuantificare” principalul tip de climă (continentală?). Apoi, în coloana „calificare” se va introduce, dacă este necesar, un comentariu mai precis cu privire la climă, „micro-climate locale”, în măsură în care acestea influenŃează habitatele naturale. În cazul existenŃei unor fenomene importante, acestea vor fi reluate în sinteză. De asemenea, se poate introduce menŃiunea „nu face obiectul”, dacă nu există aspecte deosebite de precizat pentru acest sector, în raport cu Natura 2000.


Climat Principal tip de climă (continentală?) Comentariu privind caracteristicile mai fine ale climei şi variaŃiile de peste an sau menŃiunea „nu face obiectul” ori „informaŃie indisponibilă”

SIG Parc (ArcGis)

Pedologie În acest rând, se va trece în coloana „cuantificare” numărul şi procentajul de acoperire, aferente marilor formaŃiuni pedologice observate pe situl Natura 2000. Apoi, în coloana „calificare” se va introduce, dacă este necesar, un comentariu mai precis cu privire la aceste soluri, în măsura în care acestea influenŃează habitatele naturale. În cazul existenŃei unor fenomene importante, acestea vor fi reluate în sinteză. De asemenea, se poate introduce menŃiunea „nu face obiectul”, dacă nu există aspecte deosebite de precizat pentru acest sector, în raport cu Natura 2000.


Pedologie Număr şi procentaj de acoperire, aferente diferitelor elemente

Comentariu privind calitatea solurilor şi tipul de vegetaŃie specific sau menŃiunea „nu face obiectul” ori „informaŃie indisponibilă”

SIG Parc (ArcGis)

- 49 -

Topografie În acest rând, se va trece în coloana „cuantificare” numărul şi procentajul de acoperire, aferente principalelor tipuri de relief observate pe situl Natura 2000 (munte, câmpie, vale, deal etc.). Apoi, în coloana „calificare” se va introduce, dacă este necesar, un comentariu mai precis cu privire la relieful respectiv, în măsura în care acesta influenŃează habitatele naturale. În cazul existenŃei unor fenomene importante, acestea vor fi reluate în sinteză. De asemenea, se poate introduce menŃiunea „nu face obiectul”, dacă nu există aspecte deosebite de precizat pentru acest sector, în raport cu Natura 2000.


Topografie Număr şi procentaj de acoperire, aferente diferitelor tipuri de relief şi pantelor (calcule realizate de MNT?)

Comentariu privind relieful (accidentat, muntos, câmpie, aluvial etc.) sau menŃiunea „nu face obiectul” ori „informaŃie indisponibilă”

ANPM, SIG (ArcGis), MNT

- 50 -

COMPLETAREA TABELULUI 5: ECOSISTEMELE (PRINCIPALELE MEDII ŞI HABITATE DIN FSD) De ce este necesar să se descrie principalele ecosisteme? Este vorba de descrierea principalelor ecosisteme prezente pe sit. Este o abordare generală, care precede o descriere detaliată a speciilor şi habitatelor naturale de interes comunitar (tabelele 7, 8 şi 9). În acest tabel sunt prezentate teme precum pădurea, peşterile, mediile rupestre, păşunile, râurile, zonele umede, fără însă a intra în detaliu în ceea ce priveşte habitatele şi speciile de interes comunitar, tratate în tabelele 6, 7 şi 8. Această primă abordare globală permite, în măsura posibilului, remedierea anumitor probleme de identificare şi cartografiere a habitatelor. Cum trebuie descrise principalele ecosisteme? Pentru această secŃiune, se pot utiliza datele din FSD. Se pot adăuga tot atâtea rânduri câte teme particulare legate de un sit există. Cu toate acestea, noile teme nu vor fi adăugate decât dacă cel puŃin într-una din rubricile rândului poate fi furnizate informaŃii. Lista prezentată este aproape completă. Tema generală Coloanele Ecosisteme (în legătură cu principalele medii descrise în FSD)

SuprafaŃă, traseu sau procentaj de acoperire, aferente sitului (estimare globală în ha, km sau %)

Stare sumară a ecosistemului (favorabilă, medie, defavorabilă)

Principale habitate de interes comunitar vizate (listă neexhaustivă)

Principale specii de interes comunitar vizate (listă neexhaustivă)

Principale ameninŃări identificate sau estimate în legătură cu activităŃile umane (listă neexhaustivă )

Sursa datelor/ Structuri resurse

Coloana „SuprafaŃă, traseu sau procentaj de acoperire, aferente sitului” Coloana „suprafaŃă, traseu sau acoperire” înseamnă „câte” hectare, „câŃi” kilometri de garduri sau de râuri, de procentaj din sit reprezintă principalul tip de ecosisteme (menŃionat la începutul fiecărui rând). Este o estimare ce poate fi preluată din valorile din FSD. Această estimare poate fi globală, precizia absolută a acesteia nefiind un scop în sine. Ea poate fi realizată pe baza unui SIG (analiză de fotografii din satelit sau aeriene), conform hărŃilor sau cunoştinŃelor managerului sitului („de expert”). Se vor nota numere întregi. Ecosisteme (în legătură cu principalele medii

SuprafaŃă, traseu sau procentaj de

Stare sumară a ecosistemului

Principale habitate de interes comunitar vizate

Principale specii de interes comunitar vizate (listă

Principale ameninŃări identificate sau


- 51 -

descrise în FSD) acoperire, aferente sitului (estimare globală în ha, km sau %)

(favorabilă, medie, defavorabilă)

(listă neexhaustivă) neexhaustivă) estimate în legătură cu activităŃile umane (listă neexhaustivă )

Coloana „Stare sumară a ecosistemului” În coloana „stare sumară” se prezintă un aviz dat de oamenii de ştiinŃă (locali, regionali din cadrul universităŃilor, naŃionali, europeni (LIFE sau proiecte de înfrăŃire, de exemplu) sau alŃii) sau, în mod curent, de manager, pe baza studiilor de care dispune sau a cunoştinŃelor pe care le posedă („de expert”). Starea globală de conservare se defineşte pe trei niveluri: „stare bună”, „stare medie”, „stare defavorabilă”. Ecosisteme (în legătură cu principalele medii descrise în FSD)







Coloana „Principale habitate de interes comunitar vizate” Coloana „principale habitate de interes comunitar vizate” permite enumerarea, pe ecosisteme, a principalelor habitate naturale de interes comunitar, cuprinse în acest habitat. Rubrica nu trebuie completată decât cu denumirile curente şi denumirile latineşti ale habitatelor (a se vedea FSD). Nu este o listă exhaustivă, aceasta urmând a fi elaborată în tabelul specific, destinat habitatelor (tabelul 7). Ecosisteme (în legătură cu principalele medii descrise în FSD)







- 52 -

Coloana „Principale specii de interes comunitar vizate” Coloana „principale specii de interes comunitar vizate” permite enumerarea, pe ecosisteme, a principalelor specii de interes comunitar, prezente în acest habitat (speciile prevăzute în cele două directive 79/409 şi 92/43 pentru speciile prioritare şi speciile pentru care situl este desemnat). Rubrica nu trebuie completată decât cu denumirile curente şi denumirile latineşti ale speciilor (a se vedea FSD). Nu este, încă, o listă exhaustivă, aceasta urmând a fi elaborată în tabelul specific, destinat speciilor (tabelele 8 şi 9). Ecosisteme (în legătură cu principalele medii descrise în FSD)







Coloana „Principale ameninŃări identificate sau estimate în legătură cu activităŃile umane” Coloana „principale ameninŃări” permite enumerarea, pe ecosisteme, a principalelor ameninŃări de degradare. Rubrica nu trebuie completată decât cu denumirile aferente (a se vedea FSD). Această coloană constituie o etapă de pregătire în completarea tabelelor 10-11-12 „Obiective”. Nu este, încă, o listă exhaustivă, aceasta urmând a fi elaborată în tabelele specifice susmenŃionate. Ecosisteme (în legătură cu principalele medii descrise în FSD)







Ecosisteme (în legătură cu principalele medii descrise în FSD)

SuprafaŃă, traseu sau procentaj de acoperire, aferente sitului




Principale ameninŃări identificate sau estimate în legătură cu activităŃile umane


- 53 -

(estimare globală în ha, km sau %)

(listă neexhaustivă )

Ajutor la completarea rândurilor Rânduri referitoare la: Păduri, medii rupestre şi grohotişuri, peşteri, păşuni, râuri, zone umede, suprafeŃe de apă

În fiecare din aceste rânduri, se vor înscrie în coloana „suprafaŃă” numărul total de hectare, de kilometri sau procentajul fiecărui ecosistem prezent pe sit (sau menŃiunile „informaŃie indisponibilă” ori „nu face obiectul”). Apoi, în coloana „stare sumară” se va trece una dintre cele trei variante propuse (sau menŃiunea „nu face obiectul”). În coloana „habitate”, se vor trece principalele habitate prezente în ecosistem (sau menŃiunile „informaŃie indisponibilă” ori „nu face obiectul”). În coloana „specii”, se vor trece principalele specii cunoscute în interiorul fiecărui ecosistem (sau menŃiunile „informaŃie indisponibilă” ori „nu face obiectul”). În coloana „ameninŃări”, se vor trece principalele ameninŃări cunoscute în sit pentru fiecare ecosistem prezent (sau menŃiunile „informaŃie indisponibilă” ori „nu face obiectul”). Dacă există elemente importante, acestea trebuie reluate în sinteză. MenŃiunile „informaŃie indisponibilă” sau „nu face obiectul” pot fi introduse, de asemenea, când datele lipsesc sau dacă rubrica respectivă din tabel nu trebuie completată, având în vedere că ecosistemul în chestiune nu este prezent pe sit.

Rânduri referitoare la: Culturi, zone urbanizate, infrastructuri (şi alte informaŃii)

În fiecare din aceste rânduri, se vor înscrie în coloana „suprafaŃă” numărul total de hectare, de kilometri sau procentajul fiecărui mediu antropizat prezent pe sit (sau menŃiunile „informaŃie indisponibilă” ori „nu face obiectul”). Apoi, în coloana „stare sumară” se va trece menŃiunea „nu face obiectul”, deoarece nu sunt ecosisteme propriu-zise, chiar dacă în interiorul lor găsim specii de floră şi faună de interes comunitar. În coloana „habitate”, se vor trece, dacă este necesar, principalele habitate prezente în mediul antropizat (construcŃii pentru chiroptere, de exemplu) sau menŃiunile „informaŃie indisponibilă” ori „nu face obiectul”. În coloana „specii”, se vor trece principalele specii (lilieci, de exemplu) care se cunosc în interiorul fiecărui mediu antropizat (sau menŃiunile „informaŃie indisponibilă” ori „nu face obiectul”). În coloana „ameninŃări”, se vor trece principalele ameninŃări cunoscute în sit pentru fiecare mediu antropizat (sau menŃiunile „informaŃie indisponibilă” ori „nu face obiectul”). Dacă există elemente importante, acestea trebuie reluate în sinteză. MenŃiunile „informaŃie indisponibilă” sau „nu face obiectul” pot fi introduse, de asemenea, când datele lipsesc sau dacă rubrica respectivă din tabel nu trebuie completată, având în vedere că ecosistemul în chestiune nu este prezent pe sit.

- 54 -

COMPLETAREA TABELULUI 6: DATE BIOTICE (ALTELE DECÂT HABITATE ŞI SPECII DE INTERES COMUNITAR) De ce este necesar să se prezinte celelalte date abiotice? Acest tabel prevede compilarea datelor ştiinŃifice de bază, disponibile pe sit. Este vorba de valori generale, care permit ilustrarea bogăŃiei ecologice generale a sitului Natura 2000. Acestea se referă la teme precum habitatele naturale, fauna şi flora, în general, fără a intra în detaliu în ceea ce priveşte habitatele şi speciile de interes comunitar, tratate în tabelele 7, 8 şi 9. Cum trebuie prezentate celelalte date abiotice? În această secŃiune se pot utiliza şi detalia, dacă este necesar, datele din FSD. Pot fi adăugate oricâte rânduri sunt necesare. Cu toate acestea, noile teme nu vor fi adăugate decât dacă cel puŃin într-una din rubricile rândului poate fi furnizate informaŃii. Tema generală Coloanele Date biotice, altele decât habitate şi specii de interes comunitar

Cuantificare Calificare Obiective în raport cu Natura 2000


Ajutor la completarea rândurilor Habitate În acest rând, se va trece în coloana „cuantificare” numărul total de habitate de interes comunitar sau necunoscute. Apoi, în coloana „calificare” se va introduce, dacă este necesar, un comentariu mai precis cu privire la numărul acestora, în raport cu numărul total din România sau Europa, la diversitatea acestora. Dacă există elemente importante, acestea trebuie reluate în sinteză. De asemenea, se poate introduce menŃiunea „nu face obiectul”, dacă nu există aspecte deosebite de precizat pentru acest sector, în raport cu Natura 2000. Date biotice, altele decât habitate şi specii de interes comunitar



Habitate naturale în general Număr Comparare cu cele de pe lista naŃională şi cele din UE (267 în Europa)

SIG (ArcGis)

- 55 -

Flora în general În acest rând, se va trece în coloana „cuantificare” numărul total de specii floristice cunoscute. Apoi, în coloana „calificare” se va introduce, dacă este necesar, un comentariu mai precis cu privire la statutului şi diversitatea acestora (numărul de specii înscrise pe listele de protecŃie naŃională, ale convenŃiilor de la Berna, de la Bonn, pe lista roşie a UICN etc.). Dacă există elemente importante, acestea trebuie reluate în sinteză. De asemenea, se poate introduce menŃiunea „nu face obiectul”, dacă nu există aspecte deosebite de precizat pentru acest sector, în raport cu Natura 2000. Date biotice, altele decât habitate şi specii de interes comunitar



Floră în general Număr Număr de specii înscrise pe listele de protecŃie naŃională ale convenŃiilor de la Berna, de la Bonn, pe lista roşie a UICN

SIG (ArcGis), Academie

Fauna în general În acest rând, se va trece în coloana „cuantificare” numărul total de specii de faună cunoscute. Apoi, în coloana „calificare” se va introduce, dacă este necesar, un comentariu mai precis cu privire la statutul şi diversitatea acestora (numărul de specii înscrise pe listele de protecŃie naŃională, ale convenŃiilor de la Berna, de la Bonn, pe lista roşie a UICN etc.). Dacă există elemente importante, acestea trebuie reluate în sinteză. De asemenea, se poate introduce menŃiunea „nu face obiectul”, dacă nu există aspecte deosebite de precizat pentru acest sector, în raport cu Natura 2000. Date biotice, altele decât habitate şi specii de interes comunitar



Faună în general Număr Număr de specii înscrise pe listele de protecŃie naŃională ale convenŃiilor de la Berna, de la Bonn, pe lista roşie a UICN

SIG (ArcGis), Academie

Fauna vânată În acest rând, se va trece în coloana „cuantificare” numărul total de specii vânate. Apoi, în coloana „calificare” se va introduce, dacă este necesar, un comentariu mai precis cu privire la planurile de vânătoare, lanŃurile trofice, statutul biologic al speciilor vânate, problemele inerente gestionării cinegetice, braconaj etc. În cazul în care există elemente importante şi care influenŃează habitatele şi speciile de interes comunitar, acestea trebuie reluate în sinteză. De asemenea, se poate introduce menŃiunea „nu face obiectul”, dacă nu există aspecte deosebite de precizat pentru acest sector, în raport cu Natura 2000.

- 56 -

Date biotice, altele decât habitate şi specii de interes comunitar



Fauna vânată Număr Denumiri ale speciilor vânate şi ale celor supuse unor planuri de vânătoare

SIG Parc (ArcGis), Romsilva

Fauna pescuită În acest rând, se va trece în coloana „cuantificare” număr total de specii pescuite. Apoi, în coloana „calificare” se va introduce, dacă este necesar, un comentariu mai precis cu privire la activitatea de pescuit, carnetele de captură, lanŃurile trofice, statutul biologic al speciilor pescuite, problemele inerente gestionării halieutice, braconaj etc. În cazul în care există elemente importante şi care influenŃează habitatele şi speciile de interes comunitar, acestea trebuie reluate în sinteză. De asemenea, se poate introduce menŃiunea „nu face obiectul”, dacă nu există aspecte deosebite de precizat pentru acest sector, în raport cu Natura 2000. Date biotice, altele decât habitate şi specii de interes comunitar



Fauna pescuită Număr Denumiri ale speciilor pescuite şi ale celor supuse carnetelor de captură şi unei reglementări specifice

SIG Parc (ArcGis), Romsilva

- 57 -

COMPLETAREA TABELELOR 7, 8, 9: HABITATELE NATURALE ŞI SPECIILE DE INTERES COMUNITAR De ce este necesar să se prezinte habitatele de interes comunitar? Partea referitoare la habitatele naturale şi specii a fost împărŃită în trei tabele distincte, referitoare la habitatele naturale, speciile prevăzute în Directiva 92/43 şi speciile de păsări prevăzute în Directiva 79/409. Cele trei tabele sunt prezentate în continuarea unei părŃi explicative comune. În tabelele 7, 8 şi 9 sunt descrise în detaliu datele ştiinŃifice care au permis propunerea de integrare a sitului în Natura 2000, conform Directivelor europene 79/409 şi 92/43. Descrierea calităŃii ecologice a sitului Natura 2000 se realizează cu ajutorul unor denumiri, coduri, valori, informaŃii, stări de conservare şi comentarii precise. Cum trebuie prezentate habitatele de interes comunitar? Dacă operatorul doreşte să includă specii prevăzute la alte anexe (anexele nr. 4 şi nr. 5 ale Directivei 92/43 şi alte anexe ale Directivei 79/409), acesta va trebui să utilizeze, în acest sens, alte tabele specifice, inspirate direct din tabelul următor, şi să respecte aceleaşi reguli de redactare. Coloana „specie prioritară” va fi completată, în acest caz, cu menŃiunea „nu face obiectul”. Pentru completarea tabelelor, această parte trebuie să se utilizeze şi să detalieze, dacă este necesar, datele din FSD. Trebuie adăugate tot atâtea rânduri câte habitate naturale şi specii de interes comunitar există pe sit. Tema generală HărŃile HărŃi obligatorii:

- Harta habitatelor naturale de interes comunitar - Harta speciilor şi/sau habitatelor de specii de interes comunitar. Anumite specii vor fi cartografiate în funcŃie de zonarea habitatelor lor:

exemple de specii de fâneaŃă - Harta speciilor şi/sau habitatelor de specii de păsări de interes. Anumite specii vor fi cartografiate în funcŃie de zonarea habitatelor lor:

exemple de specii de fâneaŃă Dacă nu sunt disponibile sau nu au fost încă realizate, cu ocazia elaborării Planului de management, hărŃile vor putea fi incluse ulterior (cu precizarea acestui aspect). HărŃi opŃionale:

- Harta habitatelor naturale de interes comunitar (dacă situl nu este desemnat decât în virtutea Directivei Păsări 79/409) - Harta stării de conservare a habitatelor naturale, menŃionate în Directivă - Harta stării de conservare a speciilor menŃionate în Directive

- 58 -

Sub tabel, sunt indicate hărŃile obligatorii ce trebuie realizate şi hărŃile opŃionale, care pot fi prevăzute în anexă. HărŃile obligatorii trebuie plasate pe pagina din stânga, faŃă în faŃă cu tabelul şi sinteza. Toate hărŃile trebuie numerotate în modul următor „harta nr. xx”, care trimite la lista hărŃilor (numărul şi titlul hărŃii), indicată în anexe. Coloanele Lista habitatelor naturale şi a speciilor corespunde habitatelor naturale şi speciilor cunoscute la momentul redactării. Completările de inventare şi hărŃi ale habitatelor naturale şi speciilor se vor referi, în mod prioritar, la cele care sunt recunoscute ca fiind de interes comunitar (în special localizarea celor inventariate în FSD-uri, prin pregătirea unui eşantionări, pentru evitarea unui inventar exhaustiv). După ierarhizarea obiectivelor ce le justifică necesitatea, aceste studii de achiziŃii de cunoştinŃe suplimentare vor fi programate în acŃiunile ce urmează a fi realizate, şi documentate în tabelele „acŃiuni”. Studiile vor fi efectuate la timpul necesar, cu ocazia implementării planului de management. Habitate naturale de interes comunitar identificate în FSD (denumire conform Directivei 92/43)

Cod european Natura 2000 al habitatului natural

Habitat natural prioritar Se va nota cu („X”)

SuprafaŃă acoperită de habitatul natural (ha)

Arie biogeografică vizată sau de repartizare a speciei (alpină, pontică, stepică, panonică, continentale)

Structură şi funcŃionalitate

Stare de conservare: Favorabilă Medie Defavorabilă


Coloana „habitate naturale - sau specii - de interes comunitar” Prima rubrică a fiecărui rând este consacrată denumirii fiecărui habitat natural de interes comunitar, menŃionat la anexa nr. 1 a Directivei europene 92/43, a fiecărei specii de interes comunitar, menŃionate la anexa nr. 2 a Directivei europene 92/43 sau la anexa 1 a Directivei 79/409. În cazul habitatelor naturale, se va trece denumirea curentă a habitatului, aşa cum este înscrisă în EUR 25. Utilizarea denumirii curente va facilita înŃelegerea generală a Planului de management. Dacă doreşte, operatorul poate, de asemenea, nota numai denumirea latină, aşa cum este înscrisă în Directivă, sau să o adauge la denumirea curentă română sau franceză. Important este să se reia corect numărul oficial al habitatului, în rubrica următoare. În cazul speciilor, se va trece denumirea latinească, aşa cum este înscrisă în Directivă. Dacă doreşte, operatorul poate adăuga denumirea curentă în limbile română sau franceză. Important este să se reia corect numărul oficial al habitatului, în rubrica următoare.

- 59 -

Habitate naturale de interes comunitar identificate în FSD (denumire conform Directivei 92/43)




Arie biogeografică




Numele speciei de interes comunitar identificată în FSD (denumire conform Directivelor 92/43 anexa 2 sau 79/409 anexa 1)

Cod european Natura 2000 al speciei

Specie prioritară Se va nota cu („X”)

Efective de populaŃie (a se preciza unitatea)

Arie biogeografică

Structură şi funcŃionalitate a populaŃiei Habitat natural al speciei



Coloana „Cod Natura 2000 al habitatului natural - speciei" Fiecărui habitat natural şi fiecărei specii le corespunde un cod european oficial Natura 2000. Acest cod trebuie înscris în rubrica din această coloană. Habitate naturale de interes comunitar identificate în FSD (denumire conform Directivei 92/43)

Cod european Natura 2000 al habitatului natural ou al speciei



Arie biogeografică




Coloana „Habitat natural prioritar - specie prioritară” Dacă habitatul natural sau specia (identificat(ă) în FSD) este considerat(ă) prioritar(ă), conform Directivei 92/43, în rubrica respectivă se va nota un („X”). Dacă nu, se va trece „nu”.

- 60 -



Habitat natural ou specie prioritară Se va nota cu („X”)


Arie biogeografică




Pentru tabelul 7 referitor la habitatele naturale: Coloana „SuprafaŃă acoperită de habitat” Coloana „suprafaŃă” este o coloană în care se poate înscrie suprafaŃa, exprimată în hectare (ha), a fiecărui habitat prezent pe sit. Această valoare trebuie să fie convergentă cu valorile din FSD. Habitate naturale de interes comunitar identificate în FSD (denumire conform Directivei 92/43)




Arie biogeografică




Pentru tabelele 8 şi 9 referitoare la specii: Coloana „Efective ale populaŃiei” Coloana „efective” este o coloană în care se poate trece numărul fiecărei specii prezente pe sit. Această valoare trebuie să fie convergentă cu valorile din FSD. Acest număr poate fi înlocuit de numărul staŃiilor cunoscute în care o specie este prezentă (floră, de exemplu, locuri de reproducere a batracienilor, loc de construire a cuiburilor etc.), numărul de cupluri (reproducătoare), de familii (Castor fiber de exemplu), numărul de zone de prezenŃă (exemplu de specii de fâneaŃă etc.) etc. De fiecare dată, trebuie precizată unitatea de măsură utilizată. Numele speciei de interes comunitar identificată în FSD (denumire conform Directivelor 92/43 anexa 2 sau 79/409 anexa 1)



Efective ale populaŃiei (a se preciza unitatea)

Arie biogeografică




Coloana „Arie biogeografică” Această coloană permite indicarea regiunii biogeografice în care a fost identificat habitatul, respectiv a ariei biogeografice de repartizare a speciei. Un sit poate cuprinde mai multe regiuni biogeografice. Cele cinci regiuni biogeografice reprezentate în România sunt următoarele: alpină, pontică, stepică, panonică, continentală. În FranŃa, există patru regiuni biogeografice: alpină, continentală, mediteraneană, atlantică. În rubrica respectivă, se va trece una dintre aceste regiuni.

- 61 -





Arie biogeografică




Pentru tabelul 7 referitor la habitatele naturale: Coloana „Structură şi funcŃionalitate” Această coloană permite precizarea mai globală a funcŃionării ecologice (sau a disfuncŃiei, dacă este cazul) a habitatelor naturale în chestiune. Se vor preciza, de preferinŃă, toate informaŃiile legate de viabilitatea habitatelor naturale într-un mediu mai larg: reŃea ecologică de habitate naturale, coridoare ecologice, zone geografice izolate, discontinuităŃi ale habitatelor, fragmentări etc. Se vor introduce comentarii scurte, formate dintr-unul sau câteva cuvinte, fără a se folosi fraze elaborate. InformaŃiile importante vor fi reluate în sinteză. Habitate naturale de interes comunitar identificate în FSD (denumire conform Directivei 92/43)




Arie biogeografică




Pentru tabelele 8 şi 9 referitoare la specii: Coloana „Structură şi funcŃionalitate a populaŃiei, habitatului natural al speciei” Această coloană permite precizarea statutului biologic al speciei, a funcŃionării ecologice la un nivel mai global (sau a disfuncŃiei, dacă este cazul) a populaŃiilor din specia respectivă. Se vor preciza, de preferinŃă, toate informaŃiile legate de viabilitatea habitatelor naturale într-un mediu mai larg: reŃea ecologică de habitate naturale, coridoare ecologice, zone geografice izolate, discontinuităŃi ale habitatelor, fragmentări ale populaŃiilor etc. Se vor putea indica, de asemenea, habitatele preferenŃiale în care specia este prezentă. Se vor introduce comentarii scurte, formate dintr-unul sau câteva cuvinte, fără a se folosi fraze elaborate. InformaŃiile importante vor fi reluate în sinteză. Numele speciei de interes comunitar identificată în FSD (denumire conform Directivelor 92/43 anexa 2 sau 79/409 anexa 1)



Efective ale populaŃiei (a se preciza unitatea)

Arie biogeografică




- 62 -

Coloana „Stare de conservare” Coloana „stare de conservare” se referă la avizul dat de oamenii de ştiinŃă (locali, regionali din cadrul universităŃilor, naŃionali, europeni (LIFE sau proiecte de înfrăŃire, de exemplu) sau alŃii) sau, în mod curent, de manager, pe baza studiilor de care dispune sau a cunoştinŃelor pe care le posedă („de expert”). Calitatea ştiinŃifică a stării de conservare a fiecărui habitat natural şi a fiecărei specii se defineşte pe trei niveluri: stare de conservare favorabilă, stare de conservare medie sau stare de conservare defavorabilă. Habitate naturale de interes comunitar identificate în FSD (denumire conform Directivei 92/43)




Arie biogeografică




Coloana „Sursa datelor” Coloana „sursa datelor” este o coloană care permite furnizarea de exemple şi piste pentru găsirea surselor utile de documentare, pentru a dispune astfel de informaŃiile necesare pentru completarea tabelului. Aceasta nu este reluată în structura planului de management tip difuzat, fiind un ajutor de căutare a informaŃiilor. Habitate naturale de interes comunitar identificate în FSD (denumire conform Directivei 92/43)


Habitat natural prioritar A se marca (“X”)


Arie biogeografică




Ajutor la completarea rânduri - Va exista câte un rând pentru fiecare habitat natural şi pentru fiecare specie Natura 2000.

- 63 -

B) OBIECTIVELE COMPLETAREA TABELELOR 10, 11, 12: OBIECTIVELE De ce este necesară o fază de stabilire a obiectivelor? După realizarea diagnosticului, operatorul urmează să stabilească, cu ajutorul Comitetului de pilotaj, obiectivele ce îi vor permite să asigure conservarea habitatelor şi speciilor, în contextul socio-economic al sitului. În general, va fi imposibil să se protejeze „totul” cu aceeaşi ambiŃie. Prin urmare, este necesar să se realizeze o ierarhie a obiectivelor din domeniul conservării habitatelor şi speciilor din sit, ca şi cum totul ar fi trecut printr-o sită cu ochiuri din ce în ce mai fine; ochiurile corespund încrucişărilor diagnosticelor „activităŃi umane” şi „biologice”. Cum trebuie ierarhizate obiectivele? …. Criteriile pot fi combinate în mod cantitativ (sistemul punctelor) sau calitativ (ierarhizare efectuată de operator în „cunoştinŃă de cauză” sau „cu ochi de expert”. O combinare a modurilor cantitative şi calitative de abordare este, de asemenea, posibilă. ObservaŃie preliminară Partea referitoare la obiective a fost împărŃită în trei tabele distincte, referitoare la habitatele naturale, speciile prevăzute de Directiva 92/43 şi speciile de păsări prevăzute de Directiva 79/409. Cele 3 tabele sunt situate în continuarea unei părŃi explicative comune. Pentru cele trei tabele de obiective se va realiza o singură sinteză. Tema generală În tabelele 10, 11, 12 sunt descrise în detaliu impacturile activităŃilor umane (descrise în tabelul nr. 3) asupra habitatelor naturale şi a speciilor de interes comunitar (descrise în tabelele 7, 8, 9). Este vorba de tabele de sinteză, care permit intersectarea activităŃilor, habitatelor şi speciilor. Această parte constituie o analiză de fond, care trebuie să permită intersectarea principalelor date inventariate, organizate în partea de diagnostic a Planului de management. Aceasta pregăteşte faza de implementare a acŃiunilor pe teren. Pentru fiecare dintre tabele, trebuie adăugate tot atâtea rânduri câte habitate naturale şi specii de interes comunitar, legate de sit, există.

- 64 -

Coloanele Principalele activităŃi umane întâlnite pe siturile Natura 2000 au fost sintetizate în coloanele următoare. Aceste mari categorii de activităŃi operează uneori grupări detaliate în tabelul 3 şi care corespund codificării oficiale din FSD-uri. Prima rubrică a fiecărui rând este consacrată impactului sau impacturilor principale, exercitate de activitatea umană în chestiune – pozitive sau negative – asupra habitatelor naturale sau speciilor de interes comunitar, conform anexelor 1 şi 2 ale Directivei 92/43 şi anexei 1 a Directivei 79/409. Important este să se reia corect numărul oficial Natura 2000 al habitatului natural sau al speciei în prima rubrică a fiecărui rând. Se pot adăuga una sau două mari activităŃi, dacă este necesar şi dacă aceste activităŃi au un impact semnificativ asupra sitului Natura 2000. ActivităŃi umane

Habitate naturale (anexa 1 a Directivei 92/43)

Agricultură Silvicultură Urbanizare Infrastructură

Carieră Vânătoare şi pescuit

Turism Altă activitate

Altă activitate

Obiective legate de habitate

Coloana „agricultură” Tipurile de impacturi pe care agricultura le poate avea asupra habitatelor şi speciilor sunt de diverse feluri. În acest sens, pot fi enumerate mai multe exemple negative: distrugerea directă a habitatelor naturale şi a speciilor, trecerea păşunilor în circuitul agricol, abandonarea zonelor uscate de iarbă, utilizarea îngrăşămintelor şi pesticidelor, drenarea zonelor umede, cosirea timpurie a preriilor, acŃiune fatală pentru păsările care îşi construiesc cuiburile pe pământ, etc. Se recomandă, de asemenea, indicarea bunelor practici, favorabile menŃinerii bunei stări de conservare a habitatelor sau speciilor. Coloana „silvicultură” Tipurile de impacturi pe care silvicultura le poate avea asupra habitatelor şi speciilor sunt de diverse feluri. În acest sens, pot fi enumerate mai multe exemple: tăierea pădurilor bătrâne, niciodată sau puŃin exploatate, întinerirea pădurilor, crearea de drumuri forestiere, plantarea de specii alohtone, utilizarea îngrăşămintelor şi pesticidelor, drenarea zonelor umede, exploatarea precoce a pădurilor în perioadele de reproducere specifice păsărilor tinere, îndepărtarea lemnului mort, transportul buştenilor pe cursurile de apă, tăierea completă a pădurilor, în special pe soluri sensibile la eroziune sau inundabile etc. Se recomandă, de asemenea, indicarea bunelor practici, favorabile menŃinerii bunei stări de conservare a habitatelor sau speciilor. Coloana „urbanizare” Tipurile de impacturi pe care urbanizarea le poate avea asupra habitatelor şi speciilor sunt de diverse feluri. În acest sens, pot fi enumerate mai multe exemple: distrugerea directă a habitatelor naturale şi a speciilor în urma lucrărilor de construcŃie, fragmentarea habitatelor şi populaŃiilor de specii prin tăierea pădurilor, crearea de rute de deservire, de zone de locuinŃe, de puncte comerciale şi centre industriale, utilizarea

- 65 -

îngrăşămintelor şi pesticidelor pentru administrarea spaŃiilor verzi, umplerea sau drenarea zonelor umede, deranjarea zonelor limitrofe ale siturilor Natura 2000 („zone tampon periferice”), poluarea apei prin scurgere etc. Coloana „infrastructură” Tipurile de impacturi pe care infrastructurile le pot avea asupra habitatelor şi speciilor sunt de diverse feluri. În acest sens, pot fi enumerate mai multe exemple: distrugerea directă a habitatelor naturale şi a speciilor în urma lucrărilor de construcŃie, fragmentarea habitatelor şi populaŃiilor de specii, ruperea legăturilor între zonele umede în urma modificărilor hidraulice, tăierea pădurilor, construirea de drumuri, utilizarea sării pentru deszăpezire, a îngrăşămintelor şi pesticidelor pentru administrarea drumurilor şi a arborilor de mici dimensiuni, umplerea sau drenarea zonelor umede, deranjarea zonelor limitrofe ale siturilor Natura 2000 („zone tampon periferice”) etc. Coloana „carieră” Tipurile de impacturi pe care carierele le pot avea asupra habitatelor şi speciilor sunt de diverse feluri. În acest sens, pot fi enumerate mai multe exemple: distrugerea directă a habitatelor naturale şi a speciilor prin operaŃiunile de extracŃie a materialelor, construirea de instalaŃii de extracŃie, tăierea pădurilor, construirea de drumuri, deranjarea zonelor limitrofe ale siturilor Natura 2000 („zone tampon periferice”), poluarea apei cu materii în suspensie, dereglarea modului de funcŃionare a râurilor prin fenomene de eroziune regresivă şi progresivă etc. Coloana „vânătoare şi pescuit” Tipurile de impacturi pe care vânătoarea şi pescuitul le pot avea asupra habitatelor şi speciilor sunt de diverse feluri. În acest sens, pot fi enumerate mai multe exemple: distrugerea directă a speciilor prin tragere sau pescuit, utilizarea gloanŃelor de vânătoare în zonele umede, deranjarea anumitor specii din siturile Natura 2000 şi zonele limitrofe ale acestora („zone tampon periferice”), poluarea cu deşeuri etc. Coloana „turism” Tipurile de impacturi pe care turismul le poate avea asupra habitatelor şi speciilor sunt de diverse feluri. În acest sens, pot fi enumerate mai multe exemple: distrugerea directă a habitatelor naturale şi a speciilor în urma lucrărilor de construcŃie a complexelor turistice, tăierea pădurilor, crearea de drumuri de deservire, utilizarea îngrăşămintelor şi pesticidelor pentru administrarea spaŃiilor verzi, deranjarea anumitor specii din siturile Natura 2000 şi zonele limitrofe ale acestora („zone tampon periferice”), poluarea cu deşeuri etc. Coloana „obiective legate de habitate” Această coloană este importantă, întrucât fixează rezultatele ce trebuie obŃinute. De exemplu, pentru un habitat natural forestier de arbori bătrâni puŃin exploataŃi, obiectivul va fi să se oprească exploatarea (acŃiunea ar putea consta în integrarea acestui habitat într-o rezervaŃie integrală). Refacerea unui habitat forestier artificializat prin plantarea unor esenŃe alohtone ar putea constitui, de asemenea, un obiectiv (acŃiunea ce rezultă ar putea consta în reconvertirea plantării cu esenŃe locale şi adaptate la condiŃiile staŃionale).

- 66 -

Pentru a cita un alt exemplu, pentru o zonă agricolă, un obiectiv ar putea fi acela de a reface o zonă inundabilă (acŃiunea ar consta în umplerea drenurilor de asanare şi în realizarea unei activităŃi de gestionare prin păşunat şi cosit fără factori de producŃie). Pentru o zonă umedă în care există suprafeŃe mari de mlaştini acoperite cu stuf, supuse unor operaŃiuni de incendiere de întreŃinere, obiectivul ar fi acela de a opri operaŃiunile de incendiere (acŃiunea ar consta în adoptarea unei hotărâri reglementare). Pentru extinderea zonelor urbanizate, obiectivul ar fi ca acestea să nu dăuneze vreunui habitat comunitar (acŃiunea ar consta în determinarea unui sit de extindere posibil). Se vor introduce comentarii scurte, formate dintr-unul sau câteva cuvinte, fără a se folosi fraze elaborate. InformaŃiile importante vor fi reluate în sinteză. De asemenea, se poate introduce menŃiunea „nu face obiectul”, dacă nu există aspecte deosebite de precizat pentru acest sector, în raport cu Natura 2000. Ajutor la completarea rândurilor - Numărul rândurilor trebuie să corespundă numărului de obiective ce trebuie indicate pe habitat natural şi pe specie Natura 2000 (anexele 1 şi 2 ale Directivei 92/43 şi anexa 1 a Directivei 79/409). La fiecare rând, se vor aminti foarte succint (în câteva cuvinte preluate din tabelele de diagnostic) elementele de diagnostic care să permită definirea obiectivului din ultima coloană. De exemplu: [specia: ciocănitoarea neagră] / [activitate silvicultură: insuficienŃă lemn mort şi tăierea arborilor cu scorburi], Obiectiv „Conservarea lemnului mort şi a arborilor cu scorburi” Exemple ActivităŃi umane

Habitate naturale (92/43)




Altă activitate

Obiective legate de habitate

Codul oficial al habitatului natural

Tip de impact sau menŃiunile „informaŃie indisponibilă”









Descrierea obiectivului legat de habitatul natural

- 67 -

ori „nu face obiectul”









Exemple ActivităŃi umane

Specii (92/43)




Altă activitate

Obiective legate de specii

Bombina bombina

drenaj, rambleiere şi intensificare a practicilor

Tip de impact sau menŃiunile „informaŃie indisponibilă” ori „nu face obiectul”


modificări hidraulice (ruperea legăturilor între zonele umede)






conservarea habitatelor naturale

Ursus arctos Tip de impact sau menŃiunile „informaŃie indisponibilă” ori „nu face obiectul”

construirea de drumuri forestiere

domeniu schiabil în extindere

fragmentare a habitatului deranjare

„informaŃie indisponibilă”

distrugere prin tragere deranjare

deranjare (grad prea mare de frecventare)

„nu face obiectul”


prezervarea continuităŃii habitatelor conservarea dinamicii populaŃiei

Exemple ActivităŃi umane

Specii de păsări (79/409)




Altă activitate

Obiective legate de specii de păsări

- 68 -

Botaurus stellarus

Intensificare - drenare rambleiere a zonelor umede


rambleiere a zonelor umede poluare a zonelor umede

lărgire de drumuri în zonele umede


- pescuit pe marginea zonelor umede




conservarea zonelor umede conservarea zonelor de linişte

- 69 -

C) AcŃiunile Completarea tabelului 13: ACłIUNILE De ce? Planul de management are menirea de stabili reguli de derulare a activităŃilor umane şi a politicilor publice, într-o perspectivă de dezvoltare durabilă a sitului şi a împrejurimilor acestuia, garantând menŃinerea habitatelor şi a speciilor de interes comunitar. Dar mai este vorba şi de stabilirea unui adevărat program de acŃiuni de conservare şi refacere a habitatelor şi speciilor, de pe urmă căruia pot beneficia deseori actorii locali (agricultori, exploatări forestiere, proprietari de terenuri etc.). Cum? Aceasta este, fără îndoială, cea mai delicată fază a demersului, întrucât operatorul trebuie să dea dovadă de o gândire logică (ştiind să decline obiectivele în acŃiuni concrete) şi pragmatică, în acelaşi timp, pentru a propune acŃiunile cel mai bine acceptate pe sit şi care să contribuie, pe cât posibil, la dezvoltarea locală. ObservaŃie preliminară Partea referitoare la acŃiunile operaŃionale nu cuprinde decât un singur tabel. Acesta este rezultatul tuturor tabelelor de diagnostic şi obiective. Acest tabel este unul important, recomandându-se să nu fie transformat într-o enumerare a tuturor acŃiunilor „ideale”, ci mai degrabă să propună acŃiuni care să fie: - Legate direct de conservarea şi refacerea habitatelor şi speciilor prevăzute de Directiva 92/43 şi a speciilor de păsări prevăzute de Directiva 79/409. Cele 3 tabele sunt amplasate în continuarea unei părŃi explicative comune. - Credibile din punct de vedere al calendarului. O acŃiunea şi desfăşurarea sa pot fi programate pe termen scurt (de la 1 la 3 ani), mediu (de la 4 la 10 ani) sau lung (> 10 ani), în funcŃie de nivelul său de prioritate de a îndeplini obiectivele de conservare pentru care a fost prevăzută. Intervalul de timp necesară pentru derularea unei acŃiuni prioritare, dar dependente de un program de acŃiuni pregătitoare (studii, controale funciare etc.) trebuie, aşadar, să Ńină cont de calendarul fiecărei acŃiuni în parte. - Derulate la nivel local şi, deci, prevăzute potenŃial cu beneficiari. Această condiŃie poate împiedica implementarea acŃiunii. - FinanŃabile pe criterii europene şi naŃionale (România, FranŃa, Polonia). Prin urmare, fiecare acŃiune trebuie să facă obiectul unei estimări a costurilor pe care le presupune şi a modalităŃilor de finanŃare avute în vedere. Este vorba, pe de o parte, de promovarea acŃiunilor a căror implementare este posibilă în primii cinci ani de la implementarea planului de management şi, pe de altă parte, de a anticipa o administrare pe termen lung. Termenul acestor acŃiuni poate fi mult mai lung în cazul operaŃiunilor legate de administrarea silvicolă sau de educarea de mediu, de exemplu.

- 70 -

Tema generală În tabelul 13, sunt descrise în detaliu acŃiunile ce trebuie derulate în mod prioritar pe situl Natura 2000, în favoarea habitatelor naturale şi a speciilor de interes comunitar (descrise în tabelele 7, 8, 9) şi prin integrarea obiectivelor (descrise în tabelele 10, 11, 12). Această parte este foarte operaŃională. Ea trebuie să permită lansarea procesului de implementare a planului de management, prin întreprinderea de acŃiuni pe teren. Pentru fiecare tabel, trebuie să se adauge tot atâtea rânduri câte acŃiuni există. Coloanele AcŃiunile prevăzute a fi implementate au fost sintetizate în coloanele de mai jos. Fiecare coloană permite precizarea diferitelor elemente, specifice fiecărei acŃiuni. Titlul acŃiunii Descrierea acŃiunii

(poate face trimitere la un caiet de sarcini precis, inclus în anexe)

Obiectivele acŃiunii (a se vedea tabelele 10, 11, 12)

Activitatea sau activităŃile umane avute în vedere (a se vedea tabelele 10, 11, 12)

Habitatul sau habitatele naturale vizate

Specia sau speciile vizate

Calendar – a se nota acŃiunile an cu an, dacă este necesar

Beneficiar Costul global al acŃiunii (Euro) a se preciza unitatea

Plan de finanŃare (principali finanŃatori)

Coloana „Titlul acŃiunii” Prima rubrică din fiecare rând este consacrată titlului acŃiunii. Titlul acŃiunii corespunde unei categorii de acŃiuni de aceeaşi natură, cum ar fi dobândirea de cunoştinŃe (biologice, socio-economice, tehnice etc.), menŃinerea practicilor agricole extensive, implementarea unor acŃiuni reglementare, combaterea invaziei de vegetaŃie, educarea în spiritului mediului, controlul funciar, formarea ştiinŃifică şi tehnică, comunicarea etc. Se vor introduce comentarii scurte, formate dintr-unul sau câteva cuvinte, fără a se folosi fraze elaborate. InformaŃiile importante vor fi reluate în sinteză. Coloana „Descrierea acŃiunii” AcŃiunea este descrisă exact în câteva cuvinte şi corespunde coloanei „Obiectivele acŃiunii”. Ar putea fi vorba, de exemplu, de o măsură precisă de agromediu, menită să limiteze fertilizarea la 30UN/ha/an, în acest caz trecându-se (30UN/ha/an: MAM nr. 1), de un studiu fitosociologic, de o măsură globală de management, favorabilă habitatelor şi speciilor (măsură strictă de protejare a unui habitat, conservarea lemnului mort din păduri ş.a.m.d.) etc. Coloana „Obiectivele acŃiunii” Fiecărei celule din această coloană îi corespunde un obiectiv de management conservativ, rezultat din tabelul obiectivelor (tabelele 10, 11 şi 12) în care sunt reluate informaŃiile din ultima coloană.

- 71 -

Acelaşi titlu de acŃiune se poate declina în mai multe acŃiuni pentru care se va introduce câte un rând în coloana „Descrierea acŃiunii”. Coloana „Activitate umană” Aici trebuie reluat primul rând scris deja în tabelele 10, 11, 12. Dacă este cazul, se menŃionează codul FSD şi denumirea activităŃii. Coloana „Habitate naturale” Aici trebuie reluate habitatele naturale descrise în tabelul 7. Dacă este cazul, se menŃionează codul FSD şi denumirea activităŃii. Coloana „Specii vizate” Aici trebuie reluate speciile descrise în tabelele 8 şi 9. Dacă este cazul, se menŃionează codul FSD şi denumirea activităŃii. Coloana „Calendar” Această coloană permite precizarea intervalului de timp la care acŃiunea trebuie întreprinsă: o dată la 5 ani, în fiecare an, în fiecare lună, la deschiderea unui şantier etc. Coloana „Beneficiar” InformaŃiile înscrise în această rubrică se referă la beneficiarul acŃiunii. Se poate preciza dacă există mai mulŃi beneficiari. Coloana „Cost global al acŃiunii” Aici se precizează costul global al acŃiunii realizate (pe baza devizului sau a estimării „de expert”). Coloana „Plan de finanŃare” Aici se precizează diferiŃii finanŃatori prevăzuŃi pentru operaŃiune. Ajutor la completarea rândurilor - Va exista câte un rând pentru fiecare acŃiune.

- 72 -

D) Evaluare Se va completa mai târziu.

- 73 -

BIBLIOGRAFIE

- 74 -

ANEXE

Anexe Codurile FSD ale activităŃilor umane SQKHBXQSXB

Ghid pentru strategiile de comunicare la nivel regional/local (Sibiu) LHJCQ

Ghid pentru implicarea partenerilor (Sibiu) JNSCJSN

Sfaturi practice LXNL

Principiile şi demersul concertării – sau – Recomandări pentru o concertare reuşită JNX

Instrumente practice (tip de planificare, fişă de reuniune) JNX

Lista partenerilor ce trebuie asociaŃi Identificarea grupărilor pe baza listelor reale din siturile pilot

Lista grupurilor de lucru ce trebuie constituite şi planificarea reuniunilor jnx

- 75 -

Natura acestor grupuri de lucru: grupuri sau instanŃe mai oficiale, cum ar fi comitetul ştiinŃific sau comitetul de pilotaj jnsx

- 76 -

Documentar de obiective pentru managementul siturilor Natura 2000

Documentar tip de obiective

- 77 -

Prima copertă …

Documentar de obiective

Sit Natura 2000 de………………………. RO…………………………………….

Septembrie 2007

Logo Natura logo Europa logo Minister Logo operator

- 78 -

Documentar de obiective pentru managementul siturilor Natura 2000 (Documentar de obiective Natura 2000 – „PLAN DE MANAGEMENT”, Plan de management Natura 2000 – „PM2000” sau

„PMN”)

Documentar tip de obiective exemplar gol, de completat de către operator

Introducere ExplicaŃii generale - Coperta Planului de management - Prezentarea generală a Natura 2000 - Fişa de identitate a fiecărui sit Natura 2000 Planul de management

A. Raportul de prezentare, diagnosticul tabelul 1: Date administrative tabelul 2: SituaŃia proprietarilor de terenuri din sit tabelul 3: Date despre activităŃile umane şi ocuparea solului tabelul 4: Date abiotice generale tabelul 5: Ecosisteme (în legătură cu principalele medii descrise în FSD) tabelul 6: Date biotice (altele decât habitatele naturale şi speciile de interes comunitar) tabelele 7, 8, 9: Habitatele naturale şi speciile de interes comunitar

B. Obiectivele tabelele 10, 11, 12: Obiective şi obiective legate de habitate naturale, specii şi activităŃi umane

C. AcŃiunile tabelul 13: AcŃiuni

D. Evaluarea tabelul 14: Evaluarea acŃiunilor tabelele 15, 16: Evaluările stării de conservare a habitatelor naturale şi a speciilor

Concluzie Bibliografie Anexe

- 79 -

Lista abrevierilor HărŃile opŃionale Codul FSD al activităŃilor umane

- 80 -

NATURA 2000: PREZENTARE GENERALĂ (aceeaşi pentru toate Planurile de management şi toate siturile) (hartă obligatorie Europa România – pagina din stânga) Natura 2000: ReŃeaua celor mai prestigioase situri europene ReŃeaua Natura 2000 este reŃeaua celor mai remarcabile situri naturale din Uniunea Europeană. Obiectivul acesteia este să contribuie la prezervarea diversităŃii biologice pe teritoriul celor 27 de Ńări ale Europei. ReŃeaua este menită să asigure menŃinerea sau readucerea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi a habitatelor de specii ale florei şi faunei sălbatice de interes comunitar. ReŃeaua Natura 2000 este alcătuită din situri naturale desemnate de fiecare Ńară în parte, în conformitate cu prevederile a 2 directive europene: Directiva 79/409/CEE din 2 aprilie 1979, privind conservarea păsărilor sălbatice, pe scurt „Directiva Păsări”, şi Directiva 92/43/CEE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale, precum şi a faunei şi florei sălbatice, pe scurt „Directiva Habitate”. Un sit poate fi desemnat în virtutea uneia dintre directivele menŃionate sau a amândurora, pe baza aceluiaşi perimetru sau a unor perimetre uşor diferite. În aceste directive, sunt enumerate habitatele naturale şi speciile rare, majoritatea listelor fiind preluate din convenŃii internaŃionale, cum ar fi cea de la Berna sau cea de la Bonn (ciocănitoarea de stejar, ciocănitoarea neagră, cocoşul de munte, linxul, buhaiul de baltă cu burta galbenă, croitorul mare al stejarului etc.). Natura 2000 în Europa ReŃeaua europeană a siturilor Natura 2000 cuprinde (conform cifrelor din iunie 2006): - 20 789 de situri desemnate conform Directivei Habitate, adică 55 908 200 ha. Acestea ocupă 12,2% din suprafaŃa terestre a UE, - 4 540 de situri desemnate conform Directivei Păsări, adică 44 436 800 ha. Acestea ocupă 9,6% din suprafaŃa terestră a UE. Fiecare Ńară dispune sau îşi creează treptat o reŃea de situri corespunzătoare habitatelor şi speciilor menŃionate în directive. Aceste directive sunt transpuse în legislaŃia fiecărei Ńări în parte. Acestora le revine sarcina de a desemna o reŃea care să respecte realitatea bogăŃiei ecologice a teritoriului lor. Din acest punct de vedere, România este considerată, într-adevăr, drept una dintre cele mai importante Ńări europene, datorită mediilor sale naturale şi a speciilor sălbatice, cu precădere a marilor mamifere (ursul şi altele), a păsărilor, a pădurilor naturale. Această reŃea reprezintă, de asemenea, unul din răspunsurile României la responsabilităŃile internaŃionale ce îi revin şi la angajamentele internaŃionale, preluate de discursurile responsabililor francezi (Johannesburg 2002, conferinŃa internaŃională pe tema „biodiversităŃii şi guvernanŃei” din Paris, 2005, de exemplu). Natura 2000 în România

Anii 2006 şi 2007 au constituit un pas istoric pentru implementarea reŃelei Natura 2000 în Europa şi în România. În aceşti doi ani, au fost posibile inventarierea şi transmiterea siturilor ce corespund obiectivelor fixate pentru habitatele naturale, de floră, de faună, în vederea realizării concrete a integrării în Europa şi în marea reŃea ecologică europeană, pe care o reprezintă Natura 2000.

Din acest moment, reŃeaua română a siturilor Natura 2000 cuprinde (conform cifrelor din xx):

- 81 -

- xxxx situri desemnate conform Directivei Habitate, adică xxxxx ha, - xxxx situri desemnate conform Directivei Păsări, adică xxxxx ha. În prezent, reŃeaua siturilor Natura 2000 ocupă xxxxxxxxx ha (cu excepŃia mediilor marine), adică xxxxx % din teritoriul românesc.

- 82 -

FIŞA DE IDENTITATE A FIECĂRUI SIT (a se prelua datele din FSD, harta obligatorie a sitului – pagina din stânga) Denumirea oficială a sitului Natura 2000: Desemnat conform Directivei europene 92/43: da / nu Numărul oficial al sitului Natura 2000: RO_ _ _ _ _ _ _ Desemnat conform Directivei europene 79/409: da / nu Numărul oficial al sitului Natura 2000: RO_ _ _ _ _ _ _ Localizarea sitului Natura 2000: regiunea sau regiunile vizate Localizarea sitului Natura 2000: judeŃul sau judeŃele vizate SuprafaŃa sitului Natura 2000 desemnat conform Directivei europene 92/43: SuprafaŃa sitului Natura 2000 desemnat conform Directivei europene 79/409: Operatorul sitului Natura 2000: Preşedintele comitetului de pilotaj al sitului Natura 2000: Membrii comitetului de pilotaj al sitului Natura 2000:

- 83 -

DIAGNOSTIC / TABEL N°1: DATE ADMINISTRATIVE Date administrative Cuantificare Calificare Impact în raport cu Natura 2000

Sursa datelor

Regiune GIS Parc (ArcGis)

JudeŃ GIS Parc (ArcGis)

Comune-localităŃi GIS Parc (ArcGis)

Locuitori Scrisoare / contact telefonic / reuniune cu comunele Întâlnirea „districtelor forestiere” pentru locuinŃele izolate

Parcuri NaŃionale Parc naŃional, ANPM, GIS (ArcGis)

Parcuri Naturale Parc natural, ANPM, GIS (ArcGis)

RezervaŃii Naturale GIS (ArcGis)

Alt statut: rezervaŃii de biosferă MAB, sit RAMSAR, …

Contactarea APM

Alte zonări cunoscute (zone umede, zone de importanŃă avifaunistică …)

Contactarea comunelor

Fonduri de vânătoare şi pescuit Contactarea comunelor, a gărzii

Alte informaŃii SINTEZE

- 84 -

TABEL 2: SITUAłIA PROPRIETARILOR DE TEREN ÎN SIT

N° Proprietari Exploatantul terenului sau gestionarul

Statutul proprietăŃii

Categoria terenului

SuprafaŃă (ha) Activitatea desfăşurată pe

teren

Activitatea impusă sau restrictivă

1 Statul Român RNPR, DSA, DST Regie de stat pădure 6179 Silvicultură O.S. Iuliu Moldovan agricol 91,9

O.S.Timişoara construcŃii 3,2 Administrativ drumuri 44,6 Administrativ

reŃea electrică 6,9 Administrativ Total 6452,6

2 Statul Român ANAR Regie de stat agricol 2,02 construcŃii 1,06 dig 215,2 drumuri 0,04 canale 1,05

fâneaŃă 162,93 Administrativ livadă 0,19 Mureş 1264,46 Total 2021,43

3 Statul Român MApN InstituŃie de stat construcŃii 10,7

dig 9,7 drumuri 0,16

destinaŃii speciale 73,49

Total 94,05

4 Statul Român SNIF Societate de stat construcŃii 0,38 canale 32,24 Administrativ

tufăriş 0,68

Total 33,3

SINTEZĂ

- 85 -

DIAGNOSTIC / TABEL 3: DATE PRIVITOARE LA ACTIVITĂłILE UMANE ŞI OCUPAREA SOLULUI DATE PRIVITOARE LA ACTIVITĂłILE UMANE ŞI OCUPAREA SOLULUI (vezi codurile FSD din anexa)

Cod FSD ale activităŃilor umane

Cuantificare Calificare Sursa datelor

Agricultură Ex: 102= Ex:cositul

Agricultură Ex: 120 Ex: fertilizare

Agricultură Ex: 140 Ex: păşunat

Silvicultură Ex: 166 Ex: Înlăturarea lemnului mort

Silvicultură Ex: 162 Ex: Artificializarea populaŃiilor

Silvicultură

Urbanism

Cariere

Ex: 300

Vânătoare

Pescuit

Turism Alte activităŃi

=Există şi alte coduri pentru activităŃile umane cu alte calificări (se furnizează lista cu coduri şi activităŃi) SINTEZA

- 86 -

DIAGNOSTIC / TABEL 4: DATE ABIOTICE GENERALE Date abiotice generale Cuantificare Calificare Sursa datelor Geologie

Hidrologie

Climă Pedologie

Topografie

Hidrografie

Alte informaŃii

Alte informaŃii SINTEZA

- 87 -

DIAGNOSTIC / TABEL 5: ECOSISTEME (ÎN LEGATURA CU MARILE ECOSISTEME DESCRISE ÎN FSD)

Ecosisteme (în legătură cu marile ecosisteme descrise în FSD)

SuprafaŃa, lineara sau procentul de acoperire a sitului (estimare globală în ha, km sau %) Sau să se menŃioneze următoarele « date nedisponibile» sau « nu face obiectul»

Statutul sumar al ecosistemului (favorabil, mediu, defavorabil) sau « nu face obiectul»

Principalele habitate de interes comunitar vizate (lista non exhaustivă) Sau să se menŃioneze următoarele « date nedisponibile» sau « nu face obiectul»

Principalele specii de interes comunitar vizate (lista non exhaustivă) Sau să se menŃioneze următoarele « date nedisponibile» sau « nu face obiectul»

Principalele ameninŃări identificate sau estimate în legătură cu activităŃile umane(lista non exhaustiva) Sau să se menŃioneze următoarele « date nedisponibile» sau « nu face obiectul»

Sursa datelor

Păduri Medii rupestre Peşteri şi grote FâneŃe pajişti de pasunat

Pajişti neexploatate.

Zone umede

Râuri Zone urbanizate/infrastructuri

Planuri bazinana de apă

Culturi

- 88 -

Zone urbanizate

Infrastructuri Alte informaŃii SINTEZA

- 89 -

DIAGNOSTIC / TABEL 6: DATE BIOTICE (ALTELE DECÂT HABITATELE NATURALE ŞI SPECIILE DE INTERES COMUNITAR ) Date biotice altele decât habitatele şi speciile de interes comunitar


Sursa datelor

Habitate naturale în general GIS (ArcGis)

Floră în general GIS (ArcGis), Academie Faună în general GIS (ArcGis), Academie

Faună cinegetica GIS Parc (ArcGis, Romsilva)

Faună piscicolă NEPA, GIS Parc (ArcGis)

Alte informaŃii Alte informaŃii

Alte informaŃii SINTEZA

- 90 -

DIAGNOSTIC / TABEL 7: HABITATELE NATURALE DE INTERES COMUNITAR Habitate naturale de interes comunitar identificate în FSD (denumire din Directivă 92/43)

Cod Natura 2000 al habitatului natural

Habitatul natural prioritar se notează cu (« X »)

SuprafaŃa acoperită de habitat (ha)

Aria biogeografică vizata

Structura şi funcŃionalitatea

Statutul de conservare: Favorabil Mediu Defavorabil

Sursa datelor

Numele habitatului

Numele habitatului

Numele habitatului

- 91 -

DIAGNOSTIC / TABEL 8: SPECII DE INTERES COMUNITAR (DIRECTIVA 92/43 ANEXA 2) Numele speciei de interes comunitar identificata în FSD (denumire din Directiva 92/43 anexa 2)

Cod Natura 2000 al speciei

Specia prioritară se notează cu (« X »)

Efectivele populaŃiei (precizarea unităŃii)

Aria biogeografică de repartiŃie a speciei

Structura şi funcŃionalitatea populaŃiei Habitatul natural al speciei


Sursa datelor

Denumirea latină a speciei



- 92 -

DIAGNOSTIC / TABEL 9: SPECII DE PĂSĂRI DE INTERES COMUNITAR Numele speciei de păsări de interes comunitar identificată în FSD (denumire din Directiva 79/409 anexa 1)

Cod european Natura 2000 a speciei

Specia prioritară se notează cu (« X »)

Efectivele populaŃiei (precizarea unităŃii

Aria biogeografică de repartiŃie a speciei

Structura şi funcŃionalitatea populaŃiei Habitatul natural al speciei


Sursa datelor




SINTEZA CELOR TREI TABELE

- 93 -

OBIECTIVE TABEL 10: OBIECTIVE LEGATE DE HABITATELE NATURALE ŞI ACTIVITĂłILE UMANE

ActivităŃi umane

Habitate naturale (anexa 1 Directiva 92/43)

Agricultură Silvicultură Urbanism Infrastructură Carieră Vânătoare şi pescuit


Alte activităŃi

OBIECTIVE LEGATE DE HABITATE


Descrierea obiectivului legat de habitat


Descrierea obiectivului legat de habitat

- 94 -

B. OBIECTIVE DE DEZVOLTARE DURABILĂ: MIZE/OBIECTIVE / TABEL 11: MIZE / OBIECTIVE LEGATE DE SPECII (92/43) ŞI ALTE ACTIVITĂłI UMANE

ActivităŃi umane

Specii (anexa 2 Directiva 92/43)



Alte activităŃi

OBIECTIVE LEGATE DE SPECII

Codul oficial al speciei sau denumirea latină

Descrierea obiectivului legat de specie


Descrierea obiectivului legat de specie

- 95 -

B. OBIECTIVE DE DEZVOLTARE DURABILĂ: OBIECTIVE TABEL 12: OBIECTIVE LEGATE DE SPECIILE DE PĂSĂRI (79/409) ŞI ACTIVITĂłILE UMANE

ActivităŃi umane

SPECIA DE PASĂRE (anexa 1 Directiva 79/409)



Alte activităŃi

OBIECTIVE LEGATE DE SPECIILE DE PĂSĂRI


Descrierea obiectivului legat de specie de pasăre


Descrierea obiectivului legat de specie de pasăre

SINTEZA CELOR TREI TABELE

- 96 -

C. PROPUNERI DE MĂSURI DE MANAGEMENT / TABEL 13: ACłIUNI Denumirea acŃiunii

Descrierea acŃiunii (poate duce la un caiet de sarcini precis din anexă)

Obiectivele acŃiunii (vezi TABEL x 10, 11, 12)

ActivităŃi umane vizate) (vezi TABEL x 10, 11, 12)

Habitate naturale vizate

Specii vizate

Planificare– să se noteze acŃiunile în fiecare an daca este nevoie

Responsabil Cost global al acŃiunii (euro) De precizat unitatea

Plan de finanŃare (cine finanŃează)

SINTEZĂ

- 97 -

IV. MODALITĂłI DE MONITORIZARE : EVALUARE / TABEL 14: EVALUAREA ACłIUNILOR Denumirea acŃiunilor (TABEL 13)

Obiective (TABEL x 10, 11, 12)

Descrierea realizărilor Indicator de realizare ExplicaŃii, comentarii Perspective de îmbunătăŃire pentru punerea în aplicare a acŃiunii

SINTÈZĂ

- 98 -

D. MODALITĂłI DE MONITORIZARE : EVALUAREA STATUTULUI DE CONSERVARE / TABEL 15: EVALUAREA STATUTULUI DE CONSERVARE A HABITATELOR NATURALE Habitate naturale de interes comunitar

Codul habitatului

SuprafaŃa iniŃială de habitat care se află într-un statut favorabil de conservare (2007)

SuprafaŃa iniŃială de habitat care se află într-un statut mediu de conservare (2007)

SuprafaŃa iniŃială de habitat care se află într-un statut defavorabil de conservare (2007)

SuprafaŃa post acŃiune de habitat care se află într-un statut favorabil de conservare (2011)

SuprafaŃa post acŃiune de habitat care se află într-un statut mediu de conservare (2011)

SuprafaŃa post acŃiune de habitat care se află într-un statut defavorabil de conservare (2011)

EvoluŃia statutului de conservare după aplicarea acŃiunilor

Recomandări pentru modificări de management

- 99 -

D. MODALITĂłI DE MONITORIZARE : EVALUAREA STATUTULUI DE CONSERVARE / TABEL 16: EVALUAREA STATUTULUI DE CONSERVARE A SPECIILOR Specia de interes comunitar

Codul speciei

Cuantificarea iniŃială a speciei care se află într-un statut favorabil de conservare (2007)

Cuantificarea iniŃială a speciei care se află într-un statut mediu de conservare (2007)

Cuantificarea iniŃială a speciei care se află într-un statut defavorabil de conservare (2007)

Cuantificarea post acŃiune a speciei care se află într-un statut favorabil de conservare (2011)

Cuantificarea post acŃiune a speciei care se află într-un statut mediu de conservare (2011)

Cuantificarea post acŃiune a speciei care se află într-un statut defavorabil de conservare (2011)

EvoluŃia statutului de conservare după punerea în aplicare a acŃiunii

Recomandări pentru modificări de management

SINTEZĂ

ghid pentru elaborarea planurilor de management pentru ariile protejate din romania

Documents