Arhiv de discursuri: Paragrafele sunt numerotate penrtu a face mai uor trimiterea la text. I. Text publicistic, articole de opinie - pamflet: (Mircea Dinescu, n ziarul Cotidianul, 22 mai 2008)

n ateptarea bretelelor lui Isus 1. n vreme ce Sfntul Scaun a intrat n negocieri cu gurile negre din Cosmos, acceptnd ideea c extrateretrii sunt i ei fpturi ale lui Dumnezeu, biserica noastr ortodox bjbie ca o curc chioar prin mrciniul Evului Mediu ntunecat. 2. Ca i cum nu s-ar ti c nici Verestoy Attila n-a vndut atta cherestea cte achii din crucea de pe Golgota s-au mnrit pe tarabele negutorilor de odoare sfinte, taman cnd ciorbia noastr politic d n clocot, angajaii Patriarhiei Romne n-au gsit altceva mai bun de fcut dect s plimbe pe sub nasul mulimii nfometate ciosvrtele unor mucenici de import, la concuren cu brul Maicii Domnului, probat de madame Bsescu nsi n altarul unei biserici tomitane. 3. Orict s-ar da peste cap clugrii de pe Muntele Athos s m conving de autenticitatea acelui obiect artizanal, nu pot s cred c mama rstignitului era att de cochet nct s poarte un bru btut cu pietre scumpe. Cu att mai mult cu ct n vechea iconografie sfinii n-aveau nici mcar buzunare. 4. Dup ce am stat vreme de cincizeci de ani la coad n Piaa Roie ca s inhalm puin formol din mausoleul lui Lenin, ne-am putea permite s fumm linitii i cte o doz din opiumul popoarelor. 5. Numai c aceast industrie productoare de misticism pare capabil s bage n galantare tacmuri de sfini de gostat i, ispitii de dracu, bieii seciei de propagand a Preafericitului Daniel s ne mping mine-poimine s ne nchinm la vreun fir din ciorapul Mariei Magdalena.

II. Scrisoare deschis

SCRISOARE DESCHIS Adresat domnului V. GISCARD DEISTANG

Preedintele Republicii Franceze

Domnule Preedinte,

1. Dac ne permitei, am vrea s v istorisim o fabul: cea a ginii cu ou de aur. 2. E vorba, domnule preedinte, de cinematografia francez. O industrie care, de mai bine de optzeci de ani, produce aceste filme pe care toi francezii le iubesc, care strnesc admiraia lumii ntregi i care sunt, dincolo de granie, cel mai puternic vehicul al limbii noastre i al culturii noastre. 3. Acest cinema este pe cale de a fi ucis, iar dac ne permitem s ne adresm dumneavoastr, este pentru c am epuizat fr nici un rezultat toate celelalte posibiliti de a ne face nelei. 4. Iat fabula. Iat drama: 5. Televiziunea francez programeaz n medie zece filme pe sptmn. Un lucru minunat pentru francezi, ei ador cinematografia, acesta e adevrul, iar noi nu putem dect s ne bucurm: am calculat c, graie televiziunii, patru milioane de telespectatori vd, pe an, filme pe micul ecran. 6. Un eminent membru al parlamentului a spus: Televiziunea are nevoie de cinema. ns ea l i ucide. 7. n douzeci de ani, de fapt, numrul celor care au intrat n slile de cinema a sczut de la 410000 la 175000 pe an. n acelai timp, numrul de filme difuzate anual pe canalele de televiziune a crescut de la 100 la mai bine de 500. Acestea sunt oule de aur. 8. Astfel, ntr-un an, 4 milioane de francezi urmresc filmele la televizor, ... n opoziie cu cei 175000 din slile de cinema, or tocmai acetia reprezint partea esenial a resurselor noastre (89%). 9. Or, vedei dumneavoastr, domnule preedinte, c n schimbul a nouzeci de minute pe care televiziunea le ia de la cinema la orele cu audien ridicat, aceasta pltete un pre egal celui pe care l cere pentru un minut de publicitate. tiai asta, domnule preedinte? Iar din punctul nostru de vedere, acest fapt e pur i simplu scandalos. 10. Da, e adevrat, televiziunea triete din cinema. Suntem mndri de asta. Dar cinematografia e pe moarte, cu att mai mult cu ct este supus, printre altele, unei fiscaliti excesive, ceea ce nu e cazul pentru alte spectacole i alte activiti culturale. 11. Dac cinematografia moare, va veni o zi n care nu vor mai fi deloc filme franuzeti, nici n slile de cinema, nici la televiziune. 12. n acea zi, gina cu ou de aur va fi deja ucis! 13. Tocmai pentru c vrem s supravieuim ntr-una din ramurile cele mai importante ale culturii franceze, ne adresm astzi dumneavoastr, Domnule Preedinte al Republicii. 14. Suntei ultima noastr speran.

Departamentul de comunicare al Asociaiei Productorilor din Cinematografia Francez

III. Folclor de internet Urmtorul text este un text umoristic care circul de 8 martie pe internet ca ataament de e-mail. (vezi momentul din situaia retoric), 1. Pe vremea cnd Dumnezeu a creat femeia i era cea de-a asea zi n care lucra din greu, a aprut un nger i a spus: De ce-i dedici atta timp acestei creaturi? 2. Iar Dumnezeu a rspuns: Ai vzut lista de specificaii pe care am fcut-o pentru ea? Trebuie s fie complet lavabil, dar nu din plastic, s aib peste dou sute de pri mobile, toate substituibile, s poat funciona cu Cola Light i resturi alimentare, s poat ine patru copii n poal n acelai timp, s aib un srut care poate vindeca orice durere, de la un genunchi zgriat la o inima frnt; i va face toate acestea cu doar doua mini. 3. ngerul a fost uimit de cerine. Doar dou mini? Nu se poate! i sta e modelul standard? Dar e prea mult munc pentru o singur zi. Mai bine ateapt pn mine s-i sfreti lucrul. 4. Ba n-o s atept, a protestat Dumnezeu. Mai am att de puin pn s desvresc aceast fptur, care este att de drag inimii mele. Deja se poate vindeca singur cnd este bolnav i, pe deasupra, poate munci 18 ore pe zi. 5. ngerul s-a apropiat i a atins femeia. Dar, Doamne, ai fcut-o att de moale. Da, este moale, a ncuviinat Dumnezeu, dar am fcut-o i puternic. Nici n-ai idee cte poate suporta sau ndeplini. 6. O s poat gndi? a mai ntrebat ngerul. i Dumnezeu a rspuns: Nu numai c va putea gndi, ci chiar va putea s gseasc soluii i s negocieze. 7. Atunci, ngerul a observat ceva i, apropiindu-se, a atins obrazul femeii. Ups, se pare c din modelul sta se prelinge ceva. Ti-am spus eu c ncerci sa pui prea multe n el. 8. Nu se prelinge nimic, aceea e o lacrima, l-a corectat Dumnezeu. 9. Pentru ce e lacrima? ntreb ngerul. 10. Lacrima este modul ei de a-i exprima bucuria, tristeea, durerea, dezamgirea, iubirea, singurtatea, dezndejdea i mndria. 11. ngerul a rmas impresionat. Doamne, eti un geniu, te-ai gndit la toate! Femeia este cu adevrat uimitoare. 12. i aa i este! Femeile au puteri care i uimesc pe brbai. ndur necazuri i car greuti, ntrein fericirea, iubirea i bucuria. Zmbesc cnd ar vrea s ipe. Cnt cnd ar vrea s plng. Plng cnd sunt fericite i rd cnd sunt nervoase. 13. Lupt pentru ideile n care cred. Se revolt n faa nedreptii. Nu accept un refuz cnd au convingerea c exist o soluie mai bun. Triesc n lipsuri pentru ca familia lor s poat avea cele necesare. Merg la doctor cu o prieten speriat. Iubesc necondiionat. 14. Plng de fericire cnd copiii lor exceleaz i se bucur cnd prietenii obin premii. 15. Sunt fericite cnd afl despre o natere sau o nunt. Li se frnge inima cnd le moare un prieten. Sufer cnd le moare cineva din familie i totui sunt tari atunci cnd cred c nu le-a mai rmas putere. 16. tiu c o mbriare i un srut pot vindeca o inim frnt.

17. Femeile exist n toate formele, dimensiunile i culorile. Ar conduce maina, ar zbura cu avionul, ar merge pe jos sau i-ar trimite un e-mail ca s tii ct de mult in la tine. 18. Inima unei femei este cea care face lumea s se nvrt. Aduc bucurie, speran i iubire. Sunt pline de compasiune i de idealuri i i susin moral prietenii i familia. Femeile au lucruri eseniale de spus i totul de oferit. 19. I, TOTUI, DAC AU VREUN DEFECT, ACESTA ESTE C UIT CT DE MULT VALOREAZ. 20. S FII FERICITE ! IV. Discurs public al intelectualilor: Gabriel Liiceanu Apel ctre lichele Not introductiv:

Textul ce urmeaz, intitulat Apel ctre lichele, i aparine lui Gabriel Liiceanu i a fost iniial rostit la o emisiune televizat, nregistrat pe 30 decembrie 1989. Titlul acestui text se regsete pe coperta unui volum, aflat la a treia ediie, ce reunete eseuri i interviuri ale lui Gabriel Liiceanu din anii imediat ulteriori revoluiei din decembrie 19891. ntr-unul din eseurile acestui volum, intitulat Despre vin, publicat iniial n Revista 22, pe 7 iunie 1991, se regsesc cteva i cteva precizri ce au rolul de a contura contextul apariiei acestui text. n acest eseu, comentnd poziia susinut de Andrei Pleu ntr-un interviu, conform creia toi cei care au trecut prin oroarea celor patruzeci i cinci de ani de comunism sunt vinovai pentru perpetuarea lui, deci ar trebui nu s cntrim vina altora, ci propria vin, Gabriel Liiceanu declar:

Mrturisesc c, n situaia n care se afl societatea romn n clipa de fa, o asemenea teorie, expus att de abrupt, mi apare ca primejdioas. M numr i eu printre cei care, tot ntr-o emisiune a televiziunii, nregistrat n 30 decembrie 1989, am susinut un punct de vedere asemntor. Am spus atunci c, pentru a se vindeca, societatea romn, care tocmai trecuse de pragul teribilelor evenimente, trebuia s-i spulbere o iluzie. S nu credem, spuneam, c trind aa cum am trit parte din noi suntem vinovai i parte puri. Cu excepia tinerilor, care nu avuseser timp s participe la vina colectiv, i cu cea a dizidenilor, (dar abia n clipa n care au devenit disideni, adic din clipa n care au spus rspicat adevrul pn la capt), toi ceilali eram vinovai prin complicitate. Dar, adugam atunci, (la sugestia unei prietene cu care discutasem n prealabila ceast problem), exist grade de complicitate la scenariul ororii pe care l triserm cu toii. Cel mai blnd grad de complicitate fusese tcerea, consimirea prin tcere, alinierea pasiv-neputincioas. Al doilea grad fusese compromisul minim; mai o mn ridicat n edin, mai o pancart crat n spate la o defilare... Al treilea grad de complicitate fusese alinierea activ i minciuna practicate sub scuza constrngerii, i n acest caz existnd ns un rspuns cu diferite grade de intensitate. n sfrit, nainte de a ajunge la autorii scenariului, la artizanii ororii, gradul suprem al complicitii la aceast crim mpotriva umanitii era marcat de stegarii ororii, de voluntarii entuziati, de cinici i corupi, pe scurt de marile lichele. Toate aceste grade de complicitate, spuneam, au susinut edificiul erorii, dar abia ultimul grad i-a dat for, relief i fast; el a fcut-o ucigtoare.

Ce-i rmnea de fcut fiecruia dintre noi n acel moment de bilan teribil, dup traversarea unui ultim episod al sngelui, dup ce tot spectacolul lungii noastre degradri se afla de-acum la picioarele noastre, ca o fiar cumplit, scuturat de pe grumaz, i la care ne puteam acum uita, ntrebndu-ne cum de-a fost cu putin i ce-a putut face din noi? Ce altceva i rmnea de fcut fiecruia dintre noi, dect s se ntrebe asupra gradului de complicitate care i revenea n acest scenariu al vinei colective? i tocmai ca acest gest de tardiv i necesar reflexivitate s nu-i ocoleasc tocmai pe pontifii ororii, am citit un scurt Apel ctre lichele.

1 Gabriel Liiceanu: Apel ctre lichele (ediia a III-a, revzut) Bucureti, Humanitas, 2005. Att textul Apel ctre lichele, ct i citatul amplu din eseul Despre vin sunt preluate din aceast ediie (primul se gsete la pp. 11-12, cel de-al doilea la pp. 123).

n continuarea eseului, Gabriel Liiceanu va argumenta c, n timpul scurs de la nregistrarea emisiunii respective, i-a schimbat punctul de vedere pentru c atitudinea de auto-reflexivitate, n loc de cea de acuz public, este contraproductiv, deoarece permite perpetuarea acelorai personaje i a acelorai deficiene ca i n perioada predecembrist. Recent, Gabriel Liiceanu a ncercat s re-aduc n discuie problema, n ziarul Cotidianul, i ntr-o emisiune de la Realitatea TV. Vezi: http://www.cotidianul.ro/gabriel_liiceanu_din_nou_despre_lichele-45627.html http://cotidianul.ro/liiceanu_cata_vreme_ma_indignez_sunt_viu_video-45873.html Apel ctre lichele 1. Suntei puini n mijlocul acestui popor, de vreme ce el s-a putut regsi peste noapte cu o asemenea for i graie; i totui muli, dac ai putut face cu putin, hrni i cauiona oroarea vreme de patruzeci de ani. Vou, acestor muli-puini, v adresez urmtoarea chemare: 2. Lsai o respiraie mai lung ntre ultimul omagiu pe care l-ai scris, ntre ultima edin n care v-ai exprimat entuziasmul pentru realegerea lui Ceauescu la cel de-al XIV-lea congres i adeziunea grbit pe care ai venit s v-o dai n zilele n care timiorenii nu terminaser s-i ngroape morii i n care sngele de pe bulevardul Magheru i din Piaa Palatului nu se zvntase nc. 3. Nu mai strngei o vreme, brbtete, mna colegilor votri i nu-i mai privii senin n ochi. Lsai s se ntrevad o urm de sfial n privirea voastr. Fii o vreme stingheri. 4. Nu mai aprei la televiziune. 5. Nu mai scriei n ziare. 6. Nu v mai ridicai glasul dect pentru o scurt cin, cci altfel l ridicai din nou n minciun. 7. Lsai cuvintele s spun ceea ce sunt; nu mai folosii o vreme vorbele demnitate, libertate, contiin, dreptate, popor. Nu asasinai aceste cuvinte. 8. Renunai la alibiurile morale spunndu-v c ai fcut nencetat rul ca s putei face din cnd n cnd binele. 9. S nu v fie fric, ci doar, din cnd n cnd, o lung i insuportabil ruine. Cutai atunci un printe care i-a pierdut n zilele acestea copilul i cerei-i iertare. 10. Intrai n noul an meditativi. i aprindei o lumnare pentru cei mori i pentru voi. 11. Iar dac vei da curs aceste chemri, vei nceta s fii lichele i vei primi recunotina noastr. V vom iubi.

V. Discurs istoric: discursul de instituire a rezistenei franceze (Charles de Gaulle, 6 iunie 1940) 1. efii care de muli ani sunt n fruntea armatelor franceze au format un guvern. 2. Acest guvern, pretextnd nfrngerea armatelor noastre, a intrat n legtur cu dumanul, pentru a nceta lupta. 3. E adevrat, am fost, suntem copleii de fora mecanic, terestr i aerian a dumanului. 4. Tancurile, avioanele, tactica germanilor, mult mai mult dect numrul lor, ne-au fcut s ne retragem. Tancurile, avioanele, tactica germanilor i-au surprins pe efi, aducndu-i n situaia n care suntem astzi. 5. Dar ultimul cuvnt a fost spus? Sperana trebuie s dispar? nfrngerea este definitiv? Nu! 6. Credei-m, vorbesc n cunotin de cauz i v spun c nimic nu e pierdut pentru Frana. Aceleai mijloace care ne-au nvins pot s aduc ntr-o zi victoria. 7. Pentru c Frana nu e singur! Nu e singur! Nu e singur! Ea are un vast imperiu n spatele ei. Ea poate face corp comun cu Imperiul Britanic, care deine supremaia pe mare i continu lupta. Ea poate, la fel ca Anglia, s utilizeze nelimitat imensa industrie a Statelor Unite. 8. Acest rzboi nu se limiteaz la teritoriul rii noastre. Acest rzboi nu e tranat prin btlia Franei. Acest rzboi e un rzboi mondial. Toate erorile, toate ntrzierile, toate suferinele nu mpiedic apariia n univers a mijloacelor necesare pentru a zdrobi ntr-o bun zi dumanii. Copleii astzi de fora mecanic, vom putea nvinge n viitor printr-o for mecanic superioar. Destinul lumii e acum n joc. 9. Eu, generalul de Gaulle, actualmente la Londra, invit ofierii francezi care se afl pe teritoriul britanic, sau care s-ar putea afla, cu sau fr arme, s intre n legtur cu mine; i invit pe inginerii i muncitorii specializai din industriile de armament, care se afl pe teritoriul britanic sau s-ar putea afla, s inter n legtur cu mine. Orice s-ar ntmpla, flacra rezistenei nu trebuie s se sting i nu se va stinge. Mine, ca i astzi, voi vorbi la Radio Londra.

VI. Discurs istoric: Discurs lui Mihail Koglniceanu la alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei2:

Iai, 5/17 Ianuarie, 1859

1. Mria ta , 2. Dup o sut cincizeci i patru de ani de umilire i degradare naional, Moldova a

intrat n vechiul su drept consfinit prin capitulaiile sale, dreptul de a-i alege pe capul su, pe Domnul.

3. Prin nlarea ta, pe tronul lui tefan cel Mare, s-a renlat nsi naionalitatea romn. Alegndu-te de capul su, neamul nostru a voit s mplineasc o veche datorie ctre familia ta, a voit s rsplteasc sngele strmoilor ti, vrsat pentru libertile publice.3

4. Alegndu-te pre tine domn n ara noastr, noi am voit s artm lumii aceea ce toat ara dorete: la legi nou, om nou.

5. O, doamne! Mare i frumoas i-este misiunea! Constituia din 7/19 august ne nsemneaz o epoc nou; i mria ta eti chemat s o deschizi. Fii dar omul epocei; f ca legea s nlocuiasc arbitrariul; f ca legea s fie tare; iar Tu, Mria Ta, ca Domn, fii bun i blnd, fii bun, mai ales pentru aceia pentru care mai toi domnii trecui au fost nepstori sau ri.

6. Nu uita c, dac cincizeci de deputai te-au ales domn, totui ai s domneti peste dou milioane de oameni.

7. F, dar, ca domnia ta s fie cu totul de pace i de dreptate. mpac patimile i urile dintre noi i reintrodu n mijlocul nostru strmoeasca frie.

8. Fii simplu, Mria ta, fii bun, fii Domn cetean; urechea ta s fie pururi deschis la adevr i nchis la minciun i linguire.

9. Pori un frumos i scump nume: numele lui Alexandru cel Bun. S trieti, dar, muli ani!

10. Ca i dnsul, f, o Doamne, ca, prin dreptatea Europei, prin dezvoltarea instituiunilor noastre, prin simmintele tale patriotice, s mai putem ajunge la acele timpuri glorioase ale naiei noastre, cnd Alexandru cel Bun zicea ambasadorilor mpratului din Bizaniu c Romnia nu are alt ocrotitor dect pre Dumnezeu i sabia sa.

11. S trieti, Mria ta!

2 Textul reproduce varianta publicat n volumul Retorica: pagini alese, editat de Sanda Ghimpu i Alexandru iclea, aprut la Bucureti, Casa de Editur i Pres ansa, 1993. 3 Editorii antologiei, Sanda Ghimpu i Alexandru iclea, ne lmuresc c aici Koglniceanu face o trimitere la ascendeni lui Alexandru Ioan Cuza care au fost executai n timpul perioadei fanariote.

VII. Discurs istoric ordin militar. Ion Antonescu

ORDINUL DE ZI ctre armat al d-lui General Ion Antonescu, Conductorul Statului Romn

OSTAI, V-am fgduit din prima zi a noii Domnii i a luptei mele naionale s v duc la biruin; s terg pata de dezonoare din cartea Neamului i umbra de umilire de pe fruntea i epoleii votri. Azi, a sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor strmoeti si a bisericii, lupta pentru vetrele i altarele romneti de totdeauna. OSTAI, V ordon: trecei Prutul! Sdrobii vrjmaii din rsrit i miaznoapte. Desrobii din jugul rou al bolevismului pe fraii notri cotropii. Remplinii n trupul rii glia strbun a Basarabilor i codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele i plaiurile voastre. OSTAI, Plecai azi pe drumul biruinelor lui tefan cel Mare ca s cuprindei cu jertfa voastr ceea ce au supus strmoii notri cu lupta lor. nainte. Fii mndri c veacurile ne-au lsat aci straj dreptii si zid de cetate cretin. Fii vrednici de trecutul romnesc. OSTAI, Vei lupta cot la cot, suflet de suflet, lng cea mai puternic i glorioas armat a lumii. ndrznii s v msurai vitejia i s v dovedii mndria camarazilor notri. Ei lupt pe pmntul moldovean, pentru graniele noastre i pentru dreptatea lumii. Fii vrednici de cinstea pe care v-au fcut-o istoria, Armata Marelui Reich i nentrecutul ei comandant, Adolf Hitler. OSTAI, nainte. S luptai pentru gloria Neamului. S murii pentru vatra prinilor i a copiilor votri. S cinstii prin vitejia voastr amintirea lui Mihai Vod i a lui tefan cel Mare, a martirilor i eroilor czui n pmntul veniciei noastre cu gndul int la Dumnezeu. S luptai pentru desrobirea frailor notri, a Basarabiei i Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vieii i a cminurilor batjocorite de pgni cotropitori. S luptai pentru a ne rzbuna umilirea i nedreptatea. V-o cere Neamul, Regele i Generalul Vostru. OSTAI, Izbnda va fi a noastr. La lupt. Cu Dumnezeu nainte! Comandant de cpetenie al Armatei: GENERAL ANTONESCU 22 iunie 1941

VIII. Gen mixt discurs politic judiciar sau deliberativ? Michael Guest

Mari, 15 Aprilie 2003, la Palatul Parlamentului, a avut loc deschiderea Conferinei Internaionale a Donatorilor Anticorupie, conferin cu tema "Investiii n lupta mpotriva corupiei". Printre participani au fost Ministrul Justiiei, Rodica Stnoiu, ambasadorul SUA la Bucureti din acea perioad, Michael Guest, reprezentani ai unor organizaii i instituii internaionale ce sunt interesate de lupta mpotriva corupiei. Conferina donatorilor contra corupiei era planificat de Guvernul Nstase i de actuala majoritate parlamentar ca o nou lovitur de imagine, menit s conving nu doar opinia public din Romnia, ci i pe donatori i investitori, c btlia necrutoare contra corupiei este n toi i anun o nou victorie mediatic a echipei de la Palatul Victoria. C s-a transformat ntr-o catastrof politic i de imagine, este de acum evident4. Iat discursul care a produs aceast rsturnare, discurs inut de Ambasadorul SUA, Michael Guest.5 1. Doamn Ministru Stnoiu, m altur colegilor mei n a elogia aceast iniiativ de a gsi resurse pentru lupta mpotriva corupiei. V recomand insistent s v concentrai nu asupra studiilor, ci asupra proiectelor concrete i asupra aciunilor care vor avea un rezultat imediat n viaa romnilor. 2. Cum aceasta este o conferin a donatorilor pentru lupta mpotriva corupiei, mi plnuisem ca n dimineaa aceasta s vorbesc despre cum ncearc Ambasada Statelor Unite s ajute Romnia n acest domeniu. Dar, dup ce am ntors aceast problem pe toate prile, am renunat la acest plan. i, n loc sa m adresez donatorilor aflai n audien, voi spune cteva lucruri pe care simt c trebuie s le spun fiecrui romn care se afl aici i fiecrui romn cruia i pasa, ntr-adevr, de aceast ar. 3. Unii dintre dumneavoastr probabil c-i mai amintesc discursul meu din Iai, din ianuarie 2002, unde am abordat problemele legate de corupia din Romnia. Imediat dup, un romn mi-a spus n mod deschis c remarcile mele au rnit reputaia rii lui. neleg aceast reacie. i americanii sunt un popor mndru i nici noi nu acceptm ntotdeauna criticile pe care ar trebui s le acceptm, chiar dac vin din partea unor prieteni. Dar, n calitate de prieten, am datoria s v vorbesc deschis despre aceasta problem, astzi. i, n loc sa fii deranjai de francheea mea, sper s ne putem canaliza energiile pentru a ne concentra asupra problemei fundamentale. 4. Uneori am insistat, n mod public sau privat, c trebuie fcui pai fermi mpotriva corupiei. Aproape de fiecare data, cineva mi-a spus: Domnule ambasador, nu nelegei. Ei bine, prieteni, eu neleg. neleg chiar foarte bine. 5. neleg de ce oamenii de afaceri care au anumite relaii indiferent de culoarea lor politic nu vor ca legi noi, mai dure, s fie promulgate i implementate. 6. neleg de ce unele privatizri dureaz att de mult, n cazul n care ele chiar au loc vreodat. tiu ce sunt lichidatorii; tiu care sunt relaiile lor; tiu ce se ntmpl cu conturile lor din bnci i, din nefericire, cu comunitile, atunci cnd ei

4 Zoe PETRE, Ce nu ne poate spune dl. Ambasador, cotidianul Ziua, 18 aprilie 2003. 5 Apud Adevrul, 16 Aprilie 2003 traducere amendat substanial dup discursul original, publicat pe site-ul ambasadei S.U.A., accesat pe 20 aprilie 2003, la adresa http://www.usembassy.ro/Documents/AmbSpeechAnticorruption_0304En.htm.

cumpr o firm. De asemenea, tiu ceea ce se ntmpl prea des sau, mai exact, ceea ce nu se ntmpl , cnd cei care ar trebui s ctige o afacere sunt ndeprtai de ctre cei cu relaii. i dumneavoastr tii asta. i este o ruine pentru aceast ar. 7. neleg ce fore acioneaz astfel nct proprietile nu sunt restituite celor care ar trebui s le dein de drept. neleg de ce unele aciuni n justiie se deruleaz att de ncet. i cu siguran am anumite suspiciuni cnd, n unele cazuri, nu se ajunge niciodat la un verdict. 8. neleg de ce medicamentele necesare celor care sufer de SIDA cost n spitalele din Romnia, cu cel puin 50% mai mult dect n spitalele din SUA. Cred c toi tim ce se ntmpl cu medicamentele nainte ca ele sa ajung n spitale; dac v strduii puin, vei afla chiar i cine beneficiaz de aici. neleg de ce zeci poate chiar poate sute de mii de dolari se cheltuiesc pentru a comanda o medicamentaie necorespunztoare pentru SIDA, pentru a comanda medicamente necorespunztoare pentru bolile avute n vedere. Este vorba despre incompeten? Este vorba despre tot felul de relaii? Nu m pot gndi la alte posibiliti. Dar ce v facei atunci cnd consecina este aceea c nu sunt destui bani pentru a se acoperi necesitile medicale ale acestei ri sau, n unele cazuri, nu sunt destui bani pentru a menine oameni n via? Ce facei n acest caz? 9. i, legat de acest aspect, nu arunc vina asupra Doamnei Ministru Barto; mi-am dat seama c este o femeie de o mare probitate, care se strduiete, ntr-adevr, s fac reform n sistemul medical. tiu cu precizie cu ce anume se lupt ea. 10. Prietenii mei, neleg toate aceste lucruri. tiu ce anume se perpetueaz i tiu de ce. Dar simpla nelegere nu rezolv mare lucru. 11. Vreau s fie foarte clar pentru toi c nu las aceste probleme la ua guvernului. De fapt, cred ca acest guvern a fcut mai mult dect orice alt guvern anterior pentru a ntri legile i instituiile. Doamn Ministru, ai jucat un rol critic n schimbrile care au avut loc i, chiar dac mai sunt multe de fcut, v felicit din toat inima pentru aceti pai. 12. Adevrul este c corupia nu este nici o problem de centru-stnga, nici o problem de centru-dreapta. Corupia e o problem de lcomie. E o problem ce-i privete pe indivizii crora le pasa mai mult de ei, de poziiile pe care le ocup i de prietenii lor, dect le pas de corectitudine sau de justiie sau, de fapt, de aceast ar. Pentru ei, politica nu conteaz. Ei vor folosi orice partid politic ce le este convenabil, sau vor face coad la ua oricui s-ar afla la putere sau, sau la ua oricui din afara puterii, dar care le poate promova interesele. 13. Prieteni, nu tratai corupia ca pe un joc politic de zvonuri i de acuzaii nefondate. Nu o folosii ca pe un berbece cu care s loveti n stnga i-n dreapta. i s nu-mi spunei, aa cum mi-a spus cel puin un reprezentant al societii civile, cruia ar trebui s-i fie ruine pentru vorbele sale, c noua lege anticorupie nseamn un pas napoi. Nu este o lege perfect, dar este un bun punct de nceput. Perfecionai-o, mbuntii-o, dar mai ales folosii-o pentru a merge nainte. 14. Guvernul i opoziia, i da, i mass-media au o obligaie fundamental fa de poporul romn s se uneasc pentru a lupta mpotriva acestei probleme. Dac nu o vei face, corupia va fi cea care va nvinge, iar aceast ar risc sa devin ruinat din punct de vedere moral. De mult prea mult timp, cei cu influen n aceast ar s-au folosit de poziiile, de legturile i de influena lor pentru a mpiedica Romnia s

ajung la adevratul su potenial i pentru a-i mpiedica pe romni s-i realizeze visurile. Aceste lucruri trebuie sa nceteze. 15. mi cer scuze dac sunt prea ptima n ceea ce spun, dar este un lucru n care cred cu trie. Dac tinerii din aceasta ar nu pot conta pe faptul ca i pot gsi o slujb pe merit, atunci este timpul ca ei s-i urmeze carierele n alt parte. Dac banii care ar trebui folosii pentru refacerea strzilor i pentru instalarea conductelor de ap ajung n buzunarele celor cu influen, n timp ce cetenii mai vrstnici, care au trecut prin cea mai neagr perioada a comunismului, i care trec cu greu prin dificultile tranziiei, nu-i pot permite s-i plteasc facturile pentru nclzire, atunci aceti ceteni mai vrstnici triesc ntr-o ar care le e strin. i dac judectorii nu pot s pun n practic o justiie imparial, corect i egal, fie c este vorba de ciobani, de zidari sau de politicieni, atunci aceasta este, de fapt, o crim. 16. Unii dintre dumneavoastr ar putea spune ca nu procedez deloc diplomatic. Ei bine, cei douzeci i unu de ani de experien diplomatic m-au nvat c un diplomat care nu spune lucrurilor pe nume nu-i face datoria. Le-am spus ntotdeauna romnilor c voi fi sincer cu ei. Mi-am inut aceast promisiune i mi-o in i astzi. 17. Unii dintre dumneavoastr ar putea spune c America ar trebui s-i vad de propriile probleme. Da, sunt de acord. Am spus deseori, public, c i noi avem probleme cu corupia, printre care, bineneles, Enron. Avem i noi ui inaccesibile, avem i noi politicieni duplicitari, avem i noi aa-numitele greeli de calcul. Dar, de fiecare data cnd un caz de corupie iese la iveal n Statele Unite, se fac foarte multe eforturi, cele mai multe ncununate de succes, pentru a mbunti sistemul. Iar procurorii americani care fac lumin ntr-un caz de corupie pot face cariera. Acelai lucru trebuie s se ntmple i aici. 18. Poate c vei privi mesajul meu ca fiind prea dur pentru aceast ar. Ei bine, v spun c toate cuvintele mele vin dintr-o iubire adnc pentru romni i pentru Romnia. n cele optsprezece luni petrecute aici, am ntlnit att de muli romni minunai. Oameni care sunt sinceri i pricepui i muncitori. Oameni care i se dedic. Oameni care merit, pentru ei i pentru copiii lor, mai mult dect primesc. 19. Doamn ministru, spun toate aceste lucruri cu o acut senzaie a urgenei, deoarece timpul trece. nc o data, nu vreau sa neglijez ceea ce s-a realizat. S-au fcut progrese evidente de la conferina de la Iai, progrese de care guvernul i cetenii Romniei pot fi mndri. Dar nu pot sa nu m mir de cte oportuniti au fost ratate. Toi donatorii care sunt aici vor ca aceast ar s reueasc; de fapt, mi se pare c unii dintre noi credem n viitorul acestei ri mai mult dect cred romnii nii. i aceasta este o problem. 20. Suntem decii s v fim parteneri, s investim n aceasta lupt, aa cum se menioneaz i n agenda conferinei. Deja cheltuim destul de muli bani pentru a ajuta. Cei mai muli dintre noi sunt gata s cheltuiasc i mai mult. Dar, n schimb, vrem s cerem tuturor romnilor, cu orice funcie de rspundere, fie n structurile guvernamentale, fie n societatea civil: investii n voi niv. Luai deciziile pe care noi nu le putem lua! Construii puni peste diferenele politice, pentru a determina schimbri n bine. Petrecei mai puin timp pentru a studia problemele i mai mult pentru a aciona. Aplicai legea n litera ei, fr a ine cont de baciul care ar putea s pice! Impunei-v vou niv s facei o diferen.

21. S nu facei asta pentru NATO sau pentru UE. S nu facei asta pentru a satisface unele criterii impuse de Banca Mondiala pentru a obine mprumuturi. Facei asta pentru voi niv i pentru copiii votri. Facei asta pentru ara voastr! Facei din aceast conferin un punct de plecare pentru un nou nceput. Facei din aceasta conferin o aciune imediat. 22. n adncul meu, bnuiesc c toi donatorii care sunt prezeni astzi aici chiar s-au ndrgostit de aceasta ar, cum de altfel m-am ndrgostit i eu. Dar nu putem iubi aceast ar mai mult dect o iubesc romnii. V vom ajuta cu tot ce putem. Dar nu putem stabili cursul i nici viteza n locul vostru. 23. Am ncredere n Romnia i n romni. Putei face acest lucru i trebuie s-l facei. 24. V mulumesc. IX. Discurs politic: retragerea cu surle i trmbie - Dan Voiculescu

Discursul lui Dan Voiculescu, susinut n data de 3 decembrie 2006, n faa Consiliului Naional al partidului, format din aproximativ 500 de delegai, n urma rezoluiei date de Biroul Central care hotrte ieirea P.C. de la guvernare. Prieteni, acum n urm cu o or, biroul politic a luat o hotrre major. Am hotrt un lucru pe care nu-l credea nimeni, nu-l credeau politicienii, nu-l credea opinia public, evident nu-l credea presa, nu-l credea nimeni. Cine putea s cread c un partid politic renun la borcanul cu miere? Cine putea s cread c un partid politic i asum, acum, cnd e momentul culegerii roadelor, cnd toat lumea ateapt revelionul integrrii, cnd toat lumea se bucur c Romnia a devenit european, n momentul de glorie, un partid politic renun de bunvoie la putere? Sunt mndru de dumneavoastr i v mulumesc foarte mult! (aplauze) tiu c v-a fost, ne-a fost foarte greu. Noi am plecat, la un moment dat, de lng un partid puternic, Partidul Social Democrat, un partid care ne-a tratat ca pe un partid de mna a doua. Am sperat c, intrnd n coaliie, vom avea parte de un tratament caracterizat, n primul rnd, prin respect. Vreau s v spun c, din partea Partidului Naional Liberal, de fapt, singurul partid important, istoric, care a mai rmas n Romnia, am avut un tratament respectuos n unele limite, dar care a fost mult diferit de tratamentul Partidului Democrat. Partidul Democrat se apropie cu vitez mare de partidul totalitar. Partidul Democrat, care e un partid de neo-comuniti, care e un partid care a trecut foarte uor de pe partea stng a eicherului politic pe partea dreapt, un partid care nu are doctrin, un partid care e umflat de preedintele Traian Bsescu i care, v asigur eu, se va dezumfla o dat cu el. (aplauze) La Biroul Politic, de fapt nainte de Biroul Politic, am avut o ntlnire cu reprezentanii notri n executiv: cu ministrul Sere, cu viceprim-ministrul Pascu, cu ceilali minitri, preedini de agenii. Am fost profund emoionat de modul n care aceti tineri, pentru c absolut toi sunt tineri, nu au stat un moment pe gnduri, atunci cnd a fost vorba s ieim de la guvernare. (aplauze) Invit clasa politic din Romnia s primeasc o lecie de la tinerii notri. (aplauze)

Sigur c momentul e important... vreau s v atrag atenia c preedintele Traian Bsescu, un mare ipocrit i-un mare mincinos, v-a ncerca s spun (aplauze) c noi am declanat criza politic. Vreau s-l atenionez pe preedintele Traian Bsescu c minciuna are picioare scurte. El e artizanul spargerii Partidului Naional Liberal, el e ppuarul care vrea s creeze un nou Partid Liberal, el a creat criza politic din Romnia: Traian Bsescu cu instrumentul su, Teodor Stolojan. (aplauze) Respingem categoric i vom avea astzi o ntlnire cu presa strin acreditat la Bucureti...respingem categoric ideea c Partidul Conservator a creat n Romnia criz politic. Atragem atenia pericolului pe care Romnia i poporul romn l vor avea n continuare cu un preedinte, care se preocup de democraia din Rusia, de nevoia de gaze a Austriei, a devenit lider regional, european, mine-poimine mondial i a uitat ce a promis romnilor. A promis romnilor un lucru superb, simplu. Le-a promis romnilor c-o s triasc mai bine i cred c romnii simt pe pielea lor dac acum triesc mai bine sau nu. Noi am intrat ntr-o opoziie constructiv. Apropo de buget, vreau s spunei oamenilor napoi cnd v ntoarcei n teritoriu c, noi ca partid responsabil, vom vota bugetul Romniei (aplauze) pentru c o ar nu poate s triasc fr buget, cum o familie nu poate s triasc fr buget. Dar ateptm pn sptmna viitoare, i s nu glumeasc cu noi, pn sptmna viitoare, pn miercuri-joi, un angajament politic al Partidului Democrat i al P.N.L.-ului, c TVA-ul la produsele alimentare de baz va fi de 9 %, nu de 19 % i c profiturile reinvestite n activiti economice nu vor fi impozitate. Sunt condiiile noastre pentru votarea bugetului. S nu cumva s spun domniile lor c nu au tiut. i mai avem un of (aplauze), mai avem un of, un of care nu-i al Partidului Conservator, cu toate c el face parte dintre valorile noastre fundamentale i anume morala i dreptatea, solidaritatea social. Suntem de fapt singurul partid care avem valori legate de moral, solidaritate social i, ca s-o materializm, am propus acum un an i jumtate, oameni buni, confiscarea averilor ilicite. Nu am vrut s afectm cu nimic oamenii de rnd. Am vorbit de averi mari, de peste un milion de dolari, averile fabuloase care s-au fcut n ultimii 16 ani, fr munc. Confiscarea lor, iar sumele s mearg la pensionari, oameni care nu au nici o vin de traiul pe care-l duc acum. De un an i jumtate, doamna ministru Macovei, marele ministru al Partidului Democrat, nu mi-a dat nici mcar un rspuns. Eu nu cred, i noi nu am vizat, cnd vorbeam de averile ilicite, noi nu ne-am gndit la apartamentul furat de Bsescu, deci putea s dea drumul la lege. Noi nu ne-am gndit la flota care a disprut pe vremea ministrului Bsescu, putea s dea drumul la lege. Nu ne vom lsa pn cnd n Romnia nu se va face dreptate! Noi, cnd spun noi, m refer la noi, la dumneavoastr n primul rnd, pentru c partidul, fora partidului suntei dumneavoastr, am intrat acum ntr-o opoziie dur. Ne ateptm la fel de fel de micri de culise, la care preedintele nostru este maestru, dar nu ne speriem. Mai avem un mare noroc. Mai avem norocul c muli dintre noi suntem pe picioarele noastre, nu stm la mna nimnui. Spuneam, nu demult, c domnul Bsescu n-a realizat nimic concret la viaa lui, n-a construit cu mna lui, cu capul lui, nimic. A stat mereu pe banii statului i-a dat din gur i, evident, a mai fcut un lucru care-i place foarte mult: lucrturi subterane i fel de fel de aranjamente, care, practic, au un singur scop, imaginea personal a marelui preedinte, Traian Bsescu. Oameni buni, n final vreau s v spun c noi nu avem dumani, noi avem adversari...iar n continuare, n teritoriu, linia partidului este urmtoarea: avem adversar

politic Partidul Democrat i politica duplicitar a preedintelui Traian Bsescu. Avem deschidere ctre Partidul Naional Liberal i ctre Partidul Social Democrat, care se va reforma la congresul de sptmna viitoare. Avem rezerve fa de Partidul Romnia Mare i vream s pstrm o distan respectabil, ca s nu-i spun altfel, european, fa de U.D.M.R., un partid care-i permite la Ziua Naional a Romniei s depun coroan cu doliu. Ar trebui s le fie ruine U.D.M.R.-ului c i-am primit cu atta dragoste, este minoritatea care are cele mai multe avantaje din Europa i se comport cum se comport. Dar pentru asta vor rspunde ei. Noi trebuie s ne concentrm pe efortul care urmeaz, nu va fi uor, dar sunt convins c vom rzgndi. Nu pot s nchei fr a m gndi i a v transmite n plen, c avem oameni de toat isprava...l vd aici pe primarul nostru de la Orova, care, numai Dumnezeu tie cte presiuni a fcut P.D.-ul ca s ni-l ia. Ruinoase, cte presiuni s-au fcut asupra oamenilor notri. Avem oameni de toat isprava. Nici nu vreau s fac acum enumerri pentru a nu grei, pentru a nu uita pe cineva i m bazez enorm de mult pe calitatea oamenilor notri, pe unitatea noastr, i pe faptul c dorim, nu s fim la guvernare, noi ne dorim altceva, ne dorim s fim la putere i v asigur c vom fi la putere! (aplauze) X. Discurs Electoral: Mugur Isrescu ntlnirea de la Ciorogrla Noiembrie 2000? (face cineva un pustiu de bine s pun diacritice n acest text?? i s caute data exact cnd a fost susinut discursul?) Mugur Isarescu: "Bine v-am gasit, oameni buni! Am auzit si eu ca cine trece pe la Ciorogarla ajunge presedinte. Fiind prima zi de campanie electorala, mi-am cumparat o Dacie romaneasca, ca sa merg cu ea in campanie. Nu vreau sa va retin foarte mult, vreau doar sa va spun in ce cred eu: cred in productie, in oameni muncitori, harnici, dedicati proprietatii lor si muncii lor. Oameni dornici ca prin munca cinstita sa obtina castig cinstit. Asta e credinta mea. Mai cred ca oamenii din mediul rural stiu asta, sunt harnici, muncitori, au ceva proprietati. Probabil ca doriti sa fie mai trainice, mai bine legiferate aceste proprietati. Trebuie sa fie ajutati agricultorii ca, prin munca lor cinstita, sa dea o productie mai mare, sa obtina preturi mai mari, adecvate muncii lor. Asta e credinta mea despre agricultura romaneasca. Mai cred ca potentialul tarii in agricultura este urias, dar in zece ani, din pacate, n-am reusit sa-l punem, in valoare. In aceste zece luni de cand sunt premier, am incercat sa fac cate ceva. Am dat o ordonanta de urgenta pentru cupoanele la motorina, stiu ca vine cam tarziu, dar e bine ca vine si acum, pentru ca vreau sa va ajute sa terminati lucrarile agricole si, alaturi de banii acestia, pentru primele de grau, sa va mai acopere din cheltuieli. Cand lucrurile se vor lega, si sumele pe care le veti primi categoric vor fi mai mari. As vrea sa va mai spun doua lucruri, despre ceea ce numesc eu programul rural. Daca drumurile sunt facute, daca exista canalizare, daca exista electricitate si, in mai toate comunele din Romania exista - si mai exista si surse de energie, cum este gazul metan, inseamna ca se duce spre sate civilizatia si tot spre sate vor veni si investitorii, romani sau din alte parti, si lucrurile incep sa se lege.

Intrand in comuna dvs, cu multa istorie, am vazut gospodarii adevarate, drumul s-a facut, de bine, de rau, si am cam accelerat masiuna noua sa vad cum merge. Dar bineinteles ca trebuie sa mai fie facute si alte utilitati publice. E bine ca am venit aici, sa aflam cum e cu alimentarea cu gaz. Poate reusim sa mai facem un pas inainte. Mai am o vorba sa va spun, ca lucrurile nu se pot face peste noapte. Va trece ceva timp pana cand civilizatia va veni cum trebuie in mediul rural. Dvs. aveti si sansa ca sunteti aproape de un oras mare, de Bucuresti. In incheiere, vreau sa va spun ca, asa cum este ziua de astazi de linistita, asa sa fie si viitorul si sa-l facem impreuna pentru o Romanie mai frumoasa. Ce cred eu ca pot face pentru Romania mi-am pus intr-o brosura, pentru ca mie imi place sa vorbesc putin si, daca se poate, sa fac mai mult pentru Romania. Nu de vorbe are nevoie Romania, si nici de promisiuni foarte mari. Are nevoie de oameni adevarati, care au probat prin fapte. Sunt satul de minciuni, ca si dvs. Am majorat pensile anul acesta cam cu 50%. Stiu ca nu e suficient. Va intreb insa daca v-au sosit pensile majorate. Am fost in Moldova, dar lumea mi-a spus ca nu le-au sosit. Atunci era in septembrie, probabil ca in octombrie au sosit. Sunt cu adevarat diferente mari. La Bucuresti se stie una, ca nu mai sunt pensii de 20.000, nici de 40.000. Deci, acum s-a ajuns la 200.000. Este, intr-adevar putin. La oras, pentru vechime neintrerupta, se ajunge la aproape 1.000.000 (n.n. a se verifica, pentru ca vechimea neintrerupta duce la peste 2.500.000 lei.). Sursele de acoperire ale acestor pensii constituie, de fapt, problema. Pe de o parte, cei care lucreaza cu adevarat si contribuie la fondurile de pensii s-au diminuat, nr. lor a ramas de la 8 mil. la 4 mil. De aici nu putem trage decat o singura concluzie: daca nu redresam economia, daca nu vom crea locuri de munca, ca sa lucreze nu 4 mil., ci 6 mil. de romani, si ei sa contribuie la aceste fonduri, nu vom putea scoate bani decat din tiparnita BNR, si acestia nu sunt bani. Cineva a spus foarte bine aici ca ne-am saturat de minciuni. Si eu m-am saturat de minciuni. Decat sa viu sa va promit ca va pot dubla pensile fara sa stiu de unde iau banii acestia, mai bine nu mai plec in campania electorala Adevarul este ca redresarea economiei, care a inceput in aceste 10 luni de guvernare, va crea locuri de munca. Aceste noi locuri de munca vor da posibilitatea ca aceste contributii pentru pensii sa fie mai mari. Alte surse n-avem. Mai putem sa ne imprumutam. Dar daca te imprumuti, trebuie sa si dai banii inapoi. Cred ca acesta redresare a economiei, care a inceput acum, se va accentua in perioada urmatoare. Somajul a inceput sa mai scada, s-au creat noi locuri de munca, sunt zone in tara, precum Timisoara, unde lucrurile au inceput sa se lege. Cam asta este sansa noastra. Redresam economia, cream noi locuri de munca, salarii mai mari, la salarii mai mari si contributii mai mari pentru fondurile de pensii, si atunci putem majora si pensiile cu bani adevarati. Nu cu minciuni, nu cu bani inflationisti. Mai vreau sa spun ceva, dupa 10 ani de greseli in domeniul acesta, e greu sa le repari peste noapte. Ne sunt necesari cativa ani, 2, 3 Atributele presedintelui sunt limitate, conform Constitutiei. El are 2 atribute extraordinare. Primul este acela ca numeste primul-ministru. Am fost intrebat ce voi face daca premierul va fi de la PDSR. Am spus un lucru care il mai spun si aici, in locul unde se formeaza presedinti: voi avea o discutie extrem de serioasa, intre patru ochi, cu viitorul premier. E vorba de incredere. Asa e facuta Constitutia Romaniei. In momentul in care intre presedinte si premier apar conflicte, stim ce s-a intamplat. Eu nu voi numi un

premier in care nu voi avea incredere, si Constitutia imi permite acest lucru. Daca mi se va propune un om in care eu nu voi avea incredere si dupa cateva runde de discutii va prezenta un program gaunos, mincinos sau care va contine numai dorinte dorinte avem cu totii Un program adevarat trebuie sa se bazeze numai pe resurse, cu promisiuni nu se poate face nimic. Primul punct tare pe care Constitutia il da presedintelui - si sa stiti ca merg cu Constitutia in mana, este ca premierul e numit de presedintele Romaniei. Premierul Romaniei, care va fi numit de presedintele Isarescu, va fi un om adevarat, un om care sa-mi semene, ca altfel nu vom face nimic. Si al doilea lucru este extrem de important si e prevazut, de asemenea, in Constitutie. Se refera la capacitatea presedintelui de a prezida sedintele de guvern, de a discuta cu toate institutiile statului si de a coordona anumite actiuni. La mine nu poate veni cineva sa-mi vanda un program si eu sa dau din cap. Stiu sa citesc un buget, stiu sa citesc un bilant de banca, stiu sa citesc un program de investitii, pentru ca am lucrat in domeniu. Si mai stiu ceva, dupa 10 ani de zile in care am lucrat (ca independent) si cu partidele politice si cu Parlamentul si cu Guvernul si cu alte institutii, iar de 10 luni de zile, lucrez in interiorul Guvernului. Stiu ca in Romania, din pacate la varf, exista inca mult amatorism. Acest lucru nu se va mai intampla. Si eu sunt satul de minciuna. Orice program care va fi prezentat si este mincinos, garantez in fata intregii tari, il iau si il arunc. In loc de minciuni si promisiuni desarte, mai bine programe mai putin pretentioase, dar mai adevarate. In programul pe care il am eu, promit pasi, pentru acesta mi-am ales sloganul "Un pas inainte". Trebuie sa reusim sa nu mai facem pasi inapoi. Trebuie sa avem un drum drept, sa nu mai dam dintr-un sant in altul, cu pasi inceti, dar perseverenti, cum faceti si dvs, luptandu-va cu natura, cu necazurile. Aceasta va fi Romania de maine, cu pasi inceti si siguri. Si se va intampla un lucru bun, va creste si coeziunea sociala. Atunci lumea va sti ca daca munceste mai bine, va castiga mai bine. Asta e solutia. Ca premier, voi numi, categoric, un foarte bun profesionist, un meserias, cum se spune, un meserias adevarat, cu care sa ma inteleg chiar din ochi. Va spun ceva. M-am saturat de sedinte lungi, terminate in coada de peste. Nici asa, nici asa, fara decizie. Omul, cand nu stapaneste ceva, sovaie. Foarte multe lucruri n-au mers in Romania pentru ca ne-au napadit galagiosii, cu trompete si promisiuni mari. Cu trompete si gargara. Deviza mea e fara gargara si cu mai multa fapta. Daca o mai cotim in alta directie decat in directia pe care am acceptat-o cu totii, inclusiv partidele parlamentare, sub semnatura lor, ca ne ducem spre Europa unita, ne vom pierde definitiv credibilitatea. Trebuie sa pastram continuitatea in ceea ce este bun si s-a facut bun in anul acesta: reluarea cresterii economice, reinceperea procesului de creare de noi locuri de munca, mentinerea unor echilibre care sa ne pasteze increderea celor din exterior. Asa nastem premise reale de incredere. Asta insemna pasul spre bine. Cei din exterior nu sunt rau intentionati. Ei si-au pierdut doar incredrerea in Romania Noi trebuie sa intelegem si sa acceptam acest lucru. Cand ne vom recastiga increderea, vom avea si vize. Daca vom continua programele din 2000, la anul vom avea vize Vize nu numai pentru copiii dvs, ci si pentru dvs, daca vreti sa va duce in Europa. Este intr-adevar umilitor sa stai la coada la vize. Eu nu pot sa va promit ca vom eradica coruptia. Din pacate, coruptia a devenit un fel de obisnuinta. Dar va pot promite altceva. Ca prin simplificari de birocratie, prin legi clare, fara interpretari si printr-o schimbare de

atmosfera, de incredere in institutiile statului, coruptia va incepe sa se diminueze. Cred in acest lucru. Ce inseamna simplificare legislativa si institutionala? Un lucru simplu. Va dau un exemplu. Incerc si eu sa-mi fac o casa. Sunt aici alaturi de sotie, care mi-a povestit ce avem de facut. Ca sa o facem cum scrie la carte, avem nevoie de 42 de avize care se obtin in 6 luni de zile. Nu ar fi problema acestor avize, probabil ca sunt necesare. Sunt si de la mediu, si de la alte institutii. Problema e ca aceste avize trebuiesc luate din 42 de locuri. Nimeni nu iti spune cu exactitate du-te mai intai la mediu si apoi la primarie. Te duci la mediu si apoi ti se spune du-te mai intai la primarie. Cei de la primarie te trimit inapoi la mediu, si te plimba asa de innebunesti. Iar la fiecare ghiseu trebuie sa mai misti si din urechi. Cunosc toate aceste lucruri si pentru asta spun ca votantii mei sunt Romania tacuta si muncitoare, cei care din pacate au tacut si si-au vazut de treaba. Dar uite asa ne-au napadit birocratii si galagiosii. E cazul sa ne unim si noi fortele odata, si pentru asta sunt cu dvs, sa-i invingem pe birocrati si pe galagiosi. Altfel nu scapam de coruptie. Inflatia vine de la marile intreprinderi cu pierderi. Nu putem sa le inchidem dintr-o data, pentru ca si acolo lucreaza oameni. Nu avem nici tehnologia necesara pentru a le imbunatati. Vin dintr-o piata bucuresteana, si acolo am constatat doua lucruri. Am cumparat 2 verze. Ieftin. Pe de o parte, munca taranului e platita ieftin, si toate produsele sunt platite ieftin, asta e adevarul. Niumeni dintre oraseni nu s-a plans ca varza e scumpa sau cartoful e scump. S-au plans ca este incalzirea scumpa, ca energia e scumpa, ca telefonul e scump. Toate acestea sunt, insa, inca monopol. Acolo se dau salarii mai mari, uneori chiar foarte mari in raport cu ce se produce. Tehnologia este invechita si ne invartim intr-un cerc vicios. Deci, acolo e problema. In urmatorii ani, pe asta trebuie sa ne concentram in economie, sa ajutam pe cei care sunt productivi, sa castige conform muncii lor adevarate, sa-i disciplinam pe monopolisti. Cei care sunt singurii furnizori de energie termica sau de electricitate pot sa-si schimbe preturile, motivand cate in luna si cate in stele. La motivatii suntem foarte buni. Eu cred ca un program adevarat din pacate nu ne-a ajutat nici pretul international al titeiului care a crescut si ne-a cam dat peste cap rezolva in 2-3 ani si problema utilitatilor publice, leaga salariile de productivitatea muncii si contribuie la rezolvarea inflatiei din Romania. Cred ca agricultura Romaniei are un potential imens. Sper sa ajungem toti exportatori, cum am fost inainte. Voi sprijini orice forma de asociatie in agricultura, fara constrangeri, asocieri cooperative, firme, fermieri, tot ce se poate in cadru legal, care trebuie sa fie imbunatatit. Cunosc in detaliu situatia din agricultura, dar, repet, fara constrangere, pentru ca asta este baza unei economii de piata. Fiecare isi face socotelile si apreciaza ca proprietar adevarat ce face cu proprietatea lui: intra intr-un parteneriat, intra intr-o asociatie, acesta este dreptul lui. Peste acest drept inalienabil, inatacabil in Romania nu se va mai trece. Trebuie sa redresam economia ca sa subventionam mai mult agricultura. Economia este la pamant dar a inceput sa se redreseze, bugetul este sarac, in agricultura subventiile sunt limitate, cu ele nu se poate face agricultura moderna si stam si ne invartim in cerc. Spun ca in anul 2000 se va sparge acest cerc. Bugetul de la anul va fi un buget mai bun pentru agricultura. Atunci si agricultura va contribui mai mult la export in piete. Asa vad eu lucrurile. As minti daca as spune maine se redreseaza agricultura."

XI. Discurs electoral - Salomeea Romanescu Candidat al Partidei Romilor la alegerile europarlamentare, noiembrie 2007, n cadrul emisiunii electorale Tu decizi. 1. Numele meu este Salomeea Romanescu, care nseamn pace. 2. Dragi ceteni, cred c avem cu toii nevoie de pace sufleteasc, interioar, de pace ntre noi i conaionalii notri, i coetnicii notri. Avem nevoie de pace ntre statele membre ale uniunii europene. 3. Eu a milita n primul rnd pentru un venit minim garantat care s asigure o dezvoltare decent, un trai decent. Att pentru femeile srace din orae i sate, pentru tinerii sraci, pentru tinerele familii srace, pentru pensionari, pentru acei care se afl n nevoie i n suferin. 4. Fiind femeie, sunt sensibil la durerile dumneavoastr, i mi-ar plcea s cred c Uniunea European, care este o entitate tot feminin, bazat pe empatie, s empatizeze cu fiecare dintre noi, cu fiecare cetean, i s ncercm s umanizm un pic toate structurile europene, toate instituiile europene. 5. A propune o reform de restructurare a acestor instituii conform unui singur drept: dreptul de a tri.