florence nightingale

3
 Florence Nightingale Florence Nightingale (n. 12 mai 1820 - d.13 august 1910) a fost precursoarea serviciului sanitar modern. Florence Nightingale a fost nu numai prima infirmieră modernă, dar şi un statistician important. Datorită ambiţiei şi devotamentului de care a dat dovadă, spitalele secolului al XIX-lea s-au transformat în instituţii de tratament adecvate, dotate din punct de vedere sanitar şi cu personal de specialitate gata oricând să îngrijească bolnavii. Datorită altruismului şi personalităţi sale, Florence Nightingale şi-a consacrat întreaga viaţă ajutorării bolnavilor din spitale. Date biografice Florence Nightingale s-a născut într-o familie britanică bine poziţionată în societate. Părinţii ei, William şi Fanny Nightingale, făceau parte din acea categorie de oameni înstăriţi, cu proprietăţi imobiliare, deschişi călătoriilor. Una dintre călătoriile făcute, şi anume cea din 12 mai 1820, de la Florenţa, a adus cu sine un nou copil, şi anume pe Florance. cele două fete ale familiei au fost educate cu scopul de a deveni viitoare doamne în lumea burgheză britanică. Cu toate acestea, Parthenope, sora cea mare a Florencei, era interesată de desen, broderie şi reţete culinare, în timp ce Florence petrecea foarte mult timp studiind latina, matematica şi filozofia. Se spune ca F lorence Nightingale avea, încă din copilărie, probleme emoţionale, explicabile poate doar dacă ne gândim că tatăl său era o persoană retrasă, în timp ce mama sa era entuziastă şi jovială. Dorinţa de a-şi ajuta semenii a apărut din adolescenţă, confirmarea fiind  însemnările ei din jurnalele acelei vremi. Cu timpul, sentimentele sale au devenit şi mai puternice. Se simţea limitată şi inutilă şi îşi căuta ocupaţii care să ofere un sens vieţii. Aceste dorinţe puternice contraveneau planurilor mamei sale, care ar fi dorit s-o mărite. Anul 1837 a fost decisiv în viaţa ei. Aşa cum reiese din însemnările sale din 17 februarie, Florance a avut o revelaţie: "Dumnezeu mi-a vorbit şi m-a chemat în slujba Lui". Afirmaţia a dat naştere unor controverse, dar Florance nu a fost o persoană care să sufere din punct de vedere psihic şi nici nu a fost o împătimită a religiei. Tocmai din această cauză nu poate fi acuzată de misticism. Anul 1839 a însemnat pentru cele două surori momentul iniţierii în viaţa familiei regale, deoarece au fost prezentate la Curte şi şi-au petrecut vacanţa la Londra. A fost perioada în care mama lor şi-a dublat eforturile pentru a le mărita.

Upload: hoffman-bianca-elena

Post on 14-Jul-2015

255 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Florence Nightingale

5/12/2018 Florence Nightingale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/florence-nightingale-55a4d850d9df3 1/3

 

Florence Nightingale

Florence Nightingale (n. 12 mai 1820 - d.13 august 1910) a fost precursoareaserviciului sanitar modern. Florence Nightingale a fost nu numai prima infirmieră modernă, darşi un statistician important. Datorită ambiţiei şi devotamentului de care a dat dovadă, spitalelesecolului al XIX-lea s-au transformat în instituţii de tratament adecvate, dotate din punct devedere sanitar şi cu personal de specialitate gata oricând să îngrijească bolnavii. Datorităaltruismului şi personalităţi sale, Florence Nightingale şi-a consacrat întreaga viaţă ajutorăriibolnavilor din spitale.

Date biograficeFlorence Nightingale s-a născut într-o familie britanică bine poziţionată în societate. Părinţii ei,William şi Fanny Nightingale, făceau parte din acea categorie de oameni înstăriţi, cu proprietăţiimobiliare, deschişi călătoriilor.Una dintre călătoriile făcute, şi anume cea din 12 mai 1820, de la Florenţa, a adus cu sine unnou copil, şi anume pe Florance. cele două fete ale familiei au fost educate cu scopul de adeveni viitoare doamne în lumea burgheză britanică. Cu toate acestea, Parthenope, sora ceamare a Florencei, era interesată de desen, broderie şi reţete culinare, în timp ce Florencepetrecea foarte mult timp studiind latina, matematica şi filozofia.Se spune ca Florence Nightingale avea, încă din copilărie, probleme emoţionale, explicabilepoate doar dacă ne gândim că tatăl său era o persoană retrasă, în timp ce mama sa eraentuziastă şi jovială. Dorinţa de a-şi ajuta semenii a apărut din adolescenţă, confirmarea fiind însemnările ei din jurnalele acelei vremi.

Cu timpul, sentimentele sale au devenit şi mai puternice. Se simţea limitată şi inutilă şi îşicăuta ocupaţii care să ofere un sens vieţii. Aceste dorinţe puternice contraveneau planurilormamei sale, care ar fi dorit s-o mărite.Anul 1837 a fost decisiv în viaţa ei. Aşa cum reiese din însemnările sale din 17 februarie,Florance a avut o revelaţie: "Dumnezeu mi-a vorbit şi m-a chemat în slujba Lui". Afirmaţia adat naştere unor controverse, dar Florance nu a fost o persoană care să sufere din punct devedere psihic şi nici nu a fost o împătimită a religiei. Tocmai din această cauză nu poate fiacuzată de misticism.Anul 1839 a însemnat pentru cele două surori momentul iniţierii în viaţa familiei regale,deoarece au fost prezentate la Curte şi şi-au petrecut vacanţa la Londra. A fost perioada încare mama lor şi-a dublat eforturile pentru a le mărita.

Page 2: Florence Nightingale

5/12/2018 Florence Nightingale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/florence-nightingale-55a4d850d9df3 2/3

 

Aflarea veştii că Florance va deveni infirmieră a avut consecinţe violente. În perioadavictoriană, infirmierele erau desconsiderate de către clasa burgheză, spitalul nu era nici pedeparte cel mai indicat loc pentru o viitoare doamnă de societate.Părinţii săi s-au opus categoric deciziei luate de fiica lor, interzicându-i orice acţiune în acestsens. Reacţia părinţilor i-a provocat o depresie puternică, Florance pierzându-şi astfel dorinţade a mai trăi. În taină, a adunat cât mai multe informaţii privind desfăşurarea activităţiispitalelor din Anglia, starea lor sanitară şi tratamentul oferit. Şi-a dezvoltat astfel planul de

creare a unui sistem de tratament medical adecvat.În această perioadă i-a cunoscut la Roma (1847) pe Sidney şi Liz Herbert, secretarul de stat alAngliei şi soţia acestuia. În momentul în care a împlinit 31 de ani, Florence s-a decis să plece înGermania, lăsând în urmă restricţiile impuse de familie, pentru a urma cursuri de specialitate.După întoarcerea în Regat, Liz Herbert a recomandat-o pentru funcţia de directoare aspitalului pentru femei din Harley Street. Instituţia după spusele lui Charles Dickens, a fosttransformată de Florance într-un adevarat spital: cu bucătărie, grupuri sanitare, farmacie,lifturi şi clopoţele pentru solicitarea ajutorului. Adevărata capacitate de organizare şi-a arătat-oabia în anul 1854, în timpul războiului din Crimeea.

 Războiul din Crimeea

Contribuţia cea mai cunoscută a lui Florence a avut loc în timpul Războiului din Crimeea.Condiţiile din spitalele pentru soldaţii englezi răniţi în Crimeea, descrise de primul reporter de

război din istorie, William Russell, erau înfricoşătoare - lipsea îngrijirea medicală de specialitateiar igena era inexistentă. Pentru a dezamorsa situaţia, guvernul britanic a hotărât să trimită pecineva capabil care să se ocupe de acest serviciu şi anume pe Florence Nightingale. Aceasta, însoţită de 38 dintre cele mai bune infirmiere formate de ea, a ajuns la spitalul de pe front pe21 octombrie 1854. Bazele britanice erau amplasate în Scutari, Turcia, la 545 km de Crimeea.

Acolo au descoperit soldaţii răniţi rău îngriţi de staff-ul medical supraepuizat ca urmare aindiferenţei oficiale. Pe deasupra, era o lipsă de medicamente, igiena era neglijată, iar infecţiile în masa erau răspândite, multe fiind fatale. Nu exista echipament pentru prepararea mâncăriipentru pacienţi. Doctorii britanici desconsiderau aportul infirmierelor în recuperareapostoperatorie a răniţilor.

Florence şi colegile ei au început prin curăţirea temeinică a spitalului şi a echipamentului,precum şi prin reorganizarea îngrijirii pacienţilor. Dar, în perioada în care s-a aflat la Scutari,rata mortalităţii nu a scăzut, ba din contră, a început să crească, fiind cea mai mare dintrespitalele din regiune. În timpul primei sale ierni la Scutari, 4077 de soldaţi au murit acolo,majoritatea din cauza unor boli ca tifosul, holera şi disinteria, nu din cauza rănilor. Condiţiiledin spital erau fatale pentru pacienţi din cauza suprapopulării, ventilaţiei proaste şi a lipseigrupurilor sanitare. O comisie sanitară a guvernului Britanic a fost trimisă la un moment dat şia reglat aceste aspecte. Mortalitatea a fost redusă.

Nightingale a continuat să creadă că rata de mortalitate a crescut din cauza alimentaţieiproaste şi supraîncărcării cu soldaţi. După ce s-a întors din Marea Britanie, ea a început săcolecteze dovezi pentru a le prezenta Comisiei Regale pentru Sănatate în Armată pentru ademonstra că majoritatea soldaţilor au fost omorâţi de condiţiile proaste din spitale. Aceastaexperienţă a influenţat-o şi mai târziu în carieră, ea susţinând mereu importanţa condiţiilor detrai. Ca urmare, a contribuit la reducerea mortalităţii în Armată pe timp de pace îndreptândatenţia asupra aspectelor ce ţin de igiena în spitale.

O dată cu mărirea numărului de răniţi aduşi de pe front, spiritul organizatoric al lui Florance afost apreciată de către doctori. În acea perioadă, ea şi-a dobândit numele de "Lady with theLamp" (Femeia cu lampa), deoarece personalul infirmier făcea turul de noapte al saloanelor. Totuşi, în momentul în care spitalul a început să funcţioneze normal, ea s-a îmbolnăvit atât degrav, încât, după revenirea în Anglia, la vârsta de 37 de ani, a rămas paralizată la pat

Page 3: Florence Nightingale

5/12/2018 Florence Nightingale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/florence-nightingale-55a4d850d9df3 3/3

 

Întoarcerea acasă

Ambiţia ei a depăşit invaliditatea astfel încât a condus acţiunea de organizare a spitalelor degarnizoană din Anglia, a creat un sistem de sănătate în India, a înfiinţat şi a condus şcolilesanitare. Nimeni nu a fost deranjat de faptul că, practic, consultaţiile aveau loc în dormitorul luiFlorance sau prin corespondenţă. I-au cerut părerea miniştri, generali şi directori, iar ea le-a

răspuns cu acelaşi profesionalism. A ajuns astfel, de-a lungul vieţii, să scrie peste 17000 descrisori, ceea ce-i conferă cel mai înalt loc în istoria epistolografiei.Datorită ei, s-a înfiinţat Academia Medicală Militară şi Şcoala de infirmiere de lângă SpitalulSf.Thomas.

Cu timpul, depresia ei, revenită sub influenţa bolii, s-a agravat. Florence a limitat contactul cuexteriorul până la minimul necesar. Se simţea singură şi neîmplinită. Niciodată nu s-a căsătorit,deşi spre bucuria mamei, la început, a avut mulţi pretendenţi. Unul dintre ei, Richard MoncktonMilles, a iubit-o toată viaţa. Din păcate, refuzat după şapte ani de încercări, acesta nu s-a mai întors niciodată.La bătrâneţe s-a împăcat cu oamenii: mult timp şi l-a petrecut cu infirmierele "sale" lapicnicurile organizate la proprietatea surorii sale din Chaydon şi şi-a vizitat familia. În anul1901 şi-a pierdut definitiv vederea, ceea ce a împiedicat-o să mai poarte corespondenţă. Şaseani mai târziu, ca recunoaştere a activităţii sale, i s-a acordat "Ordinul pentru meritedeosebite".

Florence Nightingale a murit pe 13 august 1910 şi a fost înmormântată în cavoul familiei dinEast Wellow.