Fiziopatologia sângelui

• Masa eritrocitelor circulante împreună cu măduva hematogenă şi sistemul reticulo-endotelial (SRE) constituie o unitate funcţională denumită eritron.

• Eritropoieza normală se realizează la nivelul măduvei osoase hematogene care eliberează în circulaţie eritrocite cu o durată medie de viaţă de 120 de zile.

• SRE are rolul de a înlătura din circulaţie eritrocitele îmbătrânite sau lezate şi de a cataboliza hemoglobina astfel eliberată.

Valori hematologice normale

bărbaţi femei

Hematocrit 47±5% 42±5%

Nr. eritrocite 5,4±0,8 4,8±0,6

Hemoglobină 16±2 g% 14±2 g%

Reticulocite 50000/mm3

Nr. leucocite 4000-8000/mm3

trombocite 150000-400000/mm3

Modificări cantitative

•Poligobulia este starea patologică în care numărul de eritrocite depăşeşte limita maximă fiziologică a speciei.

• Poliglobulia poate fi: – relativă sau – absolută.

Poligobuliile

• Poliglobulia relativă se caracterizează prin creşterea numărului de eritrocite, a hemoglobinei si a hematocritului, ca urmare a scăderii volumului plasmatic, în caz de hemoconcentraţie sau consecutiv deshidratării.

• Acest tip de poliglobulie dispare după indepărtarea cauzei.

Poligobuliile

• Poliglobulia absolută (idiopatică) se caracterizează prin creşterea exagerată şi de durată a numărului de eritrocite şi a cantităţii de hemoglobină şi poate fi – primară sau – secundară

Poligobuliile

• Poliglobulia primara (policitemia Vera) este o tulburare de tip neoplazic, insotita de cresterea concomitenta a numarului de leucocite si uneori si de trombocite.

• Poliglobulia secundara se datoreaza hipoxiei prelungite, care stimuleaza secretia de eritropoietina, cu producerea de eritrocite. Acest tip de poliglobulie este intalnit la animalele care traiesc la mare altitudine, in caz de boli cardiace sau boli dispneizante, in caz de boli renale sau neuroendocrine.

Poligobuliile

• Consecintele poliglobuliei sunt: – hipervolemie, – hipervascozitate si – reducerea VSH.

Anemiile

• Anemia reprezintă reducerea numărului de eritrocite în sangele circulant sau scăderea conţinutului eritrocitar de hemoglobină, fenomen care are drept consecinţă reducerea capacităţii sanguine de transport a oxigenului.

Anemiile

• Anemia poate fi clasificată astfel:1. după patogenie:

- primară (prin insuficienta de productie sau de hemoglobinogeneză – anemie aplastică);

- secundară (datorată pierderilor sau distrugerilor excesive de globule roşii – anemie plastică);

-2. după etiologie: -hemoragică, -parazitară, -infectioasă, -toxică,-nutriţională etc;

Anemiile

3. după morfologie:

- macrocitară (absenţa vit. B12, a folaţilor);

- normocitară (boli cronice, hemoliză);

- microcitară (lipsa Fe);

Anemiile

4. după criteriul cromic (bazat pe gradul de incărcare a hematiilor):

- normocromă (plastică şi macrocitară sau aplastică şi normocitară);

- hipercromă (macrocitară);- hipocromă (microcitară).

Anemiile

• După criteriul morfocromic au fost observate următoarele tipuri de anemie:- normocromă şi macrocitară (anemie megaloblastică) - se caracterizează prin prezenţa de eritrocite mari, de formă anormală, dar cu incărcătură normală de hemoglobină. Datorită deficitului în vit. B12 si folaţi, la nivelul măduvei osoase, megaloblastele (celule stem exagerat de mari) se maturează în eritrocite anormal de mari (macrocite), prin perturbarea sintezei de ADN.

Anemiile

• - hipocromă si microcitară – se caracterizează prin apariţia de eritrocite mici, cu incarcatură redusă de hemoglobină. Acest tip de anemie este consecinta tulburarilor metabolismului fierului, a sintezei porfirinelor, a hemului sau a globinei, din cauze variate.- normocitara si normocroma – se caracterizeaza prin eritrocite normale ca marime si continut in hemoglobina, dar reduse ca numar. Acest tip de anemie poate fi: anemie aplastica, anemie posthemoragica, anemie hemolitica, anemie din boli cronice etc.

Anemiile

• Pentru a se identifica tipul de anemie se folosesc urmatorii parametri:– volumul eritrocitar mediu (VEM, se foloseste

pentru determinare urmatorul raport: VEM = Hct (%) x 10 / Nr. Eritrocite (x10^6/microL)

– concentratia medie de hemoglobina pe unitatea de volum (CHEM = Hb/Hct ).

Anemiile

• Clasificarea anemiile din punct de vedere al importantei clinice: - posthemoragice: acute si cronice;- hemolitice: imunohemolitice (ereditare, autoimune), toxice, infectioase si parazitare, carentiale, prin deficit de piruvatkinază eritrocitară (determină imbatranirea prematură a hematiilor);- prin eritropoieză scazută.

Anemiile

• Anemia posthemoragică este pierderea discretă sau severă a tuturor componentelor sangvine, prin efractia peretilor vasculari. Anemia posthemoragica poate fi acuta sau cronica si interna sau externa.

• Formele acute sunt in general posttraumatice (rupturi de vase mari, hipertensiune arterială), infectioase (hepatită), toxice (furazolidona, dicumarolI) sau postoperetorii.

• Formele cronice constau in pierderea treptata a unor cantitati mici de sange in urma bolilor ecto- si endoparazitare, in urma hemoragiilor digestive, pulmonare si urogenitale recidivante, in neoplazii.

Anemiile

• Consecintele acestui tip de anemie sunt oligohemia si hipoproteinemia, urmate de instalarea mecanismelor de compensare (in formele cronice) sau a socului (in formele brutale).

Anemiile

• Anemia hemolitică se produce prin eritroliza intensa, care poate avea loc intravascular (se asociaza cu hemoglobinurie) sau extravascular (fara hemoglobinurie).

• Consecutiv crizei hemolitice se produce icter hemolitic (culoare galben citrin a pielii si mucoaselor datorita cresterii concentratiei plasmatice de bilirubina indirectă).

• Eliberarea brusca in circulatie a hemoglobinei si a produsilor de degradare eritrocitara poate determina febra.

Anemiile

• Hemoliza mai poate fi determinata de intoxicatii (Cu, fenotiazina) , agenti biologici (paraziti endoglobulari), etc.

Anemiile

• Anemia prin eritropoeza scazută apare in urma bolilor de organ si de tesuturi (nefrite cronice cu uremie cronica, hipotiroidism, neoplazii), a bolilor infectioase sau parazitare cronice, a starilor carentiale (deficit de proteine, carente de Fe, Cu si Zn, deficit de vitamine: B12, acid folic, B2, B6, C, A, D, E, K) sau in stari medulotoxice – anemii aplastice (boala de iradiere, toxicitatea estrogenilor, micotoxicoze).