fiziologia special1
TRANSCRIPT
-
7/27/2019 Fiziologia special1
1/12
Fiziologia speciala - Conductibilitatea miocardului (dromotrop)
Stimul:
golire eficienta a atriilor
umplere eficienta a ventriculelorHemodinamica cardiaca - realizata prin contractia miocardului:
o proprietate fundamentala;
sincitiu functional: atrial si ventricular;
pentru ca exista conexiuni ntre miocardul atrial si cel ventricular;
Pacemarker nodul sino-atrial (Heith-Flack)
fuzionare cu fibrele miocardului auricular drept
0,046s decalaj: atirul drept/atriul stng - 0,01-0,02 secunde
viteza de conducere n fibre auriculare - 0,3 m/s si calea internodala:
fibre cu conducere rapida 0,5 m/s
bandelete ntre nodulul S-A si cel A-V fibre Purkinje
particularitati:
o masa musculara importanta;
o orientarea directa a fibrelor n fascicul;
Nodul atrio-ventricular - elemente constituente, diferentele morfo-functionale sunt reprezentate de:
viteza 0,4-0,5 m/s;
-
7/27/2019 Fiziologia special1
2/12
circumvolutii musculare;
ntrziere - atriile nu sunt total depolarizate:
o necesara pentru golirea atriilor;
o+0,11 s
fascicul A-V (Hiss)
fibre de jonctiune viteza 0,01 m/s;
fibre nodale 0,1 m/s;
fibre de tranzitie fascicul A-V;
cauzele ntrzierii:
o fibre scurte ncetinesc viteza;
o nr. de nexusuro - redus fata de fibrele miocardului reduc transportul ionic;
o fibre - de tip embrionar; putin diferentiate;
marea sinapsa a inimii;
Fibre Purkinje (sunt n constitutia fascicolului A-V):
nodulul A-V fascicul A-V miocard ventricular;
caractere diferite fata de nodulul A-V;
fibre foarte groase;
viteza:o 1,5-4 m/s: - 6x dect miocardul adult; - 300x dect fibrele de jonctiune;
o transmitere mediata n tot sistemul ventircular;
o nr. crescut de nexusuri ionii trec usor
++++++++ stimulul de activare cuprinde miocardul ventricular din zona
-
7/27/2019 Fiziologia special1
3/12
--+++++++ subendocardica spre zona subepicardica
----------++
------------- cardiomiocite - portiunea subendocardica
Conducere n miocardul adult:
viteza 0,4-0,5 m/s;
circumvolutii muscular endocard epicard - 0,03 s + timpul de transmitere n r. Purkinje = 0,06 s:origine r. Purkinje n tot ventriculul
cronologie:
o sept interventricular;
o endocard: vrf; perete lateral;
o portiunea epicardis;
Proprietati particulare:
daca repolarizarea ar ncepe n acelasi sens cu depolarizarea, zona depolarizata ar provoca din nou depolarizareazonei repolarizate (fibrilatie);
fibra Purkinje - PA cu 25% mai mult dect cel al miocardului prima zona depolarizata ultima repolarizata;
Rolul sistemului Purkinje n sincronizarea contractiilor ventriculare:
m. ventricular activat n timp scurt - 0,06 s;
fibrele ventriculare contractie - 0,30 s;
prevenirea aritmiilor:
o functia sist. Purkinje prevenirea fibrilatiei ventriculare;
o perioada refractara a muschiului cardiac (0,3 s) timp de conducere nodul A-V (ventricul 0,06 s) fibremusculare - perioada refractara - ultimele fibre ventriculare activate;
perioada refractara a fibrelor Purkinje:
o cu 25% mai lunga dect a fibrelor miocardice;
o fibra miocardica este excitabila naintea fibrele Purkinje;
o inversarea fibrilatie ventriculara;
Contractilitatea miocardului(functia inotropa)
= tensiunile pot sau nu sa se transforme n L.M.
-
7/27/2019 Fiziologia special1
4/12
Sisteme participante:
contractil;
energogen;
cuplare excitatie-contractie;
Contractia inimii:
intermediara:
o secusa - sincitiu functional "legea totul sau nimic";
o tetanos
izometrica (fara L) - izotonica (cu L);
utilizeaza:
o lipide;
o glucide;
o acid lactic
Rolul ATP:
energie necesara:
ATP + cazul meromiozinei grele (activ ATP-aza);
acto-miozina - ATP:o sintezelor intracardiace
o miocitare;
o contractii;
o relaxare + procese de transport activ;
relaxare ATP energie folosita si pentru detasare;
lipsa ATP - deficiente de contractie;
Cuplarea procesului de excitatie cu contractia miocardului:
PA cardiac:
tub T Ca++ (elib.) cisterme (r. sarcoplasmatic) troponina fenomen de glisare;
Ca2+ extracelular sarcoplasma (Ca2+ - 10-5);
-
7/27/2019 Fiziologia special1
5/12
valoarea PA cantitatea de Ca2+ forta de contractie
platou (Ca2+ - dependent) contractie de durata lunga
Sursa de energie:
ATP;
PC;
AG neesterificata + glucoza.
Fenomenul n scara - Biwditeh.
inima de broasca oprita;
excitare:
o intensitate constanta;
o frecventa progresiv crescuta reluarea activitatii amplitudine crescuta aspect scaliriform alcontractiei;
Tonicitatea miocardului(functia tonotropa/troficitatea):
semicontractie diastolica - vigurozitatea miocardului;
adaptare:
o componenta musculara hipotonie dilatatie (insuficienta cardiaca);
tonus = forta de contractie necesara act.;
tonus vegetativ: vago, simpatic;
o legea inimii ntindere diastolica det. scurtarea sistolica;
o tonus forta de contractie;
Revolutia cardiaca:
Def = totalitatea fenomenelor ce se petrec n intervalul dintre doua sistole atriale succesive.
PA nod SA baza inimii (atriul drept) atrii (ntrziere nodala) ventricule
= parti componente:
sistola - contractie miocardica
diastola - relaxare miocardica
= desfasurare - 0,30-0,88 s (60-70 c/min):
globala:
-
7/27/2019 Fiziologia special1
6/12
o sistola atriala;
o sistola ventriculara;
o diastola;
segmentar:o atrii:
sistola;
diastola;
o ventricule:
sistola;
diastola;
diastola generala:
= revolutia cardiaca clinica:
sistola ventriculara - Zg I
diastola Zg II
Revolutia auriculara:
Snge venos - atrii:
70% - direct ventriculi 30% - sistola atriala
Curba presionala:
unda a:
o sistola atriala;
o presiune:
a. dr. 4-6 mmHg
a. stg. 7-8 mmHg
diastola:
o unda c:
proeminarea valvulelor A-V;
-
7/27/2019 Fiziologia special1
7/12
ntinderea m. auricular ventricul n contractie
o unda v - revenirea valvulelor A-V
o panta descendenta - deschiderea orificiilor A-V;
Durata:
S.a. 0,11 s (frecventa 70/min 0,80-0,88s)
D.a. 0,72 s
Revolutia ventriculara:
Sistola ventriculara:
umplerea ventriculara;
I contractie izometrica:
o contractie izovolumetrica: 30-50 ms;
o nchiderea valvulelor A-V Zg I;
o mularea peretelui cardiac;
o cresterea presiunii intracavitare;
a II-a contractie izotonica:
o faza de ejectie: rapida/lenta;
o 250 ms (3/4 sistola) presiune crescuta:
120-140 mmHg - ventriculul stng;
15-20 mmHg - ventriculul drept;
o perioada de ejectie lenta = protodiastola:
- ultim al sistolei;
lipsa contractiei ventriculare;
curgerea sngelui
inertie
Diastola ventriculara:
relaxarea izovolumetrica:
o scaderea presiunii intraventriculare:
nchiderea valvulelor arteriale;
-
7/27/2019 Fiziologia special1
8/12
relaxarea ventriculara scaderea tensiunii intraparietale (L. Laplace - razaconstanta) scaderea presiunii intracavitare;
eliberarea energiei (potentiale electrice - sistola)
volumul sanguin postsistolic nemodificat;
o deschiderea valvulelor A-V presiune auriculara crescuta;
Caracterele depolarizarii lente diastolice
Nodulul sino-atrial:
Celule P - nu exista celule P de repaus (potentialul de repaus al celulelor cardiomiocite embrioanre este instabildeoarece este permeabila pentru Na+, exprimata pe tot parcursul PA al sistemului excito-conductor dar nu este eficientdatorita mod. de permeabilitate pentru K
+ potentialul diastolic mai redus nu toate celulele P au aceeasi capacitate de a
se autoexcita).
= n vrf scade permeabilitatea pentru Na+ treptata si creste permeabilitatea pentru K+ foarte mult;
Conform ecuatiei Goldman permeabilitatea K+/Na+ - redusa electronegativare amembranei hiperpolarizare scaderea permeabilitatii membranei pentru H
+ se exprima permeabilitatea usora pentruNa+ (canale lente Na+-Ca2+) se deschid n nr. din ce n ce mai mare Ca2+ n celula potential din ce n ce maielectronegativ prag de excitare, se deschid canalele de Na+ rapide faza ascendenta este lenta valoarea PA,peremabilitatea pentru Na+ scade, creste permeabilitatea pentru K+ si ciclul se reia.
automatismul cardiac este ritmic;
ntreg sistemul excito-conductor are aceasta proprietate;
Nodulul A-V:
- potentialul de repaus = -60 mV (potential maxim diastolic)
Potentialul de actiune:
intermediar:
o nodulul S-A;
o fibre Purkinje;
durata depolarizarii lente diastolice - prelungita frecventa de descarcare scazuta;
depolarizare lenta;
-
7/27/2019 Fiziologia special1
9/12
repolarizare rapida - asbenta;
faza terminala - poate fi hiperpolarizare;
durata 200-250 msec;
Ligaturile Stanius:
ggl. Renack - excito-motor;
ggl. Ludwick - inhibitor asupra unit. Subiacente;
ggl. Bidder - excito-motor;
De ce nodulul sino-atrial - pace-maker:
frecventa cea mai mare de auto-excitare nodul A-V reteaua Purkinje PA hiperpolarizare
nodulul sino-atrial - descarca cel mai repede;
!!! nodulul sino-atrial depolarizeaza celulele componente (ele se depolarizeaza datorita stimulilor de la el).
Pace-maker:
normal - nodul sino-atrial (Hieth-Flack)
ectopic (anormal):
o ritm nodal: superior, mijlociu, inferior;
o ritm idioventricular;
o focare extrasistolice: auriculare, ventriculare;= miocardul se comporta ca un sincitiu si oricare ar fi focarul de excitare n inima, excitatia se propaga n ntre
organul
Fibre Purkinje:
= potential de repaus = -90mV
= depolarizare lenta diastolica - foarte lenta - 0,02 mV/sec.
Potential de actiune:
depolarizare:o rapida;
o canale de Na+ rapide = prezente;
o valoare = 120 mV;
repolarizare - rapida:
-
7/27/2019 Fiziologia special1
10/12
o prezenta;
o datorta canalelor de Cl-;
platou:
o prezent;o dar la valori mai reduse ca intensitate;
durata cu 25% mai mare ca a miocardului ventricular;
Caracteristicile potentialului de actiune:
t. nodal:
o panta ascendenta - mai lenta;
o practic fara platou;
o durata scurta;
t. miocardic adult:
o str. Triunghiulara;
o ventricul-platou;
Ritmicitate (functia cronotropa):
def: instabilitatea potentialului membranar de repaus;
automatism ritmic al sistemului autoexcito-conductor;
ritm:
o sinusal: 70-80
o nodal: 40-60 viteza de depolarizare scade n aceasta ordine
o reteaua Purkinje: 15-40
fibrilatia atriala este compatibila cu viata;
fibrilatia ventriculara este incopatibila cu viata;
ritm normal = ritm sinusal;
Modificari de ritm:
-
7/27/2019 Fiziologia special1
11/12
ritm anormal al pace-makerului:
o tahicardie;
o bradicardie;
efectul t
o
(NSA):
o cald;
o rece;
echilibrul vago-simpatic:
o stimulare vagala (scade punctul de plecare, scade viteza cu care atinge pragul - hiperpolarizare nexcitabilitate):
efect cronotrop negativ;
creste conductanta;o stimulare simpatica:
NSA;
creste viteza de patrundere tahicardie:
Na+ - forta cardiaca;
Ca2+ - forta de contractie;
efect cronotrop pozitiv;
panta repolarizarii este mai redusa n timp;
creste viteza cu care se atinge pragul;
Pentru ritm nodal:
1. pentru potentialul superior a NAV - unda cuprinde mai nti atriile vom nregistra o rezultanta a actiunii atriilor =unda P;
prezenta undei P datorita vitezei de depolarizare aatriilor dect a restului NAV mai mare;
2. depolarizarea n regiunile mijlocii activarea atriilor si ventriculilor se face n acest timp unda P - mascata deQRS;
3. inferior initial ventriculilor, urmeaza actiunea atriilor;
= unda P este negativa si apare dupa QRS;
= extrasistolele depind de zone de excitare initiala
-
7/27/2019 Fiziologia special1
12/12