fiziologia sangelui

32
FIZIOLOGIA SANGELUI

Upload: suzana-soozy

Post on 05-Jul-2015

2.333 views

Category:

Documents


24 download

TRANSCRIPT

FIZIOLOGIA SANGELUI

Tipuri celulare de evoluţie

Caracteristici generale

Aspecte morfo-

funcţionale

1. CSP (celula stem pluripotentă)

- au receptori pt. eritropoietină- au capacitate de proliferare şi diferenţiere

celule nucleate

2. BFU-E(Burst Forming Unit-E; celule formatoare de colonii eritroide "de tip exploziv")

3. CFU-E(Colony Forming Unit-E; celula formatoare de colonii eritroide)

Tipuri celulare de evoluţie

Caracteristici generale Aspecte morfo-

funcţionale

Reticulocit - nu are capacitate de proliferare- trece în sânge = eritrodiabază după 1-2 zile- în sânge (5-15‰) se maturează în splină, care extrage resturile de mitocondrii şi ribozomi- sintetizează Hb şi enzime până la pierderea ribozomilor şi mitocondriilor

celulă anucleată cu resturi de ribozomi şi mitocondrii

Eritrocit matur

- nu are capacitate de proliferare- nu sintetizează Hb, enzime- durată de viaţă = 100-120 zile

celulă anucleată, fără ribozomi, fără mitocondrii

Pentru studiul morfologiei elementelor figurate se foloseste curent examenul frotiului de sange periferic.

Pentru explorarea elementelor figurate ale sangelui, se folosesc in practica o serie de determinari reunite sub numele de hemoleucograma si anume :

- numaratoarea erirocitelor

- dozarea hemoglobinei

- determinarea hematocritului

- indicii eritrocitari

- numaratoarea de leucocite si

- formula leucocitara.

Numaratoarea trombocitelor apare si ea pe acelasi buletin de analiza.

Aceste masuratori se pot face atat din sangele venos recoltat pe anticoagulant cat si din sangele capilar.

Determinarea VSH ( vitezei de sedimentare a hematiilor ) completeaza investigatiile .

Hematiile ( de la grecescul haima=sange ) sunt elemente figurate anucleate in forma de disc biconcav . Pe frotiu au diametrul mediu de 7,5 µ si culoarea rosie-caramizie, sunt mai intens colorate la periferie si mai palide la centru . Modificarile de forma, dimensiune si culoare se intalnesc in diverse stari patologice. Durata de viata a hematiilor este de circa 120 de zile.

1. NUMARATOAREA HEMATIILOR

Materiale necesare pt. numaratoarea hematiilor:

1.ace de seringa, alcool, tampoane de vata 2. pipeta Potainpipeta Potain. Este compusa dintr-un tub capilar gradat, cu diviziunile 0,5 si 101 inscrise si o bula de dilutie cu o bila rosiecu o bila rosie marcand eritrocitele. In partea superioara, pipeta este atasata la un tub de cauciuc care permite o aspiratie uniforma

3. lichid de dilutie : solutie Hayem ( clorura de sodiu, sublimat, sulfat de sodiu, apa distilata ) sau ser fiziologic. Lichidul trebuie sa fie izoton pentru a impiedica hemoliza. 4.camera de numarat (hemocitometru) cea mai folosita este camera Burker – Turk cu o retea formata din 9 patrate de 1 mm2 delimitate prin linii triple. Patratul din mijloc este impartit la randul lui in 400 de patratele mici : 1/400 dintr-un mm si se foloseste la numararea eritrocitelor. Inaltimea camerei este de 0,1 mm.

5. lame, lamele

6. microscop

Tehnica numararii eritrocitelor : Dupa dezinfectarea cu alcool, se inteapa lateral pulpa

degetului cu un ac de seringa. Prima picatura se sterge cu un tampon de vata iar urmatoarea se aspira cu pipeta Potain pana la diviziunea 0,5 si in continuare se aspira lichidul de dilutie ( solutia Hayem sau serul fiziologic ) pana la diviziunea 101. Daca din greseala se aspira mai mult sange, se sterge varful pipetei cu o hartie de filtru pana ce coloana ajunge la diviziunea dorita. Se realizeaza in acest mod o dilutie a sangelui 1/200. Apoi pipeta se astupa la cele doua capete cu degetul mare si cel mijlociu si se omogenizeaza prin agitare timp de 1 – 3 minute pentru liza celorlalte elemente figurate.

Se acopera reteaua de numarat a camerei cu o lamela care se fixeaza cu ajutorul cavalerilor sau prin simpla adeziune. Aderenta se verifica prin aparitia inelelor de refractie a luminii ( inelele Newton ). Din pipeta Potain se arunca primele 2 – 3 picaturi si se lasa sa cada la marginea camerei o picatura de sange care va patrunde prin capilaritate in spatiul de 0,1mm dintre lama si lamela. Se asteapta 1 – 2 minute pentru sedimentarea eritrocitelor pe grila si apoi se examineaza la microscop cu obiectiv uscat mare 40x, ocular 10x sau 7x, la lumina slaba.

Camera se fixeaza in asa fel incat in campul microscopului sa apara patratelele mici de 1/400. Se face numaratoarea pe 5 patrate de 1/25 ( 4 pe diagonala retelei si al cincilea ales la orice nivel ). Patratul de 1/25 are 16 patratele mici de 1/400 deci in total pe 80 de patratele mici de 1/400 mm2.

X ----- va fi media hematiilor dintr-un patrat cu o suprafata egala cu a 400

80

parte dintr-un milimetru. Pentru calcularea numarului de hematii dintr-un mm3 de sange se foloseste urmatoarea formula :

X Nr. hematii/ mm3 de sange = ----- x 400 x 10 x 200 80 X

----- = media pe un patrat ( pe a 400-a parte dintr-un mm ) 80

400 = corectia pentru aducerea la mm2 10 = corectia pentru aducerea la mm3 ( adancimea retelei pe care s-a facut

numaratoarea fiind de 0,1 mm )

200 = dilutia sangelui in pipeta de recoltare

Numarul eritrocitelor pe mm3 de sange variaza in raport cu sexul, varsta si in diferite conditii fiziologice si patologice.

- la copil : 5 – 6 milioane / mm3 - la barbat : 4,5 – 5 milioane / mm3

- la femeie : 4 – 4,5 milioane / mm3. Numarul de eritrocite prezinta variatii in functie de

presiunea partiala a oxigenului : creste la altitudine ( poliglobulia de altitudine ) si scade la mineri si in mediul subacvatic. Poliglobulia se mai intalneste la nou-nascut ( se corecteaza printr-o hemoliza intensa la cateva zile dupa nastere = icterul nou-nascutului )si in conditii de hipovolemie sau hipoxie.

Scaderea numarului de eritrocite asociata cu scaderea hemoglobinei se intalneste in boala numita anemie. Apare in conditii fiziologice prin hemodilutie in cazul ingestiei unei cantitati mari de apa si in conditii patologice prin deficit de producere a hematiilor, pierdere sau hemoliza eritrocitara.

2. Dozarea hemoglobinei in sange :Determinarea hemoglobinei din sange se poate realiza

practic prin metode colorimetrice, spectroscopie, metode chimice sau cristalografie.

Metoda colorimetrica Sahli : Principiu : compararea vizuala a clorhidratului de

hematina obtinut din sange amestecat cu HCl cu solutia de clorhemina existenta in aparat.

Materiale necesare : • hemoglobinometru Sahli . Acesta este alcatuit dintr-un recipient

cu trei eprubete in interior . Eprubeta din mijloc are doua scale gradate, una este numerotata de la 10 la 140 unitati Sahli si cealalta de la 2 la 25 va servi pentru masurarea in procente a Hb. Diviziunii 100 ii corespunde o valoare a hemoglobinei de 16 g %. Eprubetele laterale sunt umplute cu substanta etalon ( clorhemina in glicerina ).

• pipeta capilara Sahli pentru recoltarea sangelui, pipeta pentru apa distilata

• bagheta de sticla pentru omogenizare• solutie HCl n/10• apa distilata.

Tehnica de lucru : in eprubeta centrala gradata a hemoglobinometrului Sahli, se pune solutie HCl n/10 pana la diviziunea 10. Se recolteaza 0,02 ml de sange, dupa inteparea pulpei degetului, cu ajutorul pipetei speciale Sahli si se adauga peste HCl. Se asteapta cateva minute ( 5 – 7 minute ), timpul necesar formarii clorhidratului de hematina cand culoarea amestecului se inchide ( devine bruna ).

Se dilueaza apoi incet cu apa distilata omogenizand cu bagheta din sticla pana cand culoarea amestecului din eprubeta centrala ajunge la aceeasi nuanta cu etalonul. In acest moment, se citeste direct pe eprubeta, pe scara gradata, diviziunea corespunzatoare meniscului inferior al lichidului. Este valoarea Hb din sangele respectiv exprimata procentual ( g % ). Valori normale : - barbati : 14 – 18 g / 100 ml sange

- femei : 12 – 16 g / 100 ml sange - nou-nascuti : 16 – 25 g / 100 ml sange - sugari : 12 – 16 g / 100 ml sange - copii : 12 – 14 g / 100 ml sange.

3.DETERMINAREA HEMATOCRITULUIHematocritul ( Ht ) reprezinta procentul

eritrocitelor dintr-un volum de 100 ml de sange. Este de aproximativ 45 %. Deci, din 100 ml de sange, 45 de ml sunt reprezentati de eritrocite si 55 de ml de plasma. Masurarea Ht -ului reprezinta in prezent un criteriu mai fidel de apreciere a normalitatii continutului in hematii din sange, mai sigur decat numaratoarea hematiilor pe lama.

Principiul metodei : sangele venos recoltat pe anticoagulant se separa prin centrifugare in eritrocite si plasma si si apoi se calculeaza raportul volumelor lor.

Materiale necesare : seringa, ace de seringa, tampoane de vata, alcool, substante anticoagulante - amestec de oxalati Wintrobe: oxalat de amoniu, oxalat de potasiu, apa distilata sau heparina- tuburi gradate Winthrope ( tuburi de hematocrit ) = doua tuburi de sticla , cu pereti grosi ca sa reziste la centrifugare, gradate, impartite in 100 de diviziuni si montate intr-o rama metalica care se poate adapta axului centrifugei.pipete Pasteur pentru aspiratia sangelui, centrifuga ( normala sau speciala ).

Tehnica de lucru : Sangele venos, recoltat pe anticoagulant, se aspira cu

ajutorul unei pipete Pasteur si cu el se incarca pana la diviziunea 100 tuburile de hematocrit Winthrobe care se monteaza apoi la axul centrifugei. Dupa centrifugare, 30 de minute la 3000 de turatii/minut, repetata pana cand nivelul sedimentului nu se mai modifica, se citeste, la limita inferioara a stratului cenusiu de leucocite, nivelul rosu care indica valoarea procentuala a volumului de hematii sedimentate. Aceasta valoare consideram ca reprezinta hematocritul. De fapt, stratul hematic mai contine 3 – 8 % plasma interstitiala.

Hematocritul venos astfel determinat caracterizeaza hematocritul somatic care se calculeaza dupa formula :

Ht somatic = 0,91 x Ht venosDaca se foloseste sange capilar, se incarca prin

capilaritate tubuletele capilare heparinate, se centrifugheaza 5 minute in centrifuga speciala si apoi se face citirea, in acest caz ,pe nomograma. Rezultatele se exprima procentual.

Hematocritul capilar este mai scazut in comparatie cu cel venos.

HematocritulValori normale :

nou-nascut = 56 %

copil = 35 – 45 %

barbati = 46,5 ± 5 %

femei = 42 ± 5 %

Valori crescute ( policitemie ) se intalnesc fiziologic, in poliglobulia de altitudine sau patologic, in soc prin fenomene de hemoconcentratie. Valori scazute (oligocitemie) apar in anemii sau in starile de hiperhidratare, prin hemodilutie.

INDICE DENUMIRE CALCUL NORMAL CRESTERI SCADERI

VEM Volum eritrocitar mediu

VEM = Ht x10 / E

80 – 94 μ3 macrocitoza micro-citoza

CHEM Concentratia medie Hb eritrocitara

CHEM = Hbx100/Ht

32–36 g/dl nu exista anemie feripriva

HEM Hemoglobina eritrocitara medie

HEM = Hb x10 / E

25 – 32 μg macrocitoza anemie feripriva severa

Eritrocite normale

MacrocitozăHipercromie

Anemie pernicioasă(prin deficit de vit. B12)

MicrocitozăHipocromie Anemie feriprivă(deficit de Fe)

ANEMIE HIPOCROMĂ MICROCITARĂ

ANEMIE MEGALOBLASTICĂ CU HIPERSEGMENTARE A

NEUTROFILELOR

SCHIZOCITE-FRAGMENTARE ERITROCITARĂ,CIVD

SFEROCITOZĂ

SICKEL CELL ANEMIA

5.DETERMINAREA VSH – VITEZEI DE SEDIMENTARE A HEMATIILOR

Sangele extras din circulatie, recoltat pe anticoagulant, se comporta ca o suspensie si se separa intr-o componenta pasmatica si o componenta celulara ( in care esentiale sunt hematiile ). Masurarea VSH-ului este un indicator al vitezei de separare a hematiilor din suspensie si depinde de anumite calitati ale eritrocitelor sau ale plasmei.

VSH-ul este considerat un test de disproteinemie, determinarea lui oferind informatii despre structura proteica a plasmei. Dintre proteinele plasmatice, albuminele si globulinele au proprietatea de a se adsorbi pe suprafata hematiei. Cum raportul albumine/ globuline este in favoarea albuminelor ( 1,2 – 1,5 ) predominanta albuminelor pe suprafata hematiei contribuie la incarcarea lor electronegativa si generarea de forte de respingere electrostatica care maresc stabilitatea in suspensie ( se opun sedimentarii ).

Scaderea albuminelor plasmatice ( inanitie, insuficienta hepatica sau renala ) duce la accelerarea VSH-ului. Cresterea globulinelor plasmatice ( prin sinteza crescuta de imunoglobuline in septicemii de exemplu ) duce de asemenea la cresterea VSH-ului.

Determ. VSH-ului face parte din probele de laborator de rutinaPrincipiu: sedimentarea eritrocitelor din sangele recoltat pe anticoagulant si masurarea inaltimii in mm a coloanei de plasma care se separa in unitatea de timp intr-un tub standard.Materiale necesare :

1. eprubete de hemoliza2. pipete Westergreen3. stativ 4. anticoagulant ( citrat de sodiu, oxalat de

amoniu )5. sange recoltat in seringa

Tehnica de lucru : intr-o seringa de 2 ml se aspira 0,4 ml solutie de citrat de sodiu ( ca anticoagulant ) si apoi prin punctie venoasa fara aplicare de garou se recolteaza 1,6 ml de sange in aceeasi seringa.Se omogenizeaza amestecul si se pune in eprubeta de hemoliza.

Se aspira apoi sange din eprubeta cu pipeta Westergreen pana la diviziunea 0 si se fixeaza cu varful pe dopul de cauciuc al stativului si extremitatea superioara se fixeaza cu ajutorul clemei resort in pozitie verticala. Se noteaza ora fixarii si se citeste inaltimea coloanei de plasma dupa o ora si dupa doua ore.

Determinarea VSH

Valori normale : pt. barbati : 3 – 5 mm/h

( la o ora ) pt. femei : 4 – 8 mm/h

Masurarea VSH la doua ore nu aduce nicio informatie suplimentara.

6. Rezistenta osmotica a hematiilor

Rezistenta osmotica este rezistenta hematiilor in solutii NaCl hipotone

Principiu: metoda se bazeaza pe comportamentul eritrocitelor in solutii de NaCl hipotone determinand concentratiile la care incepe hemoliza si la care hemoliza este totala

• Hemoliza initiala – prima eprubeta care prezinta sediment de eritrocite si un supernatant roz. Concentratia solutiei de NaCl indica rezistenta osmotica minima

• Hemoliza totala – prima eprubeta care nu prezinta sediment de eritrocite, toate fiind hemolizate, iar supernatantul este rosu. Concentratia de NaCl indica rezistenta osmotica maxima.

Normale

Fragile

Rezistenta globulara