MTN I STERUL EDUCATTE I NATTONALE

MihaelaGarabet RalucaConstantineanu GabrielaAlexandru

018

$ei

FIZTCA

MANUAT PENTRU

CLASAAVI-A

l@EDITURA DIDACTIcA SI PEDAGoGIcA s.A.

tnce.

ice

]EZI

ria

CU.PR]N5I

r. coNCEprE DE yl.zl. tx rlzrcA ...................rrFenomene frzice. M5rimi frzice, unitSli de m[surd,

multiplii qi submultiplii unitdlilor de m[surd .....................12Determinarea valorii unei mirimi fizice .......... ........................18

Lungime qi timp .......................1gArie qi volum ........24

Activit[1i de evaluare ......27

2. FENOMENE MECANICE......... ......33)Iigcare gi repaus.........

Corp. Mobil. Reper. Sistem de referinld. Miqcare qi repaus. Traiectorie ......................34Miqcarea rectilinie uniformS. Reprezentarea graftcd a miqcdrii... ...............37Distanla parcursd. Durata migc[rii. Yiteza medie. Uniti]i de mdsurd.

Caracteristicile vitezei (direclie, sens) ......... ......................40Punerea in miqcare gi oprirea unui corp. Acceleralia medie. Unitatea de masura... .......46)'IiScarea rectilinie uniform variatd (descriere calitativd) - con/inutfacultativ ...........47Activitdli de evaluare ......47

Inerfia - proprietate general6 a corpurilor .............49\{asa, misur6 a ine(iei. Unit5tri de mdsuri ...........51Mdsurarea directd a masei corpurilor. CAnt5rirea ....................52Densitatea corpurilor. Unitatea de mdsurd. Determinarea densitalii.. .........52Activitdli de evaluare ......55

Interacliunea. Efectele interacliunilor ............... .......................5gFo(a - mdsurb a interac!iunii................. ...............62

\fbsurarea fo(elor. Unitatea de misurd. DinamometruI.............. ...............63Relalia dintre masd Ei greutate ...........65Fo4a de frecare ...............66Forfa elasticd................. .....................6gActivit5li de evaluare ......6g

3. FENOMBNE TERMICE............ ......74Stare termicS. Temperaturd ............... ....................75Efecte ale schimbSrii stdrii termice ....,..................g0

Dilatare/contracfie......... ........... g0Transformdri ale stirii de agregare .............g3

Activit5li de evaluare ......g5

-

r;lii;iiiii;B&N-

4" FiiFi€}&gEtsg HE-ilil?'geE{rEi $E &€h{}FiET'!{,I--........." .".........S&

Magnefi. Interacliuni intre magneli, poli magnetici ...............89

Magnetismul terestru. Busola........ ........................91

Structura atomicd a substanlei ............91

Fenomenul de electrizare. Sarcina electric5..... ......................92

Interacliunea corpurilor electrizate ............94

Fenomene ale naturii: trdsnet, fulger, tunet. Curent electric .......................94

Norme de proteclie impotriva electrocutdrii din cauze naturale - fulger, trdsnet ..........95

Circuite electrice simple. Elemente de circuit. Simboluri... ........................96

Materiale conductoare gi materiale izolatoare electrice ...........99

Gruparea becurilor in serie qi in paralel ............101

Norme de protec{ie la utilizarea circuitulelor electrice ..........102

Activitili de evaluare .. ...................103

5" FflH{}B€tiFlE *E}'il1il91......"...".". ."."."li}S

Lumina: surse de lumini, corpuri transparente, translucide, opace ..........109

Propagarea rectilinie a luminii. Yiteza luminii ....................112

Umbra. Producereq eclipselor - conlinut facultativ ....... .......114

Devierea fasciculelor de lumind: reflexia gi refraclia.. ...........1 16

Activitili de evaluare ......................118

Bibliografie ...................122

Ce sunt mErimile frzice?

Putem mdsura aceste mlrimi?e .use iifie;i,'i q,u[iwite' iidiUa$.B... ,

;:,, ,::,.. lr,:i::r' :-;i.iii:.l:iii':llr.: t.:jf .

,-. |.::.:ri-:rt :i -'

r!:-r-. :a:tif I l

IVt6sur6rile se po-t&ce &$

I

Cuft i$g1etmir*&m 1,9[t] 1 :

unei suprafefe

neregulate?

Ce inseamn6 mdsurare

direct6? Dar indirecta?

i€-4FJ

IMTffi

ffiffi

W

Cum afl6m volumul unui corp

cu o formd special6?

Conlinuturi: Concepte debazd in fizic[Competenle specifice vizate'. l.l; 1.2; 1.3; 3.1 ;3.2;3.3;4.1;4.2.

Cr:n-r poti sa afinni ader,iruri

;tiinlifice. valabile pentru toatilumea?

Descrie corpul ales.

Compari corpul ales cu alte corpuri.

Asociazl-i corpului numere care te vor ajuta la descrierea lui.

Analizeazd ce se poate intAmpla cu acest corp.

Aplici cunoqtinle din geometrie pentru a descrie corpul.

Argumenteazil aftrmatia: ,,acest corp este interesant".

Fizica este o qtiinl[, nu o art6. A*iqtii au viziuni diferitedespre aceleaEi realitili. Oamenii de stiin!6, in schimb, au

ca scop descoperirea ;i evidenlierea adevlrului, care

trebuie sa fie valabil pentru oricine.

Alege un obiect pe care il foloseqti in mod

obiqnuit in activitatea ta. Acesta constituie un

corp, deci poate fi studiat din punct de vedere

ftztc.

i,:,r

--i .- .'j-,-t[.: .\." 'r. i-l:1

1 r !r'.i?

\

L

DacE ii facem o fotografie unui co{p, putem studiaproprietdlile acelui corp in situalia din fotografie. SpunemcE fotografia imortal iz eazd, o stare.

A soc i a1 i imaginile cu, ti pul fenomenului (procesulu l) fizic.

I. 2.

a) Fenomen mecanic b) Fenomen electric c) Fenomen optic d) Fenomen termic

--_.__\ll)r'tlrtitie __JAtunci cdnd un fenomen (proces) fizic se desfrEoarb sub observalia unorpersoane care au ca scop stabilirea unor concluzii qtiin{ifice, el se numeqte experiment.

Fenomen natural

od

un

ire

Dac[ film[m un corp in timp ce

se intdmplb ceva observabil cu

el, filmarea poate dura mai multsau mai pulin. Putem spune c5,

?n film, au fost inregistrate maimulte stdri prin care a trecutcorpul sau, cu alte cuvinte, filmulprezintd un fenomen sau unproces {izic.

Experiment

Eva qi Anton intrd in sala de clasa.

O fereastr[ este deschis[.

E:Yai ce frig este aici!A: Mie nu mi se pare

frig, azi este cald afafi,.Profesorul defizicit:Sunt 20 de grade.

Afirmaliile celor doi copii sunts,rbieciive. Fiecare a spus ce asimfit el. Afirmafia profesorului

de fizicd, este obie*iivii. Ea se

referd la starea termic6 a incf,perii, nu la ceea ce

simte cineva. Aceasta este valabild pentru toatdlumea, deci este o afirmafie stiinfific[.

Anton vorbeqte la telefon cu Eva. Elincearcd s[ ii descrie un aparat dinlaboratorul de frzicd'E: CA.J de mare este?

,4: Este destul de mare.

E: Nu inleleg! Mare in comparafie cu ce?

Pro.fesorul de fizicd: spune-i cd are

in[llimea de 50 cm.

Anton observd c[ profesorul de frzicd, folosegte

mereu valori numerice pentru a descrie obiectiv,qtiinlifi c, anumite corpuri.

if: il.5 ,. Propriet[file unui corp care pot fi exprimate numeric se numesc m[a'irr! fizice.Procesul prin care se stabilegte valoarea numericd a unei propriet[fi se numeste *rrls*x"are, iarm[rimile frzice sunt prcpriet5fi mEsurabiie.

i'-*'--**'""-'--"-" ii .._- j

r*--*='r--",1911j

.:---j

16..*>!4l*:***1

! lungime IL_- " __""j

'-..*-"j temperaturi:PROPRIETATI

Completali, pe caiete, schema de mai sus cu alte exemple.

Dacd lin o mAn[ in apd. rece (luatd dinfrigider) si una in apd cald[ (inc[lzitd, laaragaz), apoi pun amAndou[ mAinile in apa

care a fost lSsatd pe masi, cu una dintremdini simt apa rece qi cu cealalt[ simt apa

cald6. Deci, cum este apa?

Cald[ sau rece?

ffiAnalizacorpurilorpebazasim!uri1orumanenuesteconc1udentddinpunctdevedere qtiinlific. Pentru o analizd corect6, se folosesc instrumente de misurl.

Emil ;i Elena vor sd afle cum li se atribuie valori nutne-rice unor rndrimi -fizice, adicd fn ce constd prccticprocedeul mdsurdrii. Ei t,d propun nrmdrontl experiment.

Alege{i un pix pe care il considera{i etalon pentru mdsurarea gi compararea dimensiunilor unei

ugi. Realizali m[suritoareavdzdnd de c6te ori intrd lungimea pixului in dimensiunea ugii. Notalipe caiete rezultatele qi rdspunde{i la urmdtoarele intrebdri.

Lungimea ugii: ... pixuri? Ldlimea uqii: ... pixuri?

1. Rdspunsurile de mai sus sunt exacte sau aproximative? Justifica{i de ce ali ales sd

face{i aproximarea prin lipsd sau prin adaos.

2. Cu cdt este lungimea mai mare decit l[1imea?

3. De cdte ori este lungimea mai mare decdt l[fimea?

ffiM5surareaconst5ing6sireaunuiprocedeufizicprincaresEputemcomparaproprietatea corpului investigat, pe care vrem sd o mdsurdm, cu aceeaqi proprietate a unui corpconsiderat etalon.

tDffinjiE-l Proprietatea corpului considerat etalon se numeqte unitate de misuri.Dispozitilul experimental care permite compararea celor doud mSrrmr se numeqte instrumentde mlsur[.

ffiintremdrimeaftzicd'qiunitateademdsur[corespunz5toaresestabileqteore1afiematematic6:

Eva ;i Anton au cotnpletat doudexemple pe care le-au futdlnit tn

naturii din anii trecuti.Completali qi voi doul coloane.

Radu gi Eliza incearcd sd inleleagd mai bine ce tnseamnd mdrime fizicd qi cetnseamnd wnitate de mdsurd.

R: Cum putem sd ne inlelegem intre noi dacd nu folosim aceleagi unitdli de m[sur[?E: Aceasta este o problemd rezolvatd,. in trecut, oamenii m[surau lungimile folosind p6r,ti alecorpului: cotul, piciorul, palma etc. Din anul 1960, oamenii au inceput sd foloseascl un sistemde unitdli de mdsurd comune. Ei l-au numit ,,Sistem Internafional de uniti1i", iar in limbajqtiinlific se folosegte abrevierea SI.Majoritatea ![rilor lumii folosesc ast[zi acest sistem.

dintre rubricile tabelultti de mai jos cuactivitatea lor sau la orele de stiinte ale

Pot alege ca etalonun bold pentru a

mdsura lungimeacreionului?

in acest caz, mdrimea frzicd ar fi lungimea creionului, iarunitatea de m[surd ar fi lungimea boldului.

Pot alege ca etalon

un bold pentru a

mdsura masa

creionului?

In acest caz, mdrimea ftzicd ar fi masa creionului,unitatea de mdsuri ar fi masa boldului.

I

Pentru a scrie mai uqor rela{iile matematice in care

apar mdrimi frzice, folosim simboluri literale. inclrlile de frzicd, g[sim anumite simboluri pentru

mdrimile fizice, dar putem folosi Ei alte sirnboluri dac[ avem

nevoie atunci cdnd anahzdm realitatea.

In cazul unitdlilor de mdsur6, nu putem folosisimboluri alese de noi.

Radu! Azi am citit o glum5 care are legdturd ct {rzica:

- Ce e un tiribobil? fntreabd un cumpdrdtor tntr-un magazin.

- L-n tiribobil este un patibuz mai mere, rdspunde vdnzdtoarea.

- $i ce este un patibuz? tntreabd cumpdrdtorul nedumerit.

- Sinrplu.' raspunde vdnzdtoarea. Este un tiribobil mai mic!

Fizica este un ansamblu

de concepte Ei legi organi-

zate logic. Fiecare mdrimeizi.-i se defineqte pe baza altormlrimi fizice mai cunoscute.Labazaar-eStui sistem stau mlrimile lizicefundamentale.

De exemplu:Lungimea are simbolul l,dar poate fi notat* cu a,'hsau cu alte litere.

D* exemph.l: Centimetrulare simbolul cm.

r

aleembuj

lRrrttiltil I infizicd,,existd;apte mbrimifizice fundamentale. Toate celelalte mdrimi frzicesunt definite pebaza 1or. Ne vom int6lni cu ele pe mdsurd ce vom inainta in studiul frzicli.

Lungime

Masd

Timp

Temperaturd

de substan!5

lntensitatea curentului electric

Dacd definimun concept pe

baza allntia, tar

apoi il def,rnim pe cel de-al

doilea pe baza primului, nu

se infelege nimic.

Kelvin

Intensitate