TEST - SUBSTANTIVUL

1. Substantivele nobilime, tineret, stol, cîrd, armată sînt:a) Heteronimice b) Colective c) Mobile

2. Substantivele rinocer, elefant, veveriță, lebădă, morsă, rcocodil sînt:a) Mobile b) Epicenec) Heteronimice

3. Substantivele mobile sînt cele care:a) Formează genul masculin de la feminin și inversb) Au formă diferită pentru genurile masculin și femininc) Au aceeași formă pentru masculin și feminin

4. Pluralul substantivului corn (instrument muzical) este:a) Cornib) Cornuric) Coarne

5. Numele predicativ exprimat prin substantiv nu poate sta în cazul:a) Dativ b) Vocativc) Nominativ

6. În propoziția L-au vrut domn țării. substantivul subliniat este:a) În cazul genitivb) În cazul dativc) În alt caz

7. În propoziția Au venit la oameni! substantivul oameni este:a) În cazul acuzativb) În cazul nominativc) În cazul dativ

8. În propoziția Am fost penalizat datorită intervenției anterioare. substantivul aflat în dativ este:a) Complement indirectb) Complement circumstanțial instrumentalc) Complement circumstanțial de cauză

9. În propoziția Gîrla a trecut-o alaiul. substantivul gîrla îndeplinește funcția sintactică de:a) Subiectb) Complement directc) Complement circumstanțial de loc

10. Forma corectă a substantivului Lili la dativ este:a) Lui Lilib) Lilieic) Al lui Lili

11. Forma corectă este:a) Tăișul sabieib) Tăișul săbieic) Tăișul săbiii

12. În propoziția Priveam doar înaintea noastră. cuvîntul subliniat este:a) Prepozițieb) Adverbc) Substantiv

13. Complementul de agent este exprimat prin substantiv în cazul:a) Nominativb) Acuzativc) Dativ

14. În propoziție El a ieșit inginer. substantivul are funcţia sintactică de:a) Complement directb) Nume predicativc) Complement circumstanțial de mod

15. În propoziția Copiii se înțelegeau de minune. cuvintele subliniate îndeplinesc funcția de:

a) Complement circumstanțial de modb) Complement circumstanțial consecutivc) Complement circumstanțial de cauză

16. Atributul apozițional exprimat prin substantiv poate sta: a) Numai în nominativb) Numai în vocativc) În orice caz, dacă se acordă cu termenul determinat

TEST – ARTICOLUL

1. Articolul posesiv-genitival este marcă pentru:a) Substantivul în cazul dativb) Numeralul ordinal

2. Articolul posesiv-genitival se acordă cu:a) Substantivul ce denumește posesorulb) Substantivul ce denumește obiectul posedat

3. Articolul demonstrativ-adjectival se acordă cu:a) Adjectivul pe care îl precedăb) Substantivul căruia îi urmează

4. În exemplul Am citit o dată lecția. cuvîntul o este:a) Articolul nehotărîtb) Numeral (împreună cu altă parte de vorbire)

5. În exemplul Băiatul cel harnic va studia în străinătate. cuvîntul subliniat este:a) Articol demonstrativ-adjectivalb) Pronume demonstrativ, formă scurtă

6. În enunțul Cărțile sînt a doi dintre premianții casei. cuvîntul a este:a) Articol posesiv-genitivalb) Prepoziție

7. În enunțul Am cumpărat doar un stilou. cuvîntul un este:a) Articol nehotărîtb) Numeral

8. În enunțul Un minunat și original tablou a fost expus la Galeriile de artă. cuvîntul un se analizează:a) Cu adjectivul minunatb) Cu substantivul tablou

9. În propoziția: A de colo e bunica. a este:a) Prepozițieb) Pronume demonstrativ

10. În enunțul Fiii moșneagului au venit să-l vadă înainte de moarte. al treilea i al cuvîntului fiii este:a) Articol hotărîtb) Desinență de plural

TEST - ADJECTIVUL

1. Adjectivele obosit, citit, rupt, stins sînt:a) Propriu-ziseb) Provenite din alte părţi de vorbirec) Împrumutate din alte limbi

2. Adjectivele mare, verde, cuminte au:a) 2 forme flexionareb) 4 forme flexionarec) 3 forme flexionare

3. În enunţul Fata era deşteaptă foc. adjectivul este la gradul de comparaţie:a) Pozitivb) Comparativc) Superlativ

4. În enunţul: Copiii aveau condiţii superioare de viaţă. adjectivul este la gradul de comparaţie:a) Pozitiv

b) Superlativ absolutc) Nu are grad de comparaţie

5. În enunţul: Ce albaştri sînt ochii fetei! adjectivul este la gradul de comparaţie:a) Pozitivb) Superlativ relativ de superioritatec) Superlativ absolut

6. Adjectivul poate fi termen regent pentru:a) Atributb) Complement directc) Complement indirect

7. Prin conversiune, adjectivul poate deveni:a) Substantivb) Verbc) Numeral

8. Forma corectă a adjectivului principal este:a) Lucrul cel mai principal în viaţă este sănătatea.b) Lucrul principal în viaţă este sănătatea.c) Lucrul foarte principal în viaţă este sănătatea.

9. Adjectivul roz este:a) Variabil, cu 2 forme flexionareb) Variabil, cu 4 forme flexionarec) Invariabil

10. Adjectivul se poate declina:a) Numai însoţind un substantivb) Însoţit numai de articol demonstrativ-adjectivalc) Singur

11. Locuţiunea adjectivală poate îndeplini:a) Orice funcţie sintactică a adjectivuluib) Nici o funcţie sintactică din cele îndeplinite de adjectivc) Anumite funcţii sintactice

12. Adjectivul poate îndeplini funcţia sintactică de:a) Complement de agentb) Complement sociativc) Complement circumstanţial de cauză

13. În enunţul De frumoasă, e frumoasă, nu poţi să-i reproşezi nimic. adjectivul subliniat are funcţia de:a) Nume predicativb) Complement directc) Complement circumstanţial de mod

14. Aflîndu-se în vocativ, adjectivul poate avea funcţia sintactică de:a) Apoziţieb) Atribut adjectivalc) Nu poate avea funcţie sintactică

15. Îndeplinind funcţia sintactică de nume predicativ, adjectivul stă în cazul: a) Genitivb) Acuzativc) Nominativ

16. În exemplul: S-ar fi ales ceva de tine, ciung? adjectivul îndeplineşte funcţia sintactică de: a) Circumstanţial de modb) Circumstanţial de timpc) Circumstanţial condiţional

17. În exemplul: Curajos în timpul luptei, soldatul a fost decorat. adjectivul îndeplineşte funcţia sintactică de:a) Circumstanţial condiţionalb) Complement indirectc) Circumstanţial de cauză

18. Adjectivul poate îndeplini funcţia sintactică de subiect?a) Dab) Nuc) În anumite situaţii

TEST – NUMERALUL

1. Numeralul care arată de cîte ori crește sau sporește o cantitate este:a) Adverbialb) Colectivc) Multiplicativ

2. Numeralul care arată de cîte ori se repetă o acțiune este:a) Multiplicativb) Adverbialc) Fracționar

3. Numeralul care arată o grupare numerică este:a) Ordinalb) Colectivc) Fracționar

4. Forma corectă a numeralului compus de la opt este:a) Optîsprezeceb) Optusprezecec) Optsprezece

5. Cuvintele doime, treime, pătrime sînt:a) Numeraleb) Substantivec) Altă parte de vorbire

6. Termenii îndoit, întreit, înzecit sînt:a) Adjectiveb) Numerale multiplicativec) Adverbe

7. Numeralele cîteșitrei, cîteșipatru, cîteșicinci sînt:a) Distributiveb) Colectivec) Multiplicative

8. În enunțul A cîștigat de trei ori pe atît. partea de propoziție subliniată este exprimată prin numeral:a) Adverbialb) Multiplicativc) Cardinal

9. În propoziția: Meritele erau a doi dintre ei. cuvîntul a este:a) Articol posesiv-genitivalb) Prepozițiec) Particulă ajutătoare

10. Prin articulare, numeralul poate deveni:a) Substantivb) Adjectivc) Adverb

11. Poate căpăta valoare adverbială numeralul:a) Multiplicativb) Ordinalc) Cardinal propriu-zis

12. Aflat în cazul acuzativ, numeralul cu valoare substantivală nu poate îndeplini funcția sintactică de:a) Nume predicativb) Atribut adjectivalc) Complement circumstanțial de cauză

13. În exemplul Cei trei vor ajunge în același timp la linia de sosire . Numeralul însoțit de articolul demonstrativ-adjectival a căpătat:

a) Valoare adjectivalăb) Valoare substantivalăc) Nu și-a schimbat valoarea de numeral propriu-zis

14. Forma literară de dativ a numeralului colectiv amîndoi este:a) Amîndorurab) Amîndurorac) La amîndoi

15. În exemplul Am mers cu trei dintre ei la slujba de vecernie. numeralul îndeplinește funcția sintactică de:a) Complement indirectb) Complement sociativc) Complement circumstanțial de mod

16. În exemplul Vinovații erau doi dintre ei. numeralul are funcția sintactică de:a) Nume predicativb) Subiectc) Complement direct

17. În enunțul Efortul făcut de părinți era pentru doi dintre copiii lor. numeralul îndeplinește funcția sintactică de:

a) Complement indirectb) Complement circumstanțial de scopc) Nume predicativ

18. În numeralul a treia ultimul a este:a) Desinențăb) Articol hotărîtc) Particulă deictică

19. În propoziția Abia a treia oară a răspuns complet. sintagma a treia oară este:a) Numeral adverbialb) Substantiv însoțit de numeral ordinalc) Perifrază adverbială

20. În exemplul Am împărțit banii pe din două. complementul circumstanțial de mod este exprimat prin:a) Numeral cardinal cu prepozițieb) Locuțiune adverbialăc) Locuțiune substantivală

21. Numeralul poate fi termen regent pentru:a) Complement directb) Atributc) Complement circumstanțial de mod

22. În enunțul A cîștigat de trei ori. sintagma subliniată este:a) Locuțiune adverbialăb) Numeral adverbialc) Numeral multiplicativ

TEST - PRONUMELE

1. Pronumele personal propriu-zis de persoana I cunoaşte categoria gramaticală a:a) Genuluib) Număruluic) Cazului genitiv

2. Pentru cazul genitiv, forma de singular a pronumelui de persoana a doua este:a) Ţib) Al tăuc) N-are formă

3. În exemplul: Luîndu-mi cartea am plecat nestingherit. pronumele mi îndeplineşte funcţia:a) Complement indirectb) Atribut pronominalc) Este formă de dativ etic

4. Pronumele dînsul este:a) Pronume de politeţeb) Pronume de întărirec) Pronume personal

5. În enunţul: Pe nici unul nu l-am găsit acolo. reluarea pronumelui este:a) Obligatorieb) Interzisăc) La latitudinea vorbitorului

6. În propoziţia Mă tem... n-aş încerca încă o dată. cuvîntul subliniat este:a) Pronume reflexiv

b) Interjecţiec) Pronume personal

7. Prin articulare, prin conversiune, pronumele personal poate deveni:a) Adjectiv pronominalb) Substantivc) Altă parte de vorbire

8. Pronumele reflexiv propriu-zis cunoaşte categoria gramaticală a:a) Genuluib) Număruluic) Cazului

9. Pronumele posesiv substituie numele:a) Obiectului posedatb) Posesoruluic) Al obiectului posedat şi al posesorului

10. Numărul şi genul pronumelui posesiv se stabilesc în funcţie de:a) Numărul şi genul posesoruluib) Numărul şi genul obiectului posedatc) Numărul şi genul posesorului şi ale obiectului posedat

11. În enunţul: Florile erau ale sale. pronumele posesiv este în cazul:a) Acuzativb) Nominativc) Genitiv

12. Pronumele de întărire poate îndeplini funcţia sintactică de:a) Subiectb) Atribut pronominalc) Nume predicativ

13. Dintre pronumele următoare este nehotărît:a) Altulb) Ălălaltc) Cestălalt

14. Funcţia sintactică pe care n-o poate îndeplini pronumele este:a) Circumstanţial de scopb) Circumstanţial de cauzăc) Circumstanţial consecutiv

15. În textul Fratele meu este cel mai bun. cuvîntul meu este:a) Pronume posesivb) Adjectiv pronominal posesivc) Pronume personal în cazul genitiv

16. În enunţul Mintea-mi era plină de gînduri. cuvîntul mi este: a) Pronume posesivb) Pronume personalc) Pronume reflexiv

17. În enunţul Un băiat vine, altul citeşte. cuvîntul un este:a) Articol nehotărîtb) Numeralc) Adjectiv pronominal nehotărît

19. În propoziţia El era cel harnic. cuvîntul cel este:a) Pronume demonstrativb) Articol adjectivalc) Adjectiv pronominal demonstrativ

20. În textul Nici o boală nu-i mai grea / Ca dorul şi dragostea. o este:a) Articol nehotărîtb) Numeralc) Parte alcătuitoare a adjectivului pronominal negativ

21. În enunţul Ţi-am adus vreo sută de nuci. cuvîntul vreo este:a) Pronume nehotărîtb) Adverbc) Adjectiv pronominal nehotărît

22. În enunţul Am căutat niscaiva bureţi. cuvîntul niscaiva este:

a) Adverb de cantitateb) Pronume nehotărîtc) Adjectiv pronominal nehotărît

23. Pronumele cine este variabil după:a) Cazb) Genc) Număr

24. În enunţul: Ştiu cine este vinovat. cuvîntul cine îndeplineşte funcţia de:a) Subiectb) Nume predicativc) Complement direct

25. În propoziţia Ce mîini frumoase are domnişoara! cuvîntul ce este:a) Pronume relativb) Adjectiv pronominal relativc) Adverb

26. Pronumele poate fi termen regent pentru:a) Atribut pronominalb) Complement directc) Circumstanţial

27. Formele mata, matale sînt:a) Regionaleb) Popularec) Arhaice

28. Formele Măria ta, Excelenţa voastră, Luminăţia voastră sînt:a) Pronume de politeţeb) Locuţiuni pronominalec) Locuţiuni substantivale

29. În enunţul: Care vine, care pleacă – e mare aglomeraţie!, care este:a) Substantivb) Pronume nehotărîtc) Pronume relativ

30. Pronumele posesiv al meu, pentru cazul dativ, capătă forma:a) La al meu (Am dat la al meu bani.)b) Alui meu (I-am dat alui meu bani.)c) Nu are formă

31. În exemplul I-am dat o carte lui Ion. lui este:a) Pronume personalb) Articol hotărîtc) Altă parte de vorbire

32. În enunţul Am fost pe la alde Gheorghiu. cuvîntul subliniat este:a) Pronume nehotărîtb) Articol posesiv-genitivalc) Adjectiv pronominal nehotărît

TEST - VERB

1. Verbul poate intra în structura locuţiunilor:a) Adverbialeb) Substantivalec) Adjectivale

2. Echivalentul locuţiunii verbale a face rost este: a) A rostuib) A găsic) A procura

3. Echivalentul locuţiunii verbale a lua parte este: a) A-şi însuşi (ceva)

b) A participa (la ceva)c) A susţine (ceva)

4. Grupul de cuvinte a tăia frunze la cîini este:a) Expresie verbalăb) Locuţiune verbalăc) Verb compus

5. Forma corectă a verbului a absolvi din enunţul: Elevul nu poate să ... clasa a VIII-a. este:a) Absolveb) Absolvezec) Absolvească

6. Verbul care are cele 4 valori posibile este:a) A aveab) A fic) A vrea

7. În versurile Şi de-a fi să mor / În cîmp de mohor... verbul a fi este la:a) Modul infinitiv, timpul prezentb) Modul indicativ, timpul viitorc) Modul condiţional-optativ, timpul prezent

8. În exemplul: Eu am o carte. verbul a avea este:a) Auxiliarb) Copulativ c) Predicativ

9. Verbul aflat la modul supin, prin conversiune, poate deveni:a) Adjectivb) Substantivc) Adverb

10. Verbul aflat la modul participiu poate îndeplini funcţia sintactică de:a) Complement directb) Nume predicativc) Subiect

11. În enunţul: În fiecare zi fereastra era deschisă pentru aerisire. predicatul este:a) Verbalb) Nominalc) Locuţional

12. În enunţul Covorul era atîrnat pe perete. cuvîntul atîrnat este:a) Adjectiv, cu funcţia sintactică de nume predicativb) Adverb, cu funcţia sintactică de circumstanţial de modc) Verb la participiu, formînd diateza pasivă cu verbul auxiliar

13. În construcţia: A fi el pedepsit, dar cine ştie cînd a fi!, verbul subliniat este:a) La infinitiv perfect, diateza activăb) La infinitiv prezent, diateza pasivăc) La viitorul I, diateza pasivă

14. În propoziţia El este supărat mereu de vecini gălăgioşi. verbul este are:a) Valoare predicativăb) Valoare copulativăc) Valoare auxiliară

15. Cînd formează diateza pasivă, verbul a fi este:a) Copulativb) Predicativc) Auxiliar

16. În expresiile a fi pe punctul să..., a fi în măsură să... verbul a fi este:a) Copulativb) Predicativc) Auxiliar

17. În enunţul Ajunge cît ai muncit. verbul ajunge este:a) Copulativb) Predicativc) Impersonal predicativ

18. Verbul a părea cu valoare impersonală în expresiile: a-i părea bine, a-i părea rău cere în frază o subordonată:

a) Subiectivăb) Completivă directăc) Completivă indirectă

19. În exemplul Ce-mi place mie pare să nu-ţi placă ţie. verbul a părea are valoare:a) Personalăb) Impersonalăc) Reflexiv-impersonală

20. În exemplul Am plecat la expoziţia florală. verbul aflat la modul participiu are valoare:a) Verbalăb) Adjectivalăc) Substantivală

21. Forma lungă a infinitivului apare în formarea unor timpuri ca infinitiv al verbului de conjugat. Acesta este:

a) Viitorul I, indicativb) Prezentul, condiţionalc) Perfectul compus, indicativ

22. Verbul a lătra este:a) Impersonalb) Unipersonalc) Personal

23. În exemplul I s-a spus că n-are nici o şansă., verbul s-a spus este la:a) Diateza reflexivăb) Diateza activăc) Diateza reflexiv-pasivă

24. În exemplul Copilul era îngrijit şi sănătos. predicatul este:a) Verbal (la diateza pasivă)b) Nominalc) Locuţional

25. Verbul a fi este copulativ în una din situaţiile: a) Afară e frig.b) Azi e frumos.c) Mîine e chemat la şcoală.

26. În exemplul Mîncînd un măr, se îndreaptă spre uşă. verbul la gerunziu are funcţia de:a) Circumstanţial de modb) Circumstanţial de timpc) Circumstanţial concesiv

27. În propoziţia Fără a-l cunoaşte, l-am invitat la petrecere., verbul la infinitiv este:a) Circumstanţial de modb) Circumstanţial de timpc) Circumstanţial concesiv

28. În exemplul Eu am cumpărat o carte., verbul a avea este:a) Copulativb) Auxiliarc) Predicativ

29. În exemplul: În acest tablou se văd frumoase flori de cîmp., predicatul este exprimat prin verb la:a) Diateza pasivăb) Diateza reflexivăc) Diateza reflexiv-pasivă

30. După verbul a ajunge, indiferent de valoarea lui, nu urmează niciodată:a) Completivă directăb) Circumstanţială de locc) Predicativă

31. Subiectul logic este un indiciu pentru:a) Diateza activăb) Diateza pasivăc) Diateza reflexivă

32. În exemplul Tu ai fost admirată., verbul a fi este:a) Predicativb) Copulativc) Auxiliar

TEST - ADVERBUL

1. Adverbul poate îndeplini funcţia sintactică de:a) Subiectb) Complement directc) Nume predicativ

2. Adverbele aşa, asemenea, fireşte, desigur sînt:a) De locb) De modc) De timp

3. Adverbele bineînţeles, desigur, pesemne, negreşit pot îndeplini funcţia sintactică de:a) Nume predicativb) Predicat verbalc) Circumstanţial de mod

4. Adverbele pot proveni, prin conversiune, din:a) Verbeb) Adjectivec) Prepoziţii

5. În enunţul Dar unde-i acel unde? al doilea unde este:a) Adverb de modb) Adjectivc) Substantiv

6. În enunţul Am aflat cum este situaţia la voi. adverbul cum îndeplineşte funcţia sintactică:a) Circumstanţial de modb) Nume predicativc) Nu are funcţie sintactică

7. În enunţul Parcul este cum dai colţul., adverbul cum introduce o subordonată: a) Predicativăb) Circumstanţială de locc) Circumstanţială de mod

8. În enunţul Unde n-ai învăţat, nu ştii., adverbul unde indtroduce:a) Circumstanţială concesivăb) Circumstanţială de cauzăc) Circumstanţială de loc

9. În enunţul Cum ai aflat vestea, ai şi pornit la drum. cuvîntul şi este:a) Conjuncţieb) Pronume reflexivc) Adverb

10. În enunţul În această toamnă voi împlini optsprezece ani. cuvîntul toamnă este:a) Substantivb) Adverbc) Adjectiv

11. Cuvîntul drept din enunţul L-a primit drept recompensă. este:a) Adjectivb) Adverbc) Prepoziţie

12. În enunţul După-amiază avem musafiri. grupul de cuvinte după-amiază este:a) Substantiv comunb) Adverb compusc) Locuţiune adverbială

13. În enunţul Priveau la dreapta şi la stînga, întrebînd de omul alb. grupurile de cuvinte subliniate sînt:a) Locuţiuni prepoziţionaleb) Substantive

c) Locuţiuni adverbiale14. În enunţul Spunea cu siguranţă că nimeni n-a fost pedepsit pe nedrept. grupul de cuvinte subliniat este:

a) Locuţiune adverbială predicativăb) Substantiv precedat de prepoziţiec) Adverb precedat de prepoziţie

15. În enunţul Poate fi timp frumos. cuvîntul subliniat este:a) Adverb predicativb) Verb predicativc) Adverb de mod

16. În enunţul Îmi părea grozav artistul acela., cuvîntul grozav este: a) Adjectiv, cu funcţia sintactică de nume predicativb) Adverb, cu funcţia sintactică de circumstanţial de modc) Adjectiv, cu funcţia sintactică de element predicativ

17. În versul Şi blînd din cale-afară, locuţiunea din cale-afară este:a) adverbială, cu funcţia sintactică de circumstanţial de modb) adjectivală, cu funcţia sintactică de atribut adjectivalc) adverbială, intră în alcătuirea gradului de comparaţie superlativ absolut

18. În versurile Şi se duc pe rînd, pe rînd / Zarea lumii-întunecînd, locuţiunea pe rînd, pe rînd este sinonimă cu:

a) Adverbul treptatb) Substantivul în rînduric) Adjectivul înşirate

19. Locuţiunea numai iaca ce este:a) Adverbială b) Conjuncţionalăc) Prepoziţională

20. În enunţul Am împărţit cîştigul pe din două. cuvintele pe din două constituie:a) Locuţiune adjectivalăb) Numeral recedat de prepoziţiic) Locuţiune adverbială

21. În enunţul Cum n-ai venit la timp, ai pierdut trenul. cuvîntul cum este:a) Adverb de mod, cu funcţia sintactică de circumstanţial de modb) Adverb relativ, fără funcţie sintacticăc) Adverb de timp, cu funcţia sintactică de circumstanţial de timp

22. Categoria gramaticală comună adjectivului şi adverbului este:a) Genulb) Gradul de comparaţiec) Cazul

23. Adverbul nu poate fi termen regent pentru:a) Completiva directăb) Completiva indirectăc) Circumstanţiala de mod

24. În locuţiunea adverbială nu intră niciodată:a) Prepoziţiab) Substantivulc) Verbul

TEST - PREPOZIŢIA

1. Prepoziţia exprimă relaţii de:a) Subordonare în frazăb) Coordonare în propoziţiec) Subordonare în propoziţie

2. Prepoziţia stabileşte raporturi între:a) Subiect şi predicatb) Numele predicativ şi verbul copulativc) Două părţi de propoziţie de acelaşi fel

3. Prepoziţiile pot proveni, prin schimbarea valorii gramaticale, din:a) Conjuncţiib) Substantivec) Adjective

4. Prepoziţiile pot însoţi un substantiv în cazul:a) Nominativb) Acuzativc) Vocativ

5. Prepoziţiile apar în formarea modului:a) Gerunziub) Supinc) Participiu

6. Cînd determinantul este atribut construit cu prepoziţie, determinatul poate fi:a) Pronumeb) Verbc) Adverb

7. Cînd determinantul este complement construit cu prepoziţie, determinatul poate fi:a) Substantivb) Numeralc) Adverb

8. Grupurile de cuvinte în mijlocul, din cauza, în vederea sînt:a) Locuţiuni prepoziţionaleb) Prepoziţii compusec) Locuţiuni adverbiale

9. În enunţul: Bătrînii au procedat contrar obiceiului zilnic. prepoziţia precedă un substantiv în:a) Acuzativb) Genitivc) Dativ

10. Prepoziţiile înspre, dinspre, printre, despre sînt:a) Simpleb) Compuse prin contopirec) Derivate cu prefixe

11. În cazul complementului direct exprimat prin substantive proprii denumind persoane, prezenţa prepoziţiei este:

a) Obligatorieb) Interzisăc) Facultativă

12. În enunţul Îl cunoşti pe omul de-mi dădu fiori?, cuvîntul de este:a) Conjuncţieb) Pronume relativc) Prepoziţie

13. În enunţul Graţia mamei a atras întotdeauna mulţi admiratori., cuvîntul graţia este:a) Prepoziţieb) Substantivc) Adverb

14. Prepoziţia mulţumită este:a) Propriu-zisăb) Provenită din participiul verbului a mulţumic) Provenită din substantiv

15. În enunţul Au venit peste o sută de copii., cuvîntul peste este:a) Adverbb) Prepoziţiec) Conjuncţie

16. În enunţul În interiorul camerei erau adunate multe lucruri inutile., cuvîntul interiorul este:a) Substantivb) Adverbc) Parte a unei locuţiuni prepoziţionale

TEST - CONJUNCŢIA

1. În exemplul Recunoştinţa noastră şi a cîtor generaţii se vor mai succeda este pentru efortul supraomenesc pe care l-a depus., conjuncţia şi exprimă raport de:

a) Coordonare între propoziţii de acelaşi felb) Subordonare între o regentă şi o propoziţie secundarăc) Coordonare între o parte de propoziţie şi o propoziţie subordonată

2. Grupurile cît şi, precum şi, cum şi sînt:a) Conjuncţii compuseb) Locuţiuni conjuncţionale de subordonarec) Locuţiuni conjuncţionale de coordonare

3. Locuţiunile din moment ce, de vreme ce, în timp ce sînt:a) Pronominale relativeb) Conjuncţionalec) Adverbiale

4. Grupul de cuvinte numai că constituie:a) Locuţiune conjuncţională coordonatoareb) Locuţiune conjuncţională subordonatoarec) Conjuncţie compusă

5. Conjuncţiile dar, iar, însă, ci sînt:a) Copulativeb) Disjunctivec) Adversative

6. Prin conversiune, conjuncţia poate deveni:a) Interjecţieb) Adverbc) Substantiv

7. În locuţiunea conjuncţională de cîte ori, cuvîntul ori este:a) Conjuncţieb) Substantivc) Verb

8. În enunţul S-aduci flori albe. cuvîntul s- este:a) Pronume reflexivb) Conjuncţiec) Prepoziţie

9. Grupul de cuvinte ci şi este:a) Locuţiune conjuncţională de coordonareb) Conjuncţie compusăc) Locuţiune prepoziţională

10. În enunţul Fie lumină!, cuvîntul fie este:a) Conjuncţie disjunctivăb) Verbc) Interjecţie

11. Virgula nu apare în exprimarea coordonării:a) Copulativeb) Disjunctivec) Adversative

12. Conjuncţia deşi este specializată pentru:a) Subordonata concesivăb) Subordonata consecutivăc) Subordonata circumstanţială de mod

13. În fraza N-a ajuns atît de rău ca să-l păcălească chiar toţi., conjuncţia subordonatoare introduce:a) O circumstanţială de scopb) O circumstanţială de modc) O circumstanţială consecutivă

14. În fraza: Parcul este cum dai colţul., elementul relaţional introduce:a) circumstanţială de timpb) circumstanţială de mod

c) circumstanţială de loc15. În fraza E bine dacă vii., conjuncţia introduce:

a) O subordonată condiţionalăb) O subordonată subiectivăc) O subordonată completivă directă

16. În versurile: Se pare cum că alte valuri / Cobor mereu pe-acelaşi vad..., grupul de cuvinte cum că este:a) Locuţiune conjuncţionalăb) Conjuncţie compusăc) Locuţiune adverbială

17. În versurile: Nu e carte să înveţi / ca viaţa să aibă preţ., cuvîntul ca este:a) Adverb b) Prepoziţiec) Element alcătuitor al conjuncţiei compuse ca să

18. În textul Toate cele bune şi frumoase sînt scumpe în lumea asta; prin urmare, ca să iasă toate bune, unii trebuie să aducă bani, alţii-ascultare., grupul de cuvinte prin urmare este:

a) Locuţiune conjuncţională de coordonareb) Locuţiune adverbialăc) Locuţiune conjuncţională de subordonare

TEST - INTERJECŢIA

1. După interjecţia predicativă iată din enunţul Iată ce s-a petrecut acolo. urmează: a) O subordonată subiectivăb) O subordonată completivă directăc) O subordonată predicativă

2. De la interjecţii, prin derivare cu sufixe, se pot obţine:a) Adjectiveb) Verbec) Adverbe

3. Interjecţia, ca parte de vorbire:a) Îndeplineşte toate funcţiile sintacticeb) Nu îndeplineşte funcţii sintacticec) Îndeplineşte anumite funcţiile sintactice

4. În enunţul: Se auzi: cioc-cioc! interjecţia este:a) Subiectb) Complement directc) Fără funcţie sintactică

5. Interjecţia poate fi termen regent pentru:a) Complement directb) Subiectc) Atribut

6. În exemplul Şi gogîlţ, gogîlţ, îi mergeau sarmalele întregi pe gît. interjecţia este:a) Predicatb) Circumstanţial de modc) Nu are funcţie sintactică

7. În sintagma halal oameni, cuvîntul halal îndeplineşte funcţia sintactică de:a) Atribut adjectivalb) Atribut interjecţionalc) Atribut adverbial

8. În enunţul Ia! S-aude pupăza. interjecţia ia:a) Aparţine propoziţieib) Nu se încadrează în propoziţie, comportîndu-se ca un substantiv în vocativc) Nu se încadrează în propoziţie, comportîndu-se ca un verb la imperativ

9. Interjecţia servus îşi are originea în:a) Substantivul servus (de origine latină)b) Interjecţia servus (de origine germană)

c) Verbul a servi (de origine latină) 10. De la interjecţiile onomatopeice cioc, poc, fîş, ham, trop se pot forma:

a) Verbeb) Substantivec) Adverbe