MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

(MECI–CNDIPT / UIP)

AUXILIAR CURRICULAR

CLASA a XI -a

UTILIZAREA DOCUMENTAŢIEI TEHNICE

DOMENIU: INDUSTRIE TEXTILĂ ŞI PIELĂRIE

NIVEL: 2

CALIFICARE: CONFECŢIONER PRODUSE DIN PIELE

Martie 2009

AUTOR: PROF. ING. DURBACĂ NUŢA

Cuprins:

Competenţe specifice………………………………………………………………............…4

Informaţii despre specificul agenţilor economici……………………………...................…7

Modalitate de organizare a practicii…………………………………………………............11

Recomandari privind respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă…........14

Instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii…………………….......18

Organizarea evaluării…………………………………………………………………............38

Bibliografie……………………………………………………………………………..............40

Competenţe

Conţinuturile tematice propuse a fi parcurse în modulul UTILIZAREA DOCUMENTAŢIEI TEHNICE vizează atingerea competenţelor din unitatea de competenţă tehnică specializată UTILIZAREA DOCUMENTAŢIEI TEHNICE .

Modulul UTILIZAREA DOCUMENTAŢIEI TEHNICE se parcurge în clasa a XI-a, nivelul 2, domeniul: TEXTILE-PIELARIE, calificarea: Confecţioner produse din piele şi inlocuitori , în cadrul instruirii practice prin Practică comasată, pe parcursul a 2 sãptãmâni x 5 zile/săpt. x 6 ore/zi , adică a 60 de ore de instruire practicã în laboratorul tehnologic, efectuat de profesorul inginer, cu clasa împãrţitã în grupe cu minimum 12 elevi.

Prin conţinuturi, auxiliarul curricular doreşte să realizeze o mai bună motivare a elevului şi o creştere a interesului acestuia pentru cunoştinţele şi abilităţile ce se formează în domeniul tehnic.

Materialul cuprinde competenţe vizate şi obiective urmărite pe parcursul derulării modulului, materiale de referinţă, teste de evaluare, exemple de folii pentru retroproiector, fişe de observaţie, fişe de lucru, fişe de documentare, fişe conspect, conţinutul portofoliului elevului, metoda proiect – elaborarea unor proiecte, activităţi interactive de complexităţi diferite, adrese de site-uri pe internet, indicii pentru întocmirea portofoliului elevului, fişe de descriere a activităţilor, fişe de progres şi alte materiale pe care o să le descoperiţi utilizând acest auxiliar curricular !

În structura auxiliarului a fost abordat un conţinut tematic care accentuează activitatea practică, după însuşirea cunostinţelor teoretice ,vizând trei aspecte diferite care formează un ansamblu :

· teoria,

· schematizarea,

· lucrul practic pe un utilaj cu caracter industrial.

Competenţele din acest modul vă familiarizează cu documentaţia tehnică utilizată pentru realizarea unui produs, procese tehnologice specifice, utilajele componente ale unei linii tehnologice, competenţe care se regăsesc în standardul de pregătire profesională:

Competenţe:

1. Citeşte documentaţia tehnică

2. Aplică datele documentaţiei tehnice la locul de muncă

Competenţa: 1. Citeşte documentaţia tehnică

Criterii de performanţă:

(a) Identificarea elementelor documentaţiei tehnice specifice locului de muncă

(b) Interpretarea datelor tehnice

Condiţii de aplicabilitate:

Documentatiei tehnice: fisa tehnica a produsului, fisa de program, fisa de

decontare, procesul tehnologic, fisa tehnologica pe operatie, fisa tehnica a utilajului, produsul etalon

Date tehnice:ordinea operatiilor, parametri de lucru, caracteristicile programului/ comisionului/ produsului

Probe de evaluare

Probă orală/scrisă, prin care elevul demonstrează că este capabil să identifice elementele documentaţiei tehnice specifice locului de muncă conform criteriului de performanţă a) şi a precizărilor din condiţiile de aplicabilitate.

Probă practică, prin care elevul demonstrează că este capabil să interpreteze datele tehnice conform criteriului de performanţă b) şi a precizărilor din condiţiile de aplicabilitate.

Competenţa: 2. Aplică datele documentaţiei tehnice la locul de muncă

Criterii de performanţă:

(a) Respectarea/reglarea parametrilor de lucru conform documentaţiei tehnice

(b)Executarea operaţiilor conform documentaţiei tehnice

Condiţii de aplicabilitate:

Parametri de lucru:specifici domeniului pielariei

Documentaţie tehnică:fisa tehnica a produsului, fisa de program, procesul tehnologic, fisa tehnologica pe operatie, fisa tehnica a utilajului, produsul etalon

Probe de evaluare

Probe practice, prin care elevul demonstrează că este capabil să respecte/regleze parametrii de lucru şi să execute operaţii tehnologice conform criteriilor de performanţă a) şi b) şi a precizărilor din condiţiile de aplicabilitate.

Descrierea activitatii derulate de agentul economic cu care unitatea scolara a incheiat conventia-cadru pentru calificarea confectioner din piele si incolcuitori din piele

Activitatea se desfasoara la agentul economic care are ca obiect de activitate realizarea incaltamintei pentru piata interna si externa, cat si artiole de marochinarie. Agentul economic isi desfasoara activitatea pe spatiul unei intreprinderi din centrul Bucurestiului care avea ca obiect de activitate tabacirea minerala si vegetala a pieilor, prelucrarea si finisarea lor, confectionarea de incaltaminte pentru barbati si femei, cat si articole de marochinarie din piele si inlocuitor.

Aceasta întreprindere fiind amplasata central si datorita faptului ca din procesul de tabacire apele care rezulta sunt ape poluate cu crom si alte materiale de tabacire, chiar daca intreprinderea a trebuit sa isi faca statie individuala de epurare a apelor, activitatea de tabacire, prelucrare, finisare a pieilor a trebuit intrerupta.

Pana in anul 2000, aceasta întreprindere derula activitate de productie pentru produse vandute pe piata ionterna si externa de incaltaminte si articole de marochinarie. Pe parcurs aceste piete de desfacere au disparut, iar cerinta de produse pe piata interna a scazut atat pentru incaltaminte cat si pentru marochinarie. Pentru utilizarea fortei de munca, a utilajelor, a pregatirii tehnice, a personalului, s-a stabilit sa se realizeze contracte in LOHN cu firme externe. Datorita acestei activitati, forta de munca s-a diminuat conform cerintelor.

Folosirea pieii crude ca materie prima pentru fabricarea pielii tabacite – a dus la dezvoltarea industriei confectiior din piele.

Structura pieilor tabacite influentata de diferite metode de tabacire duce la folosirea acesteia ca materie prima pentru o gama larga de articole

Figura 1.....

Agentul economic care isi desfasoara activitatea pe acest spatiu utilizeaza forta de munca existenta, utilajele modernizate datorita derularii contractelor externe si realizeaza produse din piele si inlocuitori de piele atat pentru piata interna, cat si pentru piata externa.

Pieile moi sunt utilizate pentru confectionarea partii de sus a incaltamintei ( box, bizon, velur etc), iar cele rigide pentru partile de jos a incaltamintei ( talpa, toc).

Din piele se fabrica si o serie de articole tehnice cum sunt curele de transmisie, garniturile de tot felul si mansoanele.

Figurea 2...

Pentru realizarea acestor activitati, agentul economic incepe de la activitatea de creatie, contractarea produselor, stabilirea pretului de cost al produsului, multiplicarea tiparelor, stabilirea procesului tehnologic, realizarea produsului, controlul tehnic de calitate, ambalarea, inmagazinarea si livrarea produselor pentru piata interna si externa. Pentru desfasurarea activitatii de practica comasata a modulului „Utilizarea documentatiei tehnice” se utilizeaza departamentul „ Creatie-tehnic” la agentul economic descris anterior si locul unde se stabileste documentatia tehnica a produselor. Documentatia tehnica reprezinta certificatul de nastere a unui produs in faza de creatie, cat si ca model etalon si modul cum se realizeaza produsul pe faze specifice procesului tehnologic, atelierul de croire, atelierul de asamblare, atelierul de tragere pe calapod, talpuire si finisare a produslui. Tot in documentatia tehnica sunt stabilite conditiile de calitate a materialelor pentru produs prin verificarea in laborator a proprietatilor mecanice, fizice si chimice pentru materialele de baza si auxiliare, precum si aspectul final al produsului. Verificarea calitativa a produselor finale se face organoleptic ( cu privirea prin comparatie intree modelul etalon si produsul final realizat).

Introducerea tehnicii celei mai avansate si a utilajelor noi automate duce la cresterea productivitatii muncii si automatizarea partiala sau totala a proceselor de productie pentru obtinerea articolelor de calitate

Modelul etalon reprezinta produsul care satisface calitativ cumparatorul si din punct de vedere tehnic agentul economic. Modelul etalon se realizaeaza de agentul economic dupa ce modelele create au fost expuse la targuri si expozitii, au fost contractate, iar cumparatorii au stabilit ce conditii trebuie sa indeplineasca modele create ( de executie, de materiale, de forma calapodului, de dimensiuni). Toate aceste cerinte ale contractantilor sunt scrise in contract si agentul economic are obligatia de a realiza un model care seamana cu cel creat, dar cuprinde cerintele cumparatorilor, acest nou model realizat reprezinta modelul etalon. Dupa acest model se stabileste documentatia tehnica.

Un aspect care trebuie bine solutionat pentru a se obtine rezultate bune in productie este aspectul asezarii tiparelor pe piele ( economicitatii tiparelor).

Figura 3 ....

Figura 4.....

Prin proiectare se pot obtine modele economice si modele mai putin economice, aceata este determinata de conturul pieselor, marimea rezervelor tehnologice, felul de asezare a tiparelor, unele in raport cu altele, combinarea tiparelor la croire, raportul dintre piele importante si suprafata importanta din piele.

Situatie economiei de materiale are o influenta importanta asupra pretului produsului, stiind ca peste 60% din valoare produsului o reprezinta pretul marialului folosit.

Este cunoscut ca pentru a realiza o anumita productie sunt necesare materii prime si materiale care se transforma in produse prin utilizarea de forta de munca calificata si utilaje cat mai performante

Figura 5

La stabilirea documentatiei tehnice se au in vedere cele mai bune tehnici de asezare a cutitelor, pentru obtinerea unui consum de material cat mai mic si o calitate buna a produsului final.

Documentatia tehnica cuprinde urmatoarele:

· Desenul produsului;

· Numarul calapodului;

· Numarul de model;

· Materialele din care sunt confectionate:

· fetele produsului;

· captuselile produsului;

· talpa;

· brantul;

· materiale auxiliare;

· Norma de consum pe piesele de fete pentru toate numere de marime contractate;

· Norma de consum pentru captuseli;

· Norma de consum pentru branturi;

· Norma de consum pentru talpi;

· Norma de consum de materiale auxiliare;

· Procesul tehnologic pentru croirea ansamblului superior;

· Procesul tehnologic pentru asamblarea fetelor

· Procesul tehnologic pentru stantarea si realizarea ansamblului inferior (brant, talpa);

· Procesul tehnologic pentru tragerea pe calapod a fetelor, talpuirea si finisarea produsului;

· Controlul tehnic de calitate;

· Ambalarea, etichetarea, inmagazinarea produselor finite;

· Livrarea loturilor de produse

Tot in documentatia tehnica sunt stabilite dispozitive specifice operatiilor, sabloane de control, desene de matrite pentru perforare, stampile cu inscriptiile cu care se marcheaza incaltamintea in diferitele faze ale procesului tehnologic, scheme de asezare rationala a tiparelor pe material pentru croire.

Pentru verificarea calitativa a materialelor de baza sunt prezentate mostre de material, iar pentru verificarea pe ateliere se realizeaza mostre pe diferite faze, care trebuie sa prezinte cum trebuie sa arate produsul in fiecare faza pana la obtinerea produsului finit.

Aceste mostre sunt verificate si stampilate de tehnologul care raspunde de produs, cat si de departamentul de calitate a agentului economic.

Industria romaneasca de confectii din piele, chiar daca dupa 1989 a suferit “amputari” masive prin distrugerea multor fabrici si centre de prelucrare si-a pastrat inca importantul loc si rol in cadrul economiei nationale cat si pe plan social.

Figura 6 Figura 7

Modalitatea de organizare a practicii elevilor

Temei legal: Legea nr. 258 din 19 iulie 2007 privind practica elevilor şi studenţilor

Publicat in: M.O. nr. 493 din 24 iulie 2007.

Intrată în vigoare: 27.07.2007

1. Termeni specifici:

· Practica = activitatea desfăşurată de elevi, în conformitate cu planul de învăţământ, care are drept scop verificarea aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice însuşite de aceştia în cadrul programului de instruire.

· Practicantul = elevul care desfăşoară activităţi practice pentru consolidarea cunoştinţelor teoretice şi pentru formarea abilităţilor, spre a le aplica în concordanţă cu specializarea pentru care se instruieşte.

· Organizatorul de practică = unitatea sau instituţia de învăţământ preuniversitar, care desfăşoară activităţi instructiv educative şi formative.

· Partenerul de practică = o societate comercială, o instituţie centrală ori locală sau orice altă persoană juridică ce desfăşoară o activitate în corelaţie cu specializările cuprinse în nomenclatorul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi care poate participa la procesul de instruire practică a studenţilor şi elevilor.

2. Elemente organizatorice:

a) Practica elevilor:

· se organizează şi se desfăşoară pe baza unui contract-cadru de colaborare sau a unei convenţii, după caz, încheiată între organizator şi partenerul de practică.

· se poate desfăşura cu program săptămânal sau cumulat, la sfârşit de semestru sau de an de studii, în conformitate cu planul de învăţământ

· se desfăşoară pe baza unei/unui programe analitice/portofoliu de practică, întocmită/întocmit de instituţia de învăţământ a practicantului.

· durata practicii este cea cuprinsă în planul de învăţământ.

· formele de evaluare, de notare şi creditele acordate pentru activitatea de practică sunt cuprinse în planul de învăţământ

· activitatea de practică inclusă în planul de învăţământ este obligatorie şi constituie condiţie de promovare

b) Unităţile şi instituţiile de învăţământ pot fi organizatoare de practică atât pentru elevii, cât şi pentru cei care provin de la alte unităţi şi instituţii de învăţământ.

c) Activitatea de practică a elevilor este finanţată de la bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, pentru specializările care au practica prevăzută în planurile de învăţământ, ca activitate obligatorie. Totodata, acesta alocă sumele aferente pentru hrana şi transportul elevilor care efectuează practică, în sistem cumulat, în alte localităţi decât cele în care îşi au sediile unităţile sau instituţiile de învăţământ de la care provin.

3. Obligaţiile părţilor:

Obligatiile partenerului de practică:

a) să deţină o dotare corespunzătoare - logistică, tehnică şi tehnologică - necesară valorificării cunoştinţelor teoretice primite de practicant în cadrul procesului de instruire;

b) să aibă specialişti cu studii medii şi superioare care să coordoneze şi să participe la evaluarea desfăşurării practicii elevilor;

c) să desfăşoare programul de activitate astfel încât să permită realizarea activităţii de practică a elevilor în condiţii normale, fără a se depăşi ora 20,00.

d) de a urmări şi înregistra prezenţa la activitate a practicantului şi de a semnala eventualele abateri unităţii sau instituţiei de învăţământ (obligatii de indeplinit împreună cu reprezentantul unităţii sau al instituţiei de învăţământ).

e) de a desemna persoanele care se ocupă de îndrumarea şi urmărirea activităţii de practică a elevilor.

f) de a-l ajuta pe practicant să îşi urmărească programa analitică/portofoliul de practică, punându-i la dispoziţie mijloacele necesare.

g) să instruiască practicantul cu privire la normele de sănătate şi securitate în muncă şi de apărare împotriva incendiilor, specifice activităţilor pe care le va desfăşura.

h) de a efectua o evaluare a cunoştinţelor practicantului şi de a-i acorda un calificativ la sfârşitul activităţii de practică, în conformitate cu programa analitică/portofoliul de practică, împreună cu organizatorul.

Obligatiile practicantului:

a) de a desfăşura activităţi conform programei analitice/portofoliului de practică, respectând durata şi perioada impuse de unitatea sau de instituţia de învăţământ de unde provine.

b) să respecte regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică şi normele de sănătate şi securitate în muncă şi de apărare împotriva incendiilor, specifice activităţii desfăşurate.

c) prezenţa la practică este obligatorie. În caz de boală sau alte cauze obiective, practica se recuperează, respectându-se durata, fără a perturba procesul de pregătire teoretică.

d) de a participa activ la activităţile desfăşurate de partenerul de practică, doar dacă acestea sunt în interesul specializării, al dezvoltării cunoaşterii, dar numai după efectuarea de către acesta a instructajelor de sănătate şi securitate în muncă şi de apărare împotriva incendiilor, specifice acelor activităţi.

Unitatea sau instituţia de învăţământ (de unde provine elevul sau studentul practicant) = va realiza evaluarea şi notarea finală a practicantului, precum si evaluarea capacităţii partenerului de practică din punct de vedere logistic, tehnic, tehnologic şi organizatoric.

4. Drepturile părţilor:

- pe perioada de practică, partenerul de practică îl poate angaja pe practicant, conform legislaţiei în vigoare, pe baza unui contract de muncă pe durată determinată, prin negocierea remuneraţiei.

- pentru practicanţii angajaţi, partenerul de practică efectuează evaluarea cunoştinţelor, respectând conţinutul programei analitice/portofoliului de practică.

- organizatorii de practică, unităţi şi instituţii de învăţământ, beneficiază de o subvenţie financiară suplimentară, echivalentă cu 5% din alocaţia anuală pentru fiecare elev. Sumele sunt utilizate exclusiv pentru organizarea şi desfăşurarea practicii.

- unităţile şi instituţiile de învăţământ alocă partenerului de practică suma aferentă activităţii de practică pentru fiecare elev sau student, pe bază de contract.

Norme specifice de sănătate şi securitate în muncă:

Aceste norme cuprind prevederi de sănătate şi securitate în muncă specific unor anumite activităţi sau grupe de activitati:

Pentru domeniul Îndustrie textilă şi pielărie, normele specifice de securitate şi sănătate în muncă cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca s.i a bolilor profesionale, specifice activitatilor desfasurate.

Un exemplu de norme specifice de securitate a muncii din domeniul textil il constituie N.S.S.M. 115, care cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale, specifice activitatilor care se desfasoara in industria confectiilor din textile, blanuri s.i piele, indiferent de forma de proprietate sau de modul de organizare a acestora.

Aceste norme cuprind prevederi de securitate a muncii pentru anumite activitati au grupe de activitati specifice intreprinderii, pentru care nu au fost stabilite vederi concrete de securitate si sanatate in munca prin normele specifice. Prin normele interne se stabilesc:

- durata instructaj ului introductiv - general, tinand cont de factorii de rise dinintreprindere;

- durata instructaj ului la locul de munca, in functie de specificul fiecarui loc de munca;

· durata instructajului periodic;

· intervalul dintre doua instructaje periodice;

· echipamentul de protectie colectiva, corespunzator factorilor de risc;

· echipamentul de protectie individuala corespunzator fiecarui loc de munca,factorii de risc nu pot fi eliminati sau macar limitati prin echipamente colective;

· masuri igienico - sanitare, pentru locurile de munca ce necesita acest lucru;

· alimentatia de protectie, pentru locurile de munca ce necesita acest lucru.

La desfasurarea activitatii de practica la agentul economic, elevii sunt obligati sa utilizeze echipamentul de lucru si de protectie specific fiecarui loc de munca.

Echipamentul individual de lucru are rol de protectie a imbracamintei si incaltamintei unui lucrator, fara a-i asigura securitatea in munca, si se poarta pe toata durata lucrului.

Echipamentul individual de protectie este orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de un lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa fi puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a indeplini acest obiectiv.

Echipamentul colectiv de protecfie are rol de protectie impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca a unui grup de lucratori.

Echipamentul individual de protectie trebuie utilizat si cand riscurile nu pot fi evitate sau limitate sufficient prin mijloace tehnice de protectie colectiva ori prin masurile, metodele sau procedurile de organizare a muncii

Un exemplu de echipament colectiv de protectie fi: instalatia de conditionare, filtrele de praf, sisteme de ventilatie etc.

Principalele riscuri care se au in vedere la selectionarea echipamentelor individuale de protective sunt riscuri fizice, riscuri chimice si riscuri biologice.

Orice loc de munca din domeniul textile-pielarie prezinta zone/locuri periculoase

Zona periculoasa este o zona din interiorul sau exteriorul masinii, in care o persoana este expusa riscului de leziune.

Locuri periculoase la utilaje, in general, sunt:

· instalatia electrica a masinii;

· organele de lucru;

· transmisiile mecanice / transmisiile la organele de lucru.

Cele mai frecvente accidente intalnite in domeniu sunt cele mecanice, electrice si termice, astfel:

· accidente mecanice (intepari, striviri, smulgeri datorate curelelor de transmisie, taierea degetelor);

· accidente electrice (electrocutari datorate defectarii carcasei intrerupatorului sau a cablului de alimentare, precum sj nelegarii instalatiei electrice la pamant sau supraincalzirii motorului);

· accidente termice - arsuri.

• Obligatii ale lucratorilor de la masini, pentru evitarea accidentarilor:

Sa foloseasca permanent si corect echipamentul de protectie;

Sa respecte normele de sanatate si securitate in munca;

Sa cunoasca bine functionarea masinilor, precum si locurile periculoase;

Sa cunoasca modul de pornire si de oprire a masinii;

Sa verifice starea de functionare si de curatare a masinii;

Sa porneasca masina numai dupa ce s-a convins ca toate aparatorile de protectiesunt bine inchise, iar langa masina nu se afla persoane care pot fi accidentate;

Sa execute lucrari de intretinere si curatenie, numai cu masina orpita si cu ustensile corespunzatoare;

Sa pastreze culoarele libere si curate, fara pete de ulei;

Sa nu lase maina nesupravegheata;

Sa nu foloseasca improvizatii la instalatia electrica a mainii;

Sa respecte punctele special amenajate pentru utilizarea focului deschis

Locuri de munca periculoase din confectiile de piele:

Masina de spanuit:

Zone periculoase

Risc de accidentare

Masuri de protectie

Discul de taiere

Taierea degetelor sau a mainii

Schimbarea sau ascutirea discului de taiere se executa de personal specializat numai dupa oprirea masinii

Caile de rulare a caruciorului

Lovirea mainilor si a corpului

Este interzis salariatilor care deservesc masina de spanuit, sau altor angajati, sa se reazeme de caile de rulare ale caruciorului sau sa stea cu spatele la acesta. Inainte de punerea in functiune a masinii de spanuit se vor indeparta obiectele sau materialele aflate in raza cailor de rulare ale caruciorului cu disc de taiere. Introducerea balotului pe axul de derulat si a capatului materialului printre organele de dirijare se va face cu masina de spanuit scoasa din functiune.

Rotile dintate si lanturile de transmisie

Prinderea scalpului, Agatarea mainilor si a corpului

Curatarea rotilor dintate si a lanturilor de transmisie se va face numai dupa ce masina a fost oprita si scoasa de sub tensiune

Taierea mainii este accidentul de munca cel mai frecvent intalnit.

Masina simpla de cusut

Zone periculoase

Risc de accidentare

Masuri de protectie

Acul de cusut

Prinderea scalpului, Inteparea degetelor

Este interzis sa se actioneze pedala de punere in functiune a masinii, in timpul introducerii firului de ata prin mecanismul de tensionare si prin ac, Schimbarea acului se va efectua numai cu masina oprita. Basmaluta pe cap.

Volantul masinii

Prinderea scalpului, Arsuri in pal ma

Nu trebuie sa se puna mana pe volant in timpul functionarii masinii de cusut; oprirea acestuia se va face numai cu ajutorul pedalei. Basmaluta pe cap.

Piciorusul de fixare

Strivirea degetelor

In timpul fixarii materialului de prelucrat sub piciorusul de presare este interzis sa se actioneze cu piciorul, pedala de punere in functiune a masinii simple de cusut

Mecanismul suveicii

Inteparea degetelor

Este interzis sa se actioneze pedala de punere in functiune a masinii in timpul introducerii firului de ata prin mecanismul suveicii.

Inteparea degetelor este accidentul de munca cel mai frecvent intalnit.

Reguli specifice de protectie a muncii la masinile simple de cusut. Inaintea inceperii lucrului, se fac urmatoarele verificari:

· Daca masina este fixata pe cadrul metalic de sustinere;

· Corpul masinii trebuie sa fie montat in bolturile de articulatie cu masa de lucru;

· Motorul electric sa fie montat pe cadrul de fixare, pentru a nu cadea in timpul lucrului, iar instalatia electrica sa fie izolata;

· Daca motorul electric este legat la pamant;

· Carcasa de la intrerupator sa nu fie sparta sau cazuta de la locul sau;

· Masina sa fie dotata cu dispozitive de protectie la ac si la transsmisie, cadrul de sustinere a mesei de lucru sa fie montat pe suporturi de cauciuc sau de pluta.

La presale de calcat accidentele de munca cel mai frecvant intalnite sunt strivirea mainii, arsuri la mana, electrocutari. Dispozitivele de protective cu care sunt dotate presale sunt:

· Intrerupatorul general, care garanteaza ca tabloul electric nu se deschide inainte de a se deconecta energia electrica;

· Supapa de scurgere rapida a aerului comprimat;

· Aparatori de protectie la dispozitivele de automatizare si instalatii;

· Dispozitive de salvare a mainii.

Activitati specifice de stingere a incendiilor la locurile de munca dintr-o fabrica de confectii din piele

Situafii care duc la aparitia incendiilor:

· ascutirea cutitelor masinilor fixe de croit la un polizor fara carcasa de protecfie;

· asezarea fierului de calcat electric, in timpul folosirii, pe suporturi combustibile;

· folosirea legaturilor provizorii si introducerea conductoarelor electrice in prize, fara stecher;

· utilizarea masinilor, instalatiilor si aparatelor specifice sectoarelor de confectii si tricotaje cu defecfiuni electrice sau mecanice;

· folosirea utilajelor care In timpul functionarii produc electricitate statica, fara legatura de descarcare statica la pamant;

· depozitarea paharelor sau a sticlelor cu apa pe blaturile masinilor de cusut sau pe alte instalatii;

· folosirea masinilor de scamosat care nu sunt prevazute cu instalatii de captare a electricitatii statice;

· lipsa ordinii si curafeniei in jurul tuturor instalafiilor si utilajelor.

Activitatea de stingere a incendiilor presupune interventia la locul de munca, ceea ce implica o serie de obligatii si raspunderi, cum ar fi:

· Alarmarea imediata a personalului de la locul de munca sau a utilizatorilor prin mijloace specifice, anuntarea incendiului la fortele de interventie, precum si la dispecerat, acolo unde acesta este constituit.

· Salvarea rapida si in siguranta a personalului, conform planurilor slabilite.Intreruperea alimentarii cu energie electrica, gaze si fluide combustibile, a consumatorilor si efectuarea altor interventii specifice la instalatii si utilaje de catre persoanele anume desemnate.

· Actionarea asupra focarului de incendiu cu mijloacele tehnice de aparare impotriva incendiilor din dotare si verificarea intrarii in functiune a instalatiilor si a sistemelor automate si, dupa caz, actionarea lor manuala.

· Evacuarea bunurilor periclitate de incendiu si protejarea echipamentelor care pot deteriorate in timpul interventiei.

· Protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative ale incendiului: temperatura, fum, gaze toxice.

· Verificarea amanuntita a locurilor in care se poate propaga incendiul si unde pot aparea focare noi, actionandu-se pentru stingerea acestora.

(Acest material conţine sarcini de lucru ce constau în: căutarea de informaţii folosind diferite surse (manuale, cărţi şi reviste de specialitate, pliante, Internet); rezolvarea de exerciţii şi desfăşurarea unor activităţi teoretice şi practice; întocmirea unui portofoliu conţinând toate exerciţiile rezolvate şi activităţile desfăşurate. Reţineţi! Conţinutul portofoliului va sta la baza evaluării competenţelor voastre profesionale. Străduiţi-vă sa fie cât mai complet!FOARTE IMPORTANT!Citiţi cu atenţie toate cerinţele înainte de a începe să le rezolvaţi!Dacă observaţi vreo problemă la una din cerinţe, aduceţi acest lucru în atenţia profesorului înainte de a începe proba.Înainte de a începe lucrul, asiguraţi-vă că dispuneţi de toate materialele şi ustensilele necesare pentru rezolvarea sarcinilor de lucru.Dacă nu aţi înţeles sau dacă nu ştiţi cum să rezolvaţi sarcina de lucru, solicitaţi sprijinul profesorului care vă va îndruma şi ajuta la rezolvarea ei.Profesorul va ţine evidenţa exerciţiilor şi problemelor pe care le-aţi rezolvat şi a activităţilor pe care le-aţi desfăşurat şi va evalua progresul realizat.)ACTIVITATI PENTRU ELEVI

(Lucru individual)

Jurnal de practica

Elev: ______________________

Perioada:___________________

Locatia: ____________________

Agentul economic: ___________

Modulul: Utilizarea documentatiei tehnice

Nivelul 2

Tema: Stabilirea procesului tehnologic pentru croirea detaliilor/pieselor pentru ansamblul superior piele+captuseala pentru modelul de mai jos:

Identifica metoda de croire prin care se obtine consumul cel mai mic de piele.

Timp de lucru: 5 zile

Se va prezenta cele stabilite anterior, la sfarsitul primei saptamani de practica.

FISA DE OBSERVATIE 1

Regleaza parametrii de lucru conform documentatiei tehnice

Reglati masina de cusut cu coloana inainte de inceperea lucrului efectuand urmatoarele operatii:

Operatii

Evaluator

Data

1.

Rotiti butonul de tensionare astfel incat impletirea firelor de ata sa se faca pe spatele materialelor.

2.

Actionati butonul care regleaza pasul de cusatura pentru a obtine pasi de cusatura cu lungimea de

4mm.

Executa operatii conform documentatiei tehnice.

Pe baza fisei tehnice a produsului pantofi pentru femei, efectuati urmatoarele operatii:

Operatii

Evaluator

Data

1.

Alegeti materialul de baza si materialele auxiliare precizate in fisa tehnica, necesare

confectionarii produsului.

2.

Reglati parametrii utilajelor folosite pentru confectionarea

produsului.

3.

Efectuati cusaturile de prelucrare, asamblare si finisare a produsului precizate in fisa tehnica.

FISA DE OBSERVATIE 2

Regleaza parametrii de lucru conform documentatiei tehnice

Reglati masina de subtiat inainte de inceperea lucrului efectuand urmatoarele operatii:

1

Operatii

Evaluator

Data

1.

Ridicati butonul piciorusului apasator astfel incat inclinatia acestuia poate regla tipul de subtiere

2.

Reglati latimea subtierii prin bara de sprijin, iar pentru grosime rotita dispozitivului de reglare

Executa operatii conform documentatiei tehnice.

Pe baza fisei tehnice a produsului pantofi cu siret pentru barbati, efectuati urmatoarele operatii:

2

Operatii

Evaluator

Data

1.

Alegeti materialul de baza si materialele auxiliare necesare confectionarii produsului.

2.

Reglati parametrii utilajului folosit pentru subtierea detaliilor.

3.

Efectuati subtierile detaliilor, necesare confectionarii acestuia, precizate in fisa tehnica.

FISA DE OBSERVATIE 3

a procesului tehnologic de obtinere prin croire

a pieselor ansamblului superior pentru incaltaminte

1.Studiati cu atentie produsele care se croiesc in atelierul in care faceti practica. Observati cu atentie procesul tehnologic de croire a pantofului pentru barbati / femei.

2.Dupa incheierea activitatii de observare, completati fisa de mai jos.

Care sunt piesele cele mai solicitate si care este zona din care se croiesc?

Ce reguli trebuiesc respectate la asezarea pieselor pe zonele topografice ale pielii

Cum ar trebui sa arate piesele croite la final?

Ce defecte ale pieselor pot aparea in procesul tehnologic?

Ce remedieri putem folosi (unde exista posibilitatea)?

Atentie: Produsele pe care le veti avea in vedere pot fi: pantofi cu siret pentru barbat, pantofi fara siret pentru barbate, ghete pentru barbate, pantofi pentru femei

Observatii ale tutorelui de practica:__________________________________________

_______________________________________________________________________________________________________

(Lucru individual)

FIŞĂ DE LUCRU 1

Criteriile de clasificare a îmbinărilor prin lipire sunt cuprinse în propoziţiile de mai jos.

Citiţi cu atenţie şi subliniaţi termenul corespunzător din paranteză.

1. Îmbinarea carâmbilor cu căputele este (provizorie, definitivă).

2. La îmbinarea definitivă se folosesc adezivi (naturali, sintetici).

3. Îmbrăcarea tocului se realizează prin îmbinarea a două substraturi (din acelaşi material, materiale diferite).

4. La îmbrăcarea branţului se ung(e) (un substrat, ambele substraturi).

5. Îmbinarea pieselor de feţe este o îmbinare (rigidă, flexibilă).

(10 minute)

(Lucru individual)

(20 minute)

FIŞĂ DE LUCRU 2

Sarcina 1:

Clasificaţi tipurile de îmbinări prin coasere

Sarcina 2:

Caracterizaţi cusăturile de îmbinare realizate mecanic conform tabelului de mai jos.

Nr.

crt.

Tipul cusăturii

de îmbinare

Numărul

de tigheluri

Numărul

de ace

Reprezentare

grafică

1.

2.

3.

4.

5.

(30 minute)

FIŞĂ DE LUCRU 3

Fiecare grupă are un lider care completează fişa

Fiecare elev are o sarcină în cadrul grupului.

Fiecare grupă primeşte o mostră da faşă de cusut.

Sarcină de lucru

a) Identificaţi defectele de coasere

b) Menţionaţi cauzele care au produs aceste defecte

c) Menţionaţi care sunt metodele de remediere a defectelor

d) Completaţi tabelul de mai jos

Nr.

crt.

Operaţia de cusut

Defecte constatate

Cauze

Remedierea defectelor

1.

2.

3.

4.

5.

Grupa care găseşte cele mai multe defecte şi soluţii de remedieri este desemnată câştigătoare.

FISA TEHNICA A PRODUSULUI

1 SORTIMENT:

Pantofi pentru barbati fara siret.

2 SISTEM: IL

3 MODEL: 300114 CALAPOD: 1. 127

5 MARIME: 26- 29

6 MATERIAL FETE:Box fata naturala.

7 CAPTUSEALA CAPUTA:Panza cu tesatura diagonal.8ACOPERIS BRANT:

Spalt acoperit.

9BRANT:Fibrotex.

10 STAIF: Talpa artificiala.

11 BOMBEU: Panza cu tesatura impregnata cu nitroceluloza.

12 TALPA EXTERIOARA: Matritata din cauciuc m 1026

13 ATA CUSUT: Sintrom mm65/3

14 ACCESORII: Elastic

15 AMBALAJ FOLOSIT: Hartie matase, cutie tip

FISA TEHNICA A PRODUSULUI

1.SORTIMENT: Pantof de femei

2.SISTEM DE CONFECTIONARE: IL

3.MODEL: 105

4. CALAPOD:1.127

5.MARIME:22-26

6.MATERIAL FETE: BOX F.N 1,1-1,2

-captuseala caputa:panza cu tesatura

diagonala.

-captuseala carambi:mesina.

-brant:Fibrotex N tip 1.

-staif:talpa artificiala.

-bombeu:panza cu tesatura impregnate cu nitroceluloza.

-talpa exterioara:matrita din cauciuc 1026

-ata de cusut:Syntrom Nm 65/3.

FISA TEHNICA A PRODUSULUI

1. Sistem de confectionare: I.L.

2. Model: 01

3. Calapod:41717

4. Marimi: 22-26

5. Materii prime: piele naturala box+deseuri

6. Captuseala caputa: spalt acoperit

7. Captuseala carambi: spalt acoperit

8. Acoperis brant: spalt acoperit

9. Brant: fibrotex n.tip. 1

10. Talpa exterioara: matritata din cauciuc model 110

11. Accesorii: catarama

12. Ata de cusut: Sintrom n.65/3 ii: lipire

Fisa tehnologica 1

1. Denumirea operatier.Egalizarea detaliilor flexibile.

2. Scopul operatiei. Aducerea detaliilor componente la o grosime uniforma.

3. Modul de executie al operatiei.Cu doi cilindri transporta materialul in dreptul cutitului care taie din grosime anumita parte in functie de reglarea masinii.Grosimea de egalizare a piselor se stabileste prin reglarea pozitiei cutitului fata de cilindrii transportatii cu ajutorul unei rozete ficsate pe o bara.Pentru egalizare se introduce detaliile de fete intre cilindri cu fata orientata in sus.In partea din spate a masinii pe o masuta speciala,ies detaliile egalizate.Muncitorul introduce detaliile cu mana stanga iar cu mana dreapta le ia de pe masuta din spate.

4. Unelte,utilaje si scule folosite.Masina de egalizat cu cutitul mobil.

5. Conditii tehnice de calitate.Grosimea uniforma a detaliilor dupa egalizarea pe intreaga suprafata.Grosimea detaliilor sa corespunda cerintelor impuse prin normele tehnice.Detaliile sa nu prezinte ondulati.Sa nu fie supuse egalitatile detaliilor care sa prezinte diferite grosimi intrucat rezulta pierderi mai mari de material.

6. Norme de protectie a muncii. La masinile de egalizat detaliile rigide se impune prezenta api de protectie la angrenajele ce pun in miscare cilindri de transport.De asemenea aparatele din fata cilindrilor de transport va avea practicator pe toata lungimea cilindrilor de deschidere inalta de 12 mm prin care se introduce detaliile pentru egalizare.

Fisa tehnologica 2

1. Denumirea operatiei. Indoirea marginilor detaliilor flexibile.

2. Scopul operatiei. Operatia se executa cu scopul infrumusetarii marginilor detalilor de fete rezultand in acelasi timp indoirea acestora.

3. Modul de executie al operatiei. Se executa manual sau mecanic. Masinile utilizate la operatia de indoire suntimasini moderne de inalta productivitate,care asigura realizarea concomitenta urmatoarele operatii:

· ungerea cu adeziv a marginilor detaliilor;

· lipirea siretului de intarire;

· cresterea in curburi;

· indoirea si ciocanirea marginilor detaliilor;

· transportul detaliilor;

La masinile de indoit si lipit se foloseste un adeziv termofuzibil cunoscut sub denumirea de termociment. Masina este prevazuta cu dispozitiv de topire a termocimentului care se prezinta sub forma de snur, granule sau pulbere.

4. Unelte,utilaje si scule folosite. Pentru indoirea marginilor sunt necesare urmatoarele unelteiciocanul de indoit,tiparele de indoit,varful metallic,foarfecele,cutitul de croit,clamele pentru fixarea detaliilor pe tipare.

5. Conditii tehnice de calitate. Masina necesita ungerea zilnica a locurilor special indicate deoarece are viteza mare de lucru.Reglarea corecta a alimentari cu adeziv impiedica aparitia unor eventuale defectiuni,ca portiuni nelipite sau aglomerari de termoadeziv pe marginile indoite.

6. Norme de protectie a muncii. ln masina de indoit cu termociment detaliile vor fi conduse cu atentie pentru ca degetele sa nu ajunga in zona de depunere a termocimentului topit si de batere a ciocanului.De asemenea se va preveni posibilitatea atngerii cu mana a zonei de topire a termocimentului, zona care este incalzita.

Fisa tehnologica 3

1. Denumirea operatiei :Marcarea detalilor.

2. Scopul operatiei. Aceasta operatic este necesara pentru a se putea identifica detalile pe parcursul procesului tehnologic atat pentru urmarirea modului in care se desfasoara procesul tehnologic cat si pentru stabilirea responsabilitatii muncitorilor asupra calitatii manoperei.

3. Modul de executie al operatiei. Marcarea se poate face prin stantare, stampilare sau vopsire. Marcarea prin stantare: pentru aceasta cutitul de stanta are muchia crestata pe o portiune relativ mica, dupa un anume cod, cu un semn cu care se marcheaza numarul de marime. Marcarea prin stampilare: se poate realiza manual sau mecanic cu ajutorul masini de stampilat.La piesele de fete, stampila se aplica pe marginea rezervei de tras a pieselor de captuseala pe portiuni vizibile.

4. Unelte,utilaje si scule folosite.La marcarea prin stantare se folosesc:

· cutitul de stanta

· masina de stampilat

· pensula cu vopsea

5. Conditii tehnice de calitate. Capacitatea de productie a unui schimb este compusa dintr-un numar de loturi sau comisioane,lotul sau comisionul poate avea 5 sau 10 perechi.In acelasi commision este cuprinsa incaltamintea de acelasi fel,cu acelasi sistem de fabricatie,acelasi model,acelasi semifabricat si acelasi numar de marime.Perechile unui comision parcurg impreuna procesul tehnologic de la prima la ultima operatie.

6. Norme de protectie a muncii.La masina de stampilat se are in vedere ca, atunci cand materialul este introdus pentru stampilare se va face cu mare atentie pentru a nu fi prinse degetele la masina.

Studiu de caz 1

1. Priviti cu atentie urmatoarele desene si precizati semnificatia lor.

2. Identificati locul unde se utilizeaza cele prezentate mai sus.

3. Enumerati cateva operatii unde se folosesc cele prezentate.

4. Indicati ce reprezinta notarile facute pe desen.

Studiu de caz 2

1. Priviti cu atentie desenele urmatoare si precizati semnificatia lor.

2. Stabiliti locul unde se utilizeaza cele prezentate.

3. Indicati incaltamintea pe care o purtati. Necesita aceste operatii? Si daca da, care tip?

4. Identificati masina si organele de lucru ale acesteia, notate in desen.

Studiu de caz 3

1. Observati cu atentie urmatoarele reprezentari si prezentati semnificatia fiecaruia.

2. Identificati aceste desene si stabiliti pe durata practicii la agentul economic ce tip se utilizeaza pentru operatii de coasere?

3. Ce alte tipuri ati identificat si intocmiti un album cu cele mai utilizate piese?

4. Ce piese se utilizeaza la locul de desfasurare a practicii la agentul economic?

ANALIZA CALITATIVĂ A UNEI MOSTRE

DE FAŢĂ DE ÎNCĂLŢĂMINTE CUSUTĂ

Fiecare elev primeşte o mostră de faţă cusută.

Analizează mostra din punct de vedere calitativ în următoarele etape:

1. identifică materialul din care este confecţionată faţa,

2. măsoară grosimea materialului cu ajutorul micrometrului,

3. identifică toate cusăturile executate şi denumeşte-le,

4. măsoară pasul cusăturii folosind centimetrul,

5. măsoară distanţa faţă de marginea pieselor,

6. analizează paralelismul şi continuitatea cusăturilor,

7. identifică defectele de material şi defectele de coasere,

8. analizează dacă punctele de legătură între cele două fire (firul superior şi firul inferior) se formează la mijlocul îmbinării sau nu,

9. identifică fineţea (grosimea) aţelor de cusut folosite,

10. propune în câteva fraze metode de remediere a defectelor constatate.

Timp de lucru: 5 zile.

Pentru rezolvarea sarcinii poţi consulta diferite materiale puse la dispoziţie: reviste, carti de specialitate sau Internetul

Stabiliti tehnologia de confectionare a fetelor pentru incaltamintea tip sport din imaginea de mai jos:

1. Materiale pentru fete

2. Materiale pentru captuseli

3. Material pentru staif

4. Material pentru bombeu

5. Material pentru brant

6. Talpa

7. Sistem de confectii IL

8. Materiale auxiliare: sireturi si hartie de ambalat

Timp de lucru: 5 zile

Stabileste documentatia tehnica pentru urmatorul pantof:

1. Fisa tehnica

2. Consumul de piele / pereche

3. Consumul de captuseala / pereche

4. Proces tehnologic pentru croit

5. Proces tehnologic pentru asamblare / coasere

6. Control tehnic de calitate a fetelor realizate

7. Fise tehnologice pentru operatiile de subtiat margini, indoit margini si imbinarea prin coasere a ansamblului piele – captuseala la masina cu coloana.

Timp de lucru: 7 zile

Prin metoda proiectului profesorul face apel la interesele primordiale ale elevului.

Interesul este doar o scânteie misterioasă în sufletul elevului care aşteaptă să fi descoperită de dascăl ca apoi să aprindă din aproape în aproape alte focare de lumină.

(adaptare după

Adolphe Ferrière – Şcoala activă)

Învăţarea

prin

metoda Proiectelor

“Non scholae sed vitae discimus!”

(Nu pentru şcoală, ci pentru viaţă învăţăm!)

“Viaţa ne învaţă despre viaţă. Rolul profesorului este de a crea mediul din care elevii să-şi extragă forţa prin care să devină mari şi în acelaşi timp

să-i orienteze.”

(Adolphe Ferrière – Şcoala activă, 1920

Ce vor face elevii?

1. Vor observa lumea naturii şi lumea oamenilor pentru a culege date documentare.

2. Vor clasa datele culese. Vor fi dirijaţi de profesori sa descopere criteriile de ierarhizare şi structurare a datelor.

3. Vor elabora documente.

Ce va face profesorul?

1. Urmăreşte atingerea competenţelor specifice / obiectivelor de referinţă prevăzute în programa şcolară.

2. Ghidează elevii să descopere conţinuturile din programa şcolară prin întrebări esenţiale, numeroase instrumente de evaluare, materiale suport pentru elevi şi mijloace de facilitare a învăţării.

3. Asigura feedback constructiv.

4. Îi învaţă pe elevi să înveţe.

Care sunt avantajele acestei metode?

Se stimulează motivaţia intrinsecă a elevilor

Se valorifică curiozitatea nativă a elevilor

Se exersează operaţiile de nivel superior ale gândirii: comparaţia, analiza, sinteza, abstractizarea, generalizarea

Se stimulează creativitatea elevilor şi a profesorilor

Se formează deprinderi de comunicare şi lucru în echipă

Evaluarea

Se vor folosi instrumente pentru evaluarea proiectului atât ca produs cât şi ca proces

Elevii vor cunoaşte de la început criteriile de evaluare

Elevii pot crea propriile lor instrumente de evaluare

Elevii sunt implicaţi activ în evaluarea proiectului propriu cât şi al colegilor prin feedback-ul permanent pe care îl vor furniza colegilor

Transformarea evaluării într-o sărbătoare prin prezentarea proiectelor unor invitaţi: părinţi, alte cadre didactice, etc.

BIBLIOGRAFIE

1. Dumitru Chisalita, Verona Lupu, Adalbert Cotuna, “Proiectarea articolelor de marochinarie, tehnice si de blanarie”, Editura didactica si pedagogica

2. V. Salvanu, M. Simion, C. Nebert, M. Aldea, Z. Craciun “Notiuni de creatie”, Editura didactica si pedagogica

3. C. Popescu, A. Fica, “Modelarea incaltamintei si marochinariei”, Editura didactica si pedagogica

4. V. Cociu, “Tehnologia confectiilor din piele” , Editura didactica si pedagogica

· Curriculum pentru clasa a XIII – a, liceu tehnologic, calificarea: Tehnician în industria de pelarie

· Standard de Pregătire Profesională, nivelul 3

RESURSE INTERNET:

www.edu.ro

www.google.ro

www.dialogtextil.ro

http://www.e-referate.ro/referate/Materiale_de_pielarie2007-03-06.html

http://www.tex.tuiasi.ro/site/Ghid_TEXTILE_A5.pdf

http://www.tex.tuiasi.ro/po2006.pdf

http://en.wikipedia.org/wiki/Design

http://www.intertek-labtest.com/brochures/Romania-Brochure-Textile.pdf

http://textil.stfi.de/download/sites/download_script.asp?filename=782_1005.pdf

http://www.elady.ro/articole/Moda/Tricotaje-Hot.html

Altele

· Cataloage de mostre cu: materiale textile, repere şi cusături textile,

· Reviste de specialitate: “Dialog Textil”

· Pliante de la Târgul Internaţional de Textile-Pielarie, 2007

45

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic