filozofii şi filozofări

4
Filozofii şi filozofări Pentru că viaţa ne-a fost dată, noi putem alege felul cum să o trăim. Fiindcă nimic din lume nu ne aparţine, putem sa ne alegem doar atitudinea si felul cum sa interrelaţionăm cu ceilalţi, cât şi ce să facem ca să ne îmbogăţim spiritual. Tot ce ne aparţine e ceea ce noi înşine construim: idealuri, valori pe care le considerăm de urmat. Un om preocupat de filozofie are o percepţie proprie despre lume şi viaţă, şi este îndreptăţit să o aibă. El vrea să vadă mai mult, mai departe, şi îşi asumă consecinţele, el singur, pentru că are de ales între comfort şi adevăr. În general, când îşi asumă să aleagă adevărul, preferă să rămână un observator, şi atât. Nu se implică în situaţiile de care nu are cum să răspundă. Acest “personaj” are o fire introspectivă, iar cunoscându-se pe sine, tocmai că ştie

Upload: april-mckenzie

Post on 28-Sep-2015

214 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Filozofii i filozofri

Pentru c viaa ne-a fost dat, noi putem alege felul cum s o trim. Fiindc nimic din lume nu ne aparine, putem sa ne alegem doar atitudinea si felul cum sa interrelaionm cu ceilali, ct i ce s facem ca s ne mbogim spiritual.Tot ce ne aparine e ceea ce noi nine construim: idealuri, valori pe care le considerm de urmat.Un om preocupat de filozofie are o percepie proprie despre lume i via, i este ndreptit s o aib. El vrea s vad mai mult, mai departe, i i asum consecinele, el singur, pentru c are de ales ntre comfort i adevr. n general, cnd i asum s aleag adevrul, prefer s rmn un observator, i att. Nu se implic n situaiile de care nu are cum s rspund. Acest personaj are o fire introspectiv, iar cunoscndu-se pe sine, tocmai c tie s acioneze n orice situaii date, fie spunnd ce trebuie, fie, adesea, pasiv, lsnd impresia c nu are nimic deosebit de spus. Filozofii nu cauta s rspund la ntrebri pretenioase, iar pentru ei lucrurile sunt foarte simple. Omul care are o atitudine filozofic tie c nu are motive de a da sfaturi sau a iei n eviden, ntruct spiritul su, prin natura sa critic, ar contrazice adesea ceea ce ine de simul comun i echilibrul natural, adica mersul obinuit al lucrurilor, in care majoritatea din noi ne simim confortabil.Un filozof nu ofer sfaturi, ci ofer sugestii, fiindc fiecare om are o nelegere diferit i un nivel diferit de evoluie i de experien. De multe ori, un adevr se spune n glum, iar comunicarea cea mai adevrat este atunci cnd subiectul rmne subneles, iar ea i atinge scopul cnd s-a realizat acel flash. Un filozof tie care e limita , a ceea ce e ct i a ceea ce nu e n puterea noastr. El triete n sistem, dar nu se aseamn cu sistemul i nu i-l nsuete. El tie s rmn deoparte, cnd nu e n puterea sa s schimbe ceva. tie s tac i s observe, cnd aa este cazul.Un filozof tie s judece situaiile, ct i s i exprime opiniile n mod logic, uneori poate n mod obscur, uneori poate lsnd de neles. Aceasta nseamna cu adevrat s comunici pentru ceilali, adic s le dai un impuls ca s poat realiza singuri ce e adevrat, sau mcar s le lase de gnditA filozofa e o atitudine, nu consider c se poate constitui vreodat ntr-o profesie care s ofere soluii concrete la problemele de baz. S-a neles deja, de ce e aa. Prin urmare, atitudinea filozofica interfereaz cu viaa comun, i va rmne un mod de a aborda lucrurile, situaiile, relaiile cu ceilali. Aura Ciobotaru, profesor de filozofie.