8/13/2019 Filos. examen 2013

1/22

1. Filosofia - concepie despre lume i modalitate de gndire. Coraportul dintre filosofie i alte forme de

cultur: religie, tiin, art. Particularitile specifice ale filosofiei.

Filozofia ca conceptie despre lume este un tablou integral al lumii un ansamblu de reprezentari desprelume ,om si relatiile sale. Mitologia (mituri, povestiri, poeme, credinte in eroi, zeitati), religia (bazate

pe mituri insa e mai complex: credinta, dogme, ritualuri, organizatii),. Stiinta prezinta conceptii despre

lume. fundamentele filosofice ale economiei Include conceptii despre gospodarie, proprietate, mrfuri,bani, politica economic, principiile de distribuire, problema alegerii etc. unii din filosofii care au aduscontributii in acest domeniu a fost !dam Smit", #ionel $obbins, %o"n Mill. Filosofia si economia facerela&ia dintre teoriile economice 'i viziunea asupra lumii a oamenilor.

2. Obiectul de studiu i problema fundamental a filosofiei.

!vind ca obiect cunoa terea formelor i proceselor gindirii de alungul istoriei obiectul de studiu se sc"imba dupa cum urmeaza: cosmologice, antropologie, religie, natura, lumea, societatea, siinta

problema fundamentala ale filosofiei este raportul dintre existententa subiectiva si obiectiva conformcareia filozofii sau divizat in orientarile: a) ontologic * existential : materialisti, idealisti, dualisti b)

gnoseologic : optimisti, agnostici, sceptici c) axiologic: valori materiala.

. !omeniile i metodele principale ale refleciei filosofice. Funciile filosofiei.

+ntologia , noseologia.,#ogica , !xiologia , -pistemologia , -tica , -stetica , !ntropologia .Functii:

onceptuala (conceptie despre lume) Metodologica (metode de cercetare stiintifica): dialectica (toate

fenomenele), metafizica ( cercetare dincolo de fizic, de fizicalitatea lumii /ncon0urtoare), gnoseologica

(analiza, sinteza, inductie, deductie, eroare, constructiv critica).

". Filosofia antic din #ndia i specificul ei: colile, repre$entanii, problematica.

ele mai vec"i "indus , cr&i numite vede2 sistem de cuno'tin&e sacre, culese /n 3 cr&i principale:Samaveda2 (imnuri), Ia0urveda2(rugciuni), $igveda2 (cunoa'terea c4ntecelor), !t"arbaveda2(desc4ntece). contin modalit&i de interpretare a naturii, a tradi&iilor 'i obiceiurilor antice, moravuri,imnuri consacrate zeilor. 5udd"ismu sec. 6I /.e.n., fondator fiind 5udd"a (iluminatul2), din concep&iefilosofic trece /n religioas. astzi, budd"ismul este una din religiile mondiale. #a baza budd"ismuluistau 3 principii: via&a este suferin&.. 'coli: 7coala confucionist (statul este bazat pe norme morale)'coala legist (statul nu trebuie s se bazeze pe norme morale, ci s aplice pedepse aspre) 'coalamoist (problema eticii sociale. ideea despre iubirea general .7coala daoist (natura, cosmosul care

pot fi /n&elese prin ptrunderea direct cu a0utorul no&iunilor /n natura existen&ei).

%. Filosofia antic din C&ina i specificul ei: colile, repre$entanii, problematica.

indirea filosofica in "ina !ntica este influentata de specifivul vietii sociale. 8roblema principala dezbatutainfilosofie este problema functionarii statului,a raportului dintre cetateni si imparat,dintre diferite grupurisociale.Scoli:9onfucionista (onfucius,13;< i.=r.)sec.6I i.=r.statul este identificat cu familia si,respectiv statultrebuiesa functioneze dupa aceleasi principii morale,traditii,obiceiuri,adica pe principii nescrise,care tin deconstiintaindividului,si nu pe legi 0uridice,considerate expresii ale regresului social. +mul este fiinta buna de lanatura.9#egista (=an Fei,>?@>AA i.=r.)opusa confucianismuluistatul nu trebuie sa se bazeze pe norme morale,ci pelegicare presupun pedepsiri dintre cele mai aspre pentru cele mai mici abateri. !ltfel,statul se destrama,pentru caomuleste fiinta rea de la natura si bine el nu poate face nicicindnu poate fi nici educat,nici reeducat.9Moista(conducatorul MoBi)problema principala este etica sociala. MoBi puune la baza conceptieifilosoficeideea despre iubirea generala. Fiecare cetatean nu trebuie sa se conduca de profitul personal,ci sa segindeasca si lasemenii sai.

8/13/2019 Filos. examen 2013

2/22

9Baoista (#ao Ci,sec.6I6 i.=r.)in centrul invataturii daoiste este natura,cosmosul care pot fi intelese nu pecalerationala,ci prin patrunderea directa cu a0utorul notiunilor in natura existentei.

'. (tapele filosofiei din )recia *ntic i caracteristica fiecreia din ele.

+. Ce este esena tuturor lucrurilor sau elementul primordial al lumii n filosofia greac din etapa

cosmologic.

8rimul D"ales din Milet, pt care acea substan& primordial este apa E tot ce exist, nimic nu poateexista fr, e mai mult ca substan&, e /nsufle&it G toate lucrurile au suflet.Succesorul lui D"ales !naximandru apeiron (infinitul). unic, /n mi'care, nedeterminat, traduce cainfinit2, cauza oricrei na'teri 'i pieiri ve'nic, extratemporal, infinit /nceputul, izvorul existen&ei. altreprezentant: !naximene aer E orice este o form a aerului, fiind ec"ivalent cu apeironul Bin aerapare totul, tot ia forma aerului: Focul, norii, apa, pm4ntul, pietrele, toate lucrurile.. Bemocrit > cauzemateriale E fiin&a 'i nefiin&a /mpreun alctuiesc cauza fiin&rii.

. Caracteristica filosofiei greceti din epoca antropologic sofitii, /ocrate, Platon, *ristotel0.

Hncep4nd cu sec. 6: care este esen&a valorii omene'ti Socrate combate sofistica ca modalitate deg4ndire, concep&ie despre lum). #a 8laton lumea ideilor: Sufletul: afecte, senza&ii, ra&iune migreazdup moartea corpului /n plante 'i animale pt a se purifica. Sufletul este influen&at de corp 'i tras /n 0osspre /nceputul material si nu poate atinge lumea ideilor, doar se apropie de ea.!ristotel: sufletul act alcorpului. +mul animal ra&ional. Spiritul uman se na'te ca o foaie curat pe care se imprimexperien&a c4'tigat intelect pasiv, dar exist 'i unul activ care este nemuritor E partea comun aoamenilor 'i a zeilor. -picur sarcina filosofiei stiinta despre comportament G omul fericit.

1. Caracteristica general a filosofiei lui Platon. n3tura despre lumea ideilor i lumea lucrurilor

sen$oriale4 5mitul peterii6.

baza teoriei cunoa'terii /nv&tura despre lumea ideilor 'i lumea lucrurilor senzoriale. Ideile la om segsesc /n suflet. unoa'terea E reamintirea sufletului. Influen&a 8Jt"agora. cunoa'terea porne'te de la< ca o reamintire a sufletului prin asocieri influen&ata de > factori: discu&iile purtate de indivizi /ntre eilucrurile din exterior. exist cuno'tin&e simple 'i compuse, senzoriale 'i ra&ionale. uno'tin&ele umbreale cuno'tin&elor teoretice, neesen&iale, superficiale. uno'tin&ele teoretice lumina soarelui.

78. Caracteristica general a filosofiei lui *ristotel. n3tura despre cau$ele prime.

!ristotel /nv&tura despre materie 'i form Forma2 este definit ca realitate a existen&ei activ,

productiv, creativ. materia2 fiind poten&a existen&ei2. forma2 mereu se con&ine /n materie2.Forma lumea ideal, cuno'tin&ele teoretice. Fiecare lucru exist datorit cauzelor: formal: ra&iunea,g4ndirea material: ceea din ce ceva poate deveni activ. #umea structurata: forma formelor fiindBzeu ra&iune universal, cosmic ce creeaz lumea, universul din materie. cauza final a tuturorlucrurilor, miscarilor din univers.

77. Caracteristica general a filosofiei medie3ale: patristica, scolastica i problemele principale.

8erioada medieval (sec. I E KI6) A etape. !pologetica aprarea ideologiei cre'tine, stabileascautoritate /n con'tiin&a credincio'ilor. $eprezentant: Dertulian. 8atristica 'ir de personalit&icanonizate datorit modului lor de via&, scrierilor, ideilor sale, numi&i Lsfin&i ai bisericii cre'tine2.

$eprezentant: $eligioas D"oma d!Nuino recunoaste valoarea cunoa'terii filosofice /n sistemulcuno'tin&elor totale de care dispune omul, si afirm c /nainte de credin& 'i ra&iune, religie 'i filosofietrebuie s existe armonie.

8/13/2019 Filos. examen 2013

3/22

1>. Caracteristica general a filosofiei renascentiste: umanismul, naturali$mul, reformi$mul social.

-poca rena'terii (sec. K6K6I). + perioad din cauza domina&iei religiei cre'tine, multe realizri aufost interzise, /ns datorit intelectualit&ii arabe sint reevaluate valorile antice grece'ti, filosofiei,'tiin&ei 'i culturii.. Omanism: valoarea omului ca fiin& biologic, spiritual, frumuse&ea corporal,

puterea intelectual, naturale&ea sentimentelor. oricare ar fi originea universului, el se supune unorlegit&i obiective, independente de influen&a lui Bzeu 'tiin&e sociale constituirii unui stat laic, pevalori civile, laice integrrii statale, dep'irii dezmembrrii.

7. Critica scolasticii i problema metodei cunoaterii tiinifice n fiosofia modern. Principalele

curente filosofice. (mpirismul i repre$entanii de ba$.

tre secolul K6II /n -uropa +ccidental rela&ii capitaliste produc&ie. descoperirilor geografice:omul cunoa'te o dezvoltare progresiv, sporind productivitatea 'i calitatea muncii. /n fa&a filosofiei constituirea metodelor noi de cunoa'tere necesare 'tiin&elor. /n aspect gnoseologic /n filosofia modern

se eviden&iaz A curente: empriric (F. 5acon, opera principala +rganon cunostintele laice pot fideosebite de cele religioase prin experiment. ondi ia furirii tiin ei, metodei noi e critica cuno tin elor existente, eliberarea spiritului uman de sub tirania pre0udec ilor denumite idoli ai tribului care in de natura uman ai pe terii determina i de educa ia ai forului neconcordan ele limba0ului cu via a real ai teatrului genera i de autoritatea tiranic a vec"ilor sisteme filosofice) sensualism (%o"n #ocPe izvor al cunoa'terii sunt senza&iile, organele de sim& Lla na'tere ra&iuneauman este o foaie curat) ra&ionalism (Bescartes: cuno'tin&ele senzoriale poart un caractersuperficial Qumai ra&iunea prin metoda deductiv poate da cuno'tin&e obiective, universale, necesare,'tiin&ifice omul posed de0a anumite cuno'tin&e, nsc4nduse cu acestea Lcuget, deci exist2).

7". Critica scolasticii i problema metodei cunoaterii tiinifice n fiosofia modern. Principalele

curente filosofice. 9aionalismul i repre$entanii de ba$.

ra&ionalism (Bescartes: cuno'tin&ele senzoriale poart un caracter superficial Qumai ra&iunea prinmetoda deductiv poate da cuno'tin&e obiective, universale, necesare, 'tiin&ifice omul posed de0aanumite cuno'tin&e, nsc4nduse cu acestea Lcuget, deci exist2).

7%. Filosofia iluminismului france$: omul, societatea, raiunea.

Sec. K6III E luminilor* iluminismului. Iluminismul curent spiritual cu g4nditori care raspindeau

realizrile 'tiin&ifice, culturale 'i politice. /n !nglia, Fran&a, reprezentan&i: $ousseau, 6oltaire.literatura scris /n limbile na&ionale destinat maselor populare. cristalizarea burg"eziei care gse'te /nideile iluminste o exprimare a propriei filosofii. !pari&ia iluminismului determinata de spiritulrevolu&ionar al burg"eziei. apari&ia unei mari opere colective (1; volume 'i 11 volume de plan'e) -nciclopedia, alcatuit sub coordonarea lui $ousseau in care se afla cuno'tin&ele umane acumulate dincele mai vec"i timpuri p4n /n acel moment. Ideile iluminismului: $a&iunea (specifica omului) Gegalitatea oamenilor Monar"ul primul slu0itorul statului societatea structurat pe baza unui contractsocial /ntre om 'i semenii si Monar"ul ideal politic, filosof care /n&elege mecanismele societ&ii+ra'ul e pentru Lcet&eanul universal2 loc /n care rzboiele ar disprea, iar pre0udec&ile de ordin rasialsau religos ar fi excluse. Idealul uman al acestei epoci este filosoful. $eprezentan&ii iluminsmului aumilitat pentru revolu&ionare sistemului educa&ional 'i introducera /nv&m4ntului /n limbile na&ionale.Manifestrile iluministe /n literatura european: $obinson rusoe Baniel Befoe ulliverstravelsR%o"antan Sift Scisori persane E MontesNuieu +perele lui 6oltaire $omanele 'i eseurile luiBiderot Qunta lui Figaro 'i 5arbierul din Sevilla de 5eaumarc"ais

8/13/2019 Filos. examen 2013

4/22

7'. Caracteristica general a filosofiei clasice germane. Filosofia lui #. ant.

Incercari de a depasi alternativa metafizica, conform careia cunoasterea este un proces ori senzorial orirational, a existat in filozofia clasica germana (Tant, =egel). exemplu In critica ratiunii pure2 Tantafirma: dar daca orice cunoastere a noastra incepe cu experienta, aceasta nu inseamna ca ea provine

toata din experienta2. -l face distinctie intre cunostintele empirice care isi au izvoarele loraposteriori, adica in experienta2, de cunostintele apriori care sunt independente absolut de oriceexperienta2, fiind rezultatul structurilor cognitive ale subiectului epistemic. 8rin analiza critica aconditiilor de posibilitate2 ale cunoasterii, Tant a0unge la contestarea capacitatii intelectului de acunoaste lucrul in sine2, care exista independent si in afara subiectului cunoscator, spre deosebire de=egel, celalalt reprezentant de seama al filozofiei clasice germane. In Fenomenologia spiritului2,=egel se preocupa de strategia urmata in miscarea gandirii...care isi produce si parcurge momentelesale2, deoarece metoda nu este altceva decat structura intregului, infatisat in pura sa esentialitate2. Infelul acesta, el subliniaza unitatea dintre teorie si metoda, interdependenta intre explicare (interpretare)si modul de abordare a universului ca totalitate2 pentru a obtine despre el cunostinte autentice.Metoda sa dialectica de gandire si cunoastere va fi preluata de Marx si -ngels dar de pe pozitia

materialismului.Belimitanduse de =egel, Marx declara: Metoda mea dialectica este, nu numai diferita de cea a lui=egel, ci este exact opusul ei. 8entru =egel, procesul gandirii, pe care sub denumirea de idee, el iltransforma intrun subiect de sine statator, este demiurgul realuluiU #a mine, dimpotriva, idealul nueste altceva decat materialul transpus si tradus in capul omului2. =egel, numeste metoda sa cutermenul de dialectica sau cu expresia de metoda speculativa si o opune metodei metafizice. Metodadialectica este o metoda interioara filosofiei si, respectiv, obiectului ei de studiu: !bsolutul. VMetodanu este altceva decat structura intregul infatisat in pura sa esentialitateV (=egel, Fenomenologiaspiritului, -ditura !cademiei, 1@W, p AA). Doate celelalte metode, considera =egel, erau exterioareobiectului filosofiei, !bsolutului erau abstracte si metafizice. Metoda dialectica este o metodaconcreta care vrea sa reproduca in planul mintii miscarea reala a gandirii. Bialectica este, cum sustine=egel, o metoda care admite, in mod constitutiv, contradictia. +ntologia sau metafizica, pune

problema Fiintei in sine a principiului. Bar ce este Fiinta in sine -a este ceea ce este, ea este si nupoate decat sa fie. Bar aceasta afirmatie VFiinta este ceea ce esteV este o 0udecata de tip analitic (insens Pantian). 8rin aceasta 0udecata este afirmata Fiinta pura, Fiinta fara determinatii, fara proprietati.-a este o 0udecata tautologica. Besfacem explicit intro 0udecata ceea ce de0a stim anume ca este ceeace este. 8rin urmare, spunem ca fiinta este dar nu si cum este. !vem, spune =egel, un concept abstractasupra fiintei in sine. In paranteza fie spus, abstract, in sens "egelian, inseamna acel concept care

poseda note, insusiri sau determinatii mai sarace (putine) prin raportare la un alt concept subordonatlogic lui. Be exemplu VanimalV este un concept abstract pentru faptul ca el contine mai putine insusiridecat conceptul VomV pe care il include in sfera sa. 8rin raportare la conceptul VomV, conceptul

VanimalV are o sfera mai larga, cuprinzand si alte notiuni in extensiunea lui. In sc"imb, VanimalV are uncontinut mai sarac decat conceptul VomV. ! fi abstract sau concret depinde de felul in care conceptelese raporteaza unele la altele in functie de sfera si continutul lor. -vident ca cel mai abstract concepteste VfiintaV, intrucat el le cuprinde toate celelalte concepte fara ca la randul sau sa fie cuprins de unconcept de o mai larga generalitate. Fiinta se contine doar pe sine. Bespre fiinta nu putem spune decatca este. In sc"imb despre om, in calitate de concept concret, cu multe insusiri, putem spune extrem demulte lucruri: ca este o fiinta rationala, bipeda, ca vorbeste, rade etc.

7+. Caracteristica general a filosofiei clasice germane. /istemul filosofic al lui ;egel.

7. Problema omului n filosofia lui *. /c&open&ouer.

8/13/2019 Filos. examen 2013

5/22

Sc"open"auer de a reevalua persoana uman sa concretizat /n teza potrivit creia voin&a primeaz /nraport cu ra&iunea. Beciziile 'i ac&iunile omului sunt dictate de voin&, iar ra&iunea nu poate intervenidec4t pt a le 0ustifica. Filosoful consider c voin&a constituie factorul primordial nu numai al existen&eiumane, ci 'i al lumii /n totalitate: ea constituie esen&a ascuns a tot ce exist, manifest4nduse diferit /nfiecare nivel al lumii.Sc"open"auer a0unge la concluzia c voin&a, fiind absolut, este liber. Qatura uman se identific cu

6oin&a, dar omul nu este liber, el dispune doar de iluzia libert&ii, ivit atunci c4nd /'i con'tientizeazscopurile, care de fapt, ar fi obiectivarea 6oin&ei Oniversale. Hn mod logic, voluntarismul luiSc"open"auer se coreleaz cu pesimismul, o concep&ie care neag puterea omului de a'i conferi unsens vie&ii prin ra&iune 'i, /n genere, valorile /ntemeiate pe ra&iune. +mul, care a /n&eles c via&a estelipsit de sens 'i de aceea /'i dore'te libertatea, se pronun& /mpotriva voin&ei ira&ionale 'i tinde sprenirvana. 6ia&a nu face s fie trit. 8rin sinucidere nai ucis voin&a de a tri, ci, prin acest fapt, aidistrus cel mult lumea ca reprezentare2. Sc"open"auer este ferm convins c filosofia, determin4ndesen&a lumii, deci 'i inutilitatea eforturilor noastre, /'i va sc"imba modul de a fi 'i se va deprta de'tiin& 'i ra&iune pt a /n&elege suflul incon'tient al vie&ii. Qietzsc"e trage concluzii despre /nv&turadespre voin& 'i anume nu de /mpcare cu realitatea existent, ci transformarea radical a ei, no&iunea

principal fiind voin&a spre putere2. Fiecare om este determinat nu de tendin&a de a cunoa'te ca la

=egel sau de a tri ca la Sc"open"auer, ci de a domina asupra altora 'i aceast voin& spre puterepoart caracter biologic /nnscut, este caracteristic tuturor. Boar c la diferi&i oameni se manifest /nmod diferit, de aceea indivizii sunt clasifica&i /n > categorii: 1. robi E cei cu voin&a slab spre putere >.aristocra&i E cei care tind spre a domina fr limit asupra altora. Morala tradi&ional, bazat peno&iunile de bine2 'i ru2, dreptate2 'i egalitate2, comptimire2, este caracteristic celor slabi.Morala aristocra&ilor este alta E scopul scuz mi0loacele, adic lipsa oricrei morale, oricror norme ptcel care voie'te s'i realizeze dorin&a de a domina asupra altora, nu poate exista nicio limitare avoin&ei sale, lui i se permite totul.

1@.Filosofia sec. >>. Principalele curente filosofice occidentale contemporane i repre$entanii lor de

ba$.

8erioada contemporan sec. KK este secolul revolu&iei te"nico'tiin&ifice 'i a dezvoltrii /n general.Filosofiei contemporane /i sunt specifice urmtoarele curente: intuitivismul, fenomenologie,

pozitivismul, pragmatism, marxism.Intuitivismul 'i filosofia vie&ii din Fran&a sunt reprezentate de "enri 5ergson: ceea ce confer deveniriicaracter creator este elanul vital, torent, ne/ntrerupt sc"imbare, permanent apari&ie a noului. elanulvital2 durata pur, dimensiune temporal diferit de timpul lumii exterioare, nu se spa&ializeaz, nu sefragmenteaz trecut, prezent 'i viitor pot fi cunoscute dec4t prin intui&ie, act cognitiv nemediat,spontan, originat /n instinct 'i desv4r'it /n intelect, prin care se surprinde esen&a devenirii. 8rinurmare, =. 5ergson asociaz filosofia vie&ii cu intui&ionismul.

8ozitivismul E reprezentant: !. omte: apropiat de empirism prin aceea c /ntemeiaz cunoa'terea peexperien&, dar se deosebe'te de el prin respingerea metafizicii. #a baza: ideea progresului, ca progresintelectual. A stadii ale g4ndirii: teologic Efenomenelor naturale li se atribuie puteri supranaturalemetafizic E fenomenele sunt explicate prin entit&i abstracte (natur, ra&iune etc.) pozitiv E etapacercetrii 'tiin&ifice, axate pe observarea faptelor, fenomenelor 'i a raporturilor constante dintre ele.8leda pt formarea unei 'tiin&e noi E sociologia, care ar deveni o for& a reorganizrii societ&ii.Marxismul (vezi p.1W)8ragmatismul american (". S. 8eirce, X. %ames, %. BeeJ) E curentul filosofic aprut la sf. Sec. !lKIKlea /n cultura nordamerican: conceptul de practic, cut4nd s realizeze o legtur fertil /ntreuniversul cuno'tin&elor 'i cel al ac&iunilor.Fenomenologia (-d.=usserl) E cunoa'terea, inclusiv cea empiric, este posibil numai /n condi&iileadmiterii unor presupozi&ii ideale. adevrul nu este posibil dec4t sub condi&ia unui sens. ! surprindesensul /nseamn a reduce fenomenologic sau a nu lua /n considerare tot ceea ce se datoreaz

8/13/2019 Filos. examen 2013

6/22

cunoa'terii lumii exterioare, precum 'i subiectul sub aspect empiric 'i logic, pt a a0unge la ultimatreapt a con'tiin&ei ca atare, numit eu pur2 sau ego transcedental2.-xisten&ialismul E este o doctrin filozofic 'i de ac&iune caracterizat printro accentuare aindividualit&ii, propagarea libert&ii individuale 'i a subiectivit&ii. -xisten&ialismul /'i are originea /nlucrrile lui TierPegaard, este dezvoltat de contribu&iile lui =usserl 'i =eidegger, devenind faimosdup sf4r'itul celui deal doilea rzboi mondial prin lucrrile lui %ean8aul Sartre 'i ale autorilor

grupa&i /n Fran&a /n 0urul revistei V#es Demps ModernesV, Simone de 5eauvoir, Maurice Merleau8ontJ. -xisten&ialismul cuprinde deopotriv un sistem ideatic, o moral 'i o doctrin de ac&iune.1> teme ale g4ndirii existen&ialiste: Fiin&a uman nu este o fiin& necesar fiecare dintre noi ar putea lafel de bine s nu fie. $a&iunea nu /i este de a0uns omului pentru a'i lumina destinul. Bevenirea fiin&eiumane. -xisten&ialismul /l invit pe om s'i construiasc via&a prin efort. Fragilitatea fiin&ei umane.Sunt mereu expus propriului meu sf4r'it, distrugerii mele ca fiin& uman, deoarece eu nu exist ca ataredec4t prin efortul meu. Be aici sentimentul de angoas care ne /nso&e'te existen&a. existen&a noastr efinit 'i se /ndreapt ctre moarte. Fiecare fiin& uman se simte solitar, impenetrabil celorlal&i. omuleste o fiin&aneantului, el survine din neant 'i se /ndreapt ctre el.Bevenirea personal. +mul trebuies aiba o via& cu adevrat personal 'i con'tient. +mul /nseamn libertate pentru a'i construi via&a,el trebuie s opteze, s aleag /n permanen&, s se anga0eze constient /n raport cu destinul su 'i cu al

celorlal&i. +mul constat c /n realitate nu este singur: el este o fiin& alturi de cei cu care e nevoit sexiste 6ia&a expusa.

28. *pariia i rspndirea ideilor filosofice n ?oldo3a. !. Cantemir - primul filosof romn.

Qeamul nostru are o gindire bogata, o cultura interesanta sursa: populara, folclorul. reatia popularaeste o proptofilosofie care ne vb despre viata neamului nostru, despre obiceiurile, traditiile, profundumanista in centrul ei se afla omul. In folclor se vb in expresii plastice despre raporturile sociale, relatiicomplicate dintre oameni, a evoluat in strinsa legatura cu viata si activitatea omului. rol important crestinismului. In spiritualitatea sensibila a getodacilor, dominata de credinta in nemurirea sufletuluise desfasoara lent, pe cale pasnica crestinarea populatiei auto"tone. biserica a contribuit si a stimulatdezvoltarea invatamintului, a cultivat respectul fata de carte. In perioada medievala, gindirea filosoficasi sociala romaneasca este profund religioasa: cronicele bisericesti letopisetile: > perioade: secolulKIII KI6 in limba slavona si sec. K6II in limba moldoveneasca: rigore Orec"e, Miron ostin,

Qicolae ostin, Ion Qeculce. ronografia moldoveneasca este redactata in limb romana, iar cronicariiapartin marii boierimi care ii exprima interesele. arturarii moldoveni din sec KIIIK6I orientari:lucrarile clasicilor bisericesti, spre literatura patristica. traduse * transcrise textele autorilor antici :!ristotel, Bemocrit, 8itagora. In aceasta perioade filosofia dragoste de intelepciune. primului tratatumanist Qeagoe 5asarab: principe ideal , un om ideal. In acest scop scrie teze in lucrare: universul acreat pt om, care se naste ca un Bzeu. 8ozitia de exceptie a omului in univers este argumentata prinevidentierea dreptului de a alege intre bine si rau. +mul poate deveni un Bzeu daca se conduce de

ratiunea sa. #ucrarea contine caracteristica valorilor respective in acele timpuri. binele este tot ceea cee adecvat Lfirii omului2 iar Lraul2contine faptele cel abat pe om de la firea sa. apacitatea omului de adeosebi Lbinele2 si Lraul2 il caracterizeaza ca pe o fiinta deosebita de celelalte vietuitoare. !ltii: 8etruMovila, 6arlaam, Bosoftei. 8etru Movila: prima scoala superioara E olegiul $evean, programul destudiu in care gasim filosofia greaca, latina. In lucrarea L!ntologie2, 8etru Movila constata rolul ma0oral stiintei in viata omului. Bosoftei constiinta umanista. Inzestrat cu o vointa de a se cunoaste si cudor de perfectiune, dosoftei studiaza teologia (patristica si dogmatica), istoria si filosofia. +pera luiBosoftei se deosebeste prin pafosul patriotic, prin mindria de neam si dragostea pt mult patimata tara.cronicarului rigore Orec"e L#etopisetul Darii Moldovei2 defineste rolul istoriei in societate: istoriaeste un indrumar moral pt generatiile viitoare, conceptia umanista despre cultura si civilitatia ca notedefinitorii al omului. Miron ostin primul poem de meditatie filosofica L6iata lumii2 : soarta

sc"imbatoare, ideea scurgerii irepetabile a timpului, existenta trecatoare a omului. In lucrarilecronicarilor este adecvat apreciata cultura si virtutea omeneasca, se observa tendinta de eliberare dementalitatea strict teologica si de afirmarea a gindirii rationale.

8/13/2019 Filos. examen 2013

7/22

27. Filosofia romn din epoca modern: @.Conta, A.?aiorescu, ?.(minescu .a.

Ideea unei dezbateri privind personalitatea lui Maiorescu 'i contribu&ia sa la afirmarea

modernit&ii culturii rom4ne necesit, prin for&a lucrurilor, at4t trimiterea la mediul ideatic /n

care sa format, c4t 'i la configura&ia istoricospiritual a timpului /n care a trit 'i a ac&ionat(pe planuri multiple ale vie&ii sociale). Drebuie s fi&i ferici&i E spunea ". 5ogdan Buic (/n

discursul su de recep&ie la !cademia $om4n) E c a&i putut fi colegii unui brbat care de a'a

de cu vreme /'i cunoscuse 'i /'i motivase filosofice'te rostul vie&ii sale de cercettor al

adevrului, de descoperitor al lui, nu numai spre plcerea sa dezinteresat, dar 'i spre folosul

societ&ii pe care, mai mult dec4t pe el, descoperirea trebuia s o intereseze ca o condi&ie a

progresului, a civilizrii 'i a mul&umirii suflete'ti, care culmineaz /n priceperea exact a

raporturilor dintre societate 'i individ, pricepere care, fr filosofie, fr temperamentul.Maiorescu ne apare astfel mai /nt4i ca o personalitate complex, care 'ia motivat /nc

> filosofic, nu se ob&inede timpuriu filosofice'te2 rostul vie&ii. !'a cum rezult din coresponden&a sa

(extrem debogat 'i relevant sub raport teoreticofilosofic), preocuparea pentru pregtirea filosofic 'i

pentru integrarea /n contextul cultural european este motivat de g4ndurile timpurii al

ilustrului profesor de mai t4rziu: Hngdui&imi s v rog E scria Maiorescu (la ; martie 1?W1,

adres4nduse, la 5erlin, celebrului filosof 'i logician !. Drendelenburg) E ca duminica

viitoare, la orele 1>, s m onora&i cu prezen&a Bv. la conferin&a pe care o voi &ine pentru

monumentul lui #essing de la Tamenz. !m profitat de ocazie pentru a arta 'i /n acest mod

c rom4nii manifest un viu interes pentru evenimentele literare importante din vestul

civilizat2*

>>.Perioada interbelic - apogeul filosofiei romne: C.9dulescu-?otru, B.laga, !.!.9oca,-.ioran

'.a.

8entru a identifica specificul unei filosofii integrate /ntro cultur este necesar un demers /n ad4ncimea planurilor pe

care, istoric, se poate consituit o na&iune: social, politic, economic 'i ideologic. 8entru a vorbi despre dezvoltarea

filosofiei rom4ne'ti E component sine Nua non a culturii rom4ne, voi face apel la strbaterea cilor socialului 'i

politicului, /n /ncercarea de a dovedi c aceste dou ci 'i dezvoltarea filosofiei rom4ne ti sunt indisolubil legate. Bin

acest punct de vedere, cea mai de seam reconstruc ie istoricofilosofic este cea din perioada interbelic, /n care

filosofia rom4neasc se dezvolt pe coordonatele fenomenului na ionalist. Situarea momentului de v4rf, a punctului

ar"imedic din cadrul dezvoltrii istoriei culturii rom4ne are loc /n perioada dintre cele dou rzboaie mondiale, /n care s

a creat un context sociopolitic de a a natur /nc4t sa produs o genera&ie de g4nditori recunoscut precum momentul de

apogeu al filosofiei noastre. !tunci c4nd un adversar de idei, dintre cei mai cinici /&i va imputa inexisten&a unei filosofii

auto"tone, po&i rspunde fc4nd apel la genera&ia >;. 7i astfel se a0unge /n punctul /n care e necesar a se pune problema

unei "ermeneutici a ideii de filosofie rom4neasca, /n vederea identificrii acesteia.

8/13/2019 Filos. examen 2013

8/22

#ato sensu, "ermeneutica se poate aplica de ctre subiectul cercettor /n dou moduri: fie fc4nd apel la autor 'i

contextul istoric /n care apare opera, av4nd ca scop /n&elegerea /n cuno'tin& de cauz a acesteia, fie prin contact direct cu

opera independent de auspiciile /n care sa produs aceasta.

Dotu'i, /n cazul "ermeneuticii care sondeaz 'i via&a respectivului autor, autorul devine el /nsu'i opera asupra creia se

aplic demersul "ermeneutic. !'adar, /n acest caz opera care st la baza explorrii "ermeneutice e /ns'i ideea de

filosofie rom4neasca. Sunt aici incluse studii asupra contextului istoric, politic, religios E care au influen&at masiv

dezvoltarea filosofiei din perioada interbelic. Iat metoda pe care o voi folosi /n vederea sus&inerii existen&ei

dimensiunii na&ionale a filosofiei rom4ne'ti interbelice.

Qa ionalismul, c4t i lupt pentru idealul unei con tiin e rom4ne ti de sorginte misticopatriotic, au fost factorii

principali care au determinat conturarea tematicii operelor filosofice ale unor creatori precum Qae Ionescu, onstantin

Qoica, Mircea -liade, -mil ioran, Mircea 6ulcnescu.

Hn cadrul comunicrii mele /mi propun s sus in teza c ideea de filosofie rom4neasc este indisolubil legat de

contextual cultural interbelic, de afirmarea idealului na ional rom4nesc. Hn ce msur se poate considera prolific acest

context pentru evolu ia filosofiei rom4ne ti i cum se poate raporta acest aspect na ionalfilosofic la ceilal i reprezentan i

ai filosofiei rom4ne ti, care nu au fcut parte din grupul celor dedica i cauzei na ionale, sunt c4teva din /ntrebrile la care

voi /ncerca s ofer un rspuns pe parcursul lucrrii de fa&.

Be aceeea m voi axa pe dou planuri, /n vederea sus&inerii ideii mele c /ntre ceea ce a /nsemnat $om4nia interbelic 'i

scrierile, ideile sus&inute de filosofii anterior men&iona&i a existat o rela&ie de dependen& de reciprocitate, astfel: dup ce

/n prima parte a lucrrii voi surprinde specificul epocii, social 'i ideologic, /n a doua parte voi /ncerca s eviden&iez ideile

care vin s confirme aceast realitatea 'i influen&a elementului social de tip na&ional, din operele g4nditorilor respectivi.

Dotu'i, orice "ermeneutic presupune sondarea ad4ncimilor referitoare la sensul i con inutul conceptului*ideii supuse

procesului respectiv. =ermeneutica ideii de filosofie rom4neasc presupune explorarea intensiunii acestui construct. i orice demers fcut cu sinceritatea de ctre cercettor /n vederea urmririi traseului ideologic pe care la parcurs filosofia

auto"ton, /l va aduce pe acesta fa /n fa cu momentul Y>;. Filosofia rom4neasc nu ar fi putut cpta identitatea pe

care o are /n lipsa contextului cultural interbelic.

um se ratific o afirma&ie ca aceasta Be la credin&a, /nt4lnit /n epoca respectiv, conform creia /mplinirea neamului,

a poporului, a na&iunii /n /ntregul ei, poate avea loc fie pe calea filosofiei, cum sus&inea Qoica, /n tinere&ea sa, parcurg4nd

modelul su de raportare la filosofie, aceasta fiind rspunztoare pentru a oferi stri de spirit, fie prin teologie, concep&ie

sus&inut de Qae Ionescu. Spiritul unui popor este at4t de inefabil /nc4t nu po&i avea acces la el dec4t printro revela&ie,

similar credin&ei 'i nu prin cunoa'terea filosofic.!cestea sunt coordonatele pe care se constituie specificul g4ndirii rom4ne'ti /n epoc, na&ionalismul fiind dublat de

credin&a /n ortodoxie, spiritulitate, misticism, xenofobie, fapt care la un moment de cumpn istoric face s se constituie

Mi'carea legionar, care /n mod paradoxal fa& de oprobriul public la care este supus astzi /n mentalul colectiv, atrage

simpatiile unora dintre cele mai mari personalit&i din filosofia noastr: Qae Ionescu, -mil ioran, Mircea 6ulcnescu,

Mircea -liade, onstantin Qoica.

Qu voi relua /n continuare imaginea de ansamblu al contextului social politic al vremii, acesta fiind cunoscut, /n linii

mari, dincolo de adversit&ile istoriei care poate prezenta faptele altfel dec4t sau /nt4mplat, ci voi propune situarea

filosofiei rom4ne'ti /n cadrul larg al culturii rom4ne acolo unde consider c /i este locul. 8entru a reu'i acest lucru, voi

apela la o sc"em conceptual propus de 8etre Sirin, /n 0urnalul su 2astele /n Spania2, care descrie via&a acestuia din

8/13/2019 Filos. examen 2013

9/22

5ucure'tiul anilor ;, fie sub raport mistic, fie sub cel al cunoa'terii filosofice. Mrturie a acestui

aspect stau operele care fac apel la elemente cu specific na&ional: Bimensiunea rom4neasc a existen&ei, Sentimentul

rom4nesc al fiin&ei, Spiritul rom4nesc la cumptul vremii, $osturea filozofic rom4neasc, Sc"imbarea la fa& a

$om4niei, 8agini despre sufletul rom4nesc. Dema na&ionalist era o tem predilect /n op&iunile filosofilor din epoc.

Hn vederea argumentrii acestui aspect voi arunca o privire /n cadrul operelor filosofice care au aceste trsturi, ce se

ratific de la planul social, de tip na&ional. 6oi avea /n vedere cazurile Qoica, 6ulcnescu, -liade, ioran 'i Qae Ionescu.

onstantin Qoica

8oate c cel mai bine transpare sensul specific na&ionalist impregnat /n filosofia lui Qoica din ideea central a operei

acestuia: dialectia /n patru pa'i: tem (1), anitema (>), tez (A), tem regsit (3). Hn acest sens, din general (1), rezult un

individual (>), care asum4ndu'i o serie de determina&ii, cpta statutul de individual logic (A), 'i se reintoarece lageneral (3) asupra cruia va emana noile determina&ii asumate (mediul extern devine mediu intern, iar individualul

devenit de0a individual logic, se rsfr4nge din nou asupra mediului). !ceast idee sa format din tiparul specific

interbelic al individului care are sens ca fiin&, care /'i gse'te /mplinirea numai /ntruc4t se poate drui &rii sale, spre

izb4nda acesteia. !stfel, -minescu, omul deplin al culturii rom4ne, sa format ca individual din intersectarea mai multor

generaluri (planul cultural, social, ideologic), /ns abia c4nd /'i asum propriile determina&ii doar /n modul specific

acestuia, devine om excep&ional, parte ridicat la puterea /ntregului 'i a0unge s se re/ntoarc asupra culturii din care a

provenit spre a ridicao, oferindui determina&iile proprii. !cesta este insul care odat devenit, conform filosofiei lui

Qoica, individual purttor de general, se /ntoarce la na&iune, radicando pe acesta prin numele su. red c influen&aspecific perioadei na&ionaliste se poate distinge limpede.

Mircea 6ulcnescu

Hn contextul sociopolitic al epocii, 6ulcnescu consider c politica statului rom4n trebuie s fie una pozitiv, de

promovare a valorilor romanit&ii (mai precis, rom4nizarea), dar 'i negativ, de descura0are a valorilor 'i activit&ilor (fie

ele culturale, economice, politice etc.) nerom4ne'ti. Dradi&ionalismul lui 6ulcnescu este net auto"tonist, ruralizant 'i

antieuropean. Sus&ine importan&a elitelor spirituale pentru societate, dar nu face (precum ioran sau Qoica) cu o critic

violent a sistemului democratic. Spre deosebire de M. -liade, -. ioran sau onst. Qoica, 6ulcnescunu a sus&inut

publicistic sau propagandistic ideologia legionar. 1

Mircea -liade

http://cerculnoica.wordpress.com/2013/11/23/determinatiile-nationaliste-ale-filosofiei-romanesti/#sdfootnote1symhttp://cerculnoica.wordpress.com/2013/11/23/determinatiile-nationaliste-ale-filosofiei-romanesti/#sdfootnote1sym

8/13/2019 Filos. examen 2013

10/22

!propierea lui Mircea -liade de o mi'care politic /n esen& antieuropean, antiliberal, antidemocratic 'i extremist

prin mi0loacele de lupt adoptate (asasinatul), a fost facilitat, printre altele, 'i de filosofia sa existen&ialist, o filosofie ce

valorizeaz experien&ele de orice fel (oric4t de riscante, aberante sau compromi&tore ar fi). !'a cum au mrturisit

apropia&ii 'i cunoscu&ii lui, fondul su sufletesc era tolerant 'i desc"is altor culturi, popoare, religii sau rase. >

-mil ioran

!nterior apari&iei Sc"imbrii la fa& a $om4niei (1@AW), ioran avea de0a conturate elementele unei viziuni social

politice care /i vor precipita apropierea de legionarism. 8rofetismul ce /nc"eie Sc"imbarea la fa& a $om4niei este, /ntro

anumit msur, previzibil. 8entru o &ar ce a trit o mie de ani /n subistorie 'i cu un regim politic actual democratic E

democra&ie ce sleie'te vigoarea poten&ialelor valori individuale E singura solu&ie politic este saltul istoric asigurat de o

dictatur care s imprime &rii un alt destin. + dictatur care s pun la teasc2 $om4nia, pun4nd /n valoare energiile

creatoare nefolosite sau neexploatate ale rom4nilor 'i care s imprime na&iunii rom4ne un spirit ofensiv, imperialist,

necesar pentru a o conduce la rolul de Qou onstantinopol2. Bac nu mai putem aspira la "egemonia mondial, atunci

mcar la un primat politic 'i spiritual, sudest europeanZ A

Qae Ionescu

azul lui Qae Ionescu este un caz mai special, av4nd /n vedere rolul pe care acesta la avut fa& de genera&ia >;. azul

su, al profesorului c"arismatic care nu publica /n genere lucrri, 'i avea o psi"ologie negativ, de descura0are a

tineretului interesat de filosofie, tocmai /n vederea filtrrii valorilor, este un caz cunoscut, Qu at4t prin scrierile sale, c4t

prin starea de spirit pe care /n calitate de mentor, a reu'it s leo transmit discipolilor si. !cesta era un soi de Socrate,

foarte controversat /n epoca rom4neasc. Hn acest sens, pentru a putea /n&elege 'i raporturile cu cei opu'i tendin ei

nationaltradi ionaliste abordate de filosofii anterior men&iona&i, sunt relevante episoadele tensionate pe care acesta lea

avut cu . $dulescu Motru. Dotu'i, afirm 6ulcnescu: /n aceast epoc se urzesc /mpotriva lui Qae Ionescu intrigile

care aveau s duc la ruptura dintre el 'i profesorul $dulescu E Motru, al crui asistent fusese 'i pentru care QaeIonescu avea un adevrat cult, pe care nil transmisese 'i nou, /nv&4ndune sl respectm, ca 'i pe Qicolae Iorga.3

6edem a'adar, c /n cazul lui Motru dezicerea nu este /n substan& at4t de acut, c4t a aprut ea /n rela&iile dintre cei doi.

!'a este 'i cazul lui Iorga care a constituit ini&ial un model de cultur 'i exaltare a trsturilor na&ionale ale tinerei

genera&ii, dar care ulterior sa /ndeprtat de ace'tia. Qae Ionescu le sugera studen&ilor si aprecierea pentru aceste dou

personalit&i marcante ale culturii rom4ne.

Qae Ionescu rm4ne mentorul care lea artat studen&ilor si /ndrzneala de a g4ndi pe cont propriu, de aici 'i

controversele pe care modul propriu de a fi al 8rofesorului, cum /l nume'te 6ulcnescu, lea generat. !cesta 'ia atras

at4t antipatii, c4t 'i simpatii puternice. Qae Ionescu a fost cel care a cultivat prin modul lui propriu de abordare aspecificul ortodox, sensibilitatea cre'tin a tinerei genera&ii. -l a fcut din tema tririi cre'tine, o filosofie /n sine, un soi

de simbioz /ntre filosofia care te poart pe res sacra 'i necesitatea religiei, /n vederea m4ntuirii neamului, idealul

principal al na&ionali'tilor din perioada interbelic.

Iat a'adar modul /n care trirea na&ionalist, reu'e'te prin mentoratul lui Qae Ionescu, s ptrund /n constituiea

operelor de filosofie rom4naesc, /n 0urul su form4nduse g4nditori ale cror nume a0ung s aib rezonan&e puternice

p4n astzi.

2. Ontologia D teoria general a eEistenei: substana, materia.

+ntologia din greaca 'tiin&a despre existen&. concep&ia despre existen& a fost abordat /nc dinantic"itate. nonexisten& (opusul acesteia). Qonexisten&a poate avea > semnifica&ii: identificat ca

http://cerculnoica.wordpress.com/2013/11/23/determinatiile-nationaliste-ale-filosofiei-romanesti/#sdfootnote2symhttp://cerculnoica.wordpress.com/2013/11/23/determinatiile-nationaliste-ale-filosofiei-romanesti/#sdfootnote3symhttp://cerculnoica.wordpress.com/2013/11/23/determinatiile-nationaliste-ale-filosofiei-romanesti/#sdfootnote4symhttp://cerculnoica.wordpress.com/2013/11/23/determinatiile-nationaliste-ale-filosofiei-romanesti/#sdfootnote4symhttp://cerculnoica.wordpress.com/2013/11/23/determinatiile-nationaliste-ale-filosofiei-romanesti/#sdfootnote2symhttp://cerculnoica.wordpress.com/2013/11/23/determinatiile-nationaliste-ale-filosofiei-romanesti/#sdfootnote3symhttp://cerculnoica.wordpress.com/2013/11/23/determinatiile-nationaliste-ale-filosofiei-romanesti/#sdfootnote4sym

8/13/2019 Filos. examen 2013

11/22

poten&a, posibilitatea de a fi 'i cear /nsemna, ceea ce nu este, dar poate fi nu este 'i nici nu poate fivreodat (perpetuum motor). Bomeniile existen&ei: -x. natural social ideal. +ntologia rspunde la/ntrebrea Lce este primordial /n raportul despre g4ndire con'tient, natur 2. ontologia se divizeaz /n> pr&i: material (existen&a material, ce e /n spa&iu 'i timp) 'i ideal (idei, cuno'tin&e). Qo&iunea deexisten& este una dintre cele mai vaste categorii filosofice, deoarece include /n sine totul ce exist,indiferent de faptul dac exist /n mod real, obiectiv, ireal 'i indiferent de faptul c aceast existen&

este material sau ideal.

2". ?icarea i formele ei. /paiul i timpul ca forme de eEisten a materiei.

problema permanent a reflec&iei filosofice. concep&ia substan&ial a spa&iului 'i timpului conformcreia ele exist independent de procesele materiale 'i spirituale, a fost dezvoltat de Qeton /nlucrarea Lprincipiile materiale ale filosofiei naturale2. spa&iul /ntins al lui -uclid este la fel /n toate

pr&ile universului. Dimpul dup Qeton este absolut ca 'i spa&iul un torent care curge uniform /ntoate pr&ile universului. Spa&iul desemneaz /ntinderea, mrimea, forma, figura corpurilor. +rice corpare o /ntindere 'i form, iar /ntre corpuri apar raporturi de coexisten&. Dimpul este doar o rela&ie desuccesiune, exprim durata, succesiunea, simultaneitatea proceselor 'i fenomenelor din Onivers.

interes deosebit problema timpului social: abordarea reduc&ionist, curgerea rapid, legtura unicaldintre trecut, prezent 'i viitor, ireversibilitatea,eterogen, clipele si duratele avand valori. caracterizeaza durata, succeseiunea, deveniea activitatii umane si relatiilor sociale in dezvoltarea

proceselor sociale. diferit de la o epoca la alta si are diferita intensitate. devine tot mai saturat si cucapacitate informativa mai mare. particularitatea de a se contracta permanent.

Mi'carea /n aspect cantitativ 'i calitativ, simpl deplasare /n spa&iu E ca mi'care mecanic, ne/nso&it demodificri ale obiectului dat, ce semnific sc"imbare /n dependen& de caracterul acestor mi'cri,transformri. progres atunci c4nd este vorba de dezvoltare pe linie ascendent 'i poate fi interpretat caregres atunci c4nd are un caracter descendent 'i destructiv. forme principale de mi'care a materiei:

mecanic (deplasare a macrocorpurilor, corpurilor cere'ti /n spa&iul universului, macrocosmice pepm4nt), fizic (moleculelor, misc in interior corpurilor, stele, planete, interac&iunea particulelorelementare, a fenomenelor electromagnetice), c"imic (atomilor /n interiorul moleculelor), biologic(procesele de formare 'i activitate vital a organismelor vii), social (apari&ia 'i dezvoltarea societ&iiumane, activitatea vital).

2%. !ialectica i principiile ei.Begile dialecticii i nsemntatea lor metodologic.

Bialectica priceperea de a purta discu&ii 'i de a a0unge la adevr prin scoaterea la iveal 'i combatereacontradic&iilor /n afirma&iile concurentului. Mai t4rziu metoda general de explicare a lumii /ncontinu mi'care, sc"imbare, transformare, dezvoltare, pronind de la contradic&iile interne. /ntreaganatur este un sistem, o conexiune unitar de corpuri. #a baza stau A legi principale: unit&ii 'i lupteicontrariilor ( lucrurile sunt contradictorii /n esen&a lor, dar nu oricare > pr&i contrare formeaz ocontradic&ie) transformrii cantitative 'i calitative reciproce (orice fenomen const din cantitate 'icalitate G unitate, numit msur) negrii nega&iei (negare logicoformal negarea dialectic).

2'. /ociali$area i personali$area indi3idului uman. Omul n lumea informaional.

2+. Filosofia bussinesului: fundamentele unei cariere de succes.

>?. )noseologia - teorie general a cunoaterii. /ubiectul i obiectul cunoaterii. Cunoatere icuno'tin&ele.

8/13/2019 Filos. examen 2013

12/22

noseologia este teoria cunoasterii in general,ea cerceteaza obiectul si subiectul Subiectul esteelementul activ,cel care cunoaste,parte pasiva este ceea ce cunoaste constituie obiectulcunoasterii,acesta poate avea natura:materiala,sociala,spirituala.Be asemenea obiect al cunoasterii potfi si rezultatele cunoasterii.unoastere E procesul insusirii obiectului de catre subiect este procesul descoperirii esentei,caracteristicilor, particularitatilor unui oarecare lucru, este procesul de obtinere a cunostintelor.

unostinte E informatia ideala obtinuta in urma reflectarii obiectelor studiate este rezultatul activitatiicognitiva a omului.Subiectul E actiunea individului, grupului, adica cel care intreprinde, manifesta actiunea, activitatea decunoastere a obiectului dat.+biectul este fenomenul supus studierii. Subiectul poate avea caracter individual, ordinar sau complex.!ctivitatea psi"ica constienta a oamenilor presupune capacitatea de abstractizare proprie gindirii,formata prin interiorizarea, sub forma unui sistem de imagini notionale si sc"eme logicoverbale, aunor procedee si operatii din planul activitatilor umane. a proces de cunoastere, gindirea, asociata cualte procese psi"ice (memorie, imaginatie, atentie), se desfasoara in A coordonate temporale (trecut,

prezent, viitor), ceea ce ii imprima un caracter explorator, investigator. Structurile cognitive constituienucleul in 0urul caruia graviteaza intreaga activitate a psi"icului uman.

21. Contiina ca form superioar de reflectare.

on'tiin&a de sine con'tientizarea de sine, de necesit&ile personale. Hn copilrie con'tiin&a de sineapare /n momentul c4nd micu&ul sesizeaz diferen&a dintre Leu2 'i Lnoi2. on'tiin&a se manifest subform individual, specific fiecrei persoane /n parte. Tant /mparte con'tiin&a de sine /n con'tiin& aintelectului 'i con'tiin& a sim&ului intern, prin care eul este /n acela'i timp, subiect al g4ndirii 'i obiectal percep&iei. #a Sc"elling actul con'tiin&ei de sine este ideal 'i real deopotriv. #a "egel con'tiin&a desine este ra&iunea /n&eleas ca subtsan&, realitate.

#imba0ul ca si constiinta armonizeaza relatiile individului cu semenii sai, ii integreaza in societate,ii asigura controlul si autocontrolul actiunilor sale. In fiecare limba se reflecta ideile, mentalitatile,viziunile asupra lumii proprii, comunitatea care o intrebuinteaza. +riginalitatea fiecarei limbi este multmai mare decit se crede de obicei. !stfel, cum gindirea este o parte componenta a constiintei, gindirea nuse poate realiza in afara limba0ului. #imba include ansamblul semnelor prin intermediul carora secunoaste si se comunica intro comunitate umana, totalitatea normelor gramaticale E sintactice sisemantice de formare a propozitiilor si frazelor cu sens. #imba sub aspect semantic, apare ca un sistem cenu se sc"imba cu fiecare act al gindirii individuale, ci formeaza o baza stabila. !stfel putem afirma cagindirea, constiinta si limba se afla intro strinsa legatura. onstiinta este memorie, fara de care nu ama0unge la noi insasi. Memoria la fel ca si limba este un element al gindirii. Memoria este capacitateaconstiintei, a gindirii de a actualiza trecutul, de a mentine, si de a nu da uitarii cunostintele dobindite.

Memoria este si un factor cultural pe care se bazeaza cultura oricarui popor, care consta din obiceiuri,traditii, norme morale. Memoria este identitatea eului nostru pe axa timpului. 5ergson definea constiintain primul rind ca memorie. On om care sia pierdut memoria, sia pierdut in mare parte constiinta,identitatea de sine. memoria ca fenomen al culturii determina si spiritul national prin care un popor secaracterizeaza.Intelectul artificial este inteligenta te"nologiilor si a ramurei stiintei calculatoarelor. -senta problemeiintelectului artificial este de a rezolva si a face repede si efectiv ceea ce nu poate sa faca creierul uman.De"nologiile sunt intelectul artificial si dezvoltarea lor a dus la utilizarea lor tot mai larga in diversedomenii de activitate. 6iteza cu care informatia este prelucrata, sistematizata si transmisa, si multe alteoperatii pe care le indeplinteste computerul a sc"imbat radical viata omului contemporan. In ciudafaptului ca intelectul natural sta la baza celui artifial, o eficienta mai mare Ii se atribuie intelectului

artificial. + caracteristica esentiala a intelectului consta in evidentierea celor A particularitati ale sale:surprindere, constructivism, premeditare, insa este doar masina creata de om intru tendintel sale, de aceeacalitatea oricarei masini va fi apreciata de om, in functie de utilitatea ei pt realizarea scopurilor puse.

8/13/2019 Filos. examen 2013

13/22

Masinile nu au si nici nu pot poseda capacitatile omului, deoarece ele functioneaza conform programelorelaborate de om. -le pot doar realiza acest program. noi nu avem nici o dovada a considera ca masinasingura de la sine poate deveni superioara omului, iar intelectul, la rindul sau, nu este decit un mecanismde realizare a scopurilor umane.Be'i men&ionarea propriuzis a proceselor cognitive face parte din modelarea proceselor metacognitive,e important s se modeleze procesele de g4ndire astfel /nc4t s se influen&eze capacit&ile proprii ale

elevilor. Modelarea strategiilor de /nv&are, cum ar fi metode de /n&elegere a textelor (de ex., prin punereade /ntrebri) sau rezolvarea unor probleme legate de cuvinte (de ex., identificarea variabilelor), este ometod eficient de a le preda elevilor strategiile de /nv&are, dar, spre deosebire de con'tientizare,

planificare 'i monitorizare, modelarea nu va avea un efect asupra metacogni&iei elevilor.

8. Aeoria ade3rului n tiin i filosofie. *de3rul relati3 i ade3rul absolut.

onceptul adevarului se inscrie in cadrul uneia dintre temele fundamentale ale reflectiei filosoficetema valorii cunoasterii umane in genere, acele stiintifice in particular. !ceasta tema, la rindul ei, poatefi situate in contexte mai largi, sau mai restrinse, intrebarile puse si solutiile cautate stind sub semnul

unor obtiuni si idei directoare in care recunostem o gama intinsa de interese, de cai de abordare siinterpretare mai mult sau mai putin distincte.!devarul este determinat de subiectul cunoasterii cit si de obiectul cunoasterii,ce produce realitatea asacum este el in afara si independent de cunostinta.!devarul este un ideal reglamentator al cunoasterii.

Qu este vesnic,nesc"imbat,stabilit o data pentru totdeauna.-ste obiectiv ,deoarece corespunde lumiiobiective. !devarul este valoarea cognitiva fundamentala. Forma de exprimare a adevarului obietiv,dependenta de conditiile concret istorice,ce caracterizeaza gradul preciziei,strictetii, e numita adevarrelativ. !devarul relativ este cunoasterea limitata veridica despre ceva.unostintele depline, precise,multilaterale,referitaore la un anumit fenomen, constituie adevarul absolute.!devarul absolut este acelcontinut al cunostintelor care nu este combatut de dezvolatrea ulterioare a stiintei. Deoria adevarului este una din cele mai fundamentale teme filosofice, referinduse la valoareacunoasterii umane in genere si acele stiintifice in special. noseologia plaseaza tema adevaruluicunoasterii in contextual restrins al relatiei cognitive relatia dintre om si lume. In afara teorieicorespondentei sint de retinut:a) teoria coerentii, ea sustine in esenta ca adevarul exprima acordul formal intre instituentii unuisJstem epistemic, absolutizarea acestui moment real al adevarului si ignorarea acordului cu realitateextraconceptuala si extralingvistica conduc la formalism.

b) teoria pragmatista, ea identifica adevarul cu ceea ce se dovedeste a fi util si eficace in rezolvareaunor situatii problematice, in stapinirea practica a proceselor. Situarea consecventa pe pozitiilematerialismului impune aducerea in primplan a ideii obiectivitatii adevarului si, corelativ, respingerea

pozitiilor subiectivist relativiste si agnostice. +biectivitatea adevarului inseamna reproducerea

adecvata a unui continut real care exista independent de vointa si constiinta subiectului cunoscator.c) teoria adevaruluicorespondenta. !pare in formularea sa deplina de0a cu !ristotel, este considerate,pentru raspindirea sa si datorita prestigiul filosofilor care au sustinuto E teoria clasica a adevarului. -ase bazeaza pe faptul ca propozitiile au o functie afectiva, adica spun ceva despre realitate, astfel incitdaca spun cum este realitatea, atunci sunt adevarate si daca nu spun cum este realitatea atunci suntfalse. -ste numita astfel, intrucit adevarul consta in corespondenta intre continutul propozitiei (stareade lucruri exprimata de ea) si realitate.d) teoria redundantei. Isi propune sa reduca la minim sau c"iar sa elimine semnificatia teoretica anotiunii de adevar. Deoria redundantei sustine un punct de vedere asemanator cu cea pragmatica,intrucit identifica afirmarea adevarului cu actul Lacordului2, realizind transformarea predicatuluiadevarului intro locutiune cu o functie performativa, adica avind valoare de actiune.

7. (pistemologia D teoria cunoaterii tiinifice. tiina ca obiect al anali$ei filosofice

8/13/2019 Filos. examen 2013

14/22

orela&ia dintre filosofia, metodologia 'i logica 'tiin&ei.

unoasterea stiintifica rezultat al unor specializari crescinde si al folosirii mi0loacelor, te"nici s.a. ptdescoperirea legilor, structurilor si controleaza diverse genuri de obiecte. necesara pt examinarea

principalelor metode de cercetare si a formelor de organizare, selectie, evolutie. presupune dou nivelurirelativ distincte, care se implic reciproc: nivelul empiric 'i nivelul teoretic. Qivelul empiric din fapte,date empirice ale 'tiin&ei. cunoa'tere 'tiin&ifica porne'te 'i se spi0in permanent pe un mare numr defapte, care reprezint /nregistrri, Vdecupa0eV specifice ale caracteristicilor obiectelor 'i fenomenelorindividuale. 8rin gruparea 'i compararea faptelor, ea descoper regularit&ilor empirice sau legileempirice. !cestea nu sunt inc legi teoretice /ntruc4t nu explic 'i nu prevd fenomenele ci surprind orepetabilitate observata. $egularit&ile empirice apar adesea sub form de corela&ii. -le reprezint materia

prim a 'tiin&ei care /ns nu se rezum la acestea. -a aspira constant ctre elaborarea de teorii, deexplica&ii esen&iale, generale, fundamentate pe o concep&ie determinist, /n cardul creia se urmre'te sase descopere cauzele acestor regularit&i. -pistemologia E context de abordare a problemei in cauza princare se urmareste elaborarea unui concept integral al adevarului

E reprezinta teoria stiintei (studiul stiintei). 8roblema fundamentala se dezvolta din problema principala agnoseologiei: raportul dintre subiect si obiect. se axeaza pe corelatul dintre un subiect pregatit pt a

cunoaste un obiect ales. Subiectul epistemic este savantul. +biectul epistemic este pregatit pt oinvestigatie profunda, asupra lui sau produs unele acte de abstractizare si generalizare, format dinenunturi, principii, modele anturale sau ideale, este cunoasterea stiintifica, analiza activitatii oamenilor destiinta. -pistemologia reprezinta o ramura a teoriei stiintei si a filosofiei. -a analizeaza aparitia, structura,metodele de verificare cunoasterii stiintifice. Ona din sarcinile epistemologiei consta in a stabiliconditiile, valoarea si limitele cunoaterii stiintifice, gradul de certitudine a cunostintelor obtinute, de aanaliza metodele ce duc la sporirea certitudinii ei. a ramura a teoriei stiintei, epistemologia cuprindefilosofia stiintei, logica si metodologia stiintei, sociologia stiintelor. Fondator al filosofiei stiintei esteconsiderat Socrate primul a aratat rolul si locul notiunilor generale a procesului cunoasterii.-pistemologia ofera savantului aparatul necesar pt dobindirea cunostintelor din experienta, modul silimitele de folosire a acesteia. -a examineaza problema organizarii observatiei stiintifice, studiaza

posibilitatea 0ustificarii inductiei si deductiei. Ideea de paradigma stiintifica a ft elaborate deepistemologul !merican D"imas S. Tu"n in lucrarea sa fundamentala LStructura revolutiilor stiintifice2care se refera la Lrealizari stiintifice exemplare2. 8t o perioada data este aplicabila si in stiinta economica.Onii economisti vb despre A sau 3 asemenea paradigme ale stiintei economice referinduse in acest sens la

perioada clasica, neoclasica, marxista si TeJnesista la care alti economisti adauga o noua revolutiestiintifica ca sar contura in prezent in economia politica. #a D"omas Tu"n baza practicii cercetrii 'i aconsensului /ntro 'tiin& care a atins stadiul maturit&ii nu este teoria 'tiin&ific, ci ceva mai complex,

paradigma. Tu"n argumenteaz c cercetarea 'tiin&ific /n disciplinele care au a0uns /n acest stadiu nueste condus /n primul r4nd de teorii 'i reguli metodologice generale, ci de experien&e /mprt'ite /ncomun, ce sunt /ncadrate /n paradigme. 8aradigmele /n&elese ca realizri 'tiin&ifice exemplare, ca exempleconcrete de formulri 'i solu&ii ale problemelor 'tiin&ifice, sunt baza acelui acord al oamenilor de 'tiin&

asupra fundamentelor, ce distinge orice cercetare 'tiin&ific matur. unoa'terea cuprins /ntroparadigm este /n mare msur una tacit. Formularea 'i rezolvarea de probleme pe baza cunoa'teriitacite cuprinse /n paradigme constituie ceea ce Tu"n nume'te 'tiin& normal2 sau cercetarenormal2.$egulile deriv din paradigme, dar paradigmele pot g"ida cercetarea c"iar /n lipsa regulilor.

2. /ocietatea ca obiect de studiu al filosofiei. /tructura societii, elementele ei.

Dermenul societate este de origine #atina (Lsocio2 a uni, a imbina si substantivul Lsociatas2 uniune,unire) si reprezinta un ansamblu, o uniune de oameni, dintre ei. Societatea este obiectul de studiu alsociologiei. uvintul sociologie apare in vocabularul filosofic dupa 1?A

8/13/2019 Filos. examen 2013

15/22

9 8rimul element ce se contine in societate este poporul. 8rin notiunea de popor in notiunea marxistase intelegea masele muncitoare, cei care produc bunuri, la care mai erau alipite si elementele

progresiste, cei care sustineau masele, din rindul maselor exploatate, adica cei bogati nu erau atribuitila notiunea de popor, alcatuiesc forta motrice a istoriei. !stazi prin notiunea de popor, intrun mod seintelege toti membrii societatii: liderii politici, functionarii de stat, aparatul birocratic, adica este

poporul si conducatorii lor.

9 On alt element al structurii sociale il constituie natiunea. -a este o formatie istorica de oamenicareia ii este caracteristic comunitatea de teritoriu, comunitatea de cultura, de limba, constiinta sicaracter psi"ologic. Qatia este o categorie etnica, dar nu pur sociala, si ea apare la o etapa tirzie dedezvoltare a societatii, ea apare in tarile capitaliste incepind cu sec. 1?. !vind caracter etnic,interpretarea esentei natiei, interpretarea raportului dintre notiuni, are o importanta diferita in stareasocietatii, fiindca deseori acest fenomen ce se numeste natie, provoaca absolutizarea sau diminuareaale unor structuri respective si ca rezultat apar curente idiologice legate de interpretarea natiei. -xistanatiuni mari si mici, uneori are loc absolutizarea neintemeiata, supraaprecierea ne0ustificata a natiuniimari insotita concomitant de subaprecierea, ignorarea, diminuarea valorilor mici sovinism. -l estecaracteristic natiunilor mari. +pus sovinismului dar strins legat de el este nationalismul, care

psi"ologic este a >a parte a lui, caci el reprezinta absolutizarea, supraaprecierea valorii natiunii mici

si subaprecierii valorii natiunilor mari, adica si nationalismul reprezinta niste interpretari neadecvate,neobiective, cu scopul de a 0igni anumite comunitati entice ce pot provoca conflicte in societate. -xistasi notiunea de patriotism ce semnifica sentimentul iubirii pronuntate fata de patrie, constiintaapartenentei natiunii date, sentimentul devotamentului fata de natiune, apararea intereselor, cauzelornatiunilor respective. $eiesind din faptul ca nationalismul se refera si caracterizeaza psi"ologia natiuniimici trebuie de spus ca reiesind din faptul ca in istorie deseori natiunile mari au cucerit, cotropit,exploatat natiunile mici, apoi nationalismul, caracteristic natiunii mici, in anumite conditii istorice

poarta caracter pozitiv, fiindca cresterea, trezirea constiintei nationale la natiunile asuprite e un imboldsi o sustinere psi"ologica indreptata spre lupta de eliberare nationala, de obtinere a autonomiei statalesi de iesire sub 0ugurile stapinilor straini.9 + alta structura a societatii o constituie clasele. lasele reprezinta grupuri mari de oameni care sedeosebesc intre ele dupa atitudinea lor, dupa rolul lor in procesul de organizare a muncii. Mi0loacele de

productie sunt fabricile, uzinele, instrumentele, uneltele, te"nologiile, tot prin ce se produc bunurile.

. /istemul economic al societii. (conomia ca scop i miGloc de eEisten a societii.

Onul dintre principalele sectoare de activitate a oricarei societati este sistemul economic. !ici membriisocietatii se autorealizeaza, de aici se aprovizioneaza cu bunuri si marfuri absolut necesare ptsupravietuirea lor, aici ei isi formeaza un anumit capital pt a activa liber in societate, pt asi puteaasigura existenta si la urma urmei pt a asigura activitatea si vitalitatea continua a societatii. -conomia afost mereu un factor important atit in dezvoltarea societatii, cit si in studierea ei, si in divizarea

societatii si a membrilor ei, a cetatenilor. Bin cele mai vec"i timpuri, cetatenii se clasificau anumedupa criteriul economic, in diverse clase, ceea ce le determinau si pozitia ocupata in societate. Indepententa de activitatea economica practicata, de meseria imbratisata, de venitul pe care il asiguramunca depusa cetatenii se calsificau in sclavi, tarani, meseriasi, mestesugari, aristocrati s.a.Onul dintre scopurile primare ale economiei in cadrul unei societati este aprovizionarea indivizilor curesurse si bunuri strict necesare pt mentinerea vietii, a nevoilor, si toPmai dupa aceea apare si dorintade a acumula o avere, de a extinde o anumita afacere etc. In principiu, scopul oricarei economiii esteformarea profitului, insa economia, ca activitate, a aparut din necesitatea individului de asi asiguraviata, de a face sc"imb de marfuri si de asi diversifica bunurile consumate. u timpul oamenii aurealizat ca asta ar putea deveni o modalitate extraordinara de a maximiza veniturile. Fara economie siactivitatile economice orice societate ar inceta sa mai existe. Sistemul econommic este un element

absolut necesar pt existenta oricarei societati, fara activitati economice, pornind dele cele maiprimitive, precum barterul, orice societate siar inceta imediat existenta sau ar fi una foarte slabdezvoltata care ar fi in continuu regres si ar sfirsi pina la Papat in disparitie. Be aici conc"idem ca

8/13/2019 Filos. examen 2013

16/22

economia este un mi0loc indispensabil al existentei unei societati si este scopul pe care o societate ilurmareste pt a prospera.

". /istemul social i politic al societii.

Sistemul social ansamblul raporturilor ce apar in presegmentele unei societati, rezultatul incercarii despecificare de sJstem, dezvoltarea stiintelor pentru a legitima studiul fenomenologiei sociale. Bescriecomplexul tuturor actiunilor ca societate. onsta in mod exclusive din capacitatea de a produce sireproduce comunicari optime. +amenii actioneaza din necessitate, motivele si interesele lor, urmarescscopuri, actioneaza constient. !cest fapt este bazat pe baza cunoasterii legilor sociale, acorduluireciproc dintre scopurile activitatii si mi0loacele ei si legile sociale. unoasterea si folosirea legilorrational in organizarea intregii vieti a societatii.Sistem politic face referire de regula la oamenii politici. 8e plan politic libertatea se coreleaza curespectarea legilor statului. #ibertatea rezida in garantarea securitatii cetatenilor, dispune de oindependenta relative. 8olitica este arta administrarii, se bizuie pe realizarile stiintei sis a corespundacriteriilor moralitatii. Sistemul politic in perioada contemporana se caracterizeaza prin democratie ca

regim politic si ca forma.

%. Obiectul i problematica antropologiei filosofice, noiunile ei de ba$. Principalele concepii

filosofice despre om. /ensul i scopul 3ieii omului.

+biectul de studiu al antropologiei filosofice este omul. !pare intrebarea ce este omul are estevaloarea sa, sensul vietii omenesti Scopul vietii omenesti Doate aceste intrebari in sine accentueaza

problematicile antropologice. 8roblema omului e structurata pentru studiere a > lumi: interioara siexterioara, constatarea actualitatea investigatiilor problematicii umane, dar si orientarea lor catreconditia existentei individului si a omenirii catre potentialul creator al persoanei, catre ambianta

sociala, fizica si lumii sale interioare.onceptii:1. +mul este parte a naturii, element al ei, vine din natura si il caracterizeaza trasaturi naturale, fizice,

bilogice si se supun legilor naturii.>. +mul este om datorita esentei socialeA. 8entru =egel, omul este purtator al gindirii, ratiunii, subiectul activitatii spirituale, creatorul culturii.3. 8entru Marx, omul e apreciat prin prisma muncii, pe activitate a productiei. -l sustine ca omul eansamblu relatiilor sociale.. In lumea contemporana specificul omului e descoperit in fenomenul vietii (de exemlu Sc"open"auerevidentiaza vointa, Freud subordoneaza constientul inconstientului).

8rocesul de existenta, dezvoltare a functiilor de cunoastere, de comunicare in relatiile cu mediul si cu

altii. In fiintele vii exista in mod necesar > ordine de fenomene: Fenomenele creatiei vitale si fenomenelemortii. +mul pe parcursul vietii se autoeduca pentru a actiona si lupta pentru realizarea 0usta asupralucrurilor si scopurilor propuse.Fenomenul alienarii este procesul in care omul se instraineaza de ceea ce tine de esenta sa sau de ceea ceeste produs prin activitatea sa, cedarea drepturilor naturale, individuale catre comunitate. 8entru=egelsemnifica actul prin care constiinta devine straina de sine, abandoneaza caracterul sau nemediat sitrece in altul, devine lucru. Bepasirea alienarii se desfasoara intro dialectica care culmineaza prindezvoltarea deplina a vietii spirituale, idiologie prin care omul proiecteaza in Bzeu nevoi si idealuriumane.

'. *Eiologia D teoria general a 3alorilor. Clasificarea 3alorilor. @alorile general-umane.!xiologia este o teorie a creatiei orientate spre finalitatea inconstienta cu trasaturi differentiate infunctie de domeniul de studii. -ste stiinta desspre originea caracteristicile si legaturile dintre valori.

8/13/2019 Filos. examen 2013

17/22

6aloarea exprima atitudinea omului fata de lucrurile, fenomenele ce se intimpla, exista. 6aloarea poateavea un c"aracter obiectiv prin existenta omului in activitati, dar totodata si un c"aracter subiectiv,unde valorile erau considerate ca exprima reflectarea sentimentelor, emotiilor, conditionate de catre unoarecare obiect. a univers de semnificatii, lumea valorilor reflecta nu aprecieri, necesitati si aspiratiiindividuale, ci idealurile, necesiattile si nazuintele unei perioade istorice concrete. Dotodata valorilesunt o realitate artificiala, construita de om in procesul realizarii anumitor scopuri. 6aloarea e

caracteristica a obiectelor care satisfac anumite nevoi, ele sunt relationale, ele pe parcurs evolueaza,unele pierzindusi calitatea de valoare, altele capatindo. aracteristici:1. polaritatea ce are loc in interiorul valorii>. Ierar"izarea dupa importanta pentru omA. -galitatea proclama suprematia principiului egalitatii oamenilor3. $aritatea E unele valori se bucura de pretuirea maxima, care implica sacrificial, altele nu se bucurade pretuire.6aloarea constituie obiectivizarea fortelor creatoare, esentiale omului, iar natura si componentele eiobiecte valorizate sau dupa Marx Lnatura umanizata2. 6alorile: nu sint concepte (orice rationamente arface cineva, nu poate explica de ce ii place muzica lui 6erdi sau sculptura lui 5rincusi) nu sint lucruri,dimpotriva constituie o lume aparte de cea a lucrurilor, o lume de sensuri care o dubleaza pe cea a

obiectelor fizice, ele nu se pot confunda cu purtatorii lor materiali nu sint fenomene psi"ice, c"iar dacasint strins legate de dorintele subiectului uman nu sint obiecte ideale, asemeni modelelor din fizicateoretica. 6aloarea este proprie subiectului, implica un suport obiectiv si un act subiectiv desemnificatie. +data cinstituite, valorile au o relativa independenta de subiectul creator, o evolutie

proprie si o obiectivitate specifica. $eferitor la geneza valorilor, ele sunt creatia omului si reprezinta odimensiune esentiala a existentei umane.

+. Filosofia culturii. Cultura ca obiect de studiu al filosofiei. 9aporturile cultur i societate, cultur i

natur.

ultura reprezinta experienta spirituala a omenirii, este tot ce e creat de om, e o lume artificiala. Sepoate manifesta la nivel de individ popor natie clasa religie persoana istorica activitate profesionala.ultura este tot ceea ce omul acumuleaza si duce prin veacuri. -a are un c"aracter social sin u se poatetransmite prin ereditate, ci numai prin comunicare. -ste acel fenomen spiritual creator de valori careinainteaza si promoveaza idei. +pozitia dintre natura si cultura e relative. ultura il transforma e omdin rob al naturii in stapin al ei, dar nu total ca un fel de tiran al ei. In consecinta omul e nevoit saramina in armonie cu natura. Qatura exista independent de om si natura insa omul si cultura nu potdeveni total independetne de natura. -a, natura, ramine si este substratul si cadrul permanent al tuturorcreatiilor umane si celor culturale. $elatia dintre cultura si natura se refera si la om ca individ care esteo fiinta culturala si una biologica, depinde de fiecare om in parte. !ctul creatiei indifferent de domeniudepinde de anumite disponibilitati naturale. ultura poate fi defenita ca o sinteza, consecinta intre

natura si societate, intre natura si om, cu toate creatiile lor.ultura ca Laxiosfera2, ca univers specific, autonom de valori, contureaza un atribut definitoriu omuluisi constituie un factor esential al progresului social. Qotiunea de cultura desemneaza totalitatea

produselor materiale si spirituale ale muncii omenesti, rezultate ale practicii transformarii mediuluinatural si social, ale dezvoltarii si perfectionarii omului. a inteles fundamental cultura ia nastere si sedefineste in opozitie cu natura, naturalul E opozitie valabila nu numai pt cultura exterioara, obiectiva,ci si pt cea interioara, subiectiva, deoarece omul insusi, in alcatuirea sa specifica, este o unitate dintre

biologic si spiritual, dintre natural si cultural. ratie omului, natura devine cultura in timp ce princutura omul dobindeste adevarata sa natura umana. ultura este detasare de natura, etapele culturii sintetape ale umanizarii. ultura cuprinde ansamblul fenomenelor socialumane care, sub raportgnoseologic, apar ca produse cumulative ale cunoasterii, iar sub raport axiologic ca valori autentice.1. Baca natura este existenta obiectiva ce exista in sine, in afara si independent de constiinta omului,atunci cultura reprezinta existenta constientizata sau constiinta finalizata in ezistenta. ulturareprezinta acele realitati pe care omul le adaoga la natura. Frontiera dintre natura si cultura incepe

8/13/2019 Filos. examen 2013

18/22

aPolo unde omul prelucreaza naturalul, transformindul in cultural. Qatura prin actiune umanaconstienta Lnatura cultivata2.>. in timp ce obiectele si procesele din natura exista si se manifesta in mod spontan, realitatiledomeniului cultural presupun cu necesitate prezenta factorului constient. ultura poarta caractersubiectiv.A. relatiile culturale nu exista ca acte in sine, ele traiesc prin oameni, in interiorul raporturilor dintre

acestia, c"iar si in cazul cind acestea sunt produsele unor generatii trecute.3. natura este supusa determinismului obiectiv (unor egi, cauze, necesitati care sint obiective), intimp ce domeniul culturii se situeaza la polul opus, fiind supus determinismului social, ca expresie alibertatii umane, ca rezultat al progresului repurtat de om impotriva necesitatilor oarbe a fortelorspontane.. din punct de vedere al devenirii, proceselor naturale le este specifica repetabilitatea, celor culturale

E creatia originala, unicitatea si irepetabil.8retutindeni unde traiesc oameni ei creeaza cultura, neexistind societati aculturale si nici macarindivizi lisiti de cultura. +rice societate are o cultura, oricit de simpla ar fi ea, si fiecare fiinta umanaeste culturala in sensul ca participa la o anumita cultura. u toate ca viata omului este imposibila faracultura, cultura nu cuprinde intreaga viata soviala, deoarece cultura, rezultatul viu, in continua miscare

si transformare a activitatii indivizilor pe trepte a societatii nu se confunda cu socieattea. Baca tott ceeste cultura este, in acelasi timo si societate, nu tott ce este social este totodata si cultura. ulturatrebuie privita ca un subsistem integrat in sistemul social. #egile generale ale dezvoltarii sociale isi lasaamprenta si asupra continutului, structurii si dinamicii culturii.ultura reprezinta experienta spirituala a omenirii, este tot ceea ce e creat de om, ea este lumeaartificiala. -ste tot ceea ce omul acumuleaza si duce prin veacuri. -a poate sa se manifeste la nivel deistorie individ, natie, popor, activitate profesionala etc.Subcultura E ansamblu de credinte si perspective coerente caracteristice unui grup social particularcare le deriva din cultura larga a societatii careia ii apartin. Mai pot fi definite ca mediatii intrestructurile sociale si indivizi: tind sa accentueze sis a absolutizeze valorile si comportamentul presentin societate. 8rezenta unei subculture este dedusa dintro contrare geografica sau generatoare a unuianumit comportament.ontracultura E !nsamblu de norme si valori dezvoltate de catre un grup aflat in opozitie desc"isa fatade cultura dominanta.Functiile culturii in societate:9 Factorul fundamental al identitatii nationale9 ultura influenteaza dezvoltarea economica c"iar si modelul de management9 8astreaza si mentine valorile poporului9 Spiritual national prin care se caracterizeaza de alta cu alta culturaultura si societatea se afla intro corelatie strinsa, deoarece anume memoria unei societatiactualizeaza trecutul, mentine sin u da uitarii cunostintele obtinute. ultura se bazeaza pe memoria,

constiinta societatii ai carui popor consta in obiceiuri, traditii, norme morale, specifice ce determinalocul ei in istoria culturii.

. Cultura material i cultura spirutual. Begile culturii.

1. 9aportul dintre cultur i ci3ili$aie: unitatea i deosebirea.

onceptual de civilizatie este tot atit de vec"i ca sic el de cultura, fiind impus in explicarea istoriei maiales de epoca iluminismului prin MontesNue, 6oltaire. Dermenul de civilizatie ca sic el de cultura provive

tot din latina E de la civilis, civilitas, ce desemna calitatile generale ale cetateanului in relatiile cu ceilalticetateni.

8/13/2019 Filos. examen 2013

19/22

ivilizatia: toatalitatea mi0loacelor cu a0utorul carora omul se adapteaza mediului (fizic si social), reusindsal supuna si sal transforme, sal organizeze si sa i se integreze: satisfacerea nevoilor materiale,confortului si securitatii, alimentatia, imbracaminte, constructii, te"nologie, activitati econ, soc, pol,educatie, invatamint etc.Onitatea:9 Bupa 5laga, civilizatia si cultura sunt forme ale creatiei umane

9 !mbele sunt forme ale creatie prin care omul a devenit o fiinta unica in univers9 ivilizatia este insertia culturii in existenta oamenilor, circulatia valorilor culturale sau cultura in actiuneBeosebirea:9 ivilizatia e considerate ca o cultura materiala pe cind cultura e privita ca domeniu spiritual9 8entru Spenglov, cultura reprezinta prima faza de plamadeala si dezvoltare a formelor creatiei culturale

E miturile, religia , artele. ivilizatia este etapa finala cind elementele creatiei culturale incep sa seofileasca, secatuind. - considerate declinul fatal al culturii9 Dot la 5laga, cultura are o finalitate spirituala insa civilizatia una practica9 Intre cultura si civilizatie nu este un raport de pozitie reductibila ci de interactiune permanenta, decon0ugare.ontradictiile civilizatiei contemporane: civilizatia a fost interpretata in mod diferit pe de o parte ca

criteriu a dezvoltarii, pasirea barbarismului, nivelul trecerii, depasirii de catre societate a starii si originiiinculte si animalice. 8e de alta parte civilizatia era interpretata ca dauna a progresului social. rizavalorilor morale se exprima si in degradarea relatiilor umane, care extinde violenta, infractionalitatea,criminalitatea. In secolul nostru se desfasoara criza civilizatiei industriale si trecerea spre o nouacivilizatie postindusriale. Sunt aparente disproportiile intre dezvoltarea stiintelor si te"nicii si alte domeniiale creatie si valorilor spirituale, care au ramas in urma. !ccentuarea unor fenomene de pierdereaincrederii si sperantei in viitor. -ste vadita si criza moralitatii, combaterea saracimii sufletului marei masea indivizilor. riza valorilor morale se exprima si in degradarea relatiilor umane cotidiene.

"8. Filosofia moralei. inele moral. =ormele morale. 9aportul dintre moral i alte forme ale culturii.

Morala E fenomen spiritual si social ce se caracterizeaza si intruneste in sine un sir de norme, valori,idei, ce caracterizzeaza individual si societatea la o anumita etapa de dezvoltare. Morala(#atina2mos2si Lmorales2traditie, obicei) e inclus in vocabularul filosofic si in vocabularul latinroman crestin de catre filosoful icero, care in lucrarea sa despre Ldestin2 analizind etica greciilor,

pentru a imbogati limba #atina propune ca sinonim al cuvintului etica cuvintul latin morala. Morala cafenomen social, spiritual are un c"aracter istoric, adica apare la o anumita etapa de dezvoltare a omuluisi societatii. onditiile aparitiei si existentei ei sunt urmatoarele:1. aparitia constiintei de sine a individului care semnifica in aspectul moral aparitia egoismului, adicainaintarea prioritatii valorii individului fata de societate>. aparitia in epoca primitive a interdictiilor sub forma de table, care se formeaza in constiinta colectiva

si care reprezinta nis"te norme interdictii, care nu admit anumite tipuri de comportareA. !paritia asa numitului Ltalion 2 ce reprezinta principiul dreptatii, in romana Ldinte pentru dinte,singe pentru singe2+data cu aparitia societatii capitaliste sau burg"eze pe prim plan e inaintata calitatea egoismului. Inepoca contemporana, in urma globalizarii, In structura valorii morale au loc sc"imbari. Batoritaglobalizarii, adica stergerii specificul valorilor nationale, datorita internationalizarii vietii economice sisociale, migrarii si amestecului diferitor natiuni, dar si datorita sc"imbarilor ce au loc in fiecaresocietate cum ar fi daca vorbim despre socieatatea noastra natala , liberalizarea activitatii bisericelor,fapt ce duce la sc"imbarea atitudinii fata de multe valori. Morala contine un sJstem de notiuni, valorietc. In morala pot fi deosebite A domenii:activitatea morala, relatiile morale, constiinta morala.onstiinta morala include in sine normele , valorile, motivarea, constiinta de sine a individului.

Qormele reprezinta un sJstem de cerinte care sunt inaintate de catre societatea fiecarui individ si carese cer a fi resprectate in baza constientizarii valorii importantei lor de catre fiecare om.

8/13/2019 Filos. examen 2013

20/22

Qormele morale promoveaza anumite determinatii ale binelui (cinstea, generozitatea, modestia) atitsub aspectul continutului valoric, cit si al datoriei, intentionind sa armonizeze universuol a ceea ce estedezirabi cu situatiile concrete. -le stabilesc limite intre care sunt si pot fi acceptate variatiuni alecomportamentelor individuale.Structura moralei:9 onstiinta

9 Qormele morale (sunt descrise sau prescrise: fa sau nu face asa sau altfel)9 Idealurile.

"7. (tica n afaceri: esena i principiile fundamentale.

-tica semnifica initial obiceiurile, normele de conduita caracteristice unei comunitati de oameni. Stimca una dintre cele mai importante lucrari ale filosofiei antice consecrate studierii moralei a fost Leticalui Qicoma"2 scrisa de !ristotel. !stazi in literature de specialitate termenul etica semnifica stiintadespre morala si in literature se intilnesc > interpretari ale corelatiei dintre morala si etica:1. se afirma ca etica si moral anus identice fiindca morala este obiectul de studio al eticei, etica fiindstiinta despre morala, si deci morala reprezinta partea empirica, iar etica nivelul t"eoretic al constiintei

ce studiaza aceastarealitate empirico morala>. ! > interpretare consta in afirmatia: Letica si morala sunt notiuni identice, sinonime, semnificindaceleasi realitati2.A. -tica in afaceri e un domeniu ce urmareste sa clarifice problemele de naura moral ace se ridica inmod current in activitatea agentilor economici dintro societate capitalista3. Bupa #aura Qas" E etica in afaceri e studiul modului in care normele morale personale se aplica inactivitatie si scopurile intreprinderii comerciale. Qu este un standart moral separate, ci studiul moduluiin care contextual afacerilor pune personae morale, ce actioneaza ca agent al acestui sJstem, propriilesale probleme specifice. -tica se straduie sa afle raspunsi cu valoare universal valabila: c ear trebui safaca un om spre asi realize dorintele, scopurile si idealurile, astfel incit sa poata atinge maximaimplinire a finite sale, fara a face inutil rau celorlalti, ci lasind pe fiecare sasi caute propria implinire

personala si c"iar contribuind la progresul intregii societati E aceata e interogatia fundamental ace stain miezul investigatiilor etice. are sunt concret valorile si principiile morale indispensabile in afaceriIn primul rind maximizarea valorii de D# a proprietarilor solicita o perspective de lunga durata. Baraceasta solicita considenta si cu necessitate posesie si ca atare solicita respectful dreptului de

proprietate. 8rin urmare afacerile presupun un comportament care exclude minciuna, inselatoria , furtuletc, luate laolalta aceste constringeri intrupeaza valorile ce sar putea numi decenta elementara. In aldoilea rind putem mentiona principiile interesului rational, ca unicul mod de concepere a obligatiiloretice ale intreprinzatorilor.

"2. Filosofia religiei. 9eligia ca fenomen social i cultural. 9aportul dintre religie i alte forme aleculturii. Bocul i rolul reliei n conteEtul ci3ili$aiei contemporane.

$eligia, este un fenomen spiritual, social aparent in anumite conditii istorice. $eligie (lat. Lrelegere2,Lreligio2 revedere cu sine) in forma etimologica initiala inseamna revederea cu Bzeu. Qotiunea deLrevedere2 implica notiunea de legatura. #egaturile in religie au > directii: verticala si orizontala.6erticala E semnifica locul omului fata de Bzeu, omul fiind 0os, Bzeu sus si dominind asupra intregiiexistente.+rizontala E semnifica legatura dintre oameni, legatura care exista dintre oameni in baza uneicomunitati religioase, numite de crestini 5IS-$I! (lat Leclezia2). !celasi cuv grecesc Leclezia2 sta sila baza sinagogii evreesti si a mosc"eei musulmane.redinta este un fenomen psi"ologic indispesabil vietii umane. -a consta in fixarea afectiva a anumitorcunostinte, teze, 0udecati (pre0udecati, explicatii, valori, simboluri). 8rin aceasta se obtine sentimentulde securitate interioara, respectiv de siguranta in raport cu viata si lumea.

8/13/2019 Filos. examen 2013

21/22

". 9eligiile mondiale: gene$a, e3oluia, particularitile, unitatea i deosebirea dintre ele. Crile

sfinte.

8rintre religiile contemporane mondiale se intilnesc religii ca: budismul, crestinismul si islamul. Insasireligiile mondiale, fiecare din ele avind aparte peste 1 mlrd de adepti, exista directii si confesiuni,5udismul apare ca conceptie filosofica din sec 6I i.e.n. Benumirea vine de la fondatorul 5ud"a, ceinseamna Liluminatul2. #a baza budismului stau 3 raspunsuri, care reprezinta si 3 principii cecaracterizeaza raspunsurile la intrebarile fundamentale a budismului Lce este viata2:1. viata este suferinta>. daca viata este suferinta, inseamna ca exista anumite cauze care o fac astfelA. daca sunt cauze exista si mi0loace de depasire a suferintelor3. exista ? cai: necesitatea de a duce un mod de viata normal, moral, folosirea corecta a cuvintelor,adica excluderea cuvintelor cu mai multe sensuri, excluderea erorilor constiente, intentionate(minciunilor) s.a., dar exista o cale suprema care consta in emitarea to..cla, in inabusirea absoluta atuturor pasiunilor, dorintelor, instinctelor si obtinerea linistii corporale totale si aceasta stare se

numeste QI$6!Q!.restinismul este religia intemeiata pe persoana, invatatura si viata lui Iisus "ristos. In crestinism sintA directii: ortodoxia, catolicismul, protestatismul, aparut in sec 1W. in crestinism exista mai multeconfesiuni, numite secte: baptismul, adventismul, [\]^_[` cincizecistii s.a. Doate acesteaexista si in $M si oricare iserica sociala dominanta are atitudine negativa fata de aceste confesiuni siadeptii lor.!ceasta religie sa nascut in sec 1, in Imperiul $oman, conform marturiei unor istorici latini precumDacitus (1>< d.".), Suetoniu (;? d.".) si un scriitor guvernator al 5itiniei, 8liniu cel Dinar(W1113 d.".). Bar aceasta religie ne este cunoscuta de la originea sa si pina in zilele noastre in primulrind datorita discipolilor lui Iisus "ristos, crestinii. Mai multe scrieri elaborate pe vremea primelorgeneratii de crestini constituie o referire obligatorie: