IRINA HOLDEVICI

Autoarea

EDITURA CERES

SCURTESa ne rezolvamproblemeledevia!arapidi eficient

PSIHOTERAPII--l:.o

IProf. univ.dr.IRINA HOLDEVICI

PSIHOTERAPII SCURTESanerezolvamproblemeledeviala

rapid!?ieficient

EDITURA CERESBucure~ti,2000

Redactor: CRISTIANA GAVRILESCUTehnoredactor:EUGENIA CERNEACoperta: CRISTINA MARCU

ISBN 973-40-0474-3

CUPRINS

Cuviintfnainte 5

CapitolulloPLEDOARIE PENTRU PSIHOTERAPIA DE SCURTA.DURAT A. 7

Capitolul2PSIHOTERAPIILE ANALITICE DE SCURTA. DURATA. . 14

Capitolul3PSIHOTERAPIILE COMPORTAMENTALE ~I COGNI-TIVE 29

Capitolul4HIPNOZA PERMISIV A. 56

Capitolul5PSIHOTERAPIA CONSTRUCTIVISTA. 88

Capitolul6PSIHOTERAPIA SCURTA. CONSTRUCTIVIST-STRA-TEGICA. 111

Capitolul7METAFORELE $1 ROLUL LOR IN PSIHOTERAPIASCURTA 170

CapitolulBCONDITIlLE PSIHOTERAPIEI EFICIENTE 188

Bibliografieselectiva 200

Cartea"Psihoterapiiscurte" i~i propunesa prezinte0 seriedetehnicidepsihoterapie~iautoreglareacomportamentului,tehnicifoarteprecise,centratenu numaipe reducereaunor simptomepsihice~ipsihosomatice,ci ~ipediminuareaconsecintelornedoritealestresului~ipe rezolvareaproblemelorde viata.

Lucrareaeste0 premierain literaturapsihologicaromaneasdi,deoarecepanain prezentaufosteditatefie tratatedepsihoterapie,fiemonografiidedicateunor~colipsihoterapeuticebinecunoscute~iprecisdelimitate.

Daca pana nu demultpsihanalizaa reprezentatmetodapsiho-terapeuticaceamailargraspandita~iceamaivalorizata,la oraactualain tarileEuropeiOccidentale,precum~iin StateleUnite,semanifestatot mai mult tendintade scurtadurata,mai putin costisitoare~icurezultateevidente.

Autoarea,profesoruniversitar,cu peste25 de ani de experienta,psihoterapeut~ipsihologspecializatin optimizareaperformantelorumane,recunoscutain tara~iin strainatate,a publicatmai multde15cartiin domeniilehipnozeiclinice,relaxarii,psihoterapieicognitiv-comportamentale~ia autoreglariipsihice.

In cartesuntabordateterapiileanaliticedescurtadurata,tehnicileterapeuticecognitiv-comportamentale,hipnozamoderna,precum~imetodelestrategiceutilizatein psihoterapiade familie.

Uneledintremetodeledescrisede autoarese aplicain cabinetelespecializatede.psihoterapie,in timpcealtelepotfi utilizatepersonal,sub forma de tehnici de managemental stresului,de catreoricepersoanacaredore~tesa fie mai sanatoasa~imai eficienta.

Cartea"Psihoterapiiscurte" reprezintii0 lecturiiagreabilii,careimbiniirigoarea~istilulacademiccu aplicaliilepractice~istudiiledeeaz,tratatepersonaldeautoaresaupreluatedinliteraturadespecialitate.

Lucrareaseadreseaziipsihologilor,medicilor,studentilorlamedicinii~ipsihologie,precum~ituturoreelorinteresatisii se autoeunoascii~isa se autoperfectioneze.

Prof. univ.dr.Mihai Epuran

eajdtoted1

o PLEDOARIE PENlRUPSIHOTERAPIA DE SCURlA DURAlA

() psihoterapie eficienta trebuie sa fie scurta ~i preelsaL az ar u s ~iFay (1990).0~edintadepsihoterapienu trebuiesacontina teste inutile, metode redundante,pauze prelungite saudiscursurinefo1ositoare.Aceastanu inseamnaca terapeutultrebuiesaomitadeta1iiimportantesausanu ap1ice0 anumitatehnicadoardin dorintade a scurtaterapia(2 e i g ~iGill i an, 1990,p. 37).

Reducereadurateiterapieiare 1abaza ~iratiuni de ordin etic,deoarecenumai terapeutii1ipsitide profesionalismpot prelungi1anesfar~itterapia, nerezo1vandcazu1 ~i creand dependentealepacientului.

Referindu-sela psihoterapiascurta,H 0Y t (1989) subliniazafaptul ca "scurt inseamnanu mai mult decateste necesar".Dinaceastaafirmatieputemtrageconcluziacanuputemstabili0 durataoptimapentrupsihoterapie;astfel, de pilda, 0 psihoterapiecareadurat~ase1uni,dar in careau avut loc doardoua~edinte,poateficonsideratamai scurtadecat0 terapiecare a duratdoua1uni,cu~edintebisaptamanale..

Coneeptu1depsihoterapiescurtaestede data relativ recenta,deoarecepananu demult,psihana1iza,a careidurataera in mediede 2-3 ani, era consideratatehnicapsihoterapeuticadominanta,multepersoaneavandchiar tendintade a confundapsihanalizaeupsihoterapia,in general.

Cu toate acestea, psihoterapia scurta a aparut pe terenu1psihanalizei~ia imbracatformaterapiilordinamicedescurtadurata.

Astazi, se includ in cadrulpsihoterapii1orscurte~ialtesistemeterapeuticemoderne, cum ar fi terapia ericksoniana, terapiile

Psihoterapiiscurte

comportamentale,cogllltIve, terapia rational-emotiva, terapiastratcgicasau terapiaprin interventieparadoxala.

La z ar us ~iFay (1990) sunt de parereca psihoterapiadclungaduratanu estenumai incficienta,fiind lipsita de precizie~iinsuficientfocalizata,ci chiar nociva,deoareeeintare~teimagineade sine patologiciia pacientului.

Aceia~iautorisustinca un avantajmajoral tcrapiciscurteeste~ifaptulca,dacatcrapianu darezultatclcseontatc,macaI'sepoateafla aeestluerumai dcvrcmc.

How ar d ~iMy cr s (1987)subliniazaca factoriicareautacutposibila interventiade seurtadurataincununatade suecessunt:

abordarcaterapeuticiifoealizatapc problema; abordarilepc principiilc Invatarii; abordarcasistemiciiIn psihoterapie; sucecselerapidc obtinute prin intermediul interventiilor

farmacologiee.Astfcl, de pilda, multe caricrc artistieesau sportive au fost

distruse de traeul de scena, de~isubieetii 'urmaseraprogramepsihoterapeutieeIntinsepe luni sauani, in timp eealtepersoaneaurczolvataeesteproblemeluand 0 singuradoza de substantebeta-bloeanteInaintede a-~ijuca rolul (B ran t i g a:n, B I'ant i gan~iJ 0seph, 1982).

CRITERIUL TEMPORAL iN PSIHOTERAPIA SCURTA

Psihotcrapiascurtapoateimpliea0 singura~edinta(B I 00m,1981)saupoatcmergepanala 40-50 de~edinte,eu0 medicde20.

Astfel, terapiarational-emotivaa lui E II is (1989)durcazaintre5 ~i 50 de ~edinte,in timp ce Man n, Go I dman (1982) ~iH 0 row i tz (1984) sunt de parcre ca numarul optim ar fi de12 ~edintede psihoterapie.

Well s (1982)consideraca daca0 cura terapeuticaestemailungade 15~edinte,numaipoatefi yorbadeterapiescurta,in timpce multeorganizatiide sanatatemintaladin S.U.A., careluereazapc bazade asigurari,considcracapsihoterapiatrebuiesadurezeinjur de 20 de ~edinte(L az ar u s ~iFay, 1990).

Psihoterapiiscurte

In cazul psihoterapieiscurtese pune ~iproblemadurateiunei~edintedepsihoterapie.Dadi initial seconsidera,pebazaexperienteipsihanalitice,ca 0 ~edintastandardtrebuiesadureze50 deminute,la ora actuaHiexisHi~iautoricarese referala ~edintede 10-20deminute (G 0 u I din g ~i Go u I din g, 1979, Bar ton, 1965;Dr ei b I at ~i We athe rl y, 1965; K 0eg I er ~i Can non,1966).

Adeptii psihoterapieirealizateintr-o singura~edintalucreaza,ingeneral,cu pacientulintre90 ~i120deminute,de~iexista~iunclevariantedepsihoterapiemaraton,careconstauintr-o singura~edintacaredureaza10 ore (B ere nb au m, 1969).

Un alt factortemporalimportant11rcprezinta~iintervaluldintrc~edinteledepsihoterapie.Exista terapeuticarelucreazadedouaoripe saptamana,altii saptamana1sau terapeuticare i~i intalncscpacientii 0 data la catcva luni. Din nefericire, acest factor cstcreglat mai putin de obiectivele terapiei, cat de considerentceconomlce.

H aley (1990) sustineca pentrua practica0 terapiede lungadurata,terapeutulnu arenevoiede abilitati speciale,pcntruca clinvatatimpdeluni ~ianidezile, pepielcapacientului,prin incercarc~ieroare,cum sa realizezepsihoterapia.

Mai mult, psihoterapiade lunga durata a aparut pentru cater~peutiinu suntcapabili sa-~ivindecemai repedepacicntii.

In acela~itimp, se poate spuneinsa ca ~iunii psihotcrapeutispecializatiin terapiescurtanu suntcapabilisa-~imentinapacientiio perioadamai indelungata:

Unul dintreputinii terapeuticarea avutcurajulsadiscutedeschismanierain careun terapeutpoateimpiedicaun pacientsa sc ducala altcinevaa fost Milton Erickson (cit. Halley, 1990,p. 3). Astfel, de pilda, acesta11ascultacu atentiepe pacientul-client ~iapoi reveneaastfel:

,,$tiucatde greuiti estesa vorbe~tidespreasta;dacava trebuis-oiei dela capatin altaparte,va fi ~imaidurerospentrudumneata".

Duratapsihoterapieiestedeosebitde importantapentruclient,iar in tarile occidentale,companiilede asigurarilimiteazaaceastadurata.

Deoarecepsihoterapiareprezinta,in acela~itimp,0 vocatie~i0afacerc,esteclar ca terapeutuluiii convine sa ca~tigemai muItmentinandclientul in terapieun timp mai indelungat.

In acela~itimp, terapeutiispecializatiin demersuride lungadurata considera ca terapia lor este mai profunda ~i producemodificaride duratala nivelul personalitatiiclientilor, ill timp ceterapiascurtaarc un caractersuperficial.

Dreptraspuns,partizaniitcrapieiscurtesubliniazaca nu a fostgasitanici 0 corelatieintre durataterapiei~isuccesulacesteia.

PcntI'ua ilustrafaptulca terapiade lungaduratanu estede celemai muIte ori eficientii, Hall ey (1990) relateazaurmatoareaintamplare.EI seafla intr-unrestaurantla Paris, undea intiilnituncuplucu carea intratin yorba.Sotula afirmatca a urmat0 terapieanaliticatimpde 12ani, iar sotiatimpde8 ani,ambiicu maimnlte~edintepc saptamiina.H a11ey le-aadresatintrebareadacapsiho-terapiaIe-a rezolvatproblemelc,la care sotii au riispuns firesc"Bincintelescii nu, altfel nu am fi continuat!".

Autorul i-a intrebat, in continuare, daca ar recomandapsihotcrapiaurmata~ialtor persoane,la carecei doi au raspuns:

"Desigur,toatalumeatrebuiesa facapsihoterapie".Am avut~iin practicanoastraun caz in careterapiade lunga

duratanu ~i-adoveditutilitatea.Astfel, 0 tiinarastudenOila arteplastice,suferind de agorafobie,s-a prezentatla cabinetpentruajutor,facandurmatoareaafirmatie:

"Am urmattrei ani de psihanaliziLMi-a placutfoartemult, amaflatmultedespremine~iam inccputsapictez mai matur,dar totnu pot sa mergsingurapc strada".

Problema tinerci a fost rezolvatacu succes in 6 ~edintedehipnoterapie.

In ultimii 20deanis-auprodusprogreseremarcabilein domeniulpsihotcrapiei.

La ora actualanu mai putcmvorbi de ciitivapsihoterapeuticareseocupadeciitivaclicntibogati,aflatiin irnpas,psihoterapiadevenindaproape0 industrie,in care lucreazapsihologi, psihiatri,asistentisociali saupsihopedagogi.

ExisHi,de asemenea,nenumarate~colide psihoterapiein afarade psihanaliza,psihoterapiecomportamentalacognitiva,rational-emotiva,defamilie,strategica,hipnoterapienon,directiva,consiliereterapeuticaetc.

Psihoterapiade scurtadurataestemult mai solicitantapentruterapeut,acestapropunandu-~iun obiectivconcret~iurmarindsaobtinarezultatepalpabile.

Astfel, de pilda, in cursul primului interviu,terapeutultrcbuiesa depunaeforturi pentrua afla careesteproblcmapacientului~ipentruagasi0metodaeficientade interventie,acestaavandsarcinadea formulaproblema~idea trasapacientuluisarcinileterapeutice.

A douaintalnireevidentiazamodulin carea reactionatsubiectulla instructiunile administratede terapeut,terapeutulrealizandmodifidiri Ia nivelul respectivelorinstructiuni.In cursulcelei de-atreia~edintedepsihoterapiesuntde a~teptatmodificaripozitiveincomportamentulc1ientului,momentIn care se mare~teintervaluldintre~edinte,iar terapeutulpome~tein cautareaunor noi pacienti.

Mai mult, In cadrul terapiei scurte,estenecesaracunoa~tereamai multormetode~itehnicide interventie,in timp ce terapiadelungadurataare la bazadoar 0 singuratehnica.

Psihoterapia de lunga durata pune accentul pe explicatii,interpretarilereprezentandinstrumentulterapeuticde baza,in timpcedemersurilede scurtaduratase axeazapc instructiuni,avanduncaractermai directiv.

Mai precis,terapiadelungadurata11ajutapepacientsainteleagaIn ce constaproblemasa,111timp ce obiectivulterapieiscurteestcsolutionareaproblemei.

Un aIt dezavantajal terapieide lungadurataconstaIn faptulciirelatiatransferentialiidintrepacient~iterapeutse poateprelungifoartemult,unii devenindun fel de "toxicomani"ai psihoterapiei,ace~tiaavand tendintade a transformaterapia intr-o "prietenieplatitii".

Desigur,exista~isituatiicandse recomanda0 terapiede lungadurata,ca In cazurilepacientilorre1ativnormali caredorescsa scautoperfectioneze,in cazul psihopatilorcareau eomisacteantiso-ciale ~i care trebuie sa se supuna psihoterapiei prin hoHirare

10 Psihoterapiiscurte Psihoterapiiscurte II

DEMERSUL PSIHOTERAPEUTIC CENTRAT PE REZOLVAREA DE PROBLEME

judecatoreasca(acqtia trebuietinuti un timp mai indelungatsubobservatie,pentrua fi siguri ca faptanu se va repeta),in cazul incareestenecesara~tabilizareaunui cuplu saua unei familii sauincazul unor familii undeunul din mcmbriestepsihotic.

H aII ey (1990)estedeparerecaplataterapeutuluiar trebuisase facanu aHHin functiede numarulde ~edinte,cat de rezultatulterapiei,respectivameliorareasaudisparitiasimptomului.0 astfeldeabordarear conducela 0 maibunapregatirea terapeutului~ila ,o mai clarafocalizarea demersuluipsihoterapeutiein directiarezol-varii problemelorpacientilor.

H 0 y t (1989)consideraca mesajulcarese ascundede fapt inspatcle conceptuluide psihoterapiescurta este urmatorul: "nupierdetitimpul;prindetimomentulpotrivit pentrua actiona".

Centrareapc rezolvareade probleme~ifocalizareademersuluitcrapeuticpentruagasisolutiaoptimasuntbinc ilustratedemodclulstrategicin psihoterapiade familie, modelpropusde S haz er ~icolaboratoriisai din cadrul Centruluide Psihoterapiede Familiedin Milwankee,Wisconsin.

Modelul respectivimpIica0 stransarelatiede colaboraredintreclient ~i terapeut,acordareaunei importanteredusedetaliilor ~ifocalizarcape acelecomportamentepe care clientul Ie manifestadeja~icareau 0 conotatiepozitiva.

La z ar us ~iFay (1990) au pus, la randul lor, la punctunsistemde psihoterapiescurta cuprinzand12 ~edinte~i care aredreptscop focalizareademersuluipentruremediereaprincipalclorproblemcpc careIe prczintaclientul.

Pcntrua ilustracficientaacestuidemers,autoriiprezintaun cazin carepsihoterapiaa fost incununatade succes.

o fcmeic foarte agresiva, de 36 de ani, s-a prczentat lapsihoterapiepcntruurmiHoarelcprobleme:"toti ma urasc, sotulmeuvrea sa divorteze,parintii ~isorameanu vorbesecu mine,

13

sunt pe calc sa-mi pierd serviciul, iar unica mea prietena s-amutat in aIt ora~pentru a nu mai auzi de mine".

Clientaerafoarteinteligenta,vioaie,activa~iaproapesimpatica,de~istilul ei interpersonalera dezastruos.

Ea s-a adresatterapeutuluipe un ton rastit, amenintandu-Icudegetul:

"Asculta,mai bine l-ai chemaaici pe sotulmeu~ii-ai spunediuneledin lucrurilepe careIe facema caleapc nervi".

Cu permisiuneaclientei, terapeutula solicitat informatii inlegaturacu ea de la ceilalti terapeutipe la caremai fusese~icareo etichetasedi"psihotica~ipericuloasa".

Unul dintre terapeuti(0 femeie) a relatatfaptul ca la ultima~edintade psihoterapie,clientaa mu~cat-o~iacestaa fost motivul"terminariiterapiei".

InterogaHifiind, clientaa oferit urmatoareaexplicatie:"La ~edintarespectivadepsihoterapiemaaflamimpreunacusotul

meu,carefi'icearemarcinepotrivitela adresamea,remarcipe careterapeutaIe tolera.M-am enervat~ii-amdatsotului"un ghiont".Casa intelegeticum s-au desfa~uratlucrurile, trebuiesa va spuneasotul meu are "centura neagra" la karate, 1,90 m inaltime, 96kilograme,in timp ce eu am 1,65inaltime~i59 kg. Dna dr. N. asaritin picioare,ainceputsastrigecadezaprobaviolentafizica; m-aapucatdebrat~iincercandsamaimobilizeze,m-azgariat.Atunciammu~cat-o!"(dupaL az ar u s ~iFay, 1990,p. 44).

In urma interviului clinic, terapeutula ajuns la concluzia capacientanu estenici psihotica,nici periculoasa, ci doarcas-a lasatprinsa in cateva din capcaneleinterpersonaledescrisede Fay(1990),dintrecareenumeram:a critica,a blama,a te autojustifica,a acuza,a amenin!a,a dori sa ai totdeaunadreptate,a utiliza unlimbaj cu indirditura emo!ionalanegativa,a da ordine cu preamultau~urinta,sfaturi~iindrumaricarenu iti suntcerutc.

A~acumammai subliniat,clientaerainteligenta~iavea0 bunacapacitatede invatare,carea ajutat-osa-~iinsu~easca,in cele 12~edintedepsihotcrapic,ni~temodalitatieficientedea intrain rclatiicu ceilalti. La sfar~itulterapiei,clienta a marturisitca a devenitchiar "populara".

PsihoterapiiscurtePsihoterapiiscurte12

ill

III

II

II

Psihoterapiiscurte 15

PSIHOTERAPIILE ANALITICE DE SCURTA DURATA

?leegg 1e (1990) sublinia faptul ca. insu~i F r eu d, in-temeietorulpsihanalizci,desprecare~timcu to!ii ca are 0 duratafoarteindelungata,este~iprecursorulterapiilor scurte.

Astfel, in 1906,el I-a vindecatpc dirijorul B run 0 Wa 1t erde0 paraliziea bra!uluidreptin numai~ase~edin!edepsihoterapie,iarcompozitorulGus t av M ahIe r a fostvindecatde0 tulburarede dinamicasexualaintr-o singura:;;edintade psihoterapiecare adurat4.

Cu toateacestea,F r eu d a eonstatatfaptulca in cazulmultorpacienti, analiza dura mult timp, in uncle cazuri aceastafiindnelimitata.

Preocupatdeduratacureipsihanalitice,F r eu d a publicatspresfiir:;;itulvietii lucrarea"Analiza eLlfinal ,vianalizafara sfdr~it"(1937). Cu toate acestea,0 cura psihanaliticanu poatedura lanesfiir:;;it,problematerapieiramanandincal1erezolvatain psihanalizaelasica.

F r cud (cit. Me gg1e, 1990)a gasit0 oarecareexplicatieaprelungiriiexcesivea cureipsihanaliticechiarin faptulcii ajunseseo personalitaterecunoscuta,careaveasucces.

La inceputulcariereisale,el trebuiasa luptemai multpentruaconvil1gepe ceilalti in legiitura cu validitatea tratamentuluipsihoterapeutic.

odatadevenitcelebru,pacien!iidoreautotmai mult saurmezeterapia:;;ierautot maitentatisa meargamai inprofunzime in ceeacc prive:;;tesondareaincon:;;tientului,fapt ce a condusla apari!iaanalizelorinterminabile.

Aflat in acestpunct,F r eu d trebuiasa-i convingape pacicntinu sa urmezepsihoterapia,ci sa incheiecurapsihoterapeutica.

La sfar~itulcarierei sale, S i gmun d F r eu d marturise~tcfaptul ca de mai multeori a mcut incercareaeroica de a fixa untermenpentruterminareapsihoterapiei.Incercandacestlucru,el numceaaltcevadecatsafor!ezerezisten!elepacientului.De~inugascanici 0 acoperireteoreticapentruacestdemers,F r eu d a constatatca,in unelecazuri,fixareaunuitermenlimitaconducela 0 vindecarecu efectedurabile.

Aceasta constatarea devenit 0 banalitatepentru terapeu!iispecializa!iin demersuride scurtadurata,care~tiuca fixareauncilimitedetimpreprezinHiunputernicfactormotivatorpentrupacient.

In loc sa-:;;iconcentrezeaten!iaasupragasirii unei explicatiiteoreticecare sa.steala baza respectiveiconstaHiri,F r eud s-apreocupatde studiulmotivelor carecontribuiela prelungireacureipsihanalitice.

Astfel, in loc sa-:;;ipuna intrebarea "cum sa terminam 0psihoterapie?",el se intreba"de ce nu reu~imsa incheiem0 curapsihanalitica?"(M egg Ie, 1990),trecandin revista obstacolelecarestauin fa!aindeplinirii obiectivuluiterapiei,obstacolepecareIe considerainsurmontabile.

Aceste obstacole sunt urmatoarele (dupa M egg 1e, 1990,p.43):

1. Destinul. F r eu d considera ca insa~i conditia umanareprezintaun obstacolin caleapsihanalizei.Asdel, fiii lui Adamtrebuiesa munceascadin greu,sufera~imor, iar fiiccle Evei nascin dureri.

Din acestmotiv, orice psihoterapie,indiferentcat de valoroasaar fi, nu poaterezolva toateproblemeleomenirii.

2. Coneepteleteoretieeale psihanalizei, denumitede F r eLldprin termenul de "metapsihologie". Conform interpretariipsihanalizei,curapsihoterapeuticiinu sepoateincheiaatuncicandanumi!ifactoridenaturacantitativaseimpotrivescvindecarii:for!apulsiunilor instinctive, violenta psihotraumelorsuferite,putereamecanismelorde aparareale ego-ului.

3. Raportul dintre tendinleleinstinctive~iforla ego-ului. Incazul in care pacientularc un ego slab, psihanalizapoatee~ua.Astfcl, existaanumiteperioadedeviata,candtendinteleinstinctivesunt dcosebitde puternice,ca, de piIda, in adolescenta,~i estenevoiede un ego foarteputernicpentrua Ie stapani.

4. Violenlapsihotraumelor.Acesteapot sa fie atatdeputernicein plan real incat depa~escposibilitatile oricarei interventiiterapeutice,mai alesdacasubiectulare ~iun ego slab.

Trebuiesubliniatca,panain momentulin carea rucutrespectiveleafirmatii, F r e u d subestimapsihotraumelereale, acordand0atentiedeosebitafantasmelorde naturaincon~ticnta.

in acela~itimp,cl a fostnevoitsarecunoascafaptuleapsihanalizada rezultatemai bune atunci cand stresul la carc a fost supussubiectulestereal ~inu imaginar.

Astfel, estemai u~orde tratat0 persoanacare a fost agresatasexualin eopilarie,decat0 isterica.

5. Mecanismelede aparare ale ego-ului. Ego-ul copilului ainvatat sa eonsidere revendicarile pulsionale ale id-ului (in-con~tientului)ca reprezentandamenintariimpotrivacaroratrebuicsasc apereconstruindmecanismedefensivedenaturaincon~tienta.

Dacasuntpreaputernice,acestemecanismedeapararemodificachiarstructuraego-ului,retragandu-idisponibilitatileadaptative~irucandu-linaccesibilinterventieiterapeutice.

Ego-ul va reaqionala oriceposibilitatede schimbare,abordandvindecareaca pc 0 nouaamenintare.

Dinacestmotiv,analistul,dupaceI-a ajutatpcpacientsarcaducaincon~tiintacontinuturidenaturaincon~tienta,artrebuisaseocupede intarirea cgo-ului, pentru a evita punerea in aqiune arilecanismelordefensiveearepotblocapsihanaliza.Va urma0 nouaabordarea id-ului (incon~tientului),~i apoi 0 noua tentativadeanaliza a ego-ului. Acest demel'seste insa epuizant pentrupsihanalist,mecanismelede aparareprea puternieeputandaveaca~tigde cauza.

6. Existenlainstinctuluimorlii (thanato!.In zonelcincon~tienteIlU sala~luie~tenumailibido-ul, instinctal vietii, ci ~ifortedistruc-

tive,indreptatein directiadisolutieifiinteiumane.Acesteasuntdenu-mitedeF I' eu d prin termenulde"thanatos"sauinstinctal mortii.

F I' eu d estedeparerecaatuncicandpacientulopunerezistcIltaIa vindecaresau se simtechiar mai rau, estepus in actiuncaccstinstinct,carea depa~itin intensitateinstinctulvietii (Eros).

7. Particularitajile personalitajii analistului.Un aIt factorcarecontribuieIa prelungireacurei psihanalitice11reprezinta"IlevrozapsihoterapeutuIui".

Cand rezistentele pacientului interactioneaza cu cele aleterapeutuIui,psihoterapianu mai poateinregistraprogrese~i,dinacestmotiv,F I' eu d consideraca estenecesaraanalizapersonalaa terapeutului.

Trecandin revistaacesteobstacole,F I' eud consideracasingurasolutie a problemeidurateicurci terapeuticeeste una de naturaintuitiva,aeeastaputandfi rezolvatain plan practic.

San dol' Fer en ez i, unul din diseipolii lui F r eud, aintreprins0 serie.deeercetarimenitesaconducaIa scurtareadurateipsihoterapiei,subliniindfaptulcapsihanalistularputeafi maiactivin timpuldemersuluiterapeutic.Astfel, a luatna~tere"psihanalizaactiva", care, conform principiilor freudieneesteantipsihanaliza,pentruea nu permite asociatiilor libere sa se derulezespontan,conform dinamicii vietii psihice a pacientului. Mai mult,psihoterapeutulnu-~imai pastreazaneutralitatea,ci 11bulverscazapc pacient, silindu-l sa asociezecat mai repede~i sa ajunga laesentaproblemei.

Fer enc z i estedeparereca atuncicandpacientulnu exprimaacelefanteziipc careterapeutulcredeca ar trebui sa Ie exprimc,acestadin urma trebuie sa Ie provoace.De asemenea,autoruIeonsideracapacientiicarevorbescdesprepsihotraumelecopilarici,chiarIe-autraitcu adevarat~icanu esteyorbadoarde exprimareasimbolica a unor dorinte de natura incon~tienta.Mai mult,psihotraumeleactualeauun rol importantin structurareatulburariinevrotice~i,din acestmotiv, ele trebuieluate in consideraredecatrepsihanalist.

Alte particularitati ale demersului psihoterapeutic al luiFer enc z i constaudin stabilirearelativ rapida a termenuluidc

16 PsihoterapiiscurtePsihoterapiiscurte 17

incheierea curci psihanalitiee,astfelincat subiectulsa ~tieca arcla dispozitieun timp limitat,precum~iin aeordareaunci afectiunireale pacientului, autorul abandonand raceala caracteristicapsihanalizeic1asice.

ottoR ank estc un alt psihanalist disident. Acest autorconsideracatraumatismulsufcritdecopil la na~tereare0 importantamai marein cvolutiapsihicaa adultului,comparativcu complexullui Ocdip. Autorul subJiniazaca suferintapsihica a adultuluiestein maremasuraprovocatade parasireapanteceluimatern,angoasa~iconflicteletdiitede subiectavi'llldla bazasepararea.

Drcptconsecinta,psihoterapcutulsesubstituiemamci,ghideazatimpdenoualuni pacientul~iapoiseseparadeacesta,aduci'llldpclumc un nou "copil", mai cchilibrat.

In anul 1922,Ran k ~iF c I'enc z i publica0 lucrarecomuna,denumita"Dezvoltareapsihanalizei", luerarein careseaduceriticipsihanalizeic1asice.

M egg I e (J 990) estc de parcrc ca in accastalucrare se aflagermencJcviitoarelorpsihoterapiideseurtadurata,autoriirespeetiviadresandu-seastfelpsihanaJi~tilorortodoe~i:"Reflectatipreamult,nu va ocupatide paeientulrcal ~iinlocuiti demersulterapeuticcuteoria.Importantestecapacientulsatraiascacuadcvarat,sarealizezeexpcrientesubindrumareaterapcutului~inu sa~titi,dacaestevorbadc un transfer,de 0 abreactie(descareareaemotionaHi)saude unprocesde inteleetualizare.Va folositi de pacientipentrua analizaratiunilecarev-au impins sa alegetiaceastameserie,in loc sa fitipreocupatidea-i eliberade suferinta.SimpJificati, scurtati~inu vamaicontemplatipropriulombilic" (p.37,cit. M c ggIe, 1990).

o datadesprinsde subinfluentalui F I'eu d, Ran k va reveni]aprcocuparilcsalefilosofice din tinerete,feluandIccturaoperelorlui N i c t z sche, S c hop en h au e I' ~iD ar win.

Psihanalizaelaboratade el va fi centratain jurul conceptuluidevointa, psihoterapiareprezenti'llldun pioces de confruntareintrevointaterapeutului~iceaapacientului,succesulcurci fiind asiguratatuncicandacestadinurmareu~e~tesa-~imobiJizezevointaproprie.Vointapacientuluitrebuieredirectionata,dela aspectcledestructiveproducatoarede nevroza,spre aspectelecreatoare~iintegratoare

ale psihicului sau, autorulavandincrederein tendintelepozitiveale ego-ului.

Pornindde la ideile lui Ran k , toateterapiileanaJiticedescurtadurataauinceputsaacorde0 atentiedeosebitamotivatieipacientuluipentruterapie.

Wi I helm Rei ch , medic sexolog,i~iincepe~iel carieracapsihanalist,dar abandoneazarapid metodelefreudiene,pe care Icconsideraprea lungi ~ilipsite de rezultat.

EI subliniazafaptulca procesulde con~tientizarea conflictelorincon~tientenu conducein mod automatla vindecare,cOl1siderandpsihanalizaun demel'Sde lux, potrivit doarpentruoameniibogati.

Rei ch eradeparerecamizeriasocialacareconducea la violuri,incesturisausinuciderireprezinta0 cauzatot atatde importantaainstalariitulburarilornevrotice,ca ~iconflictelcdin micacopilaric.

F r cud eradeparereca refulareapulsiunilorde naturascxualaeste indispensabila pentru constituirea unei lumi civilizatc,dezvoltarii~tiintelor,artelor~i filosofiei. Tendinteleineon~ticl1te,inacceptabilesuntastfelsublimate,energiaspeeificaacestorafiindorientataspreobiectivemai nobile.

In dezaeordcu F I'eu d , Rei c h considera ca in realitateconditiilede viata ii frustreazape oameniisaraeide un minimumdesatisfa

tulburarepsihica,trupul reprezentandoglinda conflictelorpsihicealesubiectului.Astfel,zonain careseobservaincordareamuscularane da indicatii in legaturacu naturarefularii (incordareadin zonabazinului ne da indicatii in legaturaeu existcntaunei refulari asexualitatiigcnitale).Mai tarziu,Rei c h a pus la punctun sistemdecxercitiifizicecarevor fi ulteriorpreluate~idezvoltatedeadeptiitehnicilorbioenergetice.

Autol'lll, inf1uentatsc parede uncle teorii cu caracterezoteric,consideracontractiile~irelaxarilediferitclor gl'llpemuscularecafiind expresiaunci energiicosmice,pc care0 denumea"orgon" ~icarepcnetreazaorganismul,il conectcazala sol ~ise raspande~tein univcrs. Unitateade baza a acesteienergii cste denumitadeR c i c h "bion".

Libera circulatiea energiilorin organisminseamnasanatate,intimp ce blocareaacestora,datoritasupraincordarilormusculareconducela nevroza.

Tehnica psihoterapeuticautilizata de el consta din relaxareazonelormuscularecareblocheazaliberacirculatiea energiilordininteriol'lllcorpuluiuman.

In anull946, doi autoriamericani,Alexander ~iFrench,publica 0 lucrare consacrataterapieianalitice de scurtadurata:"Terapia psihanalitica: principii ~'iaplicafii", lucrare in cadl'lllcarciase regasesccriticile majoreadusepsihanalizeiclasice:preamultc interpretariintelectualiste~i insuficienta atentieaeordatapacientuluireal.

Mai mult,autoriisuntdeparerecadurataeureipsihanaliticenucoreleazanici cuprofunzimea,nici cu eficientaaeesteia.Terapeutulpoate actiona in profullzimea psihismului paeientului, eeea ceconteaza,fiind intensitateaincarcaturiiemotionalea ~edintelordepsihoterapie.Atunci cand pacientulretraie~teintens 0 seenadincopilariein timpul~edin!eide psihoterapie,el va primi un raspt'msdin parteaterapeutuluicare nu esteparintelesau, ei 0 persoanaegala.Din aeestmotiv,pacientulse va confl'llntaeuo altareactie

, ,decataceeaeu cares-a confl'llntatin eopilarie ~ipc baza eareias-au structuratanumiteclementeale personalitatiisale.

MODELUl PSIHOTERAPEUTI( Al LUI PETER SIFNEOS (1972;1981)

Profesor de psihiatrie la UniversitateaHarvard, S i fn e0s abeneficiatdecuceririlenozografieipsihiatricemoderne,bazandu-scpcnotiunilespecificeManualuluiDiagnostic~iStatisticalAsociatici.Psihiatrilor Americani (D.S.M. III), precum ~i pc cuceririlefarmacoterapiei.

21Psihoterapiiscurte

A I ex and er nu neaga faptul ca pacientul transferaasupraterapeutuluianumite sentimente destinatede fapt unor figuriparentale.Acest transferserve~tela creareaunci interrelatiidintrepacient~i terapeut,interrelatiecare ereeaza0 ambiantapropicepentruretraireaunarexperientetrecute,pacientulremardlndcii nuse af1ain fata tatalui. In felul acesta,pacientuli~i poateeorcctaatitudinilerigide ~ianaeronice,ego-ul saudevenindmai suplu.

Abardatain acestmod, terapiadevine0 experientaemotionalacu earactereoreetiv~inu atat0 tehnieadesondarea ineon~tientuluipentrudezgropareaunor tendinterefulate.

Astfel, A I ex and er va acordamai multaatentieintcractiuniiterapeut- paeient,in detrimentulanalizeipropriu-zise.

Terapeutuleentratpe aeeastaorielltareadopta0 atitudincmaiactiva. El este 0 persoanaconcreta,eare intervine in diseutie,ineurajeazasauseopunepacientului,utilizand,dupacaz,psihanalizaclasicasau abordariledirecte.

A I ex and er insista, de asemenea,asupraabordariincyoilorreale ale subiectului, iar daea relatia transferentiala nu erasatisfiicatoarepentrudemersulterapeutie,autorulsugerapacicntuluisatraiascanoiexperientedeviata:sadivorteze,saschimbeserviciul,loeuintaetc.

lataceaducenou terapiapropusadeAle x and er Me gg Ie,1990,p. 46:

interaetiuneareala~icomunieareadintreterapeut~ipaeicnt; luarcain eonsidcratiea mediuluirealdeviatain caresemi~cii

paeientul; elaborareaunui plan tactiedupaearesa se condueaterapia.

Psihoterapiiscurte20

Conceptulcentralal sistemuluisail psihoterapcuticesteeel de"criza emotionala".

Autoruleonsideracanoi totitraversampc pareursulvietiinoastreo seriede crize emotionalcpc careIe rezolvam.Un numarlimitatde persoaneau nevoie de un psihoterapeutpentru a-i ajuta sadepa$eascaacestecrize.

Fiecareindividreactioneazain moddiferitla aeelca$ievenimentcde viata,avand0 structurapsihica$i 0 istoriepersonaladiferite.

o criza psihologica se constituiedupa modclul unci reactiichimice,pentruformareaei fiind necesaremai multesubstanteinproportii diferite,catalizatori.

Exista situatiistresanteevidentepentrutoatalumea,cum ar firazboaiele,catastrofelenaturalesauaceidentale,in timp ee alteletrec neobservate,putand parea chiar benefice, ca de piIda, 0promovarein planprofcsional,carei'l facepc subiectulin cauzasase simtadepa$itde evenimente.

Persoanain cauzava trai 0 staredefurie,depresiesauanxietate.Acestcstariafectivenegativesc intensifica,semnalandindividuluifaptulcacevanu estein regulaeuel. Astfel, subiectulintrain cecace autorulnume$teeriza emotionala.Acesta fie va depa$ieriza,reactionand de 0 manieraadaptativa$i devenindmai matur,fie,dimpotriva,nu reu$e$te$i recurgela un model de comportamentdczadaptativ,cand simptomelese agravcaza,oferindu-i 0 solutieprovizorie la problemasa. Daea nici a$acriza nu csterezolvata,simptomelese VOl'fixa, conducandla cristalizareaunci nevrozestructurale.

S i f ne0 s (1972) este de parereca acest concept de crizaemotionalaexplica ~ntreagapsihopatologie.Interventiile psiho-tcrapeuticedescurtaduratarealizatein plinacrizaemotionalaprevinstructurareanevrozei,dacapacientulvasolicitasprijin in momentulrespectiv.

Solicitareasprijinuluiestedeterminatafie de factoriprecipitatoriaccidentali (sfatul unui prieten, 0 tentativade suicid), dar, maifrecvent,de prezentaanxietatiiputernicede carepacientuldore$tesa sc elibereze.

Autorul consideradi anxietateaputcrnicareprezinta,in acela$itimp, 0 motivatieputernidi de a iC$idin criza.

S i f n e0 s consideradi prognosticulestemai favorabilatuncicand pacientulprezinta0 varietatede simptome(eand depresie,candanxietate,candirascibilitate),decatatuncicandun subiectsccramponeazain modrigid de0 singuramodalitatedezadaptativadea facefatastresului.Pacientulcarei~i"alege"mai multetipuri desimptomemanifestaun eomportamentmai creativ ~i,a$acum agasit solutii dezadaptativela problemelesale,el va fi capabilsadescopere~iunele cu caracteradaptativ.

De asemenea,prognosticulva fi maibunin cazulin caresubiectulgase~teresursele adaptativein el insu~i $i nu in imprejudiriexterioare.

Autol'lll utilizeaza $i conceptele psihologiei cognitive de"dependentade camp" ~i"focalizare internasau externa".

Unii dintrepacientisuntmai fragili psihic comparativcu a1tii,datoritaunor cauzede naturabiologica,geneticasaudatoritauncidezvoltariafectiveperturbatedeun mediuneprielnic.Pentruacqtisubiecti,pe carecel mai mic stresii dezorganizeaza,esteindicatao tehnicabazatape asigurarepsihologica$i suportafectiv.

Incurajandu-i, terapeutulva incerca sa-i ajute sa descoperccauzelepsihologicecarestaula bazasimptomelorlor, dacaei suntcapabili sa inteleaganaturapsihidi a problemelorlor, dorescsacolaborezecu terapeutul$i pastreazaun minimum de adaptarcsociala.

In cazul acestorpacienti se aplica psihoterapiaanxioliticadcscurtadurata,care dureazade la doua luni pana la un an.

Exista insa $i pacienticarenu indeplinescnici macaI'conditiilemeJitionate$icaresuntpreaperturbati,izolati,dezadaptati,incapabilisainteleagasensuluneipsihoterapii.In astfelde situatii,terapeutultrebuiesa se multumeasdidoar cu acordareaunui sprijin pentrudepa~ireasituatieide criza, sprijin careva dura intre una $i doualuni.

AJti pacientiau nevoiesa fie sustinutipe parcursulintregii lorvieti sau macaI'pe perioadelungi de timp ~icare au nevoie de

22Psihoterapiiscurte Psihoterapiiscurte 23

psihoterapieanxioliticapetermenlung,situatiein careestenecesaraspitalizarea~iadministrareaunui tratamentpsihiatric.

Terapeutul asigura in permanentape pacient, furnizandu-iacestuiasfaturi,luanddeciziile in locullui, evidentiindobiectiveleter~piei,precum~imodalitatileconcretede atingerea acestora.

In acela~itimp, terapeutulexamineazaimpreunacu pacientuldesta~urareacrizeiemotionalea acestuia,adresandintrebaridegenulurmator:

"Este acestevenimentprevizibil?""Care suntsentimentelepc care Ie-a declan~atin dvs?"Apoi, pacientulestepregatitpentrua infruntaviitorul, primind

instructiunide genulurmator:"Am analizatimpreunace ar fi trebuitsa faceti in situatiacare

a trecut. lnevitabil va yeti mai intalni in viitor cu alte situatiincprcvazutela care yeti aplica cele invatateimpreunain cursulterapiei.lmaginati-vaacum0 situatieneprevazuta~icautatisa vavizualizati,actionandintr-o manicraadaptativa".

Terapiascurtaprin provocareaanxieta{ii(S ifne0 s, 1972).Exista~ialtecategoriidepacienticare,de~ipc momentsuntblocatide actiuneastresului,dau dovadade 0 mai mareforta a ego-ului.Acc~tiafac de obicei fata situatiilor neprevazuteale existentei.Acuzele lor suntspecifice,la fel ca ~iproblemelelor emotionalc.Anxietatealor esteputernica,dar nu-i dezorganizeazatotal.

In acestesituatii,terapeutulpoatesa-~ipropunaobiectivemaiambitioase~isasefoloseascadeenergiaprodusadeanxietatepentrua-i ajutapc acqti pacientisa-~idepa~eascacriza emotionala.Acestlllcru se realizeazaprin intermediul"terapieiscurtecu provocarede anxictate",care dureazade la doua la douasprezeceluni (inmedicintrc 3 ~i5 luni).

Alltorul a pus la punct ~i0 variantaultraprescurtatadenumita"interventiede criza" ~icaredureazadoua luni.

In cadrul acestuidemerspsihoterapeutic,terapeutulva atacafrontal reactiile dezadaptativeale clientului, reactii care stau labazaformariisimptomelor,precum~i"solutiile" rigideadoptatedeacestain trecutpentrua-~irezolvaproblemele.Aceastaabordaredirectaare un caracteranxiogen.

Ulterior, terapeutulseva eomportacaun pedagog,explicandu-ipacientuluidecemasurilepe carele-a luatanterior,pentrua depa~icriza,audatun rezultatcontrar.In continuare,pacientulesteinvatatsa anticipezesituatiile viitoare care ar putea generadificultatisimilareeu cele care au aqionat in situatiaprezenta.

S i fn e0 s (cit. Me gg1e, 1990,p. 49) a elaboratde faptdouamodele psihoterapeutice,unul anxiolitic, iar celiilalt anxiogcn,ambeleputandavea0 duratalunga, scurtasau foartescurta.

Trebuie subliniat faptul ca provocareasau calmareaanxietatiireprezintadouademersuriopuse,carese adreseazaunor categoriidiferitede populatie.Astfel, dad terapeutul,supraestimandfortaego-uluiclientuluisau,il abordeazafrontal,acestava suferi0 caderepsihica.In acela~itimp,dacaacestava subestimafortapacientului~i11sustineafectiv,acestasevarefugiain stareapatologicadatoritaprezcnteibeneficiului secundarde a fi protejatde catre psiho-terapeut.

Din acestmotiv, autorulpropune0 selectiefoarteriguroasaapacientilorcarepot suportapsihoterapiaprovocatoaredeanxietate.Cei carenu intrunescacestecriterii vor beneficiade psihoterapiaanxiolitica.

Criteriile de selectie implica nivelul inteligentei, abilitatilcsociale,precum~icapacitateapacientuluide a percepefenomcnclcpsihologice.Acesta trebuiesa fie capabil sa enunteun simptomcentral,care sa reprezinteun fel de axa pc care se va construidemersulterapeuticde scurtadurata.Mai mult, acestava trebuisafie puternicmotivatde a-~idepa~isituatiade criza printr-unefortpersonal de autoexplorare~i comprehensiunea propriilor salcprobleme.

o data selectionat,pacientulva fi supusunui demerspsiho-pedagogic,in cadrulcaruiaacestuiai seexplicafaptulcain spatclcproblemei sau simptomului sau principal se ascund conflictcemotionalemai vechi, pc caretrebuiesa Ie con~tientizeze,pentrua devenimai obiectivin raportcu propriapersoana.Se alcatuie~tcapoi in detaliuistoriavietii pacientului,istoriecareesty tradusainconceptelepsihopatologieifreudiene.

24 Psihoterapiiscurte Psihoterapiiscurte 25

In urma confruntariidintre simptomuldominant,istoria vietiisubiectului~iteoriapsihanalitica,sena~tein minteaterapeutului0ipotezacu privire la naturaposibila a conflictului incon~tientalpacicntului.

odatastabilitaipotezapsihodinamica,estemomentulsainceapatcrapia.La inceputultratamentului,pacicntulesteentuziasmatdedcfinirca problemei,definire la care participaaetiv, il apreeiazafoartemult pc psihoterapeut,pc careil considerainteligent~ii~ipune mari sperantein psihoterapie.Psihoterapeutulva exploataimediatacestesentimente.

Devenind sigur de faptul ca pacientul este bine ancorat inprocesulpsihoterapeutic~ibine fixat asupraterapeutului,aeestadin urma i1 va ataeafrontal, punand() seric dc intrebaricare seadreseazadirect procesului conflictual. In cazul in care psiho-tcrapeutula nimcrittinta,pacientuldevinedin ce in cemai anxios.In caz contrar,terapeutulva rcpetademcrsulpanacandanxietateapacientuluiva crc~te,elemente1cconflictualcvor fi agitate,panacandacesteavorpatrundein con~tiintasubicctului.Apoi, terapeutul11va confruntape pacientcu rcactiilc sale emotionalc,subliniindcaracterullor irational~irepetitiv,precum~irelatiadintreacestctrairi afective~iinteractiunilecu figurile parentaledin copiHirie.

Astfel, la subiectse va produce."insight"-ul, care implidi 0iluminare,atatin plan intelectual,cat ~iin plan afectiv,subiectulajungand la convingereaclara ~i profunda ca a intcles naturatulburariisale.Rezolvareaproblemeiprovoacaputernicesentimentede satisfactie~ide eliberareemotionala.

In finalul terapiei,psihoterapeutulva fi tentatde a sonda,incontinuarc,profunzimileincon~tientuluisubiectului,darva rezistaacesteitentatii,deoareceesteyorbadeun demersde scurtadurata,cu obiective limitate. In acela~itimp, el va ajuta pacientul savcrbalizezescntimentelepe care Ie incearca(sentimentepozitiveamestecatecusentimentede abandon),explidindu-i acestuiacacceacc a invatatin timpulpsihoterapieiii va servipentma devenipropriulsaupsihoterapeutin cursulaltorincerciirialevictii, pentmca in acestmomentel ~tiecum sa rezolve 0 criza emotionala.

Me gg1e (1990) face cateva observatii cu pnVlrc la modelulterapeuticpropusde S i f n e0 s :

Esteevidentfaptulcii seIcctiapacientilornuestcinutila,pacientiitrebuindsa deadovadade 0 anumitafortaa ego-ului~isanu aibatulburari de personalitate.In aeela~itimp, terapeutultrebuiesacon~tientizezein cursu1 analizei personaletendintelesale sadice,pentmca, altfel, demersulpsihoterapeuticse va transformaintr-olupta..

S i fn e0 s (1972)insistaasupraaspectuluiedueatival terapieipropuse de el. Aceasta se desfa~oarasub forma unui dialog"socratic", in cadml ciiruia pacientul se autodezvaluietreptat.Modelul psihopedagogicva aveatendintadea inlocui tot maimultmodelulmedical, in majoritateademersurilorpsihoterapeuticedescurtadurata.

"Insight"-ul (iluminarea)la caretrebuiesa ajungapacientulnuare doar un caracter eminamenteinteleetual, ci ~i emotional.Subiectuls-aeliberatdeconflictepentmcaaintelescauzeleacestora~ipentmcii traie~tesentimentulcaaeeastaintylegereareuncaracterreal.

Incheiereaterapiei,propunandpacientuluisa devina proprilllsaupsihoterapeut,estespecificaterapiilorde scurtadurata.Astfel,de piIda, un hipnoterapeutva putea terminaterapiapropunandpacientilorsa practiceauto-hipnoza.

Ajutandu-i pe pacienti sa depa~easca0 eriza cxistentiala,psihoterapiapropusadeS i fn eo s va avea,princontaminare,efectebenefice~iin aIte sfereale vietii ~iactivitatiiacestora.

ExaminandrezuItatelesistemuluisaupsihoterapeutic,S i f nc 0ssubliniazafaptulcaaeestaareefectemoderateasuprasimptomelor,dar producemodificari psihodinamicede mai mare profunzime.Automl subliniazacaunii pacienti,dupace au incheiatterapia,.nu"doresc" sa abandonezein totalitatesimptomelclor, pc carc lcconsideraca pe 0 solutiede viata, preferandsa Ie tina cumvainrezerva.

. Multi pacienti,la caredemersulpsihoterapeutica reu~it,afirmafaptul cii au senzatiaca s-au nascuta doua oara.Acest lucru nuinseamnaaItcevadecatcaa fostcreatcadmlpropice,in careclientlll

26 Psihoterapiiscurte Psihoterapiiscurte 27

Psiholerapiisowle

i~i poatemobiliza mai U$ordisponibilitatilccreativc latcntealeincon$tientului,a$acum subliniau,mai tarziu, psihoterapcutiidcorientareericksoniana.

ALTE SISTEME PSIHOTERAPEUTICE ANALlTlCE DE SCURTA DURATA

Toate acesteaau in comun 0 abordarcpsihodinamicaa boliipsihicc. Astfel, tcrapcutul va cauta in spatele simptomelorpacientuluiun conflict de natura incon$ticntaasupracaruia safocalizczedemcrsulpsihoterapeutic.Tcrapeutuli~istabi1c$teipotezautilizand0 grilaconceptualapsihanalitica$i,aceasta0 datastabilita,cl va construiplanul de desta$urareal demersuluiterapeutic.

Tipurile deconflicteasupracaroraseecntreazatcrapiadiferadela autor la autor.

Astfel, K u r t L c win interprcteaza totul prin prismaconceptelordeculpabilitatc~imasochism,Man n prin intermediulconllictelordeseparare=individuare,iar D avan 10a seeentreazadoarasupracomplexuluiOedip.Existainsa $i autoricareI$i impunmai putinelimite, abordandconflietediverse.

Duratapsihoterapieivariaza$i ea,unii terapeutifixanddinainteun termenlimita, iar altii stabilindu-lpc pal"curs.Dc pilda,Man nconsidcra ca sunt necesare 12 ~edintede psihoterapie, iarD avan I 00, 20.

In acc1a$itimp, psihanali$tiide orientaremai progresistasuntmai activi ~iintervinmai mult In cadrulinteractiuniicu paeientuI,renuntandlaregula"de fier" a ncutralitatii$i a asociatiilorlibere.Pacientulnu mai estcliber sa vorbeascadespretot ce-i treceprincap, tara control, ci este readusde ditre terapeutla problemaccntrala,Indatace tinde sa divagheze.

Pozitia clasica in care pacientul este Intins pc canapea$itcrapeutulse afla In spatelelui tindctot mai mult sa fie inlocuita,in cadrul terapiiloranalitieescurte,cu pozitia fata In fata, carefavorizeazainteractiuneaactivadintrepacient$i terapeut.

PSIHOTERAPIILE COMPORTAMENTALE ~I COGNITIVE

;4'bordarea eomportamentalistain psihotcrapieIneepe0 dataeu Wa t s~n (1925), care a provoeat,pentruprima oara In mod

de~iberat0 reaetiede teamala un copil de catevaluni In prczcntaqnui $obolanalb, asoeiindprezentareaanimaluluicu un zgomotputernic.La putintimp,copiluIa inceputsaseteamadealteanimaleeu blana$i chiar de obiectedin plu$.

Cativa ani mai tarziu,Mar y C o.ver Jon es, 0 elevaa luiWa t son, a reu$it,dimpotriva,sa vindeceun copil de 2 ani ~ijumatatede0 fobie deanimalemiei, prin exemplulpersonal~iprinapropiereagradatade copil a unui iepureaIb panacand acestaareu$itsa-l atinga$i sasejoace cu el. Aeestaeste,de fapt,principiuldeconditionarii,specificpsihoterapieicomportamentale.

. Pornind de la acestedate,psihologii comportamentali$tisustinafirmatiacaanxietateanu arela bazaconflicteincol1$tiente,ascunse,ci reprezinHidoar0 teamaconditionata.NevrozadevineIn conceptiaaeestorautori 0 modalitatede reaetieinvatata.

Dupa numeroasestudii experimentaleale multor cercetatori,studiirealizatepeanimale,apareIn 1952$i0 lucrarcdepsihotcrapie

. comportamentala,apartinandlui E y scn ck, lucrareIn careaccstasustineca prin metodarespectiviisc pot vindcca, In aproximativdoi ani, douadin trei ncvroze.

Astfel, pentrua-$idovedisuperioritatea,psihanalizaar fi trcbuitsa raportezeun procentde vindeearede peste60%, cecace eraimposibil. Legea Intaririi negative este utilizata de terapeutiicomportamentali$tipentrua expliea instalareanevrozelor la om.Astfel, de pilda, 0 persoanaagorafobicaIncepesa perceapastrada

TEHNICILE PSIHOTERAPIEI COMPORTAMENTALE (dupii Meggle, 1990)

ca fiind un loc periculos.Persoanarespectiva"invatii" sa ramanaacasa,pentrua scapadedisc'onfortulpc careil resimtecandseaflapcstrada.Pentruavindeca0 astfeldepersoana,trebuiesaactionamin directiablocarii posibilitatii ei de a se refugia in easa~i s-oconfruntamprogresivcu stimulii anxiogeni (strada),pana candreactiaanxioasasestingc.Comportamentali~tiiutilizeazain terapie~iprincipiul intaririlorpozitive.

Astfel, de piIda, in cazul paeientilorschizofreni,terapeutulvaalcatui0 listade comportamentcdezirabile:sa se plimbede douaori pc zi, sapastrezeigienapersonala, safacaordinein cameraetc.Pentrufiecareastfclde comportamentpozitiv, pacientulva primiunjetoncarepoatefi schimbatpcunobiectdoritdeaeesta:duleiuri,produseeosmetiee,imbracaminteetc. I se poateoferi pacientuluicontrajetonului~iun alt tip de reeompensa,cum ar fi 0 plimbarein afaraspitalului.

Tehnico expunerii

ldeeade bazaa acestuisistemterapeuticconstain a confruntapcpacientcuobiectulanxietatiisale,pfmala disparitiastariiafectivencgative.Exista mai multevarianteale acesteitehnici.

a) Tehnica desensibilizarii sistematicea lui Wolpe (1950).Pacientulesteinstruitde terapeutsa elaboreze0 ierarhiecare sacuprindaintre 10 ~i20 de situatiicareii producanxietate.Acesteasunt evaluatede el pc 0 scala de la 0 (relaxaretotala) la 100(panicaextrema)~isuntaranjatein ordineerescatoare,in functiede anxietateapc care 0 declan~eaza.In cazul in care pacientulsufcra de mai multe fobii, se VOl'construi ierarhii de situatiianxiogenepentrufieearedintre acestea.Ulterior, in trei pana lacinci~edinte,pa~ientulvainvata0 tehnicaderelaxare,dupametodalui J acob son.

Experienta noastraclinica demonstreazafaptul ca se obtinrezultatenetsuperioareprin utilizareaprimclorexereitiiderelaxaredin eadrul antrenamentuluiautogenal lui S ehu 1t z. 0 data

31Psihoterapiiscurte

familiarizat cu relaxarea, pacientul va incepe sa practicedesensibilizareasistematica.

Aflat in starede relaxare,pacientulva incepeprin a-~iimaginao scenaplacuta,la careseva puteaintoarceori de cateori va dori.Apoi, terapeutulii va ceresa-f;'iimaginezeprimasituatieanxiogena(ceamaiu~oara).Dacapacientuldevineanxios,procedeulimaginativseva intrerupef;'ise va reluarelaxarea.Situatiaanxiogenatrebuierepetatain plan imaginal'panacandnu mai declan~eazaniei un felde anxietate,dupa carese trece la urmatoareasituatiedin cadrulierarhiei.0 f;'edintadepsihoterapiedureazain jur de 20 deminute.

Desensibilizareapoatefi realizataf;'iin planreal,subieetulfiindghidatprogresivsaseapropietotmaimultdestimulicareii produeteama.

As~fel,unui copil eu fobie de caini i se pot prezentapozc eucaini, animalede plu~,alte animalemici cu blana,cateiblanzi f;'itreptatanimaletot mai mari. Fiecareprezentareesteurmatade 0intarirepozitiva (bomboane,juearii).

Din neferieire,desensibilizareain plan real nu se poateutilizain toatesituatiileca, de piIda, in cazul fobiei de zbor eu avionul;eaestecostisitoaresubaspectfinancial'f;'ial timpului,iar speeiali~tiiconsideracapentruunii subiecti,eapoatefi excesivdeanxiogena.

b) Tehnicaimersiunii(flooding) implica confruntareadirecta~ibrutala a pacientuluicu situatiaanxiogena,fad ca acestasa aibaposibilitateasa iasa din aceasta.

Me gg1e (1990,p. 59) relateazafaptulcaa avutun paeienteufobie de locuri inalte: etajesuperioare,poduri,pasarele,balcoaneetc.,aeestasuferind~ide ejaculareprecoce.Ca multi alti fobici,pacientuleonsuma0 mare cantitatede alcool pentrua face fataanxietatii sale. Tulburarile aeestuia durau de mai bine dccincisprezece,ani~iaveauefectenegativeasupravietii profesionalc~idefamilie.In urmauneispitalizari,paeientula renuntatla alcool,iar fobiile f;'iejaculareapreeoceaudisparutpentru catevaluni,dupacareau revenit.

In aCtfastasituatie,terapeutula fost nevoitsa rezolveproblcmafoarterepedepentrucaaltfelpacientulriscasaseapucedin noudebautura.Acesta a abordatmai intai problemasexualain maniera

Psihoterapiiscurte30

urmi'itoarc:cl i-a explicatpacicntuluica sotia sa nu realizcazacatde dificil esteun act sexualpentruun barbat caretrebuiesa fadio scrie de mi~cariepuizanteintr-o pozitie incordata,dupacaresesimtc "golit" total.Ar fi mai bine s-o lase pe sotie deasupra,sa"mul1ceasca"~ica, pentrua vedeacum este,iar el sa steaca unlcnc~cu mainilesubcap.Pacientulnu a pututncgafaptulca actulsexualrcprezinta0 dificultatepentruunbarbat,pentrucael sufereade ejaculareprecoce.Terapeutula profitatde aceastaacceptare~ia rcetichetatproblema:actul sexualnu mai este0 performanta,cio corvoadaobositoare,cum ar fi taiatullemnelor.In acela~itimp,estcintrodusa0 satisfaetienoua,ceaa razbunariinevinovate,careface sa dispara anxietatealcgata de performanta~i ejaculareaprecoce.

Apoi a fostabordati'iproblemafobiei de loeuri inaltc.Astfel, eli-a cerutpacientuluisa se urcepeun dig foartcinalt din port ~isaramanaacolo timp de 45 de minute, dupa care sa-i tclefonezepsihoterapeutului.Pacientula relatatfaptul ca primele 10 minuteaufostIngrozitoare,maialesdatoritafaptuluicaoameniiseIntrebaucefaceindividulacelacarestaintcpenitpc dig.Treptat,musculaturapacientuluis-arelaxat~isenzatiadeametealaadisparut.Pacientuluii-a rneutchiarpUiceresarespireaerulmarii~isapriveascavapoarelein largoIntorcandu-seacasa,pacientula fostprins Intr-unblocajdetrafic pc un pod.Fericit fiind de faptulca a trecutcu bine proba,in momentulin carea simtitca i sedeclan;;eazacriza,a Inceputsarada~i~i-aspus:"iar incepsa-mifac singurfiguri!".Incepanddinacel moment,fobia s-a vindecat.

Me gg Ie (1990) subliniaza faptul ca, pentru a fi eficienta,imersiunea(cufundarea)In situatiageneratoaredeanxietatetrebuiesa fie suficientde lunga.In acela~itimp,bazandu-sepc experientaclinidi, autorulsubliniazaca in cazul unor fobii multiple,efectulterapeuticare frecventtendintade a se generaliza.

c) Tehnicaimploziei.Meto'daimersiuniipoateavealac "in vivo"(In planreal)sauIn imaginatie(M ark s, 1990).Aceastadin urmapoarti'inume1ede "implozie".

Terapeutulva descriepacientuluisituatiaanxiogena~iii cereacestuiasa ~i-oreprezintemental.Reactiaanxioasaapate,cre~te,

se stabilizeaza;;i apoi descre~te.Si in acestcaz,expunereain planimaginartrebuiesadurezeun timpmai indelungat,de la 45 minutepanala trei ore (M egg 1e, 1990).

De fiecare data cand se luereazacu aceastatehnica,se puneproblematransferariirezultatelorin planulvietii reale,pentrucademulteori acesttransfernu se produce.Me gg1e (1990)estedeparere ca pentru a depa~iaceastadificultate este necesarafieutiIizareaambelormetode,fie aplicareahipnozei.

d) Efecteleexpuneriipot fi facilitatedacasedemonstreaza,prinexemplulpersonal, confruntareacu stimulul anxiogen.Aceastareprezintametoda modelarii. Modelul poate fi oferit de catreterapeut,0 persoanaapropiatapaeientuluisaudeun subiectfilmat,carearatamodul in eares-a eliberatde fobia sa.

e)Antrenamentulasertiv.Termenuldeasertivitatea fost introdusin psihoterapiaamericanain jurul anilor '70, de catreW 01 pe ;;i

Lazarus (cit. Meggle, 1990, p:JJ3) ~i se refera la acelcomportamentprin eare subieetuli~i sustinepunctul de vederepersonal,de regula diferit de cel al interlocutorului,cu curaj ~ifermitate,clartara agresivitate.Persoaneleinsufieientde asertivenu sesimtin largul lor in situatiisoeialeobi~nuite.Lor Ie estejenasasetarguiascain piata,nu aucurajulsaspunavanzatoruluica le-adatgre~itrestul,nu luptapentrudrepturilelor, nu pot spune"nu"candIi se cereceva~ise simtprost,atuncicandtrebuiesa faca0observatieunui subaltern.

In cazulaeestorpacienti,terapeutulva alegeun numardesituatiisocialela carepacientulare dificultati ;;i Ie va ierarhizain functiecle anxietateape care 0 produc, ca ;;i in cazul desensibilizariisistematice.Antrenamentulpropriu-zis se realizeazasub formajocului de rol ~iareclreptscopa-I invatapepacientsareactionezeacleevatin funetiedesituatie,mravreunefortsauemotieexageratiL

La ineeputulterapiei,paeientulvajuea propriuIsaurol, in timpee terapeutul11va juea pc eel al interloeutorului(clepilcla,pe eelal ~efului ierarhie). Dupa jucarea scenei, terapeutul~i grupulapreciazaeomportamentulsubiectului,insistandasupraaspectelorpozitive ale acestuia.Defieientele sunt subliniate intr-un modrational~inon-punitiv.Intr-o etaraulterioaraseinverseazarolurile:

32 PsiholerapiiscurlePsiholerapiiscurte 33

paeicntulvajuea rolul ~efului,iar terapeutulpc eel al pacientului.in fclul acestasubicctul,careprezintaprobleme,scva identificacustaTileemotionaleale personajuluide care se teme,ceca ce vareprczentapentruel 0 noutate.In acela~itimp, jucfmdu-i rolul,terapeutulii va oferi paeientuluiun nou modelde eomportament.Apoi, pacientuli~i va relua tolul ~i scena se va juca din nou,inversarilede roluri tacandu-seori dc cate ori se simte nevoia,punandu-sein evidentaprogreseleobtinute.

Pentrua verificaceleinvatate,terapeutulva trasapacientului0sarcinain planreal,pc cares-o executedupaincheierea~edinteidepsihoterapie.In ~edintaurmatoarese discutamodul in carea fostindeplinitasarcina.Dacaeaa fost indeplinitadoarpartialsaunu afast realizatadcloc, se revine la jocurile de rol. In cazul in caresarcinaa fost binc indeplinita,sc trecc la situatiaurmatoarcdincadrul icrarhici stabiliteinitial.

In cadrulantrenamcntuluiasertiv,incepesasemanifesteinl1uenta

psihoterapiei urnanisteasupra celei comportamentalc.Astfel,terapeutulva aeorda0 atcntiedeosebitacomportarnentuluinon-verbalal pacientului,pentma evidentiaprogreseleterapiei.Astfel,vaccatremuratoare,ezitantava devcni ferma~isigura;pozitia vadeveni relaxata;figura crispatase va destinde,iar subiectulvaajungesa-~ipriveascainterlocutorulin ochi. Toateacesteaspeetevor fi notate~ievaluatede catreterapeut.Mai mult,unii speeiali~tiin tempieasertivas-auinspiratdin Gestalt-terapie~ii-au incurajatpc clicntii lor sasebatacu perne,sa-i atingapc ceilalti~isaselaseatin~isau sa exersezecontactulvizual cu interlocutorul.

J ocurile de 1'01 pot fi extinsein mod nelimitat,in functie decreativitateapsihoterapeutului,modelandaspectetot mai diverseale rcalitatii sociale.

M egg I e (1990)consideracaacestgendeterapiesedeosebe~tede orienti:irileterapeuticeurnanistedoarprin faptulca seutilizeazaevaluarile ~i autoevaluarilecuantificabileale comportamentuluipacientului.Intreguldemerspsihoterapeuticdureazapanala 20 de~edinte~ise adreseazasubiectilorcaresuferade timiditate,dar ~i~omerilorin cautarede locuri de munca,oamenilorde afacerisauoamenilorpolitici, dornici de afirmare.

Psihologiacognitivaseocupademodalitatiledeprocesareinternaa informatiei~ii~iare surselede inspiratiein modeleleoferitedeinteligentaartificiala,focalizandu-seasupraa ceeace sepetreceincreierul subiectului, intre stimulul exterior" ~i reactiacomportamentalade raspuns.

Principiul debazaal acesteiabordariterapeuticeconstain faptulca informatiaexternaestefiltrataprin prismaschemelor cognitivede naturaincon~tientaale subiectului.Acesteschemestructureazaconceptiadesprelumea individului, acceptaanumiteinformatii,Ierefuza sau Ie deformeazape altele. Schemelecognitive nu suntaltcevadecatsistemelede credinte~iatitudinicareformeazastilulpersonalde evaluarea realitatii specificesubiectului.

Acest sistemde atitudini~icredintea fost dezvoltatin copili'iriein functiedeinteractiunilecu figurile parentale~idepsihotraumclesuferite.Astfel, depiIda,un copil ai cami parintiI-au abandonati~ipoateforma0 schemacognitivade genulurmator:

"Daca am fost abandonatinseamnaca suntlipsit de valoare~ieusuntvinovatde faptulcaceilaltimaparasesc"(M egg 1e, 1990,p. 68). Schemacognitivari'imanein starelatenta, dar, de fiecaredata, cand adultul se va simti singur sau va trili 0 situatiedcdespartire,el seva simti trist ~ivinovattarasa inteleagade cc. Inacestcaz,evenimentulactualva reactivavecheaschemacognitivaincon~tienta,careva declan~asentimentelede tristete~ivinovatie.

Problematerapeutuluiconstain a aveaaccesla schemelecogni-tivepentrua Ie modifica~iaceastanu sepoaterealizadecatstudiindmanifestarilelor con~tiente(M egg 1e, 1990):

1. Procese1ecognitive (operatiile logice) pc care Ie folose~tepacientulpentm a devenideprimatsau anxios,pentm a pIasa 0situatieoarecarein tipareleschemeisalecognitive.

2. Evenimentelecognitivecarenu suntaltcevadecatgandurile~iimaginileautomatecareii vin in mintesubiectuluiatuncicandse simtedeprimatsau anxios ~i care sunt rezultatulinteractiunii"schema"- procescognitiv~istaula bazatulburariloremotionale~ide comportament.

34 Psihoterapiiscurte Psihoterapiiscurte

TERAPIILE COGNITIVE

35

Me ggI e (1990,p. 70)relateazacazuluneipacientecaresufereadedispareunie(durerein timpul actuluisexual).Aceastamanifestadispozitie depresivade aproximativun an ~i punea la indoialacalitatilesalede sotie.Pacientafusesevictimaunui viol la varstade 7 ani, dar ca nu reu~easa identifice legaturacauzaladintrctraumasuferita~itulburarilesexualeactualepentruca vaginismul~idepresiaau survenitdupamulti ani de disnicie fericita,pacientaavand~idoi copii.

Tulburarea sexuala se manifesta totdeaunain acela~imod:pacientadoreafoartemult sa faca dragostecu sotul ei, se excita,vaginul se lubrefia, dar imediatea era cuprinsade sentimentedetristete~iteama,vaginulredeveneauscat~ipenetratiadeveneafoartedureroasa.

Terapeutuli-a cerut sa se concetrezeasupraseeneirelatiilorsexuale~isaobservedaciiinainteaaparitieistariiafectivenegativenu-i aparevreo imagine sau vreun gand. Pacienta a identificatimagineafotograficaaviolului suferit.Depistareagdndurilorauto-mateestefoarte uti/a in cadrul psihoterapiilor de scurta durata.Dupacepacientaa identificatimagineaviolului,eaa sesizatlegaturadintretraumasuferitain copilarie ~iproblemeleactuale.

Terapeutula indus hipnoza, i-a sugeratpacienteisa.retraiascascenarespectiva~iapoi sa actionezevoluntarasupraamintirii res-pective,modificand-o.Ea a reevaluatdeciziileei din copiliirie~iaadoptataltele, mai potrivite pentru varsta adulta. Vindecareacompletaa avut loc in ~apte~edintede psihoterapie.

Psihoterapiaeognitivaabordeazatulburareapacientuluica pe 0problema ce trebuie rezolvata. La fel ca un cercetator,psiho-terapeutulcognitivistva adunadate,va emite0 ipoteziide lucru~io va verifica in practica,evaluandrezultatcledemersuluisau.

Terapiaestefoartebine structurata~icuprindeintre 15~i22 de~edintede aproximativ0 ora.Demersulterapeuticse intindepeuninterval de 3-4 luni, iar intervalele dintre ~edintesunt rigurosplanificate.

Astfel, de pilda, in cazul tratamentuluitulburarii depresive(nevrotice),tratamentulse realizeazain trei etape:

1.Rezolvareaproblemeiinactivitatiipacientuluiprin intermediulunor tehnici comportamentale.

Psihoterapiiscurte

In cazul tulburiirilorpsihopatologice,schemeleeogmtlveau 0fortade aetiunefoarteputernicii~ipun in aetiuneun fel de logicapropriesubiectului,logieii aflatala bazaunor distorsionaricogni-tive.

Astfel, de pilda, depresivulnu va retinedintr-o situatiedecatacc\eclementecarevin sa-i confirmefaptulcii estelipsitdevaloare,ignorandtoatc aspeetelepozitive, iar anxiosul nu va retine dinrealitatededit aeeleinformatii caresugereazapericole.

Aeest fellomellpoartanumelede abstragereselectiva.Alte mecanisme specifice logicii patologice care produc

distorsionaricognitivesunt: Inferentaarbitraracareconstain a trage0 concluzietaraca

rationamentulsa dispunade un termenmediu din care sadecurga,saua trageconcluzii impotrivaoricareievidente;

Suprageneralizarea implicil extinderea abuziva a uneiexperientenefericite,accidentaleasupraaltorsituatiicarenuau legaturacu experientarcspeetiva;

Amplificareasau diminuareasemnifieatieiunoI'evenimente(astfel,de pilda, 0 persoanadepresivava aveatendintasa-~iamplificee~ecurile~isa minimalizezesuccesele);

Personalizarease refera la faptul ca subiectul i~i asumaresponsabilitateaunoI'evenimenteexterioarecarenu au nicio legaturacu persoanasa (se simtc vinovat de nenorocirilecarese petrecpc lume);

Tipul degandiredihotomic,careil facepc subiectsacvaluezelucrurile in termenii de alb-negru.Astfel, paranoiculparesa-~ispuna:"eu suntcelmai competent,iar ceilalti sunttotini~teillcompetenti",iar depresivulva gandi:"eu suntcelmaiincompetent~itoti ceilalti suntcompetenti".

Gandurile~iimaginileautomatese declan~eazafoarterapid ~isemanifestaundevala marginea campuluicon~tiintei~i,din acestmotiv,pacientultrebuiesafacaeforturispecialepentrua Ie idelltificainainteca ele sa producastarea afectivanegativa,perturbareainsferacomportamentala~iapoisadispara.Terapeutulil va ghidapepacient sa-~i concentreze atentia asupra acestora ~i sa Ieautoevalueze.

Psihoterapiiscurte 37

3X Psihoterapiiscurte Psihoterapiiscurte 39

2. Sprijinireapacientuluisa identificegandurilenegativeauto-mate,carestaula bazastarilordepresive~imodificareaacestora.

3. Oescoperirea~imodificareaschemelorcognitive,careproducdeclan~areagandurilorautomate.

o data diagnosticul stabilit, terapeutul~i pacientul rezumaproblema~iconsecinteleacesteiain planul vietii cotidiene.Apoitcrapeutulva explicaprincipiile teoriei ~ipsihoterapieicognitive.

Se trece, in continuare, la defalcarea problemci in particomponente,caresunt ierarhizatein ordineaprioritatilor.

Se alegeapoiun obiectivu~ordeatins,terapeutulajutandu-lpepacientsa formuleze0 ipoteza~i s-o verifice in practica,ca inexemplulurmator(M egg Ie, 1990,p. 71):

"Spunetica nu putetisava concentratideloc.Oar dacav-a~daun ziar, cateranduricredetica ati puteasa cititi?"

Pacientulsegande~te~iraspundecaprobabilnuvaputeaciti 20de randuri,poatedoar 15.

Acestavafi pusin situatiadea-~iverificaipoteza~idacareu~qtesa citeasca25 de randuri,acestmic succes11va ajutasa continueterapia. In felul acesta, pacientul s-a familiarizat cu metodaautoexperimentarii.

In continuare i se traseaza ca sarcina pentru acasa sa-~imonitorizezeactivitatilecotidienein scris~isaciteasca0 cartesauo bro~urade terapiecognitiva.

faza preliminaraa terapieidureazadoua ~edinte.In ~edintaa treia,terapeutulva faceinca 0 trecerein revistaa

simptomelor.~iva studiajurnalul personalal pacientului.Apoi,acestaii va explicapacientuluimodulin carestructurilecognitiveinflyenteazaemotiile~icomportamentul.

Incepanddin acestmoment,psihoterapeutul~ipacientulincepdemersulterapeuticpropriu-zis.Cei doi cad de acordasuprauneiactivitatide rutina,abandonatade pacientdin cauzadepresiei:aface ordinein casa,in dulap,a spalarufele etc.Daca activitatearespectivai separepacientuluipreagreuderealizat,el 0 va efectuala inceputin plan imaginativ.In acestmod,pot sa fie evidentiate~iobstacolelecarestauin calearealizarii sarcinii, obstacolecaresuntdiscutateimpreunacu terapeutul.

Acest.flva oferi pacientuluiprogramede activitatetot mai com-plexe.

Pacientulva trebui sa-~imonitorizezeacasatoate activitatile,acordand0 nota de la 0 la 5 pentrunivelul stapaniriide sine ~ipentrugradul de satisfactiepe care 11obtine. In acela~itimp, eltrebuiesa inregistrezecu multa precizie ~isituatiilein careaparemotiilenegative.

La ~edintaviitoarede psihoterapie,dupace s-a discutatmodulde Indeplinire a sarcinilor pentruacasa,se trece la identificareagandurilorautomatenegativecare11fac pesubiectsa sesimtatrist~i Ii blocheazaactiunile. Pentru a realiza acest lucru, pacientultrebuiesa-~ireaminteascaunadin situatiilepe carele-a inregistrat,prin intermediuladresariiunorintrebiiriin detaliu,prin retraireainplan imaginativa respectiveisituatiisauprin realizareaunorjocuride rol.

Prezentamin cele ce urmeazaun exemplu(dupa M egg 1c ,1990,p. 72):

Terapeutul:Mi-ali povestit ca atunci cand ~efulv-a inapoiatdosarul la careali muncitdouasaptamani,fara sa va adresezeuncuvant,v-ali simlit deprimata.Nu ali mancatseam ~iali zacutinpat,fara safacefi nimic. A~aeste?

Pacienta: Da, chiar a~a!Terapeutul:Simplulfapt ca vi s-a returnatun dosar,fara sa vi

se spuna un cuvant nu explica depresiacare v-a cuprins. Estevorba,mai curand, de modul ncare ali interpretatsitualia.

P.: Probabil.

T.: Pentrua nefi maiclar, hai sa refacemsitualia.Eu sunt~efitldvs.Eu stau in picioare, dvs.stalijos ~ieu va dau dosarul.lata-I.

P.: Nu a~a!Cu bralul mai leapan.T.: A~a?P.: Da!

T.: Eu tac ~iva ntinddosarul. La ce va gandili acum?P.: EI ma credeincapabila.Tot cefac esteprost. Niciodatanu

voifi capabilasafac un lucru bun.Din cauzaastanici nu reU$escsa ma casatoresc.

40 Psihoterapiiscurte Psihoterapiiscurte41

T: Faarte bine. V-atladresattatacestdiscurs interior,careeradefapt, impotrivadumneavaastra.Nu credeticumva ca 'discursulacestav-a deprimatmai muttdedit situa{iain sine?

PacientaesteastfclantrenaUisa-~iidentificegandurilenegativedisfunqionale. Ea va realiza acest lucru in timpul ~edinteidepsihoterapie ~i apoi in afara acesteia, utilizand 0 scala deautoevaluarerealizatadeBe ck(1987) ~icarecuprindeurmatoareleaspccte:

situatiile-problema; emotiilenegative,.asociate~iintensitateaacestoraexprimata

numerIC; gandurilenegative,automatelegatede situatiilerespective.Acela~itipdescalavaservipentruevaluareagandurilorrationale,

pe.care subicctulva invata sa Ie opunacelor negative,automate,precum ~i a efectului acestora asupra starilor emotionale ~igandurilorautomate.

Timp deaproximativ10 ~edinte,pacientulva exersaidentificarea~imodifieareagandurilornegative.Terapeutulil va invata sa Ieexaminezein modobiectiv,saverifice gradul lor deplauzibilitate~isa gaseasca~ialteinterpretariposibilepentrusituatia-problema.

pacientulpoateinteroga~ialtepersoanecu privire la ceeacefac ele in situatii similare, poateobservacomportamentulaltorpersoanesausepoatetranspune,din nou, in situatiilerespective,pentrua-~iobservapropriul comportament.Se poatecontinua,deasemenea,~ijocul de rol, pentrua-I ajutapc pacientsa descopere~ialte alternativede intcrpretareale unei situatii date.

Astfel, de piIda, in cazul descris mai sus, exista mai multeposibilitati:

Jpoteza 1: raportul alcatuit este lipsit de valoare, dar nu ~ipersoanaca atare.

Examinand aceasta posibilitate, pacienta poate descoperiurmatoarelea$pecte:ca ~efulnu a spus nimic pentruca el erapreocupatde alteprobleme.De altfel,privirea lui nici nu exprilllaostilitatea,fapt ce ar putea reprezentaun argumentin favoareaipotezei2.

Jpateza2: Seful erapreocupatde altceva.

Jpoteza 3: Seful nu doreas-o deranjezeprea tare,vazandcatestede ocupatii.

Jpoteza4: Seful se simtearau in ziua respectiva.Pacientain cauzava evaluacelepatruipoteze,acordandu-leun

procentcaresa reflecteprobabilitateaca ele sa fie adevaratc:1. Raportulmeu era lipsit de valoare(30%);2. Seful era preocupatde alte lucruri (70%);3. $efulnu voia sa ma deranjeze(80%);4. $eful nu se simteabine (10%).Concluziape care0 tragepacientava fi cii ipotezele2 ~i3 par

mai plauzibile.In viata cotidiana, pacientul se va antrena permanentsa

contracarezegandurilesalenegativeautomate.In fiecare~edintadepsihoterapieseverificamodulin cares-au

eonsolidatdeprinderilede eombaterea gandurilornegative.Majoritateaterapeutilorrecomanda~iutilizareaunor tehnicide

cre~terea eficientei personale: relaxare musculara ~i psihica,utilizareaterapieiprin muzicii saujocuri de rol pentruantrenareacomportamentuluiasertiv.

Spre sfaqitul psihoterapiei,in ~edintele16-18,terapeutuIvaabordaschemaeognitivaincon~tientasauconvingereacu caractergeneral,caresta Ia bazadeclan~ariigandurilornegativeautomate.

Astfel, depilda,in cazulpacienteidescrisedeMe gg1e .(1990),regulasau convingereadisfunctionalaesteurmatoarea:

"Dacii eanu esteagreatain totalitatede~efulei saudeoricealtbarbatinseamnaca ea nu are nici 0 valoare".

Psihoterapeutiide orientarecognitivistaau alcatuit liste carecontinconvingerinegativedebaza,convingerifoarteraspanditelapersoaneledeprimate~icarese referala: asumareaunor obligatiiabsolute~i inumane,nevoia de a fi apf(~batiin totalitate,nevoiabsolutistede dragoste,de perfectiune,de reu~ita.

Al be r t ElI i s (1977), fondatorul psihoterapiei ra-tional-emotive(RET), a evidentiatcatevatipuri de credinteabso-lutiste ("trebuiecu orice pre!") cu care oamenii se autoperturbapermanent(dupaMe gg1e, 1990,p. 74):

40 Psihoterapiiscurte Psihoterapiiscurte41

T: Faarte bine. V-atiadresattatacestdisnll's interior,careeradefapt, impotrivadumneavaastra.Nu credeticumva ca 'discursulacestav-a deprimatmai multdedit siluatia in sine?

Pacientaesteastfelantrenatasa-~iidentificegandurilenegativedisfunctionale.Ea va realiza acest lucru in timpul ~edinteidepsihoterapie ~i apoi in afara acesteia, utilizand 0 scala deautoevaluarerealizatadeB eck (1987)~icarecuprindeurmatoareleaspecte:

situatiile-problema; emotiilenegative,.asociate~iintensitateaacestoraexprimaHi

numcrlc; gandurilenegative,automatelegatede situatiilerespective.Acela~itipdescalava servipentruevaluareagandurilorrationale,

pc.carc subiectulva invata sa Ie opunacclor negative,automate,precum ~i a efcctului acestora asupra starilor emotionale ~igandurilorautomate.

Timp deaproximativI 0 ~edinte,pacientulvaexersaidentificarea~imodificareagandurilornegative.Terapeutul11va invata sa Ieexaminezein modobiectiv,sa verifice gradullor de plauzibilitate~isa gaseasca~ialteinterpretariposibilepentrusituatia-problema.

pacientulpoateinteroga~ialtepcrsoanecu privire la ceeacefac ele In situatii similare, poateobservacomportamentulaltorpersoanesausepoate transpune,din nou, in situatiilerespective,pentrua-~iobservapropriul comportament.Se poatecontinua,deasemenea,~ijocul de rol, pentrua-I ajutape pacientsa descopere~ialte alternativede interpretareale unei situatii date.

Astfe1,de pilda, in cazul descris mai sus, exista mai multeposibilitati:

lpateza I: raportul alcatuit este lipsit de valoare, dar nu ~ipersoanaca atare.

Examinand aceasHi posibilitate, pacienta poate descoperiurmatoare1easpecte:ca ~efulnu a spus nimic pentruca el erapreocupatde alteprobleme.De altfel,privirea lui nici nu exprimaostilitatea,fapt ce ar putea reprezentaun argumentin favoareaipotezei2.

lpateza2: Seful erapreocupatde altceva.

Ipoteza 3: Seful nu doreas-o deranjezeprea tare,vazandcatestede ocupata.

Ipoteza4: Seful se simtearau in ziua respectiva.Pacientain cauzava evaluacelepatruipoteze,acordandu-Icun

procentcaresa reflecteprobabilitateaca ele sa fie adevarate:L Raportulmeu era lipsit de valoare(30%);2. Seful era preocupatde alte lucruri (70%);3. Seful nu voia sa ma deranjeze(80%);4. Seful nu se simteabine (10%).Concluziape care0 tragepacientava fi ca ipotezele2 ~i3 par

mai plauzibile.In viata cotidiana, pacientul se va antrena permanent sa

contracarezegiindurilesalenegativeautomate.In fiecare~edintadepsihoterapieseverificamodulin cares-au

consolidatdeprinderilede combaterea gandurilornegative.Majoritateaterapeutilorrecomanda~iutilizareaunor tehnicide

cre~terea eficientei personale: relaxare musculara ~i psihica,utilizareaterapieiprin muzica saujocuri de rol pentruantrenareacomportamentuluiasertiv.

Spre sfiir~itulpsihoterapiei,in ~edintele16--18,terapeutulvaabordaschemacognitivaincon~tientasauconvingereacu caractergeneral,caresta la bazadeclan~ariigiindurilornegativeautomate.

Astfel, depilda,in cazulpacienteidescrisedeM egg I e(1990),regulasau convingereadisfunctionalaesteurmatoarea:

"Dacaeanu esteagreatain totalitatede~efulei saudeoricealtbarbatinseamnaca ea nu are nici 0 valoare".

Psihoterapeutiide orientarecognitivistaau alcatuit liste carecontinconvingerinegativedebaza,convingerifoarteraspiinditelapersoaneledeprimate~icarese referala: asumareaunor obligatiiabsolute~i inumane,nevoia de a fi aprQ.batiin totalitate,nevoiabsolutistede dragoste,de perfectiune,de reu~ita.

Al be r t E 11 i s (1977), fondatorul psihoterapiei ra-tional-emotive(RET), a evidentiatciitevatipuri de credinteabso-lutiste ("trebuiecu orice pre!") cu care oamenii se autoperturbapermanent(dupaMe gg1e, 1990,p. 74):

42 PsihoterapiisC!lrte PsihoteraplisC!lrte 43

Dezavantaje1.Perfectionismulmeu ma face

sa fiu 'anxios(8).2. Ma critic prea sever ~iacest

lucru ma face sa pierd sa-tisfactialucrului realizat(10).

3.Criticile celorlaltimadeprimasau ma determina sa devinagresiv(10).

4. Pentru ca am tendinta de aevitacriticilc, pierdp~rtealorconstructiva ~i nu ma potperfectiona(5).

5.Nu profit de succeselemele,pentru ca, imediat ce inre-gistrezun e~ec,suntumbritetoatesucceselemek anterioare(10).

6.Devin intolerant~ihipercriticfata de ceilalti 10.

"Trebuiesa fiu bun,perfect,pentruca altfel nu valoreznimic";"Toti ceilalti trebuiesa fie buni ~isa se poarteirepro~abilcu

mine.Daca ei nu se comportaastfel,inseamnaca nu merit"."Conditiileeconomice,politice,sociale~idemediu in caretraiesc

trebuiesa fie astfel aranjateineat sa mi se indeplineascatoatedorintelc".

"Oarenu esteingrozitorfaptulcaacesteconditii suntrele ~imafrustreaza?"

"Nu pot sa suportacestlucru"."Nu pot sa fiu fericit in conditii atat de rele, mai bine ma

sinucid".data descoperitaschema cognitiva de gandire ncgativa,psihoterapeutiicognitivi~tiaupus la punctstrategiidecontracararea acesteia.

Astfel, depilda, sepot apreciaavantajele~idezavantajeleunuimodde gandireperfectionist(dupaB 1ackbur n ~iCot t r aux ,1988,p. 100-101):

Avantaje:

1. Acest modde a gandi~ide amacomportamadeterminasaincerc sa fac totul mai bine(9).

2. Cecacelucrez,estedecalitate(9).

3. Din acestmotiv,nu suntlene~(4).

4. Gasescmereucevainteresantde fiicut (9).

Total =31 p.

7.Pentrucareu~escrareorisafaccevacu adevaratperfect,tra-iesc mereu 0 stare de insa-tisfactie(10).Total = 63 p.

Concluzie:Aceastaatitudineestein modevidentin dezavantajulmeu;pot decides-o modific sau sa renuntla ea.

Faeand bilantul, pacientul ajunge la concluzia ca atitudinearespectivaare costuriprearidicate~ise decides-o l11odifice.

Unii autoricognitivi~tiatragatentiapacientilorasuprafaptuluica modul negativde gandireesterezult.atulunui contractpe careI-aufiicutace~tiain copilarie~icaacumestecazulcaacestcontractsa fie renegociat.La incheiereaterapiei,psihoterapeutultrebuiesafie sigurca pacientula intelesbineprincipiile terapieicognitive~ica poateaplica in mod independentmetodeleacesteia.

Psihoterapiara!ional-emotiva(RET) aremulteelementecomunecu terapiilecognitive~icognitiv-comportamentale.

ElI i s (1977) explica ABC-ul modului irational de gandire,caregenereazaperturbaripsihice.

Un evenimentnegativactiv (As) activeazalasubiect gandurileirationale (iBs), conducand la un comportamentirational deautoperturbareC (consecinteemotionale ~icomportamentale).

Autorul atacafrontalde la prima ~edintade psihoterapieacestmoddegandireirationa1,bazatpe imperativecategorice:"trebuie",prinmetodefoartediferite,dintrecareunelefoartenonconformiste.

Astfel, depilda,unui pacienttimid i sepoatetrasadreptsarC(inaterapeuticasarealizezeanumiteactiuniridicoleIn public.Deoareceumorulnu lipse~te,foariecurandpacientulvagasichiar0 satisfactiein realizareaaetiunilorrespective~ichiar in inventareaaltoranoi(sapoarte~osetede culori diferite,sa saralntr-un picior in statiade autobuzin fataunci doamnein varstaetc.).

ElI i s (1977)nu neg1ijeazaInsanici mctodelecognitivistemaitraditionale,.de lupta impotriva gandurilornegativeprin metodacontraargumentarii.

Autorul arataca existamultemodalitatiprin intermediulcarompsihoterapeu!iiii pot ajutape clientii lor sa se simtamai bine,dar

44 PsihoterapiisClirtePsihoterapiisClirte 45

majoritateaacestorinterventii aqioneaza doar pe termenscurt.Clientii se simt mai bine, dar nu se vindedi (E 11is, 1972 a),ameliorareasimptomeloravandun caractertemporar.

Candclientii se simtmai bine,ei suntputinanxio~i,deprimati,culpabili, furio~i, manifesta, intr-o masura mai redusa, com-portamentulfobic ~ise simt mai fericiti. In cazul in careare locinsa procesulde vindecare,clientii nu numaidi se simtmai bine,ci indeplincsc~iurmatoareleconditii:

i~imentinechilibrulemotional0 perioadamai lungade timp; devinmaiputinperturbati~iautodefensiviin legaturacu multe

aspectealeexistentei,depa~indsferasimptomelorpentrucares-auprezentatla psihoterapie;

atunci cand, in mod ocazional,traiesc din nou sentimenteperturbatoarc~isecomportadezadaptativ,ei ~tiusa facafataacestorsentimentc~iconduitein mod eficient ~irapid;

deoarecesunt capabili sa invete lectia psihoterapiei,ei potaplica in practicacele invatate,devenindni~tepersoanemaiputin perturbate,cu tendintaspreautoactualizare.

Ell i s (1990)realizeazadistinctiaintre a te simti mai bine ~ia fi vindecat.

TEHNICI CARE it POT FACE PE PACIENT SA SE SIMlA MAl DINE

1. Caldura~isuportulafediv'

Abordareapacientilor,mai alesa celordepresivi~ia celor careau 0 imaginescazutacu privire la propriapersoana,cu suport$icalduraafectiva,ii facemai capabilisainfruntedificultatilevietii,in acesteconditii ei progresandmai repedein cadrul demersuluipsihoterapeutic.Deoarecemulti dintreace$tisubieqi au 0 nevoieputernicadedragoste~iaprobare,credintelelor irationalecuprivirela faptulcacinevatrebuieneaparatsaaiM grijadeei ~isa-iiubeasca,pentruca altfel se simt lipsiti de valoare,nu face decat sa fieintaritein urmaunuiastfe1detratament,ei deveninddependentideterapeutsauseproducefenomenulprin careterapeutuldevine"un

prietenpUitit" (S c h 0 fie I d, 1964),consecintaacestuifenomenfiind prelungireaexagerataa terapiei.

2. Furnizoreade asigurari~iincurajari

Deoarecemulti clienti se simt neadecvati~inu au incredereinposibilitatilelor de succes~idin acestmotivseautoblameaza,dadterapeutulleva adresacomplimentein legaturacu inteligenta~icuaspectullor exterior,subiectii se vor simti mai bine ~ivor puteaobtinesuccesein profesie~ichiar in dragoste.

Aceastaabordareinsa Ie poateintari ~icredintairationalaca citrebuieintai sa aiM succese~iabia apoi sa seacceptepc ei in~i$i.Aceastatehnicasepoatelesnctransformaintr-un"bumerang",pentruea asigurarile~iincurajarileii vor ajutasa actionezemai eficient,dar in momentulin care au e~uatdin nou, ei se vor intoarcelavechealor imaginenegativain legaturaeu ei in$i~i.

3. Furnizareade sfaturi ~irezolvareade probleme

Clientii, la psihoterapie,se vor simti mai bine $i atuncicandprimescsfaturi inteleptesausunt ajutatisa-~irezolve prob1eme1ecareii framanta,problemeeetin de $coala,locul de muncasaudesferarelationala.

Este insa evidentfaptulca $i aceastatehnicanu va face deditsa-i determinepe c1ientisa devina~imai dependentide terapeut,in loc sa-~irezolve singuriproblemelede viata.Mai mult, acqtiase vor simti bine, doar atuncidnd dificultati1elor suntrezolvate$ivor recadeain nevroza,atuncidnd se confruntaCll situatiicarenu pot fi solutionate.

4. Explicotiile~i"insight"ui legatede problemeletrecute

Frecvent,psihoterapeutiimanifestatendintadea explicapescurtclientilororigineadiverse10rtrairi pe careIe manifestaace$tia.DepiIda,Ie explicafaptulcai$i detestapartenerul,pentrucaacestas-acomportata$acums-aucomportatparintiicuel saucamodulabuziv

46 Psihoterapiiscurte Psihoterapiiscurte 47

in cares-a comportatmamasautatalvitreg cu ei, ii determinasase comportebrutalcu proprii copii.

Indiferentdacaaeesteexplicatiisuntcorectesaueronate,pacientiiIe iau ca atare~iau impresiaea ajungsa se inteleagamai binepcci il1~i~i~icacevas-amodificatin comportamentullordezaprobativ.

Acesteinsight-uri(iluminari),chiardacaau la bazafaptereale,nu arataclientilorde ce anumereu~escei sa se dezorganizezeinasemeneamasurapentmni~tefaptetrecute,nu ii ajutasa afle deee au Hirat dupa ei in viata adulta neplacerile copilariei, cumprocqdeazasaIe mentinaactive~icumi~ipot modifica,in prezent,atitudinile autoperturbatoare.Din acest motiv, explicatiile ~i"insigh"-urilerespective,de~ipot fi productivepe termenseurt,nuprodue efectede duraHiin planul psihoterapiei.

5. Catharsis-ul~iabreacfia

Ajutareaclientuluisa intre in legaturacu propriile sentimenteascunsedeanxietate~iostilitatevaproduce0 descarcarea tensiuniiemotionaleacumulate,~iacestase va simti mai bine.

Dacainsaterapeutulnu areaccesla ceeaceseascundein spateleacestorsentimentereprimate,catharsis-ulnu va face decat saintensificetrairile afectivenegative(mai ales cand esteyorba defurie) sau, in cel mai bun caz, se va producedoar 0 descarcaretemporara(Ellis, 1977; 1988. Travis, 1983), iar atitudineaclientuluibazatapeanxietatesaupe agresivitatenu seva modificasan,dimpotriva,va puteafi exacerbata.

6. Gandireapozitiva~iimageriamentalii

Inca de la autosugestiileprescrisede C 0 u e, in 1923,multiterapeutiaucautatsa-iajutepepacientiilor, cultivandu-legandireapozitiva ~iimageriaorientataspresucees.S-a doveditca aceastametodadarezultaterapide,dardinnefericire,cu caractertemporar,pentmca gandireapozitiva da subiectuluisl?erantein legaturacuobiectivesauperformanteadeseagreudeatins.In acela~itimp,tehnicaintare~teconvingereadisfunctionalaa pacientuluicael trebuie,cuaricepret,saobtinaperformanteinaltepentma seautoaccepta.

7. intiiririle ~isancfiunile

Principiile intaririi ~i sanctiunilorsunt specifice psihoterapieicomportamentale,pusalapunctdeWa t son (1920)~iperfectionataapoi de Ski nn er (1971)~iW 01p e (1982).Acesteprincipii aufostutilizatepentma modifica starileafective~icomportamenteledisfunctionale~idaurezultatebunemaialesin terapiatoxicomanilorsau a altor comportamentedezadaptative(ca de pilda, in cazulbulimiei, fumatuluisau alcoolismului incipient).

Din pacateinsa nici in acestcaz, rezultatelenu suntde dUrata.Adesea,0 astfelde abordareii determinape subiectisa facaceeace trebuie pentm motive exterioare,cum ar fi obtinereauneirecompensesau evitareaunei pedepse.

Ell i s estedeparerecaaceastatehnicanufacededitsaincurajezeegocentrismul,orientareahedonista~itolerantascazuHila frustratieasubiectilor,defectede'personalitatecarestaudeobiceilabazaunciconduiteadictive,specificetoxicomaniei.Atunci candseutilizeazadreptintarire,aprobareaterapeutuluisaua alteipersoane,subiectiiautendintadeadevenimaisugestibili,deagandimaiputincupropriullor cap,devenind~imaiperturbati(E 11is, 1983).

TEHNICI DE TERAPIE SCURTA CARE il FAC PE SUBIECTI

SA SE VINDECE (ELLIS, 1990) .

Metodele care il fae pe client doar sa se simta bine, fara saprogreseze,nuprodue0 schimbar'eatitudinaladedurata,sehimbarecaresaatingaconceptiafilozofieadesprelume~iviataaclientului~isadezvoltela acesta0 capacitatedeautoreglareastarilorsalepsihice.

Ell i s (1990) consideraca tehnicile de vindecarepe care Iepropunesuntde faptnWe modalitatideautoajutorare("self-help").

1. Con~tientizareaproprieiautoperturbiiri

Pacientii trebuie sa inteleagafaptul ca nu atat imprejurarileexterioare, factorii situationali actuali sau care au actionat incopilarieproducperturbarileemotionale,ei modul in careace~tia

48 Psihoterapiiscurte Psihoterapiiscurte 49

se raporteazala imprejurarilede viata reprezintacauza reala aperturbi'iriipsihice.

Oameniisuntceicaresedecidsainterpretezeintr-unmodnegativ~ifrustrantevenimentelepsihotraumatizantetimpurii sau actuale,nefacandaltcevadedit sa se autoperturbe.Autorul estede parereca fiintaumanaarecapacitateade a seautocontrolaemotional,darmajoritateaoamenilorrefuzacu inciipatanaresa facaacestlucru ~ipersistain eroarealor.

[n eazul in care terapeutulreu~e~tesa-i faca pe pacienti saintelcagafaptulca ei se perturbi'isinguri ~ica ei pot decidefaradificultatesa nu 0 mai faea,acestaIe poatearatacaleape caretrehuies-o urmezepentrua se eliberade simptomelelor (E 11is,1962;1973;1988).

2.lnfelegerea modului dogmatic de gondire bazat pe "trebuie cu orice

pref sa..."

Psihoterapiarational-emotiva(RET) postuleazafaptulcaoameniiseautoperturbanunumaidatoritaunoI'perceptii~ijudecatinerealiste~i negative, a~acum subliniaza speciali~tii in terapie cog-nitiv-comportamentala,ci ~iprin fonnareaunoI'cerinte~iimperativeabsolutiste(Ellis, 1962; 1973;1985a; b; 1987a, b; Ellis ~iHarper, 1975).

PsihoterapeutulspecializatIn terapierational-emotivava sesizarapidfaptulca subiectiianxio~i,deprimatisaufurio~ii~ifixeazainmod con~tientsau incon~tientimperative categorice ("trebuie

- t - ")neaparasa....o datace au intelcsacestmecanismautoperturbator,pacientii

primesc "cheia care poate deschidepoarta" spre 0 schimbareprofundaa: personalitatii.

3. Combotereaprin intermediulorgumentiirii adive a gandurilor irafionale

~ia imperativelor categoriceo dataceterapeutu11-aconvinspepacientca acestaseperturba

singur, nutrind credinteirationale ~i avfmdcerintenerealiste~iimperativefata de sine, fata de ceila1ti~ifata de viata, acesta11

poate invata sa utilizeze modul ~tiintificde gandirepentrua-~iinvingeconvingeriledogmatice,autoperturbatoare.Astfel, pacientiiVOl' fi invatatisa-~iadresezeintrebi'iricu caracterprovocativ:

"De unde ~tiica va fi un dezastrudacanu vei aveadoarnotebune la facultate?"

"De ce ar trebui sa ai doar notebune?""De ceprieteniitai trebuiesafie neaparatdraguti cu tine,pentru

ca altfel va fi sfar~itullumii?""Unde scrie ca, pentro faptul ca ai fost respins de persoana

iubita, e~ticomplet lipsit de valoare ~inu meriti sa fii iubit denimeni?"etc.

In felul acesta,clientii VOl' invatasa lupteimpotrivagandurilorirationale,prin intermediulcaroraseautosaboteaza~itragconcluziilipsite de sens,care Ie produc stari afectivenegative~itulburarinevrotice(E 11is, 1988;Ell is, 1990).

4. lehnica reanaliziirii unor comportamente-problemii

Oameniiseperturbape ei in~i~i,in special,pentmdouamotivcprincipale:

problemeleego-ului,care11fac pe subiectsa se denigrezeinpennanenta,pentrocii nu are performantesuficientde marisaupentrucii nu obtinesuficientaaprobarede la ceilalti;

tolerantaredusala frustratie,careii facesa doreascain modabsolutanumitelucruri ~isa considerecanu pot trai dacanuauceeaceI~idoresc.Tolerantascazutala fmstratieii determinain acela~itimp sa solicite gratificatiiimediate,iar in absentaacestora, subiectii se refugiaza in comportamente de-zaprobativecompulsive,cum ar fi alcoolismul,bulimia saufumatu1.Este evidentca acestedeprinderiofera0 relaxarepemoment,insa cu efectenegativepe termenlung.

ometodasimpHi,specificaterapieirational-emotive,metodaceii ajuta pe subiecti sa abandonezeacestgen de comportamenteadictiveconstaIn a-I solicitape ace~tiasanotezeIntr-unjurnal catmaimultedezavantajealecomportamentuluicompulsiv,precum~iavantajelerenuntariila acesta.Apoi, ace~tiatrebuiesarevada zilnic

50 Psiholerapii.Icurle Psihoterapiiscurte 51

de 10-20 de ori aceste liste cu argumentepro ~i contra unuicomportament(depilda, fumatul)~isa reflcctezeasupralor.

S. Schimbareasistemuluide referinta

Aceastatehnicaimplica 0 schimbarede atitudinea subiectului.Sub indrumareaterapeutului,acestainvatasa-~ipriveaseain moddiferit situatia,deplasandaccentulde la partilenegativesprecelepozitivc(atitudinca"stic1aestepejumatateplina").Astfcl, depilda,uncipcrsoanecareafostconcediatai sepotarata~idezavantajelepccarele-aavutlocul dc muncapierdut:salariupreamic, insuficienttimptiber,~efagresivetc.Subiectuluii sepoatecxplica,deasemenea,faptulca pierdereaserviciuluireprezinta0 provocarea destinului,provocarece ii deschidecaleaevolutieipersonale~igasirii unuiserviciumaibun,maibin