M O L D C O O P UNIVERSITATEA COOPERATIST - COMERCIALĂ DIN

MOLDOVA ( UCCM )

FACULTATEA MANAGEMENT ŞI DREPT

CATEDRA ŞTIINŢE UMANISTICE ȘI LIMBI MODERNE

CURRICULUM

la disciplina

CULTURA ŞI CIVILIZAŢIA EUROPEANĂ( denumirea disciplinei)

Pentru toate specialităţile

Chişinău – 2012

1

Curriculum-ul este elaborat de I. Cereş, conf. univ., dr., V. Socolov, lector superior, L. Brăgaru, lector asistent

Examinat şi recomandat spre aprobare de către:

- Catedra Ştiinţe Socio-Umane, Educaţie fizică şi Sportproces verbal nr. 6 din 26 ianuarie 2011

- Consiliul facultăţii Management şi drept,proces verbal nr. 3 din 10 martie 2011

- Consiliul facultăţii Contabilitate şi informatică economică,proces verbal nr. 2 din 8 noiembrie 2011

- Consiliul facultăţii Marketing şi merceologie,proces verbal nr. 1 din 11 noiembrie 2011

Recenzenţi: T. Dumitraş, conf. univ., doctor, catedra Filosofie şi politologie, ASEM R. Samoteeva, conf. univ., doctor, catedra Ştiinţe Socio-Umane, Educaţie fizică şi Sport, UCCM

Este editat conform hotărârii Consiliului de redactare şi editare al UCCM, proces verbal nr. 62 din 8 iunie 2012

Responsabil de ediţie: I. Cojocaru, şeful secţiei Redactare, editare şi tipografie a UCCM

Redactor literar: V. Botnarciuc, conf. univ., doctor, catedra Științe Umanistice și Limbi moderne, UCCM

2

I. Preliminarii

Secolul XXI care este numit şi secolul globalizării reprezintă o lume în continuă

schimbare, proces, care a căpătat numirea de tranziţie culturală şi care a determinat

creşterea rolului culturii în procesul dezvoltării ulterioare a umanităţii.

Izvoarele acestui proces sunt cercetate şi se cunosc cu mult mai bine decît urmările

lui. E recunoscut faptul, că cauzele procesului respectiv sunt legate de schimbările radicale

a tehnologiilor informaționale din ultima perioadă, de creşterea cardinală a potenţialului

tehnologic specific societăţii contemporane, de diminuarea dependenţei omului de natură şi

de extinderea libertăţii de alegere de către comunităţile umane a celor mai atrăgătoare în

sens cultural procedee economice, politice şi sociale de organizare a vieţii colective şi

individuale. Această tendinţă este specifică şi Republicii Moldova.

Cursul respectiv are scopul formării la studenţi a cadrelor conceptuale şi teoretice în

vederea înţelegerii şi explicării fenomenelor culturale şi civilizaţionale, îmbogăţirea

nivelului de cultură general. O societate, care din punct de vedere civilizaţional (tehnico-

economic) se transformă treptat întruna postindustrială şi informaţională, necesită

perfecţionare spirituală, o determinare culturală în creştere, o pregătire a tinerei generaţii în

acest sens pentru includerea mai activă în procesul de creare a valorilor materiale şi

spirituale în diferite domenii ale viitoarei activităţi profesionale.

II. Obiectivele generale ale disciplinei

La nivel de cunoaştere:

- să însuşească principalele noţiuni şi concepte de bază ale culturologiei;

- să descrie legităţile istorice ale dezvoltării culturii şi civilizaţiei europene;

- să determine originalitatea culturii europene;

- să identifice fenomenele şi valorile, specifice culturii europene;

- să determine principalele etape în dezvoltarea civilizaţiei europene;

- să dobândească cunoştinţe necesare pentru prezentarea şi analiza stării actuale şi a

perspectivelor dezvoltării culturii şi civilizaţiei europene în condiţiile procesului

globalizării.

3

La nivel de aplicare:

- să explice corect conţinutul categoriilor culturologiei, folosindu-le în analiza fenomenelor

şi proceselor culturale şi istorice;

- să compare diverse tipuri de cultură cu cultura europeană;

- să analizeze cauzele şi urmările proceselor de integrare europeană;

- să aplice cunoştinţele căpătate pe parcursul vieţii şi activităţii.

La nivel de integrare:

- să dezvolte deprinderi de argumentare a anumitor procese istorice şi culturale;

- să formuleze unele concluzii în rezultatul analizei şi comparaţiei culturii europene cu

celelalte culturi;

- să fie capabili de a aprecia valorile general-umane, create de civilizaţia europeană;

- să se integreze mai activ în viaţa politică şi culturală a societăţii;

- să folosească cunoştinţele căpătate în viaţa cotidiană, în comportament, în integrarea în

colectiv, în educaţie şi influenţă asupra altora.

III. Administrarea disciplinei.

Cod

ul

dis

cip

lin

ei în

p

lan

ul d

e în

văţă

mân

t

An

ul

Sem

estr

ul

Tot

al

№ de ore Evaluare

Res

pon

sab

il d

e d

isci

pli

nă

P S SI CSFormă

de evaluare

I I, II 120 30 30 60 4 ExamenI. Cereş

V. SocolovL. Brăgaru

4

IV. Tematica şi repartizarea orientativă a orelor

Nr. d/o

Tema

Numărul de ore

Zi F. P.

P S SI P S SI

1. Noţiune de cultură şi civilizaţie. 2 2 4 2 6

2. Patrimoniul antic al CE. 2 2 4 2 6

3. Civilizaţia Europei Medievale. 2 2 4 8

4. Cultura Europei medievale 2 2 4 2 4

5. Conturarea caracteristicilor modernităţii. Renaşterea.

2 2 4 8

6. Cultura şi civilizaţia Europei în epoca modernă. 2 2 4 2 6

7. Formarea civilizaţiei industriale europene. 2 2 4 8

8. Criza conştiinţei europene şi conflictele mondiale

2 2 4 2 6

9. Trecerea la civilizaţie postindustrială. 2 2 4 2 6

10. Tendinţele principale ale dezvoltării culturii în Europa secolului XX.

2 2 4 2 6

11. Formarea şi destrămarea sistemului mondial socialist.

2 2 4 8

12. Constituirea UE ca formă a integrării internaţionale.

2 2 4 2 6

13. Sistemul instituţional al UE. 2 2 4 2 6

14. Principalele obiective şi realizări ale UE. 2 2 4 8

15. Republica Moldova la etapa contemporană 2 2 4 2 6

Total 30 30 60 10 10 100

V. Obiectivele de referinţă şi conţinuturi

Obiective de referinţă Conţinuturi

Tema 1: Noţiune de cultură şi civilizaţie

- să definească conceptul de cultură;- să însuşească structura şi funcţiile

culturii;- să definească conceptul de civilizaţie;- să cunoască asemănările şi deosebirile

între noţiunile de cultură şi civilizaţie;

1. Noţiunea de cultură. Structura şi funcţiile culturii.

2. Cultura şi civilizaţie: aspecte comparative.

3. Civilizaţia europeană şi valorile general-umane.

5

- să definească noţiune de civilizaţie europeană;

- să cunoască valorile fundamentale general-umane, create de civilizaţia europeană.

Tema 2: Patrimoniul antic al CE

- să determine rolul civilizaţiei greceşti şi romane în dezvoltarea culturii şi civilizaţiei europene

- să cunoască periodizarea şi trăsăturile principale ale dezvoltării culturii şi civilizaţiei antice greceşti;

- să analizeze factorii care au contribuit la dezvoltarea culturii şi civilizaţiei Greciei Antice;

- să aprecieze influenţa altor culturi la dezvoltarea culturii greceşti;

- să evalueze nivelul dezvoltării filosofiei şi ştiinţei greceşti;

- să evidenţieze rolul artei, cultul frumosului, caracterul antropocentric al culturii spirituale greceşti.

- să compare momentele comune şi deosebirile în cultura grecilor şi romanilor;

- să aprecieze realizările ştiinţei, dreptului, artei şi religiei romane;

- să evalueze conţinutul spiritual şi patosul culturii artistice romane;

1. Antichitatea – leagănul CE.2. Rolul Greciei antice în formarea CE.3. Rolul Romei antice în formarea CE.

Tema 3: Civilizaţia Europei medievale

- să identifice noţiunea de „evul mediu”;- să cunoască spaţiul de cadru şi de timp

al epocii medievale;- să aprecieze rolul patrimoniului greco-

roman în evoluţia civilizaţiei europene;- să analizeze structura economică,

politică şi socială a statului medieval european;

- să evidențieze rolul bisericii ca factor de integrare europeană;

1. Cadrul de spaţiu şi de timp al epocii medievale.

2. Caracteristica social-economică şi politică a societăţii medievale europene.

3. Biserica ca factor de integrare a CE medievale.

Tema 4: Cultura Europei medievale

- să evidenţieze particularităţile formării culturii medievale în Europa Occidentală;

- să determine diferenţierile dogmatice şi de cult între bisericile romano-catolică şi greco-catolică;

- să cunoască principalele tendinţe ale

1. Particularităţile formării culturii medievale în Europa Occidentală.

2. Impactul creştinismului asupra culturii şi civilizaţiei europene.

3. Principalele tendinţe ale culturii medievale.

4. Cultura Bizanţului.

6

culturii medievale; - să evalueze nivelul dezvoltării culturii

artistice medievale;- să evidenţieze particularităţile culturii

bizantine.

Tema 5: Conturarea caracteristicilor modernităţii. Renaşterea.

- să cunoască condiţiile istorice ale formării relaţiilor capitaliste;

- să aprecieze absolutismul ca formă de guvernare;

- să analizeze factorii ce au contribuit la europenizarea lumii;

- să definească noţiunile de „reformă”, „contrareformă”;

- să observe momentul apariţiei noului tip de cultură şi specificul epocii de tranziţie;

- să evalueze influenţa culturii şi civilizaţiei Renaşterii asupra dezvoltării culturii universale.

1. Stabilirea relaţiilor capitaliste în Europa. Absolutismul.

2. Factorii care au contribuit la europenizarea lumii: marile descoperiri geografice şi crearea imperiilor coloniale.

3. Reforma bisericească. Contrareformă.

4. Cultura artistică renascentistă.

Tema 6: Cultura şi civilizaţia Europei în epoca modernă

- să evidenţieze particularităţile principale specifice sec. XVII- XVIII;

- să arate rolul raţionalismului şi empirismului în ştiinţă şi influenţa lor asupra culturii spirituale;

- să aprecieze rolul ştiinţelor în crearea noului tablou conceptual al lumii;

- să aprecieze rolul ideologiei liberalismului;

- să conştientizeze rolul Marii Revoluţii Franceze pentru poporul francez şi pentru lumea întregă;

- să determine importanţa revoluţiei industriale;

- să cunoască consecinţele primei revoluţii industriale;

- să poată caracteriza curentele artistice ale epocii.

1. Iluminismul ca mişcare ideologică, politică, filosofică, artistică şi morală a epocii. Liberalismul.

2. Marea Revoluţie Franceză.3. Prima revoluţie industrială.4. Reflectarea în artă a dramatismului

epocii. Curentele artistice moderne.

Tema 7: Formarea civilizaţiei industriale europene.

- să cunoască esenţa celei de a doua revoluţie industrială;

- să analizeze principalele curente politico-ideologice ale sec. XIX-lea;

- să explice noile forme de guvernare (monarhia constituţională, republica parlamentară);

- să cunoască esenţa ideologiei

1. A două fază a revoluţiei industriale. 2. Curentele politico-ideologice ale sec.

XIX-lea.3. Formele noi de guvernare – monarhie

constituţională, republica prezidenţială şi republica parlamentară.

4. Naţionalismul şi politica colonială.

7

naţionalismului şi politicii coloniale;- să analizeze specificul culturii artistice

a sec. XIX-lea şi curentele ei: realismul critic, impresionismul, naturalismul şi simbolismul.

5. Principalele curente în arta sec. al XIX-lea.

Tema 8: Criza conştiinţei europene şi conflictele mondiale

- să determine cauzele războaielor mondiale;

- să analizeze consecinţele războaielor mondiale;

- să cunoască tipurile regimului totalitar;- să cunoască factorii apariţiei

fascismului;- să cunoască funcţiile organismelor - internaţionale de menţinere a păcii;- să definească noţiunea de război rece.

1. Cauzele conflictelor mondiale.

2. Consecinţele şi învăţămintele războaielor mondiale.

3. Stabilirea regimurilor totalitare.

4. Era arhiputerilor. Războiul rece.

Tema 9: Trecerea la civilizaţie postindustrială

- să deosebească trăsăturile caracteristice a treia revoluţie tehnico-ştiinţifică;

- să cunoască particularităţile societăţii postindustriale;

- să aprecieze apariţia celui de a patrulea domeniu al activităţii umane – domeniul informațional;

- să definească noţiunea de ”societatea informaţională”;

- să definească noţiunea de ”problema globală”;

- să cunoască problemele globale contemporane.

1. A treia revoluţie ştiinţifico-tehnică.

2. Societatea postindustrială.

3. Problemele globale contemporane și căile soluționării acestora.

Tema 10: Tendinţele principale ale dezvoltării culturii în Europa secolului XX

- să cunoască tendinţele dezvoltării culturii în sec. XX;

- să explice fenomenul apariţiei culturii proletare;

- să cunoască curentele avangardiste;- să explice fenomenul apariţiei culturii

maselor;- să cunoască curentele postmoderniste;- să ilustreze dezvoltarea culturii

naţionale în contextul culturii europene şi mondiale;

- să înţeleagă necesitatea existenţei dialogului culturilor în societatea contemporană.

1. Cultura europeană din prima jumătate a secolului XX-lea. Fenomenul culturii proletare.

2. Cultura artistică din prima jumătate a sec. al XX-lea.

3. Cultura europeană din a doua jumătate a secolului XX. Fenomenul culturii maselor. Postmodernismul.

4. Cultura naţională în contextul culturii europene şi universale.

5. Dialogul culturilor în sec. XX-XXI.

8

Tema 11: Formarea şi destrămarea sistemului mondial socialist

- să cunoască etapele formării primului stat socialist;

- să cunoască factorii formării sistemului mondial socialist;

- să explice cauzele prăbuşirii sistemului mondial socialist;

- să identifice cauzele destrămării URSS;- să numească premisele formării CSI-

lui; - să analizeze realizările şi eşecurile CSI-

ului.

1. Revoluţia din 1917. Crearea U.R.S.S.2. Statele est-europene ca parte

componentă a sistemului mondial socialist.

3. Prăbuşirea sistemului mondial socialist.

4. Desfiinţarea U.R.S.S. şi formarea C.S.I.-ului.

Tema 12: Constituirea UE ca formă a integrării internaţionale

- să cunoască esenţa proiectelor de integrare economică europeană;

- să analizeze premisele integrării europene;

- să determine primele comunităţi europene;

- să cunoască tratatele de constituire a UE

- să cunoască etapele aderării la UE; - să determine simbolurile europene.

1. Ideea unificării Europei în retrovizorul istoriei.

2. Premisele unificării europene 3. Geneza fenomenului comunitar:

CECO, CEE şi EURATOM.4. Conceptul de integrare economică

interstatală, valuri de aderare la UE.5. Simbolurile europene (drapel, imn,

deviza, moneda unică).

Tema 13: Sistemul instituţional al UE

- să cunoască principalele instituţii ale UE;

- să determine cele patru libertăţi ale UE;- să cunoască statele membre ale UE; - să cunoască funcţiile principale ale

instituţiilor UE.

1. Comisia europeană și funcțiile ei.2. Parlamentul european și funcțiile lui.3. Consiliul UE.4. Curtea europeană de justiţie.5. Organe comunitare.

Tema 14: Principalele obiective şi realizări ale UE

- să determine obiectivele UE;- să cunoască esenţa politicilor comune

europene;- să compare în baza datelor statistice

realizările din domeniul politicilor comune;

- să aprecieze raportul obiective-realizări ale UE.

1. Obiectivele UE.2. Uniunea Europeană între aprofundare

şi extindere.3. Identitatea europeană între

euroscepticism şi eurooptimism.

9

Tema 15: Republica Moldova la etapa contemporană

- să cunoască etapele aderării RM la organizaţiile internaţionale;

- să aprecieze perspectivele RM pentru aderarea la UE;

- să conştientizeze necesitatea apropierii treptate a Republicii Moldova de UE în scopul soluţionării problemelor sale;

- să cunoască istoria conflictului nistrean;

- să înţeleagă necesitatea soluţionării acestui conflict pentru viitorul republicii;

- să propună căi de soluţionare a problemei transnistrene şi ale alor conflicte ”îngheţate”.

1. Aderarea RM la organizaţiile internaţionale.

2. Republica Moldova în contextul integrării europene.

3. Problema transnistreană. Istorie şi soluţionări.

VI. Evaluarea disciplinei.

Subiecte propuse pentru examinare

1. Definiţi asemănările şi deosebirile culturilor Greciei şi a Romei antice.2. Definiţi aportul Greciei antice în formarea civilizaţiei europene.3. Definiţi aportul Romei antice în formarea civilizaţiei europene.4. Prezentaţi dreptul roman ca o importantă manifestare a culturii antice.5. Evidenţiaţi particularităţile formării culturii medievale în Europa Occidentală.6. Determinaţi diferenţele dogmatice şi de cult a celor două biserici – romano-catolică şi

greco-catolică (ortodoxă).7. Dezvăluiţi relaţia dintre arta medievală şi ideologia creştină. 8. Caracterizaţi stilul arhitectural romano-latin. Numiţi monumentele stilului.9. Caracterizaţi stilul arhitectural gotic. Numiţi monumentele stilului.10. Caracterizaţi cultura renascentistă. Numiţi izvoarele ei. Umanismul.11. Definiţi locul şi rolul Renaşterii italiene. Titanii epocii Renaşterii.12. Barocul ca curent artistic în arta secolelor XVI-XVII.13. Prezentați particularităţile clasicismului – unui dintre principale curente artistice din

secolul XVII.14. Caracterizaţi sentimentalismul ca curent ideologic al secolului XVIII.15. Numiţi particularităţile romantismului – unul dintre principalele curente ale secolului

XIX.16. Prezentați particularităţile realismului – unul dintre principalele curente ale secolului

XIX.17. Numiţi particularităţile curentului „modern”, apărut la sfârşitul secolului XIX -

începutul secolului XX. 18. Prezentaţi problema dialogului intercultural între Est şi Vest.19. Numiţi particularităţile culturii maselor, deosebirile ei faţă de cea de elită. 20. Explicaţi fenomenul culturii proletare.

10

21. Explicaţi esenţa curentelor avangardiste (moderniste) – nabism, fovism, cubism, dadaism, futurism, suprarealism.

22. Caracterizaţi cultura geto-dacilor. 23. Descrieţi mănăstirile moldoveneşti ca centre de cultură medievală. 24. Analizaţi particularităţile dezvoltării culturii basarabene după anul 1812 . 25. Descrieţi acţiunile de renaştere naţională în Moldova la sfârşitul secolului ХХ. 26. Definiţi noţiunea de „civilizaţie” şi numiţi particularităţile trecerii la civilizaţie. 27. Definiţi noţiunea de cultură. Prezentați structura şi funcţiile ei.28. Dezvăluiţi opinia lui Os. Shpengler cu privire la civilizaţia europeană (după lucrarea

„Declinul Europei”.29. Definiţi noţiunea de „Europa”. Enumerați izvoarele civilizaţiei europene.30. Caracterizaţi valorile general-umane, create de civilizaţia europeană.31. Prezentaţi cadrul de spaţiu şi de timp al civilizaţiei europene medievale. 32. Caracterizaţi viaţa politică şi social-economică a Europei medievale. 33. Definiţi biserica în calitate de factor de integrare a civilizaţiei europene.34. Enumeraţi urmările Marilor descoperiri geografice pentru europeni.35. Descrieţi apariţia elementelor capitaliste în Europa Occidentală. Absolutismul. 36. Descrieţi efectul Reformei bisericeşti asupra destinului europenilor.37. Demonstraţi că Iluminism a fost o revoluţie spirituală.38. Redaţi sensul politicii absolutismului.39. Numiţi valorile principale ale ideologiei liberale.40. Dezvăluiţi evoluţia structurilor industriale (breasla, manufactura, fabrica).41. Indicaţi sensul şi semnificaţia primei revoluţii tehnico-ştiinţifice.42. Indicaţi sensul şi semnificaţia a celei de-a doua revoluţii tehnico-ştiinţifice. 43. Prezentaţi evoluţia mişcării femeilor pentru egalitate în drepturi şi emancipare.44. Dezvăluiţi principiile ideologiei conservative.45. Definiţi esenţa ideilor socialiste, răspândite în Europa în secolul al XIX-lea. 46. Lămuriţi apariţia fenomenului multipartid în Europa.47. Descrieţi formele noi de organizare ale puterii statale în Europa (monarhie

constituţională, republică prezidenţială, republică parlamentară).48. Dezvăluiţi esenţa ideologiei naţionalismului și şovinismului. Politica colonială

europeană. 49. Definiţi cauzele războaielor mondiale.50. Caracterizaţi Liga naţiunilor ca instrument al „Păcii veşnice”.51. Caracterizaţi regimul politic totalitar.52. Evidenţiaţi esenţa şi scopurile ONU. Comparaţi ONU cu Liga naţiunilor. 53. Apreciaţi pactul germano-sovietic Molotov-Ribbentrop din 23 august 1939 şi

protocolul adiţional secret.54. Numiţi bilanţurile şi învăţămintele istorice ale războaielor mondiale.55. Apreciaţi însemnătatea procesului de la Nuremberg.56. Numiţi cauzele şi esenţa „războiului rece”. Explicaţi noţiunea „cursa înarmărilor”.57. Enumeraţi etapele principale în formarea primului stat socialist.58. Caracterizaţi factorii creării sistemului mondial socialist.59. Numiţi cauzele şi urmările prăbuşirii sistemului mondial socialist.60. Dezvăluiţi esenţa politicii „restructurării”, implementate de M. Gorbaciov.61. Descrieţi tentativa loviturii de stat din URSS, întreprinsă în august 1991 şi rolul

acesteia în proclamarea independenţei de către fostele republici.62. Dezvăluiţi cauzele creării C.S.I.63. Descrieţi activitatea C.S.I. şi relaţiile RM cu această organizaţie.64. Dezvăluiţi esenţa celei de-a treia revoluţii ştiinţifico-tehnice. 65. Numiţi consecinţele sociale ale celei de-a treia revoluţii ştiinţifico-tehnice.66. Dezvăluiţi esenţa celei de-a patra revoluţii ştiinţifico-tehnico - informaţionale.

11

67. Definiţi noţiunea de „globalizare”. Enumerați problemele globale contemporane.68. Prezentaţi istoria creării Uniunii Europene.69. Numiţi principiile funcţionării Comisiei Europene.70. Numiţi principiile constituirii Parlamentului European.71. Definiţi obligaţiile Curţii europene. 72. Prezentaţi problema adoptării constituţiei europene.73. Prezentaţi principalele obiective şi realizări ale UE.74. Enumeraţi etapele integrării Republicii Moldova în Comunitatea Europeană şi

prezentaţi perspectivele relaţiilor dintre Republica Moldova şi Comunitatea Europeană.

75. Prezentaţi evoluţia conflictului Nistrean şi căile soluţionării acestuia.

mostra

M O L D C O O P UNIVERSITATEA COOPERATIST COMERCIALĂ DIN MOLDOVA

A P R O B :Anul de studii _____________Şef catedră ________________

BILETUL Nr. ___ Specialitatea ______________pentru toate specialităţile_____________________Anul ______ grupa _________________________________________________Disciplina ________Cultura şi civilizaţia europeană________________________

1. Definiţi asemănările şi deosebirile culturilor Greciei şi Romei antice.2. Caracterizaţi valorile general-umane, create de civilizaţia europeană.3. Definiţi esenţa ideilor socialiste, răspândite în Europa în secolul al XIX-lea.

«_______» ______________20____ Examinator______________

Bibliografia.

1. Istoria şi filosofia culturii.(Coord. G. Socolov)., – Ch., 1998.

2. Drimba O. Istoria culturii şi civilizaţiei. Vol. 1-10., - Bucureşti, 1997-1998.

3. Drimba O. Istoria literaturii universale. Vol. 1-2,. - Bucureşti, 1997.

4. Bîtlan I. Introducere în istoria şi filosofia culturii., - Bucureşti, 1995.

5. Constantin Stroe. Îndrumar în filosofia culturii., - Bucureşti, 2003.

6. Botez-Crainic A. Istoria artelor plastice. Vol. 1-2., - Bucureşti, 1997.

7. Bălan Mihailovici A. Istoria culturii şi civilizaţiei creştine., - Bucureşti, 2006.

8. Calugher V. Culturologie: (istoria si filosofia culturii): curs de lecţii., - Ch.,2010.

9. Husar A. Ideea europeană sau noi şi Europa (istorie, cultură, civilizaţie)., - Iaşi, 1993.

12

10. Florescu R. Istoria artei., - Bucureşti, 1995.

11. Gaudin Philippe. Marile religii., - Bucureşti, 1995.

12. Eliade M. Istoria credinţelor şi ideilor religioase. Vol. 1-3., - Bucureşti, 1986.

13. Wiiliam H.McNeil. Ascensiunea occidentului: o istorie a comunităţii umane şi un eseu

retrospectiv., - Ch., 2000.

14. Blaga L. Trilogia culturii., - Bucureşti, l985.

15. Tănase A. Cultură şi civilizaţie., - Bucureşti, 1977.

16. Ghid de cultura generala (întrebări şi răspunsuri)., - Bucureşti, 2009

17. V. Zartarian. Marile civilizaţii., - Bucureşti, 2003.

18. Iurie Răileanu. Moldova şi cele şapte minuni ale ei. Ch., 2003.

19. Coman, M. Introducere în antropologia culturală: mitul şi ritul.,- Iaşi: Polirom, 2008.

20. Dicţionar de cultură generală / Frederic Laupies., - Iaşi: Polirom, 2008.

21. Premisele apariţiei culturii antice si importanţa ei pentru civilizaţia europeană//.

Materialele conferinţei ştiinţifice “ Premisele apariţiei culturii antice greceşti si

importanţa ei pentru civilizaţia europeană”, ed. a 3-a, Paragon, - Ch., 2007.

22. Поликapnoв B.C. Лекций по kyльтypoлoгии., - М., 1997.

23. Kyльтypoлoгия., (под ред. A.H.Maкapoвой.)., - M., 1995.

24. Философия культуры., (под ред. Кагана M. C.)., - C-П., 1995.

25. Apнольдов A.И. Bедение в kyльтypoлoгию., - M., 1993.

26. Введение в kyльтypoлoгию.,(под ред. Попов E.В. )., - M., 1995.

27. Художественная культура в капиталистическом обществе. Ленинград., - 1986.

28. Поспелов Г.Г. Очерки истории искусства., - M., 1987.

29. Дмитриева H.A. Краткая история искусств. T. 1.2., - M., 1987, 1990.

30. Kyльтypoлoгия., (под ред. A.И. Шаповалова)., - M., 2004.

31. Kpaвченко A.И. Kyльтypoлoгия., - M., 2004.

32. Kyльтypoлoгия., (под ред. проф. Г.В. Драча)., - M., 2004.

33. В.П.Руднев .Словарь культуры ХХ века., - М., 1997.

34. Кармин, А.С. Культурология., - С-П., 2008.

35. Бессарабова Н. В. Курс лекций., - М.: МГИ им. Е.Р. Дашковой, 2010.

36. Т. Г. Грушевицкая, А. П. Садохин, Культурология. Юнити-Дана, 2010.

37. Культурология: учебник., (под ред. Б.А. Эренгросс)., - М., 2007

13