INGRIJIREA BOLNAVEI CU FIBROM UTERIN

SCOALA TEHNICA POSTLICEALA “HENRI COANDA” CONSTANTA

CIORBAC OPRISAN ANISOARA

CUPRINS

CAPITOLUL I – ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ

1.1. CONFIGURATIA EXTERNA A UTERULUI1.2. CONFIGURATIA INTERNA A UTERULUI. FORMA UTERULUI1.3. STRUCTURA UTERULUI1.4 VASCULARIZATIA UTERULUI1.5. INERVATIA UTERULUI1.6 FIZIOLOGIA UTERULUI

CAPITOLUL II - FIBROMUL UTERIN

2.1. DEFINITIA BOLII2.2. ETIOLOGIE2.3. SIMPTOMATOLOGIE2.4.COMPRESIUNEA PE ORGANELE DIN JUR2.5. EVOLUTIA FIBROMIOMULUI IN SARCINA2.6. DIAGNOSTIC, EXAMINARI COMPLEMENTARE2.7. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL2.8. TRATAMENTUL FIBROMULUI UTERIN2.9. PROBLEMA CONSERVARII COLULUI

CAPITOLUL III – INGRIJIRILE PRE SI POSTOPERATORII

3.1. PREGATIREA PREOPERATORIE3.2. INGRIJIRI POSTOPERATORII SI COMPLICATII3.3. TRATAMENTUL MEDICAL3.4. DISPENSARIZAREA FEMEILOR CU FIBROMIOMUL

UTERIN ASMPTOMATIC3.5. RECUPERAREA BOLNAVELOR TRATATE

CHIRURGICAL3.6. POSIBILITATI SI LIMITE IN PROFILAXIA

FIBROMIOMULUI UTERIN

CAZUL ICAZUL IICAZUL III

CAPITOLUL IV – DOSARE DE INGRIJIRE

DEFINITIE

FIBROMUL UTERIN ESTE O TUMORA BENIGNA HORMONODEPENDENTA,DEZVOLTATA IN TESUTUL MIOMATOS SI FIBROMATOS AL UTERULUI IN PERIOADA DE ACTIVITATE OVARIANA SI INVOLUEAZA IN MENOPAUZA.

Fibromul uterin se dezvolta de obicei între 35 – 55 de ani, fiind foarte rar întâlnit înainte de 25 de ani si nu apare niciodata înainte de pubertate sau dupa menopauza. În graviditate, fibromul uterin creste în dimensiune datorita modificarilor hormonale existente în sarcina.

FIBROMUL SE DEZVOLTA DINTR-UN TESUT ANALOG MUSCHIULUI UTERIN ,FIIND O LEZIUNE DISTROFICA SI NU O TUMORA IN SENS ONCOLOGIC.

ETIOLOGIE

FACTORI GENERALI ,HORMONALI -IN PREZENT SE IAU IN CALCUL TREI FACTORI HORMONALI CARE INFLUENTEAZA PROLIFERAREA LEIOMIOMULUI UTERIN:

ESTROGENI SOMATOTROPUL

PROGESTERONUL

SIMPTOMATOLOGIE

ASPECTUL MACROSCOPIC FIBROMIOMUL ASIMPTOMATIC HEMORAGIILE UTERINE MENORAGIA- 7-10-12 ZILE ,

FRECVENT CU CHEAGURI METRORAGIA

DIAGNOSTIC-EXAMINARI COMPLEMENTARE

CONTROLUL UTERIN INSTRUMENTAR

HISTEROSALPINGOGRAFIA (HSG)

FLEBOGRAFIA UTERINA

EXAMENUL ECOGRAFIC

CELIOSCOPIA HISTEROSCOPIA

CLISMA BARITATA

COMPRESIUNEA PE ORGANELE DIN JUR

POLAKIURIA ESTE EXPRESIA COMPRIMARII VEZICII PRINTR-O TUMORA FIBROMATOASA CU REDUCEREA CAPACITATII DE DESTINDERE

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL SE FACE CU: ADENOMIOZA SARCINA TUMORI OVARIENE CANCER DE COL SAU ENDOMETRU UTERUL FIBROS TUMORI EXTRAGENITALE

DIAGNOSTICUL LEZIUNILOR ASOCIATE 1 LEZIUNI ASOCIATE ENDOMETRIOZA HIPERPLAZIA DE ENDOMETRU SI POLIPII MUCOSI PROLAPSUL SI/SAU INCONTINENTA DE EFORT2. LEZIUNI ANXIALE

TRATAMENTUL FIBROMULUI UTERIN

TRATAMENT CHIRURGICAL

MIOMECTOMIA

HISTERECTOMIA

HISTERECTOMIA SUBTOTALA ESTE O INTERVENTIE FARA RISC VEZICAL SI URETRAL

HISTERECTOMIA TOTALA EVITA PERSISTENTA UNUI PELVIS

DUREROS SI RISCUL DEGE-NERARII MA-LIGNE

INGRIJIRI POSTOPERATORII SI COMPLICATII

SE OBSERVA SI SUPRAVEGHEAZA:

FACIESUL BOLNAVEITEMPERATURA

RESPIRATIA

PULSUL

TENSIUNEA ARTERIALA

DIUREZA

STAREA ABDOMINALA

RESTABILIREA TRANZITULUI INTESTINAL

COMBATEREA DURERII

SUPRAVEGHEREA PANSAMENTULUI

RELUAREA ALIMENTATIEI

MOBILIZAREA COMPLICATII

RISCUL HEMORAGIEI PRECOCE INFECTII RISCUL TROMBOEMBOLIC

LEZAREA VEZICII URINARE

TRATAMENTUL MEDICAL

MEDROXIPROGESTERON

CLORMADINONA

LINESTRENOL TRATAMENTUL CU PROGESTATIVE

SE INTRERUPE CAND PERSISTA HEMORAGIILE MENSTRUALE SI SUNT URMATE DE SEMNE DE ANEMIE ,FATIGABILITATE,CEFALEE

DISPENSARIZAREA FEMEILOR CU FIBROM UTERIN ASIMPTOMATIC

OBIECTIVE:

APRECIEREA RITMULUI DE CRESTERE

ACTIVAREA STARII DE CONGESTIE PELVINA

PRESCRIEREA DE TRATAMENT MEDICAMENTOS LA BOLNAVELE ANXIOASE SI PRESCRIEREA SI PRESCRIEREA

UNEI MEDICATII CU EFECT PSIHOTERAPEUTIC SUPRAVEGHEREA CAZURILOR TRATATE HORMONAL

APROXIMATIV 1/3 DIN BOLNAVE BENEFICIAZA DE EFECTELE

FAVORABILE ALE PROGESTATIVELOR ASUPRA HEMORAGIILOR SI DURERILOR

SE SUPRAVEGHEAZA PRIN CONTROALE REPETATE LA 3 LUNI CAND SE EVALUEAZA : PRESIUINEA ARTERIALA GREUTATEA BOLNAVEI LIPIDOGRAMA GLICEMIA

RECUPERAREA BOLNAVELOR TRATATE CHIRURGICAL

1. RECUPERAREA PRIMARA: REFACEREA STARII GENERALE CORECTAREA ANEMIEI,PRECUM SI REINTEGRAREA

FAMILIALA SI SOCIO-PROFESIONALA

2. RECUPERAREA SECUNDARA: EVOLUTIA POSTOPERATORIE TARDIVA POATE FI

COMPLICATA PRINTR-O SERIE DE SECHELE INVALIDANTE DAR CARE SE GASESC INTR-O FAZA DE RECUPERARE

IMPACTUL PSIHOLOGIC AL HISTERECTOMIEI DEPRESIA TULBURARI SEXUALE

PROFILAXIA FIBROMULUI UTERIN PROFILAXIA FIBROMULUI UTERIN ESTE POSIBILA

SI ARE CA SCOP INTRETINEREA UNUI ECHILIBRU HORMONAL CU EVITAREA INCARCARILOR HORMONALE SI COMBATEREA SINDROMULUI DE CONGESTIE PELVINA

MASURILE PROFILACTICE SE REALIZEAZA ESALONAT DE-A LUNGUL PERIOADEI DE ACTIVITAte GENITALA A FEMEII, CONSTAND IN:

SUPRAVEGHEREA DEZVOLTARII FUNCTIEI GENITALE INCEPAND DE LA PUBERTATE

PRECAUTII IN UTILIZAREA TRATAMENTULUI CU ESTROGENI SI A CONTRACEPTIVELOR

DEPISTAREA TUMORILOR IN FAZA INCIPIENTA STIMULAREA NATALITATII LA VARSTA TANARA EVITAREA INTERVENTIILOR CHIRURGICALE

TIMPURII SI REPETATE PE SFERA GENITALA