fiŞa disciplinei2.4 anul de studiu 6 i 2.5 semestrul 2 2.6 tipul de evaluare d 2.7 regimul...

FIŞA DISCIPLINEI1

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA

1.2 Facultatea2 / Departamentul3 /

1.3 Catedra ▬

1.4 Domeniul de studii (denumire/cod4)

1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ

1.6 Programul de studii (denumire/cod)/Calificarea

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Limbi de circulaţie internaţională: Limba englez

2.2 Titularul activităţilor de curs

2.3 Titularul activităţilor aplicative5 Asist.univ. Popescu Alexandra-Valeria

2.4 Anul de studiu6 I 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 , din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator/ proiect/practică 2

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 , din care: 3.5 curs 3.6 activităţi aplicative 28

3.7 Distribuţia fondului de timp pentru activităţi individuale asociate disciplinei ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 4

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6

Tutoriat 2

Examinări 4---'

Alte activităţi 2

Total ore activităţi individuale 28

3.8 Total ore pe semestru7 56

3.9 Numărul de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum

4.2 de competenţe

1 Formularul corespunde Fişei Disciplinei promovată prin OMECTS 5703/18.12.2011 (Anexa3). 2 Se înscrie numele facultăţii care gestionează programul de studiu căruia îi aparţine disciplina. 3 Se înscrie numele departamentului căruia i-a fost încredinţată susţinerea disciplinei şi de care aparţine titularul cursului. 4 Se înscrie codul prevăzut în HG nr. 493/17.07.2013. 5 Prin activităţi aplicative se înţeleg activităţile de: seminar (S) / laborator (L) / proiect (P) / practică (Pr). 6 Anul de studii la care este prevăzută disciplina în planul de învăţământ. 7 Se obţine prin însumarea numărului de ore de la punctele 3.4 şi 3.7.

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului

5.2 de desfăşurare a activităţilor practice

6. Competenţe specifice acumulate

Competenţe

profesionale8

Dezvoltarea capacităţii de a utiliza adecvat limbajul comun şi limbajele specializate, în limba engleză, în contexte

profesionale specifice domeniului;

Utilizarea cunoştinţelor dobândite în vederea înţelegerii şi producerii unui discurs oral/scris adecvat situaţiei de

comunicare

Competenţe

transversale

Identificarea propriilor nevoi de învăţare şi perfecţionare continu a competenţei de comunicare în limba englez .

Formarea deprinderii de a lucra în echip i de a gestiona sarcinii profesionale.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei Utilizarea limbajului comun i a celui specializat în limba englez în scopuri func ionale

specifice domeniului.

7.2 Obiectivele specifice

Dezvoltarea competenţei lingvistice în scopul comunicării eficace şi eficiente în contexte

profesionale specifice domeniului,

Dezvoltarea competen ei de comuncare oral / scris în limba englez în contexte socio-

culturale i prfesionale specifice domeniului,

Consolidarea şi îmbogatirea cunoştinţelor de limba englez dobândite anterior,

8. Conţinuturi

8.1 Curs Număr de ore Metode de predare

Rugăm a se detalia, cu

amănunte

8 Aspectul competenţelor profesionale şi competenţelor transversale va fi tratat cf. Metodologiei OMECTS 5703/18.12.2011. Se vor prelua competenţele care sunt precizate în Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior RNCIS (http://www.rncis.ro/portal/page?_pageid=117,70218&_dad=portal&_schema=PORTAL) pentru domeniul de studiu de la pct. 1.4 şi programul de studii de la pct. 1.6 din această fişă, la care participă disciplina.

Bibliografie9 sa apara si lucrari ale titularului

8.2 Activităţi aplicative10 Număr de ore Metode de predare

1.Definirea,clasificarea,exemplificarea,generalizarea,compara ia (structuri

lingvistice).

8 Conversa ia,

explica ia,

exemplul,

analiza comparativa,

problematizarea,

joc de rol, simularea

brainstorming

2. In elegerea i procesarea informa iei din texte specializate. 8

3.Luarea de noti e în urma audi iei unor prezent ri 4

4. Interpretarea, analizarea și prezentarea informaţiilor pe suport vizual

(tabele, desene, schiţe, scheme, diagrame etc.)

4

5. Redactarea unui text tehnic de specialitate din domeniul electronicii 4

Bibliografie11 sa apara si lucrari ale titularului

1. Kay, S., V. Jones. Inside Out, Oxford: Macmillan, 2000.

1. 2. Kerr, Ph., Inside Out (Workbook), Oxford: Macmillan, 2000.

2. 3. 3. Kerridge, D., Presenting facts and figures, London: Longman, 1991

3. 4. Prodromou, L., First Certificate Star, Macmillan-Heinemann, 1999. 5. ***, English for Science and Technology, Bucharest: Cavallioti Publishing House, 1996.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

9 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei iar cel puţin 3 titluri trebuie să se refere la lucrări relevante pentru disciplină, de circulaţie naţională şi internaţională, existente în biblioteca UPT. 10 Tipurile de activităţi aplicative sunt cele precizate în nota de subsol 5. Dacă disciplina conţine mai multe tipuri de activităţi aplicative atunci ele se trec consecutiv în liniile tabelului de mai jos. Tipul activităţii se va înscrie într-o linie distinctă sub forma: „Seminar:”, „Laborator:”, „Proiect:” şi/sau „Practică:”. 11 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei.

Conținutul disciplinei încearcă să se adapteze cerințelor angajatorilor referitor la cunoa terea de catre studen i a limbilor de

circula ie interna ional i utilizarea acestora în scopuri func ionale specifice. Aceste cerințe sunt formulate la întâlnirile periodice

cu reprezentanții asociațiilor profesionale.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală

10.4 Curs

10.5 Activităţi aplicative S: Calitatea si cantitatea

r spunsurilor la teste, precum

si calitatea si frecven a

raspunsurilor la seminarii.

2 teste scrise

evaluarea activit ii de seminar

50%

50%

L:

P:

Pr:

10.6 Standard minim de performanţă (volumul de cunoştinţe minim necesar pentru promovarea disciplinei şi modul în care se verifică stăpânirea lui)

Utilizarea structurilor morfologice, lexicale i sintactice specifice limbii engleze în scopul producerii de mesaje orale corecte i

adecvate situatiei de comunicare.

Data completării Titular de curs

(semnătura)

Titular activităţi aplicative

(semnătura)

…………………….………

…………………….………

Director de departament

(semnătura)

Data avizării în Consiliul Facultăţii12 Decan

(semnătura)

…………………….………

…………………….………

12 Avizarea este precedată de discutarea punctului de vedere al board-ului de care aparţine programul de studiu cu privire la fişa disciplinei.

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea Politehnica Timişoara 1.2 Facultatea2 / Departamentul3 1.3 Catedra 1.4 Domeniul de studii 1.5 Ciclul de studii Licenţă 1.6 Programul de studii / Calificarea


2.1 Denumirea disciplinei Limbi străine: Limba franceză 2.2 Titularul activităţilor de curs 2.3 Titularul activităţilor de seminar Asist. Dr. Chiriac Laura 2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul 1, 2 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care:3.2 curs 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care:3.5 curs 3.6 seminar/laborator 56 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 24 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat 4 Examinări Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 3.8 Total ore pe semestru 28 3.9 Numărul de credite 2


4.1 de curriculum 4.2 de competenţe


5.1 de desfăşurare a cursului 5.2 de desfăşurare a

seminarului/laboratorului


Competenţe profesionale4

Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.

Competente transversale

Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor si a normelor de etică profesională.

Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate intr-un grup inter-disciplinar şi dezvoltarea capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri diverse.

1 Formularul corespunde Fişei Disciplinei promovată prin OMECTS 5703/18.12.2011 (Anexa3); 2 Se înscrie numele facultăţii care gestionează programul de studiu căruia îi aparţine disciplina; 3 Se înscrie numele departamentului căruia i-a fost încredinţată susţinerea disciplinei şi de care aparţine titularul cursului; 4 Aspectul competenţelor profesionale va fi tratat cf. Metodologiei OMECTS 5703/18.12.2011. Se vor prelua competenţele care sunt precizate în Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior RNCIS (http://www.rncis.ro/portal/page?_pageid=117,70218&_dad=portal&_schema=PORTAL) pentru domeniul de studiu de la pct. 1.4 şi programul de studii de la pct. 1.6 din această fişă.

Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de invăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice şi de comunicare în limba română şi într-o limbă de circulaţie internatională.


7.1 Obiectivul general al disciplinei

Consolidarea şi lărgirea cunoştinţelor dobândite anterior

7.2 Obiectivele specifice Dezvoltarea competenţei de comunicare în limba franceză pentru utilizarea corectă şi nuanţată a limbii respective în cele mai diverse situaţii de comunicare orală / scrisă, socială şi profesională; Familiarizarea cu valorile culturale şi de civilizaţie ale poporului francez

8. Conţinuturi

8.1 Curs Număr de ore Metode de predare Bibliografie 1. CROLIG, J.H., GIRARDET, J., Nouveau sans frontières (I, II, III), Clè International, Paris, 1991.

2. MONNERIE – GOARIN, D., Bienvenue en France (I, II), Didier, Paris, 1989.

3. ***, Bien-dire, Colec ie de reviste

8.2 Seminar/laborator Număr de ore Metode de predare 1. Contacte sociale: iniţierea comunicării 7 Exemple, brainstorming,

jocuri de rol, dialog, dezbateri, eseuri

2. Relaţii interumane (familia, comunităţi sociale şi profesionale) 7 3. Activităţi individuale şi sociale (sfere de interes) 7 4. Descrierea de persoane şi obiecte (descrierea fizică şi funcţională) 7 5. Solicitarea / transmiterea de informaţii în situaţii specifice de comunicare 16 6. Exprimarea opiniei, acordului, dezacordului 12

Bibliografie5 1. CROLIG, J.H., GIRARDET, J., Nouveau sans frontières (I, II, III), Clè International, Paris, 1991. 2. MONNERIE – GOARIN, D., Bienvenue en France (I, II), Didier, Paris, 1989. 3. ***, Bien-dire, Colecţie de reviste

9. Corelarea conţinutului disciplinei cu cerinţele specialiştilor din domeniu şi cu aşteptările angajatorilor reprezentativi

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Evaluarea se face prin verificarea pe parcurs, nota finală reprezentând o medie a notelor obţinute la lucrări scrise, răspunsuri orale, prezentări scrise şi orale

100%

10.5 Seminar /laborator


11. Compatibilitate internaţională

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularilor de seminar …………………….………

…………………….………

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

5 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei.

………………..………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Institu ia de înv mânt superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMI OARA

1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNIC I ELECTROENERGETIC /DEPARTAMENT

MATEMATICĂ

1.3 Catedra ▬

1.4 Domeniul de studii (denumire/cod4) INGINERIE ELECTRIC / 90

1.5 Ciclul de studii LICEN

1.6 Programul de studii (denumire/cod)/Calificarea ELECTROTEHNIC / 30


2.1 Denumirea disciplinei ALGEBRĂ ȘI GEOMETRIE

2.2 Titularul activit ilor de curs Lector Dr. LĂZUREANU Cristian Virgil

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Lector Dr. LĂZUREANU Cristian Virgil

2.4 Anul de studiu6 I 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie


3.1 Num r de ore pe s pt mân 4 , din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator/ proiect/practic 2

3.4 Total ore din planul de înv mânt 56 , din care: 3.5 curs 28 3.6 activit i aplicative 28

3.7 Distribu ia fondului de timp pentru activit i individuale asociate disciplinei ore

Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i noti e 35

Documentare suplimentar în bibliotec , pe platformele electronice de specialitate i pe teren 7

Preg tire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri 30

Tutoriat 4

Examin ri 9

Alte activit i

Total ore activit i individuale 85


3.9 Num rul de credite 4


4.1 de curriculum


4.2 de competen e Matematica de liceu M2


5.1 de desf urare a cursului

5.2 de desf urare a activit ilor practice


Competen e

profesionale8

C1: Aplicarea adecvat a cuno tin elor fundamentale de matematic , fizic i chimie din domeniul ingineriei

electrice = 80%

Competen e

transversale

CT1: Identificarea obiectivelor de realizat, a resurselor disponibile, condiţiilor de finalizare a acestora, etapelor de

lucru, timpilor de lucru, termenelor de realizare şi riscurilor aferente = 20%.



Scopul cursului este de introducere a noţiunilor şi metodelor de bază de modelare matematică

ale algebrei liniare, precum şi a unor noţiuni elementare de geometrie analitică şi diferenţială

a curbelor şi suprafeţelor făcând legǎtura dintre matematica de liceu şi cea utilizatǎ în

rezolvarea problemelor tehnice, dezvoltarea deprinderilor de calcul şi a capacităţii de

interpretare a rezultatelor. Eventuale aplicaţii tehnice sunt prezentate acolo unde este posibil.


8. Conţinuturi

8.1 Curs Num r de ore Metode de predare

1. Vectori in spatiu 2 Prelegerea participativa,

dezbaterea, dialogul,

brainstorming,

expunerea,

problematizarea,

demonstratia,

exempificarea

2. Spatii vectoriale. Baze 2

3. Subspatii vectoriale 2

4. Aplicații liniare. Nucleu si imagine 2

5. Valori si vectori proprii 2

6. Forme biliniare si forme patratice 2

7. Spatii vectoriale euclidiene. Baze ortonormate 2


8. Dreapta si planul 2

9. Distante si unghiuri in spatiu. Proiectii si simetrii 2

10. Sfera. Cercul in spatiu 2

11. Curbe plane si in spatiu. Conice 2

12. Elemente de geometrie diferentiala a curbelor 2

13. Suprafete. Suprafete speciale. Cuadrice 2

14. Elemente de geometrie diferentiala a suprafetelor 2

Bibliografie9

1. I.Golet, D.Popescu, Algebră liniară, Geometrie analitica şi diferenţială, Ed.Politehnica, 2011(biblioteca UPT)

2. N. Boja et all., Algebra, Geometrie, Ecuatii diferentiale, Lito UTT, 1992 (biblioteca UPT)

3. I. Mihut, I. Dragomirescu, Algebra liniara, Geometrie analitica si diferentiala, Ed. Politehnica, 2009 (biblioteca UPT) 4. G. Strang, Introduction to Linear Algebra, Wellesley-Cambridge Press, 2003 (biblioteca UPT)

8.2 Activit i aplicative10 Num r de ore Metode de predare

1. Elemente de calcul matriceal. Complemente de trigonometrie 2 Exercitiul,

exemplificarea,

demonstratia,

algoritmizarea

2. Vectori in spatiu 2

3. Spatii vectoriale. Subspatii vectoriale 4

4. Aplicatii liniare. Valori si vectori proprii 4

5. Forme biliniare si patratice 2

6. Dreapta si planul 4

7. Sfera 4

8. Curbe 3

9. Suprafete 3

Bibliografie11

1. N. Boja et all., Culegere de probleme de Algebra, Geometrie, Ecuatii diferentiale, Lito UTT, 1992 (biblioteca UPT)

2. C. Lazureanu, Matematici superioare, exercitii si probleme, Ed. Augusta, Timisoara, 2004;

3. A.Juratoni, O.Bundău - Exerciţii şi probleme de algebră liniară,geometrie analitică şi diferenţială, Ed.Politehnica, 2011, (biblioteca

UPT)



Continutul disciplinei este in concordanta cu ceea ce se face in alte centre de invatamant superior reprezentative din tara si

strainatate. Cursul sta la baza mai multor discipline din domeniul de studiu.

10. Evaluare



nota final

10.4 Curs

Însusirea competentelor

profesionale si transversale

oferite de disciplina Algebra si

geometrie

Examen scris cu durata 3 ore, format din doua

parti (algebra+geometrie)

Examen partial (algebra) cu recunoasterea

notei, durata 1,5 ore (2 intrebari din teorie-

3puncte, 2 probleme-6 puncte)

50%

10.5 Activit i aplicative S: Formarea abilitatilor de

operare cu conceptele, legile si

algoritmii prezentati la curs

2-4 Teste.

Aprecierea activitatii individuale

50%

L: %

P:

Pr:

10.6 Standard minim de performan (volumul de cunoştinţe minim necesar pentru promovarea disciplinei şi modul în care se verifică stăpânirea lui)

Nota minima 5 la activitatea pe parcurs, ca medie a testelor imbunatatita cu activitatea individuala. Nota minima 5 la examen

rezultata prin obtinerea a 5 puncte la partea intai (algebra) si a 5 puncte la partea a doua (geometrie).

Data complet rii Titular de curs

(semnătura)

Titular activit i aplicative

(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)

Data aviz rii în Consiliul Facult ii12 Decan

(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1



1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNIC I ELECTROENERGETIC /MATEMATIC

1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei ANALIZĂ MATEMATICĂ

2.2 Titularul activit ilor de curs Conf.univ.dr. Doru PĂUNESCU

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 . Lector Dr. A. Juratoni, Lector Dr. C. Hedrea

2.4 Anul de studiu6 1 2.5 Semestrul I 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie








Tutoriat 2

Examin ri 5

Alte activit i Analiza matematică experimentală 7





4.1 de curriculum Nu este cazul

4.2 de competen e Nu este cazul



5.1 de desf urare a cursului Sală mare, videoproiector

5.2 de desf urare a activit ilor practice Sală seminar


Competen e

profesionale8


electrice =80%;

C2: Operarea cu concepte fundamentale din tiin a calculatoarelor i tehnologia informa iei = %;

C3: Operarea cu concepte fundamentale din electrotehnic = %;

C4: Analiza, modelarea i simularea sistemelor electrice = %;

C5: Utilizarea tehnicilor de m surare a m rimilor electrice i neelectrice i a sistemelor de achizi ie de date în

sistemele electrice = %;

C6: Proiectarea sistemelor de reglare automat = %

Competen e

transversale

CT1: Identificarea obiectivelor de realizat, a resurselor disponibile, condi iilor de finalizare a acestora, etapelor de

lucru, timpilor de lucru, termenelor de realizare i riscurilor aferente = 10%;

CT2: Identificarea rolurilor i responsabilit ilor într-o echip pluridisciplinar i aplicarea de tehnici de rela ionare

i munc eficient în cadrul echipei = 5%;

CT3: Utilizarea eficient a surselor informa ionale i a resurselor de comunicare i formare profesional asistat

(portaluri Internet, aplica ii software de specialitate, baze de date, cursuri on-line etc.) atât în limba român cât i

într-o limb de circula ie interla ional = 5%.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea, însuşirea şi înţelegerea noţiunilor fundamentale ale matematicii –număr,

matrice, funcţie, derivată, integrală-şi capacitatea de a opera cu acestea simbolic şi numeric.

7.2 Obiectivele specifice Dezvoltarea şi implementarea de algoritmi pentru rezolvarea unor probleme de matematică ivite/ce urmează a se ivi, în procesul de învăţare.

8. Conţinuturi


Şiruri numerice: studiul convergenţei, liimită, aproximare 2 Prelegere ilustrată,

acolo unde este cazul, cu documente dinamice generate cu programul Mathematica

Serii numerice: studiul convergenţei, metode de însumare 2

Serii numerice: aproximarea sumei, controlul erorii 2

Serii de puteri, formula lui Taylor 2

Serii Fourier, teorema de convergenţă a lui Dirichlet 2

Funcţii vectoriale, limită şi continuitae 2

Derivate direcţionale, derivate parţiale, vectorul gradient 2

Diferenţiabilitate, aproximare, interpretări geometrice 2


Derivatele parţiale ale funcţiilor compuse, matricea lui Jacobi 2

Derivate parţiale şi diferenţiale de ordin suprior, formula lui Taylor 2

Operatori diferenţiali în teoria câmpului 2

Funcţii definite implicit, teorema de inversare, determinant funcţional 2

Extreme locale, teorema lui Fermat, rolul matricii lui Hesse 2

Extreme condiţionate, multiplicatori Lagrange 2

Bibliografie9

1. D. Păunescu, B. Căruntu Analiza matematică; Editura Politehnica, Timişoara, 2004

2. D. Păunescu, Lecţii de Analiza matematică http://www.mat.upt.ro/Upt-Timisoara_62_ro.html

3. O. Lipovan Analiză matematică, Editura Politehnica, Timişoara, 2004 4. O. Stănăşilă Analiză matematică, Editura Didactică şi Pedagogică, 1981


.1.Calculul limitei unor şiruri remarcabile şi aplicaţii în aproximare, Utilizarea criteriilor de convergenţă în studiul seriilor

4 Interactiv: prezentarea

problemelor (CD) şi

rezolvarea lor la tablă cu

studenţii

2 Şiruri şi serii de funcţii: convergenţa simplă şi uniformă. Dezvoltări Taylor remarcabile Funcţii periodice şi dzvoltări în serie Fourier.

6

3.Funcţii vectoriale remarcabile şi schimbări de coordonate. Calculul derivatelor parţiale cu aplicaţii în studiul operatorilor

diferenţiali şi al funcţiilor definite implicitr

14

4.Probleme de extreme şi optimizare 4

5.

6.

7.

8

9

Bibliografie11

1. D.Păunescu, C.Hedrea Probleme de Analiză matematică, Editura Politehnica, Timişoara, 2007

2. D. Păunescu, Teme de Analiza matematică http://www.mat.upt.ro/Upt-Timisoara_62_ro.html

3. P. Găvruţă, D. Dăianu, ş.a. Probleme de Analiză matematică, Editura Mirton, Timişoara, 2004



Analiza matematică este o discipină fundamentală ce pregăteşte studentul să înţeleagă limbajul în care sunt exprimate legile

electrotehnicii la întâlnirea sa cu disciplinele de specialitate. Cursul pune accent pe noţiunile utile viitorului inginer: aproximarea prin utilizarea dezvoltării în serie Taylor, evidenţierea armonicelor în dezvoltarea Fourier, sistematizarea calculelor prin utilizarea operatorilor diferenţiali, îndemânarea de a optimiza .

10. Evaluare



nota final

10.4 Curs Raţionament corect şi concis,

enunţ complet şi clar, exprimare scrisă coerentă.

Examinare scrisă. 66%

10.5 Activit i aplicative S: Capacitatea de a

recunoaşte încadrarea

problemei şi elaborarea corectă

a calculelor.

Examinare orală (cel puţin două prezenţe la

tablă pe parcursul semestrului) şi examinare scrisă prin două lucrări de control (săptămânile a V şi a XII-a)

34%

L: %

P:

Pr:


Descrierea exactă a algoritmului –paşilor- de urmat pentru rezolvarea problemei propuse şi acurateţea calculelor.


(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1




1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei Chimie (Electrochimie)

2.2 Titularul activit ilor de curs Conf.dr.ing. Andrea KELLENBERGER

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Asist.dr.ing. Mircea Laurentiu DAN

2.4 Anul de studiu6 I 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare Evaluare

Distribuita

2.7 Regimul disciplinei obligatorie








Tutoriat 2

Examin ri 3

Alte activit i -





4.1 de curriculum Nu este cazul


4.2 de competen e Descrierea, analiza si utilizarea conceptelor si teoriilor fundamentale din domeniul

stiintelor ingineresti


5.1 de desf urare a cursului Sala de curs de 100 de locuri cu videoproiector

5.2 de desf urare a activit ilor practice Laborator de specialitate dotat corespunzator


Competen e

profesionale8


electrice = 30 %;

C2: Operarea cu concepte fundamentale din tiin a calculatoarelor i tehnologia informa iei = 5 %;

C3: Operarea cu concepte fundamentale din electrotehnic = 20 %;

C4: Analiza, modelarea i simularea sistemelor electrice = 10 %;


sistemele electrice = 10 %;

C6: Proiectarea sistemelor de reglare automat = 10 %

Competen e

transversale


lucru, timpilor de lucru, termenelor de realizare i riscurilor aferente = 5 %;


i munc eficient în cadrul echipei = 5 %;



într-o limb de circula ie interla ional = 5 %.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea şi utilizarea unor noţiuni fundamentale de chimie necesare înţelegerii

proprietăţilor, compoziţiei şi comportării diverselor categorii de substanţe şi materiale, a corelaţiilor între structura substanţelor şi proprietăţile fizice, mecanice şi electrice ale acestora


Însuşirea şi utilizarea unor noţiuni fundamentale de chimie necesare înţelegerii proprietăţilor, compoziţiei şi comportării diverselor categorii de substanţe şi materiale, a corelaţiilor între structura substanţelor şi proprietăţile fizice şi mecanice ale acestora.

Definirea notiunilor, conceptelor, teoriilor si modelelor de baza din domeniul chimiei cu aplicabilitate in domeniul ingineriei mecanice

Utilizarea cunostinţelor de bază din domeniul stiinţelor fundamentale pentru explicarea si interpretarea fenomenelor ingineresti

Identificarea si aplicarea conceptelor, metodelor si teoriilor pentru rezolvarea problemelor ingineresti în condiţii de asistenţă calificata

Analiza critică si utilizarea principiilor, metodelor si tehnicilor de lucru pentru evaluarea cantitativă si calitativă a proceselor

Fundamentarea teoretică în rezolvarea problemelor specifice domeniului cu utilizarea unor principii si metode consacrate

Utilizarea cunostintelor de baza din domeniul stiintelor fundamentale pentru explicarea si interpretarea proceselor care apar in cazul trecerii curentului electric prin solutiile de electrolit

Descrierea conceptelor, teoriilor si metodelor de baza utilizate in determinarea


conductantei electrice a solutiilor de electrolit Descrierea conceptelor, teoriilor si metodelor de baza utilizate intelegerii modului de

constructie si utilizare practica a diferitelor tipuri de electrozi Explicarea si interpretarea principiilor si metodelor utilizate in constructia si eploatarea

sureselor electrochimice de energie Analiza critica si utilizarea principiilor, metodelor si tehnicilor de lucru pentru evaluarea

cantitativa si calitativa a surselor electrochimice de energie

8. Conţinuturi


Introducere: Materia; Sistemul International de Unitati SI 1 Explicatie, prelegere

interactiva Structura atomica a substantelor: Experienta lui Rutherford, modele atomice; Structura nucleelor atomice, numar atomic; Structura invelisului electronic al atomului; Sistemul periodic al elementelor

6

Legaturi chimice. Solutii: Legatura ionica, covalenta si metalica; Solubilitatea, efectul termic la dizolvare; Moduri de exprimare a concentratiilor

3

Conductori electrici: Tipuri de conductori 2

Curentul electric prin interfete si solutii de electrolit: Electrozi, reactii de electrod; Celula de electroliza si elementul galvanic; Legile electrolizei

4

Conductanta solutiilor de electroliti: Conductanta specifica si molara a solutiilor

4

Termodinamica electrochimica: Tipuri de electrozi, relatia lui Nernst; Determinarea experimentala a potentialului

5

Surse electrochimice de energie: Baterii, acumulatori, pile de combusite

3

Bibliografie9

1. N. Vaszilcsin, Introducere in Electrochimie, Editura Politehnica 2009.

2. M. Nemes, N. Vaszilcsin, A. Kellenberger, Electrochimie. Principii si experiente, Editura Politehnica, 2009.

3. S. Zumdahl, Basic Chemistry, Lexington, Mass. D.C. Heath, 1996. 4.


1.Solutii: Prepararea solutiilor de concentratie molara si procentuala 2

2. Aplicarea legilor electrolizei: Etalonarea unui ampermetru cu ajutorul coulometrului de cupru

2

3. Aplicatii conductometrice: Masurarea conductantei solutiilor 2

4. Aplicatii potentiometrice: Masurarea potentialului de electrod 2

5. Aplicatii potentiometrice: Masurarea pH-ului cu electrod de sticla 2

9 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei iar cel puţin 3 titluri trebuie să se refere la lucrări relevante pentru disciplină, de circulaţie naţională şi internaţională, existente în biblioteca UPT. 10 Tipurile de activităţi aplicative sunt cele precizate în nota de subsol 5. Dacă disciplina conţine mai multe tipuri de activităţi aplicative atunci ele se trec consecutiv în liniile tabelului de mai jos. Tipul activităţii se va înscrie într-o linie distinctă sub forma: „Seminar:”, „Laborator:”, „Proiect:” şi/sau „Practică:”.

6. Aplicatii potentiometrice: Determinarea pH-ului de precipitare 2

7. Aplicatii potentiometrice: Determinarea tensiunii minime de electroliza

2

Bibliografie11

1. M. Nemes, N. Vaszilcsin, A. Kellenberger, Electrochimie. Principii si experiente, Editura Politehnica, 2009.



Continutul disciplinei a fost elaborat in urma discutiilor in Boardul domeniului, in conformitate cu cerintele pietei muncii.

10. Evaluare


nota final

10.4 Curs Evaluarea capacitatii de analiza a proceselor si mecanismelor aplicabile in domeniul electrochimiei

Evaluare pe parcurs: 3 teste scrise de verificare a cunostintelor pe parcursul derularii cursului

67 %

10.5 Activit i aplicative S:

L: Gradul de implicare în

efectuarea determinarilor, modul de prezentare a rezultatelor, corectitudinea interpretarii rezultatelor.

Discutii cu studentii, urmarirea efectuarii lucrarilor practice, evaluarea referatelor de laborator si a testului scris din activitatea practica.

34 %

P:

Pr:


- dovedirea insusirii conceptelor de baza din chimie si electrochimie prin obtinerea notei 5 la fiecare din cele 3 teste de evaluare

- finalizarea activitatii practice printr-un test scris cu nota minim 5


(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………



(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1



1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNIC I ELECTROENERGETIC /DEPARTAMENTUL DE

EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei EDUCAŢIE FIZICĂ

2.2 Titularul activit ilor de curs

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Asist.univ. GROZA LUMINIŢA



3.1 Num r de ore pe s pt mân 1 , din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator/ proiect/practic 1

3.4 Total ore din planul de înv mânt 14 , din care: 3.5 curs 3.6 activit i aplicative 14


Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i noti e


Preg tire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii i eseuri

Tutoriat

Examin ri

Alte activit i 4


3.8 Total ore pe semestru7 14+8



4.1 de curriculum


4.2 de competen e



5.2 de desf urare a activit ilor practice Sala de sport, mingi de baschet, plasa, panou, tricouri departajare, coş de baschet


Competen e

profesionale8

C1: Evaluarea obiectivă a unui joc de baschet = 15%;

C2: Demonstrarea sistemelor operaţionale specifice jocului de baschet =25 %;

C3: Evaluarea nivelului de pregătire a participanţilor la activităţile de baschet = 35%;

C4: Adaptarea de mijloace de pregătire fizică specifice activităţilor cotidiene ale studenţilor =25 %;

Competen e

transversale

CT1: Organizarea de activităţi de educaţie fizică, cu respectarea normelor de etică şi deontologie

profesională=50 %;

CT2: Îndeplinirea în condiţii de eficienţă şi eficacitate a sarcinilor de lucru pentru organizarea şi desfăşurarea

activităţilor sportive =50 %;



Îmbinarea armonioasă a activităţii intelectuale cu activitatea fizică

Acomodarea pentru practicarea sistematică în mod independent a exerciţiului fizic Formarea unor deprinderi de disciplină, punctualitate, corectitudine Comunicare şi lucrul în echipă

7.2 Obiectivele specifice Înregistrarea jocului şi determinarea indicelui de eficienţă

8. Conţinuturi



Bibliografie9

1.

2.

3. 4.


1. Cerinţele disciplinei şi criterii de promovare 2 Prelegerea

Conversaţia

Demonstraţia Observaţia Modelarea

2. Testarea cunoştinţelor dobândite, a priceperilor şi deprinderilor motrice

2

3. Dezvoltarea capacităţii motrice generale, educarea ţinutei corecte 2

Dezvoltarea coordonării, prelucrarea selectivă şi analitică a segmentelor corpului şi tonifierea musculaturii prin mijloace specifice

2

5. Însuşirea principalelor noţiuni de regulament în vederea practicării în mod orgaanizat a jocului de baschet

2

6. Educarea ţinutei corecte prin mijloace de acţionare specifice 2

7. Teste de evaluare EUROFIT 2

Bibliografie11

1. Chirilă, M. (2009), Paşaport pentru performanţa sportivă. Editura Politehnica, Timişoara;

2. Chirilă, M. (1999), Atletism – alergări. Editura Politehnica, Timişoara;

3. Marcu, V., Alexandru, M. (2005), Docimologia specifică activităţilor motrice. Editura Universităţii din Oradea; 4. Ionescu, D. (2001), Stretching – Îndrumător de lucrări practice. Pentru uzul studenţilor;

5. Groza, L. (2001), Îndrumător de baschet pentru studenţii cursului de bază, Centrul de multiplicare a Universităţii Politehnica Timişoara.



10. Evaluare



nota final

10.4 Curs %

10.5 Activit i aplicative S: Progresul realizat Observarea curentă 100%

L: %

P:

Pr:


Executarea unor exerciţii simple din baschet

Prezenţa activă la ore


(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

14.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1



1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNIC I ELECTROENERGETIC /DEPARTAMENTUL DE

EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei EDUCAŢIE FIZICĂ


2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Asist.univ. GROZA LUMINIŢA



3.1 Num r de ore pe s pt mân 1 , din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator/ proiect/practic 1

3.4 Total ore din planul de înv mânt 14 , din care: 3.5 curs 3.6 activit i aplicative 14





Tutoriat

Examin ri

Alte activit i 4


3.8 Total ore pe semestru7 14+8



4.1 de curriculum


4.2 de competen e



5.2 de desf urare a activit ilor practice Sala de sport, saltele, aparatura audio


Competen e

profesionale8

C1: Evaluarea obiectivă a activităţii de aerobic =15 %;

C2: Demonstrarea sistemelor operaţionale specifice aerobicului = 25%;

C3: Evaluarea nivelului de pregătire a participanţilor la activităţile de aerobic = 35%;

C4: Adaptarea de mijloace de pregătire fizică specifice activităţilor cotidiene ale studenţilor = 25%;

Competen e

transversale

CT1: Organizarea de activităţi de educaţie fizică, cu respectarea normelor de etică şi deontologie

profesională= 50%;

CT2: Îndeplinirea în condiţii de eficienţă şi eficacitate a sarcinilor de lucru pentru organizarea şi desfăşurarea

activităţilor sportive = 50%;



Îmbinarea armonioasă a activităţii intelectuale cu activitatea fizică

Acomodarea pentru practicarea sistematică în mod independent a exerciţiului fizic Formarea unor deprinderi de disciplină, punctualitate, corectitudine Comunicare şi lucrul în echipă

7.2 Obiectivele specifice Înregistrarea jocului şi determinarea indicelui de eficienţă

8. Conţinuturi



Bibliografie9

1.

2.

3. 4.


1. Cerinţele disciplinei şi criterii de promovare 2 Prelegerea

Conversaţia

Demonstraţia Observaţia Modelarea

2. Testarea cunoştinţelor dobândite, a priceperilor şi deprinderilor motrice

2

3. Dezvoltarea capacităţii motrice generale, educarea ţinutei corecte 2

Dezvoltarea coordonării, prelucrarea selectivă şi analitică a segmentelor corpului şi tonifierea musculaturii prin mijloace specifice

2

5. Însuşirea principalelor noţiuni de regulament în vederea practicării în mod organizat a aerobicului

2

6. Educarea ţinutei corecte prin mijloace de acţionare specifice 2

7. Teste de evaluare EUROFIT 2

Bibliografie11

1. Chirilă, M. (2009), Paşaport pentru performanţa sportivă. Editura Politehnica, Timişoara;

2. Chirilă, M. (1999), Atletism – alergări. Editura Politehnica, Timişoara;

3. Marcu, V., Alexandru, M. (2005), Docimologia specifică activităţilor motrice. Editura Universităţii din Oradea; 4. Ionescu, D. (2001), Stretching – Îndrumător de lucrări practice. Pentru uzul studenţilor;

5. Groza, L. (2001), Îndrumător de baschet pentru studenţii cursului de bază, Centrul de multiplicare a Universităţii Politehnica Timişoara.



10. Evaluare



nota final

10.4 Curs %

10.5 Activit i aplicative S: Progresul realizat Observarea curentă 100%

L: %

P:

Pr:


Executarea unor exerciţii simple din aerobic

Prezenţa activă la ore


(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

14.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1




1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei GRAFICA TEHNICA ASISTATA DE CALCULATOR

2.2 Titularul activit ilor de curs Prof. dr. ing. Lia Dolga

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 As.dr.ing. Hannelore Filipescu, As. dr.ing. Florina Pop









Tutoriat 1

Examin ri 2

Alte activit i consultatii, informare privind data si modul de desfasurare a evaluarilor,etc. 2





4.1 de curriculum

4.2 de competen e






Competen e

profesionale8


electrice = 20%;

C2: Operarea cu concepte fundamentale din tiin a calculatoarelor i tehnologia informa iei =30 %;

C3: Operarea cu concepte fundamentale din electrotehnic = 5%;

C4: Analiza, modelarea i simularea sistemelor electrice =20 %;




Competen e

transversale




i munc eficient în cadrul echipei =10 %;






Studiul modurilor de reprezentare a obiectelor, a procedurilor de elaborare a documentaţiei

grafice pentru produse industriale şi utilizarea unui mediu grafic computerizat specific

domeniului ingineresc


8. Conţinuturi


Tendinte noi în ingineria grafica. Medii consacrate de grafica proiectare

inginereasca actuale. Tehnici de reprezentare in grafica inginereasca.

Reprezentări bidimensionale şi tridimensionale

2 Expunere cu suport

electronic/ Conversatia

pe baza de exemple/

Studii de caz/ Sinteze

ale elementelor esentiale Reprezentări bidimensionale. Tehnici interactive şi generative,

organizarea spaţiului vizual de reprezentare, obiecte grafice şi negrafice-

tipologie

2

Descrierea formei în tehnici bidimensionale. Obiecte specifice modalitati

de creare, instrumente software

2

Metode de modificare a reprezentărilor bidimensionale. Editarea 2


conturului, a formei, poziţiei, a mărimii, generarea unor obiecte derivate.

Tehnici de schitare si constrangere a schitelor

Crearea modelelor tridimensionale. Principii geometrice şi principii

inginereşti de tip parametric şi bazat pe caracteristici, tehnici de schitare

şi constrângere a schiţelor, generarea formelor spaţiale, forme complexe

de tip "pattern", utilizarea elementelor ajutătoare şi de referinţă

2

Functii de constructie utilizate la crearea modelelor tridimensionale

Schite 3D. Functii implicite. Functii definite de utilizator

2

Cearea formelor deschise de tip "piesa de tabla indoita" ("sheet metal

part"). Instrumente specializate in proiectarea componentelor

desfasurabile. Caracteristici specifice graficii generative pentru

componentele desfasurabile

2

Bibliografie9

1. Dolga, L., Revencu, M., Maci, C., Giuchici, M., Parametric and feature-based modelling with applications in CATIA and Inventor (in

English), “Politehnica” Publishing House Timişoara, 2003, ISBN 973-625-119-5

2. M. Vodă, Concepte de bază pentru modelarea solidelor în AutodeskINVENTOR, Editura Politehnica Timişoara, octombrie 2007

3. M. Vodă, capitolele Noţiuni fundamentale de modelarea solidelor şi Adăugarea caracteristicilor predefinite din "Analiza fiabilităţii

sistemelor mecanice"; Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, decembrie 2006.


1. Cunoașterea mediului grafic. Elemente de grafică 2D interactivă. Configurația ferestrei de lucru, instrumente disponibile. Crearea unor reprezentări simple, vizualizări primare, operaţii elementare cu fişiere de tip grafic. Organizarea desenului în grafica interactivă

3 Discutiii pe baza modului

de lucru in CATIA.

Instruire asistata de

calculator 2.Modelarea unor repere de complexitate medie. Tehnici de modificare a desenelor. Crearea obiectelor formate din volume geometrice de baza. Crearea obiectelor din geometrii tip bare si tubulatura

3

3. Elemente introductive de grafica generativa. Generarea automată a vederilor ortogonale şi izometrice pentru corpuri simple; generarea automată a dimensiunilor; organizarea desenului, introducerea elementelor de fond .

3

4. Modelarea parametrica a unor corpuri geometrice simple cu generarea automata a documentatiei 2D. Generarea automata a vederilor, sectiunilor si detaliilor. Inscrierea dimensiunilor in grafica interactiva si utilizarea unor elemente negrafice (text, tabel, simboluri).

3


5. Modelarea parametrică a unor piese de complexitate medie 3

6. Modelarea ansamblurilor simple. Generarea automată a

documentaţiei 2D pentru un ansamblu simplu; liste de

componente. Asamblare. Generarea automată a documentaţiei 2D

pentru un ansamblu simplu; liste de componente. Prezentarea

grafică a ansamblurilor simple metode explodate, modele parţiale

9

7. Modelarea unor repere cu geometrii complexe. Generarea a

vederilor, secţiunilor si detaliilor. Inscrierea dimensiunilor in grafica

interactiva si utilizarea unor elemente negrafice (text, tabel, simboluri).

4

Bibliografie11

1. Dolga, L., Revencu, M., Maci, C., Giuchici, M., Parametric and feature-based modelling with applications in CATIA and Inventor (in

English), “Politehnica” Publishing House Timişoara, 2003, ISBN 973-625-119-5

2. M. Vodă, Concepte de bază pentru modelarea solidelor în AutodeskINVENTOR, Editura Politehnica Timişoara, octombrie 2007

3. M. Vodă, capitolele Noţiuni fundamentale de modelarea solidelor şi Adăugarea caracteristicilor predefinite din "Analiza fiabilităţii

sistemelor mecanice"; Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, decembrie 2006.



Continutul disciplinei raspunde cerintelor concrete ale potentialilor angajatori din mediul industrial al zonei de vest. Coroborarea

ofertei educationale cu necesitatile angajatilor se afla intr-un proces permanent de adaptare prin mentinerea unor linii de

comunicare bilaterala permanent deschise.

10. Evaluare


nota final

10.4 Curs

Capacitatea de a elabora

modele grafice ingineresti 3D

si de a genera imagini 2D de

tip proiectii ortogonale si

izometrice, capacitatea de a

realiza modele pentru

ansambluri cu structura simpla

Examen scris, subiecte de tip probleme cu mai

multe solutii posibile impreuna cu subiecte cu

selectia raspunsurilor corecte, acoperind toata

materia; este stimulata capacitatea de gandire

creatoare, gasirea de solutii corecte dpdv tehnic

si functional, in conformitate cu cerintele

66%


L: Medie ponderata:

-Portofoliu electronic de lucrari

proprii;

-Tema de casa;

-Test practic la calculator.

Criterii graduale aplicate la:

-Analiza corectitudinii modelelor realizate la

orele de laborator conform specificatiilor,

-Evaluare completitudine tema de casa,

-Evaluare executie modele pe calculator la test,

-Evaluare model de ansamblu realizat in echipa,

34%


-Evaluare mod de prezentare solutie de

ansamblu,

-Raspunsuri la intrebari orale privind detaliile de

realizare

P:

Pr:


Standard minim de cunostinte: Realizarea corecta si completa a schitelor de baza, realizarea corecta a modelelor 3 D pentru piese

simple de forma prismatica si de revolutie.

Condi ii pentru nota 5: Obtinerea a 4.5 puncte din cele 10 posibile pentru subiectele de examen, impreuna cu obtinerea unei medii

de 4.5 la activitatea pe parcurs. Absentele nerecuperate la laboratoare nu permit promovarea la capitolul Activitate pe parcurs.


(semnătura)


(semnătura)

09.03.2015

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

.04.2015


FIŞA DISCIPLINEI1



1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNIC I ELECTROENERGETIC /ELECTROENERGETICA

1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei INTRODUCERE IN INGINERIA CALCULATOARELOR SI A PROGRAMARII

2.2 Titularul activit ilor de curs S.l. dr. ing. Dan JIGORIA-OPREA

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 S.l. dr. ing. Dan JIGORIA-OPREA

2.4 Anul de studiu6 1 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare ED 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie








Tutoriat 7

Examin ri 9

Alte activit i





4.1 de curriculum

4.2 de competen e



5.1 de desf urare a cursului Sala de curs dotata cu tabla si videoproiector

5.2 de desf urare a activit ilor practice Laborator dotat cu videoproiector, calculatoare, software adecvat si conexiune la

internet


Competen e

profesionale8


electrice = 0%;


C3: Operarea cu concepte fundamentale din electrotehnic =0 %;

C4: Analiza, modelarea i simularea sistemelor electrice = 0%;


sistemele electrice = 0%;

C6: Proiectarea sistemelor de reglare automat = 0%

Competen e

transversale







într-o limb de circula ie interna ional =10 %.




8. Conţinuturi


Introducere. Obiectul cursului. Scurt istoric. 4 Prelegere

Explicatie

Conversatie

Descriere

Problematizare

Arhitectura si functionarea calculatoarelor numerice 8

Programarea calculatoarelor 6

Limbajul Borland Pascal 10


Bibliografie9

1. Constantin BARBULESCU, Dan JIGORIA-OPREA, Utilizarea si programarea calculatoarelor, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara,

2013

2. Dorin BOCU, Introducere in programarea calculatoarelor utilizand limbajul Pascal, Editura Albastra, Cluj Napoca, 2001

3. Joseph D. DUMAS, Computer Architecture: Fundamentals and principles of computer design, Editura Taylor&Francis, 2006 4. Catalina MAIER, Mircea DIMA, Programarea calculatoarelor si limbaje de programare, Editura Galati University Press, 2008


1.Structura unui sistem de calcul 3 Descriere

Problematizare

Explicatie

Conversatie

Testare

2. Principiile sistemelor de operare. Sistemul de operare Microsoft Windows

3

3. Structura unui program in limbajul Pascal 3

4. Tipuri de date in limbajul Pascal 6

5. Identificatori, variabile, constante, operatori si instructiuni simple in Pascal

6 Descriere

Problematizare

Explicatie

Conversatie

Testare

6. Introducerea si exportul datelor in Pascal 6 Descriere

Problematizare

Explicatie

Conversatie

Testare

7. Instructiuni conditionale si repetitive in Pascal 9 Descriere

Problematizare

Explicatie

Conversatie

Testare

8. Proceduri si functii 6 Descriere

Problematizare

Explicatie


Conversatie

Testare

9. Programare vizuala. Introducere in mediul Delphi 6 Descriere

Problematizare

Explicatie

Conversatie

Testare

Bibliografie11

1. Dan JIGORIA-OPREA. Constantin BARBULESCU, Attila SIMO, Utilizarea si programarea calculatoarelor, Lucrari practice, Vol. 1, Editia

a II-a, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2014.

2. Dorin BOCU, Introducere in programarea calculatoarelor utilizand limbajul PASCAL, Editura Albastra, Cluj-Napoca, 2008

3. S. Langfield, Learning to program in Pascal and Delphi, WM Print LTD, Great Britain, 2003

4. Camelia BERCEANU, Elena TOADER, Initiere in Borland Delphi, Editura Arves, 2003.



Se asigura cunostintele fundamentale de arhitectura calculatoarelor, programare procedurala si elemente introductive privind

programarea vizuala, cunostinte necesare pentru dezvoltarea ulterioara ca inginer;

Majoritatea angajatorilor din domeniul aferent programului de studiu solicita pe langa cunostintele fundamentale domeniului si

cunsotinte legate de tehnicile de programare

10. Evaluare


nota final

10.4 Curs

Intrebari referitoare la

subiectele prezentate la curs;

Corectitudinea raspunsurilor –

intelegerea si aplicarea

corecta a problematicii tratate

la curs

Doua teste grila a 10 intrebari pe baza temelor

expuse la curs

50%


L: 1. Rezolvarea corecta a

temelor pe parcursul

semestrului;

2. Capacitatea de a rezolva o

problema in limbajul Pascal

utilizand cunostintele

acumulate pe parcursul

semestrului

1. Temele de laborator se analizeaza si

testeaza in prezenta studentilor

2. Test final de laborator pe calculator

50%

P:


Pr:



(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1



1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNIC I ELECTROENERGETIC / INGINERIE ELECTRIC

1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei INTRODUCERE ÎN INGINERIE ELECTRIC

2.2 Titularul activit ilor de curs Conf. dr. ing. Hede Alexandru

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Conf. dr. ing. Hede Alexandru

2.4 Anul de studiu6 1 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie








Tutoriat 2

Examin ri 4

Alte activit i 2





4.1 de curriculum Nu

4.2 de competen e Nu



5.1 de desf urare a cursului Sal cu videoproiector



Competen e

profesionale8


electrice = 20%;


C3: Operarea cu concepte fundamentale din electrotehnic = 30%;





Competen e

transversale


lucru, timpilor de lucru, termenelor de realizare i riscurilor aferente = %;







7.1 Obiectivul general al disciplinei iniţiere practică în domeniul ingineriei electrice


- formarea abilităţilor de aplicare tehnico-inginerească a cunoştinţelor din disciplinele fundamentale; - familiarizarea cu operarea noţiunilor şi conceptelor de bază din electrotehnică; - iniţiere în utilizarea tehnicilor specifice de analiză, modelare şi simulare din ingineria electrică;

dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă şi de utilizare eficientă a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare

8. Conţinuturi


1. Aspecte istorico-sociale ale ingineriei electrice 1.1. Repere istorice ale electromagnetismului şi ingineriei electrice.

1.2. Locul şi rolul inginerului în viaţa economică, socială şi culturală a comunităţii.

1.3. Obiectivele ingineriei electrice. Rolul şcolii în formarea profesională.

1.4. Organizaţii profesionale specifice. Elemente de etică în inginerie

4 Se utilizeaz

videoproiectorul pentru

predare i tabla pentru

exemple i aplica ii

numerice.

Predarea se face


2. Bazele tehnologice ale ingineriei electrice 2.1. Elemente de terminologie specifică domeniului electrotehnicii şi ingineriei electrice.

2.2. Raportul ingineriei cu tehnologia. Spectrul actual al tehnologiei

2.3. Elemente tehnologice de bază privind producerea, transportul, distribuţia şi utilizarea energiei electrice.

2.4. Conversia electroenergetică în aplicaţii industriale şi domestice

8 interactiv, prin

provocarea studen ilor

la dezbaterea temelor

predate

3. Bazele metodologice ale ingineriei electrice 3.1. Modelarea în ingineria electrică. Ierarhia modelelor electrice şi utilizarea lor.

3.2. Iniţiere în tehnici de simulare specifice ingineriei electrice.

3.3. Noţiuni de bază privind documentarea, proiectarea şi elaborarea documentelor în ingineria electrică. Conceptul de ecodesign.

3.4. Elemente de standardizare în ingineria electrică

16

Bibliografie9

1. A. Hede – „Note de curs i aplica ii” - în format electronic, puse la dispozi ia studen ilor (pe grup);

2. Claudia Popescu, A. Hedeş, O. Craiu, C. Mihalache, „Proiectarea asistată de calculator în ingineria electrică”, Editura ASTR,

Bucureşti, 2011, ISBN 978-606-8371-38-2. 3. *** Normativ pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor, indicativ I7-2011. 4. M. Horenstein, „Design Concepts for Engineers”, Prentice Hall, 2002.


1. Elemente grafice şi reguli de reprezentare schematică în ingineria electrică

2 Videoproiector i tabla

de scris. Întreb ri i

r spunsuri 2. Noţiuni de proiectare asistată de calculator a schemelor electrice. 4

3. Iniţiere în analiza asistată de calculator a circuitelor electrice 4

4. Experimente practice cu echipamente şi scheme electrice 2

5. Simularea schemelor de protecţie contra electrocutării 2


Bibliografie11

1. A. Hede – „Note de curs i aplica ii” - în format electronic, puse la dispozi ia studen ilor (pe grup);



disciplina asigur ini ierea studen ilor în inginerie electric , prin prezentarea chestiunilor esen iale privind elaborarea i utilizarea

documenta iei în electrotehnic , formând aptitudini de elaborare i analiz a schemelor circuitelor electrice

10. Evaluare


nota final

10.4 Curs corectitudinea r spunsurilor examen scris: 3-5 subiecte, din care 2-3 teoretice şi 1-2 aplicaţii numerice

60%


L: corectitudinea

r spunsurilor şi abilităţilor

referate de laborator şi test de verificare a cunoştinţelor şi abilităţilor practice

40%

P:

Pr:


tratarea a minimum 50% din con inutul chestiunilor de examen


(semnătura)


(semnătura)

15.05.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

11 Cel puţin un titlu trebuie să aparţină colectivului disciplinei. 12 Avizarea este precedată de discutarea punctului de vedere al board-ului de care aparţine programul de studiu cu privire la fişa disciplinei.

…………………….……… …………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1



1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNIC I ELECTROENERGETIC /MATEMATIC

1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei MATEMATICI SPECIALE

2.2 Titularul activit ilor de curs Conf.univ.dr. Doru PĂUNESCU

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 . Lector Dr. A. Juratoni, Lector Dr. C. Hedrea

2.4 Anul de studiu6 1 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie








Tutoriat 2

Examin ri 5

Alte activit i Matematică experimentală 7





4.1 de curriculum Cunoştinţe de analiză matematică, algebră liniară, geometrie (cf. programei sem I)

4.2 de competen e Nu este cazul



5.1 de desf urare a cursului Sală mare, videoproiector

5.2 de desf urare a activit ilor practice Sală seminar


Competen e

profesionale8


electrice =80%;







Competen e

transversale









7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoaşterea, însuşirea şi înţelegerea noţiunilor fundamentale ale matematicii –număr,

matrice, funcţie, derivată, integrală-şi capacitatea de a opera cu acestea simbolic şi numeric.

7.2 Obiectivele specifice Dezvoltarea şi implementarea de algoritmi pentru rezolvarea unor probleme de matematică ivite/ce urmează a se ivi, în procesul de învăţare.

8. Conţinuturi


Integrale improprii 2 Prelegere ilustrată,

acolo unde este cazul, cu documente dinamice generate cu programul Mathematica

Integrale cu parametru 2

Integrala dublă 2

Schimbarea de varibile n integrala dublă 2

Integrala triplă 2

Integrale curbilinii, lucru mecanic, potenţial scalar 2

Integrale de suprafaţă, flux 2

Formule integrale în teoria câmpului 2


Numere complexe şi formulele lui Euler 2

Funcţii olomorfe, funcţii armonice 2

Integrala în complex, teorema şi formulele lui Cauchy 2

Serii Taylor, serii Laurent, reziduuri 2

Transformata Laplace şi proprietăţile sale 2

Aplicaţii ale transformatei Laplace: ecuaţii difrenţiale şi ecuaţii integrale 2

Bibliografie9

1. D. Păunescu, A. Juratoni Calcul integral avansatnaliza matematică; Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2015

2. D. Păunescu, Lecţii de Analiza matematică http://www.mat.upt.ro/Upt-Timisoara_62_ro.html

3. D. Păunescu Matematici speciale, Editura Politehnica, Timişoara, 2007 4. O. Stănăşilă Analiză matematică, Editura Didactică şi Pedagogică, 1981


.1.Integrale improprii şi cu parametru remarcabile. Funcţiile special ale lui Euler şi aplicaţii

4 Interactiv: prezentarea

problemelor (CD) şi

rezolvarea lor la tablă cu

studenţii

2 Integrarea în R^2 şi R^3. Aplicaţii ale calculului integral în teoria câmpului: determinarea potenţialului scalar şi al potenţialului vector

10

3.Funcţii complexe, serii Fourier complexe, calculul integralelor cu ajutorul reziduurilor.

10

4.Aplicaţii ale transformatei Laplace. Rezolvarea ecuaţiilor diferenţiale ce modelează circuitele

4

5.

6.

7.

8

9

Bibliografie11

1. D. Păunescu, A. Juratoni Calcul integral avansatnaliza matematică; Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2015

2. D. Păunescu, Teme de Matematici Speciale http://www.mat.upt.ro/Upt-Timisoara_62_ro.html

3. D. Păunescu Matematici speciale, Editura Politehnica, Timişoara, 2007



Cursul de Matematicile speciale este alcătuit dintr-un mix de capitole utile viitorilor ingineri. Prezintă şi dezvoltă instrumente esenţiale

pentru modelarea fenomenelor ce se petrec în circuitele electrice: circulaţia câmpurilor de vectori, fluxul unui câmp prin diverse suprafeţe, evidenţierea punctelor staţionare (de echilibru), stabilizarea regimurilor tranzitorii.

10. Evaluare



nota final

10.4 Curs Raţionament corect şi concis,

enunţ complet şi clar, exprimare scrisă coerentă.

Examinare scrisă. 66%

10.5 Activit i aplicative S: Capacitatea de a

recunoaşte încadrarea

problemei şi elaborarea corectă

a calculelor.

Examinare orală (cel puţin două prezenţe la

tablă pe parcursul semestrului) şi examinare scrisă prin două lucrări de control (săptămânile a V şi a XII-a)

34%

L: %

P:

Pr:


Descrierea exactă a algoritmului –paşilor- de urmat pentru rezolvarea problemei propuse şi acurateţea calculelor.


(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1




1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei PRACTICA 1, 2


2.3 Titularul activit ilor aplicative5 As drd.ing. Svoboda Marcus

2.4 Anul de studiu6 1 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie


3.1 Num r de ore pe s pt mân , din care: 3.2 curs 3.3 seminar/laborator/ proiect/practic

3.4 Total ore din planul de înv mânt , din care: 3.5 curs 3.6 activit i aplicative



Documentare suplimentar în bibliotec , pe platformele electronice de specialitate i pe teren


Tutoriat

Examin ri

Alte activit i

Total ore activit i individuale




4.1 de curriculum

4.2 de competen e






Competen e

profesionale8


electrice = 10%;





sistemele electrice =5 %;


Competen e

transversale


lucru, timpilor de lucru, termenelor de realizare i riscurilor aferente =30 %;


i munc eficient în cadrul echipei =30 %;






Activitatea de practica se desfășoară pe durata vacaței de vară, timp de 3 săptămâni, câte 6 ore

zilnic. Pentru desfășurarea practicii, studenții își aleg o firmă/companie, cu care se încheie un protocol de desfășurare a practicii, pe baza syllabus-ului elaborat în cadrul departamentului IE. Obiectivele generale ale diciplinei Practică 1 sunt corelate cu competențele și abilitățile dobândite de studenți pe durata primelor 2 semestre din anul I. Deoarece majoritatea disciplinelor prezentate studenților anului I sunt din categoria disciplinelor fundamentale, practica pentru anul I este corelata cu această realitate. Astfel, obiectivul general al disciplinei este identificarea conceptelor prezentate în cadrul disciplinelor “Introducere în ingineria electrică”, ‘’Grafică asistată de calculator’’ , ‘’Introducere în ingineria calculatoarelor și a programării ‘’, “Tehnici de programare in C”, “Algoritmi de optimizare în inginerie”. De asemenea dezvoltarea competențelor transversale de tip capacitatea de lucru în echipă, competențe de comunicare, competențe de planning sunt un alt obiectiv major urmărit în cadul activității de practică


Obiectivele specifice ale disciplinei Practica 1, sunt:

-identificarea elementelor de instalații electrice -citirea unor scheme electrice cu identificarea practică a dispozitivelor reprezentate -identificarea mărimilor electrice regăsite pe placuțele echipamentelor electrice ori în

documentația tehnică -reprezentarea grafică a unor scheme electrice simple regăsite în locația de efectuare a

practicii -identificarea sistemelor de calcul utilizate în companie -identificarea programelor folosite


-utilizarea unui editor de text pentru redactarea raportului de practică -realizarea de aplicații specifice firmei, de la pagini WEB la formulare și baze de date în

Excel -identificarea potențialului de aplicarea a conceptelor de optimizare a activității firmei -identificarea aplicațiilor sofware realizate cu limbajul C -realizarea de mici aplicații utile firmei utilizând limbajul C -realizarea de operații simple de lipire/conectare de componente electrice

8. Conţinuturi


Bibliografie9

1.

2.

3. 4.


1.

2.

3. .

4.

5.


Bibliografie11

1. ;



Companiile angajatoare apreciază experiența practică a studenților. În cadrul multiplelor întâlniri cu reprezentanții celor mai

importanți angajatori din Timișoara și Timiș ei au insistat asupra importanței activității de practică iar unele dintre ele oferă stagii de practică pentru studenții de la Inginerie Electrică. De asemenea companiile au subliniat importanța competențelor transversale, cu accent pe lucrul în echipă, comunicare și planning.

10. Evaluare


nota final

10.4 Curs %


L: %

P: Orală. Studenții își prezintă raportul de

practică evidențiind obiectivele realizate. Se folosește raportul de practică și varianta de prezentare Power Point.

Pr:


Raportul de prezentare al activității de practică se redacteaza pe 4-5 pagini iar prezentarea în Power Point va fi structurată pe

10-12 slideuri


(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1




1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei Tehnici de programare în C

2.2 Titularul activit ilor de curs Prof. dr. ing. Tutelea Lucian Nicolae

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Asistent dr. ing. Ancu i Codru a Mihaela

2.4 Anul de studiu6 1 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare D 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie








Tutoriat

Examin ri 12

Alte activit i





4.1 de curriculum Introducere in ingineria calculatoarelor si a program rii

4.2 de competen e Operare pe calculator



5.1 de desf urare a cursului Sal de curs

5.2 de desf urare a activit ilor practice Calculator si compilator C instalat pentru fiecare student


Competen e

profesionale8


electrice =10%;




C5: Utilizarea tehnicilor de m surare a m rimilor electrice i ne-electrice i a sistemelor de achizi ie de date în



Competen e

transversale







într-o limb de circula ie interna ional = 10%.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Programarea in limbaj C, si însu irea tehnicilor de programare

7.2 Obiectivele specifice Dezvoltarea de aplica ii de programare specifice ingineriei electrice

8. Conţinuturi


1. Prezentarea limbajului C, filozofia limbajului, compararea cu alte

limbaje, primul program in C

2 Cu creta pe tabla,

enun area semantici si

sintaxei unei instruc iuni

urmat de exemple de

utilizare de la simplu la

complex, apoi subtilit i

de utilizarea, efecte

colaterale, si in final

erori frecvente

2. Tipuri fundamentale de date in C, declaraţi, functi de intrare ieşire de baza

2

3. Precedenta si asociativitatea operatori, cu exemple 2

4. Instruc iuni de decizie, cu exemple 2

5. Instruc iuni de ciclare, programare iterativa 2

6. Func ie, declarare – prototipul func iei, definire, apelare, exemple de

utilizare

2

7. Func ie cu num r variabili de parametri – detaliu func ia printf, 2


func ie cu parametri implici i

8. Tablouri, declare si exemple de utilizare 2

9. Pointeri, declarare si exemple de utilizare 2

10. Modificatorii de tip, programe mari (codul sursa in mai multe fi iere),

citirea si scrierea in fisier

2

11. Alocarea dinamica a memoriei 1

12. Tipuri definite de utilizator (enumer ri, structuri, uniuni) 2

13. Algoritmi: - sortarea vectorilor, backtraking, c utarea binare, divide et

impera, liste înl n uite

4

14. Utilizarea func iilor de biblioteca 1

Bibliografie9

1. Dennis Ritchie . Brian Kernighan, The C Programming Language, second edition, Printice Hall, 1978, 1988, New Jersey.

2. O. Catrina, I. Cojocaru, Turbo C++, Teora Bucuresti, 1997

3. L. N. Tutelea, M. Svoboda, C. M. Ancuti, Tehnici de programare in C, Aplicatii pentru insusirea Notiunilor de baza, Ed. Politehnici, 2014 4. Marius Minea, Programarea Calculatoarelor 2, http://bigfoot.cs.upt.ro/~marius/curs/pc2/ (materiale in format electronic), 5. 1. B. Stroustrup, The C++ Programing Language Third Edition; Addison-Wesley Longman, 1997; ISBN 0-201-88954-4.


1. Laborator 42 Prezentarea problemei

cu ajutorul slidurilor,

indica ii pe tabla si

rezolvarea pe calculator

de câtre fiecare student

la laborator, teme de

casa s pt mânal

3

3


Bibliografie11

1. L. N. Tutelea, M. Svoboda, C. M. Ancuti, Tehnici de programare in C, Aplicatii pentru insusirea Notiunilor de baza, Ed.

Politehnici, 2014; 2. Marius Minea, Programarea Calculatoarelor 2, http://bigfoot.cs.upt.ro/~marius/curs/pc2/ (materiale in format electronic) .



Programarea in limbaj C este utilizat intensiv la Continental Automotive Group Romania avand locati la Arad, Bacau, Iasi, Sibiu,

Suceava, Timisoara, TRW Automotive.

Limbajul C este limbajul cel mai utilizat pentru programarea microcontrolerelor.

10. Evaluare


nota final

10.4 Curs

1. Capacitatea de însu ire a

sintaxei si semantici

instruc iunilor

2. Capacitatea de a interpreta

si evalua comportamentul unui

cod scris in C

3. Capacitatea de a crea

structuri simple specifice

4. Capacitatea de a dezvolta

un program in C – proba pe

calculator

50% proba scrisa si 50% dezvoltarea unei

aplica i pe calculator

60%


L: 1. Activitatea la laborator

2. Teme de cas

1. În elegere no iuni de baza si realizare de

programe sub îndrumarea cadrului didactic – la

fiecare edin a de laborator

2. Rezolvarea temei de casa - saptamanal

40%

P:

Pr:


Scrierea unui program simplu in limbaj C f r erori de compilare si f r erori logice


(semnătura)


(semnătura)


26.05.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA

1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNIC I ELECTROENERGETIC /BAZELE FIZICE ALE

INGINERIEI 1.3 Catedra ▬


1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ



2.1 Denumirea disciplinei FIZICA GENERALA

2.2 Titularul activităţilor de curs Conf.dr. Floricica BARVINSCHI

2.3 Titularul activităţilor aplicative5 S.l.dr. Simona PRETORIAN

2.4 Anul de studiu6 1 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare Ex 2.7 Regimul disciplinei Obligatorie


3.1 Număr de ore pe săptămână 5 , din care: 3.2 curs 3 3.3 seminar/laborator/ proiect/practică 2

3.4 Total ore din planul de învăţământ 70 , din care: 3.5 curs 42 3.6 activităţi aplicative 28

3.7 Distribuţia fondului de timp pentru activităţi individuale asociate disciplinei ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 14

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 14

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 14

Tutoriat

Examinări 10

Alte activităţi EXPERIMENTARIUM 2

Total ore activităţi individuale 54


3.9 Numărul de credite 4


4.1 de curriculum Cuno tin e de Matematic la nivel de Bacalaureat

4.2 de competenţe Cuno tin e de Fizic la nivel de Bacalaureat



5.1 de desfăşurare a cursului Sal de curs, materiale suport: laptop personal, videoproiector, tabl

5.2 de desfăşurare a activităţilor practice Sal de seminar cu num r suficient de mare de locuri

Sala de laborator C217- numai pe subgrupe

EXPERIMENTARIUM


Competenţe

profesionale8

C1:

Aplicarea adecvat a cuno tin elor fundamentale de fizic i matematic la studiul fenomenelor fizice care se aplic

în domeniul ingineriei electrice = 40 %

C2 :

Operarea cu concepte fundamentale din tehnologia informa iei = 0 %;

C3:

Operarea cu concepte fundamentale din electromagnetism = 10 %;

C4:

Utilizarea tehnicilor de m surare a m rimilor electrice i neelectrice = 20 %;

C5:

Analiza i interpretarea rezultatelor ob inute prin m surare = 10 %

Competenţe

transversale


lucru, timpilor de lucru, termenelor de realizare = 5 %;


i munc eficient în cadrul echipei = 5 %;






Transmiterea no iunilor necesare în elegerii fenomenele fizice pe care le vor întâlni în

activitatea profesional . În elegerea i manipularea legilor ce descriu aceste fenomene în

termeni tiin ifici.


Aplicarea cuno tin elor de fizic atât în situa ii concrete din domenii conexe, cât i în

cadrul unor experimente, folosind aparatura standard de laborator.

Rezolvarea problemelor ce implic cuno tin e de fizic în condi ii impuse, folosind metode

analitice i numerice prezentate la curs i aplicate la activitatea de seminar i laborator.

Abordarea interdisciplinar a unor teme din domeniul fizicii.


8. Conţinuturi

8.1 Curs Număr de ore Metode de predare

1. Elemente de mecanic fizic

1.1 Cinematica punctului material,

1.2 Teoreme generale ale dinamicii punctului material. Momentul

cinetic i momentul for ei

1.3. Cinematica i dinamica mi c rii de rota ie,

1.4 Sisteme de puncte materiale. Momentul de iner ie. Giroscopul

1.5 Ciocniri

6 Curs interactiv

(stabilim ce tim, ce

vrem s ob inem i apoi

construim) cu multe

exemple, aplica ii i

filmule e tiin ifice i

didactice.

(utilizez laptop i

videoproiector)

O mic parte din

cursuri sînt predate

magistral, la tabl

2. Oscila ii

2.1 Oscila ii armonice ideale, energia oscilatorului armonic,

2.2 Compunerea oscila iilor,

2.3 Oscila ii amortizate,

2.4 Oscila ii între inute i rezonan a,

2.5. Analogie între oscilaţiile elastice şi cele electromagnetice.

6

3. Fenomene ondulatorii

3.1 Ecua ia undelor, aspecte energetice,

3.2 Fenomene specifice undelor (interferen a, difrac ia, polarizarea,

reflexia i refrac ia, reflexia total (fibre optice), atenuarea, dispersia,

difuzia).

4

4. Termodinamic i fizic statistic

4.1 Sisteme termodinamice, st ri i procese termodinamice,

4.2 Principiile termodinamicii,

4.3 Transform ri simple ale gazului ideal,

4.6 Distribu ia Maxwell dup viteze, distribu ia Boltzmann dup pozi ii

6

5. Introducere în electromagnetism

5.1 For a Lorentz,

5.2 Câmpul electrostatic,

5.3 Magnetostatica,

5.4. Unde electromagnetice,

5.5 Curentul alternativ.

4

6. Elemente de Mecanic cuantic

6.1 Efectul fotoelectric extern,

6.2 Efectul fotoelectric intern,

6.3 Efectul Compton,

6.4 Radia ia termic ,

6.5 Experien a Franck-Hertz,

6.6 Rela iile de nedeterminare Heisemberg,

4

6.7 Modele atomice i modele nucleare.

7. Elemente de Energetic solar

7.1 Procese fizice de termoconversie solar . Concentratori solari,

7.2 Introducere în fizica celuleor solare (efectul fotovoltaic, convertori

fotovoltaici),

7.3 Jonc iunea p-n.

6

8. Elemente de Energetică nucleară 8.1 Legea dezintegrării radioactive, 8.2 Reacţii nucleare de fisiune, 8.3 Reactorul nuclear.

4

9. Procesele fizico-chimice din acumulatori 2

Bibliografie9

1. Cristea Minerva, Popov Duşan, Barvinschi Floricica, Damian Ioan, Luminosu

Ioan, Zaharie Ioan, Fizică. Elemente fundamentale, Ed.Politehnica, Timişoara, 2007, re-editată 2010 2. Floricica Barvinschi, Fizic general , Ed.Orizonturi Universitare, Timi oara, 2004

3. Floricica Barvinschi, Curs de Fizic general , în format electronic, pentru înv mântul tehnic timi orean, 2012:

http://www.et.upt.ro/etf/index.php

4. Floricica Barvinschi, Noti e curs fizic I i II, 2012, on-line: http://www.et.upt.ro/etf/index.php

5. Paul Tipler, Gene Mosca, Physics for scientists and engineers with Modern Physics, W.H.Freeman and Co. New York, 2008

8.2 Activităţi aplicative10 Număr de ore Metode de predare

SEMINAR. edin ele de seminar vor urma programa cursului, pe

parcursul a 7 edin e de 2x50 minute

2hx7=14 h Se discut i se rezolv

probleme legate de

con inutul cursurilor.

Studen ii sînt încuraja i s

lucreze în echip , cu

cursurile pe mas , dar sub

îndrumarea cadrului didactic

LABORATOR

1. Introducere. Metode de prelucrare a datelor experimentale.

No iuni de calculul erorilor. Reprezentarea grafic a datelor

experimentale

2. Studiul experimental al celulei fotovoltaice

6 edin ex100 minute Studen ii lucreaz în

echipe de 3-4 persoane.

Fiecare echip se

preg te te în avans cu

lucrarea de laborator pe

care o va efectua. Se


3. Studiul efectului fotoelectric extern

4. Studiul dependen ei de temperatur a rezisten ei electrice a unui

semiconductor

5. Determinarea energiei de excitare i ionizare prin metoda Franck-

Hertz

6. Distribu ia termoelectronilor dup criteriul vitez

7. Determinarea sarcinii specifice a electronului prin metoda

magnetronului

8. Radia ia termic

discut teoria lucr rii, modul

de lucru i abia apoi se

trece la m sur tori.

Studen ii sînt încuraja i s

prelucreze datele

experimentale folosind

diferite soft-uri de

prelucrare a datelor

experimentale: Origin,

Tablecurve, Excell.

7. EXPERIMENTARIUM 1 edin x 100 minute Se studiaz diferite

fenomene fizice i fiecare

student redacteaz un

referat cu aplica ii

tehnologice ale unui anumit

fenomen fizic pe care l-a

ales pentru c i-a pl cut.

Bibliografie11

1. Sorin B lan, Floricica Barvinschi, Culegere de Probleme de Fizic General , Litografia UPT, 1995,

2. I.Luminosu i colab., Fizic , teorie, probleme i teste gril , Editura Politehnica, 2010,

3. Colectiv Departament Fizic , Teste gril de fizic pentru examenul de bacalaureat i admiterea în înv mântul superior, Colec ia

„LICEU”, Ed. Politehnica, 1990 re-editat 2003,

4. Lucr rile de laborator pot fi download-ate de pe: http://www.et.upt.ro/etf/index.php



Ingineria poate fi considerată Fizică aplicată şi în această accepţiune este foarte utilă cunoaşterea legilor şi principiilor ce fac obiectul de studiu al Fizicii şi stau la baza funcţionării tuturor aparatelor. Cunoaşterea acestor legi fundamentale ale Fizicii le permite viitorilor ingineri să gândească logic şi să înţeleagă disciplinele tehnice pe care le studiază pentru obţinerea diplomei de inginer.

10. Evaluare


nota finală

10.4 Curs

În elegerea conceptelor

prezentate la curs i

rezolvarea unor aplica ii

propuse la fiecare capitol de

curs.

Verificarea cuno tin elor se efectueaz prin

Examen scris de 3 ore. Se dau atât subiecte de

teorie (4-6), de tip „graduale”, cât i probleme

(2-4) de tipul celor propuse la curs i la

seminar.

2/3=67 %

10.5 Activităţi aplicative S: Rezolvare de probleme i Studen ilor li se dau teme care sînt notate cu 50 % din Nota pe


discu ii pentru interpretarea

rezultatelor

note de la 2 la 10. Alte note se pot ob ine prin

ie irea la tabl în mod voluntar (note de la 2 la

10).

Pentru evaluarea activit ii la seminar se dau

dou teste anun ate de 30 minute fiecare (note

de la 2 la 10). Media aritmetic a tuturor

notelor constituie nota la seminar

Parcurs (NP)

L: Efectuarea

corespunz toare a lucr rilor

de laborator

Fiecare student redacteaz câte un referat al

lucr rilor de laborator efectuaute i prezint

rezultalele ob inute din calcule i grafice.

Fiecare referat este notat individual (note de la

4 la 10). Referatul de la EXPERIMENTARIUM

este comentat i notat individual. Media

aritmetic a acestor note constituie nota la

laborator.

50 % din Nota pe

Parcurs (NP)

P:

Pr:


Pentru nota minimum 5 la examen i la seminar, studentul trebuie s dovedeasc faptul c poate judeca independent, poate

exprima corect principalele legi ale fenomenelor fizice studiate i anume cele mai simple legi, cunoa te unit ile de m sur ale

celor mai importante m rimi fizice, aplic formule adecvate rezolv rii problemelor mai simple. Verificarea la seminar se face prin

r spuns independent la tabl i prin 2 teste anun ate. Pentru nota mimimum 5 la laborator, studentul trebuie sa dovedeasc

în elegerea experimentului efectuat, s tie s reprezinte grafice pe baza determin rilor experimentale, s calculeze panta dreptei

i s-o interpreteze din punct de vedere fizic. Verificarea la examen se realizeaz prin examen scris de 3 ore la care subiectele de

teorie (4-6) sunt graduale (de la simplu la complex), iar problemele (2-4) sînt de tipul celor propuse la curs, la seminar i ca

teme.

Data completării Titular de curs

(semnătura)

Titular activităţi aplicative

(semnătura)

9.03.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)

Data avizării în Consiliul Facultăţii12 Decan

(semnătura)

…………………….………

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1


1.1 Institu ia de înv mânt superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIȘOARA

1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNICA SI ELECTROENERGETICA /INGINERIE ELECTRICĂ

1.3 Catedra ▬


1.5 Ciclul de studii LICENȚĂ

1.6 Programul de studii (denumire/cod)/Calificarea ELECTROTEHNICĂ / 30


2.1 Denumirea disciplinei ALGORITMI DE OPTIMIZARE ÎN INGINERIE

2.2 Titularul activit ilor de curs Șl. Dr. ing. Alin Argeșeanu

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Șl. Dr. ing. Alin Argeșeanu









Tutoriat 6

Examin ri 16

Alte activit i





4.1 de curriculum Notiuni de algebra matriceala, Notiuni de tip introducere in ingineria electrica

4.2 de competen e



5.1 de desf urare a cursului Proiector, tabla

5.2 de desf urare a activit ilor practice Calculator, documentatii specifice


Competen e

profesionale8


electrice = 40%;



C4: Analiza, modelarea i simularea sistemelor electrice =10 %;



C6: Proiectarea sistemelor de reglare automat =0 %

Competen e

transversale










Obiectivul disciplinei este familiarizarea studenților cu problematica optimizării în cadrul

procesului de proiectare performantă, atât în cadrul activității inginerești dar și pentru

probleme de organizare a structurilor de producție ori a tehnicilor de prelucrare a datelor experimentale în cadrul activităților de cercetare dezvoltare


Formarea și dezvoltarea competenței studenților de a identifica oportunitatea aplicării

tehnicilor de optimizare, de a obține modelul matematic specific problemelor de optimizare, de a identifica clase de probleme de optimizare, familiarizarea cu metodele de rezolvare, dezvoltarea de competențe în utilizarea softurilor dedicate în cadrul Matlab prin care se rezolvă problemele specifice de optimizare. Utilizarea conceptului de algoritmi evolutivi, în speță utilizarea conceptului de algoritmi genetici ca metodă generală de rezolvare a problemelor de optimizare. Evaluarea avantajelor economice rezultate prin optimizarea proiectării.

8. Conţinuturi


1.Enunțarea unei probleme de optimizare. Elemente caracteristice.

Clasificarea problemelor de optimizare.

2 Proiector, tablă

2. Prezentarea tipurilor principale de probleme de optimizare. Modul de inserare a problematicii optimizarii în cadrul proiectării inginerești.

2


3.Rezolvarea problemelor de optimizare prin metoda grafică. Limitele aplicării metodei grafice. Tehnici de extindere a utilizării metodei grafice de optimizare.

2

4.Concepte, metode și algoritmi matematici cu aplicare în rezolvarea

problemelor de optimizare.

4

5.Prezentarea tool-sului de optimizare continut de programul Matlab.

Functii, tipuri de probleme, structuri de date intrare/ieșire, variante

opționale

2

6.Rezolvarea problemelor de optimizare liniara prin Matlab 2

7.Rezolvarea problemelor de optimizare pătratica prin Matlab 2

8.Rezolvarea problemelor de optimizare neliniara prin Matlab 2

9. Prezentarea algoritmilor genetici ca tehnici de rezolvare globală a

problemelor de optimizare. Operatori genetici. AG digitali si cu parametri reali.

6

Bibliografie9

1. Alin Argeseanu, Monica Popa “Algoritmi genetici, teorie aplicatii”, Ed Politehnica Timisoara, 2006

2. Marin Ghinea, Virgiliu Firiteanu ” MATLAB calcul numeric, grafica, aplicatii” Ed Teora 2003

3. P Venkataram “ Applied Optimization with MATLAB Programming, Wiley Interscience Publication, 2001” 4.


1.LAB Utilizarea MATLAB în rezolvarea problemelor de algebra matriceală

2

2.LAB Determinarea caracterului unimodal/multimodal al problemelor de optimizare prin MATLAB

2

3.LAB Rezolvarea problemelor de optimizare prin metoda grafica utilizând MATLAB .

4

4.LAB Rezolvarea problemelor de fiting prin metoda celor mai mici pătrate ca problemă de optimizare pătratică

2

5.LAB Setarea unui AG pentru obținerea performanței superioare ca precizie și viteză de conversie

2

6 LAB Utilizarea AG în proiectarea optimală a unui echipament

electromagnetic

2

1 PR Obținerea modelului matematic al unei probleme de optimizare a

consumului energetic pentru climatizarea unei clădiri. Rezolvarea problemei de optimizare prin metodă grafică și prin tool-sul de optimizare MATLAB

6

PR Utilizarea tool-sului de optimizare MATLAB pentru iluminatul optimal

al unui teren de sport

4

PR Dimensionarea optimală a unui recipient pentru lichide 4


Bibliografie11

1. Alin Argeseanu, Monica Popa “Algoritmi genetici, teorie aplicatii”, Ed Politehnica Timisoara, 2006

2. Alin Argeseanu, Algoritmi de optimizare. Indrumător de activități practice. Ed Politehnica Timisoara, 2015 ;



Introducerea tehnicilor și algoritmilor de optimizare în activitatea de proiectare inginerească dar și în cea de alocare a

resurselor umane și tehnologice în cadrul proceselor de producție sunt elemente obligatorii pentru obținerea de produse competitive ori pentru eficientizarea activității de uzinare. Din aceste motive studenții trebuie să se familiarizeze cu problematica algoritmilor de optimizare și să poată opera cu aceste concepte.

Majoritatea companiilor multinaționale existente pe piata locală au indicatori de performanță ce nu pot fi atinși fără utilizarea

conceptului de optimizare. Obținerea unor prețuri competitive , cu păstrarea performanțelor tehnice impuse se realizează prin utilizarea obligatorie a

proiectării optimale Activitatea de cercetare actuală, elaborarea tezelor de doctorat impun cunoșterea și operarea cu algoritmi de optimizare

10. Evaluare


nota final

10.4 Curs

Elaborarea de modele

matematice specifice

problemelor de optimizare

pornind de la analiza unor

teme de proiectare. Aplicarea

metodei de optimizare grafică.

Rezolvarea digitizării si

utilizarea operatorilor genetici pentru generarea descendenților.

Examinare scrisă 50 %


L: Explicarea conceptelor

studiate

oral 25%

P:

Pr: Rezolvarea problemelor

propuse si explicarea

metodei utilizate

ORAL 25%


Utilizarea și exprimarea corectă a noțiunilor și conceptelor definite la activitățile de curs și la cele aplicative. Rezolvarea unor

probleme de optimizare de complexitate mică și medie. Posibilitatea de a putea extrage modeul matematic al temei de optimizare din enunțul unor probleme/proiecte tehnice. Intelegerea mecanismului de lucru al algoritmilor genetici și a modului de obținere al operatorilor genetici



(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


FIŞA DISCIPLINEI1




1.3 Catedra ▬





2.1 Denumirea disciplinei Fundamente de inginerie mecanică si solicitări mecanice

2.2 Titularul activit ilor de curs S.L.dr.ing. NAGY Ramona

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 As.dr.ing. MENYHARDT Karoly









Tutoriat 10

Examin ri 4

Alte activit i





4.1 de curriculum

4.2 de competen e






Competen e

profesionale8


electrice = 50%;

C2: Operarea cu concepte fundamentale din tiin a calculatoarelor i tehnologia informa iei = 10%;






Competen e

transversale









7.1 Obiectivul general al disciplinei Definirea noţiunilor fundamentale din domeniul ingineriei mecanice


Identificarea unor fenomene mecanice

Modelarea fenomenelor mecanice

Aplicarea cunoştinţelor acumulate în scopul rezolvării unor probleme de mecanică

8. Conţinuturi


Reducerea sistemelor de forţe 4 expunere, prelegere,

explicaţie, exemplu,

demonstraţie Echilibrul solidului rigid 3

Centre de greutate, momente de inerţie 3

Solicitări simple: întindere/compresiune, încovoiere, răsucire 8

Cinematica punctului material şi a rigidului 6

Dinamica punctului material 4


Bibliografie9

1. Bacria V., Mecanica. Statică, Editura Politehnica Timișoara, 2003

2. Bacria V., Mecanică. Cinematică, Editura Politehnica Timișoara, 2004

3. Luca Gh., Vigaru Cosmina, Nagy Ramona, Mecanica. Dinamica, Ed Politehnica Timişoara, 2007

5. Menyhardt K., Nagy R., Luca gh., Mecanica. Dinamica. Teorie si aplicatii. Ed. Politehnica Timisoara, 2014

4.Tripa P., Hluşcu M., Rezistenţa materialelor.Noţiuni fundamentale şi aplicaţii. Volumul I, Ed. Mirton, Timişoara, 2006


1. Seminar - Reducerea sistemelor de forţe 3 Aplicaţii la tablă, cu

grupe de studenţi 2. Seminar - Determinarea centrelor de greutate şi a momentelor de inerţie (mecanice şi geometrice) pentru diferite corpuri

3

3. Seminar - Calculul reacţiunilor, Realizarea diagramelor de eforturi (eforturi axiale, taietoare, moment de incovoiere).

4

4. Seminar - Determinarea legii de mişcare, a traiectoriei, vitezei şi acceleraţiei

unui punct dintr-un corp aflat în mişcare - Probleme de dinamica punctului material

2

2

5. Laborator - Studiul reducerii forţelor coplanare 2 Aplicaţii practice cu

grupe mici de studenţi

6 Laborator - Verificarea experimentală a stabilităţii unei macarale turn

2 Aplicaţii practice cu


7. Laborator - Determinarea experimentală a momentelor de inerţie 2 Aplicaţii practice cu


8. Laborator - Studiul experimental al reactiunilor dinamice 2 Aplicaţii practice cu


9. Laborator – Studiul forei inertial Coriolis 2 Aplicaţii practice cu



Bibliografie11

1. Bereteu L., Smicală I., Tocarciuc Al., Mecanică şi vibraţii. Probleme, Editura Politehnica Timişoara, 2006

2. Luca Gh., Vigaru Cosmina, Nagy Ramona, Mecanica. Dinamica, Ed Politehnica Timişoara, 2007

3. Menyhardt K., Nagy R., Luca gh., Mecanica. Dinamica. Teorie si aplicatii. Ed. Politehnica Timisoara, 2014

4. Orgovici I., Cioara T., Lucrări de laborator de mecanică şi vibraţii pentru uzul studenţilor, 1983

5. Dobre I., Lucrări de laborator de Rezistenţa materialelor, Litografia UPT, 1989;



Conţinutul disciplinei este concordanţă cu planul de învăţământ din alte centre universitare din ţară si străinătate. El este

particularizat, ţinând cont de numărul redus de ore alocat predării acestei discipline şi volumul cunoştinţelor necesare a fi dobândite

de către studenţi

10. Evaluare


nota final

10.4 Curs Însuşirea cunoştinţelor

predate

Examen scris 66 %

10.5 Activit i aplicative S: Capacitatea de rezolvarea

unor probleme

Test scris 17%

L: Mod de efectuarea

experimentelor

Test scris 17 %

P:

Pr:


Standardul minim de performanţă constă în cunoaşterea noţiunilor fundamentale din mecanică.

Verificarea se face prin examinare scrisă care cuprinde atât subiecte de teorie cât şi rezolvarea unor aplicaţii.


(semnătura)


(semnătura)

09.04.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

.04.2015


…………………….……… …………………….………

FIŞA DISCIPLINEI1



1.2 Facultatea2 / Departamentul3 ELECTROTEHNICA SI ELECTROENERGETICA /DEPARTAMENT

1.3 Catedra ▬

1.4 Domeniul de studii (denumire/cod4) INGINERIE ELECTRICA / 90

1.5 Ciclul de studii LICENTA

1.6 Programul de studii (denumire/cod)/Calificarea ELECTROTEHNICA / 30


2.1 Denumirea disciplinei Matematici asistate de calculator

2.2 Titularul activit ilor de curs Conf. univ. dr. Liviu Cadariu-Br iloiu

2.3 Titularul activit ilor aplicative5 Asist. univ. dr. Laura Gavruta, Asist. univ. dr. Remus Daniel Ene

2.4 Anul de studiu6 1 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Oblligatorie


3.1 Num r de ore pe s pt mân 4 , din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator/

proiect/practic 1/1/0/0






Tutoriat 4

Examin ri 3

Alte activit i





4.1 de curriculum Analiza Matematica, Algebra si Geometrie


4.2 de competen e


5.1 de desf urare a cursului Sala de capacitate mare; Materiale suport: laptop, proiector, tabla

5.2 de desf urare a activit ilor practice Sala seminar; sala laborator, calculatoare


Competen e

profesionale8


electrice = 50 %;

C2: Operarea cu concepte fundamentale din tiin a calculatoarelor i tehnologia informa iei = 30%;

Competen e

transversale

CT3: Utilizarea eficienta a surselor informa ionale i a resurselor de comunicare i formare profesional asistat




7.1 Obiectivul general al disciplinei Formarea deprinderilor de rezolvare a problemelor matematice din Ingineria electrica folosind

tehnici calitative si metode numerice implementate cu ajutorul unor softuri specifice


Dezvoltarea capacitatilor de calcul si de interpretare a rezultatelor numerice ob inute

Dobândirea de cunostiinte si de abilitati practice de operare în mediul Matlab pentru rezolvarea

asistat de calculator a unor probleme matematice

8. Conţinuturi


1. Aproximarea functiilor (interpolare polinomiala, aproximare în sensul

celor mai mici patrate)

4 Expunere, prelegerea

participativa, dialogul,

dezbaterea, expunerea,

problematizarea, de-

mostratia, exempli-

ficarea

2. Rezovarea numerica a ecuatiilor neliniare (metodele bisectiei,

tangentei, secantei)

3

3. Ecuatii diferentiale de ordinul 1 (ecuatii diferentiale cu variabile

separabile, omogene si reductibile la ecuatii omogene, ecuatii dife-

5


rentiale liniare, de tip Bernoulli, de tip Riccatti; Clairaut si Lagrange)

4. Ecuatii diferentiale de ordin superior cu coeficienti constanti, omogene

si neomogene, sisteme de ecuatii diferentiale

5

5. Ecuatii cu derivate partiale de ordinul al II-lea (Clasificarea si

aducerea la forma canonica a ecuatiilor cu derivate partiale de

ordinul al II-lea; Rezolvarea problemei Cauchy, ecuatia undelor)

4

6.Elemente de teoria probabilitatilor si de statistica matematica (Definitii

ale notiunii de probabilitate, probabilitati conditionate, formula lui Bayes,

formula probabilitatii totale; Distributii de probabilitate discrete - binomiala,

Bernoulli, Poisson; Variabile aleatoare discrete si continue; Indicatori

statistici.)

7

Bibliografie9 1. P.Naslau, L. Cadariu, R.Negrea, s.a., Matematici asistate de calculator; Editura Politehnica, Timisoara, 2006;

2. P. Gavruta, D. Daianu, L. Cadariu, s.a., Analiza Matematica, ecuatii diferentiale, analiza complexa, Editura Mirton, Timisoara; 2006.

3. P. Gavruta, L. Cadariu, R.Negrea, L.Ciurdariu, Matematici pentru ingineri, Editura Politehnica, Timisoara, 2008;


1.Interpolare polinomiala, aproximare în sensul celor mai mici patrate

(Seminar)

2.Rezovarea numerica a ecuatiilor neliniare (metodele bisectiei, tangentei,

secantei) (Seminar)

4 Problematizare

explicatie, exemple,

conversatie, experiment,

analiza comparativa,

simulare, studiu de caz,

portofoliu de teme de

casa

3. Ecuatii diferentiale de ordinul 1 (Seminar)

4. Ecuatii diferentiale de ordin superior cu coeficienti constanti, omogene

si neomogene, sisteme de ecuatii diferentiale (Seminar)

4

5. Ecuatii cu derivate partiale de ordinul al II-lea (Seminar) 2


6. Elemente de teoria probabilitatilor si de statistica (Seminar) 4

7. Introducere în softurile Matlab (elemente de calcul matricial, grafice si

limite de functii, derivate) (Laborator)

2

8. Rezolvarea numerica a ecuatiilor si a sistemelor de ecuatii algebrice

liniare si neliniare; Metode de tip Newton) (Laborator);

3

9 Metode de aproximare numerica a functiilor (interpolare polinomiala;

aproximarea in sensul celor mai mici patrate; aproximarea prin functii

spline) (Laborator)

2

10. Rezolvarea numerica a ecua iilor diferen iale ordinare i a sistemelor

de ecuatii diferentiale ordinare (Metode de tip Runge Kutta si Adams);

(Laborator)

3

11. Integrarea numerica (metoda trapezelor, metoda lui Simpson);

12. Transformatele Fourier si Laplace. Indicatori statistici. Regresia liniara

(Laborator)

4

Bibliografie11 1. P.Naslau, L. Cadariu, R.Negrea, s.a., Matematici asistate de calculator; Editura Politehnica, Timisoara, 2006;

2. P. Gavruta, D. Daianu, L. Cadariu, s.a., Analiza Matematica, ecuatii diferentiale, analiza complexa, Editura Mirton, Timisoara; 2006.

3. P. Gavruta, L. Cadariu, R.Negrea, L.Ciurdariu, Matematici pentru ingineri, Editura Politehnica, Timisoara, 2008;

4. Cleve B. Moler, Numerical Computing with MATLAB, Society for Industrial and Applied Mathematics, 2008



10. Evaluare


nota final

10.4 Curs

Nota Partea 1(P1): Start (1p)

+ subiect teoretic tratat corect

(1p) + probl.1 rezolvata corect


Examenul scris, structurat pe doua parti cu o

durata de 3 ore. Fiecare din cele 2 parti va

contine subiecte teoretice si aplicatii de tipul

celor rezolvate la curs/seminar/în teme, cu

2/3


(4 p) = 10 puncte

Nota Partea 2 (P2): Start (1p)

+ subiect teoretic tratat corect


(4p) +probl.2 rezolvata corect

(4 p) = 10 puncte

Nota Examen scris =(P1 +

P2)/2

Conditii promovare:

P1 >= 4.50 si P2 >= 4.50

pondere egala în nota finala. Structura

examenului: 2 subiecte teoretice si 4 probleme,

câte un subiect teoretic si câte 2 probleme

corespunzatoare fiecareia dintre cele doua parti,

cu recunoasterea partilor promovate în sesiunile

anterioare.

10.5 Activit i aplicative S: 2 Teste Seminar 1/6

L: Test laborator 1/6

P: -

Pr:



(semnătura)


(semnătura)

28.05.2015

…………………….………

…………………….………


(semnătura)


(semnătura)

…………………….………

.04.2015

…………………….………


fiŞa disciplinei2.4 anul de studiu 6 i 2.5 semestrul 2 2.6 tipul de evaluare d 2.7 regimul...

Documents