resurseumane.uvt.ro€¦ · 2.4 anul de studiu 1 2.5 semestrul 1 2.6 tipul de evaluare e 2.7...

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea de Vest din Timișoara

1.2 Facultatea / Departamentul Facultatea de Arte și Design

1.3 Catedra Arte vizuale

1.4 Domeniul de studii Istoria și teoria artei

1.5 Ciclul de studii Licență

1.6 Programul de studii / Calificarea Istoria și teoria artei

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Antropologie

2.2 Titularul activităţilor de curs

2.3 Titularul activităţilor de seminar

2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14

Distribuţia fondului de timp: Ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate / pe teren 15

Pregătire seminarii / laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15

Tutoriat 1

Examinări 2

Alte activităţi 0

3.7 Total ore studiu individual 48

3.8 Total ore pe semestru 90

3.9 Numărul de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum

4.2 de competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului Video-proiector, internet.

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului Video-proiector, internet.

6. Competenţele specifice acumulate C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

Prezentarea dezvoltării antropologiei ca disciplină care studiază ”alteritatea”.

Prezentarea principalelor curente antropologice ale sec. al XIX-lea și XX-lea.

Definirea și descrierea antropologiei vizuale, metodologiei și instrumentelor utilizate.

Identificarea și descrierea unor semnificații sociale, politice, ritualice ale obiectelor cu

valoare estetică, în funcție de contextul cultural în care acestea sunt produse.

Analizarea artei ca obiect de studiu al antropologiei.

Co

mp

eten

ţe t

ran

sver

sale

Capacitatea de a corobora diferite surse de informare (texte, imagini, filme etnografice și

altele) și de a le interpreta cu ajutorul conceptelor și teoriilor.

Dezvoltarea creativității.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei Înțelegerea dezvoltării antropologiei și a relațiilor cu procesul

artistic, analizarea semnificațiilor multiple ale obiectelor cu

valoare estetică în spații europene și extra-europene.

7.2 Obiectivele specifice Însușirea conceptelor și teoriilor adecvate necesare înțelegerii

discursuluide tip antropologic.

Familiarizarea cu principalele paradigme ale cunoașterii

antropologice.

Fomarea capacităților de analiză a obiectelor culturii materiale, în

funcție de contextul cultural în care sunt produse.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii

Sursele gîndirii antropologice în

antichitate și perioada Renașterii

Prelegere, discuție în grup,

materiale video.

Iluminismul Prelegere, discuție în grup,

materiale video.

Romantismul Prelegere, discuție în grup,

materiale video.

Evoluționismul și difuzionismul Prelegere, discuție în grup,

materiale video.

Dezvoltarea antropologiei la sfârșitul sec.

al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea


materiale video.

Școala ”cultură și personalitate”;

structuralismul


materiale video.

Curente antropologice contemporane Prelegere, discuție în grup,

materiale video.

Bibliografie

Claude Levi-Strauss, Antropologie structurală, București, Ed. Politică, 1978.

Marcel Mauss, Eseu despre dar, Iași, Institutul European, 1993.

Vintilă Mihăilescu, Antropologie. Cinci introduceri, Iaşi, Polirom, 2009.

Achim Mihu, Antropologia culturală, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2002.

8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii

Sursele gîndirii antropologice în

antichitate și perioada Renașterii

Analiză de text, discuție în

grup, prezentare materiale

video.

Iluminismul Analiză de text, discuție în


video.

Romantismul Analiză de text, discuție în


video.

Evoluționismul și difuzionismul Analiză de text, discuție în


video.

Dezvoltarea antropologiei la sfârșitul sec.

al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea



video.

Școala ”cultură și personalitate”;

structuralismul



video.

Curente antropologice contemporane Analiză de text, discuție în


video.

Bibliografie

Ruth Benedict, Cultura și comportamentul la români, București, Criterion Publishing, 2002.

Robert Deliege, O istorie a antropologiei. Școli, autori, teorii, Cartier, 2008.

Thomas Hylland Eriksen, Finn Sivert Nielsen (eds.), A History of Anthropology, Pluto Press, 2001.

Bronislaw Malinowski, Magie, știință, religie, Iași, Ed. Moldova, 1993.

Edward Tylor, Primitive Culture: Researches into the Development of Mythology, Philosophy, Religion, Art, and

Custom, Londra, Murray, 1871.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent

programului

Potențiale ocupații:

Antropolog, sociolog, istoric de artă, critic de artă, curator, referent cultural, jurnalist cultural,

muzeograf.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de

evaluare

10.3 Pondere din

nota finală

10.4 Curs Stăpânirea cunoştinţelor specifice

disciplinei

Examen scris 60%

10.5 Seminar /

laborator

Capacitatea de a analiza și de a prezenta

cu argumente o temă abordată la curs

Referat și expunere

orală

30%

Prezența și participarea la discuțiile în

grup

Notarea prezenței

și activității.

10%

10.6 Standard minim de performanţă

participarea la 50% din seminarii

parcurgerea bibliografiei şi însușirea cunoștințelor generale cu privire la tematica de curs

Data completării

01.10.2015

Semnătura titularului

Data avizării în departament

10.10.2015

Semnătura directorului departamentului

Prof.dr. Daniela Constantin

FIŞA DISCIPLINEI









2.1 Denumirea disciplinei Antropologie



2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei








Tutoriat 2

Examinări 2

Alte activităţi 0





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe





om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

Prezentarea relației dintre antropologie și arte.

Prezentarea principalelor teorii cu privire la relația dintre obiectul de artă și obiectul

etnologic.

Identificarea mizelor sociale și politice ale obiectelor de artă, în diverse contexte geografice și

istorice.

Descrierea și analiza rolurilor creatorilor de artă în diverse spații geografice, europene și

extraeuropene.

Co

mp

eten

ţe t

ran

sver

sale

Capacitatea de a corobora diferite surse de informare (texte, imagini, filme etnografice și

altele) și de a le interpreta cu ajutorul conceptelor și teoriilor.



7.1 Obiectivul general al disciplinei Înțelegerea dezvoltării antropologiei și a relațiilor cu procesul

artistic, analizarea semnificațiilor multiple ale obiectelor cu

valoare estetică în spații europene și extra-europene.

7.2 Obiectivele specifice Însușirea conceptelor și teoriilor adecvate pentru înțelegerea

procesului și obiectului artistic din perspectivă socială.

Fomarea capacităților de analiză a procesului artistic și a

obiectelor culturii materiale, în funcție de contextul cultural în

care sunt produse.

Familiarizarea cu tipuri de artă specifice unor spații geografice și

culturale diverse.

8. Conţinuturi


Introducere în antropologia artei. Prelegere, discuție în grup.

Principalele teorii de antropologie a artei:

Franz Boas, Claude-Levi Strauss.


materiale video.


Clifford Geertz, Alfred Gell.


materiale video.

Artă și obiect etnologic. Prelegere, discuție în grup,

materiale video.

Semnificații sociale, politice și ritualice

ale artei.


materiale video.

Rolul artistului în societățile europene și

extraeuropene.


materiale video.

Corpul uman și artele plastice. Prelegere, discuție în grup,

materiale video.

Bibliografie

Franz Boas, Primitive Art, Cambridge, MA: Harvard University Press, 1927. (traducere în română)

Clifford Geertz, ”Art as a Cultural System”, în Local Knowledge: Further Essays in Interpretive Anthropology,

New York, Basic Books, 1983. (traducere în română)

Henri-Pierre Jeudy, Corpul ca obiect de artă, București, Editura Eurson&Book, 1998.

Howard Morphy, Morgan Perkins (coord.), The Anthropology of Art. A Reader, Malden, Oxford, Carlton,

Blackwell Publishing, 2006. (traducere în română)


Introducere în antropologia artei. Analiză de text, discuție în

grup.


Franz Boas, Claude-Levi Strauss.



video.


Clifford Geertz, Alfred Gell.



video.

Artă și obiect etnologic. Analiză de text, discuție în


video.

Semnificații sociale, politice și ritualice

ale artei.


grup.

Rolul artistului în societățile europene și

extraeuropene.



video.

Corpul uman și artele plastice. Analiză de text, discuție în


video.

Bibliografie

Ioan Botiş, O istorie antropologică a culorilor, Baia Mare, Muzeul Judeţean de Artă, 2008.

Jeremy Coote. Anthony Shelton (coord.), Anthropology, Art, and Aesthetics, Clarendon Press, 1994.

Alfred Gell, “Vogel's Net. Traps as Artworks and Artworks as Traps”, în Journal of Material Culture, nr.1,

1996, p. 24-29.

George E. Marcus, Fred Myers, (coord.), The Traffic in Culture, Berkeley, University of California Press, 1995.

Matei Stîrcea Crăciun, Brâncuși. Limbajele materiei, București, Anima Publishing House, 2010.



programului


Antropolog, sociolog, istoric de artă, critic de artă, curator, referent cultural, jurnalist cultural,

muzeograf.

10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere din

nota finală


disciplinei

Colocviu 60%

10.5 Seminar /

laborator




orală

30%


grup

Notarea prezenței

și activității.

10%




Data completării

01.10.2015



10.10.2015.


Prof.dr.Daniela Constantin

FIŞA DISCIPLINEI





1.4 Domeniul de studii Arte vizuale


1.6 Programul de studii / Calificarea -


2.1 Denumirea disciplinei Estetică



2.4 Anul de studiu 2 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare V 2.7 Regimul disciplinei


3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator -

3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator -



Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate 20

Pregătire teme, referate, portofolii şi eseuri 0

Tutoriat 2

Examinări 2

Alte activităţi 0





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe





om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

Definirea esteticii și prezentarea obiectului său de studiu.

Identificarea principalelor etape în evoluția teoriilor despre frumos și arte.

Analiza unor concepte relevante pentru istoria esteticii prezente în opera unor filosofi

aparținând perioadei de la antichitatea greacă și până în sec. al XVIII-lea, precum ”frumos”,

”artă”, ”gust”, ”sublim” etc.

Prezentarea succintă a principalelor teorii estetice din sec. XVII-XVIII

Co

mp

eten

ţe t

ran

sver

sale

Dezvoltarea capacității de a opera cu concepte și teorii.

Îmbunătățirea abilităților de comunicare.



7.1 Obiectivul general al disciplinei Însușirea principalelor concepte și teorii cu caracter estetic

dezvoltate în spațiul european din antichitate și până în prezent.

7.2 Obiectivele specifice Însușirea principalelor repere conceptuale și teoretice ale

dezvoltării esteticii până în sec. al XVIII-lea.

Dezvoltarea capacității de a pune în relație teoriile estetice și

creația artistică în diferite epoci istorice.

Fomarea capacităților de analiză estetică a unei opere de artă.

8. Conţinuturi


Estetica – etimologie, definiții, obiect de

studiu

Prelegere, discuție în grup.

Ideea de ”frumos” în Grecia antică Prelegere, discuție în grup,

materiale video.

Rolul artei în societatea medievală Prelegere, discuție în grup,

materiale video.

Artele și statutul artistului în Renaștere Prelegere, discuție în grup,

materiale video.

Raționalismul sec. XVII-XVIII și

empirismul britanic în sec. XVIII


materiale video.

Estetica germană raționalistă în sec. al

XVIII-lea


materiale video.

Sistemul estetic în filosofia lui Immanuel

Kant


materiale video.

Bibliografie

Umberto Eco, Istoria frumuseții, București, Ed. Rao, 2012.

Katharine Everett Gilbert, Helmut Kuhn, Istoria esteticii, București, Ed. Meridiane, 1972.

Immanuel Kant, Critica facultăţii de judecare, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981, Cartea a 2-a,

”Analitica Sublimului”.

Platon, Opere complete, București, Ed. Humanitas, 2001, vol. II (Phaidros).


-



programului


Cadru didactic, referent cultural, jurnalist cultural, curator, muzeograf.

10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere din

nota finală


disciplinei

Verificare 100%

10.5 Seminar /

laborator

-

- -




10.10.2015



FIŞA DISCIPLINEI







1.6 Programul de studii / Calificarea -


2.1 Denumirea disciplinei Estetică











Tutoriat 2

Examinări 2

Alte activităţi 0





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe





om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

Identificarea principalelor etape ale esteticii în sec. XVIII-XX.

Analiza unor concepte estetice introduse și/sau dezvoltate în ultimele două secole.

Identificarea principalelor elemente definitorii pentru următoarele paradigme estetice:

romantism, idealism, pozitivism, realism, anti-esențialism.

Prezentarea succintă a principalelor teorii estetice din sec. XVIII-XX.

Co

mp

eten

ţe t

ran

sver

sale


Îmbunătățirea abilităților de comunicare.



7.1 Obiectivul general al disciplinei Însușirea principalelor concepte și teorii cu caracter estetic

dezvoltate în spațiul european din antichitate și până în prezent.

7.2 Obiectivele specifice Însușirea principalelor repere conceptuale și teoretice ale

dezvoltării esteticii în sec. XVIII-XXI.

Dezvoltarea capacității de a pune în relație teoriile estetice și

creația artistică din perioadele modernă și contemporană.

Dezvoltarea capacităților de analiză estetică a unei opere de artă.

8. Conţinuturi


Romantismul german Prelegere, discuție în grup,

materiale video.

Romantismul englez și american Prelegere, discuție în grup,

materiale video.

Idealismul absolut Prelegere, discuție în grup,

materiale video.

Pozitivismul și realismul în sec. al XIX-

lea


materiale video.

Estetica în prima jumătate a sec. al XX-

lea – B. Croce, R. G. Colingwood


materiale video.

Teoriile instituționale ale artei – ”lumea

artei”


materiale video.

Direcții actuale în estetică Prelegere, discuție în grup,

materiale video.

Bibliografie

Arthur C. Danto, Transfigurarea locului comun. O filosofie a artei, Cluj-Napoca, Ed. IDEA Design & Print,

2012.

George Dickie, Art and the aesthetic: an institutional analysis, Ithaca, Cornell University Press, 1974, cap. 1.

(traducere în română)

Umberto Eco, Istoria frumuseții, București, Ed. Rao, 2012.

Katharine Everett Gilbert, Helmut Kuhn, Istoria esteticii, București, Ed. Meridiane, 1972.

Peter Kivy (coord.), The Blackwell Guide to Aesthetics, Malden MA, Blackwell Publishing, 2004.


-



programului



10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere din nota

finală


disciplinei

Examen scris 100%

10.5 Seminar /

laborator

-

- -



Data completării

01.10. 2015



10.10.2015


Prof.dr.Daniela Constantin

FIŞA DISCIPLINEI









2.1 Denumirea disciplinei Filozofie



2.4 Anul de studiu 3 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei








Tutoriat 2

Examinări 2

Alte activităţi 0





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe





om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

Definirea filosofiei și a obiectelor sale de studiu.

Identificarea principalelor etape ale istoriei filosofiei.

Definirea unora dintre principalele concepte cu care operează filosofia.

Expunerea principalelor elemente ale unor teorii filosofice importante dezvoltate începând cu

antichitatea greacă și până în sec. al XVIII-lea.

Co

mp

eten

ţe t

ran

sver

sale


Dezvoltarea capacității de argumentare.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Însușirea unor cunoștințe de bază ale disciplinei filosofiei –

concepte, teorii, curente de gândire – relevante pentru înțelegerea

istoriei culturale a Europei d in antichitate și până în prezent.

7.2 Obiectivele specifice Însușirea principalelor teorii și concepte ale filosofiei necesare

înțelegerii istoriei culturale a Europei.

Familiarizarea cu principalele obiecte de studiu ale filosofiei.

Fomarea capacităților de analiză de text și de argumentare a unei

teorii, idei, opinii.

8. Conţinuturi


Definiții ale filosofiei, ramuri ale

disciplinei, obiect de studiu.


Filosofia pre-socratică și socratică Prelegere, discuție în grup.

Platon , Aristotel Prelegere, discuție în grup.

Filosofia medievală Prelegere, discuție în grup.

Filosofia în Renaștere Prelegere, discuție în grup.

Raționalismul în sec. al XVII-lea Prelegere, discuție în grup.

Empirismul englez Prelegere, discuție în grup.

Bibliografie

Rene Decartes, Discurs asupra metodei de a ne conduce bine raţiunea şi de a căuta adevărul în ştiinţă, Ed.

Ştiinţifică, 1957, cap. I.

Jeanne Hersch, Mirarea filosofică. Istoria filosofiei europene, București, Humanitas, 1997.

P.P. Negulescu, Filosofia Renaşterii, Bucureşti, Ed. Eminescu, 1986, vol. I, cap. II.

Platon, Opere complete, București, Humanitas, 2001, vol. II (Phaidros).

Gheorghe Vlăduțescu, Introducere în istoria filosofiei medievale, București, Ed. Enciclopedică, 1973.


-



programului



10. Evaluare


evaluare


finală


disciplinei

Colocviu 100%

10.5 Seminar /

laborator

-

- -



Data completării

01.10.2015



10.10.2015.



FIŞA DISCIPLINEI









2.1 Denumirea disciplinei Filosofie











Tutoriat 2

Examinări 2

Alte activităţi 0





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe





om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

Expunerea principalelor elemente ale unor teorii filosofice din perioada modernă.

Expunerea principalelor elemente ale unor teorii filosofice centrale din epoca contemporană.

Definirea și analizarea esteticii ca ramură a filosofiei.

Prezentarea unor concepte centrale ale filosofiei artei.

Co

mp

eten

ţe t

ran

sver

sale


Dezvoltarea capacității de argumentare.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Însușirea unor cunoștințe de bază ale disciplinei filosofiei –

concepte, teorii, curente de gândire – relevante pentru înțelegerea

istoriei culturale a Europei d in antichitate și până în prezent.

7.2 Obiectivele specifice Însușirea principalelor teorii și concepte ale filosofiei necesare

înțelegerii istoriei culturale a Europei.

Familiarizarea cu principalele obiecte de studiu ale filosofiei.

Fomarea capacităților de analiză de text și de argumentare a unei

teorii, idei, opinii.

8. Conţinuturi


Elemente centrale ale sistemului filosofic

al lui Immanuel Kant


Friedrich Hegel și idealismul filosofic Prelegere, discuție în grup.

Disciplinele socio-umaniste la începutul

sec. al XX-lea


Concepte ale filosofiei lui Friedrich

Nietzsche


Fenomenologia lui Martin Heidegger Prelegere, discuție în grup.

Direcții în filosofia contemporană Prelegere, discuție în grup.

Artă și filosofie – perspectivă generală Prelegere, discuție în grup.

Bibliografie

G. W. F. Hegel, Despre artă și poezie, București, Ed. Minerva, 1979.

Martin Heidegger, ”Construire, locuire, gândire” în Originea operei de artă, București, Ed. Humanitas, 1995.

Jeanne Hersch, Mirarea filosofică. Istoria filosofiei europene, București, Ed. Humanitas, 1997.

Immanuel Kant, Critica facultăţii de judecare, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981, Cartea a 2-a,

”Analitica Sublimului”.

Friedrich Nietzsche, Dincolo de bine şi de rău. Preludiu la o filozofie a viitorului, Bucureşti, Ed. Humanitas,

1992.


-



programului



10. Evaluare


evaluare


finală


disciplinei

Examen scris 100%

10.5 Seminar /

laborator

- -



Data completării

01.10.2015



10.10.2015.



FIŞA DISCIPLINEI






1.5 Ciclul de studii Masterat

1.6 Programul de studii / Calificarea Istoria și teoria artei. Patrimoniu și curatoriat


2.1 Denumirea disciplinei Managementul proiectului cultural.



2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei Ob








Tutoriat 4

Examinări 4

Alte activităţi – vizitarea unor instituții cu profil cultural. 10





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe




6. Competenţele specifice acumulate

Co

mp

eten

ţe p

rofe

sio

nal

e Definirea proiectului cultural și a managementului de proiect.

Identificarea tipurilor de proiecte, în funcție de diverse criterii.

Descrierea etapelor elaborării proiectului.

Prezentarea principalelor canale și instrumente de comunicare în managementul proiectului

cultural.

Descrierea principalelor poziții în echipa proiectului cultural.

Co

mp

eten

ţe t

ran

sver

sale

Dezvoltarea capacităților de identificare, descriere, analiză și evaluare.

Dezvoltarea unei atitudini proactive în identificarea oportunităților în domeniul cultural.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Înțelegerea domeniului managementului de proiect și dezvoltarea

capacității de a crea un proiect cultural.

7.2 Obiectivele specifice Însușirea conceptelor specifice managementului de proiect.

Înțelegerea particularităților proiectelor culturale în cadrul

managementului de proiect.

Însușirea etapelor elaborării proiectului cultural.

Familiarizarea cu instrumentele de comunicare internă.

Formarea capacității de elaborare și management al proiectului

cultural.

8. Conţinuturi


Ce este proiectul cultural și ce presupune

managementul de proiect.

Prelegere, discuție în grup

Tipologii ale proiectelor. Prelegere, discuție în grup

Fundamentarea proiectului. Prelegere, discuție în grup

Structura logică și planificarea. Prelegere, discuție în grup,

Echipa proiectului – responsabilități și

competențe.


Canale și instrumente de comunicare

internă.


Studii de caz în domeniul artelor vizuale. Prelegere, discuție în grup,

materiale video.

Bibliografie

Armin Klein, 2005, Managementul proiectului cultural, Timișoara, Editura Fundația Interart Triade.

Aura Corbeanu, 2005, Managementul proiectului cultural. Noţiuni şi instrumente, București, Ministerul Culturii

şi Cultelor, Centrul pentru Formare, Educaţie Permanentă şi Management în Domeniul Culturii

Diana Maria J. Rodney Turner, Stephen J. Simister, 2004, Manualul Gower de Management de Proiect,

Bucureşti, Editura Codecs.

Diana Cismaru, 2007, Comunicare internă în organizaţii, București, Tritonic.


Ce este proiectul cultural și ce presupune

managementul de proiect.

Analiză de articole, discuție

în grup

Tipologii ale proiectelor Analiză de articole, discuție

în grup

Fundamentarea proiectului. Analiză de articole, discuție

în grup

Structura logică și planificarea. Analiză de articole, discuție

în grup

Echipa proiectului – responsabilități și

competențe.


în grup

Canale și instrumente de comunicare. Analiză de articole,

prezentare materiale video,

discuție în grup

Studii de caz în domeniul artelor vizuale. Prezentare materiale video,

discuție în grup

Bibliografie

Eduard Claudiu Brăileanu, 2008, Managementul proiectului cultural. Certitudini și capcane, Universitatea

București, Facultatea de litere, teză de doctorat. J. Rodney Turner, Stephen J. Simister, 2004, Manualul Gower de Management de Proiect, Bucureşti, Editura

Codecs.

Thierry Laebert, 2009, Planul de comunicare, Iași, Polirom.



programului


Manager cultural, cadru didactic, referent cultural, muzeograf.

10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere din

nota finală


disciplinei

Examen oral 60%

10.5 Seminar /

laborator




orală

30%


grup

Notarea prezenței

și activității.

10%




Data completării

01.10.2015



10.10.2015


FIŞA DISCIPLINEI






1.5 Ciclul de studii Masterat

1.6 Programul de studii / Calificarea Istoria și teoria artei. Patrimoniu și curatoriat


2.1 Denumirea disciplinei Managementul proiectului cultural.



2.4 Anul de studiu 1 2.5 Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare P 2.7 Regimul disciplinei Ob








Tutoriat 4

Examinări 4

Alte activităţi – vizitarea unor instituții cu profil cultural. 10





4.1 de curriculum

4.2 de competenţe




6. Competenţele specifice acumulate

Co

mp

eten

ţe p

rofe

sio

nal

e Prezentarea normelor relevante pentru domeniul cultural în România.

Identificarea actorilor naționali și internaționali în domeniul cultural.

Prezentarea etapelor implementării proiectului.

Identificarea partenerilor potențiali ai proiectului.

Definirea și descrierea managementului riscului și fazelor sale.

Prezentarea tipologiilor și metodelor evaluării proiectului cultural.

Co

mp

eten

ţe t

ran

sver

sale

Dezvoltarea capacităților de analiză și evaluare.

Dezvoltarea capacității de identificare a resurselor.


7.1 Obiectivul general al disciplinei Aprofundarea multiplelor dimensiuni ale implementării

proiectului cultural, cunoașterea resurselor legislative, sociale și

instituționale disponibile.

7.2 Obiectivele specifice Însușirea principalelor norme și cunoașterea actorilor naționali și

internaționali în domeniul culturii.

Formarea capacității de identificare și selectare a partenerilor în

desfășurarea proiectului.

Dezvoltarea capacității de a implementa proiecte culturale.

Formarea unor capacități de analiză de proiecte culturale în

domeniu.

8. Conţinuturi


Norme românești și europene în domeniul

culturii.


Actori naționali și internaționali în

domeniul cultural.


Parteneriate și consorții. Prelegere, discuție în grup

Implementarea proiectului. Prelegere, discuție în grup

Managementul riscului. Prelegere, discuție în grup,

Evaluarea proiectului. Tipologii. Prelegere, discuție în grup,

Bune practici în domeniul

managementului proiectului cultural.


prezentare materiale video

Bibliografie

Dan Rațiu (coord.), 2011, Politica culturală și artele: local, național, global, Cluj-Napoca, Casa Cărții de

Știință. Jean-Félix Fiehl, 2000, Cum să ne realizăm proiectele, Iaşi, Editura Polirom.

Denis Lock, 2000, Management de proiect, Bucureşti, Editura Codecs.

Constantin Opran, 2014, Managementul proiectelor, București, Editura Comunicare.ro.


Norme românești și europene în domeniul

culturii.


în grup

Actori naționali și internaționali în

domeniul cultural.


în grup

Parteneriate și consorții. Analiză de articole, discuție

în grup

Implementarea proiectului. Analiză de articole, discuție

în grup

Managementul riscului. Analiză de articole, discuție

în grup

Evaluarea proiectului. Tipologii. Analiză de articole, discuție

în grup

Bune practici în domeniul

managementului proiectului cultural.

Prezentare materiale video,

discuție în grup

Bibliografie

Strategia sectorială în domeniul culturii și patrimoniului național pentru perioada 2014 – 2020, București,

Centrul de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii.

Dan Rațiu (coord.), 2011, Politica culturală și artele: local, național, global, Cluj-Napoca, Casa Cărții de

Știință.

Corneliu Neagu, Lucia Violeta Melnic, 2001, Managementul operaţional al proiectelor, Constanţa, Ovidius

University Press.

Constantin Opran, 2014, Managementul proiectelor, București, Editura Comunicare.ro.



programului


Manager cultural, cadru didactic, referent cultural, muzeograf.

10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere din

nota finală


disciplinei

Examen oral 60%

10.5 Seminar /

laborator




orală

30%


grup

Notarea prezenței

și activității.

10%




Data completării

01.10.2015


Andreea Lazea

Data avizării în departament Semnătura directorului departamentului

10.10.2015

resurseumane.uvt.ro€¦ · 2.4 anul de studiu 1 2.5 semestrul 1 2.6 tipul de evaluare e 2.7...

Documents