in acea dirninea$ de iamtr a anului 1952, ce semana

izbitor de mult cu toate tnceputurile de zi care se

sses€ra de la terminarea rizboiului inco:rce, m: na, c:reera medic urolog, se afla la spitalul din M., o depaftataperiferie moscovitd.

Tocmai isi incepuse vizita de dimineatd, insotite denedicul-sef si suita lui de asistenti, c6nd, pe culoar, unbArbat, condus spre ea de o supraveghetoare, a cerut sa-ivorbeascl. Nimeni din micul grup nu s-a suptrrat. Odati cebarbanrl s-a apropiat, tofi ceilalti s-au into6 cu spatele. Se

iatimpla adese4 pe atunci, sa fii ridicat chiar gi de laserviciu, cu toale ca pohia secreH prefera arestiiile dintimpul nopfii. Daci-i acordai celui vizat macar o ultfunaprivire, inspirati mai mult de curiozitate decdt de com-pasiune, erai ln primejdie de a fi banuit cA aveai vreo legi-turi cu acuzaflrl.

Birbaml venit s-o inhate pe mama era aidoma aceleiimagini pe care 1i-o facusegi despre un mililian. Penfru a nufi auzit decdt de e4 s-a prezentat cu o voce joasi qi, fAJa a finici politicos, dar nici aspnl i-a spus si-l urmeze. I-a intrarea

h spital staliona o limuzina neagra. Mama se astepta c4 inma$ina, sA fie incadra6 de mai mulfi barbatri. N-a fost aga-

$oferul nici macar nu s-a intors cind ea s-a apzat pe

bancheta din spate. Alituri era doar milijianul. Firi a mai

Ivfarc Dugaill

scoat€ o vorba, au plecat imediat Zua era gemasi, cu un cerin nuanfe de gri, o zi al carei colorit se potrivea de minunecu regimul. Devenind, parca, mai inchisa h culoare gi

profitand de un u5or dezghet zapada mudara de pe trotuarese-nmuiase in ajun, dar acum era, din nou, tare ca gheala.

Nici prin gind nu-i trecea ei ca militianul ar fi putut s-oridice pentru altceva decet o arestare. ii era foarte binecunoscut $i faptul cA, penfiu asta, nu era neaparat nevoie de

un motiv. A5a se manifesta pur 9i simplu teroarea- Cu tata,ea discutase de multe ori aceasta eventualitate. ln viafa lorde zi cl zi, ei nu se indoiau de binele pe care revolulia{adusese, dar le venea a$4 cateodat4 intre patru ochi 9i firarautate, se-i critice ftud asprime derivele. Daci arestarea ei,in acea dimineafi, nu se datora hazardului, atunci cauza ar fiaceste discufii. Dar cum putusera si-i audi? Se pare cipolilia politica pusese de luni de zile apaftamentul sub

ascultare, fArA ca ei sl afle. De altrel, portarul avea dubluracheilor $i ar fi putut, cu u$urinJ4 lasa sa infi€ in locuinF niste

instalatori. Dar de ce sa fie chiar ei urmarii? De ce eu?

Forma aceasta de interogare era inlocuiti adesea de o alta,

mai realis6: de ce nu eu? Apropo de portar, amintircafaptelor petrecute se aduna iarasi in mintea mamei, aruncindasupra are$arii o lumina cel putrin curioasa-

Cu multe luni in uln4 parinlii mei se hotardsera sA aibA

un copil. in fiecarc sead! cu constiinciozitate Si regularitate,

ei se dedicau acestei sarcini. Placerea pe carc o simteau iifacea sb uite de cauza. Erau gata sA-Si peFeaca a$a toatiduminica dupi-amieza, i1 camera lor, in timp ce peste braqcobora lnserarea. Totul se intAmpla dupa ce tata i$i aranjase

deja caietele, in care avusese griji si termine de scris sute

de ecualii de fizica, de altfel, singura sa pasiune, in afart de

o execuiie obisnuita

sna La r6ndul ei, mama il iubea din tot sufle$I. Fara sa

r indoiasci vreun moment de propriile simiid.

Cunoscind-o, puteai observa ca sentimentele nu o ftro-

bcal Frra o fire zburdalnica, asemenea multor altor tinere de

virsa ei. Mi-o puteam foarte bine imagina plimbdndu-se

goala prin apartament si, in acelasi timp, neuitAnd si-iainteasca tatei ctr femeia nu este un bun: proprietatea

fivara fusese desfiinF6.intr-o luni dimineati, prin nirnic diferita de toate cele-

blte, portarul leqi foarte $abit din ghereta lui $i se opri la

baza scarilor, tocmai cind mama cobora ultimele trepte'

Frind ocupatesa-$i incheie paltonul din blana sintedca 9i

avind, in acelasi timp, griia sl nu cada, ar fi putut, cu u$u-

ri4a, sa se loveascl de el. De obicei prea putin amabil, el

afi$a in acea zi mina spasitA a cuiva care tot rePetase niste

rcpro$uri, ce nu li fusesera ascultate:

- imi cer scuze ca va interzii, tovara$a. dar arn datoria sa

va aduc aminte, chiar 9i pe ftrga de pl6ngerea unor vecini' al

caror nume o sal trec sub tacere, ca nu cumva s6 tulbur

linistea de pe palier. Spun6nd acestea, el nu o mai privi

direct, ochii lui fixhnd acum balustrada lucioasa a scarii' Ei

mi-au raportat ca dunneavoasfta tulburati, iar cind spun

,dumneavoastrd" inseamna ctr doar dumnsvoa$ra personal'

gi nu so6ll dumneavoastr4 altfel mi-as fi permis si-l opresc

acum un sfert de ora cand a trecut. Deci, dumneavoastri

ulburati linirtea cu lipete, care, potivit spuselor lor, ar fi sni-

gate scoase in momente de mare plicere. Nu sunt eu cel

indrepta$t si judec, dar aici nu este vorba de manifestiri

intamplatoare. Dupa cum, tot vecinii spun, ei lndura acest

neajuns de aproape un an, o datA sau de doua ori pe seara si,

ce&oda$ chiar in toiul noplii sau dimineala li, chiar duminica

de vr€o trei ori. inainte de a continua, recunoagt4i faptele?

14 \ arc Dugain

Mama s-a sprijinit de balustrada, si-a mutat greutatea

corpului de pe un picior pe altul, apoi, snAmbind din nas,

a sPus:

- Cred ci este desnrl de corect, tovara$e poftar!RAspunsul il destinse vizibil pe cel insircinat cu acea$a

grea misiune, el ludndu-ri acum un aer sfttos, pentru a

putea continua:

- in acest caz, daci suntem de acord, permiteti-mi sa vaatrag atenlia ca aceash situafie nu este foarte buni pentrureputatia dumneavoas$A Vedeti, nu e numai ci. a1i stin-gherit cuplul Olianovilor, care s-a sesizat pentru cA eu Stiuca, acum, cand ali fost avertizat', neajunsul va disparea.Nu, eu ma intreb doar cum poate fi luata o astfel de placere

$i aplicata alton, ca pe o amenda. Chiar daca aceasta s-arfi produs doar o singura dati, eu voi ceda cereriiOlianovilor de a vl atrage ateniia asupra acestor stingherelicauzate de vecinatate, indiferent care ar fi riscurile legatede interpretarea lor.

Aproape aprobindu{, marna didu din cap...

- Am inteles foarte bine mesajul dumneavoasha, bva-rase portar, gi o sa va urmez sfaturile. Totugi, daca aceste

neplaceri 1in de aproape un an, dupa cum afirma Olianovii,as fi .l.rut sa va infteb de ce nu s-au pl6ns mai devreme.

in acel moment, privirea portarului se intuneca $i narilei se diLuari- Scoase un sunet bizar, dupA car€ i$i lua talp4ilainca inainte de a ajunge la usa de intrare in bloc, mama re-

$eta aroganta spuselor sale. Peste carcva zile, ins4 inci-dentul era deja aproape uitat, dar, in momentul arestadi,acesta ii reveni in minte cu o precizie uimitoare.

De multe luni, o teama legitima o indemn:rse sa poarte

d.lpra ei, ascunsA in captugeala hainei, o capsulA de cianur4

pentru a se putea sustrage orictuui interogatoriu sau oricarei

torturi daca, din intamplare, ar fi venit cineva str o arssteze.

Nu voia sl sufere. Nu-i stitea in ftre. Cu atat mai mult, sipeneaci ani lungi suportAnd gennile siberiene, fara a sti cittimp se va scurge pana cand omul se va Fansforma in animal

si. in ulthtr insla$i, va ceda in fala mo(ii' Pe atunci parintii

ci nu aveau copii $i, impreuna, convenisera cat se poale de

simplu ci nici unul nu trebuia sa fie pentru celalalt un motiv

& a trii cu orice pret. Amendoi erau de Parere ca pe acest

pamant nimic nu le era at6t de scump incet sa justifice

indurarea torturii. Dar tatal meu nu a impins spiritul de

fev€dere int-atat incat sa se doteze cu o ofava mortala. El

nu se considera amenintat decet atunci cand facea pe

lrozzyul in fata personalului din subordine, important fiind

doar in ochii barbatrilor si femeilor din administatia gtiin-

f6ctr pe care o conducea Aceasta importanfA scadea vizibil

b momennrl in carc aveai in vedere 5i numarul acestora- inplus, el nu era membru de partid. ln aceastl privinla se

Esemnase, caci se luau mai degraba de cei cu functii de

4mderq nu de simplii muncitori, asemenea lui. I se cerea

&a corectitudine in exercitarea profesiei $i, cum nu avea

nici cea mai mica ambifie, nu deranja pe nimeni. in privinF

16 \rarc Dugain

mamei, nu igi facea grUi inainte, caci, in ciuda imprejuririlorviuege, optimismul sau ii soptea sa nu-i pese prea mult.

ln ma$in4 mama a deplasat ugor capsula de cianuri, pe

carc o ascunsese in captu$eala paltonului ca s-o duci maiaproape de pa4ile ei intime, miz6nd pe faptul ca, asfel, ea

va scapa Yigilenlei to4ionarilor.

Automobilul s-a oprit in fala unei intrari secundare a

Kremlinului, destul de departe de Lubianka, a carei poarta

era cunoscuta de toata Moscova, fapt care o lini$ti intr-ooarecare mAsura. Fara menajamente si fara brutalitate,bArbatul i-a spus si coboare din magina $i a condus-o de-a

lungul unui adevArat labidnt de coridoare $i puncte de

control, la care acesta prezenta un fel de permis de liberauecere. Urmdndu-gi cerberul, ea avu o putemicl nevoie de

a urina, dar nu indr6zni sal htrebe unde erau toaletele,atAtea cite vor Fr fost pe parcu$. Labidntul parea sa nu se

mai termine. Inima i se strAnse din ce in ce mai tare, inideea ca o vor interoga intr-o pivnita din Kremlin, departe

de alli suspecli politici. Dar un alt indiciu ii readuse o spe-

ranF infimd. Se spunea ca la Lubianka to4ionarii insta-laserl recent o sala antifonaa, de teama ca nu cumvaurletele celor torturatri sa scada moralul personalului admi-nisuativ al poliliei politice. Desigur ca o astfel de camerinu putea exista $i la Kremlin. Deci n-aveau de gAnd s-o

tortueze. Bineinteles ca ar fi fost posibil str o priveze de

somn sau, mai rau, sa-i puna un calu$ ln gura pentru a o

lovi. ,,Dar, i5i spuse ea, daca un calug era suficient pentru

a inabu$i u etele, atunci la Lubianka de ce au construit o

camera speciala?" Convinsa de justelea gindurilor sale, ea

reveni asupra posibilului motiv al arestirii, farA a putea gasi

o explicalie logica. Precis a injurat sau a blestemat, Si acest

fapt n-avea cum si-l conteste. Imediat insA, ii veni afta idee,

O execulie obisnuita l'7

cae incepu s-o terorizeze. Marea afacere a momenn ui era

-n.id".uta """ a ',bluzelor

albe", medicii spitalului din

Kremlin, evrei pentru marea majoritate' flind acuzafi ca

l-ar fi omordt Pe Jdanov'

Dupa mame, ea nu era evreicA, doar dupa tatA era- La

incepot, in marea euforie a Revoluliei, cind fiecare se de-

barasa de ce-i era specific, asemenea unui sirac de zdrente'

mal ei isi schimbase numele, Din Altnan el devenise Adin'

Sar putea ca politria politica sa desfa$oare o investigatie

"rup* o.igirrii tot*o. medicilor din spitalele Moscovei?

Apoi, alta idee o inlocui pe aceasta' aducandu-i totodata un

stop de ,ela*are: ,,Daca s-au hogxat sa-i arcsteze pe toti

medicii evrei din oras qi chiar din Fra' era logic sl inceapa

cucei care purtau un nume grlitot'', tqi spuse ea' Or' nici

unul dintre sefii de serviciu din spitalul in care lucra 5i care

aveau un nume potrivit nu pareau sa fie nelini$iti' Normal

. n t"u "u "u

.a nu fie inhaFta decat dupa indelungi

c€rcetari asupra adevAratului ei nume' Ea mai qtia' de ase-

menea, ca logica nu era punctul forte al sistemului' Fo4a

terorii "- ,a iri i-pt"uizibil, cici avea nevoie de paflea ei de

hazard. Aceasta ipoteza nu avea in ea nimic lini$titor' Odala

intrata in miinile to4ionarilor, problerna nu era sa-$i de-

monstreze nevinovafia cat' mai degraba' c€i ce-o acuzau sa

se puna de acord asupra culpei, oricare ar fi fost ea- Atunci'

cum adessa incetezi sa mai lupti, ea s-a lisat doar condusa'

Nu mai Eecu multa rreme 9i' dupa expresia celui care o

insole4 ea lnteles€ ca ajunsesera la capatul calatoriei'

Marea poarti gotica din lemn masiv te conducea spre o

camera mica, foarte intunecoasa, ce avea mirosul oamenilor

car€ aproape nu vorbeau. Dupa ce ghidul ei pleca' ea ramase

singuri cu o femeie bondoaca' cu pdrul negnt unsufos $r ftrrr

r8 arc Dugain

la fel ca mustala subtire care-i acoperea buza superioad" Era

imb'racatA int-o uniforma de postav maro. Mamei ii facu un

semn sl se ageze, iar ea reveni in spatele unui birou mic si

lui loc pe o lavili, strdngdndu-gi genunchii. Se aseza in a$a

fel incat privirile sa nu li se intersecteze. in fala ei, biroul era

gol. Femeia $atea cu bratele incrucisate $i spatele drept, ca

m eunuc ce-si pazeqte cu straSnicie haremul. Dupa un lung

moment de ezitare Si pentru ca nu se mai putea 1ine, mama

o intreba unde se afla toaleta. Surprinsa de aceasta cerere

neavenig, ferneia o privi cu rcproo inainte de a-i rispunde:

- Pana aici exish multe toalete. Dar ele sunt rezervate

garzilor si personalului de pe etaj. DupA stiinla mea nici un

text de rcgularnent nu autorizeaza vizitatorii 9le foloseasci.

- Atunci, ce-a$ putea face? inteba timid"i mama, fiind inacelagi timp congtienta ca nu se afla deloc in situafia de a

putea prctinde ceva-

- Nu $iu nimic, tovara$a, va trebui sa te ablii. M se pare

ca tu n-ai intat in Krcmlin pe poana principala. Intrarca

vizitatorilor de seama ese prevazuta cu toalete tot atat de

mari cdt apartamentele comunitare din Moscova. Ai putea

macar banui de ce n-ai intrat pe poarta principala? Ar fitrebuit sa-Ii dai seama de ce, in partea aceasta a cladiriitoaletele n-au fost prevazue pentru oaneni ca tine.

De ciwa timp, ea n-o mai privea pe mama, ochii ei fi-xand perctele din fall. Apoi, oft5nd ad6nc, spuse:

- Dialectica face, intr-adevar, mult pentru inlelegerea

lumii. Pref cam de ora, rarnase apoi fara sA spuntr un cuvanlinainte de a se hota{i cl era timpul sa ac$oneze. Te voi per-

cheziliona, preciza ea, inh-wr tirziu, ridic6ndu-se incet, ca si

cum ar fi apasat pe fiecare picior. Urrneazl-ml!Deschise imediat usa unui cabinet mic, construit impre-

jurul unui cuier. Mama reauza imediat cA, in cazul in care

o cxecutie obisnuita 19

i se va face perchezilie totala' va trebui sa justifice faptul

- " **. o

"upaula de cianura' Nici macar nu putea sa se

d[ca la toalem ca sa arunce acolo otrava' O confuzie

arai"orarou." puse staPanire pe ea' Daca femeia gasea

iluu,'pr"ci. io tua' ii veni ideea sa-$i puna capat zilelor'

ifui, i .. p* p."-atur sa o faca farl a avea inplegerea

*,1". ,,St t"i nu e mare scofala"' i5i spuse ea' Pulinul

[.rr"-f p*.ui pretinde era sil stii de ce' chiar daca multi'dio*

"ondurrrnuti avuseseri aceasta curiozitate' dar i$i

**"a"a*t apoi soarta, caci nu exista nici un "de ce"'

Fe de alta parte, farl capsuli" n-ar fi fost posibil sa se sus-

rraga so4ii.-:- O"rU.t*fiu:r in cabini! Pastrallva doar lenjeria!

Mama se executa cu speranp ca insPeclia se va opri in fala

oilJut ,tu u" uoarare a purlorii' ii intinse apoi femeii-sol-

ila"," nuitt"t", iar aceasta le examina cu minuliozinte'

arti ,".rnina, se apropie de mama si incepu sa o pipaie

D€s€ lenjerie. Sim$ imediat capsula care facea o umflatura

mica ti Pretinse sa-i fie dat obiecrul'- - boi

^tu: spuse ea' aruncdndu-i mamei o privirc intu-

ga$, caucaziantr.

- O caPsula

- Am simtii Dar ce-i cu ea?

Mama avea o expresie descumpaniB' Era convinsa ca

se-nmgise, dar nu-i trebui mult timp sa se justifice'-

- Uio' ,ou*t ' scopul capsulei este acela de a indepafta

ior"rt"f" .i"i "ut"

inM' cateodati' in bltnudle femeilor' la

et * Aif".i "t"

*Ut*t" toxice ce se pun in dulapuri pentu

a indeParta moliile'

O"ttii *-i ai gardienei se invirteau in orbite' aceasta

dendu-le' in sfar$it, o expresie: aceea a unei femei care se

20 Ivlarc Dugain

indoiegte profund de cele auzite. iSi acordA rm scurt momentde gandfu€, inainte de a lisa si-i scape rapid:

- in atte impreiurari, v-a5 fi lasat-o. Imaginati-vA hsa ca

ar fi otrava. Ca ar fi putut patrunde otrava in partea aceasta

a Kremlinului...

- Nu vreti sa mi-o lasa$? Va asigur...

- Nu! ii taie vorba gardiana-

- Atunci, r,reti si o arunc in acest cog?

- E imposibil!

- Dar de ce?

- Asta ar insernna sa ma debarasez de un produs a c.ruicompozilie nu o cunosc. Este contrar tuturor regulilornoastre. O s-o duc la cei care se ocupa cu securitatea pen-

tru a fi analizata, $i, cile gtie, poate o sa fl-o dea inapoi.Cine a fabricat-o?

- Eu sunt medic urolog, iar acesta este un produsexperimental pe care l-am conceput $i pe care il testezpe mine.

- Acesta ar putea fi un bine facut umanitatrii, un pas

inainte al poporului nostru, ca nici o insecta sa nu se maicuibarcasca in blana muncitoarelor noastre.

- Aveli dreptate, tovara$i- Dar este un prototip 9i nu maiam altul, iar daca la securitate se va pierde, atunci luni de

munca intensa se vor evapofir.

- Daci produsul tiu ar fi fost at6t de revolutrionar, te-arfi lasat sa intri pe poafia principala- Ce-mi spui tu nu este

decit o simpli presupunere 9i Academia de $tiinle nu s-a

exprimat inca asupra acestui progres gtiinlific.

Facu, dupa acee4 un semn din mina, insemnind ca

disculia se incheiase.

Cu toate cA incaperca era rece gi umedi, ca o casa de FrAdupa o iarna infeagA fara inca{zi€, mana transpira intens.

O executie obisnuita 2l

- Atunci, poate mi-a1i putea spune, tovaras'' de ce m-ati

drs aici?

- Mi.e irnposibil, tovara$a, nici macar eu nu stiu

mtivul. Ceea ce pot sa{i spun, insa' este cl holul din spale

conduce doar spre mad personaliBfi' pe$onalitaf foafte

nari, care doresc sa vada oameni ca tine' fara a fi insa

razui. Peniru ca nu este nici o scofala penEu un mare

prieten al poporului sa fie vazut in compania uneia ca tine'

ii tu gtii de ce' cel pufin tot atat de bine ca acela care vrea

g E-ntalneasca aici.

Femeia privi ceasul de pe perete' in acela$i moment' o

alta femeie in trniforma intrd' avind aerul plictisit al unui

cu$ode de muzeu ce abia agteapta terminarea programului'

Prima ii raporti celeilalte totut, incredin@ndu-i 9i capsula'

rccomandandu-i s-o dea celor in drept' Nou-sosita lasa

capsda sa alunece in buzunar, 1n timp ce ii arunca mamei o

pivire cnmta.

Timpul gia inceput, apoi' lucrarea sa distructivl- Nirnic

ou .-u -ui irrtaaplat in urm'toarele cinci ore' Fard capsula

d" "i**a, -urna se simtea pierduH' l$i didea seama ca'

in cazul in care nu era cu nirnic vinovati inainte de a in-

ra in acest palat, din acel momenl era- Putea fi consideratd

o criminali, care n-avea nici macar mijloacele de a se

otravi. Iata ce devenise. Nelegiuirea ei era de o gravitate

propo4ionala cu personalitatea celui pe care avea sa-l

intelrreu.ca. I-ar fi pltrcut sd creadi ci gardiana se-mbldn-

' zise. Pentru o fiicar a satului ca ea, oricare mujic gatit de

grbatoare ar fi putut fi o personalitate' Acest g6nd ii trecu

prin minte cam pe la ora trei a dupa-amiezii' Ca sa iasl din

aceasta anticamera, a fost nevoie sa mai tleaca doua-

sPrezece ore.