1

I

s* ir*"iuo

NTIRARA h{ SALA DE JUDECATA cu PaIi t6rsiili, ca

doisprez€ce vagabonzi din San Francisco, cu umerii cazuti $i

capetele plecate, de parca ar fi ctrutat ceva mtrrunli$ pe trotuar.

David Sloane stltea cu coatele Froptite p€ masa zdrav{nb dinbmn de stejar, cu palmele fomrind o mica piramida cu varful

lndreptat spre buzele lui, d6nd imprcsia cuiva cufundat tnmeditalie sau rugaciune, de$i era congtient de fiecarc mi$cale

a lor. Cei gapte barbali 9i cele cinci femei ajunsera la locurilecare le erau desdnate in boxa inalta din lemn de mahon a

idului, l$i luarA carnetele de notip de pe scaune $i se a$ezara,

ramanend cu birbiile cuibarite ln piepturi. in clipa ln care-si

ddicara capetele, Sloane nu fu surprins se constab cA privirilelor treceau peste el Si se oprcau.asupra distinsului domn care

$et€a la masa alaturaE, a avocaflor acuzarii, Kevin Steiner.

Lipsa co acnrlui vizual din pafiea jutafilu putea sa constituie

un semn rau pentru avocanl aparirii 9i pentru clientul siu, daratunci cend ei priveau eatre c€hlalt avocat, aceasta echivala,

de obicei, cu dangatul mo4ii.

10 ROBERT DUGoNI

in urma lrecareia dinhe cele paisprezece yictorii consecu-tive in procese ale lui Sloane 5i a notorietadi sale in creftere,firmele care-i reprezentau pe reclamanfi trimiteau, treptat,avocafi din ce in ce mai buni care sA-i faca fala. Nici unul nufusese mai bun decat Kevin Steiner. Unul dintre cei mai buniayocati care onorasera vreodata o sala de judecata din SanFrancisco, Steiner avea capul incoronat de un par argintiu pecale de rarire, un zambet capabil sa topeasca untul, precumsi talente oratorice glefuite prin studierea lui Shakespeare laColegiul de Arta Dramatica.

in ciuda avenismentului pe care Stoane i-l adresase inprealabil, acela de a nu reactiona in nici un fel la reintoarcereajurajilor in sala de judecati, il sirnli pe Paul Abbott aplecan-du-se spre el, pdna cind simli stofa costumului Hickey-Free-man al lui Abbott inghiontind umarul sacoului sau sportalbastru de serie. Clientul sau ridica un pahar din plastic cuapa, intr-o incercare neputincioasa de a-gi ascunde buzele.

- Suntem morti, $opti el, ca $i cum i-ar fi citit gandurilelui Sloaae. Nu se uita la noi. Nici unul.

Sloaae rtunase lntr-o postura statuara, ca un om care pare

str he in armonie cu tot ceea ce se intampla in jurul lui, fara sa

manifeste nici umbra de ingrijorare. Abbott nu accepta sa fieignorat. Cobori paharul, Iisand deoparte toata prefacatoria.

- Doar nu va platesc, pe dumneata $i fiIma aia a dumitale,cu patru sute de dolari pe ora, ca sa pierd, domnule Sloane.

Respiralia lui Abbott mirosea a vin rogu ieftin, din carebause un pahar la prdnz. Vena de pe gdtul sau - singura carezvicnea atunci cand se enerva - se profila peste gulerulcama$ii albe scrobite, precum un rdu umflat revArsandu-sepeste maluri.

- Te-am angajat doar pentru ca Bob Foster i-a spusbunicului meu ca nu piezi niciodaF. Pentru binele durni-tale, ar fi de preferat sa ai ceva bun cu care sa-l faci praf perlenorocitul trla-

Supa"..l ;.''i...I.'i 11

Ameninlarea frind lansata, Abbott termina de baut apa dinpahar 9i se lasa pe spate, netezindu-si cravata din matase pana

in poala.

Din nou. Sloane nu reacliona. i5i imagina cum cu un cot

bine plasat il darama pe Abbott pe spatarul scaunului, apoi

iese calm din sala de judecata, dar asta nu avea sa se intample.

\u puteai sal umpli de sdnge 9i sa-l abandonezi pe nepotul

lui Frank Abbott, prietenul personal $i pa.rtenerul de golf de

sambata dii'ninea{a al lui Bob Foster, director general la Foster

& Bane. Descendentra 9i imprejurarile il facusera pe Paul

.trbbott sa ajunga mostenitorul de 29 de ani al companiei mul-rimilionare Abbott Security, precum gi cel mai nesuferit tip de

client al lui Sloane.

Abbotf uitase, ln mod convenabil, ori alesese sa ignore

faptul ca se afla intr-o sala de judecata din San Francisco

deoarece, in scurta perioada de c6nd devenise CEOI laAbbott Security, incompetenla lui disnusese mult din ceea ce

bunicului sau ii luase patruzeci de ani sa construiasca. Unagent de securitate de la Abbott, condamnat de Sei ori pentru

conducere sub influenfa alcoolului, lucru lesne de descoperit

la o simpla verificare a antecedentelor, statuse beat in post, la

pupitrul de securitate din holul unei cladiri cu multe etaje

din San Francisco. Pe jumatate adormit, paznicul nu l-a opritpe Carl Sandal pentru a-i cere legitirnalia, permipndu-i aces-

ruia, condamnat de doua ori pentru abuzuri sexuale, accesul

cete ascensoarele clddirii. Sandal bantuise pe culoare p6na

seara tarziu, cAnd o gisise pe Emily Scott lucrand singura inbiroul sau de avocatura. O batuse cu bestialitate, o violase $i

o sugrumase. La un an dupa aceasta tragedie, so l lui Scott

5i baiatul de sase ani al acesteia intentasera un proces civilpentru ucidere din culpA imponiva companiei Abbott Secu-

riry, solicitand daune in valoare de sase milioane de dolari.

I Abreviere de la Chief Ex€cutive Officer, tidu punat de directorul ex€cutiv al

unei companii (n.tr.)

RotsERT DucoNr

Sloane it imboldise pe Abbott sa rezolye problema, cu atatmai mult cu cat cercetarile premergatoare procesului scose-sera la iveala mai multe cazuri de neverificare a antecedente-lor paznicilol dar Abbott refuzase, numindu-l pe Brian Scott,,tarfa profitoare".

Cu coada ochiului, Sloane il urmari pe Steiner cumraspunde la priyirea juralilor cu o inclinare a capului aproapeimperceptibila. Considerdnd c-ar fi prea mult pentru un profe-sionist sa zambeasca, Steiner i$i inchise cu un gest delicatmapa $i o strecura intr-o geanta pentru tribunal, incredta $crestata de cicatricele unei cariere de treizeci de ani. Treabalui Steiner luase sfdrgit, lucru de care erau congtienli amdndoi.Abbott Secudty pierduse pe ambele planuri, atat pe cel alargumentafiei, cat fi pe cel al legii, iar asta numai pentru caCEO-ul ei era un magar arogant, care ignorase sfaturite luiSloane de dinaintea procesului, in favoarea purtarii unuicostum, confecfonat manual, in valoare de 2 000 de dolari,inft-o sala de judecati cu jurafi din clasa medie, nerabdatori sagaseascA un motiv pentru a impa4i in dreapta $i in stangabanii bunicului sau.

Din locul in care statea cocoFta, sub stema mare gi auritaa Statului California, judecatoaxea de la Curtea SupremaSandra Brown dadu deoparte un teaac de hartii ;i-$i stersefruntea cu o batista ascunsa in mdrleca robei negre, Sistemulcomplicat de reglare a temperaturii din recent construitacladire-capodopera a tribunalului cedase in fata valului decaldura care de o sapta.mana cuprinsese oragul, facdnd ca ohaita de lucrabri de intrelinere sa alerge pe holud, traganddupA ei prelungitoare cu cabluri portocalii Si ventilatoare por-tabite. intr-un gest de induare, judecatoarea Brown hotarese opauza de zece minute dupa pledoaria de incheiere a lui Steiner.Lui Sloane i se paruse ca primise un scuft ragaz de la guver-nator. Acel ragaz tocmai fusese consumat.

- Domnule Sloane, puteti face incheierea.

St:pa''.'l j.';J,'i

Sloane facu un sernn de incuviintare spre judecatoarea

Bmwn, apoi arunca o scufia privire peste cemeala albastri;are mazgalea cametul sau galbui.

Nu era decat un truc.Pledoaria lui de incheiere nu se gasea in acel camet. Dupa

recapitularea lui.Steiner, strecurase hdrtia in servieta. Nu avea

nici un connaargument la apelul bombastic al lui Steiner, orep[ca la descrierea ingrozitoare a ultirnelor clipe din viala luiEmily Scott sau absurda neglijenta a agentului de securitate.

\u avea nimic cu care ,,sal faca praf pe nenorocitul ala'.r Mintea ii era goala.

in spatele lui, spectatorii din sala continuau sa vanture

erul precurh o congregatie de vara dintr-o biserica baptista

ti.in sud - o pata de foi albe miscatoare. Ventilatoarele porta-

bile bdzdiau ca un roi de insecte invizibile.Sloane i$i impinse scaunul in spate gi se ridictr.Lumina exploda: un alb orbitor, care-i expedie o sageata

fulgeratoare de durere, pomind de la baza craniului pana in

spatele ochilor sai. Se prinse de marginea biroului, in timp ce

viziunea de acum familiara pulsa, limpezindu-se, apoi estom-

p6ndu-se: o femeie zacAnd pe o podea mudarir, cu nupul zdro-bit inconjurat de un lac rogu de sange, giroaiele croind carari

purpurii pe podea. Luptandu-se cu sine sa nu se strambe,

Sloane impinse imaginea inapoi in intuneric si se fo(a sa

deschida ochii.Judecatoarea Brown se legana calm in fotoliul ei, cu un

sc64ait ritmic, ca si cum ar fi marcat trecerea secundelor.

Steiner, de asemenea, rimase nepasator. in fap, in r6ndulrezervat publicului, Patricia Hansen, mama lui Emily Scott,

statea intre cele doua fiice in viata ale sale, cu bralele impreu-nate gi palmele strdnse, precum protestatadi in fata unuicordon de soldali. Deocamdata, ochii ei albastri cu reflexe de

otel il ignorara, privindu-i tinta pe jurati.

Sloane isi indrepta printr-un efort de vointa statura de

1,88 m. La 84 de kilograme, numai mugchi, avea cu patru

74 RoBERT DucoNr

kilograme si jumatate mai pufn decat in clipa in care se ridi-case pentru prima dati, sa-si prezinte pledoaria de deschidere.

insa irnbracamintea lui nu lasa si se vada nimic din deteriora-

rca menala Si fizica, inevitab a dupa cinci sapBmani de cinat

la fast-food, somn insuficient si sfes continuu. Avea un dulap

plin cu costume croite special pentru fluctualiile de greutate.

Juratii nu isi dadeau seama. igi incheie sacoul gi se apropie de

juriu, dar membrii acestuia refuzau sa-i acorde atenlie, lasan-

du-l sa $ea acolo, hnga balustadr, ca o ruda care nu e bine-ve-

nit4 sperau ca, ignorandu-l suhcient de mult, va renunla 5i va

pleca, pur gi simplu.

Sloane agtepta. in jurul sau, sala de judecata dca.ia si scar-

Fi4 cu aerul incarcat de mirosul transpiraliei.

Juratul cu numarul patru, un contabil din Noe Valley, pro-

lific la luat notile pe parcursul procesului, fu cel dintii. Jwan:lcu numarul cinci, blonda care lucra in aansporturi, il urma.

Juratul cu numarul noua, un lucrator in construcFi afro-ameri-

can, fu urmatod care-gi ridica ochii, desi braFle ii ramasera

incrucisate pe piept, intr-o atitudine sfidatoare. Juratul cu

numarul zece il urma pe jumtul cu numarul noua, care fuurmat de juratul cu numarul tlei, apoi de juatul cu numdrul

sapte. Cadeau ca piesele de dornino, curiozitatea ridicAndulecu fo4a barbiile din piepturi, p6na cdnd 9i ultirnul dintre cei

doisprezece igi inalp capul. Sloane i$i deschise bratele in fala

lor 9i le migcd incet de o parte 9i de alt4 cu palmele in sus, ca

un preot care igi saluta enoriasii. De neinteles la inceput, sem-

nificalia gestului deveni evidenh: $atea in fala lor cu mainile

goale, farl sprijin sau afectare.

Gura i se deschise, iar el se increzu in faptul ca vorbele se

vor succeda, asa cum se intampla mereu, inSirdndu-se precum

margelele pe un colier, una dupa cealalta, dintr-o bucata.

- Acesta, rosti el, este co$marul tuturor.

Mdinile i se impreunara in dreptul mijlocului.

15

- Sunteti acasa" spaland vasele in bucatarie, facdnd baie

copilului sau stind acasa in birou si urmdrind un meci la tele-

yizDr rutina, Feburi obignuite pe care le faceti zilnic'

Facu cativa pasi spre stanga' CaPetele lor se lntoa$era'

- CiocaneSte cineva la u$a dumneavoastra. Se oPri Pentru

o clipa. Va $tergeti pe miini cu un Prosop de bucatade, ii

+uneti fiului duNleavoastra sa nu dea drumul la apa calda.

Yl duceti la usa din faF, cu ochii pe televizor.

Facu cdiiva pa5i spre dreaPta, se oPri, aPoi stabili contac-

rl vizual cu jumtul numarul $apte, Profesoara de scoala gim-

rziata din districhrl Sunset, despre care Stia ca ar fi cel mai

ryru critic al clientului sau.

- Deschitleli u$a.

Femeia inghili in gol.

- Doi barbali stau Pe veranda duffieavoastra' iinbracali in

stume c€nu$ii mohorale, cu un politist in uniforma in spa-

-L lor. inteaba de durnneavoastra' rostindu-va nwnele intEg'

Ad vAzut prea des asta la televizor, ca sa nu gtiti cum e'

Ea incuviinta cu o inclinare aproape imperceptibila a

capului.Sloane pomi de-a lungul rdndului. V6rful pixului din

m6na contabilului se odihnea nemigcat Pe camet' Muncitorul

h constructii isi desfacu bragele.

- Presupuneli ca a avut loc un accident, un accident de

n'^iina. ii implorali sa va sPuna ca ea e bine, dar expresia de pe

foele lor, faptul ca stau acolo, pe veranda! toate ace$ea va fac

sa inFlegeti cl totu$i ceva nu e ln ordine.

Foile albe de hartie intepenira- Steiner i$i dessuci$a picioa-

rele 9i se apleci in fala, cu o privire nedumerita, zlPAcita'

Panicia Hansen se desfacu din bratele fiicelor sale $i$i pus€ o

Eana pe balustrada, pr€cum cineva aflat la o nunta, pregadn-

du-se sa se ridice si sa obiecteze.

- Cuvintele lor sunt brutale, prozaice' Dfuecte. ',Sotia

dum-

Dcavoastra a fost asasinata." $ocul prin carc treceti se tans-

forma in neincredere $i tulbuarc. Simtili un moment de usuare

r6 RoBERT DUGoNI

absuda. E o greseala. A gre$it casa. ,E o greseala", spuneti. Eiisi lasa prividle in jos. ,,R.egretim. Nu este nici o gre$eala."

Pa$ili pe veranda. ,Nu. Nu so[ia mea. Uitati-va la casa mea.

Uitati-va la magina mea de pe alee." Aratad in stinga $i-ndreapta, spre cartierul dumneavoastrtr din clasa mijlocie.,,Uitati-va la vecinii mei. Uitati-va b imprejurimi. Nu se asa-

sineaza oarneni aici. De aceea trlim aici. E un loc sigur. Copiiinogtri merg cu bicicletele pe shada. Dormim cu ferest€le des-

chise. Nul" implorali dumneavoasEa. ,"8, o grcseala!'Facu o pauza, vazand in ochii lor infundatri in orbite cun

il implora sa continue, dnjind sa-i auda sunetul lini$titor alvocii, absorbindu-i vorbele precum drogurile dintr-o seringa.

- Dar n-a fost nici o gregeala. N-a fost un accident. Nu.A fost un act intenlionat, calculat, al unui sociopat bolnav 5i

deprayat care, tocmai in seara aceea, avea de gand sa ucida,

$i nimeni nu putea sa faca absolut nimic care sal impiedice.isi desfacu bratele, oferindu-se sa le aline durerea,

constient de misiunea dificila care-i a5tepta, consonndu-i.

- As fi vrut ca intrebarea adresata dumneavoasffa sa fifost: a fost moaflea lui Emily Scott o crima oribila Si farainim6? Era o referire subtila la pledoaria de incheiere a luiSteiner. Asupra acestei chestiuni, vom ctrdea de acord cu tofi,cu certitudine.

Capetele se inclinara in semn de aprobare.

- As fi vrut ca inhebarea adresata dumneavoasha $ l?fost au suferit si vor continua si sufere sogul ei gi tAnarul lorfiu din cauza actului infiorator al lui Carl Sandal? Privirea luile inspe€B felele. Mai mult decat igi poate imagina oricaredintre noi. Cuvintele lui zumzaiau la unison cu bazaitul venti-latorului, intr-o cadenF hipnotica. Dar nu acestea suntinEebari.le la care $ebuie sa raspundeli, intrebrrile la care atidepus jwament ca veii laspunde. $i, addnc in interiorul sau,

hecare dintre dumneavoasEa stie acest lucru. De aceea este

arAt de dificil. De aceea va simlili at6t de induerati. intrebariicare sta in fala dumneavoastra nu i se poate raspunde cu

amolie. Trebuie sa-i dati un raspuns cu rafiunea' int-un caz

care nu are nici o ratiune. Nu exi$a nici o raliune Plauzib a

pentru ceea ce a facut Cad Sandal' Niciodata nu va exista'

Lacrimile incepura sa curgtr nestingherite pe fata blondei

care lucra in transPorl.

lgi intoarse privirea spre juratul cu numarul cinci, un

mecanic auto diri Richrnond, dindu-5i seama in acel moment

ce barbatul va fi ales Purtatorul de cuvant al juriului'

- Ma rog la Dumnezeu sA fi existat o posibilitate de a

peintimpina faptele fara sens, violente, ale nelegiuililor care

L ror comite. Ma rog la Dumnezeu sa Putern face ceva astazi,

Jci, sa preintardpinam ca cineva sa mai deschida u5a de la

btrare si sa primeasca vestile Pe care le-a prirnit Brian Scott'

Ma rog h qunnezeu sa-l fi Putut lnpiedica pe Carl Sandal sa

frca tot ceea ce a facut.

Acum li simtea; simtea partea din ei care odati se itnpotri-yise in fata cuvintelor lui, dar acum le prirnea'

- Dar noi nu putem sa nu ne traim vietile din plin din

csuza fricii, sa baricadfin ferestrele 9i u$ile, sa trlim ln custi

Fe€um animalele... nu Putem.- igi cobori privire4 eliberendu-i. Ei isi deschisesera ulile, ll

Fimisera in casele lor. $i, chiar in acel mom€nt, Sloane $tiu'

Nu mai era nevoie sa rosteasca nici un cuvant. Abbott Security

nu pierduse.

Si se ruga la Dunnezeu sa fi Putut prcintemPina $i asta'