fi Şa disciplinei - umfst.ro · veronica dinu, eugen trutia, elena popa-cristea, aurora popescu:...

Universitatea de Medicină şi Farmacie Tg. Mures

Facultatea de Farmacie

FIŞA DISCIPLINEI

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE TARGU-MURES

Facultatea FARMACIE

Specializarea Masterat Biotehnologie Medicală I.

Denumire disciplină BIOCHIMIA PROTEINELOR Categoria: DF II.

Structură disciplină (Nr. ore săptămânal)

Cod disciplină Semestrul Credite Curs Seminar Lucrari practice

Stagii

MBM01 I 6 2 - 2 -

III.

Statut disciplină Obligatorie Opţională Facultativă (se marchează cu x) X

IV.

Titular disciplină:CONF.DR. NAGY ELŐD

Curs Seminar Lucrari practice Stagii Numele şi prenumele NAGY ELŐD NAGY ELŐD NAGY ELŐD -

Instituţia

UMF Targu-Mureș UMF Targu-Mureș UMF Targu-

Mureș

Disciplina/Catedră

Biochimie

farmaceutică/Chimi

a factorilor de

mediu/ DSFF

Biochimie

farmaceutică/Chim

ia factorilor de

mediu/ DSFF

Biochimie

farmaceutică/Chi

mia factorilor de

mediu/ DSFF

Titlul ştiinţific

doctor în medicină doctor în medicină doctor în medicină

Gradul didactic

conferențiar conferențiar conferențiar

Încadrarea (norma de bază/asociat)

norma de bază norma de bază norma de bază

Vârsta

45 45 45

V.

Obiectivele disciplinei Disciplina “Biochimia proteinelor” dezvoltă noțiunile de bază referitoare la structura și funcțiile biologice ale proteneinelor și peptidelor – însușite în cadrul ciclului I de studii-, care sunt indispensabile pentru înțelegerea abordării biotehnologice ale acestora. Totodată, colecția de date și cunoștințe actuale, prezentate regrupat, urmăresc formarea unei viziuni de ansamblu și fundamentează aptitudinile de modelare moleculară și design biotehnologic. VI.

Conţinutul disciplinei Nr.

ore/săpt. VI.1. Curs (capitole/subcapitole)

1. Importanța și locul biochimiei în fundamentarea cunoștințelor biotehnologice. Structura aminoacizilor, peptidelor și proteinelor. Conformația proteinelor. Interacțiuni proteice 2. Mecanisme de reglare a funcției proteice: enzime, receptori, molecule de semnalizare 3. Sinteza intracelulară a proteinelor: organele și complexe moleculare participante în sinteză 4. Sinteza intracelulară a proteinelor: mecanisme de reglare, posibilitáți de modulare și inhibiție

1

1

2

2

5. Modificări posttranslaționale: o țintă posibilă în farmacoterapie 6. Noțiuni de proteomică 7.Sinteza peptidelor in vitro. Peptide și proteine recombinante 8. PEG-ilarea proteinelor: camuflarea moleculară ca măsură protectivă 9. Enzime ca țintă terapautică respectiv agent terapeutici 10. Hormoni, proteine de semnalizare și receptori ca țintă terapautică respectiv agent terapeutici 11. Imunoglobuline și molecule de complement ca țintă terapeutică respectiv agent terapeutici 12. Proteine recombinate și modificate biotehnologic în dignosticul și cercetarea medicală. 13. Examen

3

4

4

2

2

2

2

2

1

TOTAL 28

VI.2. Lucrări practice/seminarii

Lucrări practice:

1. Metode analitice în studiul peptidelor și proteinelor I: cuantificarea prin tehnici

spectrofotometrice

2. Metode analitice în studiul peptidelor și proteinelor II: separarea prin tehnici de electroforeza

3. Supernatantul de cultură celulară 4. Modelare moleculară in silico: stimulare și inhibiție 5. Proteine conjugate în bioanalitică și metode de detectare 6. Aspecte biochimice în modelarea reacției antigen-anticorp 7. Tehnici de proteomică

Seminarii:

8. Metode analitice în studiul peptidelor și proteinelor III: separarea cromatografică și

identificarea prin spectrometrie de masă 9. Metode analitice în identificarea structurii proteice complexe: X-cristalografia și RMN

10. Tehnici de analiza a unor complexe proteice

11. Metode pentru analiză funcțională 12. Peptide și proteine recombinate pentru uz terapeutic

13. Peptide și proteine recombinate pentru uz diagnostic

14. Examen practic

2

2

2

2

2

2

2

2

2

2

2

2

2

2

TOTAL 28 VII.

Bibliografie

Bibliografie obligatorie: materialul cursurilor și lucrărilor (inclusiv cele prezentate pe suport electronic) Bibliografie selectivă opțională:

1. Veronica Dinu, Eugen Trutia, Elena Popa-Cristea, Aurora Popescu: Biochimie medicala - mic tratat, 2000 2. Nelson DL, Cox MM: Lehninger Principles of Biochemistry, Fifth Edition, WH Freeman 2011 3. Shayne Cox Gad: Handbook of Pharmaceutical Biotechnology, Wiley 2007

VIII.

Modul de transmitere a informatiilor

Forme de activitate Metode didactice folosite

Curs Cursurile se vor efectua prin prelegeri libere combinate cu proiecție asistată de PC, cu material didactic pe suport electronic

Lucrari practice Lucrările practice demonstrative desfășurate în laboratoare, organizate în regim interactiv

IX.

Evaluare

Forme de

activitate

Evaluare % din nota

finală Examen,

verificare, colocviu

Test Test grilă cu punctaj ponderat, 50% răspunsuri corecte reprezentând cunoștinșele minime pentru nota 5, ≥ 95% răspunsuri corecte reprezentând cunoștințele necesare pentru nota 10

100%

Lucrari practice Referat Referat scris, care trebuie să redea cel puțin 50% dintre noțiunile și definițiile importante prezentate în cadrul lucrărilor pentru nota 5 și cel puțin 90% pentru nota 10

100%

Abilităţi dobândite de student: înțelegerea noțiunilor complexe legate de relația structură-funcționalitate referitoare la proteine și peptide, înțelegerea interacțiunilor moleculare, aptitudini de modelare moleculară și design biotehnologic

Data: Titular curs, 20.04.2013 Conf.dr. Nagy Előd

FrsA DtsctPLtNEl

mat (ore pe semestru al activit5 lor didactice

,|

l.l lnstitulii1.2 Facultatea DE MEDtCtNA

r.5 ueparramenlut: M1- STilNTE MoRFoLoGlcE1.4 Domeniul de studii: SANATATE

1,5 Ciclul de studii: MASTERAT

1.6 Programul dt studii: Masterat Biotehnologie Medicala

2. Date

2,1 Denumirea r sciplinei: Notiuni de genetica moleculara2.2 Titularul actilitiiilor de curs: Conf. Dr. Cs6p Katalin2.3 Titularul acti 'itdlilor de lp:

2.4 Anul de studii 2.5 Semestrul 2.6 Tipul deevaluare

Examen 2.7 Regimul disciplinei OBL

3,L Numdr de ore pe sdptdm6nd 3.3 seminar /laborator (lp)/s

Distributia fondtllui de timpStudiul dupa al, suport de curs, bibliografie si notile

mentard in bibliotecd, pe platformele electronice de specialitate si pe terenPregStire sem / laboaratoare, teme, referate, portofolii gi eseuri

Alte activitdti

nde este cazul5.1, de desfSgur{re a

cursului

5.2. de desfdgur;seminarului /laboratorului

rre a

6. rlE acumulate

oa!g.9ooCLocooCL

EoI

Descrie

Bolile g

O noua

rea notiunilor fundamentale ale geneticii moleculare

enetice umane - tinte pentru terapii obtinute prin biothenologie

abordare a bolilor prin posibilitati noi de diagnostic si tratament bazate pe inginerie genetica

g|Itq

o6c|!

0,troo,CL

Eou

Executarea responsabilS a sarcinilor profesionale si familiarizarea cu rolurile si activititile specifice din domeniulde genqtici

Initierep si derularea unei activitdti de cercetare stiintificd in domeniul geneticii moleculare

Constidntizarea nevoii de formare continud in domeniul geneticii si biologiei moleculare in era de genetizare amediciqei si ingineriei genetice, utilizarea eficienti a resurselor si tehnicilor de invdtare pentru dezvoltareapersonflld si profesionali, a surselor informationale si a resurselor de comunicare, a literaturii de specialitate lazi, a balelor de date genetice

7. nd din acumulate7.1 Obiectivul general al disciplinei Insugirea noliunilor de geneticd moleculara

7,2 Obiectivelt Specifice conoasterea mecanismelor la nivel molecular implicate in realizarea bolilor cu

componenta genetica - tinte pentru terapii inovatoare noi obtinute prin

biotehnologie

Insusirea notiunilor si mecanismelor care stau la baza ingineriei genetice si a

metodelor de diagnostic si de producere a medicamentelor din sfera

biotehnologiei medicale

8. Conlinuturi

8.1 Curs

1. Notiuni intrpductive. Genetica, Ereditatea 9i variabilitatea,Proiecte si bazp de date genetice, Bolile genetice. Rolulgeneticii molepulare si a biotehnologiei medicale in medicinapredictiva, preventiva si personalizata

Prezentare orald +

multimedia2 ore

2. Structura piimard, secundard gi terliare nOtrt. froprie*1ifizice 9i chimiQe (denaturare, renaturare, hibridizaremoleculara)

Prezentare oralS +

multimedia2 ore

r. eenomul Sl gena. htemente genetice mobile. Prezentare oralS +

multimedia2 ore

Aur\. Kepilcarea. Lodul genetic. Prezentare oralS +

multimedia2 ore

), EXpresta ger

Mecanisme de

rca: rranscnplia, procesarea ARNm, translatia.control al expresiei genice

Prezentare oralS +

multimedia2 ore

e. v dr rduur r.d r.ea geneilca. Kecomblnarea. Leziuni ADN.Mecanisme de reparare.

Prezentare orald +

multimedia2 ore

/. rvrurdlilte: qqTtntlte, mecantsme, clasiticare, consecinte,Mutatii spontane 9i induse; mutatii genomiale, cromozomialegi genice; mut.iliile dinamice. polimorfisme

Prezentare oralS +

multimedia2 ore

d. transmitere

monogenicd

informa!iei genetice, Transmiterea Prezentare oralS +multimedia

2 ore

9. Mecanisme fle ereditate non-mendeleand. ADN_ulmitocondrial. {mprentarea genomicd. Disomia uniparentald.Mozaicism. Erqditatea m ultifactoria ld gi poligenicd.

Prezentare orald +

multimedia2 ore

ru. tJeneuca pqiltor neoplaztce. Prezentare oralS +

multimedia2 ore

11. lmunogenelica

12. Elemente dp farmacogenetica si farmacogenocmica Prezentare oralS +multimedia

2 ore

13. Posibilitdti profilactice gi terapeutice in bolile genetice.Tehnologii noi pentru oblinerea unor medicamente. Bazeleingineriei genelice. Tehnologia ADN-lui recombinant. pri ncipiile

Si strategiile tefapiei genice.

Prezentare oralS +multimedia

2 ore

14, Principiile gi metodele analizei moleculare a materialuluigenetic, Etica cdrcetirii 9i practicii in domniul geneticii

Prezentare orali +

multimedia2 ore

Bibliografie

1.

2.

3,

4.

5,

Covio M, Genetici Medicali. Ed, polirom, 2010cs6p K' Genetika orvosoknak. A nukleotidt6l a kdros jelleg megjelen6s6ig. University press, Tg, Mureg, 200gCs6p Katalin: Textbook of Genetics - Courses. UMF Tg. Mures, 20L0csep Katalin: Genetics Textbook - practicar sessions, uMF Tg. Mures, 2010Dudutz Gycingyi, cs6p Katalin. Gy6gyszeripari biotechnol6gii 6s genter (tpia azezredfordul6n. Ed. procardia,19991

6. Friedlnan JM, Dill F, Hayden MR, McGillivray BC. Genetics, williams & wilkins, 1996

i Itu:n1'1t, Mcculley M. Morecurar Therapeutics: 21st century. John wirey & sons, 20078. Jorde LB, CareyJC, Bamshad MJ, white RL. Medicar Genetics. rVlosby Inc, 20059. Russeill PJ, iGenetics:A MolecularApproach (3rd Edition). Benjamin cummings, 200910' Rusu p' Metode uzuale in screeningul gi diagnosticul bolilor genetice. Editura Gr. T. popa, 200711. strachan T, Read A. Human Molecular Genetics,. McGraw-l-rill, 199912. stracfran T, Read A. Human Molecular Genetics,4th ed, Garrand science, 2010

9'coroborareei conlinuturilor disciplinei cu agteptdrile reprezentanliilor comunitdlii, asocialiilor profesionale giangajatori repFrezentativi din domeniul aferent prosramului

l0.Evaluare

Data completirii Semndtura

Apri119,2013.

Data avizdriiin Dbpartament "i'

Atr

Semnitura titularului de seminar/lp

Semndtura directorului de department

Cunoasterea nbtiunilor de genetica rounor metode {iagnostic si tratament inovatoare

10,1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare L0.3 Pondere dinnota finald

In functie de specificuldisciplinei

10,5 Seminar / laborator/lplstagii

10'6Standardrninimdeperforman!d_cunoastereaele'enteloexamen

1$verstta*Dr. Cs6p Kati

.' ,'{\r',/ ,+_

I /aF{*}\, ,il 6

Universitatea de Medicină şi Farmacie Tg. Mures Facultatea de Farmacie

FIŞA DISCIPLINEI

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE TARGU-MURES Facultatea FARMACIE

Specializarea Masterat Biotehnologie Medicală I. Denumire disciplină MICROBIOLOGIE ŞI BIOLOGIE CELULARĂ

MOLECULARĂ APLICATE ÎN BIOTEHNOLOGIE Categoria: DF

II. Structură disciplină (Nr. ore săptămânal)


Stagii

MBM03 I 5 2 - 1 - III.


IV. Titular disciplină: Barabás- Hajdu Enikő

Curs Seminar Lucrari practice Stagii Numele şi prenumele Barabás- Hajdu Enikő - Barabás- Hajdu Enikő -

Instituţia Universitatea de Medicină şi Farmacie

Universitatea de Medicină şi Farmacie

Disciplina/Catedră Farmacologie- Farmacie clinică

Farmacologie- Farmacie clinică

Titlul ştiinţific Doctor în medicină Doctor în medicină Gradul didactic Şef de lucrări Şef de lucrări


Norma de bază Norma de bază

Vârsta 46 46 V.

Obiectivele disciplinei Microbiologia oferă viitorului specialist în biotehnologie cunoştinţe practice care să-i formeze o gândire

microbiologică necesară în activitatea zilnică.

Microorganismele constituie o sursă naturală inepuizabilă în domeniul cercetării şi descrierii substanţelor active definite ca metaboliţi secundari cu diverse efecte aplicabile în tratamentul bolilor infecţioase, cum ar fi antibioticele, tratamentele antivirale, antiparazitare sau o serie de afecţiuni fiziologice neinfecţioase. Astfel, putem aminti efectele anticanceroase, antiinflamatoare, antimetabolice (diabetul zaharat, dislipidemiile), imunologice (vaccinuri, seruri), neuroactive.

Specialistul trebuie să cunoască metodele aseptice de lucru, precum şi metodele de decontaminare, de prezervare a diferitelor produse, comportamentul microrganismelor faţă de antibiotice, mecanismele de dobândire a rezistenţei, astfel va înţelege importanţa utilizării raţionale a antibioticelor şi necesitatea descoperirii substanţelor active noi.

Cursanţii sunt informaţi despre necesitatea şi modul de efectuare practică a controlului microbiologic al sterilizării şi al sterilităţii instrumentelor folosite în activitatea lor, despre metodele bacteriologice moderne de diagnostic (tehnici de hibridizare, reacţia în lanţ a polimerazei etc.) de procesele biotehnologice. Pentru a înţelege acţiunea medicamentelor asupra organismului uman, cursanţii vor acumula cunoştinţe despre organizarea şi funcţionarea celulei umane, despre metode moderne de studiere ale acestora.

VI.

Conţinutul disciplinei Nr. ore/săpt. VI.1. Curs (capitole/subcapitole)

1. Rolul microbiologiei în biotehnologie. Celule prokariote si eukariote folosite în biotehnologie, structura lor celulară.

2. Compoziţia chimică a bacteriilor. Metabolismul bacterian. Metabolismul bacteriilor din sol, aplicate în biotehnologie. Ordinul Actinomycetes. Descrierea metaboliţilor esenţiali produşi de actinomicete cu scop antibiotic, antitumoral, antiimflamator, imunosupresor. Factori fizici şi chimici aplicaţi în biotehnologie asupra microorganismelor.

3. Genul Streptomyces ca producător major de antibiotice. Mecanisme de rezistenţă faţă de antibiotice. Nevoia elaborării de antibiotice noi. Relaţiile dintre diferite microorganisme. Bacteriofagi.

4. Baza genetică a producerii de antibiotice. Genetica actinomycetelor. Cromosomul, elemente extracromosomiale, mutaţii, transformare, transducţie, conjugare, recombinare. Plasmide. Transpozoni. Corelarea cunoştinţelor de genetică bacteriană cu prepararea medicamentelor de biosinteză, a vaccinurilor.

5. Strategii de identificare a noilor antibiotice. Studierea diversităţii producerii substanţelor antimicrobiene prin alterarea condiţiilor de mediu (cultivare). Studierea genetică a microrganismelor necultivabile, obţinute din natură (sol, apă). Elaborarea bibliotecilor de ADN microbian.

6. Imunoterapie şi imunoprofilaxie. Vaccinurile antibacteriene. 7. Bacterii folosite în elaborarea medicamentelor. Familia Actinomycetales. Genul Bacillus.

Escherichia coli. 8. Bacteriile implicate în contaminarea medicamentelor. Studierea contaminării microbiene a

medicamentelor. Genurile Staphylococcus, Salmonella, Pseudomonas aeruginosa. Bacili Gram pozitivi sporulaţi aerobi şi anaerobi. Genul Bacillus. Genul Clostridium.

9. Importanţa fungilor şi a levurilor în elaborarea şi contaminarea medicamentului. Saccharomyces

cerevisiae şi alţi fungi folosiţi în procese biotehnologice. Folosirea izolatelor manipulate genetic pentru producrerea de statine, betalactamine, ciclosporină.

10. Genetica virală. Folosirea virusurilor în biotehnologie: inginerie genetică, biosinteză combinatorică, amplificarea exprimării genelor naturale şi artificiale responsabile pentru producerea metaboliţilor activi. Mutasinteza.

11. Elaborarea vaccinurilor antivirale noi. Ţinte virale: HIV, hepatita C, herpes simplex, cytomegalovirus, Rotavirus, parainfluenzavirus, etc.

12. Ţintele vaccinurilor antiparazitare: malarie, leishmanioza, entamoebiaza, toxoplasma, trypanosoma, shistosoma. Posibilităţi de elaborare ale vaccinurilor antiparazitare.

13. Sisteme de semnalizare, formele comunicării intercelulare. Metode moderne de studiu ale celulelor procariote şi eucariote: reacţia în lanţ a polimerazei, hibridizare, genotipare, chipuri ADN.

14. Terapia genetică. Terapia oligonucleotidică. Inhibitori reali ale genelor.

2 ore

VI.2. Lucrări practice 4 ore/modul

1. Organizarea şi funcţionarea laboratorului de bacteriologie. Protecţia muncii în laboratorul de bacteriologie. Decontaminare prin metode fizice şi chimice. Sterilizarea. Sterilizarea medicamentelor. Verificarea sterilizării şi a sterilităţii.

2. Metode microscopice în bacteriologie. Preparat nativ. Coloraţia negativă. Frotiu. Coloraţia simplă. Coloraţia Gram, Ziehl-Neelsen şi Giemsa.

3. Cultivarea bacteriilor. Medii de cultură şi metode de însămânţare. Medii de cultură recomandate de Farmacopeea română ediţia a X-a pentru dozarea microbiologică a antibioticelor. Caractere de cultură ale bacteriilor.

4. Identificarea bacteriilor pe baza caracterelor biochimice şi pe baza structurii antigenice: reacţia de aglutinare, precipitare, metoda ELISA.

5. Metode genetice de identificare: teste de hibridizare, reacţia în lanţ a polimerazei. 6. Aplicarea metodelor genetice în elaborarea medicamentelor: folosirea chipurilor ADN

pentru efectuarea hărţii genetice. Introducerea genelor noi în microorganisme. Proteomica.

7. Clonarea genelor. Producerea pe scară largă a medicamentelor prin organisme modificate genetic.

8. Antibiograma, metode şi tehnici pentru cercetarea acţiunii antibioticelor, chimioterapicelor şi dezinfectantelor. Determinarea indicelui terapeutic.

9. Diagnosticul de laborator al contaminării medicamentelor cu germeni din genurile Staphylococcus, Salmonella, Pseudomonas, Bacillus şi Clostridium.

10. Diagnosticul de laborator al contaminării medicamentelor cauzate de fungi şi levuri, genul Candida.

11. Schema diagnosticului de laborator în virusologie. Sterilizare. Recoltarea, transportul şi prelucrarea produselor patologice pentru examenul virusologic. Izolarea virusurilor: culturi de celule, ou de găină embrionat, animale de laborator. Detectarea şi identificarea virusurilor: corpusculi elementari, incluzii, antigene. Microscopie: imunofluorescenţă, imunoperoxidază, coloraţia Mann, microscopie electronică. Teste de neutralizare, aglutinare. Reacţia de fixare a complementului. Hemaglutinare-hemaglutinoinhibare. ELISA. RIA. Metode de detectare a acidului nucleic. Detectarea oncogenezei virale prin metode genetice.

12. Metode de detectare a parazitozelor. Studiul morfologic, serologic şi genetic al protozoarelor şi viermilor paraziţi implicaţi în biotehnologie.

13. Studiul celulei umane. Metode clasice şi moderne de evidenţiere. 14. Studiul microbiologic al materiilor prime folosite în elaborarea medicamentelor.

Producerea aseptică a medicamentelor. Studiul microbiologic al aeromicroflorei, suporturilor, tegumentelor. Studiul gradelor de puritate ale medicamentelor. Pirogenitate: evidenţiere. Depirogenarea medicamentelor.

VII.

Bibliografie 1. Pál T.: Az orvosi mikrobiológia tankönyve, Ed. Medicina, Budapest, 2012. 2. Bérdy J: Thoughts and facts about antibiotics: Where we are now and where we are heading, J. Antibiotics 2012, 65, 385–395. 3. Chifiriuc Carmen, Mihăescu Gr., Lazăr Veronica: Microbiologie şi virologie medicală, Ed. Universităţii din Bucureşti, 2011. 4. Mandell GL, Bennett JE, Dolin R.: Principles and practice of infectious diseases, 7th ed., Ed. Churchill Livingstone, Elsevier, 2010. 5. Szeberényi József: Molekuláris sejtbiológia, Ed. Dialóg Campus, Budapest- Pécs, 2010. 6. Barabás- Hajdu Enikő, B. Fazakas: Atlas de parazitologie, Parazitologia atlasz, Atlas of Parasitology, Ed. University Press, 2008. 7. Buiuc D., Neguţ M.: Microbiologie medicală, ed. A II.-a, Editura medicală, Bucureşti, 2008. 8. Cernescu C.: Virusologie medicală, Ed. Medicală, Bucureşti, 2008. 9. Walsh G: Pharmaceutical biotechnology, Ed. Wiley and sons LTD., West Sussex, England, 2007. 10. Winn W., Allen, S., Janda W.: Koneman's Color Atlas and textbook of Diagnostic Microbiology, Ed. VI, Lippincott W. & Wilkins, Philadelphia, 2006. 11. Kayser O, Müller RH: Pharmaceutical biotechnology, Ed. Wiley-VCH Verlag GmbH & Co. KGaA, Weinheim, 2004. VIII.

Modul de transmitere a informatiilor Forme de activitate Metode didactice folosite

Curs Prelegere orală asociată cu prezentare power point Lucrari practice Parcurgerea interactivă a părţii teoretice aferente lucrării şi efectuarea practică a

metodelor discutate (coloraţii, însămânţări, antibiograme, teste serologice, examinări microscopice, etc.)

IX.

Evaluare Forme de activitate

Evaluare % din nota finală

Examen, verificare, colocviu

- cunoştinţe pentru nota 5 trebuie să cuprindă cunoştinţe de bază teoretice, fără care nu se poate lucra în domeniul biotechnologiei microbiologice - cunoştinţe pentru nota 10, trebuie să dea răspunsuri corecte la toate subiectele teoretice de examen.

66%

Lucrari practice - cunoştinţe pentru nota 5 trebuie să cuprindă cunoştinţe de bază practice, fără care nu se poate lucra în domeniul biotechnologiei microbiologice, - cunoştinţe pentru nota 10, trebuie să dea răspunsuri corecte la toate întebările practice şi să efectueze corect partea practică aferentă subiectului primit.

33%

Abilităţi dobândite de student: Abilităţile dobândite de masterand cuprind lucrul aseptic în laboratorul de microbiologie, însuşirea tehnicilor de evidenţiere, cultivare, identificare ale microorganismelor folosite cu scop de elaborare a medicamentelor. Masterandul va cunoaşte metodele moderne de diagnostic şi studiu aplicate în microbiologie şi biologia celulară moleculară, cum ar fi metodele: reacţia în lanţ a polimerazei, hidridizarea in situ, tehnicile microchip, etc. Totodată, va cumula cunoştinţe teoretice despre microorganismele mai importante folosite în biotehnologie, precum şi despre structura şi funcţionarea celulei umane, pentru a înţelege mai bine efectele medicamentelor elaborate.

Data: Titular curs, 21.04.2013 Grad didactic, Prenume, Nume Şef de lucrări Barabás- Hajdu Enikő



FIŞA DISCIPLINEI


Facultatea FARMACIE


Denumire disciplină IMUNOBIOLOGIE Categoria: DF II.



Stagii

MBM04 I 4 1 - 1 -

III.


IV.

Titular disciplină: conf.dr. Nagy Előd

Curs Seminar Lucrari practice Stagii Numele şi prenumele

Nagy Előd Nagy Előd -

Instituţia

UMF Târgu-Mureș UMF Târgu-Mureș

Disciplina/Catedră

Biochimie farmaceutica/DSFF

Biochimie farmaceutica/DSFF

Titlul ştiinţific

Doctor în medicină Doctor în medicină

Gradul didactic

Conferențiar Conferențiar

Încadrarea


Vârsta

45 45

Titular disciplină: conf.dr. Nagy Előd


- Horváth Emőke -

Instituţia

UMF Târgu-Mureș

Disciplina/Catedră

Morfopatologie/M1

Titlul ştiinţific

Doctor în medicină

Gradul didactic

Sef de lucrări

Încadrarea

Norma de bază

Vârsta

45

V.

Obiectivele disciplinei Imunobiologia repetă și clasifică sub aspect funcțional noțiunile imunologice de bază, însușite în cadrul ciclului I de studii. Se tratează toate elementele celulare și umorale importante ale sistemului imun, grupe de molecule care pot figura ca ținte terapeutice (în aplicații farmacoterapeutice), dar și markeri diagnostici/prognostici ale unor boli (aplicații diagnostice). Totodată, această disciplină are menirea de a prezenta raționala, tehnologia de obținere și posibilitățile de dezvoltare ale vaccinurilor. VI.


ore/săpt.

1

1 1

1 1 1

1 1

1 1 1

1 1

1

VI.1. Curs (capitole/subcapitole)

1. Imunitatea înnăscută și dobândită. Definiția și caracterizarea chimică a antigenului 2. Provocarea antigenică primară și secundară: imunogenicitatea, reglarea amplitudinii și

duratei răspunsului imun 3. Arhitectura și microarhitectura, celulele principale ale sistemului imun 4. Fenotipul limfocitar: molecule CD (Cluster of Differentiation), clasificare, funcționalitate 5. Molecule de adeziune: clasificare, funcționalitate 6. Citokine și receptori de citokine. Receptori de camuflaj 7. Seturi și subseturi limfocitare: tipar molecular, funcție biologică 8. Mecanisme de reglare în sistemul imun și aplicații biotehnologice 9. Modelarea sistemului imun: de la observații simple până la analiza integrată 10. Noțiuni de imunofarmacologie: imunostimulare, imunomodulare, imunosupresie 11. Aplicații biotehnologice pentru scop diagnostic 12. Vaccinuri I: definiție, clasificare, compoziție, modalități de obținere 13. Vaccinuri II: aplicații clinice 14. Examen

TOTAL

14

VI.2. Lucrări practice

1. Prezentarea imunofenotipului celular pe secțiuni de țesut: timus, măduvă, splină, ganglion

limfatic

2. Metode de evidențiere și cuantificare a reacției antigen-anticorp I 3. Metode de evidențiere și cuantificare a reacției antigen-anticorp II 4. Evidențierea și determinarea moleculelor CD: tiparul de lineaj 5. Evidențierea și determinarea moleculelor CD: tiparul de diferențiere 6. Evidențierea și determinarea moleculelor CD: tiparul de activare 7. Evidențierea și determinarea moleculelor de adeziune 8. Determinarea citokinelor și a receptorilor de citokine 9. Determinarea citokinelor intracelulare 10. Analiza complexă multiparametrică în imunologie 11. Schema de producție a unor vaccinuri 12. Monitorizarea eficacității unor vaccinuri: metode de imunologie umorală 13. Monitorizarea eficacității unor vaccinuri: metode de imunologie celulară 14. Examen practic

1 1

1 1 1

1 1

1 1 1

1 1

1 1

TOTAL 14 VII.

Bibliografie

Bibliografie obligatorie: materialul cursurilor și lucrărilor practice (suport electronic, .ppt)

Bibliografie selectivă opțională:

1. Cristea V, Monica Crisan . Curs de Imunologie – Facultatea de Medicină. Ed a-IVa, Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2011 2. Cristea V, Monica Crişan. Imunologie fundamentală. De la molecule la afecţiuni, Ed. Medicală Universitară „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2004 2. Frank C. Hay, Olwyn M.R. Westwood: Practical Immunology, Fourth Edition

3.Abbas AK, Lichtman AH, Pillai S: Cellular and Molecular Immunology, 7th Edition, Saunders&Co. 2012

4.Brokaw A: Howard Hughes Medical Institute Resources to Teach: IMMUNOLOGY, 2012

5.Shayne Cox Gad: Handbook of Pharmaceutical Biotechnology, Wiley 2007 VIII.



Curs Prelegeri libere, folosirea de scheme si tabele uneori proiectii Lucrari practice Discutii asupra lucrarii, efectuarea practica a lucrarilor, interpretarea rezultatelor

IX.

Evaluare

Forme de activitate




100%

Lucrari practice Referat Referat scris, care trebuie să redea cel puțin 50% dintre noțiunile și definițiile importante prezentate în cadrul lucrărilor pentru nota 5 și cel puțin 90% pentru nota 10

100%

Abilităţi dobândite de student: înțelegerea unor noțiuni complexe referitoare la structura, funcția, posibilitățile de modulare ale sistemului imun, obținerea, design-ul, indicațiile vaccinurilor

Data: Titular curs, 21.04.2013. Grad didactic, Prenume, Nume conf.dr. NAGY ELŐD ERNŐ



FIŞA DISCIPLINEI


Facultatea FARMACIE


Denumire disciplină IMUNOLOGIE APLICATIVĂ; ANTICORPI MONOCLONALI

Categoria: DS

II.



Stagii

MBM04 II 4 1 - 1 -

III.


IV.

Titular disciplină: prof.dr. Németh Péter


Németh Péter Sem II/ 1 oră curs -Sem II/1 oră

seminar - -

Instituţia Universitatea de Științe din Pécs, Facultatea de

medicină generală

Disciplina/Catedră Imunologie și Biotehnologie

Titlul ştiinţific Doctor în Medicină

Gradul didactic Profesor

Încadrarea Asociat

Vârsta 54

V.

Obiectivele disciplinei Ingineria tisulară este o disciplină nouă, care se bazează pe descoperirile biologiei moleculare din ultimele decenii. Tehnicile de manipulare a celulei stem, cultura de țesut și diferitele biomateriale stau la baza alo- și etero-transplantologiei moderne, totodată deschid orizonturi noi de dezvoltare în aplicarea unor grefe medicale. VI.



1. Structura imunoglobulinelor și a subclaselor de imunoglobuline

2. Sinteza imunoglobulinelor, rearanjamente de gene, comutarea izotipului, secreție

3. Imunizarea și producția de anticorpi policlonali

4. Pașii principali în producerea anticorpilor monoclonali

5. Tehnici fundamentale de cultură celulară mamiferă in vitro

6. Fuziune celulară somatică și selecția hibrizilor

7. Condiții speciale în cultivarea hibridomului, selecție, clonare

8. Producerea de anticorpi monoclonali pentru uz de cercetare

9. Cerințe de bază pentru anticorpi monoclonali terapeutici

10. Producerea de anticorpi monoclonali pe scară largă prin metode de

11. Purificarea și marcajul anticorpilor monoclonali

12. Aplicații clinice ale anticorpilor monoclonali în diagnostic și terapie

13. Consultatie

14. Examinare prin test tip complement multiplu

ore/săpt.

1 1 1

1 1

1 1 1

1 1

1 1 1

1

TOTAL

14

VI.2. Lucrări practice (dacă este cazul)

1. Tipuri și subclase de imunoglobuline: metode de determinare 2. Anticorpi policlonali vs. anticorpi monoclonali în aplicații diagnostice: avantaje/dezavantaje 3. Caracteristici ai anticorpilor monoclonali pentru uz diagnostic 4. Caracteristici ai anticorpilor monoclonali pentru uz terapeutic 5. Metode și protocoale de marcaj pentru anticorpii monoclonali 6. Studii clinice cu anticorpi monoclonali: rezultate, discuții. 7. Examen practic.

2 2

2 2

2 2

2

TOTAL 14 VII.

Bibliografie

Bibliografie obligatorie: materialul cursurilor și seminariilor (suport electronic, .ppt)


1. Lanza RP, Langer R, Vacanti J: Principles of Tissue Engineering, Fourth Edition , Academic Press 2013

2. Hauser H., Fussenegger MM: Tissue Engineering (Methods in Molecular Medicine) Humana Press 2007

VIII.



Curs Prelegeri libere, folosirea de scheme si tabele uneori proiectii Seminar Ședințe interactive, discuții asupra unor probleme practice legate de noțiunile predate la

curs IX.

Evaluare

Forme de activitate




100%

Seminar Referat Referat scris, care trebuie să redea cel puțin 50% dintre noțiunile și definițiile importante prezentate în cadrul lucrărilor pentru nota 5 și cel puțin 90% pentru nota 10

100%

Abilităţi dobândite de student: înțelegerea și dobândirea unor noțiuni complexe referitoare la arhitectura tisulară, capacitatea de regenerare, posibilitățile de cultivare și modulare biologică.

Data: Titular curs, 21.04.2013 Grad didactic, Prenume, Nume Prof.dr. Pongrácz Judit


Facultatea de Medicina

FIŞA DISCIPLINEI


Facultatea FARMACIE


Denumire disciplină TEHNICI BIOANALITICE Categoria: DS II.



Stagii

MBM06 I 5 1 2 III.


IV.

Titular disciplină: Conf. dr. Donáth-Nagy Gabriela

Curs Seminar Lucrari practice Stagii Numele şi prenumele Donáth-Nagy

Gabriela Donáth-Nagy

Gabriela

Instituţia UMF Tg. Mureş UMF Tg. Mureş

Disciplina/Catedră Chimie Fizică/F1 Chimie Fizică/F1

Titlul ştiinţific doctor în chimie doctor în chimie

Gradul didactic conferenţiar conferenţiar


norma de bază norma de bază

Vârsta 42 42 V.

Obiectivele disciplinei Disciplina Tehnici bioanalitice are ca scop însuşirea şi aprofundarea de către cursanţi a unor cunoştinţe legate de analiza biomoleculelor, cunoştinţe pe baza cărora cursanţii să dobândească deprinderi în efectuarea unor analize calitative şi cantitative în laboratoare de bioanaliză dotate cu aparatură modernă. VI.


Introducere. Clasificarea tehnicilor de studiu al biomoleculelor 2

Aspecte fizico-chimice al stabilităţii proteinelor şi peptidelor. 2

Metode analitice de studiu al stabilităţii preparatelor biofarmaceutice. 2

Considerentele analitice ale imunotestelor în cazul macromoleculelor 2

Tehnici de separare cromatografice în analiza biofarmaceutică 2

Tehnici de electroforeză capilară în analiza biofarmaceutică 2

Teste bioanalitice pe preparate biofarmaceutice 2

VI.2. Seminar/Aplicaţii practice

1. Introducere, prezentarea efectuării unor determinări şi a modului de prelevare a probelor. 4

2. Studiul unor preparate biofarmaceutice prin metoda DTG (modul 1/modul 2). 4

3. Metode optice de studiu al biomoleculelor (modul 1/modul 2). 4

4. Spectrometrie de masă aplicată pe molecule mari (modul 1/modul 2). 4

5. Cromatografia de lichide de înaltă performanţă pentru determinarea substanţelor active obţinute prin biotehnologie.

4

6. Migrarea electroforetică a biomoleculelor. 4

7. Prelucrarea datelor experimentale şi prezentarea rezultatului final. 2

8. Recapitularea cunoştinţelor acumulate. 2 VII.

Bibliografie

1. Shayne Cox Gad – Handbook of pharmaceutical biotechnology, Ed. Wiley, 2007 2. H. Klefenz – Industrial Pharmaceutical Biotechnology, Ed. Wiley, 2002 (Cap. 5-10) 4. E.G. McNally, J.E Hastedt – Protein formulation, Informa Healthcare USA, 2008 (Cap. 2, 3 şi 4) 5. A Manz, N. Pamme, D. Iossifidis – Bioanalytical Chemistry, Ed. World Scientific, 2004 6. O Kayser, R.H. Muller – Pharmaceutical Biotechnology, Ed. Wiley, 2004 7. G Walsh - Pharmaceutical Biotechnology, Concepts and Applications Ed. Wiley, 2007, (Cap. 7) 8. Bak István - Műszeres analitikai technikák a gyógyszerészi és bioanalitikai vizsgálatokban, Ed. Univ. Debrecen, 2011 9. Donáth-Nagy Gabriela: Az elemzés fizikai-kémiai módszerei (Metodele fizico-chimice ale analizei), Editura University Press, Tg. Mureş, 2008 10. Donáth Nagy Gabriela. Rezonanţa magnetică nucleară. În Chimie analitică instrumentală (sub redacţia Silvia Duşa), Ed. University Press, Tg. Mureş, 2007 VIII.



Curs Expunerea interactivă a materialului conform programei analitice, folosind mijloace multimedia, prezentări powerpoint, filme didactice

Seminar

Lucrari practice Aplicaţii practice şi teoretice. Învăţământ programat interactiv. Folosirea aparaturii de specialitate.

Stagiu IX.

Evaluare

Forme de activitate



Colocviu cunoştinţe pentru nota 5: cunoştinţe de bază din tematica propusă cunoştinţe pentru nota 10: toate cunoştinţele acumulate în timpul semestrului + cele acumulate din bibliografia de specialitate

80%

Seminar / Lucrari practice

Colocviu cunoştinţe pentru nota 5: cunoaşterea principiilor tehnicilor bioanalitice cunoştinţe pentru nota 10: abilitatea de a efectua o determinare corectă cu ajutorul tehnicilor studiate

20%

Stagiu Abilităţi dobândite de student:

După parcurgerea şi promovarea disciplinei Tehnici bioanalitice cursanţii dobândesc deprinderi în efectuarea analizelor biomoleculelor în laboratoare de specialitate dotate cu aparatură modernă.

Data: Titular curs, 18.04.2013 Conf. dr. Donáth-Nagy Gabriela


Facultatea de Medicina

FIŞA DISCIPLINEI


Facultatea FARMACIE


Denumire disciplină TEHNICI BIOANALITICE Categoria: DS II.



Stagii

MBM06 II 5 1 2 III.


IV.

Titular disciplină: Conf. dr. Donáth-Nagy Gabriela

Curs Seminar Lucrari practice Stagii Numele şi prenumele Vancea Szende Vancea Szende

Instituţia UMF Tg. Mureş UMF Tg. Mureş

Disciplina/Catedră Chimie Fizică/F1 Chimie Fizică/F1

Titlul ştiinţific doctor în farmacie doctor în farmacie

Gradul didactic şef lucrări şef lucrări


norma de bază norma de bază

Vârsta 30 30 V.

Obiectivele disciplinei Disciplina Tehnici bioanalitice are ca scop însuşirea şi aprofundarea de către cursanţi a unor cunoştinţe legate de analiza biomoleculelor, cunoştinţe pe baza cărora cursanţii să dobândească deprinderi în efectuarea unor analize calitative şi cantitative în laboratoare de bioanaliză dotate cu aparatură modernă. VI.


Introducere. Diferenţe între molecule mici şi macromolecule din punct de vedere bioanalitic. 2

Determinarea calitativă şi cantitativă a substanţelor active obţinute prin biotehnologie. 2

Identificarea şi puritatea proteinelor. 2

Metode de analiză a aminoacizilor, peptidelor şi proteinelor. 2

Determinarea anticorpilor monoclonali. Bioanaliza vaccinurilor. 2

Controlul calităţii al produselor biotehnologice. Impurităţi, endotoxine, contaminanţi pirogenici. 2

Validarea metodelor bioanalitice pentru macromolecule. 2

VI.2. Seminar/Aplicaţii practice

1. Introducere, modul de preparare a probelor pentru analiza instrumentală şi alegerea detecţiei potrivite pentru o macromoleculă.

2

2. Metodă bioanalitică pentru analiza unui vaccin. 2

3. Separarea cromatografică a aminoacizilor ( modul 1/ modul 2). 4

4. Identificarea unei peptide prin spectrometrie de masă (modul 1/ modul 2). 4

5. Determinarea concentraţiei de proteină dintr-un produs. 2

6. Studiul contaminanţilor cu structură proteică în produse biotehnologice utilizând teste imunologice.

4

7. Determinarea altor impurităţi din produse biotehnologice. 4

8. Validarea unei metode de determinare a substanţei active obţinută prin biotehnologie. 2

9. Prelucrarea datelor experimentale şi prezentarea rezultatului final. 2

10. Recapitularea cunoştinţelor acumulate 2

VII.

Bibliografie

1. Shayne Cox Gad – Handbook of pharmaceutical biotechnology, Ed. Wiley, 2007 2. H. Klefenz – Industrial Pharmaceutical Biotechnology, Ed. Wiley, 2002 (Cap. 5-10) 4. E.G. McNally, J.E Hastedt – Protein formulation, Informa Healthcare USA, 2008 (Cap. 2, 3 şi 4) 5. A Manz, N. Pamme, D. Iossifidis – Bioanalytical Chemistry, Ed. World Scientific, 2004 6. O Kayser, R.H. Muller – Pharmaceutical Biotechnology, Ed. Wiley, 2004 7. G Walsh - Pharmaceutical Biotechnology, Concepts and Applications Ed. Wiley, 2007, (Cap. 7) 8. Bak István - Műszeres analitikai technikák a gyógyszerészi és bioanalitikai vizsgálatokban, Ed. Univ. Debrecen, 2011 9. Donáth-Nagy Gabriela: Az elemzés fizikai-kémiai módszerei (Metodele fizico-chimice ale analizei), Editura University Press, Tg. Mureş, 2008 10. Donáth Nagy Gabriela. Rezonanţa magnetică nucleară. În Chimie analitică instrumentală (sub redacţia Silvia Duşa), Ed. University Press, Tg. Mureş, 2007 VIII.




Seminar

Lucrari practice Aplicaţii practice şi teoretice. Învăţământ programat interactiv. Folosirea aparaturii de specialitate.

Stagiu IX.

Evaluare

Forme de activitate



Colocviu cunoştinţe pentru nota 5: cunoştinţe de bază din tematica propusă cunoştinţe pentru nota 10: toate cunoştinţele acumulate în timpul semestrului + cele acumulate din bibliografia de specialitate

80%

Seminar / Lucrari practice

Colocviu cunoştinţe pentru nota 5: cunoaşterea principiilor tehnicilor bioanalitice cunoştinţe pentru nota 10: abilitatea de a efectua o determinare corectă cu ajutorul tehnicilor studiate

20%

Stagiu Abilităţi dobândite de student:

După parcurgerea şi promovarea disciplinei Tehnici bioanalitice cursanţii dobândesc deprinderi în efectuarea analizelor biomoleculelor în laboratoare de specialitate dotate cu aparatură modernă.

Data: Titular curs, 18.04.2013 Şef. lucr. dr. Vancea Szende



FIŞA DISCIPLINEI


Facultatea FARMACIE


Denumire disciplină INGINERIE TISULARĂ Categoria: DS II.



Stagii

MBM04 II 4 1 1 - -

III.


IV.

Titular disciplină: prof.dr. Pongrácz Judit


Pongrácz Judit Pongrácz Judit - -

Instituţia

Universitatea de Științe din Pécs,

Facultatea de medicină generală

Universitatea de Științe din Pécs, Facultatea de

medicină generală

Disciplina/Catedră

Imunologie și Biotehnologie

Imunologie și Biotehnologie

Titlul ştiinţific

Doctor în Imunologie Doctor în Imunologie

Gradul didactic

Profesor Profesor

Încadrarea

Asociat Asociat

Vârsta 54 54

V.

Obiectivele disciplinei Ingineria tisulară este o disciplină nouă, care se bazează pe descoperirile biologiei moleculare din ultimele decenii. Tehnicile de manipulare a celulei stem, cultura de țesut și diferitele biomateriale stau la baza alo- și etero-transplantologiei moderne, totodată deschid orizonturi noi de dezvoltare în aplicarea unor grefe medicale. VI.



1. Celule stem și rolul lor în ingineria tisulară 2. Celule diferențiate în ingineria tisulară 3. Biomateriale și schelete biologice 4. Culturi tisulare bazate pe structuri scheletale 5. Bioreactori în culturi tisulare cu schelet 6. Culturi de agregare și imprimarea tisulară 7. Bioreactori în culturi tisulare fără schelet 8. Regenerarea tisulară 9. Aplicații clinice, studii clinice 10. Produse comerciale 11. Aplicații în domeniul cercetării 12. Probleme etice, posibilități în viitor 13. Consultații 14. Examen

ore/săpt.

1 1 1

1 1

1 1 1

1 1

1 1 1

1

TOTAL

14

VI.2. Seminarii

1. Celula stem: prezentare, fenotip. 2. Celula stem: posibilități de transformare. 3. Metode de evidențiere și izolare a celulei stem. 4. Prezentarea unor tipuri de cultură tisulară 5. Biomateriale: tipuri, aplicații. 6. Bioreactori: aplicații. 7. Studii clinice: rezultate preliminarii și finale.

2 2

2 2 2

2 2

TOTAL 14 VII.

Bibliografie

Bibliografie obligatorie: materialul cursurilor și seminariilor (suport electronic, .ppt)


1. Lanza RP, Langer R, Vacanti J: Principles of Tissue Engineering, Fourth Edition , Academic Press 2013

2. Hauser H., Fussenegger MM: Tissue Engineering (Methods in Molecular Medicine) Humana Press 2007

VIII.



Curs Prelegeri libere, folosirea de scheme si tabele uneori proiectii Seminar Ședințe interactive, discuții asupra unor probleme practice legate de noțiunile predate la

curs IX.

Evaluare

Forme de

activitate

Evaluare % din nota

finală Examen,



100%

Seminar Referat Referat scris, care trebuie să redea cel puțin 50% dintre noțiunile și definițiile importante prezentate în cadrul lucrărilor pentru nota 5 și cel puțin 90% pentru nota 10

100%

Abilităţi dobândite de student: înțelegerea și dobândirea unor noțiuni complexe referitoare la arhitectura tisulară, capacitatea de regenerare, posibilitățile de cultivare și modulare biologică.

Data: Titular curs, 21.04.2013 Grad didactic, Prenume, Nume Prof.dr. Pongrácz Judit



FIŞA DISCIPLINEI


Facultatea FARMACIE


Denumire disciplină TERAPII MOLECULARE Categoria: DS II.



Stagii

MBM08 II 4 1 1 - -

III.


IV.

Titular disciplină: Şef lucrări Dr.Kolcsar Melinda

Curs Seminar Lucrari practice Stagii

Numele şi prenumele Kolcsar Melinda Kolcsar Melinda -

Instituţia

Disciplina/Catedră DSFS/Farmacologie şi Farmacie Clinică

DSFS/Farmacologie şi Farmacie Clinică

Titlul ştiinţific Doctor în ştiinţe medicale

Doctor în ştiinţe medicale

Gradul didactic Şef lucrări Şef lucrări



Vârsta 46 46 V.

Obiectivele disciplinei Curs: - însuşirea cunostinţelor legate de particularităţile terapiei moleculare în boli hematologice, oncologice şi

afecţiuni autoimune: momentul introducerii medicamentelor biologice, indicaţii şi contraindicaţii, recunoaşterea interacţiunilor cu alte medicamente

- crearea discernământului de a alege momentul optim de terapie moleculară în funcţie de raportul beneficiu/risc

Practic: - dobândirea abilităţii de monitorizare eficacităţii terapiei cu medicamentele biologice

VI.



1. Bazele terapiei moleculare, genomica funcţională: definiţii, tehnici . 2. Ciclul celular şi apoptoza: etape, mecanisme reglatoare. 3. Proteine şi alte structuri implicate în patogenia bolilor autoimune. 4. Anticorpi monoclonali utilizaţi în tratamentul bolilor hematologice: reprezentanţi, indicaţii şi monitorizarea terapiei, reacţii adverse, interacţiuni. 5. Anticorpi monoclonali utilizaţi în terapia tumorilor solide reprezentanţi, indicaţii., monitorizarea terapiei, reacţii adverse, interacţiuni. 6. Anticorpi monoclonali utilizaţi în terapia bolilor autoimune reprezentanţi, indicaţii, şi

1

1

1

2

2

2

monitorizarea terapiei, reacţii adverse, interacţiuni. 7. Anticorpi monoclonali utlizaţi în transplantul de organe reprezentanţi, indicaţii şi monitorizarea terapiei, reacţii adverse, interacţiuni. 8. Imunoglobuline: indicaţii, eficacitate, reacţii adverse. 9. Utilizarea celulelor stem 10. Rolul interferenţei ARN în terapia tumorilor (tehnici de suprimare a expresiei genice)

2

1

1

1

14

VI.2. Seminarii

1. Sisteme de obţinere a proteinelor recombinate 2. Prezentarea principalelor modele de animale transgenice 3. Obţinerea anticorpilor: posibilităţi şi limite 4. Aspecte practice privind utilizarea factorilor de stimulare colonială, a eritropetinei şi a anticorpilor monoclonali în terapia bolilor hematologice maligne 5. Aspecte practice privind utilizarea inhibitorilor de tirozin-kinază 6. Aspecte practice privind utilizarea medicamentelor biologice în afecţiunile autoimune: poliratrita reumatoidă, spondilita anchilozantă, psoriază, rectocolita ulcero-hemoragică 7. Proprietăţile celulelor stem, posibilităţi de aplicare terapeutică

2

2

2

2

2

2

2

14 VII.2

Bibliografie

Obligatorie: 1. Gyíres Klára, Fürst Zsuzsanna: A farmakológia alapjai,, Medicina Kiadó, Budapest, 2011 2. Goodman and Gilman: The Pharmachological Basis Of Therapeutics, McGraw Hill, 2011 3. Katzung B: Basic and Clinical Pharmacology, International Edition, 2007 4. Cristea Aurelia Nicoleta: Tratat de farmacologie, Ed. Medicală, Bucureşti, 2006 Facultativă: 1.John Pirsch, Hans Sollinger,Xiaolan Liang: Transplantation drug manual, Landes Bioscience Medical Handbook (Vademecum), 5th Edition, 2007 2. David Golan, Armen H. Tashjian, Ehrin J. Armstrong MD MSc, April Armstrong: Principles of

Pharmacology: The Pathophysiologic Basis of Drug Therapy, Lippincott William and Wilkins, 3rd Nord American Edition, 2011 VIII.



Curs Prezentare orală şi multimedia Lucrari practice Prezentare orală şi multimedia

IX.

Evaluare

Forme de

activitate

Evaluare % din nota

finală Examen,


Examen - cunoştinţe pentru nota 5: cunoaşterea principalilor reprezentanţi dintre medicamentele biologice studiate, a indicaţiilor şi a reacţiilor adverse - cunoştinţe pentru nota 10: alegerea medicamentului biologic optim în asociere cu alte medicamente şi patologie existentă

80%

Lucrari practice - cunoştinţe pentru nota 5: proprietăţile farmacodinamice ale medicamentelor biologice studiate - cunoştinţe pentru nota 10: monitorizarea tratamentului cu anticorpi monoclonali, imunoglobuline şi celule stem

20%

Abilităţi dobândite de student: În urma parcurgerii disciplinei de terapii moleculare masterandul dobândeşte capacitatea de stabili ţinta terapeutică pentru medicamentele biologice şi de a monitoriza efectele benefice şi cele nedorite.

Data: Titular curs, 19.04.2013 Şef lucrări Dr.Kolcsar Melinda



FIŞA DISCIPLINEI Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE TARGU-MURES

Facultatea FARMACIE


Denumire disciplină FORME FARMACEUTICE OBŢINUTE PRIN

BIOTEHNOLOGIE

Categoria: DS

II.



Stagii

MBM09 II 6 2 2 - -

III.


IV.

Titular disciplină: SIPOS EMESE

Curs Seminar Lucrari practice Stagii Numele şi prenumele SIPOS EMESE SIPOS EMESE -

Instituţia UMF TG. MUREŞ UMF TG. MUREŞ

Disciplina/Catedră IND. MED ŞI

MANAGEMENT

FARM.

IND. MED ŞI

MANAGEMENT

FARM.

Titlul ştiinţific DR. DR.

Gradul didactic CONFERENŢIAR CONFERENŢIAR


NORMA DE BAZĂ NORMA DE

BAZĂ

Vârsta 47 47 V.

Obiectivele disciplinei Prezentarea prelucrării proteinelor, anticorpilor monoclonali şi a altor produse obţinute prin biotehnologie în diferite forme farmaceutice, administrate prin diferite căi: parenteral, oral, nazal, transdermic etc. Importanţa dezvoltării produselor biosimilare. Controlul formelor farmaceutice cu conţinut de produse obţinute prin biotehnologie. VI.



1. Particularităţile formulării soluţiilor cu proteine/peptide 2 ore 2. Forme farmaceutice sterile cu substanţe active obţinute prin biotehnologie 6 ore 3. Preparate farmaceutice cu conţinut de proteine sub formă de aerosol 2 ore 4. Formele farmaceutice orale a proteinelor 4 ore 5. Controlul formelor farmaceutice obţinute prin biotehnologie şi determinarea termenului de valabilitate

2 ore

6. Preparate biosimilare 2 ore 7. Etapale de dezvoltare a produselor biotehnologice 2 ore 8. Forme farmaceutice biotehnologice noi: sisteme terapeutice şi preparate cu cedare la ţintă 2 ore 9. Medicamente obţinute prin procese de fermentaţie (ex. antibiotice, chimioterapeutice) 2 ore 10. Fracţionarea unor biocomplecşi cu ajutorul tehnicilor de înaltă precizie 2 ore 11. Chimia combinatorică în biotehnologie 2 ore VI.2. Lucrări practice (dacă este cazul)

1.Categorii de produse biologice: hormoni-Insulina 2 ore 2. Categorii de produse biologice: hormoni-Hormonul de creştere umană 2 ore 3. Categorii de produse biologice: hormoni- Hormonul de FSH 2 ore 4. Categorii de produse biologice: interferoni 2 ore 5. Categorii de produse biologice: factori de creştere şi interleukine 2 ore 6. Categorii de produse biologice: anticorpi monoclonali-generalităţi 2 ore 7. Categorii de produse biologice: anticorpi monoclonali în terapia oncologică 2 ore 8. Categorii de produse biologice: anticorpi monoclonali în transplant de organe 2 ore 9. Categorii de produse biologice: anticorpi monoclonali în terapia antiinflamatoare 2 ore 10. Categorii de produse biologice: enzime 2 ore 11. Categorii de produse biologice: factori de coagulare a sângelui 2 ore 12. Categorii de produse biologice: agenţi trombolitici recombinant 2 ore 13. Categorii de produse biologice: oligonucleotide 2 ore 14. Produse biosimilare 2 ore VII.

Bibliografie

Obligatorie: 1.McNally EJ, Hastedt JE – Protein formulation and delivery, second edition, InformaHealthcareUSA, 2008 2.Gad ShG – Handbook of pharmaceutical biotechnology, Wiley, 2007 3.Kayser O, Müller RH – Pharmaceutical biotechnology, Wiley, 2004 4. Walsh G – Pharmaceutical biotechnology: concepts and applications, Wiley, 2007 5. Klefenz H – Industrial pharmaceutical biotechnology, Wiley, 2002 6. Popovici i, Lupuleasa D – Tehnologie farmaceutică, vol3, Editua Polirom, Iaşi, 2009 7. Dévay A, Antal I – A gyógyszeres terápia biofarmáciai alapjai, Medicina, Budapest, 2009 Facultativă: 8. Keserű GyM – A gyógyszerkutatás kémiája, Akadémiai kiadó, Budapest, 2011 VIII.




Seminarii Aplicaţii practice şi teoretice. Învăţământ programat interactiv IX.

Evaluare

Forme de

activitate

Evaluare % din nota

finală Examen,


Forma de verificare curs - examen scris: test grilă - cunoştinţe pentru nota 5:

Înţelegerea formulării unei forme farmaceutice obţinute prin biotehnologie, diferenţa faţă de forme farmaceutice clasice

- cunoştinţe pentru nota 10:

Înţelegerea tuturor conceptelor predate

80%

Seminarii Verificare pe parcurs, în baza discuţiilor cadru didactic – masterand, la care se adaugă calitatea rezultatelor obţinute.

20%

Abilităţi dobândite de student: Capacitate de a înţelege formularea unei forme farmaceutice obţinute prin biotehnologie; caracteristicile acestuia, modul de păstrare a stabilităţii; utilizarea terapeutică a preparatelor biologice. Data: Titular curs, 18.04.2013. Conf.dr.SIPOS Emese

Universitatea de Medicină şi Farmacie Tg. Mures Facultatea de Farmacie

FIŞA DISCIPLINEI

Universitatea UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE TARGU-MURES Facultatea FARMACIE

Specializarea Masterat Biotehnologie Medicală I. Denumire disciplină PRACTICĂ DE SPECIALITATE Categoria: DS II.

Structură disciplină (Nr. ore săptămânal) Cod disciplină Semestrul Credite Curs Seminar Lucrari practice Stagii

MCD10 II 7 - 3 săptămâni la sfârşitul sem II (6 ore x 5 zile)/săptămână

-

III. Statut disciplină Obligatorie Opţională Facultativă

(se marchează cu x) X IV.

Titular disciplină: DR. BURKOVICS PÉTER/CSÉP KATALIN/KOLCSÁR MELINDA/NAGY ELŐD Curs Seminar Lucrari practice Stagii

Numele şi prenumele

DR. BURKOVICS PÉTER

Instituţia

CENTRU DE CERCETĂRI BIOLOGICE SZEGED,

UNGARIA

Disciplina/Catedră

Titlul ştiinţific

DOCTOR ÎN BIOCHIMIE

Gradul didactic

Încadrarea

PROFESOR ASOCIAT

Vârsta

35

V. Obiectivele disciplinei Practica de specialitate are menirea de a facilita însușirea cunoștințelor predate în cadrul cursurilor, tratând probleme cu aspecte practice care pot fi întâlnite atât în cadrul procedurilor analitice, cât și de producție industrială.

VI. Conţinutul disciplinei Nr.

ore/săpt.


TOTAL

VI.2. Lucrări practice PRACTICĂ REALIZATĂ PRIN ROTAŢIE ÎN LABORATORUL DE BIOCHIMIE FARMACEUTICĂ, UMF TIRGU MUREŞ

1.Tehnici de izolare, prelucrare și conservare a acizilor nucleici – sinteză

PRACTICĂ REALIZATĂ PRIN ROTAŢIE ÎN LABORATORUL DE ANALIZE MEDICALE, SPITAL CLINIC JUDEŢEAN MUREŞ

2.Marcajul și detectarea acizilor nucleici – tehnici, metode, protocoale - pregătire 3.Modalități de exploatare a tehnicii XMAP pentru evaluare multiparametrică 4.Amplificarea ARN în timp real: interpretare. Aspecte tehnice, interpretarea rezultatelor 5.Stadializarea tumorilor maligne prin metode imuno-histochimice pentru evaluarea răspunsului terapeutic cu medicamente biologice 6. monitorizareaarea terapiei hormonale prin metode imuno-histochimice

PRACTICĂ REALIZATĂ PRIN ROTAŢIE ÎN LABORATORUL DE BIOLOGIE CELULARĂ, UMF TIRGU MUREŞ

1.Amplificarea şi detectarea acizilor nucleici – tehnici, metode, protocoale FABRICA DE MEDICAMENTE GEDEON RICHTER ROMANIA, TIRGU MURES

1.vizită în secţia de producţie şi în laboartoarelor de analiză (vezi anexa Contract de colaborare UMF Tirgu Mureş şi Gedeon Richter Romania)

6 ore x 5 zile

TOTAL 98 VII.

Bibliografie

1. Paşcanu Ionela, Csép Katalin, Mureşan Claudia: Aplicaţii practice în genetica umană, University Press, Tirgu Mureş, 2005

2. Dudutz Gyöngyi, Csép Katalin: Gyógyszeripari biotechnológia és génterápia az ezredfordulón, Ed. Procardia, Tirgu Mures, 1999

3. Dudutz Gyöngyi, Székely Pál, Molnár Judit, Csép Katalin: Industria şi biotehnologia medicamentelor – îndrumător de lucrări practice, UMF Tg.Mureş, 2009

VIII.

Modul de transmitere a informatiilor Forme de activitate Metode didactice folosite

Curs Lucrări practice Lucrări practice efectuate în laboratoare, discuții asupra unor probleme practice legate

de noțiunile predate la cursuri, prezentări asistate PC tip demonstratie IX.

Evaluare Forme de activitate


Colocviu Test Test grilă cu punctaj ponderat, 50% răspunsuri corecte reprezentând cunoștinșele minime pentru nota 5, ≥ 95% răspunsuri corecte reprezentând cunoștințele necesare pentru nota 10

100%

Abilităţi dobândite de student: înțelegerea și dobândirea unor noțiuni complexe referitoare la condițiile de producție, respectiv aplicabilitatea diagnostică și terapeutică a acizilor nucleici.

Data: Titular curs, 22.04.2013



FIŞA DISCIPLINEI


Facultatea FARMACIE


Denumire disciplină CERCETARE ŞI DOCUMENTARE ŞTIINŢIFICĂ Categoria: DC II.



Stagii

MBM12 I 3 1 - - -

III.


IV.

Titular disciplină: SIPOS EMESE

Curs Seminar Lucrari practice Stagii Numele şi prenumele SIPOS EMESE - - -

Instituţia UMF TG. MUREŞ

Disciplina/Catedră IND. MED ŞI

MANAGEMENT

FARM.

Titlul ştiinţific DR.

Gradul didactic CONFERENŢIAR


NORMA DE BAZĂ

Vârsta 47

V.

Obiectivele disciplinei Documentarea în vederea efectuării unei cercetări ştiinţifice în biotehnologiei medicale. Posibilităţi de documentare, gradul de încredere a surselor. Lectura critică a unui articol ştiinţific. Nivele de probă ştiinţifică VI.



Cursul nr.1 : Introducere în cercetare şi documentare 1 ore Cursul nr.2: Etica cercetării ştiinţifice 1 ore Cursul nr.3: Surse de documentare oficiale ale autorităţilor de reglementare (FDA, EMEA, ANM). Ghiduri privind investigarea medicamentelor.

1 ore

Cursul nr. 4: Baze de date utilizabile pentru medicamente biologice (I) 1 ore Cursul nr. 5: Baze de date utilizabile pentru medicamente biologice(II) 1 ore Cursul nr.6 : Particularităţi ale cercetării în domeniul analitic (protocoale, metode de analiză, validări, aplicaţii)

1 ore

Cursul nr.7: Cercetarea preclinică în domeniul biotehnologiei medicale. 1 ore Cursul nr. 8: Cercetarea preclinică în domeniul medicamentului şi alimentului. Determinarea toxicităţii acute şi cronice

1 ore

Cursul nr.9: Cercetarea clinică a medicamentului obţinută prin biotehnologie. Studii de fază I şi II.

1 ore

Cursul nr.10: Cercetarea clinică a medicamentului. Studii de fază III şi IV. 1 ore Cursul nr.11: Elaborarea documentaţiei în vederea obţinerii APP pentru un medicament biologic. 1 ore

Documentul tehnic comun (CTD) Cursul nr.12: Metode statistice utilizate în cercetarea ştiinţifică 1 ore Cursul nr.13: Redactarea unui articol ştiinţific. Aplicaţii. 1 ore Cursul nr.14 : Lectura critică a unui articol ştiinţific 1 ore VI.2. Lucrări practice (dacă este cazul) -

VII.

Bibliografie

Obligatorie: 1. Imre S., Popa L., Muntean D.-L., Vari C.E., Ghica M.: Metodologia cercetării ştiinţifice farmaceutice.

Note de curs, Litografia UMF Târgu-Mureş, 2008. 2. Popa Lăcrămioara: Elemente de metodologia cercetării ştiinţifice în domeniul farmaceutic, Ediţia a II-a

revizuită şi adăugită, Editura Printech Bucureşti, 2005. 3. Andrei Achimaş: Metodologia cercetării ştiinţifice medicale, Editura Medicală Universitară “Iuliu

Haţieganu” Cluj-Napoca, 1998. 4. Marczyk G., De Matteo D., Festinger D.: Essentials of Research Design and Methodology, John Wiley

and Sons, 2005. 5. Kumar R.: Research Methodology. A Step-by-Step Guide for Beginners, Sage Publications, 2005.

Facultativă: VIII.



Curs Prezentare PowerPoint, Aplicaţii pe calculator Seminarii

IX.

Evaluare

Forme de

activitate

Evaluare % din nota

finală Examen,


Forma de verificare curs - colocviu scris: test grilă - cunoştinţe pentru nota 5:

Documentare de bază în domeniul cercetării ştiinţifice - cunoştinţe pentru nota 10:

Întocmirea corectă a unui articol ştiinţific

100%

Seminarii - Abilităţi dobândite de student: Capacitate de documentare ştiinţifică şi de a redacta un articol ştiinţific

Data: Titular curs, 18.04.2013. Conf.dr.SIPOS Emese



FIŞA DISCIPLINEI


Facultatea FARMACIE


Denumire disciplină Legislaţia, autorizarea medicamentelor biologice şi biosimilare

Categoria: DC

II.



Stagii

MBM13 I 3 1 - - -

III.


IV.

Titular disciplină: Kelemen László

Curs Seminar Lucrari practice Stagii Numele şi prenumele Kelemen László - -

Instituţia

Disciplina/Catedră

Titlul ştiinţific Doctor

Gradul didactic


Vârsta 42 V.

Obiectivele disciplinei: Disciplina are ca obiectiv transmiterea informaţiilor legate de legislaţia aplicabilă în domeniul dezvoltării, înregistrării, fabricării şi controlului medicamentelor biologice şi biosimilare. VI.



Proceduri de înregistrarea medicamentelor pe cale naţională şi centralizată Legea 95 / 2006 privind reforma in domeniul sanatatii cu modificările şi completările ulterioare Ordonanţa Guvernului 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman – cu modificările şi completările ulterioare Legea 336/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţa Guvernului nr. 72/2003 M.Of. 621 din 30-aug-2003 Guvernul pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman; Legea 351/2003 .Of. 525 din 22-iul-2003 Parlamentul pentru abrogarea unor prevederi din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman HCS al ANMDM nr. 8/26.04.2010 referitoare la modificarea anexei Hotararii

1oră/săpt

Consiliului stiintific nr. 10/2006 referitoare la aprobarea Normelor si protocoalelor analitice, farmacotoxicologice si clinice referitoare la testarea medicamentelor, in ceea ce priveste medicamen-tele pentru terapii avansate, aprobata prin OMS nr. 615/01.06.2010

HCS al ANMDM Nr. 3/07.03.2012 privind aprobarea Ghidului pentru utilizarea de catre Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale a Procedurii administrative a Uniunii Europene privind eliberarea oficiala a seriilor de produse biologice + Anexe Ghid CPMP/ICH/367/96 (2000, EMEA) proceduri de testare şi criterii de acceptare pentru substanţele active noi şi medicamente noi: Substanţe chimice Ghid CPMP/BWP/328/99, privind Dezvoltarea farmaceutica pentru produse de biotechnologie si biologice - Anexa la Nota privind Ghidul de Dezvoltare farmaceutica Directiva 75/318/EEC privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la, standardele farmaco-toxicologice şi clinice şi protocoalele analitice în ceea ce priveşte testarea medicamentelor brevetate cu modificările şi completările ulterioare Ghid CHMP/BWP/360642/2010, Atentionarea asupra agentilor trasmisibili in Rezumatul Caracteristicii Produsului (RCP) si prospectul produselor medicamentoase de uz uman derivate din plasma Ghid CPMP/BWP/2758/02, Aspecte farmaceutice ale informatiilor despre produse pentru vaccinurile de uz uman Ghid EMEA/CHMP/BWP/290688/09, Revizia ghidului aspecte farmaceutice ale informatiilor despre produse pentru vaccinurile de uz uman Ghid EMA/CHMP/BWP/776563/2010, Declaratia si etichetarea privind potenta pentru produsele continand proteine modificate ca si substante active Potency declaration / labelling for biological medicinal products which contain modified proteins as active substance Ghid EMA/CHMP/BWP/85290/2012, privind declararea compoziţiei cantitative / etichetarea produselor medicamentoase biologice care conţin proteine modificate ca si substanţă activă Ghid CPMP/ICH/295/95ICH Subiect Q5A, calitatea produselor biotehnologice: evaluarea securităţii virale ale produselor de Biotehnologie derivate din linii de celule de origine umană sau animală Ghid EMEA/410/01 Rev. 3, Minimalizarea riscului de transmitere a agenţilor encefalopatiei spongiforme bovine prin intermediul produselor medicamentoase umane şi veterinare Ghid CPMP/BWP/3068/03, Descrierea compozitiei proteinelor pegylate (conjugate) in Rezumatul Caracteristicii Produsului (RCP) HCS al ANMDM nr. 18/27.11.2009 referitoare la aprobarea Ghidului de evaluare a sigurantei virale a medicamentelor investigationale de biotehnologie Ghid EMEA/CHMP/437/04, 2005 Guideline on similar biological medicinal products Ghid EMEA/CHMP/BMWP/42832/2005 Guideline on similar biological medicinal products containing biotechnology-derived proteins as active substances: non-clinical and chimical issues Ghid EMEA/CHMP/BMWP/49348/2005 Guideline on similar biological medicinal products containing biotechnology-derived proteins as active substances: quality issues Ghid EMEA/CHMP/BMWP/14327/2006 Guideline on immunogenicity assessment of biotechnology-derived therapeutic proteins

VII.

Bibliografie

1. Ana Carată – Management, Marketing şi Legislaţie Farmaceutică, Ed. Didactică şi Pedagogică, 2008 2 . Colecţia Monitorul oficial al Romaniei 1995 – 2013 3. Colecţia Buletinilor Informative emise de ANM si ANMDM 2009 – 2012 4. Ion Dogaru, Sevastian Cercel – Drept civil, Ed. C.H. Beck, 2007 5. Situl oficial ale Agentiei Europene ale Medicamentului (EMA), n.d. VIII.



Curs Expunerea interactiva a materialului conform tematici (programei analitice), folosind mijloace multimedia, prezentari powerpoint.

Lucrari practice - IX.

Evaluare

Forme de

activitate

Evaluare % din nota

finală Examen,


Scris - cunoştinţe pentru nota 5: cunoaşterea domeniului de aplicare a legii - cunoştinţe pentru nota 10: cunoaşterea domeniului de aplicare a legii, corelarea cu legislaţia aplicabilă, cunoaşterea implicaţiei în activitatea profesională

100%

Lucrari practice Abilităţi dobândite de student: Cunoaşterea legislaţiei în vigoare pentru medicamente biologice.

Data: Titular curs, ……… Grad didactic, Prenume, Nume

fi Şa disciplinei - umfst.ro · veronica dinu, eugen trutia, elena popa-cristea, aurora popescu:...

Documents